Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE
POST-2013
Autori: Daniela Giurca
(coord), Cecilia Alexandri, Marioara
Rusu
Studii de Strategie şi Politici (SPOS)
2011Bucureşti
26
aprilie
2012
Institutul European din România
Structura studiului (I)1. O analiză retrospectivă asupra publicaţiilor privind reforma PAC şi implicaţiile adoptării noului pachet financiar
1.1. Reforma Politicii Agricole Comune -
opinii ale mediului științific (Stefan Tangermann, Valentin Zahrnt,
Albert Dess, Jacques Berthelot , CRPE-
Lucian Luca și M.L. Gib)1.2. Evaluarea impactului reformei PAC funcție de opțiuni de politici alternative(sinteza a studiului elaborat de Comisia Europeană)
2.Poziții ale Comisiei Europene referitoare la Politica Agricolă Comună, Politica de Coeziune și perspectiva bugetară după 2013 prezentate prin Comunicări:
2.1.PAC la orizontul anilor 2020: cum răspundem provocărilor viitoare referitoare la alimentaţie, resursele naturale şi echilibrul teritori (Obiectivele generale, specifice și instrumentele viitoarei PAC)2.2. Viitorul Politicii de Coeziune2.3. Perspectiva bugetară după 2013
3. Pozițiile statelor membre UE privind reforma Politicii Agricole Comune (pozitia
franco-germană, a Poloniei a Marii Britanii și
poziția oficială preliminară a României -până în decembrie 2011)
Structura studiului (II) 4. Principalele elemente ale propunerii legislative ale Comisiei pentru Politica Agricolă Comună
4.1. Redefinirea
plăţilor
directe
(sprijin
prin
Pilonul
1)Schemele de plată obligatorii și
Schemele de plată voluntare
4.2. Politica de dezvoltare rurală5. Implicaţii ale aplicării propunerilor Comisiei Europene în România
5.1. România agricolă şi rurală comparativ cu UE-27: caracteristici şi evoluţii 5.2. Impactul aplicării legislației plăților directe propuse de Comisia Europeană în RomâniaImplicaţiile financiare ale plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, ale plafonării și ale aplicării plăţii unice pentru fermele mici 5.3. Provocările aplicării noii politici de dezvoltare rurală
6. Concluzii și recomandări
Capitolul 5.2. Impactul aplicării legislației plăților directe propuse de
Comisia Europeană în România -
metodologie
•
S-a analizat
propunerea
de regulament•
Pe
baza
datelor
APIA –
din 2010 (pentru
anul
2009)
s-a estimat
valoarea
sprijinului
ce
poate
fi oferit prin
pilonul
I
•
Evaluările
s-au făcut
în
mai
multe
variante
și comparativ
cu situația
actuală
(“status-quo”)
pentru:–
plățile
pe
suprafață: plata
de bază
și
plata
pentru
practici
benefice pentru
mediu–
plafonare
–
ferme
mici
5
Noua configurație a plăților directeC
ross
com
plia
nce
•Măs
uri ț
ințt
ite p
e co
ntra
cara
ea e
fect
elor
sch
imbă
rilor
cl
imat
ice
Schema pentru
plata
de bază•
New entitlements in 2014•
Definirea
activității
agricole•
Definirea
fermierului
activ
•
Plată
unică
pe
ha eligibil
la nivel
național
sau
regional •
Regiunile
și
criteriile
funcție
de decizia
SM
Plăți pt. practici
agricole
benefice pentru
climă
şi mediu•
Diversificarea
culturilor•
Pajisti
permanente•
Menținerea
zonelor
de interes
ecologic
•
30% din anvelopa
pt
PD
Schema pentru
tinerii
fermieri•
Până
la 2% din anvelopa
PD •
< 40 ani•
Timp
de 5 ani•
Pentru
inceperea
activității
Schema pt
fermierii
mici
•
Simplificarea
cererilor
de plată
și a controalelor
•
O sumă
stbilită
de SM funcție
de anumite
condiții
•
Începînd
cu anul
2014
•
Până
la 10% din anvelopa
pt
PD
Sprijinul
cuplat
–
voluntar
•
O gama
larga
de sectoare•
Cf
deciziei
SM pana
la 5%, 10% din anvelopa
PD
Sprijn
pt
zone cu constrangeri
nat
•
Pt
zone cu constrangeri
naturale
•
Pana
la 5% din anvelopa
PD
Degresivitate și plafonare(cu excepția plăților pentru “înverzire”)
Sursa
Comisia
Europeană
Sprijinul prin pilonul II dezvoltare rurală
•
o coordonare mai bună între fondurile europene;•
un cadru nou destinat sprijinirii funcţionării mai eficiente a tuturor programelor de dezvoltare rurală;
•
îmbunătăţirea programării strategice; •
posibilitatea de a proiecta
subprograme tematice;
•
un meniu simplificat de măsuri; •
creşterea potenţialului de dezvoltare locală;
•
sprijinirea unui parteneriat european în domeniul inovării pentru a creşte productivitatea şi sustenabilitatea agricolă;
•
o abordare consolidată a reţelelor de dezvoltare rurală;
•
o plată de bază (în locul SPS și SAPS) alocată la nivel naţional sau regional, funcţie de hectarele eligibile din primul an de aplicare. (sprijin mai echitabil care trebuie conveargă progresiv spre o valoare uniformă:cerințe minime:–
plata să nu fie mai mică de 100 EUR/an iar suprafața să nu fie mai mică 1 ha
–
flexibilitate pt Statele Membre conform structurii specifice a economiilor agricole (in anexa IV, România are o limită de 200 EURO și un prag de 0,3 ha), iar dacă fermierii care primesc sprijin cuplat/animal dar dețin un număr de hectare inferior pragului ales de catre statul membru, atunci acelui fermier i se aplică limita plății minime. În Bulgaria şi România pentru anii 2014 şi 2015 sunt valori specifice : val minimă pt România este de 185, 5 Euro in 2014 si 190.2 Euro in 2015, din care 43 Euro si respectiv 16 Euro din bugetul național prin plati nationale directe complementare).
•
o plată (30% din plafonul naţional anual) pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și anume:
diversificarea culturilor,
menţinerea pajiştilor permanente şi a zonelor de interes ecologic, pe care trebuie să le aplice toţi fermierii, care depăşesc cerinţele de ecocondiţionalitate
Schema obligatorie:
Schema voluntară:
•
o plată
pt fermierii din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale conform criteriilor specifice din pilonul 2. –
o recunoaștere
a necesității unui sprijin pentru venitul fermierilor pentru ca să nu părasească aceste zone –
plata va completa sprijinul din Pilonul II
•
o plată pentru tinerii fermieri care îşi încep activitatea agricolă ce poate fi completat și prin măsurile din Pilonul II
•
o schemă de sprijin cuplat (până la 5% din plafonul naţional anual, cu posibilitatea de depăşire a acestuia în cazuri particulare), pentru anumite tipuri de activităţi agricole sau pentru anumite sisteme agricole dificile dar care sunt deosebit de importante din motive economice şi/sau sociale pentru a menţine nivelurile actuale de producţie
•
o plată specifică pentru cultura de bumbac;•
o schemă simplificată pentru micii fermieri - o plată forfetară care înlocuieşte toate plăţile directe, şi simplifică sarcina administrativă prin reducerea obligaţiilor acestor fermieri legate de ecologizare, de ecocondiţionalitate şi de controale
Suprafața eligibilă pentru plăți•
Status Quo: suprafața eligibilă pentru SAPS în România este de 8,716,320.00 ha
(2013 -2015)
•
În
propunerea
Comisiei
sunt
defalcate în
dinamică plafoanele
naționale
și
se specifică
suprafața pe
baza
căreia
se vor
face toate
evaluările
pentru fiecare
SM și
anume
cea
din 2009
(COM
12734/2011) –
pt
România
asta
înseamnă
9,720,864 ha deci
cu
11,5% mai
mare decât
în
legislația
actuală. Din acest
punct
de vedere
propunerea
COM pare
mai
aproape
de realitate, mai
ales dacă
ne raportăm
la solicitările
primite
de APIA în
anul
2010
care au fost
de 9,561,258.67 ha eligibile.
Valoarea comparativă a plafoanelor naționale în Statele membre UE
În propunerea Comisiei, sunt defalcate în dinamică plafoanele naționale pentru fiecare SM și este specificat ce suprafața de referință se va lua în calcul la nivelul fiecărui SM (anul 2009).
Estimarea dinamicii valorii
plăților pe suprafață EURO/ha
Dinamica comparativă a plafonului național pentru plăți directe (conform legislației actuale și propunerii Comisiei)
Valoarea totală a plafoanelor naţionale pentru plăți directe pentru perioada 2014 –
2020 conform propunerilor CE este 12,816,958 mii euro -
cu 60% mai mare
faţă de legislaţia actuală (R 73/2009) pentru perioada 2007-2013 -
7,517,847
mii Euro
Plata /ha în perioada de phasing-in – evaluare comparativă între legislația actuală și propunerea COM
pentru perioada 2014-2016 (perioada de phasing-in pentru România) diferențele sunt foarte mici creșterea valorii plafonului pentru plăți directe din cadrul propunerii CE fiind de doar 2% în 2014, 4% în 2015 și doar 6% în 2016
Dinamica plăților la/ha estimări comparative bazate pe propunerea legislativă
Comisiei Europene și legislația actuală
Pentru România s-au evaluat plățile directe /ha posibil de acordat în 2014-2020 inclusiv cu valoarea plăților din bugetul național în 2014 și 2015 și creșterea graduală cu câte o treime din diferența față de valoarea de 90% din media UE-27 conform propunerilor legislative
Evaluările pentru plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu precum și
Implicațiile financiare ale plății pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Pentru că această plată nu se supune plafonării presupunem că toți fermierii vor fi interesați să o aplice.
Fermierul trebuie să aplice una din următoarele practici:–
Cultivarea cu cel puțin trei culturi diferite, în cazul în care terenul arabil al fermierului se întinde pe mai mult de 3 hectare şi nu este în întregime utilizat pentru pășune (cultivată sau spontană), nu este lăsat integral în pârloagă sau nu este cultivat în întregime cu culturi aflate sub apă o mare parte a anului; Niciuna dintre aceste trei culturi nu trebuie să acopere mai puţin de 5% din terenul arabil, iar cultura principală nu trebuie să depăşească 70% din terenul arabil;
–
Menţinerea pajiştilor permanente existente în exploataţiile lor (declarate ca atare în cererea depusă pentru anul 2014, care se numește „suprafață de referinţă cu pajişti permanente”). Fermierii trebuie autorizați să convertească cel mult 5
% din suprafeţele lor de referinţă cu pajişti permanente; –
Amenajarea unei zone de interes ecologic pe suprafaţa lor agricolă astfel ca să se asigure că cel puţin 7% din hectarele eligibile, cu excepţia suprafeţelor cu pajişte permanentă, reprezintă zone de interes ecologic, precum pârloage, terase, elemente de peisaj, zone de protecţie şi zone împădurite
Presupunem
că
suprafața eligibilă pentru această plată este de 8,414 mii ha, 87% din suprafața de referință (toate fermele peste 3 ha –
466 mii ferme - conform estimărilor bazate pe prelucrarea datelor APIA din 2010).
S-au estimat plățile in două variante:
•V1 -
30% din valoarea plății/ha conform propunerii Comisiei •V2 -
propunem ca această plată să fie la fel in toată Uniunea Europeană și anume 25% din plata medie a UE-27, deoarece dezideratul acestei măsuri trebuie să fie același iar resursele naturale (apa, iarba, aerul, păsările, habitatele naturale, peisajele.etc) nu pot fi diferențiate ca valoare între statele membre toate acestea trebuind să fie păstrate în armonie pe tot teritoriul UE
Dinamica plăților/ha estimări conform propunerii COM (V1) și posibila variantă a
României (V2)
Valoarea maximă a plăților pentru practici benefice pentru climă și mediu conform propunerii COM (V 1) și României (V2)
V1 - valoarea maximă anuală (dacă toţi fermierii cu exploataţii peste 3 ha utilizează una din practicile benefice pentru mediu) va fi între 26% în 2014 -
30,5% în 2020 din plafonele anuale prevăzute în propunerea legislativă -
valoarea totală pentru toată perioada bugetară fiind de 3527659 mii Euro, ceea ce reprezintă 28% din plafonul total.
V2 -
valoarea maximă anuală pentru aceste plăţi ar fi mai mare în anii 2014 şi 2015 (respectiv 38% şi 33% din plafonul anual) dar pentru următoarea perioadă s-ar încadra în valoarea de maximum 30% din plafonul anual. Ca valoare totală pentru 2014-2020 (3903250 mii Euro) ar reprezenta 30% din plafonul total alocat României.
Implicațiile plafonării•
s-au utilizat
datele
APIA (2009) -
ferme
de peste
2000 ha, cele
care
ar
fi practic
afectate.•
S-au simulat
implicatiile
plafonarii
pentru
200 de ferme cu un total
de 816,738 mii ha, 9% din suprafața eligibilă
în
anul
2009, si
s-a estimat
pierderea
datorată
plafonării
(bani
disponibili
pentru
Dezvoltare
rurală) pentru
2014 si
2020•
S-a făcut
o comparație
între
prevederile
legislative actuale
(Status
Quo), •
S-a estimat
valoarea
plătilor
totale
conform propunerii
COM de
plafonare
și
plata
de mediu
în
2 variante
V1 -
30% și
V2 -25 %•
Estimarea
valorii
“pierderilor”
din plafonare
s-a făcut
după
ce
s-a
scăzut
plata
pentru
mediu
din valoarea
totală
a plăților
calculate pentru
fiecare
fermă
în
parte (suprafața
înmulțită
cu plata/ha
conform propunerii
COM). La valorile
rezultate
s-au aplicat reducerile
conform propunerilor
COM și
anume:
• cu 20 % în cazul tranşei de peste 150.000 EUR şi de până la 200.000 EUR; • cu 40 % în cazul tranşei de peste 200 000 EUR şi de până la 250 000 EUR; • cu 70 % în cazul tranşei de peste 250 000 EUR şi de până la 300 000 EUR;• cu 100% în cazul tranşei de peste 300 000 EUR.
•
Nu s-au scazut
cheltuielile
cu forta
de muncă
, așa cum se prevede
in propunerea
COM din lipsa
de date plauzibile
(ar
trebui
utilizate
eventual date RICA)
Impactul plafonării asupra fermelor mai mari de 2000 de ha în cele 2 variante de plată pentru practici benefice pentru climă şi mediu (V1 şi
V2) şi comparativ cu legislaţia curentă (Status quo)
(V1)
se “pierd”: în 2014 -
33959 mii Euro, 2% din plafonul naţional; în 2020 -
55401 mii Euro 3% din plafonul naţional. (V2) se “pierd”: în 2014 -
23096 mii Euro, mai puţin de 2% din plafonul naţional ; în
2020 -
51100 mii Euro, 3% din plafonul naţional în anul 2020.
Conform V1 (propunerea COM):
•4 exploataţii cu suprafețe de peste 20000 de ha (1,4 % din suprafața eligibilă) vor pierde între 5,6 şi 2 milioane de Euro. Aceste exploataţii vor primi plăţi/ fermă cuprinse între 2,8 şi 1,2 milioane de euro, suma putând fi mai mare dacă s-ar lua în considerare şi cheltuielile cu forţa de muncă.•4 ferme cu suprafețe de peste 10000 ha (0,5% din suprfața eligibilă) vor pierde între 0,7-1 milion de Euro/fermă. Aceste exploatații vor primi plăți/fermă cuprinse între 0,9 si 0,8 milioane euro•23 de ferme cu suprafețe cuprinse între 5000-10000 ha (2% din suprafața eligibilă) vor pierde între 0.2-0,7 milioane Euro /fermă funcție de suprafață. Aceste exploatații
vor primi între 0,5 -0,75 milioane de euro/fermă.
Estimarea plățiilor medii fermă și a pierderilor datorate plafonării comparativ cu plățile medii primite în anul 2011 pentru categoriile de
ferme peste 2000 ha
În ambele variante plafonarea va afecta puternic veniturile din plăți directe pe care le-ar obține fermele de peste 5000 ha și într-o măsură mai mică fermele între 2000 și 5000 ha.
Propunerea COM –
schema pentru ferme mici•
Fermierii care doresc să participe la această schemă ar trebui să trimită aplicaţiile până la 15 Octombrie 2014.
•
Principalele prevederi ale propunerii pentru ferma mică se referă la suma de plată şi anume:–
Suma nu trebuie să depăşească 15% din valoarea medie a plăţilor pe fermă la nivel naţionalsau
–
Suma trebuie să corespundă plăţii directe la hectar înmulţită cu numărul de hectare care poate fi maximum 3 ha.
•
Suma nu poate fi mai mică de 500 euro pe fermă şi nu poate depăşi 1000 de euro/fermă.
•
Suma destinată pentru fermele mici se va deduce din plafonul total alocat pentru plăţi directe fiecărui stat membru
•
Suma totală care poate fi cheltuită pentru schema pentru fermele mici nu trebuie să depăşească 10%
Care ar fi opţiunile pe care le-ar putea face România în cazul acestei scheme?
Primul criteriu de apartenenţă la schemă 15% din valoarea medie pe fermă la nivel naţional
Plăţile posibile pe hectar şi pe fermă în România în anul 2017
•plata medie pe fermă în România era, în 2009, la cel mai mic nivel dintre ţările UE-27. (nivelul maxim al plăţii medii pe fermă era 20950 euro, în Spania, iar cel minim de 493 euro, în România). •plata pe fermă, în anul 2017 ar fi de 1739 euro/fermă, iar 15% din această sumă este 260.7 euro/fermă, deci sub 500 euro/fermă, care este suma minimă prevăzută de schemă.•această opțiune nu este favorabilă deorece se incadreza sub 500 euro/fermă.
Presupunem că fermierii ar putea accepta o plată de 500 euro/fermă, dacă această plată ar fi mai mare decât dacă ar primi plata directă la hectar,
deci...,al doilea criteriu ar fi mai avantajos şi anume acordarea unei sume de minimum 500 euro/fermă, pentru fermele cuprinse între 1 şi 3 ha.
Conform datelor APIA din 2010 în această categorie ar fi cca 650 de mii de ferme, iar suprafaţa exploatată de ele ar fi de 1198 mii ha (58% din numărul de ferme şi 12% din suprafaţa eligibilă).
S-au elaborat următoarele variante de acordare a plăţilor către fermele mici pentru care s-au făcut și estimări :Varianta 1
–
de referinţă, situaţia în care schema pentru plăţile mici nu se
aplică iar fermele mici primesc plăţi la hectar conform plafonului naţional pentru anul 2017.Varianta 2
–
când toate fermele din secvenţa 1-3 ha adoptă plata de 500 euro
pe fermă.Varianta 3 - 75% din ferme primesc 500 euro pe fermă iar 25% primesc plăţi la hectar corespunzătoare anului 2017 .Varianta 4
–
Fermele din secvenţa 1-2.5 ha primesc plata de 500 euro pe fermă
iar cele de 2.5-3 ha optează pentru plata la hectar.
Comparaţie între alocările financiare necesare în două cazuri extreme: V1-schema nu se aplică (rata de participare 0%) şi V2 - schema se aplică şi rata de participare este 100%
prin participarea la această schemă, fermele mici ar câştiga în plus cca 83 de milioane de euro, dacă rata de participare ar fi de 100%, ceea ce este o variantă în extremis.
Este foarte probabil că multe din aceste ferme nu vor participa şi anume fermele din clasa 2.5-3 ha, şi de asemenea fermele cu manageri tineri care doresc să se extindă. Suma totală pierdută de fermele din grupa 2.5-3 ha, în cazul în care participă la schemă, ar fi de cca 5.6 milioane euro.
Alocarea financiară în cazul în care 75% din ferme primesc 500 euro pe fermă iar 25% primesc plăţi la hectar corespunzătoare
anului 2017 (varianta V3)
Suma totală destinată fermelor mici creşte faţă de varianta de referință cu cca 62 mil. euro, iar fermele din clasa de mărime 2.5-3 ha continuă să piardă, faţă de aceesai variantă.
Ponderea aplicării schemei pentru fermele mici în plafonul naţional scade la 12.5%.
Alocarea financiară în cazul în care fermele între 1-2.5 ha optează pentru plata unică pe fermă, iar cele din clasa 2.5-3ha
optează pentru plata directă la hectar (varianta V4)
în această variantă fermele din clasa 2.5-3 ha nu mai pierd bani în comparaţie cu varianta de referinţă.
În această variantă, ponderea schemei pentru fermele mici (care primesc 500 euro/fermă) în plafonul bugetar este de 13.8%.
Fondurile primite de fermele mici în cele 4 variante –mii euro
•
fermele mici ar primi cei mai mulţi bani în situaţia în care segmentul 1-2.5 ha ar opta pentru plata unică pe fermă (500 euro), iar fermele din clasa 2.5-3ha pentru plata la hectar. Aceste simulări sunt orientative, deoarece în cazul fermelor mici vor exista şi alţi factori care vor determina decizia de participare la schema printre care vârsta fermierului va fi foarte importantă.
•
Procentul de 10%, ponderea maximă pentru acestă schemă este limitativ pentru România
•
Considerăm că în ţările în care segmentul fermelor mici este semnificativ, acest procent ar trebui extins spre 15%,
pentru că poate exista situaţia ca şi
ferme din clase de mărime mai mari (4, 5ha) să adopte această formulă simplificată, mai ales în situaţia unor fermierii bătrâni, care nu-şi mai pot lucra corespunzător terenurile
Câteva concluzii (I)•
Studiile de impact, lucrările de cercetare și diversitatea opiniilor (ultra-liberale -
desfiinţarea PAC; moderat liberale
-
desfiinţarea
pilonului 1 și păstrarea măsurilor de mediu şi dezvoltare rurală; ultra-conservatoare
-
aceeași PAC și creşterea susţinerii
financiare
prin PD)
exprimate în ultimii 2 ani, conduc la concluzia că plăţile directe sunt percepute ca fiind cea mai importantă formă de sprijin pentru fermieri şi de fapt “bătălia” se dă în jurul modului în care se vor împărţi sumele alocate pentru acestea.
–
statele cu o agricultură competitivă (cu ferme mari şi eficiente, forţa de muncă ocupată în agricultură redusă se situează pe poziţii liberale (statele nordice şi Marea Britanie).
–
statele mai puţin dezvoltate (cu ferme mici şi numeroase, cu o populaţie importantă ocupată în agricultură) doresc menţinerea unei politici agricole care să subvenţioneze într-o formă sau alta fermele, pentru a putea face faţă concurenţei pe piaţa agricolă comunitară.(multe din statele nou aderate inclusiv România
dar şi cele cu un sector agricol important Italia, Portugalia, Franţa).
Câteva concluzii (II)•
Distribuţia plăților directe în mod mai “echitabil”
între
SM (reducerea graduală a decalajul plăților/ha cu câte o treime față de media PD din UE27 spre un ecart 90 -
190%). –
În România (încă în procesul de „phasing-in” până în 2016 privind convergenţa PD) rămâne valabilă completarea PD din bugetul naţional. Această opţiune se înscrie în filozofia anterioară a PAC şi nu reflectă practic, unul dintre principiile acestei reforme -
eliminarea referinţelor istorice
•
Plafonul naţional pt PD (2014 –
2020) cu 60%
mai mare faţă de 2007-2013–
pentru 2014-2016 (phasing-in) diferenţele de sprijin din fonduri europene sunt foarte mici (plafonul pentru PD este mai mare cu 2% în 2014, 4% în 2015 şi doar 6% în 2016).
Câteva concluzii (III)•
Transferul de sume între cei 2 piloni: din pilonul 1 spre pilonul 2 (10% din plafonul de PD) și din pilonul 2 spre pilonul 1 (5% din sumele pt progr de DR)–
Romania ar trebui să profite din plin de aceste opțiuni
•
Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu -
30% din plafonul naţional anual:–
Deoarece cerinţele legate de aceste practici sunt aceleaşi pentru toţi fermierii UE ar fi necesar ca aceste plăţi să fie egale la nivel UE (de ex 25% din media UE27) și poate ar trebui prevăzută o anvelopă europeană distinctă pentru aceste plăți. Atenție -
această măsură ar putea fi greu de implementat și ar
putea mări birocrația•
Plafonarea plăților pentru fermele mari:–
din estimarea efectelor asupra a 200 de ferme de peste 2000 ha
“pierderile” (sume ce se vor transfera spre DR) reprezintă doar 2% din plafonul naţional ajungând la 3% în 2020. Fermele de peste 5000 ha vor fi cel mai puternic afectate (30 ferme 4% din suprafața eligibilă pentru PD)
Câteva concluzii (IV)Pentru ferma mică:Fermele
mici
între
1 - 3 ha reprezintă 58% din numărul de ferme şi 12% din
suprafaţa eligibilă.
Din suma totala pt. plati directe: V1 reprezintă 12.5%, V2 16.8%, V3 12.6% si V4 13.8% Comisia indica un maxim de 10%
Concluzii referitoare la ferma mică
–
analizele noastre relevă că fermele mici ar primi cei mai mulţi bani în situaţia în care segmentul 1-2.5 ha ar opta pentru plata unică pe fermă (500 euro), iar fermele din clasa 2.5-3ha pentru plata la hectar.
–
în ţările care au un nr semnificativ de ferme mici procentul stipulat în propunerea legislativă a Comisiei ar trebui extins la 15%, pentru că poate exista situaţia în care şi ferme din clase de mărime mai mari (4,5ha) să adopte această formulă simplificată, mai ales în situaţia unor fermierii bătrâni, care nu-şi mai pot lucra corespunzător terenurile.
–
România ar trebui să militeze pentru a obține acest lucru și să-și găsească aliați printre țările membre cu probleme structurale similare.
Câteva concluzii (V)Dezvoltarea rurală:
–
identificarea şi ierarhizarea corectă a priorităţilor de dezvoltare rurală – pentru a se evita dispersia sprijinului la un număr mare de măsuri şi astfel, reducerea eficienţei viitorului program;
–
evaluarea conjugată a constrângerilor de implementare care vizează condiţiile de eligibilitate, intensitatea intervenţiei comunitare şi intensitatea funcţionalităţii instituţionale;
–
evaluarea compatibilităţii dintre măsurile propuse în meniul comunitar şi nevoile reale ale ruralului românesc;
–
definirea exactă a obiectului intervenţiei şi stabilirea cuantumului intervenţiei – valorificarea oportunităţii de „flexibilitate”.
Importanţa celor trei axe tematice , perioada de programare 2007 -2013, în România şi UE 27 (%)
39.6
23.524.7
2.33.7
6.2
33.6
44.5
13.3
5.9
20.7
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Axa 1 Axa 2 l Axa 3 Axa 4 Total M511 Total M611
Romania UE27
Sursa:calculat după datele Comisiei Europene, 2010
MULȚUMIM