Reglementari Si Institutii Pe Piata de Capital _ suport de curs

Academia de Studii Economice

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

Master Tranzacţii şi Reglementări pe Piaţa de Capital

REGLEMENTĂRI ŞI INSTITUŢII PE PIAŢA DE CAPITAL

Prof. Univ. Dr. Gabriela ANGHELACHE

Sanda NAN

2006

Reglementări şi instituţii pe piaţa de capital

2


3

Cuprins

Capitolul 1 Intermediari pe piaţa de capital……………………………………………………….. 5

1.1. Societăţi de servicii de investiţii financiare…………………………………….……….. 51.2. Instituţii de credit………………………………………………………………….……….. 151.3. Traderi……………………………………………………………………………………… 161.4. Personalul intermediarilor şi traderilor………………………………………………….. 17

Capitolul 2 Servicii de investiţii financiare………………………………………………………… 20

2.1. Reguli prudenţiale şi de conduită……………………………………………….……….. 202.2. Transparenţa şi integritatea operaţiunilor………………………………………………. 272.3. Libera circulaţie a serviciilor……………………………………………………………… 312.4. Fondul de compensare a investitorilor………………………………………………….. 33

Capitolul 3 Societăţi de administrare a investiţiilor……………………………………………… 37

3.1. Activitatea de administrare a investiţiilor……………………………………………….. 373.2. Organizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor……………... 393.3. Regulile de conduită şi reglementările interne ale unei S.A.I………………………… 423.4. Depozitarii………………………………………………………………………………….. 45

Capitolul 4 Organisme de plasament colectiv în valori mobiliare…………………………….. 48

4.1. Prospectul de emisiune al O.P.C……………………………………………………… 484.2. Funcţionarea fondurilor deschise de investiţii………………………………………….. 524.3. Organizarea şi funcţionarea societăţilor de investiţii………………………………….. 564.4. Politica de investiţii a O.P.C.V.M………………………………………………………… 594.5. Reguli privind transparenţa şi publicitatea……………………………………………… 63

Capitolul 5 Alte organisme de plasament colectiv………………………………………………. 65

5.1. Reguli comune A.O.A.C………………………………………………………………….. 655.2. Fonduri închise de investiţii care atrag public resurse financiare……………………. 685.3. Societăţi de investiţii de tip închis care atrag public resurse financiare…………….. 705.4. Fuziunea şi lichidarea fondurilor închise de investiţii…………………………………. 715.5. A.O.P.C. administrate de către S.A.I…………………………………………………… 73

Capitolul 6 Pieţe reglementate de instrumente financiare……………………………………… 75

6.1. Operatori de piaţă…………………………………………………………………………. 756.2. Pieţe reglementate de instrumente financiare…………………………………………. 816.3. Pieţe reglementate în România…………………………………………………………. 866.4. Transparenţa tranzacţiilor cu instrumente financiare…………………………………. 946.5. Monitorizarea tranzacţionării pe pieţele reglementate………………………………... 956.6. Obligaţiile emitenţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare……. 95


4

Capitolul 7 Servicii post tranzacţionare 100

7.1. Depozitarul central şi sistemul de compensare-decontare a valorilor mobiliare…… 1007.2. Casa de compensare şi contrapartea centrală………………………………………… 1057.3. Sistemul de conturi în marjă la Casa Română de Compensaţie…………………… 1097.4. Finalitatea transferurilor în sistemul de compensare– decontare…………………… 112

Capitolul 8 Oferta publică de vânzare……………………………………………………………… 114

8.1. Finanţarea pe piaţa de capital…………………………………………………………… 1148.2. Prospectul şi anunţul de ofertă…………………………………………………………... 1168.3. Conţinutul prospectului de ofertă………………………………………………………... 1208.4. Derularea ofertei publice de vânzare…………………………………………………… 1228.5. Ofertele publice transfrontaliere………………………………………………….……… 127

Capitolul 9 Oferta publică de cumpărare/preluare……………………………………………….. 129

9.1. Derularea ofertei publice de cumpărare/preluare……………………………………… 1299.2. Dispoziţii speciale privind oferta publică de preluare voluntară……………………… 1339.3. Dispoziţii speciale privind oferta publică de preluare obligatorie…………………….. 1359.4. Dispoziţii aplicabile ofertelor transfrontaliere…………………………………………… 1389.5. Retragerea acţionarilor dintr-o societate comercială………………………………….. 139

Bibliografie…………………………………………………………………………………. 142


5

Cap.1 INTERMEDIARI PE PIAŢA DE CAPITAL

1.1. Societăţi de servicii de investiţii financiare

Necesitatea ca fluxurile de capital existente într-o economie şi în întrega lume, în ultima perioadă, să fie optim dirijate către utilizatorii de fonduri, a făcut ca pieţele de capital să se organizeze ca entităţi separate în economie, cu reguli proprii. Finanţarea afacerilor, fiind de o mare însemnătate pentru companii, a dus la crearea unei adevărate industrii a valorilor mobiliare, cu instituţii şi reglementări stricte şi relativ sofisticate, care să asigure o activitate continuă, total transparentă şi o cât mai mare eficienţă. Pe lângă actorii tradiţionali, utilizatorii şi furnizorii de capital, au apărut intermediarii de valori mobiliare. Datorită creşterii volumului de activitate în acest domeniu şi a nivelului profesional al participanţilor, a apărut necesitatea reglementării şi supravegherii industriei valorilor mobiliare. Ţinând cont de capital, practic au apărut reglementări la nivel legislativ şi instituţional, cu un conţinut asemănător în majoritatea ţărilor în care există pieţe de capital.

În România, cadrul legislativ privind piaţa de capital a suferit o serie de modificări. Astfel, abrogarea Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori a fost impusă de asigurarea condiţiilor necesare respectării cerinţelor prevăzute de Directivele Uniunii Europene în domeniu, de asigurarea transparenţei, protecţiei investitorilor, a stabilităţii sistemului financiar, de întărire şi dezvoltare a pieţelor reglementate de valori mobiliare şi instrumente financiare derivate. În acest scop, a fost elaborat un pachet legislativ unitar format din:

Legea nr.513/12.07.2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.26/2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, publicată în Monitorul Oficial nr.539/24.07.2002;

Legea nr.512/12.07.2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.27/2002 privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate, publicată în Monitorul Oficial nr.576/05.08.2002;

Legea nr.525/17.07.2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, publicată în Monitorul Oficial nr.576/05.08.2002.

Obiectivul principal al recomandărilor a fost stabilirea unor standarde comune de etică comportamentală a participanţilor în vederea asigurării unei funcţionări corecte a pieţei de capital şi protejarea interesului general. Principiile generale stabilite se refereau, în principal, la exigenţele şi interdicţiile privind transparenţa şi calitatea informaţiei, manipularea pieţei, gestionarea conflictului de interese, egalitatea de tratament a investitorilor, secretul profesional şi regulile de operare pentru societăţile de servicii de investiţii financiare.

Adoptarea acestor legi a constituit un prim semnal intern şi extern prin care s-a confirmat voinţa fermă de aliniere la condiţionalităţile Uniunii Europene, de eficientizare a supravegherii şi controlului pieţelor reglementate.

Transpunerea recomandărilor Uniunii Europene era deja asigurată, în parte, de legislaţia în vigoare. Cu toate acesta, în scopul armonizării legislaţiei româneşti cu evoluţiile înregistrate la nivelul legislaţiei comunitare şi pentru eliminarea unor bariere referitoare la libera circulaţie a serviciilor, a fost adoptată Legea nr.297/2004 privind piaţa


6

de capital, astfel fiind reunite într-un singur act normativ toate prevederile legale aplicabile entităţilor existente pe piaţa de capital. La data intrării în vigoare a Legii nr.297/2004 au fost abrogate Ordonanţa Guvernului nr.20/1998, Ordonanţa Guvernului nr.24/1993, Legea nr.83/1994, Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului nr.26, 27 şi 28 din 2002, precum şi legile prin care acestea au fost aprobate.

Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital asigură o sistematizare şi o completare a acestui efort de armonizare prin consolidarea actelor normative existente, subliniind principiile care se reflectă la nivelul titlurilor şi secţiunilor privind intermediarii pe piaţa de capital, organismele de plasament colectiv, pieţele reglementate, operaţiunile şi protecţia investitorilor.

Prestarea serviciilor de investiţii financiare în România este rezervată numai persoanelor juridice ce o desfăşoară cu titlu profesional denumiţi de legislaţia pieţei de capital intermediari. Intermediarii pe piaţa de capital din România sunt reprezentaţi de societăţi de servicii de investiţii financiare autorizate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi instituţii de credit autorizate de Banca Naţională a României.

În contextul noii legi a pieţei de capital sunt introduse condiţiile ce trebuie îndeplinite de intermediari pentru a beneficia de “paşaportul unic european”. “Paşaportul unic” reprezintă instrumentul ce stă la baza procesului de integrare a pieţelor financiare în Uniunea Europeană. Din punct de vedere al serviciilor de investiţii, funcţionarea “paşaportului unic” presupune posibilitatea furnizorilor de astfel de servicii de a opera pe pieţele statelor membre în baza autorizaţiei din ţara de origine, precum şi liberul acces al furnizorilor de servicii de investiţii din celelalte state membre pe piaţa naţională. Pentru ca un astfel de mecanism să fie aplicabil şi operatorilor pe piaţa de capital din România, noua lege introduce un set de cerinţe minimale care, după data aderării, vor permite intermediarilor să presteze servicii în statele membre ale Uniunii Europene, în baza autorizaţei acordate de autoritatea competentă din România, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.). Aceste cerinţe solicită în principal ca:

a) furnizorul de servicii de investiţii să deţină suficiente resurse financiare iniţiale pentru activităţile propuse;

b) persoanele din conducerea administrativă şi cea executivă, precum şi acţionarii semnificativi să respecte condiţiile de experienţă şi integritate profesională;

c) prevederi detaliate privind adecvarea capitalului; d) apartenenţa la fondul de compensare a investitorilor. Societăţile de servicii de investiţii financiare (S.S.I.F.), sunt persoane juridice,

constituite sub forma unor societăţi pe acţiuni, emitente de acţiuni nominative, conform Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, care au obiect exclusiv de activitate prestarea de servicii de investiţii financiare şi care funcţionează numai în baza autorizaţiei C.N.V.M.

La 30 septembrie 2006 erau autorizate ca societăţi de servicii de investiţii financiare un număr de 72 de firme; în cursul anului C.N.V.M. a autorizat două noi S.S.I.F. La acelaşi moment, 7 instituţii de credit erau înscrise în Registrul C.N.V.M. Instituţiile de credit care pot opera direct pe piaţa de capital sunt: ABN AMRO Bank Romania, CITIBANK, Romania, BCR, BRD – Groupe Societe Generale, HVB Bank Romania, ING Bank NV Amsterdam Sucursala Bucureşti şi Raiffeisen Bank.

Serviciile de investiţii financiare, la începutul anului 2004, erau definite conform prevederilor art.149 din O.U.G. nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, aprobată şi modificată prin Legea nr.525/2002.


7

Legislaţia secundară aplicabilă S.S.I.F. a fost reprezentată, în principal, de:

Regulamentul C.N.V.M. nr.3/2002 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de servicii de investiţii financiare;

Instrucţiunile C.N.V.M. nr.1/2003 privind autorizarea societăţilor de valori mobiliare ca societăţi de servicii de investiţii financiare;

Instrucţiunile C.N.V.M. nr.4/2003 de modificare a Instrucţiunilor C.N.V.M. nr.1/2003 privind autorizarea societăţilor de valori mobiliare ca societăţi de servicii de investiţii financiare.

Ulterior, O.U.G. nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, precum şi Legea nr.525/2002 de aprobare a acesteia au fost abrogate la momentul intrării în vigoare a Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital. Au fost elaborate şi publicate Instrucţiunea nr.4/2004 cu privire la unele măsuri tranzitorii în aplicarea Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital, precum şi Instrucţiunea nr.6/2004 de modificare şi completare a Instrucţiunii nr.4/2004.

În prezent, principalele reglementări aplicabile societăţilor de servicii de investiţii financiare sunt Regulamentul C.N.V.M. nr.9/2004 privind adecvarea capitalului şi Regulamentul C.N.V.M. nr.15/2005 privind serviciile de investiţii financiare care la data intrării în vigoare a abrogat Regulamentul nr.15/2005 şi Instrucţiunea nr.6/2004.

Art.5 alin.(1) din Legea nr.297/2004 redefineşte serviciile de servicii de investiţii financiare în concordanţă cu Directiva nr.93/22/EEC privind serviciile de investiţii în domeniul valorilor mobiliare cu modificările ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.141/11.06.1993. Serviciile de investiţii financiare prevăzute de lege sunt împărţite după cum urmează:

1. servicii principale: a) preluarea şi transmiterea ordinelor primite de la investitori în legătură cu unul

sau mai multe instrumente financiare; b) executarea ordinelor în legătură cu unul sau mai multe instrumente

financiare, altfel decât pe cont propriu; c) tranzacţionarea instrumentelor financiare pe cont propriu; d) administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor, pe bază

discreţionară, cu respectarea mandatului dat de aceştia, atunci când aceste portofolii includ unul sau mai multe instrumente financiare;

e) subscrierea de instrumente financiare în baza unui angajament ferm şi/sau plasamentul de instrumente financiare;

2. servicii conexe: a) custodia şi administrarea de instrumente financiare; b) închirierea de casete de siguranţă; c) acordarea de credite sau împrumuturi de instrumente financiare unui

investitor, în vederea executării unor tranzacţii cu instrumente financiare, în care respectiva societate de servicii de investiţii financiare este implicată;

d) consultanţă acordată societăţilor cu privire la orice probleme legate de structura de capital, strategie industrială, precum şi consultanţă şi servicii privind fuziunile şi achiziţiile de societăţi;

e) alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare în baza unui angajament ferm;

f) consultanţă de investiţii cu privire la instrumentele financiare; g) servicii de schimb valutar în legătură cu activităţile de servicii de investiţii

financiare prestate.


8

Totodată, ca o noutate, Legea nr. 297/2004 prevede faptul că serviciile de investiţii financiare ce pot fi prestate de o societate de servicii de investiţii financiare sunt stabilite în funcţie de capitalul iniţial al societăţii. Nivelurile de capital iniţial stabilite de lege trebuie atinse gradual de societăţile de servicii de investiţii financiare, astfel:

Tabelul nr.1 Nivel de capital Servicii prestate 31.12.2004 31.12.2005 31.12.2006

Toate tipurile de servicii de investiţii financiare prevăzute de lege 315.000 euro 530.000 euro 730.000 euro

Pct.1 lit. a), b) şi d) şi la pct.2 lit. a), b), d), f) şi g) şi S.S.I.F. nu tranzacţionează

instrumente financiare pe cont propriu şi nu subscrie în cadrul emisiunilor de valori mobiliare în baza unui angajament ferm

85.000 euro 105.000 euro 125.000 euro

Pct.1 lit. a), b) şi d) şi S.S.I.F. nu deţine fondurile şi/sau instrumentele financiare

aparţinând investitorilor, nu tranzacţionează instrumente financiare pe

cont propriu şi nu subscrie în cadrul emisiunilor de valori mobiliare în baza

unui angajament ferm

50.000 euro 50.000 euro 50.000 euro

În vederea autorizării ca societate de servicii de investiţii financiare, o societate

trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de cerinţe. Astfel, societatea trebuie să fie constituită ca societate pe acţiuni, să aibă sediul social sau în cazul în care deţine şi un sediu central (locul unde se află centrul principal de conducere şi de administrare a activităţii) în România, să aibă ca obiect exclusiv de activitate prestarea serviciilor de investiţii finaciare aşa cum acestea sunt definite în Legea nr. 297/2004 şi un capital iniţial corespunzător serviciilor pe care intenţionează să le presteze. Acesta trebuie să fie subscris şi integral vărsat în numerar. O societate nu poate fi autorizată ca S.S.I.F. dacă intenţionează să presteze exclusiv serviciile conexe prevăzute de lege.

C.N.V.M. va solicita informaţii şi se va consulta cu autorităţile competente ale unui stat membru, anterior autorizării unei societăţi ca S.S.I.F., atunci când aceasta este:

a) o filială a unui intermediar autorizat în acel stat membru; b) o filială a societăţii-mamă a unui intermediar autorizat în acel stat; c) este controlată de aceleaşi persoane fizice sau juridice care controlează un

intermediar autorizat în acel stat membru. Autorităţile competente din statele membre, responsabile cu supravegherea

instituţiilor de credit sau a societăţilor de asigurare, vor fi consultate înainte de acordarea autorizaţiei unui S.S.I.F., care este:

a) filiala unei instituţii de credit sau a unei societăţi de asigurare autorizate într-un stat membru;

b) filiala societăţii-mamă a unei instituţii de credit sau a unei societăţi de asigurare autorizate într-un stat membru;

c) controlată de aceleaşi persoane fizice sau juridice ce controlează o instituţie de credit sau o societate de asigurare autorizată într-un stat membru.

În sensul Legii nr. 297/2004, filiala este societate comercială în cadrul căreia există un asociat sau un acţionar aflat într-una dintre situaţiile de mai jos:

a) deţine direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot la aceasta;


9

b) poate să numească sau să revoce majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori alte persoane cu putere de decizie în societatea respectivă;

c) poate exercita o influenţă semnificativă asupra entităţii la care este acţionar sau asociat, în virtutea unor clauze cuprinse în contracte încheiate cu entitatea respectivă ori a unor prevederi cuprinse în actul constitutiv al acestei entităţi;

d) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi: 1. a numit singur, ca rezultat al exercitării drepturilor sale de vot, majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducătorilor filialei în ultimele două exerciţii financiare, sau 2. controlează singur, în baza unui acord încheiat cu ceilalţi acţionari sau asociaţi, majoritatea drepturilor de vot.

În plus faţă de condiţiile referioare la forma de organizare, sediul social/central, obiectul de activitate şi capitalul iniţial, ţinând seama de specificul activităţii şi de riscurile asociate, sunt impuse condiţii de integritate pentru acţionarii semnificativi ai societăţii şi pentru conducerea acesteia (membrii consiliului de administraţie şi conducătorii societăţii).

Societatea poate fi administrată numai de persoane fizice care au o bună reputaţie pentru a asigura administrarea sigură şi prudentă a S.S.I.F. Consiliul de administraţie trebuie să fie format din cel puţin trei membri, iar conducerea efectivă a societăţii trebuie asigurată de cel puţin două persoane care vor avea funcţie de conducători. Aceştia sunt persoanele împuternicite să conducă şi să coordoneze activitatea zilnică a societăţii şi sunt învestite cu competenţa de a angaja răspunderea intermediarului. Conducătorii sunt angajaţi ai S.S.I.F. cu contract individual de muncă şi pot fi membri ai consiliului de administraţie. Nu pot îndeplini funcţia de conducători persoanele care asigură conducerea nemijlocită a compartimentelor din cadrul S.S.I.F., a sucursalelor şi a altor sedii secundare.

Conducătorii şi membrii consiliului de administaţie trebuie să aibă studii superioare absolvite cu examen de licenţă şi să aibă o experienţă de minimum 3 ani în domeniul financiar-bancar sau al pieţei de capital. În cazul conducătorilor, studiile superioare trebuie să fie în unul dintre domeniile economic, juridic ori în alt domeniu care să se circumscrie activităţii financiare sau să fi absolvit cursuri post-universitare în unul dintre aceste domenii.

C.N.V.M. nu autorizează o societate ca S.S.I.F. în situaţia în care oricare dintre membrii consiliului de admnistraţie, conducătorii şi acţionarii semnificativi:

a) se află în situaţiile de incompatibilitate prevăzute de reglementările C.N.V.M. sau deţine o poziţie semnificativă într-o societate comercială care se află în procedura de insolvabilitate;

b) a fost condamnat pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi alte infracţiuni de natură economică;

c) a fost sancţionat de C.N.V.M., Banca Naţională a României, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) sau de alte autorităţi de reglementare a pieţelor financiare cu interzicerea exercitării oricărei activităţi profesionale, pentru perioada în care această interdicţie rămâne în vigoare.

Din acest motiv, este necesar ca C.N.V.M. să fie informată cu privire la identitatea acţionarilor persoane fizice şi/sau juridice care deţin în mod direct ori indirect poziţii semnificative în S.S.I.F. sau cu privire la mărimea deţinerilor acestor acţionari. Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana fizică, persoana juridică sau grupul de persoane care acţionează în mod concertat şi care deţine direct ori indirect o participaţie de cel puţin 10% din capitalul social al intermediarului sau din drepturile de vot, ori o participaţie care permite exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în


10

adunarea generală a acţionarilor sau în consiliul de administraţie, după caz. Aceste persoane trebuie să corespundă cerinţelor asigurării unei gestiuni sănătoase şi prudente a S.S.I.F. şi realizării unei supravegheri prudenţiale eficiente potrivit reglementărilor aplicabile.

Sumele destinate participaţiei la capitalul social al unei S.S.I.F. trebuie să provină din surse proprii ale acţionarilor şi să nu reprezinte sume împrumutate ori puse la dispoziţie, indiferent cu ce titlu, de alte persoane fizice, persoane juridice sau entităţi fără personalitate juridică, cu excepţia sumelor puse la dispoziţie unei filiale de către societatea mamă, din surse proprii ale acesteia. În acest scop, se depun declaraţii referitoare la respectarea acestie condiţii. Declaraţia trebuie să cuprindă şi toate deţinerile individuale ale acţionarilor şi deţinerile împreună cu persoanele implicate şi cu care se află în legături strânse în orice societate comercială şi care reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau al drepturilor de vot. Prin legături strânse, în sensul Legii nr. 297/2004, se înţelege situaţia în care două sau mai multe persoane fizice ori juridice sunt legate prin:

a) participare, care înseamnă deţinerea în mod direct sau indirect a 20% sau mai mult din drepturile de vot ori din capitalul social al unei societăţi comerciale;

b) control, care înseamnă relaţia dintre societatea-mamă şi o filială sau o relaţie similară între orice persoană fizică ori juridică şi o societate comercială; orice filială a unei filiale va fi considerată o filială a societăţii-mamă, care este în fapt entitatea care controlează aceste filiale;

c) se consideră legătură strânsă şi situaţia în care două sau mai multe persoane fizice ori juridice sunt legate permanent de una şi aceeaşi persoană printr-o relaţie de control.

În plus, potrivit prevederilor Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2005 privind serviciile de investiţii financiare, pentru fiecare din acţionarii semnificativi, persoane fizice, se depun la C.N.V.M. copie de pe actul de identitate şi certificate de cazier judiciar şi fiscal.

Acţionarii semnificativi, persoane juridice, trebuie să fi funcţionat minimum 3 ani, cu excepţia celor rezultaţi dintr-o fuziune sau divizare, caz în care termenul de 3 ani include şi funcţionarea persoanei ori a persoanelor juridice din care acestea provin, precum şi să nu fi înregistrat pierderi în ultimele două exerciţii financiare. Pentru fiecare acţionar semnificativ, persoană juridică, se depun la C.N.V.M. extras sau certificat care să ateste data înregistrării, administratorii, obiectul de activitate şi capitalul social, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului (ORC) pentru persoanele juridice române ori de autoritatea similară din statul în care este înregistrată şi funcţionează persoana juridică străină şi situaţia financiară aferentă anului anterior şi după caz, situaţia financiară semestrială a anului curent, înregistrată la administraţia financiară, pentru persoanele juridice române sau la autoritatea fiscală naţională din statul de origine, pentru persoanele juridice străine. Totodată, trebuie să se menţioneze grupul din care fac parte şi să se depună structura acţionariatului sau asociaţilor semnificativi, până la nivelul persoanelor fizice. Prin structură a acţionariatului până la nivel de persoană fizică se înţelege prezentarea acţionarilor sau a asociaţilor care deţin indirect controlul asupra acţionarilor semnificativi ai S.S.I.F.

Pentru fiecare conducător şi membru al consiliului de adminsitraţie se solicită depunerea la C.N.V.M. a copiei de pe actul de identitate, de pe actele de studii, certificate de cazier judiciar şi fiscal. Totodată, se solicită şi curriculum vitae cu prezentarea detaliată a experienţei profesionale şi declaraţii privind deţinerile individuale şi deţinerile în legătură cu alte persoane implicate şi aflate în legături strânse, în orice societate comercială şi care reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau al drepturilor de vot. Conducătorilor şi membrilor consiliului de administraţie le este interzis să fie acţionari semnificativi, să deţină o funcţie sau să fie angajaţi ai unui alt intermediar autorizat de C.N.V.M. sau B.N.R. ori ai unui trader autorizat de C.N.V.M.


11

În scopul aprecierii modului în care urmează să se desfăşoare activitatea societăţii de servicii de investiţii financiare, este obligatorie prezentarea planului de afaceri. Acesta cuprinde informaţii cu privire la:

serviciile de investiţii financiare pe care S.S.I.F. intenţionează să le presteze; modul în care S.S.I.F. intenţionează să acţioneze pentru prestarea serviciilor de

investiţii financiare, astfel încât activităţile să se desfăşoare într-un mod sigur şi prudent; instrumentele financiare avute în vedere în cadrul prestării serviciilor de investiţii

financiare; categoriile de clienţi cu care S.S.I.F. intenţionează să încheie contracte.

În planul de afaceri trebuie să se menţioneze dacă societatea intenţionează să desfăşoare operaţiuni pe pieţe reglementate sau în cadrul sistemelor alternative de tranzacţionare, precum şi sistemele de compensare-decontare ori casele de compensare cu care va încheia contracte pentru efectuarea operaţiunilor specifice. Societatea trebuie să ofere detalii în ceea ce priveşte studiul pieţei şi al factorilor ce pot afecta fezabilitatea planului de afaceri şi să prezinte politica de investiţii şi planul de finanţare a afacerii, incluzând perioada de recuperare a investiţiei.

În vederea acordării autorizaţiei, C.N.V.M. analizează regulamentul de organizare şi funcţionare al societăţii, responsabilităţile şi limitele de competenţă pentru personalul cu putere de decizie şi verifică dacă organigrama este adecvată structurii organizatorice.

Procedurile interne ale societăţii trebuie să asigure o politică adecvată suficient pentru îndeplinirea de către societate, conducătorii, administratorii, angajaţii şi colaboratorii acesteia a prevederilor Legii nr. 297/2004 şi ale Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2005.

Societatea trebuie să dispună de un sediu corespunzător structurii organizatorice, planului de afaceri şi serviciilor ce urmează să le presteze şi să fie compartimentat corespunzător astfel încât să se asigure separarea efectivă a activităţilor ce vor fi desfăşurate.

Societatea care solicită autorizarea ca societate de servicii de investiţii financiare are obligaţia de a organiza un compartiment de control intern specializat pentru supravegherea respectării de către societate şi de către personalul acesteia a legislaţiei în vigoare incidente pieţei de capital, precum şi a normelor interne. Serviciile de investiţii financiare sunt prestate de S.S.I.F. prin agenţi pentru servicii de investiţii financiare.

O societate care doreşte să presteze toate serviciile de investiţii financiare trebuie să solicite autorizarea a cel puţin două persoane ca reprezentanţi ai compartimentului de control intern şi a cel puţin patru persoane ca agenţi pentru servicii de investiţii financiare.

C.N.V.M. acordă autorizaţia unei societăţi ca societate de servicii de investiţii financiare în momentul în care constată că societate îndeplineşte prevederile Legii nr. 297/2004 şi ale Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2005, în termen de maximum 6 luni de la data transmiterii documentaţiei complete prevăzute de reglementările în vigoare. S.S.I.F. poate începe activitatea la data acordării autorizaţiei, sub condiţia dobândirii calităţii de membru al Fondului de compensare a investitorilor. S.S.I.F. care prestează servicii de investiţii financiare trebuie să fie înscrişi în Registrul C.N.V.M. În toate actele oficiale, intermediarul trebuie să precizeze, pe lângă datele sale de identificare, numărul şi data înscrierii în Registrul C.N.V.M.

În cazul în care societatea care a solicitat autorizarea ca S.S.I.F. nu îndeplinşte prevederile legale, C.N.V.M. respinge cererea emiţând o decizie motivată care poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.

C.N.V.M. este în drept să nu acorde autorizaţia pentru prestarea de servicii de investiţii financiare unei societăţi comerciale, dacă:

a) se află în procedură de insolvabilitate, potrivit legii;


12

b) oricare dintre acţionarii săi semnificativi, membri ai consiliului de administraţie sau conducătorii societăţii:

1. se află în situaţiile de incompatibilitate prevăzute de reglementările C.N.V.M. sau deţine o poziţie semnificativă într-o societate comercială care se încadrează în prevederile lit.a); 2. a fost condamnat pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi alte infracţiuni de natură economică; 3. a fost sancţionat de C.N.V.M., B.N.R., C.S.A. sau de alte autorităţi de reglementare a pieţelor financiare cu interzicerea exercitării oricărei activităţi profesionale, pentru perioada în care această interdicţie rămâne în vigoare; c) C.N.V.M. constată că dispoziţiile legale, reglementările emise în aplicarea

acestora sau cele administrative, existente în statul nemembru care guvernează statutul persoanelor având legături strânse cu S.S.I.F., ori dificultăţile în implementarea acestor dispoziţii împiedică realizarea unei supravegheri prudenţiale eficiente sau că supravegherea din statul nemembru al unui intermediar străin care a solicitat autorizarea unei sucursale este insuficientă;

d) C.N.V.M. nu a fost informată cu privire la identitatea acţionarilor persoane fizice şi/sau juridice care deţin în mod direct ori indirect poziţii semificative în S.S.I.F. sau cu privire la mărimea deţinerilor acestor acţionari;

e) C.N.V.M. constată că acţionarii, persoane fizice sau juridice, care deţin în mod direct ori indirect poziţii semnificative în S.S.I.F., nu corespund cerinţelor asigurării unei gestiuni sănătoase şi prudente a S.S.I.F. şi realizării unei supravegheri prudenţiale eficiente potrivit Legii nr. 297/2004;

f) societatea solicitantă nu dispune de capitalul iniţial, prevăzut în reglementările C.N.V.M.;

g) deşi cerinţele stipulate la art.8 alin.(1) din Legea nr. 297/2004 sunt îndeplinite, se dovedeşte că nu se poate asigura o administrare sănătoasă şi prudentă a S.S.I.F.

Potrivit Legii nr. 297/2004, C.N.V.M. poate retrage autorizaţia unei S.S.I.F. în oricare dintre următoarele situaţii:

a) societatea nu a început să presteze serviciile de investiţii pentru care a fost autorizată, în termen de 12 luni de la primirea autorizaţiei sau nu a prestat nici unul din serviciile autorizate de C.N.V.M. pe o perioadă mai mare de 6 luni, cu excepţia situaţiei în care C.N.V.M. a suspendat autorizaţia pe această perioadă;

b) S.S.I.F. nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza emiterii autorizaţiei; c) S.S.I.F. nu respectă reglementările privind adecvarea capitalului, stabilite de

C.N.V.M.; d) S.S.I.F. sau agenţii săi pentru servicii de investiţii financiare nu respectă

reglementările C.N.V.M. şi/sau ale pieţelor reglementate; e) dacă evenimente ulterioare acordării autorizaţiei creează incompatibilitate în

prestarea de servicii de investiţii financiare; f) alte cazuri prevăzute de reglementările C.N.V.M. S.S.I.F. are obligaţia să respecte condiţiile de autorizare, cerinţele prudenţiale şi de

adecvare a capitalului stabilite prin Legea nr. 297/2004 şi prin reglementările C.N.V.M., pe toată durata desfăşurării activităţii şi să notifice sau să supună în prealabil autorizării, după caz, orice modificare în modul ei de organizare şi funcţionare, în conformitate cu prevederile reglementărilor C.N.V.M.

De asemenea, potrivit prevederilor legale, în vederea asigurării unei administrări prudente a societăţii, orice persoană care îşi propune să achiziţioneze, direct sau indirect, acţiuni la o S.S.I.F., prin care ar dobândi o poziţie semnificativă, trebuie să notifice în prealabil C.N.V.M., indicând mărimea poziţiei avute în vedere. Aprobarea participaţiei


13

acesteia la capitalul social al S.S.I.F., va lua în considerare informaţii legate de reputaţia şi de activitatea acestor persoane, precum şi orice alte circumstanţe de natură să conducă la concluzia că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute mai jos pentru cauze cum ar fi:

a) nu se poate stabili provenienţa fondurilor ce vor fi utilizate pentru obţinerea participaţiei la capitalul social al S.S.I.F. sau justificarea prezentată nu este suficientă pentru a determina dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege şi de regulamentul C.N.V.M.;

b) din informaţiile furnizate de persoana juridică respectivă nu rezultă în mod clar natura activităţii desfăşurate de aceasta, precum şi identitatea persoanelor care deţin controlul direct sau indirect asupra acesteia, nepermiţând astfel realizarea unei supravegheri eficiente;

c) persoana juridică sau persoana care deţine controlul direct ori indirect asupra acesteia a făcut în ultimii 5 ani obiectul unor anchete sau proceduri administrative ori judiciare care s-au încheiat cu sancţiuni sau interdicţii ori fac, în prezent, obiectul unor asemenea anchete sau proceduri. În aceste cazuri C.N.V.M. va analiza fiecare situaţie în parte şi va decide în funcţie de gravitatea faptelor.

Orice acţionar semnificativ care îşi propune să-şi mărească participaţia, astfel încât aceasta să atingă sau să depăşească 20%, 33% ori 50% din capitalul social sau din totalul drepturilor de vot, ori care intenţionează ca respectiva S.S.I.F. să devină o filială a sa, trebuie să notifice în prealabil C.N.V.M.

C.N.V.M. va aproba sau va interzice dobândirea poziţiei notificate cu luarea în considerare a următoarelor cerinţe aplicabile persoanelor solicitante:

a) persoana fizică sau juridică furnizează informaţii şi documente prin care se justifică în mod corespunzător provenienţa fondurilor destinate obţinerii participaţiei în cadrul S.S.I.F.;

b) persoana juridică a furnizat suficiente informaţii care să asigure transparenţa necesară pentru identificarea structurii grupului din care face parte;

c) persoana fizică furnizează documente şi declaraţii cu privire la identitatea persoanelor cu care se află în relaţia de “persoană implicată” sau de “legături strânse”;

d) persoanele juridice solicitante funcţionează de minimum 3 ani, cu excepţia celor rezultate dintr-o fuziune sau divizare, caz în care, termenul de 3 ani include şi funcţionarea persoanei ori a persoanelor juridice din care acestea provin;

e) persoanele juridice solicitante nu au înregistrat pierderi în ultimele două exerciţii financiare;

f) persoanele juridice sunt supravegheate de către o autoritate competentă din statul de origine.

La verificarea condiţiei referitoare la identificarea structurii grupului din care potenţialul acţionar/acţionarul care doreşte să-şi majoreze participaţia face parte, se va avea în vedere ca documentele furnizate să provină de la autorităţile/entităţile din statele membre de origine sau din statele în care sunt situate persoanele juridice din cadrul grupului, competente conform legislaţiei naţionale în ţinerea evidenţelor structurii acţionariatului unei societăţi comerciale. În situaţia în care legislaţia din statele menţionate anterior împiedică transparenţa structurii acţionariatului, C.N.V.M. poate lua în considerare informaţiile provenind din toate sursele disponibile.

Dacă persoana care doreşte să devină acţionar semnificativ al S.S.I.F. sau acţionarul semnificativ care îşi propune să-şi mărească participaţia, astfel încât aceasta să atingă ori să depăşească 20%, 33% sau 50% din capitalul social sau din totalul drepturilor de vot, ori care intenţionează ca respectiva S.S.I.F. să devină o filială a sa este o instituţie de credit sau o societate de asigurare autorizată în alt stat, societatea-mamă a unei


14

S.S.I.F., a unei instituţii de credit ori a unei societăţi de asigurare autorizate în alt stat, o persoană fizică sau juridică ce controlează o S.S.I.F., o instituţie de credit ori o societate de asigurare autorizată în alt stat, şi dacă, urmare a acelei achiziţii, S.S.I.F.-ul în care persoana care intenţionează să achiziţioneze acţiuni va deveni filiala acesteia sau va fi controlată de aceasta, intenţia de dobândire a acţiunilor va face obiectul unei consultări prealabile cu autoritatea competentă din statul membru.

În vederea aprobării poziţiei de acţionar semnificativ sau majorării poziţiei deţinute, aceste persoane/acţionarii au obligaţia de a depune la C.N.V.M. documentele solicitate pentru acţionarii semnificativi la momentul autorizării iniţiale a societăţii ca S.S.I.F. În plus, pentru persoana fizică sau juridică care intenţionează să dobândească cel puţin 50% din capitalul social ori din totalul drepturilor de vot ale S.S.I.F., se solicită şi transmiterea unui plan de afaceri. C.N.V.M. se pronunţă în termen de 90 de zile de la data notificării şi, dacă este cazul, poate interzice, prin decizie, dobândirea unei asemenea poziţii. În cazul aprobării, decizia C.N.V.M. va stabili şi termenul maxim în care trebuie să se realizeze dobândirea poziţiei notificate.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor legale, orice persoană care îşi propune să-şi diminueze, direct sau indirect, participaţia, care reprezintă mai puţin de 20%, 33% ori 50% din capitalul social sau din totalul drepturilor de vot, ori care are ca rezultat pierderea de către S.S.I.F. a calităţii de filială a sa ori poziţia semnificativă din cadrul unei S.S.I.F. trebuie să notifice în prealabil C.N.V.M., indicând mărimea poziţiei avute în vedere.

S.S.I.F. va informa C.N.V.M., de îndată ce va lua la cunoştinţă, cu privire la orice achiziţie sau înstrăinare a acţiunilor sale, care ar conduce la depăşirea ori situarea sub nivelurile de 10%, 20%, 33% sau 50% din capitalul social ori din totalul drepturilor de vot. Această modificare se supune autorizării C.N.V.M. anterior înregistrării la ORC. Pe lângă această modificare, S.S.I.F. are obligaţia de a supune autorizării C.N.V.M., anterior înregistrării la ORC, următoarele modificări în modul de organizare şi funcţionare:

a) majorarea/reducerea capitalului social; b) extinderea/restrângerea obiectului de activitate; c) modificarea componenţei consiliului de administraţie şi/sau a conducerii S.S.I.F.; d) schimbarea sediului social; e) înfiinţarea/desfiinţarea de sedii secundare; f) schimbarea denumirii şi/sau a emblemei societăţii. În cazul modificării documentelor ce au stat la baza autorizării, altele decât cele

enumerate anterior, S.S.I.F. trebuie să notifice C.N.V.M. aceste modificări, în termen de maximum 15 zile de la producerea acestora, anexând copii ale documentelor justificative. C.N.V.M. este în drept să solicite modificarea documentelor, dacă acestea contravin dispoziţiilor aplicabile S.S.I.F. sau poate refuza autorizarea modificărilor în cazul în care nu sunt respectate cerinţele prevăzute de Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005.

Societăţile de servicii de investiţii financiare pot înfiinţa sedii secundare de tipul sucursalelor şi agenţiilor. În vederea autorizării sediilor secundare, este necesar să fie îndeplinite anumite condiţii referitoare la spaţiu, dotare tehnică, personal. Cerinţele pentru autorizarea sucursalelor sunt mai numeroase decât cele pentru autorizarea agenţiilor, întrucât în cadrul sucursalelor pot fi prestate toate serviciile de investiţii financiare autorizate de C.N.V.M. pentru respectiva societate.


15

1.2. Instituţii de credit

O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 297/2004, instituţiile de credit pot presta în mod direct servicii de investiţii financiare pe piaţa de capital, după înscrierea în Registrul C.N.V.M. Supravegherea respectării regulilor de conduită este asigurată de C.N.V.M., B.N.R. având sarcina de a supraveghea condiţiile de autorizare şi cerinţele de adecvare a capitalului instituţiilor de credit.

Principalul motiv pentru care băncile îşi constituie portofoliul de instrumente financiare este lichiditatea ridicată pe care acesta o asigură. De altfel, legile bancare din majoritatea ţărilor stipulează ca procedeu obligatoriu de asigurare a lichidităţii deţinerea de active uşor lichidabile, de regulă sub forma instrumentelor financiare.

Portofoliul de instrumente financiare al unei bănci este format din active financiare care aduc venituri, de regulă limitate, sub forma dobânzilor (de cele mai multe ori) sau a dividendelor. Pentru a înţelege mai bine motivul plasării fondurilor de către bănci în această categorie de active este util să prezentăm etapele succesive pe care băncile le parcurg în procesul plasării fondurilor disponibile:

a) constituirea rezervelor obligatorii; b) constituirea necesarului de numerar şi alte active lichide; c) constituirea portofoliului de credite în conformitate cu solicitările de credite şi cu

politica de creditare practicată de bancă; d) fondurile rămase disponibile după parcurgerea acestor etape vor fi folosite

pentru constituirea portofoliului de instrumente financiare. Investiţia în instrumente financiare reprezintă o modalitate foarte convenabilă de

utilizare a unor resurse de care băncile dispun la un moment dat, cu atât mai mult dacă luăm în considerare caracterul lor negociabil şi gradul ridicat de lichiditate pe care îl conferă.

Dimensiunea investiţiei pe care banca o face la un moment dat în portofoliul de titluri variază în concordanţă cu starea economiei. În perioadele de avânt economic băncile orientează mai multe fonduri către satisfacerea nevoilor crescânde de creditare. Din contră, în perioadele de recesiune economică sau de criză, caracterizate prin reducerea solicitărilor de credite datorate lipsei unor perspective viabile, băncile alocă o mai mare parte din resurse portofoliului de instrumente financiare, în special în cele emise de stat pentru finanţarea deficitului bugetar.

Prin realizarea de plasamente financiare, banca urmăreşte ca obiective: • obţinerea unui venit sub diferite forme (dividende, cupon etc.); • realizarea unui portofoliu de investiţii financiare de calitate (sigure şi profitabile); • utilizarea completă a fondurilor proprii; • posibilitatea utilizării instrumentelor financiare drept gajuri în momente dificile

pentru bancă; • asigurarea lichidităţii prin corelarea scadenţelor instrumentelor financiare cu

nevoia de lichiditate a băncii. Pentru a fi înscrise în Registrul C.N.V.M., este necesar ca obiectul de activitate al

instituţiilor de credit să includă prestarea serviciilor de investiţii financiare, aşa cum acestea sunt definite de Legea nr. 297/2004. Şi în cazul instituţiilor de credit prestarea serviciilor de investiţii financiare se realizează prin agenţi pentru servicii de investiţii financiare autorizaţi în numele respectivelor instituţii. Supravegherea internă a respectării de către instituţia de credit şi personalul implicat pe piaţa de capital a legislaţiei în vigoare, reglementărilor interne, reglementărilor pieţei de capital, precum şi a procedurilor interne


16

se asigură de reprezentantul compartimentului de control intern autorizat de C.N.V.M. Procedurile interne ale unei instituţii de credit care desfăşoară acest tip de

activitate trebuie să prevadă cel puţin următoarele: delimitarea atribuţiilor personalului care prestează servicii de investiţii financiare, identificarea spaţiilor în care se prestează astfel de servicii, precum şi evidenţa distinctă a operaţiunilor aferente pieţei de capital de cele specifice activităţii bancare. În acest sens, toate evidenţele privind serviciile de investiţii financiare se vor înregistra şi arhiva distinct.

În scopul efectuării controlului privind respectarea de către instituţia de credit a legislaţiei privind piaţa de capital, instituţiile de credit înscrise în Registrul C.N.V.M. sunt obligate să permită accesul C.N.V.M. în spaţiile menţionate în procedurile interne, la personalul care prestează servicii de investiţii financiare, precum şi la evidenţele aferente activităţii desfăşurate pe piaţa de capital.

1.3. Traderii

Traderii sunt trataţi de Legea nr. 297/2004 în capitolul dedicat intermediarilor întrucât ei au acces direct la sistemul de tranzacţionare. Cu toate acestea, traderii efectuează tranzacţii exclusiv în nume şi pe cont propriu cu instrumente financiare derivate, de natura contractelor futures şi cu opţiuni. Ei nu pot efectua tranzacţii cu alte instrumente financiare, în afara celor amintite, nu pot tranzacţiona în numele altor persoane, nu pot deţine fonduri sau instrumente financiare ale altor persoane. Traderilor le este interzis să încheie înţelegeri exprese sau tacite cu alte persoane cu scopul de a acţiona concertat pe pieţele reglementate.

Traderii pot opera numai cu acordul operatorului de piaţă şi în conformitate cu reglementările respectivei pieţe reglementate, compensarea şi decontarea tranzacţiilor realizându-se numai prin intermediari, acţionând în cadrul aceleiaşi pieţe reglementate, ca membri compensatori. Responsabilitatea cu privire la obligaţiile ce decurg din derularea acestor tranzacţii revine atât traderilor, cât şi membrilor compensatori cu care aceştia au încheiate contracte de compensare.

Potrivit prevederilor legale, traderii se autorizează de C.N.V.M. şi se înscriu în Registrul C.N.V.M. În acest scop, Regulamentul C.N.V.M. nr.15/2005 stabileşte un set de condiţii pentru autorizarea traderilor. Acestea vizează obiect exclusiv de activitate, un capital iniţial reprezentând echivalentul a minimum 50.000 euro, dotare tehnică corespunzătoare pentru a permite conectarea la sistemul pieţei reglementate. Totodată, pentru acţionarii/asociaţii, conducerea administrativă şi executivă a traderilor sunt prevăzute condiţii de integritate similare celor impuse pentru acţionarii şi conducerea S.S.I.F. Acţionarilor/asociaţilor, conducerii administrative şi executive a traderilor li se interzice să fie acţionari semnificativi şi să deţină funcţii sau să fie angajaţi ai unui intermediar autorizat de C.N.V.M. ori B.N.R. sau ai unui alt trader autorizat de C.N.V.M.

Prin derogare de la condiţia referitoare la obiectul exclusiv de activitate, societăţile comerciale care au ca obiect principal de activitate producerea, consumul şi/sau comercializarea mărfurilor aflate în legătură economică cu activul suport al instrumentelor financiare derivate tranzacţionate în piaţa reglementată, pot fi autorizate în calitate de trader, exclusiv pentru tranzacţionarea în cont propriu a instrumentelor financiare derivate având ca suport respectivele mărfuri. În vederea autorizării, pe lângă obligaţia de a respecta celelalte condiţii descrise mai sus, aceste societăţi trebuie să nu se află în una din fazele procedurii de reorganizare judiciară sau faliment şi să organizeze şi evidenţieze distinct operaţiunile cu instrumente financiare derivate având ca suport mărfurile. Traderii trebuie să asigure accesul nelimitat al C.N.V.M. la evidenţele specifice operaţiunilor cu instrumente financiare derivate şi în spaţiile în care îşi desfăşoară activităţile.


17

1.4. Personalul intermediarilor şi traderilor

Conducătorii S.S.I.F., agenţii pentru servicii de investiţii financiare ai S.S.I.F., ai instituţiilor de credit înscrise în Registrul C.N.V.M. şi ai traderilor, precum şi reprezentanţii compartimentului de control intern din cadrul S.S.I.F.-urilor şi instituţiilor de credit înscrise în Registrul C.N.V.M. se supun autorizării C.N.V.M.

1.4.1. Agenţii pentru servicii de investiţii financiare

Agentul pentru servicii de investiţii financiare este persoana fizică aflată sub responsabilitatea unui singur intermediar, care prestează servicii de investiţii financiare, exclusiv în numele intermediarului al cărui angajat este, după autorizarea în numele acestuia şi după înscrierea în Registrul C.N.V.M.

Persoanele care urmează să fie autorizate ca agenţi pentru servicii de investiţii financiare trebuie să îndeplinească cerinţele de integritate şi de pregătire prevăzute în Regulamentul nr. 15/2005. Astfel, pentru asigurarea unei pregătiri corespunzătoare, aceste persoane trebuie să urmeze un curs de pregătire specific organizat de unul dintre organismele de formare profesională atestate de C.N.V.M. Cursurile se finalizează cu un examen pentru a cărui promovare este necesar să se obţină cel puţin nota 7. În ceea ce priveşte condiţiile de integritate, Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005 stipulează faptul că în această calitate nu pot fi autorizate persoanele sancţionate de C.N.V.M., B.N.R. sau de C.S.A. cu interzicerea desfăşurării de activităţi pe pieţele supravegheate de acestea ori persoanele condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi alte infracţiuni de natură economică.

O altă condiţie impusă persoanelor pentru care un intermediar solicită autorizarea ca agent pentru investiţii financiare se referă la respectarea interdicţiei aplicabilă atât conducerii, cât şi auditorilor intermediarilor de a nu fi acţionari semnificativi sau de a deţine funcţii de conducere ori de execuţie în cadrul unui alt intermediar.

Ulterior autorizării şi înscrierii în Registrul C.N.V.M., agenţii pentru servicii de investiţii financiare implicaţi în activitatea de tranzacţionare trebuie să obţină coduri şi parole de acces la sistemele entităţilor pieţei de capital. Utilizarea exclusiv personală de către fiecare agent pentru servicii de investiţii financiare a acestor coduri şi parole este obligatorie. De asemenea, pe parcursul desfăşurării activităţii, agenţii pentru servicii de investiţii financiare trebuie să respecte prevederile legale aplicabile, precum şi procedurile interne ale intermediarului ai căror angajaţi sunt.

O noutate adusă de Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005 legată de activitatea intermediarilor se referă la posibilitatea de a delega unor agenţi pentru servicii de investiţii financiare, denumiţi agenţi delegaţi, activitatea de promovare a serviciilor de investiţii financiare prestate, de preluare şi transmitere a ordinelor primite de la clienţi sau de la potenţialii clienţi şi de furnizare de informaţii în legătură cu instrumentele financiare şi serviciile de investiţii financiare prestate. Agenţii delegaţi se înscriu în Registrul C.N.V.M. într-o secţiune separată, nu pot fi implicaţi în operaţiunile de tranzacţionare sau de decontare, nu li se pot aloca coduri şi parole de acces la sistemele entităţilor pieţei de capital şi nu pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi de la, sau pentru, clienţii intermediarului. Lista agenţilor delegaţi se publică pe site-ul pieţelor reglementate.


18

Agenţii delegaţi au obligaţia de a face cunoscut clienţilor sau potenţialilor clienţi ai intermediarului, la momentul contactării acestora ori înaintea prestării serviciilor, calitatea lor de agenţi delegaţi şi denumirea intermediarului în numele căruia lucrează. Ei trebuie să aibă capacitatea de a comunica cu acurateţe clienţilor toate informaţiile relevante în legătură cu serviciile ce urmează a fi promovate sau prestate.

Intermediarul care angajează agenţi delegaţi trebuie să se asigure că aceştia aduc la cunoştinţa clienţilor sau potenţialilor clienţi informaţiile de mai sus. Intermediarul este răspunzător de orice acţiune sau omisiune a agentului care acţionează în numele său şi trebuie să ia măsuri adecvate pentru a evita orice impact negativ pe care l-ar putea determina activitatea unui astfel de agent.

O altă obligaţie a intermediarului care utilizează agenţi delegaţi constă în notificarea C.N.V.M. şi a pieţei/pieţelor reglementate privind agenţii pentru servicii de investiţii care nu mai acţionează ca agenţi delegaţi, în termen de maximum 24 de ore de la data încetării acestor atribuţii.

Autorizaţia agenţilor pentru servicii de investiţii financiare poate fi retrasă la cererea intermediarului sau ca urmare a unei sancţiuni date de C.N.V.M. Intermediarul are obligaţia să solicite retragerea autorizaţiei agentului pentru servicii de investiţii financiare şi radierea acestuia din Registrul C.N.V.M. cel târziu la data încetării raporturilor de muncă.

1.4.2. Reprezentanţii compartimentului de control intern

Persoanele încadrate în compartimentul de control intern, constituit în mod obligatoriu de S.S.I.F.-urile şi instituţiile de credit înscrise în Registrul C.N.V.M., se numesc reprezentanţi ai compartimentului de control intern şi sunt supuse autorizării şi înscrierii în Registrul C.N.V.M.

Reprezentanţii compartimentului de control intern îşi desfăşoară activitatea în baza unor proceduri scrise de supraveghere şi control, elaborate în vederea asigurării respectării de către intermediar şi angajaţii acestuia a legilor, regulamentelor, instrucţiunilor şi procedurilor incidente pieţei de capital, precum şi a regulilor şi procedurilor interne. Reprezentanţii compartimentului de control intern raportează direct consiliului de administraţie şi trebuie să aibă acces la orice informaţie relevantă astfel încât să aibă posibilitatea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. Ei nu pot fi acţionari semnificativi ai intermediarului, auditori interni şi nu pot exercita atribuţii de natura celor pe care trebuie să le controleze.

Reprezentanţii compartimentului de control intern au obligaţia de a informa intermediarul şi angajaţii cu privire la regimul juridic aplicabil pieţei de capital şi, prin activitatea pe care o desfăşoară, trebuie să prevină încălcarea acestuia. Reprezentanţilor compartimentului de control intern le revine sarcina de a monitoriza şi de a verifica cu regularitate aplicarea prevederilor legale incidente activităţii intermediarului şi a procedurilor interne. În acest scop, ţin un registru în care sunt evidenţiate investigaţiile efectuate, durata acestor investigaţii, perioada la care acestea se referă, rezultatul investigaţiilor, propunerile înaintate în scris consiliului de administraţie/conducătorilor intermediarului şi deciziile luate de persoanele abilitate să ia măsuri de soluţionare. Anual, reprezentanţii compartimentului de control intern, întocmesc un raport referitor la activitatea desfăşurată, investigaţiile efectuate, abaterile constatate, propunerile făcute şi programul/planul investigaţiilor propuse pentru anul următor. Raportul se transmite consiliului de administraţie. Acesta, însoţit de propunerile avizate şi de planul de investigaţii, aprobat de consiliul de administraţie, se transmite ulterior C.N.V.M.


19

Un alt registru ţinut de reprezentanţii compartimentului de control intern este cel de reclamaţii în care se înregistrează eventualele reclamaţii ale clienţilor (termenul de rezolvare este de maxim 30 de zile de la data înregistrării reclamaţiei). Registrul reclamaţiilor este public şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

• identitatea clientului care transmite reclamaţia şi serviciul prestat la care se referă reclamaţia;

• datele de identificare ale persoanelor din cadrul intermediarului la adresa cărora s-au formulat reclamaţiile sau cărora clientul s-a adresat pentru prestarea serviciului de investiţii financiare;

• data reclamaţiei; • faptele reclamate; • prejudiciul reclamat de client; • data şi modul de soluţionare a reclamaţiei. Reprezentanţii compartimentului de control intern trebuie să se asigure de utilizarea

exclusiv personală de către fiecare agent pentru servicii de investiţii financiare a codurilor de acces şi a parolelor transmise de entităţile pieţei de capital.

În scopul supravegherii respectării prevederilor legale, printre atribuţiile reprezentanţilor compartimentului de control intern se numără şi avizarea documentelor transmise de intermediar către C.N.V.M. pentru obţinerea autorizaţiilor prevăzute de reglementările C.N.V.M., precum şi a raportărilor transmise C.N.V.M. şi entităţilor pieţei de capital. În acelaşi scop, reprezentanţii compartimentului de control intern analizează şi avizează materialele informative/publicitare ale intermediarului.

Ţinând cont de responsabilităţile precizate, este necesar ca persoana pentru care se solicită autorizarea ca reprezentant al compartimentului de control intern să aibă studii superioare economice sau juridice, absolvite cu examen de licenţă, experienţă de minimum 2 ani în piaţa de capital, să fi participat la stagiile de pregătire şi să fi promovat testul privind cunoaşterea legislaţiei în vigoare organizat de către organismele de formare profesională atestate de C.N.V.M. În cazul în care experienţa în piaţa de capital este mai mare de 5 ani, studiile superioare pot avea şi alt profil decât economic sau juridic. Totodată, în vederea autorizării, se verifică respectarea condiţiilor de integritate. Acestea sunt similare celor impuse persoanelor pentru care se solicită autorizarea ca agenţi pentru servicii de investiţii financiare. De asemenea, aceste persoane nu pot fi acţionari semnificativi şi nu pot deţine funcţii de conducere sau de execuţie în cadrul unui alt intermediar. În cazul în care un intermediar solicită autorizarea mai multor persoane, este necesară detalierea responsabilităţilor fiecărei persoane.

Autorizaţia reprezentanţilor compartimentului de control intern se retrage la cererea intermediarului sau ca urmare a unei sancţiuni date de C.N.V.M. Intermediarul are obligaţia să solicite retragerea autorizaţiei reprezentantului compartimentului de control intern şi radierea acestuia din Registrul C.N.V.M. cel târziu la data încetării sau schimbării raporturilor de muncă.


20

Cap. 2 SERVICII DE INVESTIŢII FINANCIARE

2.1. Reguli prudenţiale şi de conduită

În scopul protecţiei investitorilor, asigurării stabilităţii, competitivităţii şi bunei funcţionări a pieţelor, intermediarii au obligaţia de a respecta regulile prudenţiale şi de conduită stabilite de C.N.V.M.

Intermediarii trebuie să acţioneze în mod onest, corect şi profesional, în concordanţă cu cel mai bun interes al clienţilor lor, cu respectarea dispoziţiilor incidente aplicabile şi sunt responsabili pentru conduita şi activitatea persoanelor angajate, în legătură cu realizarea obiectului de activitate. În vederea asigurării continuităţii şi prestării regulate a serviciilor de investiţii financiare, intermediarii trebuie să dispună de proceduri, sisteme şi resurse corespunzătoare. Procedurile interne ale intermediarilor includ în mod obligatoriu următoarele:

a) reguli şi proceduri adecvate privind mecanismele de control intern; b) reguli şi proceduri eficiente pentru evaluarea şi administrarea riscurilor; c) reguli şi proceduri pentru securitatea şi controlul sistemelor informatice,

pentru asigurarea confidenţialităţii şi păstrării în siguranţă a datelor şi informaţiilor stocate, inclusiv recuperarea acestora în caz de dezastru;

d) reguli şi proceduri pentru îndeplinirea obligaţiilor de protejare a confidenţialităţii datelor şi informaţiilor obţinute de la clienţi, precum şi a celor ce decurg din activitatea aferentă fiecărei funcţii;

e) reguli şi proceduri pentru încheierea tranzacţiilor cu instrumente financiare în contul propriu şi în contul persoanelor relevante. Înainte de a tranzacţiona un anumit instrument financiar în contul propriu sau în contul persoanelor relevante, intermediarul trebuie să execute ordinele primite de la clienţi pentru acel instrument financiar, care pot fi executate în condiţiile pieţei;

f) reguli şi proceduri interne privind includerea sau nu a clienţilor în categoria clienţilor profesionali. Clienţii profesionali sunt clienţii care posedă experienţa, cunoştinţele şi capacitatea de a lua decizia investiţională şi de a evalua riscurile pe care aceasta le implică. Pentru a fi încadraţi în această categorie, clienţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005. Clienţii profesionali beneficiază de o protecţie mai scăzută comparativ cu cea acordată clienţilor obişnuiţi. Din acest motiv, au dreptul de a solicita să nu fie trataţi drept clienţi profesionali şi pot beneficia de un grad mai înalt de protecţie din partea intermediarilor. Intră în responsabilitatea clienţilor consideraţi profesionali să solicite acordarea unui grad mai ridicat de protecţie, atunci când consideră că nu pot evalua sau gestiona corect riscul implicat. Acest grad superior de protecţie se va acorda atunci când un client considerat profesional semnează un contract în acest sens cu intermediarul, care prevede că nu va fi tratat ca profesional în aplicarea regulilor de conduită. Un astfel de contract trebuie să prevadă dacă acest lucru este valabil pentru unul sau mai multe servicii sau tranzacţii ori pentru unul sau mai multe tipuri de produse sau tranzacţii;

g) reguli şi proceduri privind evidenţierea separată a instrumentelor financiare, în scopul protejării drepturilor lor de proprietate, în special în situaţia insolvenţei intermediarului, precum şi împotriva folosirii acestor instrumente financiare de către intermediari, în tranzacţiile pe cont propriu, în afara situaţiei în care investitorii consimt în mod expres;


21

h) reguli şi proceduri privind evidenţierea separată a fondurilor aparţinând clienţilor, cu scopul protejării dreptului de proprietate, cu excepţia instituţiilor de credit, care să prevină folosirea acestor fonduri în interesul intermediarului. Intermediarul este obligat să evidenţieze distinct, în contabilitate, sumele primite de la clienţi şi să utilizeze în banca de decontare un cont în nume propriu şi un cont în numele clienţilor;

i) reguli şi proceduri privind politica de executare a ordinelor. Intermediarul are obligaţia de comunica clienţilor săi informaţii adecvate cu privire la politica de executare a ordinelor şi va solicita acordul prealabil al clienţilor cu privire la aceasta. Intermediarul trebuie să acţioneze în aşa fel încât să asigure o deplină egalitate de tratament faţă de clienţii săi. Politica de executare a ordinelor trebuie să conducă la obţinerea celor mai bune rezultate posibile pentru ordinele clienţilor şi să includă, corespunzător fiecărei categorii de instrumente financiare, informaţii cu privire la diferitele locuri de tranzacţionare (piaţa reglementată, sistemul alternativ de tranzacţionare etc.) în care intermediarul execută ordinele clienţilor săi, factorii care afectează alegerea locului executării ordinelor, precum şi cu privire la posibilitatea executării ordinelor prin alt intermediar. Alegerea locurilor de tranzacţionare se va face cu respectarea principiului obţinerii celor mai bune rezultate posibile pentru executarea ordinelor clienţilor. În acest scop, intermediarul trebuie să ia în considerare, preţul, costurile, viteza şi probabilitatea executării şi decontării, volumul, natura tranzacţiei sau orice alte caracteristici relevante pentru executarea ordinului. În situaţia în care clientul transmite o instrucţiune specifică, intermediarul are obligaţia executării ordinului conform acelei instrucţiuni. La solicitarea clienţilor, intermediarii sunt obligaţi să demonstreze că ordinele acestora au fost executate în concordanţă cu politica societăţii de executare a ordinelor. Pentru a permite clienţilor să verifice condiţiile în care o tranzacţie a fost executată, intermediarii trebuie să pună la dispoziţia clienţilor toate informaţiile afişate în sistem, cu privire la preţurile şi volumul de tranzacţionare aferente instrumentului financiar, subiect al tranzacţiei;

j) reguli şi proceduri pentru prevenirea şi evitarea conflictelor de interese. Intermediarul trebuie să ia toate măsurile astfel încât să se asigure că situaţiile de conflict de interese între societate, inclusiv administratori, salariaţi şi agenţi sau orice persoană aflată în mod direct ori indirect în poziţie de control faţă de societate şi clienţii societăţii, între doi clienţi ai societăţii, precum şi între combinaţii ale situaţiilor de mai sus, sunt identificate şi apoi prevenite şi gestionate într-un asemenea mod încât interesele clienţilor să nu fie afectate. În acest scop, trebuie stabilită o politică internă independentă, inclusiv prin separarea activităţilor din cadrul acesteia. Dacă structura organizatorică şi administrativă a societăţii stabilită pentru administrarea conflictelor de interese nu este suficientă pentru a asigura prevenirea afectării intereselor clienţilor, intermediarul este obligat să notifice clientului în mod clar natura şi sursa conflictului de interese, înaintea prestării serviciilor de investiţii financiare în numele acestuia. În situaţia în care conflictele de interese nu pot fi evitate sau gestionate conform politicii interne independente, intermediarul nu trebuie să presteze servicii de investiţii financiare în calitate de contraparte a clientului sau în numele clientului faţă de care se află, direct sau indirect, într-un conflict de interese, luându-se în considerare inclusiv interesele ce derivă din tranzacţii în cadrul grupului din care face parte, numai dacă a dezvăluit, în prealabil, clientului natura şi întinderea interesului său, fie în scris, fie telefonic şi numai în situaţia în care clientul a fost de acord să încheie o tranzacţie în condiţiile prezentate. Informarea clientului şi acordul acestuia trebuie înregistrate, inclusiv pe suport magnetic dacă comunicarea se face telefonic;

k) reguli şi proceduri cu privire la relaţiile cu clienţii în scopul de a se asigura că administratorii, conducătorii, angajaţii şi colaboratorii S.S.I.F., acţionează întotdeauna în cel mai bun interes al clienţilor, şi că aceste persoane nu obţin nici un avantaj din utilizarea informaţiilor confidenţiale de care iau cunoştinţă, în special acolo unde poate apărea o situaţie de conflict de interese între S.S.I.F. şi client;


22

l) reguli şi proceduri aplicabile în situaţia externalizării unor funcţii în scopul evitării riscului operaţional suplimentar. Externalizarea funcţiilor operaţionale importante nu poate fi efectuată într-un mod care să prejudicieze esenţial calitatea controlului intern al intermediarului şi capacitatea C.N.V.M. să supravegheze respectarea de către intermediar a obligaţiilor sale.

Membrii consiliului de administraţie şi conducătorii intermediarilor au obligaţia să asigure menţinerea unor standarde profesionale şi de conduită adecvate ale întregului personal al societăţii. Intermediarii nu trebuie să acţioneze astfel încât să pericliteze, să poată fi considerat că periclitează sau să inducă o situaţie care poate să prejudicieze fondurile şi/sau instrumentele financiare ale clienţilor ori piaţa reglementată pe care tranzacţionează şi trebuie să se asigure că agenţii pentru servicii de investiţii financiare şi ceilalţi angajaţi ai acesteia nu se vor comporta în acest mod.

Prestarea de servicii de investiţii financiare, în contul investitorilor, se face pe baza unui contract, redactat în două exemplare, dintre care unul este remis clientului. Înaintea semnării contractului şi a cererii de deschidere de cont, intermediarul are obligaţia de a înmâna clientului sau potenţialului client un document de prezentare scris într-o formă uşor de înţeles, astfel încât acesta să fie în măsură să înţeleagă natura şi riscurile serviciilor de investiţii financiare şi a specificităţii instrumentului financiar care este oferit şi, în consecinţă, să ia decizii investiţionale în cunoştinţă de cauză.

Documentul de prezentare poate fi un formular standard care include cel puţin informaţii adecvate referitoare la:

a) datele de identificare ale intermediarului; b) grupul căruia aparţine intermediarul, dacă este cazul; c) denumirea autorităţii competente care a emis autorizaţia; d) serviciile de investiţii financiare autorizate; e) instrumentele financiare şi strategiile de investiţii avute în vedere; f) informaţii cu privire la caracteristicile principale ale fiecărui instrument financiar

şi avertismente cu privire la riscurile asociate investiţiilor în respectivele instrumente financiare sau cu privire la anumite strategii de investiţii;

g) locurile (“trading venues”) unde sunt executate tranzacţiile (piaţa reglementată, ATS etc.);

h) informaţii despre fondul de compensare a investitorilor; i) comisioanele şi tarifele, taxele şi impozitele asociate; j) informaţii cu privire la existenţa compartimentului de control intern, a

reprezentantului acestuia şi a posibilităţii transmiterii eventualelor reclamaţii; k) elementele minime necesare derulării tranzacţiilor cu instrumente financiare,

inclusiv constituirea marjelor, fondurilor de garantare etc., dacă este cazul. Anterior deschiderii unui cont intermediarul are obligaţia de a verifica identitatea

persoanei fizice pe numele căreia se deschide contul sau, în cazul în care contul se deschide pe numele unei persoane juridice, valabilitatea mandatului conferit reprezentanţilor acesteia. Contul de instrumente financiare trebuie să menţioneze datele de identificare ale persoanei în numele căreia este deschis şi, după caz, ale împuterniciţilor/reprezentanţilor acesteia.

Contractul în baza căruia se prestează servicii de investiţii financiare conţine cel puţin următoarele clauze:

a) serviciile de investiţii financiare ce vor fi prestate şi tipul instrumentelor financiare ce vor fi tranzacţionate;

b) durata contractului, modul în care contractul poate fi reînnoit, modificat şi/sau reziliat;

c) drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi alţi termeni în care societatea va


23

furniza clientului servicii de investiţii financiare. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului pot fi inserate prin referire la alte documente sau texte legale;

d) procedura şi mijloacele prin care clienţii vor transmite ordine şi instrucţiuni; e) tipul, conţinutul şi frecvenţa documentelor privind activitatea desfăşurată, ce vor

fi transmise clientului. Clientul trebuie să primească rapoarte adecvate cu privire la serviciile furnizate. Aceste rapoarte includ, acolo unde se aplică, costurile asociate tranzacţiilor şi serviciilor efectuate în numele clientului. Intermediarul este obligat să întocmească pentru fiecare ordin de tranzacţionare un formular de ordin. În maxim 24 de ore de la data executării ordinelor şi la sfârşitul zilei pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate se transmite clientului un formular de confirmare a executării ordinelor. De asemenea, clientul primeşte cel puţin lunar extras de cont şi formular de raportare către clienţi. Conţinutul minim al acestor rapoarte este prevăzut la Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005.

f) consimţământul expres al clientului pentru înregistrarea şi stocarea de către intermediar a instrucţiunilor/confirmărilor acestuia transmise telefonic, după caz. În cazul în care clientul nu este de acord cu înregistrarea şi stocarea, ordinele nu vor fi preluate telefonic;

g) declaraţia clientului prin care menţionează că înţelege termenii şi îşi asumă riscul ce decurge din tranzacţiile cu instrumente financiare;

h) orice alte clauze privind prestarea serviciilor de investiţii financiare convenite de părţi;

i) comisioanele şi orice alte tarife asociate pentru prestarea serviciilor de investiţii financiare;

j) semnătura clientului, a persoanei autorizate din partea intermediarului şi ştampila societăţii;

k) regimul dobânzii aferente sumelor depuse de clienţi în conturile curente; l) cursul de schimb valutar şi condiţiile în care clientul poate refuza acest curs. Contractul în baza căruia se prestează servicii de investiţii financiare este însoţit de

cererea de deschidere de cont pentru fiecare client. Aceasta cuprinde următoarele: a) datele de identificare ale clientului persoană fizică sau juridică, după caz; b) informaţii privind profilul clientului care se vor referi la: încadrarea sau nu, în

categoria clienţilor profesionali, pregătirea profesională, estimarea valorii investiţiei, nivelul riscului pe care doreşte să şi-l asume (ridicat, mediu, scăzut) şi informaţii cu privire la client, specifice serviciului care urmează să fie prestat;

c) deţinerile de valori mobiliare mai mari sau egale cu 5%, valoarea tranzacţiilor cu instrumente financiare şi deţinerile de poziţii deschise prin intermediul altui intermediar, dacă este cazul;

d) numele şi funcţia salariatului/agentului cu care clientul va ţine legătura; e) semnătura clientului, a persoanei autorizate din partea intermediarului şi

ştampila societăţii; f) împuternicirea pentru persoana care transmite ordine dacă aceasta nu este

reprezentantul legal al clientului persoană juridică, după caz; g) anexa: copia documentului de identitate sau a certificatului de înregistrare la

ORC sau la instituţia similară din statul de origine, după caz. Dacă intermediarul administrează un cont pe bază discreţionară, pe lângă

elementele menţionate mai sus, contractul în baza căruia se prestează acest serviciu trebuie să cuprindă:

a) caracteristicile contului de portofoliu referitoare la categoriile de instrumente financiare în care se vor face investiţii şi eventualele limite impuse, tipul de tranzacţii pe care intermediarul le poate efectua cu respectivele instrumente financiare;


24

b) identificarea tranzacţiilor pe care intermediarul le poate face numai cu acordul expres al clienţilor, dacă este cazul. Dacă nu sunt impuse restricţii, acest aspect va fi menţionat în mod distinct;

c) posibilitatea intermediarului de a delega competenţele primite în baza contractului de administrare, limitele şi condiţiile unei asemenea delegări, iar în situaţia în care delegarea nu priveşte întregul portofoliu, instrumentele financiare şi pieţele reglementate pentru care această delegare poate fi acordată;

d) posibilitatea clienţilor de a revoca unilateral mandatul dat unui intermediar în baza contractului de administrare a portofoliului sau de a-şi retrage, parţial sau integral, în orice moment fondurile libere de sarcini, fără ca acest fapt să inducă plata unor despăgubiri. Clientul are obligaţia de a acoperi eventualele pierderi rezultate din tranzacţiile efectuate în contul său;

e) numele agentului pentru servicii de investiţii financiare mandatat de intermediar cu administrarea contului clientului.

Pentru a dobândi autoritate discreţionară asupra portofoliului de instrumente financiare al unui client intermediarul are obligaţia de a obţine acordul scris şi declaraţia clientului cu privire la faptul că acesta înţelege asumarea riscului ce decurge din administrarea discreţionară a contului său. În situaţia administrării unui cont discreţionar, contrapartea în tranzacţii nu poate fi contul propriu, contul persoanelor relevante sau un alt cont client al intermediarului, numai dacă se asigură un preţ mai bun decât cel oferit de piaţă. Şi în cazul în care efectuează tranzacţii în legătură cu conturile discreţionare ale clienţilor este obligatorie completarea de ordine de vânzare/cumpărare. Acestea sunt completate de agentul pentru servicii de investiţii financiare mandatat în contractul de administrare şi necesită aprobarea coordonatorului ierarhic superior agentului pentru servicii de investiţii financiare.

Intermediarii trebuie să solicite clienţilor sau potenţialilor clienţi informaţii referitoare la situaţia lor financiară, cunoştinţele şi experienţa investiţională şi obiectivele cu privire la serviciile solicitate astfel încât să fie în măsură să evalueze dacă serviciile de investiţii sau instrumentele financiare avute în vedere sunt potrivite profilului respectivului client sau potenţial client. Ţinând cont de informaţiile obţinute, în cazul în care intermediarul consideră că instrumentul financiar şi serviciul de investiţii financiare solicitat nu sunt potrivite pentru client sau potenţialul client, aceasta va avertiza în acest sens respectivul client sau potenţialul client.

În cazul în care clientul sau potenţialul client decide să nu furnizeze informaţiile solicitate de intermediar, sau în cazul în care informaţiile furnizate cu privire la cunoştinţele şi experienţa investiţională sunt insuficiente, intermediarul trebuie să avertizeze respectivul client ori potenţial client, că refuzul de a furniza informaţii complete conduce la imposibilitatea intermediarului de a stabili dacă instrumentul financiar sau serviciul de investiţii avut în vedere este adecvat profilului său investiţional.

Atunci când acordă consultanţă sau face recomandări unui client, intermediarul trebuie să ţină seama de obiectivul investiţional şi de profilul respectivului client. În situaţia recomandării unei tranzacţii intermediarul trebuie să aducă la cunoştinţa clientului toate informaţiile deţinute cu privire la instrumentele financiare ce fac obiectul investiţiei respective şi să precizeze că performanţele anterioare nu reprezintă garanţii ale performanţelor viitoare. Garantarea performanţelor unui instrument financiar este interzisă. Intermediarul trebuie să aibă o bază informaţională solidă pentru a susţine respectiva investiţie, trebuie să facă cunoscut preţul sau intervalul de preţ al instrumentelor financiare în momentul recomandării şi să informeze clientul despre existenţa uneia sau mai multora din următoarele situaţii:

a) intermediarul este formator de piaţă pentru instrumentul financiar recomandat;


25

b) intermediarul şi/sau unul dintre administratorii, conducătorii, acţionarii semnificativi, directorii, agenţii pentru servicii de investiţii financiare ori agenţii delegaţi, au deţineri mai mari de 5% din instrumentul financiar recomandat, sau deţin opţiuni, drepturi ori warrante pentru a cumpăra acelaşi procent din instrumentul financiar recomandat;

c) intermediarul a participat în ultimii doi ani la o ofertă publică pentru instrumentul financiar recomandat;

d) orice alt conflict de interese referitor la instrumentul financiar recomandat. Un intermediar poate presta servicii de investiţii financiare principale sau conexe în

numele unui client prin intermediul altui intermediar cu condiţia ca, în acest mod, să se realizeze o tranzacţie mai avantajoasă pentru client şi/sau să nu crească nivelul comisioanelor şi al celorlalte cheltuieli suportate de client. Intermediarul care mijloceşte transmiterea instrucţiunilor clientului este responsabil pentru caracterul complet şi acurateţea informaţiilor transmise, iar intermediarul care primeşte aceste informaţii este îndreptăţit să se bazeze pe orice recomandare cu privire la serviciul sau tranzacţiile care au fost furnizate clientului de către alt intermediar. Intermediarul care mijloceşte transmiterea instrucţiunilor este responsabil în ceea ce priveşte oportunitatea pentru client a recomandărilor şi consultanţei furnizate. Intermediarul care primeşte instrucţiunile clientului sau ordinele prin intermediul altui intermediar este responsabil pentru executarea serviciului ori a tranzacţiei, bazată pe orice informaţie sau recomandare formulată în conformitate cu prevederile Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2005.

Ordinele clienţilor pot fi executate în afara pieţei reglementate sau a sistemului alternativ de tranzacţionare, cu condiţia ca intermediarul să informeze clienţii săi cu privire la această posibilitate şi să obţină acordul expres al acestora, înaintea executării ordinelor. Acordul clienţilor poate fi obţinut fie în cadrul general al contractului, fie separat pentru fiecare tranzacţie.

Pentru a putea identifica şi corecta deficienţele apărute, intermediarii trebuie să monitorizeze eficacitatea executării ordinelor şi a politicii de executare a tranzacţiilor. În acest sens, fiecare intermediar are obligaţia de a evalua, în mod regulat, dacă locurile executării tranzacţiilor stabilite în politica de executare a ordinelor furnizează cele mai bune rezultate posibile pentru clienţi sau dacă sunt necesare modificări referitoare la stabilirea locurilor de executare a tranzacţiilor, iar în cazul în care consideră că sunt necesare modificări trebuie să notifice clienţii cu privire la aceste aspecte.

Serviciile de investiţii financiare, potrivit Legii nr. 297/2004, pot fi prestate şi pe baza unui contract la distanţă. Acesta se încheie între un intermediar, în calitate de ofertant, şi un investitor, în calitate de beneficiar de servicii de investiţii financiare, în cadrul unui sistem de vânzări sau prestări de servicii de investiţii financiare la distanţă, organizat de către ofertant, care, pentru derularea contractului, foloseşte exclusiv unul sau mai multe mijloace de comunicare la distanţă, începând cu momentul încheierii contractului, până la expirarea acestuia. În înţelesul legii, prin mijloace de comunicare la distanţă se înţelege orice mijloc care, fără a necesita prezenţa fizică simultană a ofertantului şi a beneficiarului de servicii de investiţii financiare, poate fi utilizat pentru realizarea acordului de voinţă între părţi şi a obiectului contractului.

Pentru validitatea încheierii unui contract la distanţă intermediarul trebuie să solicite şi să obţină, în prealabil consimţământul scris al investitorului pentru încheierea unui astfel de contract. Consimţământul se poate obţine prin semnătura investitorului dată pe un document tipizat, transmis prin una din următoarele modalităţi:

a) direct la sediul intermediarului; b) prin poştă, cu confirmare de primire; c) prin telex; d) prin orice alt mijloc de comunicare legal, ce permite identificarea expeditorului.


26

Înainte de încheierea unui contract la distanţă sau la momentul prezentării propunerii de încheiere a unui contract la distanţă, intermediarul are obligaţia să comunice investitorilor în timp util, corect şi complet informaţii referitoare la posibilitatea identificării sale, la serviciile de investiţii financiare ce urmează să fie prestate, la prevederile contractului la distanţă ce urmează să fie încheiat şi căile de soluţionare a litigiilor.

Totodată, înainte de semnarea unui contract la distanţă sau de acceptarea unei oferte de prestare a unui serviciu de investiţii financiare la distanţă, intermediarii trebuie să transmită în timp util investitorilor, termenii şi condiţiile contractuale, precum şi documentul de prezentare al intermediarului, în scris, pe suport de hârtie sau pe orice suport durabil disponibil sau accesibil investitorului. Pe toată durata derulării contractului la distanţă, investitorul are dreptul să solicite comunicarea condiţiilor şi prevederilor contractuale pe suport de hârtie. Investitorul este, de asemenea, îndreptăţit să solicite schimbarea modului de comunicare la distanţă folosit dacă acest lucru nu este incompatibil cu termenii contractului încheiat sau cu natura serviciului furnizat.

Intermediarii pot utiliza cel puţin următoarele mijloace de comunicare la distanţă: telefon, fax, internet sau sisteme automatizate de apel fără intervenţie umană. Utilizarea mijloacelor de comunicare la distanţă necesită acordul prealabil expres al investitorului şi nu este permisă în cazul în care investitorul şi-a manifestat dezacordul cu privire la utilizarea acestora (nu este permisă dacă există un refuz manifestat de investitor). Cheltuielile efectuate în vederea obţinerii acordului investitorului pentru utilizarea mijloacelor de comunicare la distanţă nu sunt suportate de către investitor.

În termen de 14 zile de la încheierea contractului, investitorul poate rezilia unilateral contractul încheiat la distanţă fără a i se percepe comisioane penalizatoare sau fără a fi nevoit să-şi motiveze decizia de retragere. În cazul în care investitorul reziliază unilateral contractul, el poate fi obligat să plătească serviciile prestate în concordanţă cu clauzele contractului. Derularea contractului se realizează numai după ce investitorul şi-a exprimat acordul. Dreptul de reziliere unilaterală nu se aplică serviciilor de investiţii financiare al căror preţ depinde de fluctuaţiile de pe pieţele financiare care pot apărea în timpul perioadei de retragere din contract şi sunt independente de prestatorii de servicii de investiţii financiare, fiind legate de:

a) operaţiuni de schimb valutar; b) instrumente ale pieţei monetare, inclusiv titluri de stat cu scadenţa mai mică de

un an şi certificate de depozit; c) valori mobiliare; d) titluri de participare la organismele de plasament colectiv; e) contracte futures financiare, inclusiv contracte similare cu decontare finală în

fonduri; f) contracte forward pe rata dobânzii (FRA); g) swap-uri pe rata dobânzii, curs de schimb şi acţiuni; h) opţiuni pe orice instrument financiar prevăzut la lit.b) - e), inclusiv contracte

similare cu decontare finală în fonduri; această categorie include şi opţiuni pe curs de schimb şi pe rata dobânzii.

Contractele pentru furnizarea de servicii de investiţii financiare la distanţă nu pot conţine, chiar cu acordul expres al investitorului, clauze de renunţare la drepturile prevăzute de Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005.

În cazul în care serviciile de investiţii financiare sunt prestate prin internet, intermediarii trebuie să încheie contracte cu furnizorii de internet şi alte societăţi implicate în acest proces astfel încât să asigure eficienţa operaţională a serviciilor de investiţii financiare oferite investitorilor. Pentru a face faţă eventualelor disfuncţionalităţi ale sistemelor informatice, intermediarii trebuie să asigure proceduri alternative eficiente ce


27

vor fi precizate în contractul încheiat cu investitorii astfel încât ordinele acestora să poată fi executate. Intermediarii trebuie să se asigure că sistemele informatice utilizate garantează confidenţialitatea maximă a datelor transmise prin internet. Când ordinele investitorilor sunt primite de intermediar prin internet, aceasta poate utiliza acelaşi mijloc de comunicare pentru a transmite investitorilor informaţiile şi rapoartele prevăzute Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005, cu condiţia ca sistemele informatice ale intermediarului şi ale clientului să permită descărcarea şi salvarea acestora.

În vederea prestării serviciilor de investiţii financiare prin internet, intermediarul trebuie să asigure verificarea identităţii investitorului atunci când acesta accesează sistemul, să protejeze site-ul împotriva oricărui acces neautorizat, să publice pe pagina de internet informaţii reale şi actualizate permanent şi să respecte regulile privind publicitatea. După încheierea procesului de verificare a cererii, intermediarul trebuie să comunice prin e-mail investitorului numele de utilizator şi două parole:

a) prima parolă - pentru vizualizarea ordinelor de vânzare/cumpărare de instrumente financiare, a limitelor de tranzacţionare şi a balanţei portofoliului propriu de instrumente financiare; şi

b) a doua parolă - pentru introducerea ordinelor de vânzare/cumpărare de instrumente financiare, transfer de instrumente financiare şi/sau numerar.

Pentru a asigura o protecţie crescută a informaţiilor, trebuie instituit un sistem de modificare periodică a parolelor.

În contractul încheiat cu investitorul pot fi incluse clauze privind tipul ordinelor şi condiţiile în care acestea pot fi transmise, precum şi clauze cu privire la executarea tranzacţiilor.

Intermediarul trebuie să aibă un sistem de verificare a contului în mod automat în situaţia în care deţine fondurile băneşti şi instrumentele financiare ale investitorilor, iar dacă se constată că fondurile sau marjele sunt insuficiente, sistemul trebuie să blocheze intrarea ordinului, în acest caz clientul fiind informat pe ecran cu privire la motivele blocării ordinului şi i se va solicita să remedieze situaţia. Dacă intermedairul nu deţine fondurile băneşti sau instrumentele financiare ale investitorilor, mesajul trebuie să identifice clar intermediarul care îşi asumă aceste funcţii.

2.2. Transparenţa şi integritatea operaţiunilor Intermediarii au obligaţia să păstreze cel puţin 5 ani toate înregistrările referitoare la

serviciile de investiţii financiare prestate şi tranzacţiile efectuate de societate, astfel încât C.N.V.M. să poată supraveghea respectarea prevederilor Legii nr. 297/2004 şi ale reglementărilor adoptate în aplicarea acesteia şi, în special, verificarea respectării de către societate a obligaţiilor faţă de clienţi sau potenţialii clienţi. În cazul tranzacţiilor efectuate în contul clienţilor, rapoartele şi evidenţele trebuie să cuprindă toate informaţiile şi detaliile privind identitatea clientului, precum şi informaţiile prevăzute de reglementările în vigoare aplicabile prevenirii şi combaterii spălării banilor prin folosirea sistemului financiar.

Intermediarii trebuie să evidenţieze distinct, să întocmească şi să ţină la zi cel puţin următoarele:

a) un formular pentru fiecare ordin de tranzacţionare, formulare de confirmare a executării ordinelor întocmite conform prevederilor Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2005

b) evidenţe privind apelurile în marjă şi alte debite/credite ale clienţilor; c) fişele conturilor clienţilor, conturilor persoanelor relevante şi contului propriu; d) evidenţe ale operaţiunilor referitoare la tranzacţiile cu instrumente financiare, ale


28

intrărilor/ieşirilor de numerar şi ale altor avansuri sau debite ale clienţilor, precum şi documentele primare care au stat la baza lor. Aceste evidenţe trebuie să reflecte contul în care tranzacţia a fost efectuată, denumirea contului, instrumentul financiar tranzacţionat, cantitatea, preţul unitar şi preţul total de vânzare sau cumpărare şi data tranzacţiei;

e) evidenţele deţinerilor clienţilor, care să reflecte, în contul de numerar al fiecărui client, toate vânzările/cumpărările, primirile/livrările de instrumente financiare, actualizate cel puţin zilnic;

f) situaţii privind activele şi pasivele, conturile de venituri, de cheltuieli şi de capital, actualizate cel puţin lunar;

g) documente care să reflecte, separat pentru fiecare instrument financiar, la data compensării, toate poziţiile deţinute de intermediar în conturile personale şi ale clienţilor săi, precum şi localizarea lor;

h) evidenţe ale instrumentelor financiare în curs de transfer, ale dividendelor şi dobânzilor primite, ale împrumuturilor acordate sau primite, precum şi ale instrumentelor financiare ce nu au fost primite sau nu au fost livrate, actualizate cel puţin zilnic;

i) fişele angajaţilor, cu menţionarea sancţiunilor şi a situaţiilor de punere sub acuzare în legătură cu activitatea de intermediere, pentru perioada în care aceştia au fost angajaţi.

Toate aceste documente trebuie să poată fi puse la dispoziţie C.N.V.M., la cerere, în cel mult două zile lucrătoare.

De asemenea, în scopul supravegherii de către C.N.V.M. a activităţii desfăşurate de societăţile de servicii de investiţii financiare, aceasta vor depune la C.N.V.M. următoarele situaţii şi documente:

a) situaţii financiare lunare, trimestriale sau semestriale, după caz, întocmite şi transmise C.N.V.M. în conformitate cu prevederile Regulamentului C.N.V.M. nr. 9/2004 privind adecvarea capitalului societăţilor de servicii de investiţii financiare;

b) “raportul privind evidenţa operaţiunilor de împrumut, a cumpărărilor în marjă şi a vânzărilor în lipsă” şi “raportul privind tranzacţiile cu instrumente financiare derivate”;

c) raportul semestrial, în termenul legal stabilit prin reglementările C.N.V.M., care va cuprinde situaţiile financiare semestriale compuse din bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie;

d) raportul anual, în termenul legal stabilit prin reglementările C.N.V.M., care va cuprinde:

1. situaţiile financiare anuale compuse din bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative;

2. raportul administratorilor; 3. raportul auditorului financiar.

e) raportul auditorilor interni, raportul privind sursa veniturilor S.S.I.F. (detaliate pe categorii de servicii de investiţii financiare) şi destinaţia cheltuielilor, precum şi raportul privind sursa veniturilor (detaliate pe categorii de servicii de investiţii financiare) şi destinaţia cheltuielilor, pe fiecare sediu secundar. Acestea se transmit la C.N.V.M. împreună cu raportul anual.

Totodată, în conformitate cu prevederile Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2005, S.S.I.F.-urile trebuie să transmită anual, până cel târziu la data de 31 ianuarie, un raport privind structura portofoliilor individuale ale clienţilor aflate în administrare, raportul privind măsurile disciplinare aplicate conducătorilor, agenţilor pentru servicii de investiţii financiare şi reprezentanţilor compartimentului de control intern, precum şi raportul privind activităţile aflate în obiectul de activitate autorizat ce au fost externalizate.


29

De asemenea, o dată cu aceste rapoarte, S.S.I.F.-urile au obligaţia de a transmite la C.N.V.M. contractele încheiate cu alţi intermediari. Până cel târziu la data de 31 martie, S.S.I.F.-urile trebuie să transmită la C.N.V.M. şi raportul privind structura organizaţională şi sistemul de contabilitate.

Instituţiile de credit care prestează servicii de investiţii financiare au obligaţia de a transmite la C.N.V.M., până cel târziu la data de 31 martie, raportul pentru activitatea desfăşurată pe piaţa de capital întocmit de reprezentatul compartimentului de control intern, propunerile avizate şi planul de investigaţii aprobat de consiliul de administraţie. De asemenea, potrivit prevederilor Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2005 privind serviciile de investiţii financiare, instituţiile de credit trebuie să transmită şi raportul conducătorului structurii organizatorice aferente operaţiunilor pe piaţa de capital cu privire la activitatea desfăşurată de instituţia de credit în acest domeniu.

Intermediarii care acţionează în calitate de operatori de sistem (administrează un sistem alternativ de tranzacţionare) sau de operatori independenţi (intermediari care în mod organizat, frecvent şi sistematic încheie tranzacţii pe cont propriu prin executarea ordinelor clienţilor în afara pieţelor reglementate sau a sistemelor alternative de tranzacţionare) trebuie să întocmească şi să transmită C.N.V.M. cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de sfârşitul următoarei zile lucrătoare, rapoartele privind tranzacţiile cu instrumente financiare. Aceste rapoarte trebuie să cuprindă, cel puţin, detalii privind denumirea şi numărul instrumentelor financiare cumpărate sau vândute, cantitatea, data şi momentul executării fiecărei tranzacţii, preţul de tranzacţionare, precum şi datele de identificare ale intermediarilor implicaţi.

Menţionăm că intermediarii pot acţiona în calitate de operatori independenţi numai după data aderării României la Uniunea Europeană.

Potrivit prevederilor Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2005, intermediarii care acţionează în calitate de operator independent pentru acţiuni, au obligaţia să publice cotaţia fermă pentru acele acţiuni admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, pentru care acţionează ca operator independent şi pentru care există o piaţă lichidă conform criteriilor pieţei reglementate pe care sunt admise la tranzacţionare. În cazul acţiunilor pentru care nu există o piaţă lichidă, operatorul independent va prezenta cotaţiile clienţilor lor, la solicitarea acestora. Aceste obligaţii apar atunci când operatorul independent tranzacţionează cantităţi mai mici decât cantitatea standard din piaţă.

Operatorii independenţi pot decide cantitatea sau cantităţile pentru care vor oferi cotaţii. Pentru o anumită acţiune, fiecare cotaţie va include preţul ferm de cumpărare şi/sau vânzare sau preţurile pentru o cantitate sau cantităţi care pot fi mai mici decât cantitatea/volumul standard din piaţă pentru clasa de acţiuni de care aparţin respectivele acţiuni. Preţul sau preţurile vor reflecta condiţiile predominante existente în piaţă pentru respectiva acţiune.

Acţiunile se grupează în clase pe baza mediei aritmetice a valorii ordinelor executate în piaţă pentru acea acţiune. Cantitatea/volumul standard din piaţă pentru fiecare clasa de acţiuni va fi o cantitate reprezentativă a mediei aritmetice a valorii ordinelor executate în piaţă pentru acţiunile incluse în fiecare clasă de acţiuni.

Piaţa pentru fiecare acţiune reprezintă toate ordinele executate în România şi în Uniunea Europeană în legătură cu respectiva acţiune, excluzându-le pe acelea ale căror volume sunt mai mari decât volumul standard din piaţă pe acea acţiune.

C.N.V.M., pe baza datelor furnizate de către operatorul de piaţă sau de către autoritatea competentă a pieţei celei mai relevante în termeni de lichiditate pentru fiecare acţiune, va stabili, cel puţin anual, clasa acţiunilor căreia aceasta îi aparţine, luând în


30

considerare media aritmetică a valorii ordinelor executate în piaţă cu privire la acea acţiune. Această informaţie va fi difuzată public tuturor participanţilor la piaţă.

Operatorii independenţi vor face publice cotaţiile lor în mod regulat şi continuu în timpul programului normal de tranzacţionare. Operatorii independenţi pot să-şi actualizeze cotaţiile în orice moment şi vor putea, de asemenea, în condiţii excepţionale de piaţă, să-şi retragă cotaţiile. Cotaţiile vor fi făcute publice într-o manieră uşor accesibilă celorlalţi participanţi la piaţă, în baza unor costuri comerciale rezonabile. Operatorii independenţi vor executa ordinele primite de la clienţii obişnuiţi cu privire la acţiunile pentru care au calitatea de operatori independenţi la preţurile cotate la momentul primirii ordinelor, iar, de regulă, cele primite de la clienţii profesionali la preţurile cotate la momentul primirii ordinelor.

Operatorii independenţi pot executa ordine, în cazuri justificate, la un preţ mai bun cu condiţia ca acest preţ să se încadreze în limitele apropiate de condiţiile publice ale pieţei, precum şi cu condiţia ca ordinele să cuprindă cantităţi mai mari decât cantitatea iniţiată în mod obişnuit de către un client obişnuit.

Operatorii independenţi pot decide pe baza politicii comerciale proprii şi într-un mod obiectiv şi nediscriminatoriu, căror clienţi le vor acorda acces la cotaţiile oferite. În acest sens, sunt necesare reguli clare care guvernează accesul la cotaţiile oferite. Operatorii independenţi pot refuza să încheie sau pot întrerupe relaţiile de afaceri cu clienţii din considerente comerciale cum ar fi statutul de creditori al clienţilor ori luarea în considerare a riscului de contraparte şi de decontare într-o tranzacţie.

În vederea limitării riscului de a fi expus la multiple tranzacţii din partea aceluiaşi client, operatorul independent poate limita, într-un mod nediscriminatoriu, numărul tranzacţiilor de la acelaşi client care vor fi iniţiate în condiţiile publicate.

În anumite situaţii, operatorii independenţi pot limita numărul total al tranzacţiilor de la diferiţi clienţi în acelaşi timp cu condiţia ca acest lucru să se efectueze numai dacă numărul şi/sau volumul ordinelor clienţilor depăşesc considerabil norma.

După aderarea României la Uniunea Europeană, se vor putea efectua tranzacţii în

afara pieţei reglementate sau a unui sistem alternativ de tranzacţionare. Intermediarii care vor efectua în aceste condiţii tranzacţii cu acţiuni admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată în contul propriu sau în contul clienţilor, vor trebui să facă public volumul şi preţul acelor tranzacţii, precum şi momentul (data, ora, minutul şi secunda) de executare a acestora. Această informaţie va fi publicată imediat după momentul executării tranzacţiei, în baza unor costuri comerciale rezonabile şi într-o manieră cât mai uşor accesibilă participanţilor la piaţă, în conformitate cu regulile pieţei reglementate. Detaliile privind aceste informaţii vor fi transmise prin intermediul sistemului electronic al pieţei reglementate pe care respectiva acţiune este admisă la tranzacţionare.

Operatorul de piaţă va permite transmiterea informaţiilor referitoare la tranzacţiile executate în afara pieţei, prin intermediul sistemului electronic al pieţei reglementate administrate, într-un mod nediscriminatoriu şi pe baza unor costuri comerciale rezonabile.

Intermediarul care va efectua, în afara unui sistem alternativ de tranzacţionare, tranzacţii cu acţiuni care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care sunt tranzacţionate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare trebuie să facă public prin intermediul sistemului alternativ de tranzacţionare volumul şi preţul acelor tranzacţii, precum şi momentul (data, ora, minutul şi secunda) la care acestea au fost executate.


31

2.3. Libera circulaţie a serviciilor

După aderarea României la Uniunea Europeană, societăţile de servicii de investiţii financiare pot presta servicii de investiţii financiare într-un stat membru prin:

a) înfiinţarea unei sucursale; b) acces direct, în temeiul liberei circulaţii a serviciilor. Societăţile de servicii de investiţii financiare care intenţionează să presteze servicii

de investiţii financiare într-un stat membru prin intermediul unei sucursale trebuie să comunice acest lucru C.N.V.M. şi să transmită următoarele informaţii:

a) un plan de afaceri, care va cuprinde serviciile de investiţii financiare ce urmează a fi prestate prin intermediul sucursalei şi structura organizatorică a acesteia;

b) identitatea persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalei; c) adresa sediului sucursalei; d) schemele de compensare a investitorilor, aplicabile pentru protecţia investitorilor

sucursalei. C.N.V.M. va transmite autorităţii competente din statul membru gazdă aceste

informaţii în termen de 3 luni de la primirea comunicării sau, după caz, va refuza transmiterea acestora şi va informa S.S.I.F. în consecinţă, împreună cu motivele refuzului. Decizia privind respingerea cererii de aprobare a deschiderii unei sucursale într-un stat membru de către o S.S.I.F. poate fi luată dacă C.N.V.M. constată că:

a) S.S.I.F. nu dispune de capacitate administrativă sau de o situaţie financiară adecvată, în raport cu serviciile de investiţii financiare ce urmează a fi prestate prin intermediul sucursalei;

b) S.S.I.F. înregistrează o evoluţie necorespunzătoare a situaţiei financiare. Orice modificare a conţinutului uneia dintre informaţiile transmise iniţal de S.S.I.F.,

trebuie comunicată, în scris, C.N.V.M. şi autorităţii competente din statul membru gazdă, cu cel puţin o lună înainte de implementarea schimbării.

În cazul în care, S.S.I.F. va utiliza agenţi delegaţi cu domiciliul în afara României, respectivii agenţi vor fi asimilaţi agenţilor pentru servicii de investiţii financiare ai sucursalei.

În exercitarea atribuţiilor sale de supraveghere şi control, C.N.V.M. poate, cu informarea prealabilă a autorităţii competente din statul membru gazdă, să efectueze inspecţii la sediul sucursalelor S.S.I.F. înfiinţate într-un stat membru.

În situaţia în care o S.S.I.F. intenţionează să presteze servicii de investiţii financiare

pe teritoriul unui stat membru, pentru prima dată, în temeiul liberei circulaţii a serviciilor, trebuie să comunice C.N.V.M. statul membru în care intenţionează să opereze şi să transmită un plan de afaceri, precizând, în special, serviciul sau serviciile de investiţii pe care intenţionează să le presteze. C.N.V.M. transmite aceste informaţii autorităţilor competente din statul membru gazdă în termen de o lună. S.S.I.F. poate începe să presteze serviciile de investiţii financiare în cauză, în statul membru gazdă după expirarea acestui termen. S.S.I.F. trebuie să comunice, în scris, C.N.V.M. şi statului membru gazdă modificările intervenite în conţinutul planului de afaceri, înainte de aplicarea acestora, în vederea transmiterii, dacă este necesar, a oricărei modificări sau completări ce trebuie aduse informaţiilor comunicate.


32

În situaţia în care S.S.I.F. intenţionează să utilizeze agenţi delegaţi, C.N.V.M. va comunica autorităţii competente din statul membru gazdă informaţiile cu privire la agenţii delegaţi care urmează să promoveze serviciile acesteia.

Supravegherea prudenţială a serviciilor de investiţii financiare prestate de S.S.I.F., în statele membre şi nemembre, fie direct, fie prin înfiinţarea de sucursale, va fi asigurată de C.N.V.M., fără a prejudicia atribuţiile autorităţilor competente din statele gazdă. În vederea exercitării atribuţiilor sale de supraveghere, C.N.V.M. va coopera cu autorităţile competente din statele membre în cadrul cărora S.S.I.F. prestează direct servicii de investiţii financiare sau îşi înfiinţează sucursale. În situaţia în care dispune sancţiuni, restricţii sau retragerea autorizaţiei unei S.S.I.F., C.N.V.M. va notifica, imediat, autoritatea competentă din statul membru în care respectiva societate prestează servicii de investiţii financiare.

Intermediarii din statele membre pot presta în România serviciile de investiţii financiare prevăzute în autorizaţia eliberată de autoritatea competentă din statul membru de origine, fie prin înfiinţarea unei sucursale, fie în mod direct, în temeiul liberei circulaţii a serviciilor. Intermediarii din statele membre şi sucursalele acestora se înscriu în Registrul C.N.V.M.

În cazul în care serviciile sunt prestate prin intermediul unei sucursale, C.N.V.M. va primi de la autoritatea competentă din statul membru de origine informaţii similare celor transmise de S.S.I.F.-urile din România care doresc să presteze servicii de investiţii financiare într-un stat membru prin intermediul unei sucursale. În termen de 2 luni de la primirea comunicării din partea autorităţii competente din statul membru de origine, C.N.V.M. va comunica intermediarului în cauză, dacă este necesar, condiţiile, regulile de conduită, în conformitate cu care, în scopul protejării interesului general, sucursala din România urmează să îşi desfăşoare activitatea. Sucursala îşi poate începe activitatea la data comunicării C.N.V.M. sau la data expirării termenului de 2 luni.

Accesul pe o piaţă reglementată sau într-un sistem de compensare-decontare al intermediarilor din statele membre este condiţionat de respectarea reglementărilor emise de operatorul de piaţă şi de sistemele de compensare-decontare, aprobate de C.N.V.M, a regulilor de conduită şi a standardelor profesionale impuse persoanelor care desfăşoară activităţi în numele acestor intermediari.

În vederea întocmirii unor situaţii statistice, intermediarii care au înfiinţat sucursale în România trebuie să raporteze C.N.V.M., în mod periodic cu privire la activitatea desfăşurată în cadrul acelor sucursale. De asemenea, sucursalele intermediarilor din statele membre au obligaţia să furnizeze, la solicitarea C.N.V.M., informaţiile necesare pentru monitorizarea respectării de către acestea a cerinţelor prudenţiale şi a regulilor de conduită.

Orice intenţie de modificare a informaţiilor cuprinse în comunicarea primită de C.N.V.M., trebuie să fie notificată de către intermediarul în cauză, cu cel puţin o lună înainte de data la care modificarea respectivă urmează să fie efectuată.

C.N.V.M. va urmări respectarea de către sucursalele intermediarilor din statele membre înfiinţate în România a prevederilor aplicabile acestor sucursale conform Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2005 şi va putea să verifice, să adopte măsuri şi să solicite modificările necesare pentru aplicarea corectă a prevederilor de mai sus, în legătură cu serviciile de investiţii financiare prestate pe teritoriul României. Autoritatea competentă din statul membru de origine a intermediarului care a înfiinţat o sucursală pe teritoriul României, poate, în exercitarea responsabilităţilor sale şi cu informarea prealabilă a C.N.V.M., să efectueze inspecţii la sediul acelei sucursale.


33

C.N.V.M. va coopera cu autorităţile competente din statele membre şi pe bază de reciprocitate cu autorităţile competente din statele nemembre ori de câte ori este necesar, în scopul îndeplinirii obligaţiilor ce le revin.

Cooperarea cu autorităţile din statele membre vizează acordarea de asistenţă şi schimbul de informaţii atât în situaţii care reprezintă încălcări ale dispoziţiilor reglementărilor în vigoare în fiecare stat membru cât şi în cazul unor investigaţii care nu sunt efectuate ca urmare a nerespectării acestor reglementări.

În situaţia în care C.N.V.M. are motive serioase pentru a suspecta că fapte contrare prevederilor reglementărilor în vigoare sunt sau au fost efectuate, pe teritoriul României, de către entităţi care nu sunt supuse supravegherii sale, va notifica acest lucru, cât mai detaliat posibil, autorităţii competente din statul membru de origine. C.N.V.M. poate solicita cooperarea unei autorităţi competente dintr-un stat membru în activitatea de supraveghere, pentru o verificare la sediul entităţii sau pentru o investigare.

În situaţia în care C.N.V.M. va primi o notificare din partea unei autorităţi competente dintr-un stat membru, cu privire la încălcarea dispoziţiilor legale din acel stat de către o entitate supusă supravegherii sale, va dispune măsurile adecvate şi va informa respectiva autoritate cu privire la modul de soluţionare şi, dacă este cazul, cu privire la măsurile intermediare aplicate. În cazul în care C.N.V.M. primeşte din partea unei autorităţi competente dintr-un stat membru o cerere pentru o verificare la faţa locului sau cu privire la o investigare, în limitele permise de puterile cu care a fost investită:

a) va desfăşura verificările şi investigaţiile, cu resurse proprii; sau, b) va permite autorităţii competente solicitante să efectueze verificările şi

investigaţiile; sau, c) va permite auditorilor sau experţilor să efectueze verificările sau investigaţiile. C.N.V.M. poate refuza, atunci când i se solicită, să coopereze pentru efectuarea

unei investigaţii, a unei verificări la faţa locului sau în activităţile de supraveghere ori poate refuza să schimbe informaţii numai dacă:

a) respectiva investigare, verificare la faţa locului, activitate de supraveghere sau schimb de informaţii ar putea aduce prejudicii suveranităţii, securităţii ori politicii statului;

b) procedurile judiciare cu privire la aceleaşi fapte şi asupra aceloraşi persoane au fost iniţiate înainte de solicitarea autorităţii competente din statul membru;

c) o hotărâre judecătorească definitivă, cu privire la aceleaşi persoane şi la aceleaşi fapte, a fost deja pronunţată în România.

În cazul unui astfel de refuz C.N.V.M. va notifica autoritatea competentă solicitantă, furnizând informaţii cât mai detaliate.

2.4. Fondul de compensare a investitorilor

Potrivit Legii nr. 297/2004, Fondul de compensare a investitorilor este persoana juridică, constituită sub forma unei societăţi pe acţiuni, în baza actului constitutiv, aprobat în prealabil de C.N.V.M. Acţionarii Fondului sunt intermediarii şi societăţile de administrare a investiţiilor, care au în obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investiţii. Pot fi acţionari ai Fondului operatorii de piaţă, depozitarul central şi alte entităţi reglementate şi supravegheate de C.N.V.M. Principiile şi condiţiile privind înfiinţarea, autorizarea, organizarea şi funcţionarea S.C. Fondul de compensare a investitorilor S.A. sunt stabilite prin Regulamentul C.N.V.M. nr. 8/2004.


34

Capitalul social al S.C. Fondul de compensare a investitorilor S.A. trebuie să fie de cel puţin echivalentul în lei a 20.000 euro, calculat la cursul de referinţă comunicat de B.N.R. la data semnării actului constitutiv. Potrivit regulamentului, la constituire, capitalul social trebuie subscris în mod egal de acţionari. Fondul nu distribuie dividende şi nu poate acorda împrumuturi.

Fondul de compensare a investitorilor este administrat de un consiliu de administraţie format din 3 membri, persoane juridice autorizate şi supravegheate de C.N.V.M., acţionari ai Fondului, în baza unui contract de administrare. Fondul trebuie să adopte o structură de conducere executivă care să asigure independenţa operaţională faţă de acţionarii acestuia. Membrii conducerii executive şi ceilalţi salariaţi ai Fondului nu pot fi administratori, auditori sau salariaţi ai membrilor Fondului.

Potrivit legii, trebuie să fie membri ai Fondului intermediarii autorizaţi să presteze servicii de investiţii financiare şi societăţile de administrare a investiţiilor, care administrează portofolii individuale de investiţii.

Scopul constituirii acestei noi entităţi reglementate a pieţei de capital este compensarea investitorilor în situaţia incapacităţii membrilor Fondului de a returna fondurile băneşti şi/sau instrumentele financiare datorate ori aparţinând investitorilor, care au fost deţinute în numele acestora, cu ocazia prestării de servicii de investiţii financiare sau de administrare a portofoliilor individuale de investiţii. Valoarea creanţei unui investitor va fi calculată conform dispoziţiilor legale şi contractuale, luând în considerare compensarea şi creanţele reciproce de compensat, care sunt aplicabile pentru stabilirea sumei de bani sau a valorii, determinate, dacă este posibil, la valoarea de piaţă a instrumentelor financiare aparţinând investitorilor, pe care membrul Fondului nu le poate plăti ori returna. Fondul compensează, în mod egal şi nediscriminatoriu, investitorii, în limita unui plafon maxim. Până la 31.12.2011, limita plafonului de compensare a investitorilor este stabilită gradual, după cum urmează:

31.12.2005: echivalentul în lei a 2.000 euro/investitor individual; 31.12.2006: echivalentul în lei a 4.500 euro/investitor individual; 31.12.2007: echivalentul în lei a 7.000 euro/investitor individual; 31.12.2008: echivalentul în lei a 9.000 euro/investitor individual; 31.12.2009: echivalentul în lei a 11.000 euro/investitor individual; 31.12.2010: echivalentul în lei a 15.000 euro/investitor individual; 31.12.2011: echivalentul în lei a 20.000 euro/investitor individual.

Echivalentul în lei al plafonului de compensare se calculează, la cursul de referinţă comunicat de B.N.R. la data constatării situaţiilor menţionate la art.47 din Legea nr.297/2004. Fondul va asigura plata compensaţiilor în limita plafonului în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai târziu de 3 luni de la data evaluării şi validării creanţelor eligibile ale investitorilor.

Plafonul de compensare poate fi modificat prin ordin al preşedintelui în scopul respectării cerinţelor prevăzute de legislaţia comunitară. Compensaţia acordată în limita plafonului prevăzut se va aplica totalului creanţelor investitorului asupra aceluiaşi membru al Fondului, indiferent de numărul de conturi deschise, de moneda în care a fost efectuată investiţia sau de localizarea conturilor în cadrul Uniunii Europene. Echivalentul în lei a obligaţiei în valută se va calcula utilizându-se cursul de referinţă publicat de B.N.R. pentru respectiva moneda străină, în vigoare la data constatării situaţiilor menţionate la art.47 din Legea nr.297/2004.

Fondul va compensa investitorii, potrivit prevederilor art. 47 din Legea nr. 297/2004, în oricare din următoarele situaţii:

a) C.N.V.M. a constatat că, pentru moment, din punctul ei de vedere, un intermediar sau o societate de administrare a investiţiilor care administrează portofolii


35

individuale de investiţii, din motive ce sunt legate direct de situaţia financiară, nu este în măsură să-şi îndeplinească obligaţiile rezultate din creanţele investitorilor şi nici nu există perspectiva de a-şi onora aceste obligaţii în cel mai scurt timp;

b) autoritatea judiciară competentă, pentru motive legate direct sau indirect de situaţia financiară a unui membru al Fondului, a emis o hotărâre definitivă, având ca efect suspendarea posibilităţii investitorilor de a-şi exercita drepturile cu privire la valorificarea creanţelor asupra respectivei societăţi.

În conformitate cu dispoziţiile art. 47 din legea amintită, compensaţia va fi asigurată pentru drepturile decurgând din incapacitatea unui membru al Fondului de a:

a) returna fondurile băneşti aparţinând investitorilor şi deţinute în numele acestora, în legătură cu activităţile lor de investiţii;

b) returna investitorilor orice instrument financiar ce le aparţine şi este deţinut şi administrat în numele lor, în legătură cu activitatea lor de investiţii.

În cazul în care intermediarul este o instituţie de credit, iar compensaţia este asigurată de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, nici un investitor nu are dreptul la o dublă compensaţie. Pentru clienţii unei instituţii de credit, membră a Fondului de compensare a investitorilor, se asigură compensaţie, cu respectarea celor precizate anterior, numai pentru fondurile băneşti şi instrumentele financiare încredinţate în baza unui contract de intermediere de prestare de servicii de investiţii financiare.

Fondul va publica pe site-ul propriu, la sediul tuturor unităţilor teritoriale ale membrului aflat în imposibilitatea de a returna fondurile băneşti şi/sau instrumentele financiare aparţinând investitorilor, precum şi în cel puţin două cotidiane de difuzare naţională, informaţii privind: incapacitatea membrului de a-şi onora obligaţiile faţă de investitori, locul, modul şi perioada de timp în care se pot înregistra cererile de despăgubire, precum şi data începerii plăţii compensaţiilor către investitori.

Fondul se subrogă de drept în drepturile investitorilor, pentru o sumă egală cu plăţile pe care le-a efectuat pentru compensarea fondurilor băneşti şi/sau instrumentelor financiare. Fondul se va înscrie în tabloul creditorilor pentru respectiva sumă, în cazul lichidării judiciare a membrului său.

Sunt exceptate de la compensare următoarele categorii de investitori: a) investitorii calificaţi; b) administratorii, inclusiv conducătorii, directorii, cenzorii, auditorii financiari ai

membrilor Fondului, acţionarii acestora cu deţineri mai mari de 5% din capitalul social, precum şi investitorii cu statut similar în cadrul altor societăţi din acelaşi grup cu membrii Fondului;

c) soţii, rudele şi afinii până la gradul I, precum şi persoanele care acţionează în numele investitorilor menţionaţi la lit. b);

d) persoanele juridice din cadrul aceluiaşi grup cu membrii Fondului; e) investitorii, persoane fizice sau juridice, care sunt direct răspunzători pentru

fapte care au agravat dificultăţile financiare ale membrului ori au contribuit la deteriorarea situaţiei financiare a acestuia.

Fondul va suspenda orice plată pentru investitorii care se află în cercetare penală, în legătură cu o acţiune decurgând din sau având legătură cu spălarea banilor, până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile de către instanţa competentă.

Intermediarii care sunt autorizaţi să presteze servicii de investiţii financiare în numele clienţilor şi societăţile de administrare a investiţiilor care au în obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investiţii şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României sunt obligaţi să participe la constituirea resurselor financiare ale Fondului.


36

Resursele financiare ale Fondului se constituie din: a) contribuţia iniţială a membrilor; b) contribuţiile anuale şi/sau speciale; c) venituri din investirea resurselor Fondului; d) venituri din recuperarea creanţelor compensate de Fond, decurgând din

subrogarea în drepturile investitorilor; e) împrumuturi pe termen scurt care să acopere în exclusivitate nevoi cu caracter

temporar generate de acordarea compensărilor; f) donaţii, sponsorizări, asistenţă financiară; g) alte venituri, inclusiv penalităţi de întârziere. Fiecare dintre categoriile de resurse financiare prevăzute la lit. a), b), d), e) şi f) se

evidenţiază distinct şi pot fi utilizate numai pentru compensarea investitorilor în situaţiile prevăzute de art.47 din Legea nr.297/2004. Resursele financiare prevăzute la lit. c), f) şi g) se pot utiliza pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea şi funcţionarea Fondului, în condiţiile stabilite de consiliul de administraţie al acestuia.

Contribuţia iniţială a fiecărui intermediar autorizat, la data intrării în vigoare a Regulamentului C.N.V.M. nr. 8/2004, să presteze servicii de investiţii financiare în numele clienţilor, precum şi a fiecărei societăţi de administrare a investiţiilor care are în obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investiţii, reprezintă cel puţin echivalentul în lei a 1000 euro, calculat la cursul B.N.R. din ziua efectuării plăţii, iar în cazul celor autorizaţi ulterior intrării în vigoare a Regulamentului C.N.V.M. nr. 8/2004 reprezintă cel puţin 1% din capitalul iniţial minim prevăzut de Legea nr.297/2004 corespunzător obiectului de activitate autorizat, dar nu mai puţin de echivalentul în lei a 1000 euro.

Contribuţiile anuale plătite de către membrii Fondului se calculează prin aplicarea unei cote procentuale, cuprinsă între 0,1% şi 1%, asupra bazei de calcul. Cota procentuală se stabileşte de către consiliul de administraţie al Fondului până la data de 31 ianuarie a fiecărui an calendaristic şi se notificată C.N.V.M. Pentru primii 2 ani de funcţionare, contribuţiile anuale nu pot fi mai mici de 200 euro.

În cazurile în care consiliul de administraţie al Fondului apreciază că resursele acestuia sunt insuficiente pentru onorarea obligaţiilor de plată a compensaţiilor, fiecare membru va plăti o contribuţie specială egală cu cel mult dublul contribuţiei anuale aferente exerciţiului financiar respectiv, al cărei cuantum va fi aprobat de adunarea generală a acţionarilor.

Contribuţiile plătite de membrii Fondului nu se restituie, inclusiv în cazul lichidării judiciare sau al dizolvării membrilor Fondului.

Resursele financiare aflate la dispoziţia Fondului pot fi investite în titluri de stat sau în alte instrumente cu venit fix garantate integral de stat şi în alte active cu risc scăzut, după cum urmează:

a) obligaţiuni ale administraţiei publice centrale şi locale cu respectarea principiului dispersiei riscului;

b) maxim 25% din volumul resurselor disponibile în depozite la termen la instituţii de credit, cu condiţia ca expunerea Fondului pentru fiecare instituţie de credit să nu depăşească 10% din volumul acestora.

Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, resursele financiare aflate la dispoziţia Fondului se pot plasa şi în titluri de stat şi alte active cu risc scăzut emise de statele membre, titluri emise de băncile centrale ale acestora şi titluri emise de trezoreria Statelor Unite ale Americii.


37

Cap.3 SOCIETĂŢI DE ADMINISTRARE A INVESTIŢIILOR

3.1. Activitatea de administrare a investiţiilor

Societatea de administrare a investiţiilor, prescurtată S.A.I., este persoana juridică, constituită sub forma unei societăţi pe acţiuni, conform Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată şi funcţionează numai în baza autorizaţiei emise de C.N.V.M.

S.A.I. are ca obiect de activitate administrarea organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (O.P.C.V.M.), autorizate conform reglementărilor C.N.V.M. Societatea de administrare a investiţiilor poate administra de asemenea şi alte organisme de plasament colectiv cu condiţia asigurării unei administrări prudenţiale. De asemenea, S.A.I poate desfăşura şi activitatea de administrare a portofoliilor individuale de investiţii, inclusiv a celor deţinute de către fondurile de pensii, pe bază discreţionară, conform mandatelor date de investitori, în cazul în care aceste portofolii includ unul sau mai multe instrumente financiare şi poate, totodată, să presteze şi servicii conexe constând în consultanţa de investiţii privind unul sau mai multe instrumente financiare.

Serviciile conexe şi activitatea de administrare a portofoliilor individuale de investiţii pot fi prestate de către o societate de administrare a investiţiilor numai dacă S.A.I este autorizată în prealabil să desfăşoare activităţile de administrare a investiţiilor şi poate desfăşura activităţile conexe numai sub rezerva autorizării desfăşurării activităţii de administrare a portofoliilor individuale de investiţii.

Activitatea de administrare a portofoliului colectiv prestată de o societate de administrare a investiţiilor se referă, cel puţin, la activităţi cum sunt:

a) administrarea investiţiilor; b) desfăşurarea de activităţi privind:

1. servicii juridice şi de contabilitate aferente administrării de portofolii; 2. cercetarea de piaţă; 3. evaluarea portofoliului şi determinarea valorii titlurilor de participare, inclusiv aspectele fiscale; 4. monitorizarea conformităţii cu reglementările în vigoare; 5. menţinerea unui registru al deţinătorilor de titluri de participare; 6. distribuţia veniturilor; 7. emiterea şi răscumpărarea titlurilor de participare; 8. ţinerea evidenţelor.

Activitatea de administrare a investiţiilor prestată de către o S.A.I. poate fi delegată, sub condiţia avizării prealabile a C.N.V.M. şi pe bază de contract scris, către alte societăţi de administrare a investiţiilor autorizate să desfăşoare activitatea de administrare a portofoliului colectiv din România şi din state membre ale Uniunii Europene sau către alte societăţi de administrare a investiţiilor care îndeplinesc condiţii similare şi care sunt autorizate să desfăşoare asemenea activităţi de către autoritatea competentă dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene. din care provine societatea de administrare a investiţiilor căreia îi este delegată activitatea cu care C.N.V.M. a încheiat un acord de cooperare. Această delegare a activităţii poate avea loc numai în următoarele condiţii:

a) mandatul dat nu trebuie să împiedice supravegherea corespunzătoare a societăţii de administrare a investiţiilor şi să oprească societatea de administrare a


38

investiţiilor care deleagă să acţioneze, sau să împiedice un organism de plasament colectiv (O.P.C.) să fie administrat, în interesul cel mai bun al investitorului;

b) trebuie să fie stabilite măsuri care să permită persoanelor care conduc activitatea societăţii de administrare a investiţiilor să monitorizeze în mod eficient şi în orice moment activitatea societăţii de administrare căreia i-a fost delegată activitatea;

c) delegarea nu trebuie să împiedice pe conducătorii societăţii de administrare care deleagă activitatea să dea instrucţiuni în continuare societăţii de administrare căreia ia fost delegată activitatea şi să permită retragerea mandatului acordat imediat, atunci când acest lucru este în interesul investitorilor;

d) S.A.I. căreia i-a fost delegată activitatea trebuie să fie calificată şi capabilă să îndeplinească funcţiile care i-au fost delegate;

e) în prospectul de emisiune al O.P.C. trebuie să fie menţionate activităţile care au fost delegate.

Activitatea de distribuţie prestată de o societate de administrare a investiţiilor poate fi delegată cu condiţia evitării apariţiei conflictelor de interese, altor S.A.I, S.S.I.F. sau instituţii de credit. Celelalte activităţi pot fi transferate de către o societate de administrare a investiţiilor către societăţi specializate în domeniile respective.

O importanţă deosebită, în ceea ce priveşte modul de desfăşurare al acesteia, trebuie acordată activităţii de administrare a portofoliilor individuale de investiţii. Administrarea portofoliilor individuale de investiţii, inclusiv a celor deţinute de către fondurile de pensii, pe bază discreţionară, în limitele mandatului dat de investitori se face numai cu respectarea regulilor prudenţiale şi a celor privind conduita în afaceri, precum şi a unor cerinţe speciale privind adecvarea capitalului.

Societatea de administrare a investiţiilor poate presta servicii de administrare a portofoliilor individuale de investiţii numai în baza unui contract în formă scrisă, care trebuie să conţină cel puţin clauze privind:

a) activităţile ce vor fi desfăşurate şi tipul instrumentelor financiare ce vor fi tranzacţionate;

b) durata contractului, modul în care contractul poate fi reînnoit, modificat şi/sau reziliat;

c) drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi alţi termeni în care societatea va desfăşura activitatea de administrare a portofoliilor de investiţii; drepturile şi obligaţiile părţilor contractului pot fi inserate prin referire la alte documente sau texte legale;

d) procedura şi mijloacele prin care vor fi transmise ordine şi instrucţiuni în numele clientului;

e) tipul, conţinutul şi frecvenţa documentelor privind activitatea desfăşurată, ce vor fi transmise clientului;

f) declaraţia clientului prin care menţionează că înţelege termenii şi îşi asumă riscul ce decurge din tranzacţiile cu instrumente financiare;

g) orice alte clauze privind desfăşurarea activităţii de administrare a portofoliilor individuale convenite de părţi;

h) comisioanele şi orice alte tarife asociate pentru desfăşurarea activităţii de administrare a portofoliilor individuale de investiţii;

i) semnătura clientului, a persoanei autorizate din partea S.A.I. şi ştampila societăţii;

j) caracteristicile portofoliului referitoare la categoriile de instrumente financiare în care se vor face investiţii, inclusiv eventuala specializare a investiţiilor pe un anumit tip de instrumente, precum şi eventualele limite impuse, tipul de tranzacţii pe care S.A.I. le poate efectua cu respectivele instrumente financiare;


39

k) dacă este cazul, identificarea tranzacţiilor pe care S.A.I. le poate face numai cu acordul expres al clienţilor; dacă nu sunt impuse restricţii acest aspect va fi menţionat în mod distinct;

l) posibilitatea de a delega competenţele primite în baza contractului de administrare, limitele şi condiţiile unei asemenea delegări, iar în situaţia în care delegarea nu priveşte întregul portofoliu, instrumentele financiare şi pieţele reglementate pentru care această delegare poate fi acordată;

m) posibilitatea clienţilor de a revoca unilateral mandatul dat unei S.A.I. în baza contractului de administrare a portofoliului sau de a-şi retrage, parţial sau integral, în orice moment fondurile libere de sarcini, fără ca acest fapt să inducă plata unor despăgubiri; clientul are obligaţia de a acoperi eventualele pierderi rezultate din tranzacţiile efectuate în contul său;

n) regimul dobânzii aferente sumelor depuse de clienţi în conturile curente. Structura portofoliului individual administrat de o societate de administrare a

investiţiilor în ceea ce priveşte limitele investiţionale este stabilită prin contract de către cele două părţi, clientul asumându-şi riscul suplimentar care derivă din nediversificarea portofoliului, ca urmare a respectării mandatului dat de acesta.

Societatea de administrare a investiţiilor poate introduce în portofoliul individual al clientului, numai cu acordul scris al acestuia, titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv pe care le administrează.

3.2. Organizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor

Pentru a putea să desfăşoare activitatea de administrare a investiţiilor o societate comercială pe acţiuni înfiinţată conform Legii nr. 31/1990, republicată trebuie să fie autorizată de către C.N.V.M., având obligaţia să îndeplinească anumite criterii în ceea ce priveşte organizarea acesteia şi să respecte anumite reguli de funcţionare. Astfel, o societate de administrare a investiţiilor trebuie să deţină un nivel minim al capitalului iniţial reprezentând echivalentul în lei, la cursul comunicat de Banca Naţională a României, a 125.000 Euro, nivel care, până la momentul aderării României la Uniunea Europeană va fi atins în mai multe etape după cum urmează:

a) până la data de 31 decembrie 2005, S.A.I. sunt obligate sã-şi majoreze şi sã menţină capitalul iniţial cel puţin la nivelul echivalentului în lei a 90.000 euro;.

b) până la data de 31 decembrie 2006, S.A.I. sunt obligate sã-şi majoreze şi sã menţinã capitalul iniţial cel puţin la nivelul echivalentului în lei a 125.000 euro.

Capital iniţial este parte a fondurilor proprii şi cuprinde: capitalul social subscris şi vărsat, prime de emisiune, mai puţin pentru acţiunile preferenţiale cumulative, rezerve (rezerve legale, rezerve pentru acţiuni proprii, rezerve statutare sau contractuale şi alte rezerve), cu excepţia rezervelor din reevaluare, rezultatul reportat, reprezentând profit sau pierdere, auditat de un auditor financiar, profitul net al exerciţiului financiar curent auditat de un auditor financiar, din care se scad orice taxe şi dividende care pot fi identificate. La înfiinţarea unei societăţi de administrare a investiţiilor capitalul iniţial este egal cu capitalul social subscris şi vărsat.

O societate de administrare a investiţiilor poate fi autorizată de C.N.V.M să funcţioneze numai dacă îndeplineşte cel puţin următoarele condiţii:

a) societatea este constituită ca o societate comercială pe acţiuni şi include în numele societăţii sintagma societate de administrare a investiţiilor sau abrevierea S.A.I.;


40

b) este administrată de un consiliu de administraţie format din cel puţin trei membri, iar conducerea efectivă a activităţii acesteia trebuie să fie asigurată de cel puţin două persoane fizice, denumite în continuare conducători. Conducătorii sunt persoanele care, potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârii organelor statutare ale S.A.I., sunt împuternicite să conducă şi să coordoneze activitatea zilnică a acesteia şi sunt investite cu competenţa de a angaja răspunderea S.A.I. În această categorie nu se includ persoanele care asigură conducerea nemijlocită a filialelor şi a sediilor secundare. În cazul sucursalelor S.A.I., persoane juridice străine care desfăşoară activităţi pe teritoriul României, conducătorii sunt persoanele împuternicite de S.A.I., persoană juridică străină, să conducă activitatea sucursalei şi să angajeze legal în România S.A.I.-ul, persoană juridică străină.

Administratorii şi conducătorii S.A.I., precum şi persoanele care îi înlocuiesc pe aceştia din urmă trebuie să îndeplinească condiţiile generale prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, pentru exercitarea respectivei funcţii, completate cu cele speciale instituite de Legea nr. 297/2004. Conducătorii unei S.A.I. trebuie să fie angajaţi cu contract individual de muncă şi pot fi membri ai consiliului de administraţie al respectivei S.A.I.

Totodată, administratorii unei societăţi de administrare a investiţiilor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

1. trebuie să aibă o bună reputaţie şi o experienţă suficientă pentru a asigura administrarea sigură şi prudentă a S.A.I.;

2. nu trebuie să fie membri în consiliul de administraţie sau conducători ai unei alte societăţi de administrare a investiţiilor sau ai unei instituţii de credit care îndeplineşte funcţia de depozitar pentru unul din organismele de plasament colectiv administrate, nu trebuie să fie membri în consiliul de administraţie al unei societăţi de servicii de investiţii financiare cu care S.A.I. a încheiat contract de intermediere financiară şi nu trebuie să fie angajaţi sau să aibă orice fel de relaţie contractuală, directă sau indirectă, cu o altă S.A.I.

3. nu trebuie să fi fost condamnaţi printr-o sentinţă rămasă definitivă pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi alte infracţiuni de natură economică;

4. nu trebuie să se afle sub incidenţa sancţiunilor contravenţionale privind suspendarea/retragerea autorizaţiei sau privind interzicerea temporară a desfăşurării unor activităţi şi servicii ce cad sub incidenţa legii privind piaţa de capital aplicate de C.N.V.M. sau a unor sancţiuni similare aplicate de B.N.R., C.S.A. sau de alte autorităţi de supraveghere şi reglementare în domeniul economic şi financiar din România sau din străinătate;

5. trebuie să aibă studii superioare de lungă durată absolvite cu examen de licenţă sau de diplomă, după caz;

6. trebuie să aibă o experienţă profesională într-un domeniu care se circumscrie activităţii financiar-bancare sau al pieţei de capital sau în domeniul juridic de minimum 3 ani;

7. să nu fi deţinut funcţia de administratori ai unei societăţi comerciale române sau străine aflată în curs de reorganizare judiciară sau declarată în stare de faliment, în ultimii 2 ani anteriori declanşării procedurii falimentului, situaţie faţă de care se demonstrează că sunt răspunzători, dacă răspunderea a fost stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;

Conducătorii unei S.A.I. precum şi persoanele care îi înlocuiesc pe aceştia trebuie să îndeplinească condiţiile similare cu cele pentru administratori precum şi să aibă o experienţă de minimum 3 ani în domeniul administrării de investiţii sau în domeniul pieţei de capital;


41

c) prezintă structura acţionariatului şi face dovada identităţii şi integrităţii acţionarilor semnificativi;

d) face dovada existenţei capitalului iniţial, subscris şi integral vărsat în numerar la nivelurile prezentate anterior;

Sumele destinate participaţiei la capitalul social al unei S.A.I. trebuie să provină din surse proprii şi să nu reprezinte sume împrumutate ori puse la dispoziţie, indiferent cu ce titlu, de alte persoane fizice, persoane juridice sau entităţi fără personalitate juridică, cu excepţia sumelor puse la dispoziţie unei filiale de către societatea mamă, din surse proprii ale acesteia. Acţionarii semnificativi, persoane juridice, trebuie să fi funcţionat minimum 3 ani, cu excepţia celor rezultaţi dintr-o fuziune sau divizare, caz în care acest termen include şi funcţionarea persoanei/persoanelor juridice din care acestea provin, precum şi să nu fi înregistrat pierderi în ultimele două exerciţii financiare;

e) dispune de un spaţiu destinat sediului social al acesteia care trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:

1. să se afle în folosinţa exclusivă a S.A.I.; 2. să fie corespunzător structurii organizatorice, planului de afaceri şi activităţilor

ce urmează a fi autorizate; 3. să fie în suprafaţă de cel puţin 70 de mp.; 4. să fie compartimentat corespunzător astfel încât să se asigure separarea

efectivă a activităţilor ce sunt desfăşurate; 5. să nu fie amplasat la subsolurile clădirilor;

În cazul în care o societate de administrare a investiţiilor deţine atât un sediu social, cât şi un sediu central, condiţiile pentru sediul social vor fi îndeplinite de sediul central, sediul social având obligaţia să fie în folosinţa exclusivă a societăţii de administrare. Sediul central va fi sediul de la care S.A.I va desfăşura activităţile pentru care a fost autorizată să funcţioneze.

f) prezintă planul de afaceri, descrierea structurii organizatorice şi a reglementărilor interne ale societăţii;

g) prezintă contractul încheiat cu un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor Financiari din România;

h) dispune de o dotare tehnică adecvată desfăşurării activităţii.

Totodată, pentru a putea funcţiona, o societate de administrare a investiţiilor trebuie să aibă cel puţin o persoană încadrată în compartimentul de control intern, responsabilă cu supravegherea activităţii desfăşurate de S.A.I., denumită reprezentant al compartimentului de control intern, a cărui activitate este supusă supravegherii C.N.V.M. şi este autorizată de această instituţie.

Reprezentantul compartimentului de control intern îşi desfăşoară activitatea în baza unor proceduri scrise de supraveghere şi control, elaborate în vederea asigurării respectării de către S.A.I. şi angajaţii săi a legilor, regulamentelor, instrucţiunilor şi procedurilor incidente pieţei de capital, precum şi a regulilor şi procedurilor interne ale societăţii. Reprezentantul compartimentului de control intern are următoarele atribuţii:

a) să depună toate diligenţele pentru a preveni şi să propună măsuri pentru remedierea oricărei situaţii de încălcare a legilor, reglementărilor în vigoare incidente pieţei de capital sau a procedurilor interne ale societăţii de către societatea de administrare a investiţiilor sau de către angajaţii acesteia;

b) să asigure informarea societăţii de administrare a investiţiilor şi a angajaţilor acesteia cu privire la regimul juridic aplicabil pieţei de capital;


42

c) să avizeze documentele transmise de S.A.I. către autoritatea de supraveghere a pieţei de capital în vederea obţinerii autorizaţiilor corespunzătoare, precum şi raportările transmise C.N.V.M. şi entităţilor pieţei de capital;

d) să analizeze şi să avizeze materialele informative/publicitare ale societăţii de administrare a investiţiilor;

e) să păstreze legătura directă cu C.N.V.M.; f) să monitorizeze şi să verifice cu regularitate aplicarea prevederilor legale

incidente activităţii societăţii de administrare a investiţiilor şi a reglementărilor interne, să ţină evidenţa neregulilor descoperite;

g) să verifice respectarea reglementărilor prudenţiale; h) să verifice corecta separare a activelor pe entităţile aflate în administrare; i) să verifice eficienţa sistemului informaţional şi procedurile interne; j) să verifice eficacitatea sistemului de control al riscului. O societatea de administrare a investiţiilor are obligaţia de a respecta aceste

restricţii şi condiţii pe toată durata de funcţionare a acesteia, modificările principale în organizarea şi funcţionarea acesteia fiind monitorizate şi autorizate de către C.N.V.M.

3.3. Regulile de conduită şi reglementările interne ale unei societăţi de administrare a investiţiilor

Pe toată durata de funcţionare a unei societăţi de administrare a investiţiilor, aceasta este obligată să respecte un set de reguli de conduită şi reguli prudenţiale prin care să asigure o protecţie a investitorilor, precum şi un tratament egal şi echitabil al acestora. Astfel, o societate de administrare a investiţiilor are obligaţia:

a) să acţioneze cu onestitate, corectitudine şi diligenţă profesională, în scopul protejării interesului investitorilor organismelor de plasament colectiv pe care le administrează şi a integrităţii pieţei;

b) să angajeze şi să folosească eficient toate resursele, să elaboreze şi să utilizeze eficient procedurile necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii;

c) să evite conflictele de interese, iar în cazul în care acestea nu pot fi evitate, să se asigure că O.P.C.-urile pe care le administrează, beneficiază de un tratament corect şi imparţial.

Pot constitui conflict de interese următoarele situaţii, fără a se limita la acestea: 1. tranzacţii efectuate de S.A.I. în numele şi/sau în legătură cu O.P.C. administrate

cu entităţi care fac parte din acelaşi grup cu societatea de administrare a investiţiilor; 2. tranzacţii dintre S.A.I. şi societăţi cu care societatea de administrare a investiţiilor

are deja relaţii de afaceri. Societatea de administrare a investiţiilor are obligaţia de a preveni astfel de situaţii,

iar dacă acestea apar, de a asigura administrarea corectă şi în interesul investitorilor a tuturor organismelor de plasament colectiv administrate.

d) să desfăşoare activitatea, în conformitate cu reglementările aplicabile, în scopul promovării intereselor investitorilor şi a integrităţii pieţei.

Societăţile de administrare a investiţiilor depun toate eforturile ca tranzacţiile

efectuate în contul organismelor administrate să fie realizate în cele mai avantajoase condiţii pentru respectivele organisme în ceea ce priveşte momentul, cantitatea şi natura acestora. În stabilirea condiţiilor optime se iau în considerare preţul de plătit sau de încasat, precum şi alte costuri suportate direct sau indirect de organismele administrate. O


43

societatea de administrare a investiţiilor nu poate efectua tranzacţii între entităţile pe care le administrează.

Societăţile de administrare a investiţiilor trebuie să identifice toate cazurile în care condiţiile contractuale convenite cu partenerii de afaceri intră în conflict de interese cu entităţile administrate şi să se asigure că entităţile aflate în administrare nu sunt încărcate cu costuri ce ar putea fi evitate şi nu sunt excluse de la obţinerea de beneficii care li se cuvin precum şi de faptul că investitorii sunt informaţi prin prospect cu privire la sursele de venit sau alte beneficii provenite din administrarea de organisme de plasament colectiv, sub altă formă decât comisioanele de administrare.

Organizarea unei societăţi de administrare a investiţiilor trebuie realizată astfel încât să respecte următoarele principii:

a) în cadrul societăţii de administrare a investiţiilor va exista o direcţie distinctă care va fi responsabilă cu analiza oportunităţilor investiţionale şi plasarea activelor în conformitate cu strategia indicată de consiliul de administraţie;

b) unul dintre compartimentele societăţii de administrare a investiţiilor va avea ca atribuţie înregistrarea electronică, cu specificarea exactă a datei, orei şi locului tranzacţiei, a elementelor esenţiale ale ordinelor de tranzacţionare date intermediarilor de pe piaţa de capital şi cea monetară, a părţilor implicate în tranzacţie, precum şi stocarea în condiţii de siguranţă a acestor informaţii într-o bază de date special construită şi păstrarea în siguranţă a înregistrării tranzacţiilor efectuate. Această activitate este separată de aceea de analiză investiţională şi de plasare efectivă a activelor;

c) în cadrul societăţii de administrare a investiţiilor va funcţiona un compartiment de control intern care va asigura respectarea de către societate a legalităţii modului de desfăşurare a activităţilor specifice;

d) unul dintre compartimentele din cadrul S.A.I. va avea ca atribuţie evaluarea portofoliului pentru fiecare tip de organism de plasament colectiv în parte, în conformitate cu documentele de constituire ale fiecărui O.P.C. şi determinarea valorii activului net, a valorii unitare a activului net, calcularea oricăror tarife şi comisioane datorate pentru fiecare O.P.C. în parte.

Consiliul de administraţie al unei societăţi de administrare a investiţiilor este responsabil pentru elaborarea strategiilor investiţionale pentru fiecare entitate administrată, care va fi conformă cu prevederile documentelor de constituire ale O.P.C./contractelor încheiate pentru administrarea de conturi individuale. Conducerea efectivă şi direcţia privind analiza oportunităţilor investiţionale sunt responsabile pentru respectarea acestor strategii.

În orice moment, pe parcursul desfăşurării activităţii unei societăţi de administrare a investiţiilor, trebuie să se respecte reguli prudenţiale care se referă, fără a se limita, la:

a) proceduri administrative şi contabile corespunzătoare, de control şi siguranţă pentru procesarea electronică a datelor, precum şi mecanisme adecvate de control intern, inclusiv reguli referitoare la tranzacţiile personale ale salariaţilor şi ale S.A.I.;

b) proceduri adecvate care să asigure separarea instrumentelor financiare aparţinând investitorilor între ele şi de cele ale S.A.I., în scopul protejării drepturilor de proprietate ale acestora, precum şi împotriva folosirii acestor instrumente financiare de către S.A.I. în tranzacţiile pe cont propriu;

c) proceduri adecvate care să asigure posibilitatea ca operaţiunile efectuate de S.A.I. să fie reconstituite, inclusiv în ceea ce priveşte părţile implicate, timpul şi locul unde au fost efectuate;

d) păstrarea înregistrărilor tranzacţiilor desfăşurate, pentru a permite supravegherea respectării regulilor prudenţiale, regulilor de conduită în afaceri;


44

e) existenţa unei structuri organizatorice care să minimizeze riscul unui conflict de interese între S.A.I. şi investitori, între aceştia, între investitori şi organismele de plasament colectiv în valori mobiliare administrate sau între acestea din urmă. În situaţia înfiinţării unei sucursale, structura organizatorică a acesteia nu trebuie să contravină regulilor de conduită pentru evitarea conflictului de interese, stabilite de către statul membru al Uniunii Europene în care este înfiinţată sucursala respectivă.

În vederea respectării acestor prevederi, desfăşurarea activităţii societăţii de administrare a investiţiilor trebuie să se desfăşoare pe baza unor reguli scrise, reguli ce poartă denumirea de reglementări interne. Aceste reglementări interne trebuie să cuprindă prevederi referitoare la:

a) structura organizatorică a societăţii; b) atribuţiile şi responsabilitatea fiecărui compartiment al structurii organizatorice; c) reguli şi proceduri pentru desfăşurarea activităţii fiecărui compartiment al

structurii organizatorice; d) reguli de etică a angajaţilor societăţii de administrare a investiţiilor şi modalitatea

în care se va acţiona pentru a preveni încălcarea de către aceştia a prevederilor legale incidente, inclusiv cele ale prezentului regulament;

e) proceduri pentru evitarea conflictelor de interese în administrarea conturilor individuale, a organismelor de plasament colectiv administrate, proceduri administrative şi contabile corespunzătoare;

f) asigurarea confidenţialităţii datelor şi informaţiilor referitoare la entităţile administrate;

g) reguli şi proceduri adecvate privind controlul intern; h) reguli referitoare la tranzacţiile personale ale salariaţilor şi ale S.A.I., care trebuie

să cuprindă cel puţin următoarele interdicţii: 1. este interzisă folosirea de informaţii privilegiate legate de politica de investiţii

a unui O.P.C. de către membrii consiliului de administraţie, conducătorii unei S.A.I., precum şi de către orice persoane cu care S.A.I. are încheiat un contract de muncă, atunci când aceştia realizează tranzacţii cu instrumente financiare aflate în portofoliul propriu;

2. membrilor consiliului de administraţie, conducătorilor unei S.A.I., precum şi oricăror persoane cu care S.A.I. are încheiat un contract de muncă le este interzis să disemineze informaţii cu privire la tranzacţiile pe care S.A.I. intenţionează să le efectueze cu instrumentele financiare aflate în portofoliul entităţilor administrate.

Societatea de administrare a investiţiilor va dispune de un sistem informatic care să asigure păstrarea în siguranţă a evidenţelor preţului de piaţă pentru fiecare activ din portofoliul fiecărui O.P.C., a valorii activului net, a valori unitare a activului net pentru fiecare zi (inclusiv nelucrătoare) pentru fiecare O.P.C. administrat, evidenţierea modului de calcul al tuturor comisioanelor, taxelor şi tarifelor datorate, cu păstrarea istoricului acestor operaţiuni pe o perioadă de minimum 3 ani.

Sistemul informatic deţinut de S.A.I. va asigura ţinerea evidenţei deţinătorilor de titluri de participare, cu detalierea datelor de identificare a acestora înscrise în formularul de subscriere şi a unităţilor de fond/acţiunilor pe care le deţine fiecare. Sistemul informatic trebuie să permită evidenţierea oricăror modificări intervenite în decursul timpului în ceea ce priveşte deţinerile de titluri de participare, respectiv evidenţa răscumpărărilor sau subscrierilor ulterioare ale investitorilor, până la retragerea acestora din O.P.C.-ul respectiv, preţul de răscumpărare sau de subscriere pentru fiecare operaţiune în parte. Datele respective trebuie păstrate pe o perioadă de cel puţin 3 ani de la data la care investitorul s-a retras din O.P.C.-ul respectiv.


45

Accesul la sistemele informatice de înregistrare electronică a tranzacţiilor, de evaluare a portofoliului şi a evidenţei investitorilor se va face de către utilizatori individualizaţi, pe bază de parolă, care au drepturi predefinite de consultare şi/sau de modificare în funcţie de atribuţiile fiecărui angajat conform reglementărilor interne ale S.A.I. Reprezentanţii compartimentului de control intern au drepturi de consultare a sistemelor informatice.

Societatea de administrare a investiţiilor va păstra înregistrări de rezervă (back-up) ale informaţiilor stocate în sistemele electronice pentru evidenţa tranzacţiilor şi a investitorilor şi pentru evaluarea portofoliului.

3.4. Depozitarii Depozitarul reprezintă acea entitate căreia îi sunt încredinţate spre păstrare, în

condiţii de siguranţă, toate activele unui organism de plasament colectiv. Această entitate trebuie să înregistreze, să verifice, să monitorizeze şi să controleze toate activele pe care le deţine fiecare O.P.C. pentru care se desfăşoară activitatea de depozitare.

Poate îndeplini funcţia de depozitar o instituţie de credit din România, autorizată de Banca Naţională a României, în conformitate cu legislaţia bancară, sau sucursala din România a unei instituţii de credit, autorizată într-un stat membru al Uniunii Europene, cu condiţia avizării de către C.N.V.M. a acestor entităţi pentru a desfăşura activitatea de depozitare.

Avizul din partea entităţii de supraveghere a pieţei de capital din România se acordă pe baza documentelor şi evidenţelor din care să rezulte că instituţia de credit dispune de suficiente resurse financiare, are o structură de conducere adecvată şi dispune de personal cu capacităţi profesionale corespunzătoare pentru a desfăşura activităţi de depozitare.

Activitatea de depozitare a activelor unui organism de plasament colectiv se face pe baza unui contract de depozitare încheiat între societatea de administrare a investiţiilor a unui organism de plasament colectiv sau de către consiliul de administraţie al unui O.P.C. cu personalitate juridică care se autoadministrează şi depozitar.

Depozitarul are obligaţia: a) să se asigure că vânzarea, emiterea, răscumpărarea sau anularea titlurilor de

participare sunt efectuate de către S.A.I. sau o altă entitate, în numele O.P.C., în conformitate cu prevederile legale, reglementările C.N.V.M. şi cu regulile fondului/actului constitutiv al societăţii de investiţii;

b) să se asigure că valoarea titlurilor de participare este calculată în conformitate cu regulile fondului/actului constitutiv al societăţii de investiţii şi cu prevederile legale;

c) să îndeplinească instrucţiunile S.A.I. sau ale societăţilor de investiţii autoadministrate, cu excepţia cazului în care acestea sunt contrare legislaţiei în vigoare ori regulilor fondului/actului constitutiv al societăţii de investiţii;

d) să se asigure că, în tranzacţiile având ca obiect activele O.P.C., orice sumă este achitată în termenul stabilit;

e) să se asigure că veniturile O.P.C. sunt administrate şi calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu reglementările C.N.V.M. şi cu regulile fondului/actului constitutiv al societăţii de investiţii.


46

Depozitarul primeşte sumele rezultate din vânzarea de titluri de participare emise

de un O.P.C. şi creditează contul O.P.C., în situaţia în care contractul de depozitare prevede această obligaţie şi efectuează plăţi din contul O.P.C. numai la primirea instrucţiunilor corespunzătoare, în următoarele cazuri:

a) pentru achiziţionarea de către O.P.C. a unor instrumente financiare; b) pentru răscumpărarea titlurilor de participare ale unui O.P.C.; c) pentru stingerea obligaţiilor, inclusiv plata dobânzilor, taxelor, comisioanelor şi a

cheltuielilor operaţionale ale O.P.C.; d) pentru orice alt scop arătat în instrucţiunile corespunzătoare, întocmite cu

respectarea documentelor de constituire ale O.P.C. Activele entităţilor depozitate trebuie evidenţiate în conturi separate între ele şi

de cele ale depozitarului. Activele unui O.P.C. nu pot face obiectul procedurilor de executare silită declanşate de către creditorii depozitarului, nu pot fi puse sub sechestru sau poprite de către aceştia şi nu fac parte din masa credală în caz de faliment al depozitarului.

Depozitarului îi este interzis să transfere, să gajeze, să garanteze în orice mod sau să dispună, în orice alt fel de instrumentele financiare ori de sumele de bani încredinţate spre păstrare în numele O.P.C., cu excepţia cazului în care există instrucţiuni corespunzătoare şi numai în beneficiul investitorilor.

Depozitarul poate disponibiliza instrumente financiare din portofoliul unui O.P.C. numai la primirea instrucţiunilor corespunzătoare de la societatea de administrare a investiţiilor sau de la consiliul de administraţie al societăţii de investiţii autoadministrate, numai în următoarele cazuri:

a) la primirea contravalorii acestora; b) la vânzarea unui instrument financiar de către o societate de servicii de investiţii

financiare. Un depozitar transferă instrumente financiare ale unui O.P.C. numai după creditarea contului O.P.C. cu suma reprezentând contravaloarea respectivelor instrumente financiare;

c) ca urmare a instrucţiunilor primite de la societatea de administrare a investiţiilor în caz de fuziune şi de la administratorul lichidării în caz de lichidare.

Totodată, depozitarul informează în scris societatea de administrare a investiţiilor sau societatea de investiţii care se autoadministrează despre orice act ori fapt relevant pentru activitatea organismelor de plasament colectiv pentru care desfăşoară activitatea de depozitare şi este informat, în scris, de către societatea de administrare a investiţiilor sau de către consiliul de administraţie al societăţii de investiţii autoadministrate despre toate schimbările relevante cu privire la conducerea, organizarea şi funcţionarea organismelor de plasament colectiv pentru care desfăşoară activitatea de depozitare.

Depozitarul răspunde faţă de S.A.I., faţă de societatea de investiţii şi faţă de investitorii în entităţile administrate, pentru orice pierdere suferită de aceştia, ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare sau neîndeplinirii obligaţiilor ce îi revin.

Depozitarul poate transfera activele încredinţate spre păstrare de un O.P.C. către

un subdepozitar, răspunzând solidar cu acesta pentru păstrarea în siguranţă a activelor. Activele de tipul plasamentelor monetare, valorile mobiliare neadmise la

tranzacţionare şi activele imobiliare, precum şi cele de natură contabilă sunt exceptate de obligaţia de păstrare la depozitar sau subdepozitar.


47

Depozitarul nu este absolvit de responsabilitatea privind asigurarea păstrării în

siguranţă a activelor încredinţate spre păstrare. Depozitarul va certifica existenţa şi valoarea activelor menţionate anterior pe baza

documentelor emise de: a) administratorul societăţii, pentru activele contabile; b) cartea funciară, pentru activele imobiliare; c) emitenţi, prin registrul acţionarilor pentru valorile mobiliare neadmise la

tranzacţionare; d) banca unde s-a efectuat plasamentul, pentru plasamentele monetare. Activităţile subdepozitarilor se desfăşoară cu respectarea aceloraşi condiţii cu

privire la depozitare. Transferul activelor către un subdepozitar se face cu obligativitatea înscrierii în prospectul de emisiune/documentele O.P.C. a informaţiilor cu privire la datele de identificare a subdepozitarului şi activităţilor delegate, aceste informaţii fiind aduse la cunoştinţa investitorilor.

Depozitarul sau subdepozitarul deschide conturi de valori mobiliare şi conturi bancare pentru decontarea tranzacţiilor, în numele fiecărui O.P.C. Aceste conturi sunt debitate/creditate numai în baza funcţiilor sale de depozitare/subdepozitare, în strictă conformitate cu instrucţiunile corespunzătoare ale societăţii care asigură administrarea investiţiilor.

Valorile mobiliare şi alte titluri echivalente sunt depozitate separat pentru fiecare entitate şi sunt înregistrate în aşa fel, încât să fie identificate ca proprietate a O.P.C. pentru care se desfăşoară activitatea de depozitare.

Dacă valorile mobiliare care sunt active ale unui O.P.C. există într-o formă dematerializată, evidenţiate şi transferate la depozitarul central, un depozitar poate ţine evidenţa acestora, cu condiţia ca valorile mobiliare să fie înregistrate într-un cont al depozitarului deschis la depozitarul central în numele O.P.C.

Răspunderea pentru legalitatea operaţiunilor de depozitare în cazul transferului activelor unui O.P.C. către un subdepozitar revine depozitarului care a efectuat transferul, în mod solidar cu subdepozitarul.

Condiţiile privind înlocuirea depozitarului şi regulile care să asigure protecţia deţinătorilor de titluri de participare trebuie să fie prevăzute în regulile fondului, respectiv în actul constitutiv al societăţii de investiţii, în conformitate cu reglementările C.N.V.M.

Aşadar, un organism de plasament colectiv, nu poate funcţiona fară existenţa unui

depozitar, rolul acestei entităţi fiind de a se asigura că disponibilităţile atrase de la persoane fizice si juridice sunt păstrate în siguranţă şi sunt evaluate corespunzător valorii acestora, depozitarul având astfel un rol de control asupra activităţii de administrare a resurselor individuale atrase colectiv.


48

Cap.4 ORGANISME DE PLASAMENT COLECTIV ÎN VALORI MOBILIARE

4.1. Prospectul de emisiune a organismelor de plasament colectiv

Organismele de plasament colectiv (O.P.C.) sunt entităţile organizate, cu sau fără personalitate juridică, care atrag în mod public ori privat resurse financiare ale persoanelor fizice şi/sau juridice, în scopul investirii acestor resurse. Organismele de plasament colectiv emit titluri de participare care sunt fie unităţi de fond fie acţiuni, în funcţie de modul de constituire al acestora.

Organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (O.P.C.V.M.) sunt o categorie a organismele de plasament colectiv, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au ca unic scop efectuarea de investiţii colective, plasând resursele băneşti în instrumente financiare lichide, operând pe principiul diversificării riscului şi al administrării prudenţiale;

b) titlurile de participare sunt, la cererea deţinătorilor, răscumpărabile continuu din activele respectivelor organisme. Activitatea O.P.C.V.M. de a se asigura că valoarea titlurilor sale de participare pe o piaţă nu variază semnificativ în raport cu valoarea activului net unitar, poate fi considerată echivalentă cu operaţiunea de răscumpărare.

O.P.C.V.M. sunt înfiinţate fie sub formă de fonduri deschise de investiţii, pe bază de contract civil, fie sub formă de societăţi de investiţii, prin act constitutiv şi funcţionează numai în baza autorizaţiei emise de C.N.V.M. Un O.P.C.V.M. va fi autorizat după ce, în prealabil, C.N.V.M. a autorizat societatea de administrare a investiţiilor, regulile fondului deschis de investiţii sau, după caz, actul constitutiv al societăţii de investiţii, alegerea depozitarului şi prospectul de emisiune. Condiţiile care au stat la baza autorizaţiei emise de C.N.V.M. trebuie menţinute pe toată durata de existenţă a respectivului O.P.C.V.M.

Societăţile de investiţii se constituie ca societăţi pe acţiuni prin subscripţie publică în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, ale Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi ale reglementărilor emise de C.N.V.M.

Aşadar, pentru a fi autorizat un O.P.C.V.M. trebuie să întocmească un prospect de emisiune care este supus aprobării C.N.V.M. Orice persoană care subscrie titluri de participare la un astfel de organism de plasament colectiv în valori mobiliare trebuie să dea o declaraţie prin care confirmă faptul că a primit, a citit şi a înţeles prospectul de emisiune.

Prospectul de emisiune trebuie să conţină informaţiile necesare, pentru ca investitorii să poată aprecia în deplină cunoştinţă de cauză investiţia care le este propusă şi, în special, riscurile pe care aceasta le implică. Prospectul include o descriere clară şi uşor de înţeles a profilului de risc al fondului, indiferent de instrumentele în care acesta investeşte. Nu este obligatorie inserarea în prospect a informaţiilor cuprinse în regulile unui fond deschis de investiţii sau în actul constitutiv al unei societăţi de investiţii.

Pe lângă prospectul de emisiune care cuprinde informaţii detaliate, un O.P.C.V.M. are obligaţia întocmirii şi a unui prospect simplificat care trebuie oferit gratuit subscriitorilor de titluri de participare, înaintea încheierii contractului. Prospectul simplificat este parte a prospectului de emisiune şi poate fi detaşat de acesta.


49

Prospectul de emisiune al unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare

va conţine cel puţin următoarele prevederi: 1. Informaţii despre societatea de administrare a fondului deschis de investiţii/societăţii de investiţii care nu se autoadministrează:

1.1. Datele de identificare a societăţii de administrare a investiţiilor: a) denumirea societăţii şi forma juridică; b) numărul şi data înmatriculării la ORC; c) sediul social al societăţii şi sediul central, dacă acesta diferă de sediul social,

telefon, fax, adresa de web; d) sediile secundare ale societăţii; e) codul unic de înregistrare; f) durata (dacă este limitată); g) numele organismelor de plasament colectiv administrate de societatea de

administrare a investiţiilor şi dacă aceasta desfăşoară activităţi de administrare a portofoliilor individuale de investiţii, inclusiv a celor de pensii şi activităţi conexe;

h) numărul şi data autorizaţiei de funcţionare eliberată de C.N.V.M.; i) numărul şi data de înscriere în Registrul C.N.V.M. 1.2. Capitalul social subscris şi vărsat de către societatea de administrare a

investiţiilor. 1.3. Numele persoanelor membre ale consiliului de administraţie al societăţii de

administrare a investiţiilor, ale conducătorilor, ale persoanelor ce îi înlocuiesc pe aceştia din urmă şi experienţa profesională a membrilor acestuia, precum şi detalierea activităţilor desfăşurate de către aceştia atunci când aceste activităţi sunt semnificative pentru societatea de administrare. 2. Informaţii despre depozitar

2.1. Datele de identificare ale depozitarului: a) denumirea societăţii şi forma juridică; b) sediul social şi sediul central dacă acesta este diferit de sediul social, precum şi

sediul sucursalei unde se desfăşoară activitatea de depozitare, dacă este cazul, telefon, fax, adresa de web.

2.2. Orice altă activitate în care depozitarul se angajează, pe lângă cea de depozitare.

2.3. Dacă există subdepozitari cărora depozitarul le-a transferat una sau mai multe dintre responsabilităţile sale, prospectul va cuprinde următoarele informaţii referitoare la aceştia:

a) denumirea subdepozitarului; b) sediul social şi sediul central dacă acesta este diferit de sediul social, precum şi

sediul sucursalei unde se desfăşoară activitatea de depozitare, dacă este cazul, telefon, fax, adresa de web;

c) activităţile care au fost delegate. 3. Informaţii cu privire la fondul deschis de investiţii/societatea de investiţii:

3.1. Identitatea fondului/societăţi de investiţii, conducerea societăţii de investiţii. 3.2. O descriere a obiectivelor fondului/societăţii de investiţii, inclusiv: a) obiectivele financiare, cum ar fi creşterea de capital, obţinerea de venit, etc.; b) politica de investiţii, dacă este specializată pe arii geografice sau sectoare

industriale şi orice limitări ale acestei politici;


50

c) principalele categorii de instrumente financiare în care se va investi; d) descrierea oricăror instrumente tehnice care ar putea fi folosite în administrarea

portofoliului, cum ar fi tehnici de asigurare împotriva riscurilor; e) durata minimă recomandată a investiţiilor, bazată pe natura fondului; f) factorii de risc derivând din politica de investiţii a fondului deschis de

investiţii/societăţii de investiţii. 3.3. Persoanele responsabile cu analizarea oportunităţilor de investiţie, dacă

sunt altele decât administratorii societăţii de administrare a investiţiilor (în cazul unui fond deschis de investiţii).

3.4. O descriere a caracteristicilor unei unităţi de fond într-un fond deschis de investiţii/acţiunilor societăţii de investiţii:

a) natura drepturilor conferite de o unitate de fond/acţiune; b) mijloace de evidenţă a unităţii de fond - dematerializate - în cazul fondurilor

deschise de investiţii; c) caracteristicile unităţii de fond/acţiunii, indicarea monedei în care poate fi

denominată; d) momentul la care o persoană ce a cumpărat titluri de participare devine investitor

al fondului/societăţii de investiţii; e) datele pentru distribuirea rapoartelor periodice. 3.5. Informaţii cu privire la emiterea şi răscumpărarea unităţilor de fond/acţiunilor

emise de o societate de investiţii: a) procedurile pentru subscrierea de unităţi de fond/acţiuni; b) procedurile pentru răscumpărarea unităţilor de fond/acţiuni; c) circumstanţele în care emisiunea şi răscumpărarea de unităţi de fond/acţiuni pot

fi suspendate de către C.N.V.M.; d) dacă fondul/societatea de investiţii are o durată limitată, data finală pentru

achiziţionarea sau răscumpărarea de unităţi de fond/acţiunilor; e) numele, adresa, telefonul şi faxul distribuitorilor de unităţi de fond, dacă este

cazul; f) piaţa reglementată pe care urmează să fie admise la tranzacţionare sau pe care

se tranzacţionează acţiunile unei societăţi de investiţii - în cazul societăţilor de investiţii. 3.6. Metode pentru determinarea valorii activelor nete ale unui fond deschis de

investiţii/societăţi de investiţii: a) regulile de evaluare a activelor; b) metoda de calcul al valorii activului net; c) frecvenţa calculării valorii activului net; d) mijloacele, locurile şi frecvenţa publicării valorii activului net; e) valoarea iniţială a unei unităţi de fond/acţiuni. 3.7. Comisioane şi alte cheltuieli: a) comisioane suportate de investitori - comisioane de cumpărare (dacă este cazul),

cu detalierea condiţiilor în care acestea se plătesc şi valoarea lor; b) comisioane de răscumpărare (dacă este cazul) cu detalierea condiţiilor în care

acestea se plătesc şi valoarea lor; c) comisioanele datorate societăţii de administrare, depozitarului, alte comisioane şi

cheltuieli suportate de către fond/societatea de investiţii sau de către deţinătorii de unităţi de fond, modalitatea de plată, valoarea şi modul de calcul al acestora.

3.8. Fuziunea şi lichidarea unui fond deschis de investiţii/societăţi de investiţii: circumstanţele în care un fond deschis de investiţii/societate de investiţii poate fuziona cu alt fond sau poate fi lichidat, precum şi procedura de realizare a acestora, cu specificarea drepturilor ce le revin deţinătorilor de unităţi de fond/acţiuni.


51

3.9. Regimul fiscal: a) impozitele suportate de investitor; b) detalii cu privire la modalitatea de reţinere a impozitelor. 3.10. Auditorul fondului/societăţii de investiţii. 3.11. Grupul din care face parte societatea de administrare a investiţiilor a fondului

deschis de investiţii/societăţii de investiţii care nu se autoadministrează sau societatea de investiţii care se autoadministrează.

3.12. În cazul în care prospectele fondurilor deschise de investiţii/societăţilor de investiţii autorizate vor fi completate cu date privind performanţele anterioare ale fondului, se va preciza că performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. 4. Date de distribuire şi întocmire a situaţiilor contabile 5. Descrierea regulilor pentru determinarea şi repartizarea veniturilor 6. Consultanţi şi alte persoane juridice

6.1. Informaţii cu privire la numele consultanţilor sau denumirea şi tipul persoanelor juridice care oferă consultanţă pe bază de contract şi care sunt plătite din activele fondului deschis de investiţii/societăţii de investiţii.

6.2. Prevederi ale contractului încheiat între consultanţi şi societatea de administrare a investiţiilor/societatea de investiţii care se autoadministrează, în afara celor legate de remunerare, ce pot fi relevante pentru investitori.

6.3. Alte prevederi semnificative. 7. Informaţii cu privire la modalitatea de efectuare a plăţilor către investitori, de efectuare a răscumpărărilor unităţilor de fond şi modalitatea de publicare a informaţiilor cu privire la respectivul(a) fond deschis de investiţii/societate de investiţii. Aceste informaţii trebuie oferite, în toate situaţiile, în statul membru de origine al fondului deschis de investiţii. Atunci când unităţile de fond ale unui fond deschis de investiţii sunt distribuite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, prospectul de emisiune va conţine informaţiile respective cu privire la modalitatea de plată a investitorilor, a efectuării răscumpărărilor unităţilor de fond/acţiunilor şi modalitatea de distribuire a informaţiilor specifice pentru statul respectiv. 8. Denumirea societăţilor de administrare, sediul social şi sediul central dacă acesta diferă de sediul social, membrii consiliului de administraţie şi ai conducătorilor S.A.I. căreia i-a fost delegată administrarea portofoliului în cazul fondurilor deschise de investiţii sau, dacă este cazul, pentru societăţile de investiţii care nu se autoadministrează. 9. Prevederi diverse

9.1. Prospectul trebuie să conţină tipărit într-un loc vizibil: a) data autorizării prospectului; b) locul de unde se pot obţine regulile fondului/actul constitutiv în cazul societăţilor

de investiţii, dacă acestea nu sunt anexate la prospect şi cum sunt făcute publice rapoartele periodice.

9.2. Profilul investitorului căruia se adresează fondul deschis de investiţii/societăţii de investiţii. 10. Cotidianul naţional în care se vor publica notificările referitoare la modificarea prospectului de emisiune precum şi alte informaţii despre fondul deschis de investiţii/societatea de investiţii. 11. Adresa de web şi e-mail a fondului deschis de investiţii/societăţii de investiţii.


52

Prospectul de emisiune de unităţi de fond/ de acţiuni previne investitorii potenţiali,

printr-o formulă standard, tipărită pe coperta prospectului, asupra faptului că: a) investiţiile în fonduri deschise de investiţii/societăţi de investiţii nu sunt depozite

bancare, iar băncile, în calitatea lor de acţionar al unei societăţi de administrare a investiţiilor/societăţi de investiţii, nu oferă nici o garanţie investitorului cu privire la recuperarea sumelor investite;

b) aprobarea iniţierii şi derulării ofertei publice continue de titluri de participare de către C.N.V.M. nu implică în nici un fel aprobarea sau evaluarea de către C.N.V.M. a calităţii plasamentului în respectivele titluri de participare, ci evidenţiază respectarea de către ofertant a prevederilor legale privind piaţa de capital;

c) fondurile/societăţile de investiţii comportă nu numai avantajele ce le sunt specifice, dar şi riscul nerealizării obiectivelor, inclusiv al unor pierderi pentru investitori, veniturile atrase din investiţie fiind, de regulă, proporţionale cu riscul.

În mod obligatoriu, se pun la dispoziţia investitorilor toate actele adiţionale la prospect.

Există, totodată, şi cerinţe privind redactarea prospectului de emisiune, acesta trebuind editat pe hârtie de calitate, fiecare pagină neavând un format mai mic de A6, iar caracterele folosite pentru text au cel puţin corp 10.

4.2. Funcţionarea fondurilor deschise de investiţii

Un fond deschis de investiţii este un instrument de investiţie, prin care sunt atrase colectiv resurse financiare de la investitori individuali şi investite în anumite categorii de instrumente financiare lichide, pe principiul diversificării portofoliului. Principiul fundamental de funcţionare a unui fond deschis de investiţii este acela al emisiunii şi răscumpărării continue a unităţilor de fond, un investitor având posibilitatea de a se retrage din fondul respectiv în orice moment.

Un avantaj important al investiţiilor în unităţi de fond ale fondurilor deschise de investiţii îl constituie faptul că se pot investi sume foarte mici, sumele respective sunt administrate profesional de către o societate având ca obiect de activitatea administrarea portofoliilor colectiv (societatea de administraţie a investiţiilor), se asigură o diversificare largă a instrumentelor de investiţii, precum şi posibilitatea retragerii în orice moment din fondul deschis de investiţii respectiv. Prin aceste caracteristici fondurile deschise de investiţii sunt instrumente de investiţii potrivite atât unei strategii de investiţie pe termen mediu şi lung cât şi pe termen scurt.

Un fond deschis de investiţii se constituie la iniţiativa unei societăţi de administrare a investiţiilor pe bază de contract de societate civilă, potrivit dispoziţiilor generale ale Codului civil, ale dispoziţiilor speciale ale legii privind piaţa de capital şi ale reglementărilor emise de C.N.V.M. Iniţiativa constituirii unui fond deschis de investiţii aparţine exclusiv societăţilor de administrare a investiţiilor, în conformitate cu decizia luată de către organele statutare ale acestora potrivit competenţelor stabilite prin actele constitutive.

Contractul de societate civilă este întocmit în formă scrisă de către societatea de administrare a investiţiilor care are iniţiativa constituirii fondului deschis de investiţii şi conţine prevederi minime cu privire la: denumirea fondului, durata fondului, obiectivele fondului, societatea de administrare a fondului şi limita maximă a comisionului de administrare, depozitarul şi limita maximă a comisionului de depozitare, lichidarea fondului, etc.


53

Contractul de societate civilă reprezintă un contract cadru de adeziune la care investitorul devine parte contractuală prin subscrierea de unităţi de fond şi semnarea unei declaraţii prin care confirmă faptul că a primit, a citit şi a înţeles prospectul.

Mecanismul de funcţionare a unui astfel de fond poate fi prezentat schematic după cum urmează :

Pentru a putea funcţiona, fondul deschis de investiţii trebuie autorizat de către C.N.V.M. la solicitarea unei societăţi de administrare a investiţiilor care are iniţiativa constituirii acelui fond.

În vederea acordării de către C.N.V.M. a autorizaţiei de funcţionare a unui fond deschis de investiţii, societatea de administrare a investiţiilor iniţiatoare trebuie să întocmească şi să depună un set de documente printre care: contractul de societate civilă a fondului, contractul de depozitare a activelor fondului, încheiat de societatea de administrare cu un depozitar, prospectul de emisiune, prospectul simplificat, modelul formularului de subscriere şi de răscumpărare a unităţilor de fond, modelul certificatului care confirmă deţinerea de unităţi de fond precum şi regulile fondului deschis de investiţii ca parte integrantă a prospectului de emisiune.

Regulile unui fond deschis de investiţii sunt parte integrantă a prospectului de emisiune şi trebuie să conţină cel puţin următoarele prevederi: informaţii despre societatea de administrare a fondului deschis de investiţii şi relaţia dintre societatea de administrare şi investitori (datele de identificare a S.A.I., obiectul şi obiectivul administrării, nivelul comisionului de administrare încasat de societatea de administrare de la fondul deschis de investiţii administrat, cheltuielile pe care S.A.I. este împuternicită să le efectueze pentru fondul deschis de investiţii şi modalitatea de calcul al acestora, operaţiunile pe care poate să le facă S.A.I. în numele fondului deschis de investiţii în vederea desfăşurării activităţii de administrare, responsabilitatea societăţii de administrare în desfăşurarea activităţii de

SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A INVESTIŢIILOR (S.A.I.)

Iniţiază constituirea

FOND DESCHIS DE INVESTIŢII • CONTRACT DE SOCIETATE CIVILĂ • CONTRACT DE ADMINISTRARE • PROSPECT DE EMISIUNE • PROSPECT SIMPLIFICAT • CONTRACT DE DEPOZITARE

DEPOZITAR: • păstrează în siguranţă

activele unui fond deschis de investiţii;

• certifică valoarea totală a activului, valoarea activului net, valoare unitar, nr de investitori

Încheie contract de depozitare

INVESTITORI: persoane fizice sau juridice

Subscriu/răscumpără unităţi de fond la

V U A N


54

administrare), informaţii despre depozitar, relaţia dintre societatea de administrare a investiţiilor şi depozitar (date de identificare, obiectul contractului de depozitare, durata contractului, nivelul comisionului încasat de către depozitar pentru activitatea de depozitare, responsabilităţile depozitarului faţă de S.A.I. şi faţă de investitori) şi informaţii cu privire la fondul deschis de investiţii (descrierea obiectivelor fondului deschis de investiţii, persoanele responsabile cu analizarea oportunităţilor de investiţie, dacă sunt altele decât administratorii societăţilor de administrare a investiţiilor, informaţii cu privire la emiterea, vânzarea, răscumpărarea de unităţi de fond într-un fond deschis de investiţii, metode de calcul al valorii unitare a activului net, condiţii de înlocuire a S.A.I. şi a depozitarului).

Fondurile deschise de investiţii nu emit alte instrumente financiare în afara unităţilor de fond. Unităţile de fond emise sunt de un singur tip, înregistrate, dematerializate, conferă deţinătorilor lor drepturi egale şi sunt plătite integral la momentul subscrierii.

O persoană care vrea să devină investitor la un asemenea fond va cumpăra unităţi de fond la preţul de emisiune al acestora. Preţul de emisiune se stabileşte prin evaluarea tuturor activelor în care fondul deschis de investiţii a investit, evaluare ce se face pe baza unor reguli stricte şi bine stabilite. Acest preţ este format din valoarea unitară a activului net calculat de societatea de administrare a investiţiilor şi certificat de către depozitarul fondului respectiv, valabil pentru ziua în care se efectuează cumpărarea, la care se adăugă comisionul de cumpărare, dacă fondul respectiv percepe un asemenea comision.

Orice deţinător de unităţi de fond are obligaţia de a deţine în permanenţă cel puţin o unitate de fond. În cazul în care, urmare a unei solicitări de răscumpărare, investitorul ar rămâne cu mai puţin de o unitate de fond, în mod obligatoriu, cu aceeaşi ocazie, va fi răscumpărată şi fracţiunea reziduală.

În situaţia în care un investitor doreşte să se retragă din fondul respectiv va depune o cerere de răscumpărare a unităţilor de fond, cerere care va fi onorată de către societatea de administrare a investiţiilor în maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

Preţul de răscumpărare al unei unităţi de fond este preţul cuvenit investitorului la data depunerii cererii de răscumpărare şi este format din valoarea unitară a activului net calculat de S.A.I şi certificat de depozitar, valabilă pentru ziua în care a fost depusă cererea de răscumpărare, din care se scade comisionul de răscumpărare (dacă există un asemenea comision) şi orice alte taxe legale.

Aşadar, esenţială pentru funcţionarea unui fond deschis de investiţii este valoarea unitară a activului net calculată în funcţie de evaluarea activelor în care un fond deschis de investiţii a investit. Calculul valorii unitare a activului net al unui fond deschis de investiţii la o anumită dată se realizează după următoarea formulă:

Valoarea netă a activelor fondului la acea dată ----------------------------------------------------------------------Valoarea unitară a

activului net la acea dată

= Număr total de unităţi de fond în circulaţie la acea dată

Valoarea netă a activelor unui fond deschis de investiţii se calculează prin

scăderea obligaţiilor din valoarea totală a activelor:

Valoarea netă a activelor fondului

= Valoarea totală a activelor fondului - Valoarea obligaţiilor


55

Numărul de unităţi de fond aflate în circulaţie se stabileşte ca diferenţă între numărul de unităţi de fond emise şi numărul de unităţi de fond răscumpărate la o anumită dată.

Valoarea totală a activelor fondului se calculează zilnic, prin însumarea valorii tuturor activelor (instrumentelor financiare) aflate în portofoliul acestuia, evaluate în funcţie categoria în care acestea se încadrează pe baza unor reguli general valabile pentru toate fondurile deschise de investiţii.

Principalele reguli de evaluare a activelor în care pot investi fondurile deschise

de investiţii sunt următoarele: a) valorile mobiliare şi instrumentele pieţei monetare admise la tranzacţionare pe o

piaţă reglementată sunt evaluate la preţul de referinţă al pieţei respective din ziua pentru care se efectuează calculul. Atunci când sunt admise pe mai multe pieţe reglementate, valoarea la care se iau în calcul valorile mobiliare trebuie să fie reprezentată de preţul pieţei cu cel mai mare grad de lichiditate şi frecvenţă a tranzacţionării acelei valori mobiliare;

b) evaluarea instrumentelor pieţei monetare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se poate face prin alegerea uneia dintre următoarele metode, care trebuie specificată în prospect şi în regulile fondului şi trebuie menţinută cel puţin un an:

1. metoda bazată pe preţul de referinţă aşa cum este explicat anterior; 2. similar cu modul de calcul al instrumentelor cu venit fix (de exemplu certificat de

depozit), adică metoda bazată pe recunoaşterea zilnică a dobânzii aferente perioadei scurse de la data efectuării plasamentului;

c) deţinerile unui fond deschis de investiţii din conturile curente se evaluează prin luarea în considerare a soldului disponibil la data pentru care se efectuează calculul;

d) depozitele constituite la instituţiile de credit sunt evaluate folosind metoda bazată pe recunoaşterea zilnică a dobânzii aferente perioadei scurse de la data efectuării plasamentului;

e) valorile mobiliare care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sunt evaluate la cea mai mică dintre valoarea de achiziţie şi valoarea contabilă pe acţiune (determinată prin raportarea poziţiei „Capitaluri proprii” din bilanţul contabil depus la M.F.P., la numărul de acţiuni emise). Valoarea contabilă pe acţiune se recalculează în termen de maximum 3 luni de la data de depunere la M.F.P. a situaţiilor financiare. Dacă se achiziţionează în tranşe diferite valori mobiliare neadmise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată emise de acelaşi emitent, preţul luat în calcul este minimul dintre preţul de achiziţie ponderat şi ultima valoare contabilă pe acţiune. Aceeaşi metodă de evaluare se aplică şi valorilor mobiliare care nu au fost tranzacţionate în ultimele 90 de zile. Pentru valori mobiliare cu venit fix neadmise la tranzacţionare se aplică metoda de evaluare bazată pe recunoaşterea zilnică a dobânzii aferente;

f) evaluarea instrumentelor financiare derivate tranzacţionate pe o piaţă reglementată trebuie să ia în considerare preţurile de referinţă comunicate de piaţa pe care aceste instrumente sunt tranzacţionate. În cazul instrumentelor financiare derivate tranzacţionate în afara pieţelor reglementate evaluarea are la bază tehnici consacrate pe pieţele financiare (raportarea la valoarea curentă a unui alt instrument financiar similar, modele de analiză a fluxului de numerar şi de evaluare a opţiunilor etc.) astfel încât să fie respectat principiul valorii reale;

g) pentru valorile mobiliare ce urmează să fie admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată evaluarea se va face similar cu cele neadmise la tranzacţionare;

h) titlurile de participare ale unui A.O.P.C. şi/sau O.P.C.V.M. aflate în portofoliul unui fond deschis de investiţii netranzacţionate pe o piaţă reglementată sunt evaluate la ultima valoare unitară a activului net calculată pentru acestea şi publicată, faţă de data


56

pentru care se calculează valoarea activului net pentru un O.P.C.V.M. care are în portofoliu aceste titluri de participare. Titlurile de participare ale O.P.C.V.M./A.O.P.C. tranzacţionate pe o piaţă reglementată se evaluează similar valorilor mobiliare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

Obligaţiile unui fond deschis de investiţii sunt constituite din: a) cheltuieli privind plata comisioanelor datorate societăţii de administrare a

investiţiilor; b) cheltuieli privind plata comisioanelor datorate depozitarului; c) cheltuieli cu comisioanele datorate intermediarilor; d) cheltuieli cu comisioanele de rulaj şi alte servicii bancare; e) cheltuieli cu dobânzi, în cazul contractării de către fondul deschis de investiţii a

împrumuturilor în condiţiile impuse de prezentul regulament; f) cheltuieli cu comisioanele şi tarifele datorate C.N.V.M.; g) cheltuieli de emisiune cu documentele fondului deschis de investiţii; h) cheltuieli cu auditul financiar pentru fondul deschis de investiţii. Fondul poate avea şi alte categorii de cheltuieli, dar are obligaţia de a le prezenta

detaliat în prospectul de emisiune astfel încât investitorul să fie informat asupra lor la momentul în care ia decizia de a investi.

Sumele încasate din comisioanele de cumpărare a unităţilor de fond pot fi încasate de S.A.I., în cazul în care acest fapt este stipulat expres în documentele respectivului fond deschis de investiţii.

Cheltuielile se înregistrează zilnic, având în vedere următoarele: a) repartizarea cheltuielilor nu conduce la variaţii semnificative în valoarea activelor

unitare; b) cheltuielile sunt planificate lunar, înregistrate zilnic în calculul valorii activului net

şi reglate la sfârşitul lunii (cheltuieli de administrare, cheltuieli de depozitare); c) cheltuielile sunt estimate zilnic, înregistrate şi reglate periodic (cheltuieli de

emisiune, alte comisioane decât cele descrise mai sus).

4.3. Organizarea şi funcţionarea societăţilor de investiţii

Societăţile de investii sunt organisme de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică constituite în baza prevederilor Legii nr. 31/1990 republicată şi care funcţionează sub prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi a reglementărilor emise de C.N.V.M.

Acest tip de societate nu poate desfăşura alte activităţi în afară de acelea de a colecta resurse financiare de la persoane fizice şi juridice şi de a efectua investiţii colective, plasând aceste resurse în instrumente financiare lichide, operând pe principiul diversificării riscului şi administrării prudenţiale.

Societăţile de investiţii pot administra numai activele proprii, şi nu pot, în nici o situaţie, să fie mandatate pentru administrarea de active în favoarea unei terţe părţi. O societate de investiţii va emite acţiuni nominative, plătite integral la momentul subscrierii.

Principiul de funcţionare al acestui tip de O.P.C.V.M. este acelaşi cu cel al unui fond deschis de investiţii, respectiv de a atrage capitalul existent de la investitorii individuali şi administrarea profesionistă a acestuia prin investirea în categorii de instrumente financiare lichide.


57

Având în vedere faptul că acest tip de O.P.C.V.M. are personalitate juridică, societatea de investiţii are opţiunea de a fi administrată de o societate de administrare a investiţiilor, pe baza unui contract de administrare sau se poate autoadministra prin intermediul consiliului de administraţie.

O societate de investiţii se constituie prin subscripţie publică în condiţiile impuse de prevederile legii privind societăţile comerciale, în baza prospectului de emisiune autorizat de către C.N.V.M.

Subscripţia publică se realizează pe baza unui prospect de emisiune conţinând prevederile generale ale prospectului de emisiune al unui O.P.C.V.M. Acest prospect este întocmit de către societatea de administrare a investiţiilor în cazul societăţii de investiţii administrată sau de membrii fondatori ai societăţii de investiţii care se autoadministrează.

Odată cu transmiterea prospectului de emisiune şi a cererii de autorizare a acestuia la C.N.V.M., trebuie depuse şi o serie de documente din care să rezulte informaţii despre membrii fondatori persoane fizice sau juridice ai societăţi de investiţii care se autoadministrează (date de identificare, structura acţionarilor semnificativi în cazul persoanelor juridice, situaţia financiară a acestora etc), în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în original.

Prospectul de emisiune aprobat de către C.N.V.M. se depune la ORC în vederea autorizării publicării lui în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată şi desfăşurării subscripţiei respective.

Subscripţia publică este considerată finalizată la îndeplinirea următoarelor condiţii: a) subscrierea acţiunilor de către un număr de cel puţin 100 de persoane; b) atingerea unui nivel de capital social care să asigure, în cazul societăţilor de

investiţii, care se autoadministrează un nivelul minim de capital iniţial reprezentând echivalentul în lei a 300.000 euro, la cursul de referinţă comunicat de Banca Naţională a României.

Societăţile de investiţii au obligaţia de a atinge acest nivel al capitalului iniţial la sfârşitul anului 2006, capitalul iniţial fiind crescut gradual.

Neîndeplinirea în termen de 60 de zile de la data lansării subscripţiei publice a celor două condiţii prevăzute anterior atrage anularea deciziei de autorizare a prospectului de emisiune emisă de către C.N.V.M., iar societatea nu se va putea constitui.

În cazul în care subscripţia publică s-a finalizat cu succes, în termen de maximum 15 zile de la data închiderii subscripţiei, membrii fondatori convoacă adunarea constitutivă în conformitate cu prevederile privind constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică ale Legii nr. 31/1990, republicată, şi se fac demersurile pentru obţinerea de la C.N.V.M. a autorizaţiei de funcţionare ca societate de investiţii.

O societate de investiţii va putea să funcţioneze în baza unei autorizaţii emise de C.N.V.M, această autorizaţie fiind acordată numai după ce în prealabil, C.N.V.M. a autorizat S.A.I. (dacă este cazul), actul constitutiv al societăţii de investiţii, alegerea depozitarului şi prospectul de emisiune.

În afara conţinutului minim prevăzut de Legea nr. 31/1990, republicată, actul constitutiv al societăţii de investiţii cuprinde în mod obligatoriu prevederi cu privire la:

a) subscrierea şi vărsarea integrală, exclusiv în numerar, la momentul subscrierii, a capitalului social;

b) emiterea exclusiv în formă nominativă a acţiunilor societăţii de investiţii; c) modalităţi de emitere, vânzare, răscumpărare şi anulare a acţiunilor; d) modalitatea de calcul al valorii activului net; e) modalitatea de administrare a investiţiilor societăţii de investiţii, respectiv dacă

aceasta se realizează de către consiliul de administraţie sau de către o societate de


58

administrare a investiţiilor. În acest din urmă caz, trebuie să se specifice societatea de administrare a investiţiilor şi persoana care este împuternicită să negocieze contractul din partea societăţii de investiţii, precum şi limitele puterilor sale;

f) obligativitatea încheierii unui contract de depozitare cu un depozitar avizat de către C.N.V.M. şi precizarea acestuia;

g) condiţiile de înlocuire a S.A.I. şi a depozitarului, precum şi regulile pentru asigurarea protecţiei investitorilor în această situaţie;

h) informaţiile cu privire la posibilitatea, cazurile şi limitele în care societatea de investiţii poate contracta împrumuturi;

i) condiţiile şi situaţiile în care S.A.I. care administrează o societate de investiţii sau o societate de investiţii care se autoadministrează pot suspenda temporar răscumpărarea titlurilor de participare ale unei societăţi de investiţii;

j) nivelul comisioanelor percepute de S.A.I. şi cheltuielile pe care le poate efectua aceasta în numele societăţii de investiţii, precum şi metoda de calcul al acestora.

În cazul în care o societate de investiţii se autoadministrează, aceasta trebuie să respecte şi o parte din condiţiile impuse pentru societăţile de administrare a investiţiilor, având în vedere dubla calitate pe care o cumulează, atât de O.P.C.V.M. cât şi de S.A.I. Astfel, o societate de investiţii care se autoadministrează va funcţiona pe baza unor reglementări interne cu un conţinut similar cu cel valabil pentru o S.A.I., va avea obligaţia constituirii unui compartiment de control intern, reprezentantul compartimentului de control intern fiind supus autorizării C.N.V.M. şi având aceleaşi atribuiţii ca şi în cazul unei S.A.I., iar membrii consiliului de administraţie şi conducătorii societăţii de investiţii vor trebui să îndeplinească aceleaşi condiţii de eligibilitate ca şi la societăţile de administrare a investiţiilor.

În termen de 90 de zile de la emiterea de către C.N.V.M. a autorizaţiei, societatea de investiţii este obligată să solicite admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Condiţiile generale de admitere şi tranzacţionare pe o piaţă reglementată sunt aplicabile şi societăţilor de investiţii.

Consiliul de administraţie al societăţii de investiţii care se autoadministrează, respectiv societatea de administrare a investiţiilor care administrează o societate de investiţii, stabileşte piaţa reglementată pe care se intenţionează tranzacţionarea acţiunilor societăţii de investiţii şi o specifică în prospectul de emisiune. Cererea de admitere la tranzacţionare este formulată şi adresată pieţei reglementate de către consiliul de administraţie sau de către societatea de administrare a investiţiilor, după caz, în numele societăţii de investiţii.

Societatea de investiţii autoadministrată sau societatea de administrare a investiţiilor, dacă este cazul, va încheia un contract cu entitatea autorizată să presteze servicii de evidenţă a acţionariatului, în condiţiile legii. În situaţia în care nu este aprobată cererea de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată societatea de investiţii are obligaţia de a solicita tranzacţionarea în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare.

Societatea de investiţii sau societatea de administrare a investiţiilor, dacă este cazul comunică entităţii respective toate informaţiile şi documentele referitoare la emiterea sau răscumpărarea de acţiuni.

Entitatea ce ţine evidenţa acţionarilor informează periodic societatea de administrare a investiţiilor (dacă este cazul) sau societatea de investiţii care este structura acţionariatului societăţii de investiţii şi, atunci când se realizează, deţinerile care depăşesc 10% din capitalul social al societăţii de investiţii. De la data depunerii unei cereri de răscumpărare până la onorarea acesteia nu se pot efectua tranzacţii având ca obiect acţiuni a căror răscumpărare a fost solicitată.


59

Nivelul capitalului social modificat ca urmare a emisiunii continue de acţiuni este notificat zilnic de către S.A.I. depozitarului şi pieţelor reglementate pe care se tranzacţionează acţiunile societăţii de investiţii.

Modificarea principalelor condiţii care au stat la baza acordării autorizaţiei unei societăţi de investiţii sunt supuse autorizării C.N.V.M. Modificările survenite ca urmare a emisiunilor şi răscumpărărilor de acţiuni, din timpul fiecărui exerciţiu financiar, se efectuează, prin derogare de la Legea nr.31/1990, republicată, şi se înregistrează la ORC, o dată pe an, în maximum 30 de zile de la aprobarea situaţiilor financiare.

O caracteristică specifică societăţilor de investiţii, ce reprezintă o derogare de la prevederile legii privind societăţile comerciale, o reprezintă posibilitatea acţionarilor de a-şi exprima votul şi prin corespondenţă. În situaţia în care votul este transmis prin poştă, convocatorul adunării generale a acţionarilor va cuprinde întregul text al rezoluţiei propuse spre aprobare. Convocatorul trebuie publicat, cu cel puţin 30 de zile înaintea adunării generale a acţionarilor şi într-un cotidian de circulaţie naţională. Voturile trimise prin poştă şi anulate datorită nerespectării procedurii elaborate de C.N.V.M. nu vor fi luate în considerare atunci când punctul de pe ordinea de zi la care se referă este adoptat, dar vor fi luate în calculul cvorumului adunării generale a acţionarilor. Rezoluţia supusă aprobării adunării generale a acţionarilor va fi redactată şi supusă votului, în timpul desfăşurării adunării generale a acţionarilor, în mod identic cu întregul text al rezoluţiei publicate.

4.4. Politica de investiţii a O.P.C.V.M.

Politica de investiţii a unui O.P.C.V.M. este o informaţie obligatorie ce trebuie specificată în prospectul de emisiune al acestuia, investitorii având astfel posibilitatea de a cunoaşte care sunt tipurile de active în care vor fi investiţii banii lor şi implicit riscul pe care această investiţie o presupune.

Reglementările impuse de directivele europene preluate şi în prevederile legislative din ţara noastră stabilesc foarte detaliat categorii de active ce pot face parte din portofoliului unui organism de plasament colectiv, precum şi limitele în care se pot investi în acestea, în vederea asigurării unui management pe principiul diversificării riscului.

Astfel, investiţiile unui O.P.C.V.M. se pot efectua exclusiv în următoarele categorii de active:

1. valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare: a) înscrise sau tranzacţionate pe o piaţă reglementată din România sau dintr-un

stat membru al Uniunii Europene; b) admise la cota oficială a unei burse dintr-un stat nemembru sau negociate pe o

altă piaţă reglementată dintr-un stat nemembru, care operează în mod regulat şi este recunoscută şi deschisă publicului, cu condiţia ca alegerea bursei sau a pieţei reglementate să fie aprobată de C.N.V.M. ori să fie prevăzută în regulile fondului sau în actele constitutive ale societăţii de investiţii, aprobate de C.N.V.M.;

2. valori mobiliare nou emise, cu condiţia ca: a) prospectul de emisiune să includă un angajament ferm, conform căruia se va

cere admiterea la tranzacţionare, într-o bursă sau pe o altă piaţă reglementată care operează regulat şi este recunoscută şi deschisă publicului, cu condiţia ca, alegerea bursei ori a pieţei reglementate să fie aprobată de C.N.V.M. ori să fie prevăzută în regulile fondului sau în actele constitutive ale societăţii de investiţii aprobate de C.N.V.M.;

b) admiterea să fie asigurată într-un termen de maximum un an de la emisiune;


60

3. titluri de participare ale O.P.C.V.M şi/sau A.O.P.C., autorizate în state membre sau nemembre, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) A.O.P.C. sunt autorizate, conform unei legislaţii care prevede că acestea sunt subiectul unei supravegheri considerate de C.N.V.M. ca fiind echivalente cu aceea prevăzută de legislaţia comunitară, iar cooperarea dintre C.N.V.M. şi autoritatea competentă din statul de origine este suficient asigurată;

b) nivelul de protecţie a investitorilor în respectivele A.O.P.C. este echivalent cu acela al investitorilor în O.P.C.V.M. şi, în special, regulile referitoare la segregare, împrumuturi şi vânzări pe poziţia descoperită a valorilor mobiliare şi instrumentelor pieţei monetare sunt similare prevederilor prezentei legi;

c) activităţile A.O.P.C. fac obiectul unor rapoarte semestriale şi anuale, care permit o evaluare a activului şi a pasivului, a veniturilor şi a operaţiunilor din perioada de raportare;

d) maximum 10% din activele totale ale celorlalte O.P.C.V.M. şi/sau A.O.P.C., în care se intenţionează să se investească, pot, în conformitate cu regulile fondului ori a actelor constitutive ale acestora, să fie investite în titluri de participare emise de alte O.P.C.V.M. şi A.O.P.C.;

4. depozite constituite la instituţii de credit, care sunt rambursabile la cerere sau oferă dreptul de retragere, cu o scadenţă care nu depăşeşte 12 luni, cu condiţia ca sediul social al instituţiei de credit să fie situat în România ori într-un stat membru sau, în situaţia în care acesta se află în afara Uniunii Europene, să fie supuse unor reguli prudenţiale evaluate de către C.N.V.M. ca fiind echivalente acelora emise de către Uniunea Europeană;

5. instrumente financiare derivate, incluzând şi pe cele care implică decontarea finală a unor fonduri băneşti, tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi/sau instrumente financiare derivate, negociate în afara pieţei reglementate, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) activul suport constă în instrumentele menţionate anterior, indici financiari, rata dobânzii şi cursul de schimb, în care O.P.C.V.M. poate investi, în conformitate cu obiectivele sale de investiţii, aşa cum sunt prevăzute în regulile fondului sau în actele constitutive;

b) contrapărţile, în cadrul negocierii derulate în afara pieţei reglementate, sunt instituţii, subiect al supravegherii prudenţiale;

c) instrumentele financiare derivate negociate în afara pieţei reglementate fac obiectul unei evaluări zilnice, de încredere şi verificabile, şi pot fi, la iniţiativa O.P.C.V.M., vândute, lichidate sau poziţia poate fi închisă, oricând, la valoarea lor justă, printr-o tranzacţie de sens contrar;

6. instrumente ale pieţei monetare, altele decât cele tranzacţionate pe o piaţă reglementată, care sunt lichide şi au o valoare care poate fi precis determinată în orice moment, cu condiţia ca emisiunea sau emitentul să fie supuse reglementărilor referitoare la protecţia investitorilor şi a economiilor acestora şi cu respectarea unor condiţii specifice (de exemplu: să fie emise ori garantate de o autoritate administrativă, centrală, locală sau regională, de o bancă centrală dintr-un stat membru, de Banca Centrală Europeană, de Uniunea Europeană ori de Banca Europeană de Investiţii, de un stat nemembru sau, în situaţia statelor federale, de unul dintre membrii componenţi ai federaţiei, ori de un organism public internaţional, din care fac parte unul sau mai multe state membre, etc.);

Un O.P.C.V.M. poate investi cel mult 10% din activele sale în valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare altele decât cele menţionate anterior, poate deţine lichidităţi în contul curent şi în numerar în anumite limite, iar o societate de investiţii poate achiziţiona numai acele bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării activităţii sale.


61

Un O.P.C.V.M. nu poate investi în metale preţioase sau înscrisuri care atestă deţinerea acestora.

Pornind de la aceste categorii de investiţii, un O.P.C.V.M. trebuie să respecte o serie de limite, astfel încât să se poată asigura o dispersie a riscului şi un grad ridicat de lichiditate, care să ofere posibilitatea onorării în orice moment a oricărei cereri de răscumpărare depusă de investitori.

Aşadar, un O.P.C.V.M. trebuie să respecte în primul rând o limită de investiţii pe emitent de valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare, astfel încât să nu se realizeze o concentrare a riscului. Portofoliului unui O.P.C.V.M. nu poate să cuprindă într-o ponderea mai mare de 5% din activele sale valori mobiliare sau instrumente ale pieţei monetare emise de acelaşi emitent. Această limită pe emitent poate fi depăşită în următoarele condiţii:

a) până la maximum 10% sub condiţia ca valoarea totală a valorilor mobiliare şi a instrumentelor pieţei monetare deţinute de un O.P.C.V.M. în fiecare din emitenţii în care deţine peste 5% din activele sale, să nu depăşească, în nici un caz, 40% din valoarea activelor respectivului O.P.C.V.M. Această limită nu se aplică depozitelor şi tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate negociate în afara pieţelor reglementate încheiate cu instituţii financiare care fac obiectul unei supravegheri prudenţiale;

b) până la maximum 35%, dacă valorile mobiliare sau instrumentele pieţei monetare sunt emise ori garantate de un stat membru, de autorităţile publice locale ale statului membru, de un stat nemembru, sau de organisme publice internaţionale din care fac parte unul ori mai multe state membre;

c) până la maximum 25% pentru anumite obligaţiuni, dacă acestea sunt emise de către o instituţie de credit care îşi are sediul social într-un stat membru al Uniunii Europene şi care este supusă prin lege unei supravegheri speciale efectuate de către autorităţile publice, cu rolul de a proteja deţinătorii de obligaţiuni. Valoarea totală a acestor deţineri nu poate depăşi 80% din valoarea activelor respectivului O.P.C.V.M.;

d) până la 100% din activele sale în valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare emise sau garantate de un stat membru, de autorităţile publice locale ale acestuia, de un stat nemembru ori de un organism public internaţional din care fac parte unul sau mai multe state membre cu condiţia ca această depăşi să fie avizată de C.N.V.M. şi să fie înscrisă în documentele O.P.C.V.M.

Totodată, această depăşire poate fi permisă numai dacă un O.P.C.V.M. deţine valori mobiliare din cel puţin şase emisiuni diferite, iar valorile mobiliare de la oricare dintre emisiuni nu depăşeşte 30% din totalul activelor sale.

În ceea ce priveşte depozitele bancare, un O.P.C.V.M. nu poate deţine mai mult de 20% din activele sale în depozite constituite la aceeaşi entitate.

Expunerea la riscul de contraparte al unui O.P.C.V.M. într-o tranzacţie cu instrumente financiare derivate negociate în afara pieţelor reglementate nu poate depăşi:

a) 10% din activele sale, atunci când contrapartea este o instituţie de credit de tipul celor menţionate la art. 101 alin.1 lit. e) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital; sau

b) 5% din activele sale, în alte cazuri. Un O.P.C.V.M. poate deţine titluri de participare ale unui alt O.P.C.V.M. şi/sau

A.O.P.C. cu condiţia să nu plaseze mai mult de 20% din activele sale în titlurile de participare ale aceluiaşi O.P.C.V.M. respectiv 10% în titluri de participare ale aceluiaşi A.O.P.C. Deţinerea de titluri de participare emise de A.O.P.C. nu poate depăşi, în total, 30% din activele respectivului O.P.C.V.M.


62

În ceea ce priveşte deţinerile în conturi curente şi numerar, în lei şi în valută,

acestea nu trebuie să depăşească 5% din activul său. Această limită poate fi depăşită, până la maximum 20%, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) sumele provin din emisiunea de titluri de participare, din plasamente ajunse la scadenţă sau din vânzarea de instrumente financiare din portofoliu;

b) depăşirea limitei nu se întinde pe o perioada mai mare de 30 zile. Limita de 20% poate fi depăşită până la maximum 60% cu îndeplinirea cumulativă a

următoarelor condiţii: a) sumele sunt determinate de activitatea de constituire, provin din investiţii majore

în titlurile de participare la respectivul O.P.C.V.M. sau din dezinvestiri majore de instrumente financiare din portofoliu;

b) sumele depăşind 20% sunt plasate la depozitar. În afară de limitele individuale, un O.P.C.V.M. trebuie să respecte şi anumite limite

cumulate pe total instrumente financiare în care investeşte. Astfel, în condiţiile respectării limitelor individuale stabilite, un O.P.C.V.M. nu poate combina:

a) investiţiile în valori mobiliare sau instrumente ale pieţei monetare emise de o aceeaşi entitate;

b) depozitele constituite la aceeaşi entitate; sau/şi c) expunerile care decurg din tranzacţii cu instrumente financiare derivate negociate

în afara pieţelor reglementate cu aceeaşi entitate într-o proporţie de peste 20% din activele sale;

d) depăşirea limitei de 20% nu se întinde pe mai mult de 30 de zile. Deţinerile de valori mobiliare sau de instrumente ale pieţei monetare emise de

aceeaşi entitate, de depozite ori de instrumente financiare derivate, efectuate cu respectiva entitate nu pot depăşi, în nici un caz, totalul de 35% din activele unui O.P.C.V.M. Societăţile ce aparţin unui grup şi care transmit raportări financiare consolidate în conformitate cu legislaţia comunitară şi cu regulile contabile recunoscute pe plan internaţional sunt considerate ca fiind o singură entitate în scopul calculării limitelor prevăzute mai sus.

Sunt permise investiţiile cumulative în valori mobiliare şi în instrumente ale pieţei monetare în cadrul aceluiaşi grup până la o limită de 20%.

O societate de investiţii sau o societate de administrare care acţionează în legătură cu O.P.C.V.M.-urile pe care le administrează, după, caz poate deţine o participaţie de maximum 10% din capitalul social al unui emitent ori din drepturile de vot sau o participaţie care permite exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală a acţionarilor ori în consiliul de administraţie. În cazul S.A.I., această limită se calculează cumulat pe toate O.P.C.V.M.-urile pe care le administrează.

Un O.P.C.V.M. nu poate deţine mai mult de: a) 10% din acţiunile fără drept de vot ale unui emitent; b) 10% din obligaţiunile unui emitent; c) 25% din titlurile de participare ale unui O.P.C.V.M. şi / sau A.O.P.C.; d) 10% din instrumentele pieţei monetare emise de un emitent; e) 10% din activele sale în valori mobiliare care nu sunt admise la tranzacţionare

pe o piaţă reglementată sau care sunt tranzacţionate, cu acordul emitentului, în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare. Limitele prevăzute la punctele b), c) şi d) pot fi depăşite în momentul achiziţiei numai dacă, valoarea brută a obligaţiunilor sau a instrumentelor pieţei monetare, ori valoarea netă a titlurilor emise nu poate fi calculată la momentul achiziţiei.


63

4.5. Reguli privind transparenţa şi publicitatea

Prin material publicitar al unui O.P.C.V.M. se înţelege orice informaţie sau document transmis prin orice mijloace, care are ca scop atragerea de investitori având impact asupra deciziei investiţionale a acestora. Difuzarea oricărui material publicitar în legătură cu un O.P.C.V.M. este permisă numai în condiţiile respectării anumitor reguli privind conţinutul şi structura materialului publicitar. Este interzisă publicarea de materiale publicitare înainte de publicarea prospectului de emisiune al O.P.C.V.M., autorizat de C.N.V.M.

Orice material publicitar trebuie să respecte următoarele principii: a) mesajul transmis prin intermediul materialului publicitar este formulat astfel încât

să nu inducă în eroare investitorii; b) informaţiile cuprinse în materialele publicitare sunt clare, corecte şi conforme cu

cele cuprinse în prospectul de emisiune al O.P.C.V.M.-ului; c) orice material publicitar conţine avertizarea "Citiţi prospectul de emisiune înainte

de a investi în acest fond/societate de investiţii", indicându-se modalitatea de obţinere a acestuia;

d) se indică sursele de provenienţă a informaţiilor conţinute de materialele publicitare (date statistice, rezultatele activităţii de cercetare, alte surse);

e) formulările de genul "cea mai mare societate de administrare", "cel mai bun fond/societate de investiţii" etc. nu sunt admise;

f) datele statistice referitoare la performanţele anterioare ale O.P.C.V.M.-ului vor fi aferente unei perioade de cel puţin un an, la data publicării. Pentru O.P.C.V.M.-urile autorizate de mai puţin de un an, datele statistice publicate vor fi aferente unei perioade de cel puţin un semestru/trimestru/lună, după caz. Se adăugă obligatoriu următoarea declaraţie: "Performanţele anterioare ale fondului/societăţii de investiţii nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare".

g) informaţiile şi menţiunile obligatorii sunt tipărite cu caractere de aceeaşi mărime. şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

1. denumirea completă, numărul şi data înscrierii în Registrul C.N.V.M. ale societăţii de administrare a investiţiilor, dacă este cazul şi ale O.P.C.V.M.-ului;

2. sediul social şi sediul central, după caz, numărul şi data înscrierii în Registrul C.N.V.M., adresa de web şi de e-mail şi numărul de telefon ale societăţii de administrare a investiţiilor sau ale societăţii de investiţii care se autoadministrează la care pot apela persoanele interesate pentru a solicita informaţii cu privire la modul în care pot obţine prospectul de emisiune, formularul de subscriere şi formularul de răscumpărare, precum şi datele de identificare ale depozitarului.

În materialele publicitare sunt interzise: a) estimări sau pronosticuri privitoare la realizările viitoare ale O.P.C.V.M.-ului; b) comparaţii între realizări şi orice alte aspecte ale diferitelor O.P.C.V.M.-uri; c) utilizarea declaraţiilor investitorilor anteriori, prezenţi sau potenţiali. Publicitatea prin intermediul televiziunii şi radio se limitează la menţionarea unor

informaţii generale cu privire la O.P.C.V.M., ca de exemplu: denumirea O.P.C.V.M.-ului şi a societăţii de administrare a investiţiilor, după caz, adresa, numărul de telefon, adresa de web şi de e-mail, precum şi obiectivele investiţionale ale O.P.C.V.M., fără nici un element de natură să influenţeze decizia investitorului. Spotul publicitar trebuie să conţină avertizarea "Citiţi prospectul de emisiune înainte de a investi în acest fond/societate de investiţii!" şi să indice modalitatea de obţinere a acestuia.


64

În vederea informării investitorilor, dar şi pentru a permite entităţii de supraveghere

a pieţei de capital să monitorizeze respectare limitelor de investiţii, o societate de administrare a investiţiilor pentru fiecare O.P.C.V.M. administrat, şi societăţile de investiţii autoadministrate, trebuie să publice şi să transmită către C.N.V.M., următoarele documente:

a) prospectele de emisiune; b) prospectele simplificate; c) raportul anual; d) raportul semestrial; e) rapoartele periodice privind valoarea activului net şi valoarea unitară a activului

net, certificate de depozitar şi care sunt transmise gratuit, la cererea investitorilor. (ex: raportări săptămânale cu detalierea activelor, a numărului de investitori şi a valorii activului net, pentru fiecare zi lucrătoare, pentru O.P.C.V.M.-urile pe care le administrează precum şi situaţia detaliată a investiţiilor pentru ultima zi lucrătoare din săptămână, pentru ultima zi lucrătoare din săptămână).

Rapoartele anuale şi semestriale trebuie să fie publicate în următoarele termene, care încep să curgă de la sfârşitul perioadei la care acestea se referă:

a) 4 luni pentru raportul anual; b) 2 luni pentru raportul semestrial. În cotidianul naţional menţionat în prospectul de emisiune al O.P.C.V.M.-ului se

publică, în termen de 3 zile de la întocmirea rapoartelor, un anunţ destinat investitorilor în care se menţionează apariţia acestora, precum şi modalitatea în care se pot obţine, la cerere, în mod gratuit.

Rapoartele anuale şi semestriale sunt furnizate gratuit, la cererea investitorilor în titluri de participare şi vor fi puse la dispoziţia acestora, în locurile determinate şi în condiţiile specificate, sau prin alte mijloace aprobate de C.N.V.M., prevăzute în prospect şi în prospectul simplificat. Raportul anual trebuie să conţină un bilanţ sau o situaţie a activelor şi pasivelor, un cont detaliat de venituri şi cheltuieli pentru anul financiar, un raport asupra activităţilor din anul financiar curent, precum şi alte informaţii semnificative, care să sprijine investitorii în aprecierea, în cunoştinţă de cauză, a activităţii O.P.C.V.M. şi a rezultatelor acestuia, prevăzute în reglementările C.N.V.M. Situaţiile financiare şi cele cu privire la operaţiunile prevăzute în raportul anual trebuie să fie auditate de către auditori financiari. Raportul semestrial trebuie să includă informaţiile prevăzute în reglementările C.N.V.M., emise cu respectarea legislaţiei comunitare aplicabile.

În prezent, sunt autorizate şi înscrise în Registrul C.N.V.M. un număr de 19 societăţi

de administrare a investiţiilor, 33 fonduri deschise de investiţii şi 8 depozitari.


65

Cap.5 ALTE ORGANISME DE PLASAMENT COLECTIV

5.1. Reguli comune A.O.P.C.

În categoria organismelor de plasament colectiv, se includ pe lângă organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (O.P.C.V.M.), entităţi care respectă cerinţele Directivei Europene 85/611/EEC şi alte entităţi care au ca obiectiv atragerea colectivă a resurselor persoanelor fizice şi juridice, entităţi a căror constituire şi funcţionare nu respectă o regulă generală stabilită la nivelul comunităţii europene, ci respectă reguli specifice care pot fi stabilite de fiecare stat în parte.

Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare precum şi Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv şi a depozitarilor emis în aplicarea prevederilor legale, reglementează tipurile, modul de constituire şi funcţionare a acestor A.O.P.C.

Astfel, conform acestor prevederi, A.O.P.C sunt împărţite în două categorii: 1. A.O.P.C. care atrag în mod public resurse financiare ale persoanelor fizice

şi/sau juridice – sunt organismele care oferă titluri de participare prin difuzarea de materiale publicitare prin intermediul mijloacelor de informare în masă cum ar fi presă, televiziune, internet, care au obligaţia de a se înregistra la C.N.V.M. şi care se constituie sub forma:

a) fondurilor închise de investiţii, înfiinţate pe bază de contract de societate civilă şi care au obligaţia de a răscumpăra titlurile de participare la intervale de timp prestabilite sau la anumite date, în conformitate cu documentele de constituire;

b) societăţile de investiţii de tip închis care sunt înfiinţate prin act constitutiv, emit un număr limitat de acţiuni şi sunt tranzacţionate pe o piaţă.

2. A.O.P.C. care atrag privat resurse financiare de la persoane fizice şi juridice, acestea putând fi: a) administrate de către o societatea de administrare a investiţiilor (S.A.I) şi au astfel obligaţia de a se înregistra la C.N.V.M. şi de a respecta prevederile legii privind piaţa de capital şi a reglementărilor emise în aplicarea acesteia, sau

b) autoadministrate, caz în care nu se supun prevederilor Legii nr. 297/2004. În acest din urmă caz, documentele de constituire a respectivului A.O.P.C. trebuie să conţină în mod expres un avertisment cu privire la faptul că acestor organisme nu le sunt aplicabile dispoziţiile legii menţionate anterior.

A.O.P.C. care au obligaţia de a se înregistra la C.N.V.M. se împart în următoarele categorii:

a) A.O.P.C. destinate investitorilor calificaţi reprezentând entităţi autorizate să opereze pe pieţe financiare, instituţii de credit, societăţi de servicii de investiţii financiare, alte instituţii financiare autorizate şi reglementate, societăţi de asigurări, organisme de plasament colectiv, societăţi de administrare a investiţiilor, fonduri de pensii, precum şi alte entităţi ce nu sunt autorizate ori reglementate şi al căror unic obiect de activitate este investiţia în valori mobiliare, constituite prin atragere în mod privat a resurselor financiare şi cu o valoare nominală a titlului de participare de minimum 10.000 RON (100.000.000 ROL);


66

b) A.O.P.C. destinate investitorilor calificaţi, constituite prin atragere în mod privat a resurselor financiare şi cu o valoare nominală a titlului de participare de minimum 2 milioane RON (20 miliarde ROL);

c) A.O.P.C. cu o politică de investiţii permisivă constituite prin atragere în mod privat sau public a resurselor financiare şi cu o valoare nominală a titlului de participare de minimum 1.000 RON (10.000.000 ROL);

d) A.O.P.C. cu o politică de investiţii diversificată constituite prin atragere în mod privat sau public a resurselor financiare şi cu o valoare nominală a titlului de participare de minimum 2.000 RON (20.000.000 ROL);

e) alte categorii de A.O.P.C., categorii care vor fi stabilite ulterior de C.N.V.M. prin reglementări proprii, pe măsura dezvoltării pieţei de capital.

Categoriile de A.O.P.C. menţionate la lit. a) şi b) nu pot avea un număr de investitori mai mare de 100, iar categoriile de A.O.P.C. menţionate la lit. c) şi d) care se constituie în mod privat nu pot avea un număr de investitori mai mare de 500. A.O.P.C. de la lit. c) şi d) constituite în mod privat care, ulterior constituirii, atrag în mod public resurse financiare sau care ajung la un număr de investitori mai mare de 500 vor fi considerate în categoria de A.O.P.C. care intenţionează să atragă în mod public resurse financiare având obligaţia respectării cerinţelor impuse pentru acestea din urmă.

A.O.P.C. care nu au obligaţia înregistrării la C.N.V.M. dar care, ulterior constituirii, atrag în mod public resurse financiare sau care depăşesc 500 de investitori intră sub incidenţa prevederilor prezentului regulament având obligaţia respectării cerinţelor prevăzute de acesta corespunzătoare categoriei de A.O.P.C. în care se încadrează.

A.O.P.C. care sunt înregistrate la C.N.V.M. au obligaţia de a încredinţa activele lor spre păstrare unui depozitar, emit titluri de participare, au obligaţia respectării unor reguli prudenţiale şi de conduită similare cu cele ale O.P.C.V.M, dar în schimb pot avea un regim mai permisiv în ceea ce priveşte instrumentele în care pot investi sau limitele de investiţii.

Investiţiile unui A.O.P.C. pot fi efectuate în categoriile de active menţionate în cazul O.P.C.V.M.-urilor precum şi în:

a) alte valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare: valori mobiliare neadmise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, efecte de comerţ (bilete la ordin, cambii);

b) valută, achiziţionată pe piaţa internă, liber convertibilă, conform criteriilor B.N.R.; c) active imobiliare. Un A.O.P.C. cu o politică de investiţii diversificată poate investi în toate

categoriile de active în care poate investi un O.P.C.V.M., precum şi în activele menţionate la lit. a) şi b) de mai sus, cu întrunirea unor condiţii în ceea ce priveşte limitele de investiţii. De exemplu, un astfel de A.O.P.C. nu poate:

a) deţine mai mult de 20% din activele sale în valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare, neadmise la tranzacţionare, nu poate deţine mai mult de 10% din activele sale în valori mobiliare şi/sau instrumente ale pieţei monetare emise de acelaşi emitent, limita respectivă putând fi majorată până la maximum 40% cu condiţia ca valoarea totală a valorilor mobiliare şi a instrumentelor pieţei monetare deţinute de un A.O.P.C. în fiecare dintre emitenţii în care are deţineri de peste 10% să nu depăşească în nici un caz 80% din valoarea activelor sale.

b) nu poate deţine mai mult de 50% din activele sale în instrumente financiare emise de entităţi aparţinând aceluiaşi grup, iar în cazul grupului din care face parte S.A.I. această limită este de 40%;

c) expunerea la riscul de contraparte într-o tranzacţie cu instrumente financiare derivate tranzacţionate în afara pieţelor reglementate nu poate depăşi 20% din activele sale, indiferent de contrapartea tranzacţiei;

d) valoarea conturilor curente şi a numerarului să se încadreze în maximum 10%


67

din activele sale. Această limită poate fi depăşită până la maximum 30% cu condiţia ca sumele respective să provină din emisiunea de titluri de participare, din plasamente ajunse la scadenţă sau din vânzarea de instrumente financiare din portofoliu, iar depăşirea respectivă să nu fie pe o perioadă mai mare de 30 de zile;

e) nu poate să constituie şi să deţină depozite bancare reprezentând mai mult de 30% din activele sale la aceeaşi bancă;

f) expunerea globală în raport cu instrumentele financiare derivate nu poate depăşi valoarea totală a activului său net;

g) nu poate deţine mai mult de 50% din activele sale în titluri de participare ale A.O.P.C.

Un A.O.P.C. cu o politică de investiţii permisivă poate investi în toate categoriile de active în care poate investi şi un O.P.C.V.M. cu respectarea următoarelor condiţii:

a) nu poate deţine mai mult de 10% din activele sale în valori mobiliare şi/sau instrumente ale pieţei monetare emise de acelaşi emitent, această limita de 10% putând fi majorată până la maximum 40% cu condiţia ca valoarea totală a valorilor mobiliare şi a instrumentelor pieţei monetare deţinute de un A.O.P.C. în fiecare dintre emitenţii în care are deţineri de peste 10% să nu depăşească în nici un caz 80% din valoarea activelor sale;

b) nu poate deţine mai mult de 50% din activele sale în instrumente financiare emise de entităţi aparţinând aceluiaşi grup, iar în cazul grupului din care face parte S.A.I. această limită este de 40%;

c) expunerea la riscul de contraparte într-o tranzacţie cu instrumente financiare derivate tranzacţionate în afara pieţelor reglementate nu poate depăşi 20% din activele sale, indiferent de contrapartea tranzacţiei;

d) valoarea conturilor curente şi a numerarului să se încadreze în maximum 10% din activele sale. Această limită poate fi depăşită până la maximum 30% cu condiţia ca sumele respective să provină din emisiunea de titluri de participare, din plasamente ajunse la scadenţă sau din vânzarea de instrumente financiare din portofoliu, iar depăşirea respectivă să nu fie pe o perioadă mai mare de 30 de zile;

e) nu poate să constituie şi să deţină depozite bancare reprezentând mai mult de 30% din activele sale la aceeaşi bancă;

f) expunerea globală în raport cu instrumentele financiare derivate nu poate depăşi valoarea totală a activului său net;

g) nu poate deţine mai mult de 50% din activele sale în titluri de participare ale A.O.P.C.

A.O.P.C.-urilor cu o politică de investiţii permisivă, respectiv A.O.P.C.-urilor cu o politică de investiţii diversificată nu poate efectua vânzări în lipsă.

Investiţiile A.O.P.C.-urilor destinate investitorilor calificaţi se pot efectua în toate categoriile de active eligibile menţionate anterior, limitele şi politica de investiţii a respectivului A.O.P.C. fiind detaliate în documentele de constituire ale A.O.P.C. respectiv. În acest caz există o singură restricţie care trebuie respectată şi anume aceea că un astfel de A.O.P.C. nu poate deţine mai mult de 20% din valoarea activelor sale într-un singur activ imobiliar. În scopul calculării acestei limite, proprietăţile care au o destinaţie economică interconectată sunt considerate un singur activ imobiliar.

Indiferent de categoria în care se încadrează un A.O.P.C., acesta nu poate să investească în instrumente financiare emise de către S.A.I. care îl administrează.


68

5.2. Fondurile închise de investiţii care atrag public resurse financiare

Fondurile închise de investiţii se constituie prin oferirea publică a unui număr limitat de unităţi de fond, pe o perioadă determinată de timp, pe baza unui contract de societate civilă, în temeiul prevederilor aplicabile din Codul civil şi au obligaţia de a răscumpăra titlurile de participare la intervale de timp prestabilite sau la anumite date, în conformitate cu documentele de constituire ale acestora. Fondurile închise de investiţii înregistrate la C.N.V.M. sunt administrate de o S.A.I, iniţiativa constituirii acestuia aparţinând exclusiv societăţii de administrare a investiţiilor.

Oferirea unităţilor de fond ale unui fond închis de investiţii se poate face numai după înregistrarea acestui fond la C.N.V.M, iar perioada de derulare a ofertei publice iniţiale este de maximum 120 zile de la data înregistrării.

Documentele fondului închis de investiţii stabilesc în mod clar: a) perioada ofertei publice iniţiale; b) datele exacte la care se pot răscumpăra titlurile de participare deţinute sau

stabilirea anumitor perioade, determinate cu exactitate. În acest sens, documentele fondului pot prevedea un număr maxim de titluri de participare care pot fi răscumpărate la anumite date. Documentele fondului închis de investiţii pot prevedea şi derularea unor oferte ulterioare de titluri de participare, durata maximă a unei astfel de oferte fiind maximum 30 de zile.

Un fond închis de investiţii care atrage public resurse financiare de la persoane fizice şi juridice va funcţiona pe baza unui contract de societate civilă, semnat de reprezentantul legal al S.A.I., unui prospect de emisiune, precum şi pe baza unui contract încheiat de societatea de administrare a investiţiilor cu un depozitar.

Contractul de societate civilă al unui fond închis de investiţii reprezintă un contract cadru de adeziune la care investitorul devine parte contractuală prin subscrierea de unităţi de fond, iar prospectul de emisiune conţine informaţiile necesare ca investitorii să poate investi în cunoştinţă de cauză în unităţile de fond, fiind capabili să identifice astfel atât avantajele de care pot beneficia cât şi riscurile la care se supun.

O persoană fizică sau juridică ce intenţionează să investească într-un astfel de fond se va adresa unui distribuitor de astfel de unităţi de fond (o societatea de servicii de investiţii financiare, o bancă sau S.A.I.-ului), va completa un formular de subscriere şi va primi în urma subscrierii un certificat de investitor. Preţul plătit pentru o unitate de fond reprezintă valoarea unitară a activului net calculată de S.A.I. şi certificată de depozitar valabilă pentru ziua în care se depune cererea de subscriere, la care se adaugă un comision de subscriere, dacă se prevede în prospectul de emisiune un astfel de comision.

Modificările intervenite la documentele pe baza cărora funcţionează un fond închis de investiţii care atrage în mod public resurse financiare de la persoane fizice şi juridice sunt supuse avizării C.N.V.M. înainte de intrarea în vigoare a acestora. În vederea informării investitorilor cu privire la modificările intervenite, S.A.I. publică o notă de informare cu privire la acestea în cotidianul de circulaţie naţională menţionat în prospectul de emisiune, în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la data avizării lor de către C.N.V.M. În situaţia în care investitorii nu sunt de acord cu modificările intervenite, S.A.I. are obligaţia de a onora cererile de răscumpărare integrală depuse într-un interval de 15 zile de la data transmiterii notei de informare.


69

Emisiunile ulterioare ale fondurilor închise de investiţii se fac pentru un număr limitat de unităţi de fond şi sunt desfăşurate pe o perioadă determinată. Ele presupun întocmirea unui nou prospect de emisiune, actualizat, ce este notificat C.N.V.M. anterior iniţierii ofertei de subscriere, în situaţia în care au intervenit modificări faţă de conţinutul prospectului întocmit anterior.

În vederea răscumpărării unităţilor de fond, investitorii depun o cerere de răscumpărare la data, respectiv în perioada, stabilite în documentele de constituire ale fondului în care se poate face această răscumpărare.

Preţul de răscumpărare este preţul cuvenit investitorului la data depunerii cererii de răscumpărare şi este format din ultima valoare unitară a activului net calculată de S.A.I. şi certificată de depozitar, valabilă pentru ziua în care a fost depusă cererea de răscumpărare, din care se scade comisionul de răscumpărare (dacă este prevăzut de prospectul de emisiune) şi orice alte taxe legale. Cererea de răscumpărare este onorată în maximum 15 zile de la data depunerii ei.

Calculul valorii nete unitare a activelor unui fond închis de investiţii se face lunar de către S.A.I., este certificat de către depozitar şi se realizează după următoarea formulă:

Valoarea netă a activelor fondului închis de investiţii la acea dată

--------------------------------------------------------------------

Valoarea unitară a activului net la

acea dată =

Număr total de unităţi de fond

Valoarea netă a activelor se calculează prin scăderea obligaţiilor din valoarea totală a activelor:

Valoarea netă a activelor A.O.P.C.

= Valoarea totală a activelor - Valoarea obligaţiilor

Valoarea totală a activelor A.O.P.C. înfiinţate pe bază de contract de societate civilă

se calculează lunar, pentru ultima zi a lunii, însumându-se valoarea tuturor activelor evaluate prin aceleaşi modalităţi valabile în cazul fondurilor deschise de investiţii şi prezentate în secţiunea destinată acestora. Obligaţiile unui fond închis de investiţii sunt aceleaşi ca şi în cazul unui fond deschis de investiţii.

Titlurile de participare ale unui fond închis de investiţii pot fi admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare. În prospectul de emisiune se precizează momentul depunerii cererii în vederea admiterii la tranzacţionare şi denumirea pieţei pe care se intenţionează admiterea. Demersurile în vederea admiterii la tranzacţionare a titlurilor de participare emise de un fond închis de investiţii sunt făcute de către S.A.I.

În ceea ce priveşte politica de investiţii a fondurilor închise, se constată că aceasta este orientată preponderent către instrumente cu risc scăzut. Definitivarea cadrului legislativ şi aprobarea admiterii la tranzacţionare de noi instrumente financiare a favorizat, în acest an, diversificarea portofoliilor administrate.


70

5.3. Societăţi de investiţii de tip închis care atrag public resurse financiare

Societatea de investiţii de tip închis care atrage în mod public resurse financiare de la persoane fizice şi/sau juridice este înfiinţată prin act constitutiv, emite un număr limitat de acţiuni şi este tranzacţionată pe o piaţă.

În afara conţinutului minim prevăzut de Legea nr. 31/1990, republicată, actul constitutiv al societăţii de investiţii de tip închis cuprinde cel puţin menţiuni cu privire la:

a) emisiunea, deţinerea şi vânzarea acţiunilor; b) modalitatea de calcul al activului net; c) reguli prudenţiale privind politica de investiţii; d) condiţii de înlocuire a depozitarului şi reguli de asigurare a protecţiei acţionarilor

în astfel de situaţii; e) reguli privind remunerarea administratorilor şi dimensionarea cheltuielilor de

administrare, în situaţia unei societăţi de investiţii de tip închis care atrage în mod public resurse financiare şi care nu se autoadministrează;

f) identitatea, cerinţele privind calificarea, experienţa profesională şi integritatea membrilor organelor de conducere.

Constituirea unui astfel de A.O.P.C. se face pe baza subscripţiei publice a unui număr limitat de acţiuni în condiţiile Legii nr. 31/1990 republicată. O astfel de societate poate fi administrată de o societate de administrare a investiţiilor sau se poate autoadministra, activitatea de administrare fiind desfăşurată în acest caz de consiliul de administraţie.

Subscripţia publică de acţiuni ale societăţii de investiţii de tip închis care atrage în mod public resurse financiare ale persoanelor fizice şi/sau juridice se realizează în baza unui prospect de emisiune avizat de către C.N.V.M.

Prospectul de emisiune avizat de către C.N.V.M. se depune la ORC în vederea autorizării publicării lui în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată şi desfăşurării subscripţiei respective. Perioada de subscripţie publică este precizată în prospectul de emisiune, dar nu poate depăşi 120 de zile. În termen de maximum 15 zile de la data închiderii subscripţiei, membrii fondatori convoacă adunarea constitutivă în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 republicată şi fac demersurile pentru înregistrarea la C.N.V.M. a societăţii de investiţii de tip închis. Cererea de înregistrare este întocmită de către reprezentantul legal al societăţii de administrare a investiţiilor respectiv de către persoana împuternicită să reprezinte acţionarii societăţii de investiţii de tip închis, în cazul societăţii de investiţii de tip închis care se autoadministrează.

Ca şi în cazul societăţilor de investiţii încadrate în categoria O.P.C.V.M.-urilor, în cazul în care o societate de investiţii de tip închis care atrage în mod public resurse financiare de la persoane fizice şi juridice se autoadministrează, aceasta are obligaţia de a îndeplini şi condiţiile pentru o societate de administrare a investiţiilor, având în vedere dubla calitate pe care o îndeplineşte. Astfel, o societate de investiţii de tip închis autoadministrată va avea un compartiment de control intern, îşi va desfăşura activitatea pe baza unor reglementări interne, iar membrii consiliului de administraţie, precum şi conducătorii vor îndeplinirii aceleaşi cerinţe de eligibilitate ca şi în cazul unei S.A.I.

Societatea de investiţii de tip închis care atrage în mod public resurse financiare de la persoane fizice şi/sau juridice emite acţiuni nominative, în formă dematerializată, evidenţiate prin înscriere în cont, de o valoare egală. Valoarea nominală minimă a titlului


71

de participare a unei societăţi de investiţii de tip închis este stabilită în funcţie de tipul de A.O.P.C. în care se încadrează.

Societatea de investiţii de tip închis care atrage în mod public resurse financiare de la persoane fizice şi/sau juridice are obligaţia de a solicita admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată în termen de maximum 90 de zile lucrătoare de la data înregistrării la C.N.V.M. Ulterior admiterii acţiunilor societăţii de investiţii de tip închis la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, acestea pot fi răscumpărate cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile în cazul răscumpărării de acţiuni de către o societate admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

În categoria altor organisme de plasament colectiv (A.O.P.C.) sunt incluse şi societăţile de investiţii financiare (S.I.F.) constituite în conformitate cu prevederile Legii nr.133/1996 pentru transformarea Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi de investiţii financiare. Acestor societăţi li se aplică prevederi similare societăţilor de investiţii de tip închis care atrag în mod public resurse financiare de la persoane fizice şi juridice.

Prin derogarea de la prevederile aplicabile societăţilor de investiţii de tip închis referitoare la emiterea unui număr limitat de acţiuni, majorarea capitalului social al unei S.I.F. se va realiza numai prin ofertă publică de acţiuni, pe baza unui prospect aprobat de C.N.V.M. cu respectarea prevederilor aplicabile emitenţilor de valori mobiliare.

S.I.F. se încadrează în categoria de A.O.P.C.-urilor cu o politică de investiţii diversificată, cu excepţia faptului că acestor societăţi nu li se impune o valoare minimă a titlului de participare. Limitele de investiţii pentru această categorie de A.O.P.C. sunt valabile şi cazul acestor societăţi.

Acţiunile unei S.I.F. sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată. Acţiunile din aceeaşi categorie emise de către S.I.F. conferă proprietarilor drepturi şi obligaţii egale. Diversele categorii de acţiuni emise de către S.I.F. se tranzacţionează în secţiuni diferite pe aceeaşi piaţă reglementată.

Se interzice S.I.F. să încheie contracte de administrare cu o S.A.I. care administrează şi alte organisme de plasament colectiv sau portofolii individuale de investiţii, inclusiv a celor deţinute de către fondurile de pensii.

5.4. Fuziunea şi lichidarea fondurilor închise de investiţii

Fuziunea între fondurile închise de investiţii care atrag public resurse financiare de la persoane fizice şi juridice se poate realiza prin următoarele metode:

a) absorbţia unuia sau mai multor fonduri de către un alt fond; b) crearea unui nou fond închis de investiţii prin contopirea a două sau mai multe

fonduri. Fuziunea prin absorbţie se realizează prin transferul tuturor activelor care aparţin

unuia sau mai multor fonduri închise de investiţii către alt fond, denumit fondul absorbant, şi atrage dizolvarea fondului/fondurilor încorporate.

Fuziunea prin contopire are loc prin constituirea unui nou fond închis de investiţii, căruia fondurile care fuzionează îi transferă în întregime activele lor, având loc astfel dizolvarea acestora.

Iniţiativa fuziunii a două sau mai multe fonduri închise de investiţii aparţine societăţii/societăţilor de administrare a investiţiilor care administrează respectivele fonduri. Prin fuziune, societatea/societăţile de administrare a investiţiilor va/vor urmări exclusiv protejarea intereselor investitorilor fondurilor ce urmează a fuziona. Societatea/societăţile


72

de administrare a investiţiilor va/vor transmite la C.N.V.M. notificarea privind intenţia de fuziune a fondurilor însoţită de proiectul pe baza căruia se realizează fuziunea şi de un certificat constatator emis de depozitar privind numărul investitorilor şi valoarea activului net ale fondurilor implicate în fuziune.

În termen de maximum 15 zile de la data depunerii documentelor corespunzătoare, C.N.V.M. emite o decizie de suspendare a emisiunii şi răscumpărării unităţilor de fond ale fondurilor implicate în procesul de fuziune, cu excepţia răscumpărărilor integrale de unităţi de fond, până la finalizarea fuziunii, dar nu mai mult de 90 de zile de la data suspendării. Decizia de suspendare intră în vigoare la 15 zile de la data comunicării ei către S.A.I. implicată. În termen de maximum 5 zile de la data acestei comunicări, societatea/societăţile de administrare a investiţiilor este/sunt obligate să publice şi să transmită la C.N.V.M. dovada publicării anunţului privind intenţia de fuziune şi a datei la care este suspendată emisiunea şi răscumpărarea unităţilor de fond ale fondurilor implicate în fuziune.

În vederea protecţiei investitorilor, societatea/societăţile de administrare a investiţiilor are/au obligaţia de a preciza în anunţul privind fuziunea faptul că, în urma procedurii de fuziune, nu este garantată o valoare a unităţii de fond egală cu cea deţinută anterior.

Societatea/societăţile de administrare a investiţiilor are/au obligaţia de a onora toate cererile de răscumpărare depuse în perioada dintre publicarea anunţului de fuziune şi data intrării în vigoare a suspendării emisiunii şi răscumpărării unităţilor de fond ale fondurilor implicate în procesul de fuziune, precum şi cererile de răscumpărare integrală depuse în perioada suspendării.

În situaţia fuziunii prin absorbţie, C.N.V.M. retrage autorizaţia fondului absorbit, fondul absorbant continuând să funcţioneze în condiţiile prezentului regulament. În cazul în care fuziunea se realizează prin contopirea mai multor fonduri autorizate, C.N.V.M. retrage înregistrarea fondurilor implicate în procesul de fuziune şi înregistrează fondul rezultat. Fondurile astfel fuzionate sunt administrate de către o singură societate de administrare a investiţiilor.

Societatea de administrare a fondului rezultat în urma fuziunii depune la C.N.V.M. un certificat constatator emis de depozitar din care să reiasă situaţia noului fond rezultat în urma fuziunii similar celui depus la momentul înregistrării notificării privind fuziunea. Data calculului ratei de conversie a unităţilor de fond corespunde cu data emiterii de către depozitar a certificatului constatator şi este considerată data fuziunii. În cazul în care fondurile implicate în procesul de fuziune au depozitari diferiţi, certificatul constatator este însoţit de procesul verbal de predare primire încheiat cu ocazia transferului activelor fondurilor deschise de investiţii implicate la depozitarul fondului rezultat în urma fuziunii.

Societăţile de administrare a investiţiilor implicate în fuziune trebuie să adopte criterii de evaluare identice pentru acelaşi tip de instrumente financiare care constituie active ale fondurilor implicate. Aceste criterii trebuie să fie identice cu cele stabilite pentru fondul rezultat prin fuziune. Caracterul adecvat şi rezonabil al criteriilor de evaluare folosite şi al ratei de conversie a unităţilor de fond ale fondurilor implicate în fuziune trebuie evaluat de către auditori financiari, membri ai CAFR.

Nici un cost suplimentar nu este imputat investitorilor, ca urmare a procesului de fuziune.

În ceea ce priveşte divizarea fondurilor închise de investiţii trebuie precizat că acest proces nu este permis în cazul fondurilor închise de investiţii care atrag privat resurse financiare de la persoane fizice şi juridice.


73

5.5. A.O.P.C. care atrag în mod privat resurse financiare şi care sunt administrate de către o S.A.I.

Aşa cum precizam anterior, A.O.P.C. care atrag privat resurse financiare şi care sunt administrate de o S.A.I. sunt obligate să se înregistrează la C.N.V.M. şi să respecte prevederile legii privind piaţa de capital

Această categorie de A.O.P.C. are următoarele caracteristici: a) se constituie pe bază de contract de societate civilă sau prin act constitutiv; b) se înregistrează la C.N.V.M., după constituire; c) întocmeşte reglementări interne care să definească obiectivele de investiţii ale

respectivului A.O.P.C. şi stabileşte proceduri de desfăşurare a activităţii în vederea atingerii unor asemenea obiective.

Ţinând cont de caracterul privat al acestor entităţi, este interzisă difuzarea către public a oricărui material publicitar de către un A.O.P.C. care atrage în mod privat resurse financiare.

În vederea înregistrării la C.N.V.M. societatea de administrare a investiţiilor a respectivului A.O.P.C., transmite la C.N.V.M. o cerere de înregistrare însoţită de următoarele documente:

a) contractul de societate civilă sau actul constitutiv, în original, semnat de reprezentantul legal al S.A.I. şi/sau de investitorii A.O.P.C.;

b) contractul de administrare în original, semnat de reprezentantul legal al S.A.I. şi de investitorii respectivului A.O.P.C.;

c) reglementările interne ale A.O.P.C., semnate de reprezentantul legal al S.A.I. cu respectarea prevederilor contractului de societate civilă;

d) contractul de depozitare în original; e) dovada achitării în contul C.N.V.M. a tarifelor stabilite conform reglementărilor în

vigoare. Reglementările interne ale unui A.O.P.C. care atrage în mod privat resurse

financiare şi care este administrat de o S.A.I. se întocmesc şi se semnează de către reprezentantul legal al S.A.I. sau de către investitorii respectivului A.O.P.C. şi conţin cel puţin următoarele prevederi:

a) denumirea A.O.P.C.; b) informaţii privind S.A.I. şi depozitarul A.O.P.C.; c) nivelul maxim al comisionului pe care A.O.P.C. îl poate plăti S.A.I. sau

depozitarului; d) cheltuielile pe care le suportă A.O.P.C.; e) obiectivele de investiţii ale A.O.P.C. şi procedurile de desfăşurare a activităţii, în

vederea atingerii lor; f) descrierea titlurilor de participare, a drepturilor şi obligaţiilor pe care le conferă

deţinătorilor; g) condiţiile de emitere şi răscumpărare a titlurilor de participare la A.O.P.C.; h) durata A.O.P.C.; i) metoda de calcul al valorii activului net al A.O.P.C.; j) procedura pentru fuziunea, transformarea, dizolvarea şi lichidarea A.O.P.C. Investitorii ulterior atraşi devin parte a contractului de societate civilă/actului

constitutiv şi îşi asumă prevederile reglementărilor interne ale A.O.P.C.


74

Modificările intervenite la documentele depuse la momentul înregistrării unui

A.O.P.C. care atrage în mod privat resurse financiare şi care este administrat de o S.A.I. sunt notificate în prealabil C.N.V.M., înaintea aplicării acestora. În vederea informării investitorilor cu privire la modificările intervenite, S.A.I. le transmite o notă de informare cu privire la acestea în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la data notificării lor către C.N.V.M. În situaţia în care investitorii nu sunt de acord cu modificările intervenite, S.A.I. are obligaţia de a onora cererile de răscumpărare integrală depuse într-un interval de maximum 15 zile de la data transmiterii notei de informare.

În prezent, sunt autorizate şi înscrise în Registrul C.N.V.M. un număr de 6 fonduri

închise de investiţii şi 5 societăţi de investiţii de tip închis, respectiv cele cinci S.I.F.-uri.


75

CAP.6 PIEŢE REGLEMENTATE DE INSTRUMENTE FINANCIARE

6.1. Operatori de piaţă

În prezent, cadrul legislativ privind pieţele reglementate este reprezentat de Legea

nr.297/2004 privind piaţa de capital care abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.27/2002 privind pieţele reglemenatate de mărfuri şi instrumente financiare derivate aprobată şi modificată prin Legea nr.512/2002 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglemenate aprobată şi modificată prin Legea nr.525/2002.

Astfel, Titlul IV - Pieţe reglementate de instrumente financiare şi depozitarul central - al Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital este elaborat, în acord cu directivele europene şi cuprinde regulile privind dobândirea şi menţinerea statutului de piaţă reglementată şi reguli privind serviciile post-tranzacţionare. În ceea ce priveşte pieţele reglementate, Directiva 93/22/EEC privind serviciile de investiţii şi standardele comunitare recomandă existenţa regulilor privind prevenirea şi identificarea oricărui conflict de interese între piaţă, societatea care administrează piaţa (operatorul de piaţă) şi intermediari, existenţa unor criterii transparente şi nediscreţionare care să permită executarea eficientă a ordinelor şi să asigure finalitatea tranzacţiilor executate, precum şi reguli care să guverneze accesul pe piaţă al intermediarilor. Legea prevede forma juridică de societate pe acţiuni pentru operatorii ce doresc să administreze o piaţă reglementată. Directiva 2004/39/EEC privind pieţele de instrumente financiare care a abrogat Directiva 93/22/EEC, a păstrat principiile iniţiale şi a dezvoltat aspectele legate de accesul la tranzacţionare şi transparenţă.

Actul comunitar prevede că autorizaţia de piaţă reglementată va fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă consideră că atât operatorul pieţei (societatea care administrează piaţa) cât şi regulamentele şi sistemele pieţei reglementate sunt conforme cu cerinţele Directivei privind prestarea serviciilor de investiţii financiare.

Au fost redefinite instrumentele financiare şi instrumentele financiare derivate, aşa cum prevede Directiva 93/22/EEC privind serviciile de investiţii în domeniul valorilor mobiliare. Astfel, instrumente financiare sunt:

a) valori mobiliare; b) titluri de participare la organismele de plasament colectiv; c) instrumente ale pieţei monetare, inclusive titluri de stat cu scadenţa mai mică de

un an şi certificate de depozit; d) contracte futures financiare, inclusiv contracte similare cu decontare finală în

fonduri; e) contracte forward pe rata dobânzii, denumite în continuare FRA; f) swap-uri pe rata dobânzii, pe curs de schimb şi pe acţiuni; g) opţiuni pe orice instrument financiar prevăzut la lit.a) - d), inclusiv contracte

similare cu decontare finală în fonduri; această categorie include şi opţiuni pe curs de schimb şi pe rata dobânzii;

h) instrumente financiare derivate pe mărfuri; i) orice alt instrument admis la tranzacţionare pe o piaţă reglementată într-un stat

membru sau pentru care s-a făcut o cerere de admitere la tranzacţionare pe o astfel de piaţă.


76

Instrumentele financiare derivate sunt instrumentele definite mai sus, la lit.d), g),

h), combinaţii ale acestora, precum şi alte instrumente calificate astfel prin reglementări ale C.N.V.M.

Pieţele reglementate de instrumente financiare se organizează şi se administrează de către o persoană juridică, constituită sub forma unei societăţi pe acţiuni, emitentă de acţiuni nominative, conform Legii nr.31/1990, autorizată şi supravegheată de C.N.V.M., denumită operator de piaţă.

Condiţiile ce trebuie îndeplinite în vederea autorizării ca operator de piaţă se referă, în principal, la:

a) capitalul social minim al societăţii pe acţiuni şi resursele financiare necesare pentru desfăşurarea activităţii;

b) obiectul exclusiv de activitate, constând în administrarea pieţelor reglementate de instrumente financiare precum şi a activităţilor conexe în legătură cu aceasta;

c) structura acţionariatului, identitatea şi integritatea acţionarilor deţinând 5% din drepturile de vot;

d) planul de afaceri, structura organizatorică şi regulile de ordine interioară; e) condiţiile de calificare şi experienţă profesională ce trebuie îndeplinite de

administratori şi de personalul cu funcţii de conducere din cadrul operatorului de piaţă; f) dotarea tehnică şi resursele; g) contractul încheiat cu un auditor financiar, membru al CAFR. Operatorul de piaţă trebuie să dispună la momentul autorizării şi pe parcursul

desfăşurării activităţii de resurse financiare suficiente pentru a facilita funcţionarea sa ordonată, având în vedere natura şi dimensiunea tranzacţiilor efectuate pe piaţa/pieţele reglementate administrate de acesta, precum şi tipurile şi gradul riscurilor la care este expus. Astfel, capitalul social minim al operatorului de piaţă, subscris şi integral vărsat la momentul depunerii cererii de autorizare trebuie să reprezinte echivalentul în lei a cel puţin 5 milioane euro. Nivelul minim stabilit de către C.N.V.M. este destul de ridicat dar s-a avut în vedere dimensiunea acestuia pentru burse din Europa, cum ar fi: Bursa din Austria (5 milioane euro), Polonia (6 milioane euro), Italia (5 milioane euro). Bursa de Valori Bucureşti S.A. şi Bursa Monetar - Financiară şi de Mărfuri S.A. Sibiu, operatorii autorizaţi până în prezent, se vor încadra în prevederile Regulamentului nr.2/2006 privind pieţele reglementate şi sistemele alternative de tranzacţionare modificat de Regulamentul nr.14/2006, astfel:

a) până la 31 decembrie 2006 echivalentul în lei a minimum 750.000 euro calculat la cursul de referinţă comunicat de B.N.R. la data depunerii cererii de majorare a capitalului social;

b) până la 31 decembrie 2007 echivalentul în lei a minimum 2.000.000 euro calculat la cursul de referinţă comunicat de B.N.R. la data depunerii cererii de majorare a capitalului social;

c) până la 31 decembrie 2008 echivalentul în lei a minimum 5.000.000 euro calculat la cursul de referinţă comunicat de B.N.R. la data depunerii cererii de majorare a capitalului social.

Obiectul exclusiv de activitate al operatorului se referă la administrarea pieţei/pieţelor reglementate şi o serie de activităţi conexe. Administrarea pieţei include următoarele activităţi:

a) elaborarea, implementarea şi aplicarea reglementărilor privind condiţiile şi procedurile de acces/admitere, excludere şi suspendare a participanţilor şi a instrumentelor financiare la şi de la tranzacţionare;


77

b) stabilirea condiţiilor, procedurilor de tranzacţionare, precum şi a obligaţiilor participanţilor şi ale emitenţilor ale căror instrumente financiare au fost admise la tranzacţionare;

c) elaborarea, implementarea şi aplicarea procedurilor privind modul de determinare şi publicare a preţurilor şi a cotaţiilor, tipurile de contracte şi operaţiuni permise, standardele contractuale;

d) adoptarea măsurilor necesare funcţionării în mod regulat şi ordonat, inclusiv sub aspect tehnic, a pieţei reglementate şi verificarea respectării regulilor acesteia;

e) administrarea şi diseminarea către public a informaţiilor privind emitenţii, tipurile de instrumente financiare tranzacţionate şi condiţiile de acces ale participanţilor;

f) elaborarea şi implementarea mecanismelor de securitate şi control al sistemelor informatice, pentru protecţia drepturilor de autor implicate şi a informaţiilor confidenţiale;

g) asigurarea păstrării în siguranţă a datelor şi informaţiilor stocate, a fişierelor şi bazelor de date, inclusiv în situaţia unor calamităţi naturale, dezastre şi alte evenimente deosebite.

În conformitate cu prevederile Regulamentului C.N.V.M. nr.2/2006, operatorii de piaţă autorizaţi de C.N.V.M. vor putea constitui şi administra sisteme alternative de tranzacţionare. Valorile mobiliare care nu îndeplinesc cerinţele de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată pot fi tranzacţionate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare a cărui reguli de funcţionare au fost aprobate de către C.N.V.M. Sistemul alternativ de tranzacţionare (sistem multilateral de tranzacţionare) este un sistem care pune în legătură mai multe părţi care cumpără şi vând instrumente financiare, într-un mod care conduce la încheierea de contracte.

Cei doi operatori de piaţă autorizaţi pot presta şi activităţi conexe, cum ar fi: realizarea, administrarea, implementarea, întreţinerea, dezvoltarea şi comercializarea de programe pentru calculator, tehnologii informatice şi baze de date, supraveghere, raportare, informare periodică şi continuă, evidenţă, furnizare de informaţii către participanţii la piaţă; servicii de investigare a potenţialului pieţei de capital, acceptarea şi familiarizarea cu produsele, operaţiunile şi instrumentele noi; servicii de publicitate pentru participanţii la piaţa reglementate şi pentru emitenţii ale căror instrumente financiare sunt tranzacţionate pe piaţa reglementată; organizarea de cursuri de pregătire profesională şi de calificare a personalului care activează pe pieţele administrate de operatorul de piaţă, realizarea de cursuri, colocvii, seminarii, întruniri, destinate perfecţionării pregătirii profesionale a personalului implicat în prestarea de servicii de investiţii financiare, inclusiv a personalului propriu, precum şi educării mediului de afaceri, editarea şi comercializarea de materiale în domeniul pieţei de capital.

Pentru evitarea conflictelor de interese şi plasarea disponibilităţilor în active cu lichiditate scăzută, Regulamentul nr.2/2006 limitează participarea unui operator de piaţă la capitalul social/patrimoniul unei persoane juridice. Astfel, acesta poate să deţină participaţii exclusiv la următoarele persoane juridice:

a) S.C. Fondul de Compensare a Investitorilor S.A.; b) depozitarul central, cu respectarea condiţiilor art. 150 alin. (1) din Legea

nr.297/2004; c) persoane juridice al căror obiect principal sau exclusiv de activitate constă în

operaţiuni de compensare şi decontare pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate, în conformitate cu prevederile art. 157 din Legea nr. 297/2004;

d) societăţi al căror obiect principal sau exclusiv de activitate presupune defăşurarea de activităţi de tipul celor impuse operatorului de piaţă.

Calitatea de acţionar al unui operator de piaţă poate fi dobândită de orice persoană care respectă prevederile legii şi ale regulamentului C.N.V.M. Majoritatea drepturilor de vot


78

ale acţionarilor unui operator de piaţă trebuie să fie deţinută de intermediarii care au acces la tranzacţionare în cadrul pieţei/pieţelor reglementate administrate de acesta, dacă actul constitutiv nu prevede altfel.

Legea nr.297/2004 prevede că nici un acţionar al unui operator de piaţă nu va putea deţine direct sau indirect mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot. Orice înstrăinare de acţiuni ale operatorului de piaţă va fi notificată acestuia şi C.N.V.M. în termen de 2 zile lucrătoare. În cazul în care nu sunt îndeplinite cerinţele cu privire la integritatea acţionarilor sau se omite obţinerea aprobării C.N.V.M., dreptul de vot aferent acţiunilor deţinute peste limita prevăzută este suspendat de drept. Pentru calcularea procentului de 5% se va ţine cont de orice deţinere directă sau indirectă a acţiunilor cu drept de vot ale operatorului de piaţă şi existenţa unor persoane implicate sau cu care se află în legături strânse.

Aprobarea intenţiei de dobândire a procentului de 5% din drepturile de vot va fi analizată de C.N.V.M. cu luarea în considerare a următoarelor cerinţe de integritate:

a) persoanele care deţin controlul direct sau indirect asupra acestora să nu fi făcut în ultimii 5 ani obiectul unor anchete sau proceduri administrative ori judiciare care s-au încheiat cu sancţiuni sau interdicţii ori care fac în prezent obiectul unor asemenea anchete sau proceduri;

b) persoanele fizice sau juridice să nu deţină sau să nu fi deţinut direct sau indirect controlul asupra unei societăţi care, în ultimi 3 ani, a intrat în incapacitate de plată sau care a fost sancţionată cu retragerea autorizaţiei din motive imputabile acestora;

c) persoanele juridice străine sunt supravegheate de către o autoritate competentă din statul de origine.

Persoanele prevăzute mai sus trebuie să furnizeze, după caz: informaţii şi documente prin care se justifică în mod corespunzător provenienţa fondurilor destinate obţinerii participaţiei la capitalul social al operatorului de piaţă; informaţii suficiente prin care să se asigure transparenţa necesară pentru identificarea structurii grupului din care fac parte şi natura activităţii desfăşurate de acestea pentru realizarea unei supravegheri eficiente; documente şi declaraţii cu privire la datele de identificare a persoanelor cu care se află în relaţia de persoană implicată sau de legături strânse.

C.N.V.M. va refuza aprobarea dobândirii de către o persoană a poziţiei dacă, ţinând seama de necesitatea de a garanta administrarea prudentă a pieţelor reglementate, apreciază că persoana care ar ocupa o astfel de poziţie poate prejudicia funcţionarea în bune condiţii a pieţelor reglementate sau o bună supraveghere a acestora. În cazul aprobării participaţiei, decizia C.N.V.M. va stabili şi termenul maxim în care trebuie să se realizeze dobândirea poziţiei respective.

C.N.V.M. poate respinge cererea de autorizare a operatorului de piaţă din motive ce privesc, în principal, întocmirea şi prezentarea documentaţiei, calificarea şi experienţa profesională a administratorilor şi persoanelor cu funcţii de conducere sau incapacitatea de a asigura transparenţa pieţei, buna desfăşurare a tranzacţiilor şi protecţia investitorilor.

Administrarea unui operator de piaţă se încredinţează unui consiliu de administraţie, format din cel puţin 5 membri persoane fizice. Modul de constituire, atribuţiile şi responsabilităţile consiliului de administraţie trebuie stabilite în actul constitutiv al societăţii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu respectarea prevederilor Legii nr. 297/2004 şi ale Regulamentului nr.2/2006.

Conducerea efectivă a operatorului de piaţă este asigurată de una sau două persoane, denumite conducători, care trebuie să fie angajaţi ai operatorului de piaţă cu contract individual de muncă şi pot fi membri ai consiliului de administraţie. Conducătorii


79

sunt persoanele care, potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârii organelor statutare ale operatorului de piaţă, sunt împuternicite să coordoneze activitatea zilnică a acestuia şi sunt investite cu competenţa de a angaja răspunderea operatorului de piaţă. În această categorie nu se includ persoanele care asigură conducerea nemijlocită a compartimentelor din cadrul operatorului de piaţă sau a sediilor secundare ale acestuia. În cazul în care consiliul de administraţie numeşte doi conducători, vor fi delegate atribuţii corespunzătoare fiecăruia.

Membrii consiliului de administraţie şi conducătorii operatorului de piaţă trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să aibă o bună reputaţie, calificare şi experienţă profesională pentru realizarea obiectivelor propuse şi pentru crearea premiselor necesare desfăşurării activităţii operatorului de piaţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004, precum şi a unei administrări sigure, prudente şi transparente a operaţiunilor pe pieţele reglementate administrate de acesta, în scopul protejării intereselor investitorilor;

b) să aibă studii superioare absolvite cu examen de licenţă şi o experienţă profesională în domeniul financiar-bancar sau al pieţei de capital de minimum 5 ani;

c) să nu se afle sub incidenţa sancţiunilor de suspendare sau retragere a autorizaţiei ori interzicerea temporară a desfăşurării unor activităţi şi servicii ce cad sub incidenţa Legi nr. 297/2004, aplicate de C.N.V.M. sau a unor sancţiuni similare aplicate de Banca Naţională a României, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sau de alte autorităţi de supraveghere şi reglementare în domeniul economic şi financiar din statele membre sau nemembre;

d) să nu fi fost condamnaţi printr-o sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiuni în legătură cu activitatea desfăşurată sau pentru fapte de corupţie, spălare de bani, infracţiuni contra patrimoniului, abuz, luare sau dare de mită, fals şi uz de fals, deturnare de fonduri, evaziune fiscală ori alte fapte de natură să conducă la concluzia că nu sunt create premisele necesare pentru asigurarea unei gestiuni sănătoase şi prudente a operatorului de piaţă;

e) să nu fi fost administratori ai unei societăţi care s-a aflat în curs de reorganizare judiciară sau a fost declarată în stare de faliment sau care a fost suspendată ori i s-a retras autorizaţia de către autoritatea competentă pe perioada exercitării funcţiilor cu care au fost investiţi;

f) să nu facă parte din conducere, să nu fie administratori, angajaţi sau auditori financiari şi să nu deţină nici o participare la un alt operator de piaţă şi/sau operator de sistem;

g) să nu deţină nici o funcţie publică. În vederea validării individuale a membrilor consiliului de administraţie şi a aprobării

numirii conducătorilor operatorului de piaţă, C.N.V.M. va evalua toate circumstanţele şi informaţiile legate de activitatea, reputaţia, şi de experienţa fiecărei persoane propuse luând în considerare documentele solicitate. C.N.V.M. va refuza să valideze membrii consiliului de administraţie sau să aprobe numirea conducătorilor operatorilor de piaţă dacă există motive întemeiate şi demonstrabile pentru a crede că aceştia nu pot asigura administrarea şi efectuarea operaţiunilor pe piaţa reglementată în condiţii sigure şi prudente.

Conducătorii operatorului de piaţă: a) reprezintă legal societatea, în faţa autorităţilor publice şi în relaţiile cu

persoanele fizice şi/sau juridice, romne şi/sau străine, dacă au fost mandataţi astfel de către consiliul de administraţie; prin semnătura lor, conducătorii angajează patrimonial societatea ca persoană juridică;

b) urmăresc respectarea regulilor şi procedurilor pieţelor reglementate de către participanţii la piaţă;


80

c) exercită competenţe de sancţionare sau instituire de măsuri cu caracter preventiv asupra participanţilor pe pieţele reglementate şi a agenţilor pentru servicii de investiţii financiare atestaţi pentru a-şi desfăşura activitatea pe pieţele reglementate;

d) informează imediat C.N.V.M. cu privire la orice neregulă sau disfuncţionalitate în cadrul sistemului de tranzacţionare.

Reglementările includ prevederi exprese privind evitarea conflictului de interese, prevederi ce au fost preluate din actul comunitar. Astfel, ori de câte ori este necesar şi cel puţin o dată pe an, până la 31 martie, fiecare membru al consiliului de administraţie are obligaţia să notifice, consiliului de administraţie al operatorului de piaţă, natura şi întinderea interesului sau a relaţiilor sale materiale, dacă: este parte a unui contract încheiat cu operatorul de piaţă, este administrator al unei persoane juridice care este parte a unui contract încheiat cu operatorul de piaţă, se află în legături strânse sau are o relaţie materială cu o persoană care este parte într-un contract încheiat cu operatorul de piaţă ori se află într-o situaţie care ar putea influenţa adoptarea deciziei în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie.

Obligaţia notificării revine membrului consiliului de administraţie atunci când a cunoscut sau trebuia să cunoască faptul că a fost încheiat sau este în curs de a fi încheiat un contract faţă de care acesta are un interes material sau în situaţia în care pe ordinea de zi se dezbat şi se supun aprobării probleme faţă de care respectivul membru se află în conflict de interese. Membrul consiliului de administraţie care are un interes material sau o relaţie materială ori care se află într-un conflict de interese nu va participa la dezbaterile care au legătură cu acestea, şi se va abţine de la vot asupra oricărei probleme legate de acestea, fiind considerat prezent la stabilirea cvorumului necesar luării unei decizii. Atunci când un membru al consiliului de administraţie al operatorului de piaţă nu declară un conflict de interese, operatorul de piaţă, un acţionar al acestuia sau C.N.V.M. poate cere instanţei judecătoreşti anularea oricărui contract în care acesta are un interes material nedeclarat ori C.N.V.M. poate solicita operatorului de piaţă anularea hotărârii consiliului de administraţie şi înlocuirea respectivului membru al consiliului de administraţie.

Un operator de piaţă trebuie să aibă o dotare adecvată pentru administrarea riscurilor la care este expusă piaţa reglementată, să implementeze sistemele corespunzătoare, care să permită identificarea tuturor riscurilor semnificative ale operaţiilor de piaţă şi, totodată, să pună în practică măsuri efective pentru diminuarea acestora.

Sistemul tehnico-informatic folosit de operatorul de piaţă trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele funcţii:

a) tranzacţionarea automată, sigură şi transparentă a tuturor instrumentelor financiare, permiţând accesul la distanţă, introducerea în sistem, modificarea, retragerea şi anularea ordinelor, individual de către participanţii care îndeplinesc condiţiile de acces stabilite de către operatorul de piaţă, pentru fiecare tip de piaţă reglementată în parte;

b) furnizarea informaţiilor care să cuprindă cel puţin următoarele: 1. datele de identificare ale participanţilor în contul cărora s-au introdus ordine

de tranzacţionare şi/sau au fost încheiate tranzacţii; 2. identificarea instrumentelor financiare tranzacţionate; 3. data, ora, minutul şi secunda la care s-au executat tranzacţiile; 4. codul/numărul fiecărei tranzacţii; 5. exercitarea contractelor cu opţiuni; 6. numărul poziţiilor deschise pentru fiecare scadenţă; 7. expunerea pe fiecare participant;

c) înregistrarea şi ţinerea evidenţei, precum şi arhivarea tuturor detaliilor privind tranzacţiile încheiate;


81

d) protecţia adecvată a integrităţii pieţei reglementate prin asigurarea comunicării în timp real prin intermediul sistemului între participanţi, operatorul de piaţă, depozitarul central şi sistemul de compensare-decontare administrat de acesta, casa de compensare/contrapartea centrală, după caz.

Sistemul tehnico-informatic trebuie să fie construit astfel încât să asigure tranzacţionarea continuă, stocarea şi furnizarea în timp real a cel puţin următoarelor informaţii pentru fiecare instrument financiar: preţ maxim, preţ minim, preţul ultimei tranzacţii, volumul tranzacţionat, variaţia şi poziţiile deschise.

C.N.V.M. este în drept să retragă autorizaţia unui operator de piaţă: a) dacă operatorul de piaţă nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza

autorizării; b) dacă operatorul de piaţă nu şi-a exercitat obiectul de activitate pentru care a fost

autorizat pe o perioadă mai mare de 6 luni; c) dacă autorizaţia a fost obţinută pe baza unor declaraţii sau informaţii false ori

care au indus în eroare; d) dacă operatorul de piaţă a încălcat prevederile prezentei legi ori ale

reglementărilor emise de C.N.V.M.; e) în caz de fuziune sau divizare; f) la cererea acestuia. C.N.V.M. poate retrage autorizaţia acordată unei pieţe reglementate care nu a

reuşit să se conformeze prevederilor legale şi care a determinat sau poate determina prejudicii demonstrate şi semnificative funcţionării stabile, prudente şi ordonate a pieţelor financiare.

C.N.V.M. va solicita operatorului de piaţă să notifice orice intenţie de schimbare a condiţiilor pe baza cărora s-a obţinut autorizaţia şi va refuza autorizarea modificărilor propuse în cazul în care noile condiţii nu vor respecta prevederile legii şi ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia.

6.2. Pieţe reglementate de instrumente financiare

Diversitatea produselor tranzacţionate, a procedurilor şi tehnicilor de vânzare-cumpărare a instrumentelor financiare a impus structurarea pieţelor în raport cu diferite criterii.

Ţinând cont de modul în care sunt create instrumentele financiare putem vorbi despre: piaţa primară vs. piaţa secundară:

piaţa primară - piaţa unde se emit instrumente financiare de către utilizatorii de fonduri pentru mobilizarea pe termen lung a capitalului propriu (equity instruments) sau pentru atragerea capitalului de împrumut (debt instruments); fac parte acţiunile şi obligaţiunile;

piaţa secundară - piaţa unde se tranzacţionează instrumentele emise. Instrumentele financiare se tranzacţionează de către cei care beneficiază de drepturile pe care le consacră acestea.

Având în vedere scadenţa iniţială a instrumentelor financiare avem: piaţa monetară vs. piaţa de capital:

piaţa monetară - scadenţa iniţială a instrumentelor financiare este sub 1 an. În pieţele monetare principalii participanţi sunt instituţiile;


82

piaţa de capital - scadenţa iniţială a instrumentelor financiare este peste 1 an. Participanţii în pieţele de capital sunt atât instituţiile cât şi persoanele fizice.

După timpul în care sunt decontate tranzacţiile putem vorbi despre: piaţa spot vs. piaţa futures:

piaţa spot - instrumentele financiare vândute/cumpărate se decontează imediat; piaţa futures - instrumentele financiare se cumpără şi se vând la un preţ stabilit în

momentul încheierii tranzacţiei iar decontarea şi transferul proprietăţii se realizează la o dată viitoare.

Piaţa de capital asigură legătura permanentă dintre emitenţi şi investitori, atât în momentul acoperirii cererii de capital, cât şi în procesul tranformării valorilor mobiliare deţinute în lichidităţi.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.27/2002 îşi propunea să reglementeze prin norme flexibile, care să formeze un regim juridic unitar, înfiinţarea şi funcţionarea pieţelor de capital (definite ca pieţe reglementate). Toate pieţele reglementate erau supuse autorizării, spravegherii şi reglementării de către C.N.V.M. şi respectă aceleaşi reguli privind înfiinţarea, organizarea şi supravegherea, accesul participanţilor la piaţă, admiterea şi tranzacţionarea instrumentelor financiare. Existau anumite derogări în cazul burselor de valori din punct de vedere al organizării şi al condiţiilor stricte de admitere la cota oficială. În ceea ce privea organizarea pieţelor reglementate, actul normativ prevedea că pieţele reglementate de valrori mobiliare erau înfiinţate sub forma burselor de valori, preluând reglementarea existentă în Legea nr.52/1994. Toate celelalte pieţe reglementate erau înfiinţate ca societăţi pe acţiuni, iar regimul juridic de funcţionare prevăzut de actul normativ era completat cu normele generale prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată.

Deşi Legea din 1929, cunoscută sub denumirea de “Legea Madgearu”, admitea operaţiunile la termen, acestea nu au fost practicate până în 1997. Luna august a aceluiaşi an a marcat apariţia primului act normativ modern, Ordonanţa Guvernului nr.69 privind pieţele reglementate de mărfuri, servicii şi instrumente derivate, aprobată şi modificată de Legea nr.129/2000.

OUG nr. 27/2002 privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate, aprobată şi modificată prin Legea nr.512/2002, a abrogat actul normativ din 2000. Actul normativ existent în vigoare pînă la data de 29.07.2004 a fost conceput pentru a asigura un cadru flexibil, în vederea creşterii lichidităţii acestor pieţe, existând posibilitatea accesului direct al unui număr mare de participanţi, cum ar fi societati de brokeraj, societăţi de servicii de investiţii financiare, societăţi bancare, precum şi a traderilor.

Regulamentul C.N.V.M. nr. 4/2002 privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate, emis în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2002, cuprindea condiţiile şi procedurile de autorizare pe care trebuie să le îndeplinească toate entităţile care îşi desfăşoară activitatea pe pieţele la disponibil şi pe pieţele de instrumente financiare derivate: societăţile de bursă, bursele de mărfuri, operatorii burselor de mărfuri, casele de compensare şi membrii compensatori. S-a urmărit ca Regulamentul nr. 4/2002 să respecte principiile internaţionale privind serviciile de intermediere în domeniul pieţelor reglementate.

Întrucât abordarea serviciilor de investiţii financiare şi a pieţelor reglementate era diferită în raport cu acquis-ul comunitar şi cu tendinţele actuale în lume, C.N.V.M. a luat decizia elaborării unui act normativ consolidat care să reglementeze uniform pieţele reglementate de valori mobiliare şi instrumente financiare derivate, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene.


83

Aşa cum prevede art.125 din Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital, o piaţă reglementată este un sistem pentru tranzacţionarea instrumentelor financiare care:

a) funcţionează regulat; b) este caracterizată de faptul că reglementările emise şi supuse aprobării

C.N.V.M. definesc condiţiile de funcţionare, de acces pe piaţă, condiţiile de admitere la tranzacţionare a unui instrument financiar;

c) respectă cerinţele de raportare şi transparenţă în vederea asigurării protecţiei investitorilor, precum şi reglementările emise de C.N.V.M., în conformitate cu legislaţia comunitară.

C.N.V.M. va decide cu privire la autorizarea pieţei/pieţelor reglementate în termen de maximum 60 de zile de la data depunerii cererii. Operatorul de piaţă poate administra diferite tipuri de pieţe reglementate care pot fi autorizate la momente diferite. Prin tip de piaţă reglementată se înţelege piaţa caracterizată fie prin diferite tehnici şi reguli de tranzacţionare, fie prin tipul de instrumente financiare admise la tranzacţionare (acţiuni şi alte valori mobiliare asimilabile acţiunilor, obligaţiuni, titluri de stat, instrumente financiare derivate etc.).

Reglementările operatorului de piaţă trebuie să fie disponibile pe pagina de internet a acestuia în limbile română şi engleză, în termen de maximum 30 de zile de la data autorizării pieţei reglementate administrată de către acesta, dar cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de începerea tranzacţiilor în acea piaţă.

Operatorul de piaţă trebuie să notifice imediat participanţilor la piaţă amendamentele aduse reglementărilor, după aprobarea lor de către C.N.V.M., precum şi informaţii în legătură cu evenimentele probabile, transmiţându-le prin e-mail, fax sau direct în sistemul electronic de tranzacţionare. Prin participanţi se înţeleg intermediarii şi traderii care au acces la tranzacţionare în cadrul pieţei reglementate.

Pieţele reglementate trebuie să îndeplinească condiţiile privind organizarea şi modul de funcţionare şi să-şi desfăşoare activitatea sub supravegherea permanentă a C.N.V.M. Fără a prejudicia nici o prevedere relevantă cu privire la manipularea pieţei şi insider dealing, actul normativ care guverneză tranzacţiile efectuate în conformitate cu regulile şi sistemele pieţei reglementate va fi acela al statului în care se află piaţa reglementată.

Modul de organizare şi funcţionare a pieţei reglementate este stabilit prin reglementări proprii, emise de către operatorul de piaţă, adoptate de către adunarea generală a acţionarilor şi aprobate de către C.N.V.M., în conformitate cu prevederile legii şi ale Regulamentului nr.2/2006. Reglementările vor stabili, cel puţin următoarele:

a) condiţiile şi procedurile de admitere, excludere şi suspendare a intermediarilor la şi de la tranzacţionare;

b) condiţiile şi procedurile de admitere, excludere şi suspendare a instrumentelor financiare la şi de la tranzacţionare;

c) condiţiile, procedurile de tranzacţionare, precum şi obligaţiile intermediarilor şi emitenţilor admişi la tranzacţionare;

d) standardele profesionale impuse persoanelor care efectuează operaţiuni pe piaţa reglementată;

e) procedurile privind modul de determinare şi publicare a preţurilor şi a cotaţiilor; f) tipurile de contracte şi operaţiuni permise; g) administrarea şi diseminarea informaţiilor către public; h) standardele contractuale şi sistemul de compensare-decontare utilizat; i) mecanisme de securitate şi control al sistemelor informatice, pentru asigurarea

păstrării în siguranţă a datelor şi informaţiilor stocate, a fişierelor şi bazelor de date, inclusiv în situaţia unor evenimente deosebite.


84

În ceea ce priveşte accesul pe piaţa reglementată, operatorul de piaţă nu poate limita numărul participanţilor. Operatorul de piaţă trebuie să notifice C.N.V.M. lista participanţilor, anterior începerii tranzacţionării în cadrul unei pieţe reglementate, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data obţinerii autorizaţiei.

Operatorul de piaţă trebuie să stabilească şi să menţină reglementări transparente şi nediscriminatorii bazate pe criterii obiective, cu privire la accesul, suspendarea şi excluderea participanţilor pe pieţele reglementate.

Reglementările vor cuprinde toate obligaţiile participanţilor decurgând din: a) organizarea şi administrarea pieţelor reglementate; b) condiţiile de acces la sistemele informatice ale operatorului de piaţă; c) regulile privind tranzacţiile pe pieţele reglementate; d) standardele profesionale impuse personalului intermediarilor care operează pe

piaţa reglementată; e) condiţiile privind alte categorii de participanţi decât intermediarii care întrunesc

cerinţele de la art. 36; f) regulile şi procedurile pentru compensarea şi decontarea tranzacţiilor executate

pe pieţele reglementate; g) măsurile disciplinare riguroase şi imparţiale pentru cazurile de încălcări grave

ale regulilor stabilite pentru participanţii la piaţă. Reglementările operatorului de piaţă privind accesul participanţilor pe piaţa

reglementată trebuie să conţină prevederi referitoare la participarea directă sau de la distanţă a intermediarilor din statele membre, cu respectarea reglementărilor aplicabile.

Operatorul permite accesul pe o piaţă reglementată participanţilor care: a) îndeplinesc cerinţele impuse de regulile pieţei respective şi de reglementările

C.N.V.M; b) fac dovada dotării tehnice adecvate şi a calificării şi atestării corespunzătoare a

agenţilor pentru servicii de investiţii financiare; c) au o structură organizatorică cerută prin regulile pieţei; d) dispun de resurse suficiente pentru activitatea pe care vor să o desfăşoare pe

piaţa reglementată, luând în considerare diferitele cerinţe financiare pe care le poate stabili piaţa reglementată pentru a garanta decontarea adecvată a tranzacţiilor.

Operatorul de piaţă trebuie să aibă reglementări clare şi transparente aprobate de C.N.V.M. cu privire la admiterea la tranzacţionare a instrumentelor financiare pe piaţa reglementată pe care o administrează. Reglementările trebuie să cuprindă proceduri prin care instrumentele financiare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată au fost emise într-un mod care să permită o negociere liberă şi sunt tranzacţionate în condiţii corecte, ordonate şi eficiente.

Operatorul de piaţă trebuie să stabilească şi să menţină reguli privind respectarea de către emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată a obligaţiilor acestora privind transparenţa şi informarea investitorilor, conform cerinţelor de raportare periodică şi continuă. Operatorul de piaţă trebuie să asigure accesul participanţilor la raportările primite de la emitenţii.

O valoare mobiliară care a fost admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată poate fi ulterior admisă la tranzacţionare pe alte pieţe reglementate, fără acordul emitentului. În situaţia în care valorile mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată fără acordul emitentului, acesta va fi informat, în termen de maximum 2 zile lucrătoare, de către operatorul de piaţă care administrează piaţa reglementată, cu privire la faptul că valorile mobiliare emise de acesta sunt tranzacţionate pe respectiva piaţă reglementată. Emitentul nu are obligaţia de a furniza în mod direct informaţiile.


85

Reglementările C.N.V.M. prevăd condiţii minime pentru admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a instrumentelor financiare derivate:

a) contractele privind instrumentele financiare derivate permit formarea ordonată a preţului precum şi existenţa condiţiilor efective de compensare şi decontare;

b) termenii contractului reprezentând instrumentele financiare derivate trebuie să fie clari şi să permită o corelare între preţul instrumentului financiar derivat şi preţul activului suport;

c) preţul activului suport trebuie să fie public; d) trebuie să existe suficiente informaţii specifice necesare pentru a evalua

instrumentul financiar derivat; e) acordurile pentru determinarea preţului de decontare a contractului cu

instrumente financiare derivate trebuie să asigure faptul că preţul reflectă în mod adecvat preţul activului suport şi minimizează posibilităţile de manipulare;

f) atunci când un instrument financiar derivat impune livrarea activului suport în schimbul decontării fondurilor băneşti:

1. trebuie să existe proceduri adecvate privind decontarea şi livrarea activului suport;

2. trebuie să existe mijloace adecvate pentru obţinerea de informaţii relevante, corecte şi actualizate referitoare la activul suport.

Fără a prejudicia dreptul C.N.V.M. de retragere sau suspendare de la tranzacţionare a instrumentelor financiare admise pe o piaţă reglementată, conform art. 234 lit. b) şi d) şi art.137 din Legea nr. 297/2004, operatorul de piaţă trebuie să emită proceduri de suspendare sau retragere de la tranzacţionare a unui instrument financiar care nu mai îndeplineşte condiţiile acelei pieţe reglementate, cu excepţia cazului în care un asemenea demers ar putea aduce prejudicii semnificative investitorilor sau funcţionării ordonate a pieţei reglementate.

Operatorul de piaţă care suspendă sau retrage de la tranzacţionare un instrument financiar trebuie să facă publică această decizie şi să o comunice C.N.V.M. În cazul suspendării sau retragerii de la tranzacţionare a unui instrument financiar, C.N.V.M. va informa autorităţile competente din celelalte state membre.

Directiva 2004/39/EC prevede referitor la compensare că statele membre vor adopta dispoziţii privind dreptul pieţelor reglementate de a încheiea acorduri corespunzătoare cu o contraparte centrală sau casă de compensare a altui stat membru în scopul de a asigura compensarea unor tranzacţii sau a tuturor tranzacţiilor încheiate de participanţii la piaţă conform regulilor şi sistemelor lor.

Actul comunitar prevede că autoritatea competentă a pieţei reglementate nu se poate opune folosirii unei contrapărţi centrale sau a unei case de compensare din alt stat membru în cazul în care se demonstrează necesitatea de a menţine funcţionarea ordonată a acelei pieţe reglementate.

După aderarea României la Uniunea Europeană, operatorii de piaţă autorizaţi de C.N.V.M. trebuie să notifice, în prealabil, intenţia de a efectua operaţiuni pe teritoriul statelor membre, pentru a permite intermediarilor din respectivele state membre accesul/conectarea de la distanţă pe pieţele reglementate sau în cadrul sistemelor alternative de tranzacţionare administrate. Notificarea va fi comunicată de C.N.V.M. autorităţilor competente din statele membre indicate de operatorul de piaţă sau de operatorul de sistem în termen de maximum 30 de zile.

La solicitarea autorităţilor competente din statele membre, C.N.V.M. va comunica acestora datele de identificare a participanţilor în piaţa reglementată sau în cadrul sistemului alternativ de tranzacţionare administrat de un operator de piaţă ori de un operator de sistem autorizat în România.


86

Tot după aderarea României la Uniunea Europeană, operatorii de piaţă din statele membre pot efectua pe teritoriul României operaţiunile specifice necesare pentru a facilita intermediarilor din România accesul/conectarea şi tranzacţionarea de la distanţă la sistemele pieţelor reglementate şi/sau la sistemele alternative de tranzacţionare administrate de aceştia, cu condiţia ca C.N.V.M. să fi primit o notificare în acest sens din partea autorităţilor competente din statele membre de origine ale respectivilor operatori de piaţă. C.N.V.M. poate solicita autorităţilor competente din statele membre lista şi datele de identificare a participanţilor în pieţele reglementate sau în sistemele alternative de tranzacţionare administrate de operatorii de piaţă autorizaţi în respectivele state membre.

Fiecare stat membru va avea o listă a pieţelor reglementate pentru care sunt state membre de origine. Această listă va fi comunicată statelor membre şi Comisiei Europene, împreună cu regulamentele, instrucţiunile şi procedurile privind operaţiunile pe aceste pieţe, precum şi orice modificări ulterioare ale acestora. Comisia Europeană va publica o listă cu toate pieţele reglementate pe care o va revizui cel puţin o dată pe an.

6.3. Pieţe reglementate în România La aprobarea legislaţiei secundare, cele două entităţi care administrau pieţe

reglementate se confruntau cu câteva probleme. Bursa de Valori Bucureşti era în plin proces de schimbare a formei juridice, din societate de interes public în societate pe acţiuni, urmat de fuziunea cu Bursa Electronică RASDAQ, entitate care nu îndeplinea condiţiile impuse unei pieţe reglementate şi externalizarea operaţiunilor de depozitare, compensare şi decontare iar Bursa Monetar - Financiară şi de Mărfuri Sibiu era în proces de restructurare a acţionariatului şi capitalizare. În prezent, cele două societăţi sunt autorizate de C.N.V.M. să administreze pieţe reglementate. De asemenea, au fost autorizate pieţele reglementate de valori mobiliare pentru BVB şi pieţele de instrumente financiare derivate pentru BMFMS.

Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată în anul 1995, prin decizia C.N.V.M nr. D20/21.04.1995, emisă în urma solicitării a 24 de intermediari, membri ai Asociaţiei Bursei. În perioada 1995 – 1999, tranzacţionarea valorilor mobiliare s-a efectuat prin intermediul unui sistem computerizat de transmitere a ordinelor, denumit Sistem de Tranzacţionare şi Execuţie Automată (STEA). Ca o cerinţă a extinderii şi perfecţionării activităţii, a fost introdus sistemul de tranzacţionare automată HORIZONTM, care funcţiona în regim integrat cu sistemele electronice de compensare-decontare şi înregistrare ale B.V.B.. În prezent, pentru derularea operaţiunilor de tranzacţionare la B.V.B. se utilizează sistemul ARENA (AUTOMATED EXCHANGE PLATFORM).

Piaţa reglementată la vedere administrată de B.V.B. este o piaţă continuă şi are următoarea structură:

a) Sector Titluri de Capital; b) Sector Titluri de Credit; c) Sector Organismelor de Plasament Colectiv (OPC). Aşa cum arată Codul Bursei aprobat de C.N.V.M. în septembrie 2006, cele trei

sectoare cuprind: Sectorul Titluri de Capital a) Categoria 1 actiuni; b) Categoria 1 drepturi; c) Categoria 2 actiuni; d) Categoria 2 drepturi;


87

e) Categoria 3 actiuni; f) Categoria 3 drepturi; g) Categoria internationala actiuni; h) Categoria internationala drepturi;

Sectorul Titluri de Credit a) Categoria 1 obligatiuni corporative; b) Categoria 2 obligatiuni corporative; c) Categoria 3 obligatiuni corporative; d) Categoria obligatiuni municipale; e) Categoria titluri de stat; f) Categoria internationala obligatiuni; g) Categoria alte titluri de credit

Sectorul OPC cuprinde: a) Categoria actiuni; b) Categoria unitati de fond.

În Categoria a treia vor fi admise valorile mobiliare atît ale societăţilor comerciale

dinamice, inovatoare şi cu potenţial de creştere din domenii economice în plină dezvoltare, cât şi valorile mobiliare ale emitenţilor care au în obiectul de activitate dezvoltarea de tehnologii noi şi implementarea acestora în domenii cum ar fi medicină, biotehnologie, agrotehnologie, telecomunicaţii, informatică.

În sistemul ARENA, stările Bursei sunt următoarele: Deschisă (Opened) - în această stare, participanţii pot interacţiona cu sistemul, conform profilului de comenzi asociat tipului de utilizator respectiv; Suspendată (Suspended) - accesul la sistem este permis numai personalului B.V.B. şi Închisă (Closed) - participanţii se pot conecta la sistem, transmite mesaje sau pot consulta rapoarte.

Fig. 6.1 Starea Deschisă a Pieţei Regular


88

Stările unei pieţe se succed după cum urmează: a) Pre-deschiderea, între 930 - 1000, când se calculează şi se stabileşte preţul

potenţial de deschidere pe baza ordinelor introduse. În această stare nu se execută tranzacţii iar ordinele pot fi introduse, modificate, retrase, anulate, suspendate sau reluate. Prioritatea de afişare a ordinelor introduse este: preţ, tip de cont şi timp. Preţul potenţial de deschidere este determinat în urma aplicării algoritmului stabilit de B.V.B.;

b) Deschiderea, la ora 1000, când se calculează pe baza algoritmului de deschidere preţul şi cantitatea de deschidere, se identifică tranzacţiile posibile, se alocă cantitatea de valori mobiliare şi se încheie tranzacţiile la preţul afişat. Fiecare simbol are un preţ de deschidere unic. În această stare nu se pot efectua operaţiuni de gestionare a ordinelor pe simbolul implicat în Deschidere.

c) Deschisă, între 1000 - 1415, când are loc tranzacţionare pe piaţa continuă şi este permisă introducerea, modificarea, retragerea, anularea, suspendarea sau reluare ordinelor şi încheierea tranzacţiilor. Ordinele de piaţă care nu au fost executate integral în Deschidere rămân în sistem în vederea executării ulterioare în această stare. Ordinele sunt valabile până sunt executate. Sistemul de tranzacţionare afişează în timp real ordinele de cumpărare şi vânzare din piaţă, tranzacţiile încheiate, statisticile cu privire la bursă, piaţă, simbol-piaţă şi indici.

d) Pre-închisă, între 1415 – 1430, când este permisă numai introducerea ordinelor în piaţă. Nu se încheie tranzacţii de către agenţii de bursă. În această stare rapoartele de tranzacţionare pot fi accesate de către agenţii de bursă de la sediul participantului.

e) Închisă, la 1430, când participanţii pot interoga sistemul referitor la ordine, tranzacţii şi statistici. Nu se pot introduce ordine sau executa tranzacţii. Se consideră preţ de închidere preţul ultimei tranzacţii pentru fiecare valoare mobiliară. Dacă în ziua curentă o valoare mobiliară nu a fost tranzacţionată, preţul de închidere este corespunzător ultimei tranzacţii din ultima sesiune a pieţei.

Pentru instrumentele financiare înscrise la Cota Bursei există următoarele tipuri de pieţe:

• piaţa Regular este piaţa principală, de tip “order-driven”, în care instrumentele financiare se tranzacţionează pe blocuri de tranzacţionare şi care determină preţul de referinţă al instrumentelor financiare. Mărimea lotului (blocului) standard de tranzacţionare este de 100 instrumente financiare;

• piaţa Odd Lot este o piaţă auxiliară a pieţei Regular, de tip “order-driven”, în care instrumentele financiare se tranzacţionează în cantităţi mai mici decat un bloc de tranzactionare; variaţia maximă a preţului ordinelor de bursă în piaţa Odd Lot se raportează la preţul de referinţă din piaţa Regular şi începând cu data de 01.07.2005 este de +/- 25% faţă de preţul de referinţă al şedinţei curente;

• piaţa Deal este o piaţă auxiliară a pieţei Regular, de negociere, pentru care B.V.B. stabileşte o valoare minimă a tranzacţiei, iar variaţia maximă a preţului ordinelor de bursă din această piaţă se raportează la preţul de referinţă din piaţa Regular. Începând cu data de 01.07.2005, volumul admis al unui ordin de bursă este un bloc de tranzacţionare sau multiplu de bloc de tranzacţionare, variaţia maximă a preţului este de+/- 15% faţă de preţul de referinţă al şedinţei curente.

Preţurile tranzacţiilor efectuate în pieţele Odd Lot şi Deal nu participă la stabilirea preţului de referinţă al unui instrument financiar. Preţul de referinţă al unui simbol într-o şedinţă de tranzacţionare, reprezintă preţul faţă de care se calculează variaţia de preţ a simbolului în cursul unei şedinţe de tranzacţionare, valabil în toate pieţele în care este tranzacţionat un anumit simbol. Este preţul de închidere înregistrat în piaţa Regular (Principală) a simbolului în sedinţa de tranzacţionare precedentă.


89

Pe lângă pieţele enumerate mai sus, la B.V.B. există şi următoarele tipuri de pieţe: • piaţa Unlisted - pentru instrumentele financiare care nu sunt înscrise la Cota

Bursei, dar sunt tranzacţionate prin sistemul de tranzacţionare al B.V.B.; • piaţa Operaţiuni Speciale - pentru instrumentele financiare care fac obiectul

ofertelor publice desfăşurate prin Bursă sau al altor metode de vânzare de instrumente financiare prevăzute în legi speciale, precum cele din materia privatizării, executării creanţelor bugetare, valorificării creanţelor neperformante, procedurii civile şi executării garanţiilor reale mobiliare. Această secţiune de piaţă este structurată pe subsecţiuni, câte una pentru fiecare tip de operaţiune specială.

• piaţa de iniţiere (squaring up) cu cele două componente: piaţa Buy-In şi piaţa Sell-Out. Acestea sunt pieţe auxiliare ale pieţelor Regular sau Unlisted, de tip “order-driven”, iniţiate de B.V.B., destinate solutionării decontării tranzacţiilor bursiere în care un participant la sistemul de decontare nu îşi poate îndeplini obligaţiile de decontare, conform reglementărilor privind compensarea şi decontarea tranzacţiilor bursiere.

La B.V.B. sunt admise la tranzacţionare: acţiuni, obligaţiuni municipale (în RON), obligaţiuni corporative (în RON şi EUR) şi drepturi de preferinţă. Tranzacţionarea instrumentelor financiare în cadrul B.V.B. se realizează cu respectarea principiului protecţiei investitorilor şi mentinerii unei pieţe echitabile şi ordonate. În acest sens, pentru asigurarea protecţiei investitorilor împotriva variaţiilor semnificative de preţ, B.V.B. stabileşte o serie parametri de protecţie. Astfel, pentru indice aceştia sunt:

• Nivel de alertă indice - reprezintă o variaţie procentuală negativă a indicelui BET de 10% faţă de valoarea de închidere a acestuia înregistrată în şedinta precedentă de tranzacţionare;

• Nivel de oprire temporară a şedintei de tranzacţionare - reprezintă o variaţie procentuală negativă a indicelui BET de 12% faţă de valoarea de închidere a acestuia înregistrată în şedinta precedentă de tranzacţionare. În situaţia în care variaţia procentuală a indicelui BET atinge sau depăşeste nivelul de oprire temporară, şedinţa de tranzacţionare va fi oprită, prin modificarea stării Bursei din Deschisă (Opened) în Închisă (Closed). Durata opririi şedinţei de tranzacţionare va fi de minim 30 de minute;

• Nivel de oprire a şedinţei de tranzacţionare - şedinţa de tranzacţionare se opreşte dacă variatia procentuala negativa a indicelui BET este de 15% faţă de valoarea de închidere a acestuia înregistrată în şedinta precedentă de tranzacţionare. Atingerea sau depăşirea nivelului de oprire stabilit pentru indicele BET implică oprirea şedinţei de tranzacţionare la nivel de Bursă, iar tranzacţiile care au determinat atingerea sau depăşirea nivelului de oprire stabilit al indicelui sunt înregistrate în sistem.

B.V.B., în vederea asigurării unui grad sporit de control şi informare a pieţei bursiere, poate stabili şi alţi parametri de alertă, care pot fi configuraţi la nivel de simbol şi de piaţă, pentru ordine şi tranzactii.

Depăşirea nivelului stabilit pentru parametrii de alertă determină transmiterea unui mesaj de avertizare departamentului de specialitate al B.V.B. şi/sau agenţilor de bursă.

Totodată, în vederea menţinerii unei pieţe ordonate şi echitabile şi pentru asigurarea protecţiei investitorilor, B.V.B. supraveghează tranzacţionarea valorilor mobiliare înscrise la Cota Bursei. B.V.B. va identifica activităţile şi tranzacţiile care nu sunt în conformitate cu regulamentele şi procedurile B.V.B., precum şi cu alte acte normative incidente.


90

Astfel, dacă în cadrul procesului de monitorizare a tranzacţiilor bursiere se constată că anumite tranzacţii prezintă un caracter neobişnuit (din punct de vedere al preţului, volumului tranzacţionat, părţilor implicate) şi/sau generează suspiciuni cu privire la utilizarea în activitatea de tranzacţionare a informaţiilor privilegiate şi confidenţiale, a practicilor cu caracter manipulativ, precum şi a celor cu caracter fraudulos, B.V.B. iniţiază investigaţii în scopul determinării potenţialelor încălcări ale regimului juridic bursier. Participanţii sunt obligaţi să pună la dispoziţia B.V.B., în cel mai scurt timp posibil, toate documentele, situaţiile şi rapoartele solicitate de către B.V.B.

Principalii indicatori de lichiditate folosiţi de B.V.B. sunt următorii: a) Rata anuală a zilelor cu tranzacţii – este exprimată procentual [%] şi reprezintă

raportul dintre numărul de zile cu tranzacţii dintr-un an calendaristic pentru valorile mobiliare ale unui emitent şi numărul de zile tranzacţionabile din acelaşi an calendaristic, în care valorile mobiliare ale emitentului au fost disponibile la tranzacţionare, indiferent dacă au existat sau nu tranzacţii.

b) Numărul mediu zilnic de tranzacţii – este exprimat în [tranzacţii/zi] şi reprezintă raportul dintre numărul tranzacţiilor efectuate într-un an calendaristic cu valorile mobiliare ale unui emitent şi numărul de zile cu tranzacţii dintr-un an calendaristic, în care au existat tranzacţii efectuate pentru valorile mobiliare ale respectivului emitent.

c) Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor – este exprimată în [RON/zi] şi reprezintă raportul dintre valoarea totală a tranzacţiilor cu valorile mobiliare ale unui emitent dintr-un an calendaristic şi numărul de zile cu tranzacţii dintr-un an calendaristic, în care au existat tranzacţii efectuate pentru valorile mobiliare ale respectivului emitent.

d) Rata anuală a acţiunilor unui emitent tranzacţionate în funcţie de Free float – este exprimată în [%] şi reprezintă raportul dintre numărul de acţiuni ale unui emitent tranzacţionate într-un an calendaristic şi numărul de acţiuni corespunzătoare procentului de dispersie (Free float-ului) existente la sfârşitul aceluiaşi an calendaristic.

Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu (BMFMS), înfiinţată în decembrie

1994, şi-a început activitatea cu intermedierea de mărfuri. Din păcate, volumul scăzut al tranzacţiilor, dar şi lipsa cadrului legislativ nu au făcut posibilă menţinerea unor pieţe ordonate pe mărfuri. Fluctuaţiile ample şi neanticipate ale preţurilor pe pieţele spot împreună cu puterea nelimitată a participanţilor la aceste pieţe, au fost factori favorabili în apariţia tranzacţiilor cu instrumente finanaciare derivate.

Tranzacţiile futures au fost lansate, pentru prima dată în România, la 11 iulie 1997, la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu, iar cele cu opţiuni la 9 noiembrie 1998 la aceeaşi bursă. În prezent, aceasta este singura piaţă reglementată autorizată de C.N.V.M. prin Decizia nr.1951/23.06.2003 pentru societatea care administează piaţa şi Decizia nr.623/05.02.2004 pentru piaţă, unde se tranzacţionează instrumente financiare derivate.

Până în anul 2000, tranzacţiile cu instrumente financiare derivate se executau în ringuri special amenajate unde brokerul era un “licitator”. Fiecare îşi anunţa propriile preţuri de cumpărare şi de vânzare. Semnele însoţeau anunţurile şi erau folosite pentru a indica dacă se cumpără sau se vinde. Astfel, palmele ţinute la o distanţă mai mare de corp indicau vânzarea, iar palmele îndreptate spre corp indicau cumpărarea. Exista un sistem bine stabilit pe fondul unui haos aparent creat în aceste pieţe. Numai celor mai bune preţuri de cumpărare şi de vânzare le era permis să fie anunţate. Nu era permis să ceri un preţ mai mic decât preţul cerut de altcineva şi nu puteai oferi un preţ mai mare decât preţul oferit de altcineva. Desigur, dacă toţi anunţau aceleaşi preţuri, vânzătorul vindea aceluia pe care îl auzea primul. Tranzacţiile executate se înregistrau la bursă şi la casa de compensare.


91

Codificarea anunţurilor era: pentru vânzarea contractelor futures se anunţa cantitatea, urmată de prepoziţia la

şi de preţul cerut; ex: 10 la 29.900 ceea ce înseamnă “vând 10 contracte futures ROL/USD la 29.900”

pentru cumpărarea contractelor futures se anunţa preţul oferit, urmat de prepoziţia pe şi cantitatea; ex: 29.750 pe 8 ceea ce înseamnă “ofer 29.750 pe 8 contracte futures ROL/USD”.

Ultimul deceniu al secolului 20 a marcat importante schimbări în ceea ce priveşte sistemul de tranzacţionare. Piaţa din România a răspuns şi ea acestor schimbări prin lansarea la BMFMS, în 2000, a sistemului electronic de tranzacţionare Saggittarius Futures&Options Trading (SFOT®). Softul lansat a adus, pe lângă posibilitatea tranzacţionării de la distanţă, mai multe avantaje în ceea ce privea sistemul de clearing, printre care marcarea la piaţă şi posibilitatea de a alimenta contul în marjă în timp real, imposibilitatea tranzacţionării fără constituirea marjelor şi înlocuirea sistemului de marje cu un sistem de evaluare a riscului care să ia în considerare toate poziţiile deschise pe un contract, atât pe piaţa futures cât şi pe piaţa opţiunilor.

La 3 ani după succesul înregistrat de platforma de tranzacţionare SFOT®, Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu a implementat un nou sistem de tranzacţionare electronică, denumit ELTRANS®. Ca şi SFOT®, el permite accesul de oriunde din ţară, prin intermediul unei conexiuni internet, dar este bazat pe tehnologii de ultimă oră, cu securitate extinsă şi utilizare mai uşoară. Funcţiile principale ale platformei de tranzacţionare sunt: introducerea, modificarea, anularea ordinelor, execuţia automată a tranzactiilor, vizualizarea pieţei în timp real, clearing-ul contului în timp real, transferul primelor şi exercitarea opţiunilor, evaluarea riscului în timp real şi asigurarea anonimatului operatorilor.

Piaţa de la Sibiu este o piaţă continuă, deschisă între orele 930 - 1600 iar sistemul de tranzacţionare funcţionează în regim integrat cu sistemul de clearing. Prezentăm, în continuare, câteva informaţii despre modul de operare în acest sistem.

După conectare la sistemul de tranzacţionare, sunt disponibile patru butoane ale meniului principal: STATUS, CHAT, FUTURES, OPTIONS, CLEARING. Cu STATUS se poate vizualiza starea pieţei care poate fi Deschisă (Opened) sau Închisă (Closed). Cu CHAT se pot activa mai multe subferestre, în funcţie de numărul canalelor de comunicaţie la care are acces userul. Cu FUTURES şi OPTIONS se pot accesa date privind cele două pieţe. Cu CLEARING se pot accesa datele privind raportul de clearing.

Selectarea opţiunii Futures va deschide fereastra alocată pieţei futures unde sunt afişate informaţii despre toate instrumentele financiare derivate admise la tranzacţionare şi datele referitoare la ordinele de cumpărare şi de vânzare din piaţă, tranzacţiile executate şi la ordinele primite de la clienţi.

În subfereastra din partea superioară sunt afişate contractele futures admise la BMFMS, ordonate în funcţie de simbolul contractului şi scadenţă. Fereastra este împărţită în 13 câmpuri: simbolul contractului, scadenţa, best bid, best ask, preţul de cotare, preţul din deschidere, preţul maxim, preţul minim, variaţia netă, numărul de tranzacţii, volumul (contractele) tranzacţionat(e), poziţiile deschise şi starea pieţei pe simbolul respective (Active sau Bloked) aşa cum arată figura 6.2.

Simbolurile contractelor futures tranzacţionate la BMFMS: DESIF1 DESIF2 DESIF3 DESIF4 DESIF5 DETLV DEBRD DEBCC DERBR DEAMO DERRC DEAZO DEIMP DEBRK DESTZ DESCD DESNP DEOLT DEATB DECMP RON/USD RON/EUR EUR/USD BUBOR3


92

Preţul cel mai bun (best bid sau best ask)- preţul ordinului de bursă care se

poate executa primul şi anume, preţul cel mai mare de cumpărare, respectiv preţul cel mai mic de vânzare al unui simbol într-o piaţă.

Pentru a vizualiza cotaţiile pentru un contract futures se selectează linia corespunzătoare cu ajutorul mouse-ului. Astfel, cele două subferestre, stânga şi centru vor afişa detalii privind cotaţiile pentru acel tip de contract. Ordinele de cumpărare sunt centralizate în mod descrescător după preţ, iar cele de vânzare în mod crescător.

Fig. 6.2 Fereastra futures a aplicaţiei ELTRANS®

Ordinele introduse de utilizator vor apărea pe ecranul acestuia marcate cu altă

culoare pentru o mai uşoară identificare. Ordinele introduse pentru contul HOUSE vor avea codul societăţii de brokeraj iar cele pentru client vor avea numărul de cont segregat al clientului intermediarului. Pentru participantul la piaţă, câmpul referitor la codul utilizatorului este vizibil exclusiv pentru ordinele introduse de el. Celelalte câmpuri sunt marcate cu ** şi sunt vizibile numai de către Departamentul de supraveghere al Bursei care are acces la toate câmpurile. Ordinele de tranzacţionare vor fi ordonate de sistem în funcţie de preţ şi timp.

Fereastra din dreapta este destinată tranzacţiilor executate. Câmpurile din această fereastră cuprind date referitoare la cantitatea de instrumente tranzacţionate, preţul tranzacţiei, părţile tranzacţiei (dacă sunt executate ordine pe contul propriu sau pe conturile propriilor clienţi), tipul tranzacţiei (deal în piaţă sau din exercitare) şi momentul executării tranzacţiei.

Odată selectată piaţa Options sunt afişate o serie de ferestre care corespund opţiunilor CALL şi PUT admise la tranzacţionare, cotaţiilor pe fiecare tip de contract, preţ de exercitare şi scadenţă în parte, tranzacţiile executate şi ordinele primite de la clienţi. O opţiune CALL sau PUT are ca activ suport un contract futures.

Preţurile de exercitare sunt afişate automat de către sistem pentru fiecare scadenţă în parte, astfel încât, în permanenţă să fie disponibile două preţuri peste şi două preţuri sub preţul de cotare. Toate preţurile de exercitare listate pe întreaga durată a contractului cu opţiuni vor fi menţinute până la expirarea acestuia.


93

Pentru vizualizarea cotaţiilor unei opţiuni se selectează tipul de opţiune CALL sau

PUT din subfereastra Options şi linia corespunzătoare din Options market. Astfel, cele trei ferestre, vor oferi detalii despre ordinele de cumpărare, respectiv vânzare şi tranzacţiile executate, în mod asemănător pieţei futures.

Fig. 6.3 Fereastra options a aplicaţiei ELTRANS®

Din fereastra Order From Client sunt gestionate ordinele transmise de clienţi prin aplicaţia special destinată acestora. Agentul de bursă verifică în back-office dacă respectivul client are constituită marja/prima necesară executării ordinului şi îl introduce în piaţă. Exercitarea opţiunilor se realizează automat cu click pe Exercise Options.

Accesarea ferestrei Clearing face posibilă vizualizarea tranzacţiile efectuate şi

influenţa acestora asupra conturilor, conform regulamentelor BMFMS şi CRC. Înregistrarea tranzacţiilor şi influenţa acestora, dar şi efectul marcării la piaţă în timp

real asupra sumelor din conturi pot fi vizualizate în fereastra Accounts, unde prin selectarea unui cont în coloana din dreapta, se poate obţine un raport pe tranzacţii futures şi options care poate fi actualizat.

Contractele futures şi cu opţiuni tranzacţionate pe piaţa la termen se adresează întregului spectru de investitori - de la persoane private până la companii comerciale şi investitori instituţionali – oferind acestora trei domenii principale de acţiune: hedging destinat companiilor interesate în managementul riscului valutar prin

intermediul pieţei futures valutare destinat investitorilor calificaţi şi deţinătorilor de portofolii de acţiuni

speculaţie destinat investitorilor privaţi şi fondurilor de risc interesate în maximizarea profitului prin tranzacţionarea contractelor futures şi cu opţiuni

arbitraj destinat acelor investitori privaţi sau instituţionali interesaţi în realizarea de profituri moderate, dar cu riscuri minime prin asigurarea unui nivel al basis-ului dintre piaţa pot şi cea futures.


94

6.4. Transparenţa tranzacţiilor cu instrumente financiare Reglementările C.N.V.M., în acord cu Directiva 2004/39/EC, includ prevederi

exprese referitoare la cerinţe de transparenţă pre-tranzacţionare pe pieţele reglementate. Astfel, operatorii de piaţă trebuie să pună la dispoziţia publicului, în mod continuu pe toată durata programului normal de tranzacţionare şi în termeni comerciali rezonabili, preţurile curente şi cantităţile curente de vânzare şi de cumpărare pentru instrumentele financiare admise la tranzacţionare pe pieţele reglementate administrate.

Operatorii de piaţă vor permite accesul la sistemul propriu folosit pentru transmiterea publică a informaţiilor, în termeni comerciali rezonabili şi pe baze nediscriminatorii, intermediarilor care acţionează ca operatori independenţi, în scopul publicării cotaţiilor lor în conformitate cu prevederile art. 102 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005 privind serviciile de investiţii financiare.

Directiva prevede că autorităţile competente pot accepta renunţarea la obligaţiile pentru pieţele reglementate de a face publice informaţiile la care se face referire mai sus, în cazul tranzacţiilor mari în comparaţie cu dimensiunea normală a pieţei pentru valorile mobiliare sau pentru tipurile de valori mobiliare în cauză.

Cu scopul de a asigura o aplicare uniformă a prevederilor de mai sus, Comunitatea Europeană va adopta dispoziţii de aplicare referitoare la:

a) plaja preţului oferit şi cerut sau cotaţiile anunţate de formatorii de piaţă, şi adâncimea interesului de a tranzacţiona la acele preţuri care trebuie să fie făcute publice;

b) tipurile ordinelor sau a cotaţiilor oferite de formatorii de piaţă să fie făcute publice mărimea sau tipurile tranzacţiilor pentru care se poate renunţa la informarea pre-tranzacţionare;

c) aplicabilitatea prevederilor asupra metodelor de tranzacţionare utilizate în pieţele reglementate pe baza cărora se încheie tranzacţii conform regulilor lor referitoare la stabilirea preţurilor în afara regulilor şi sistemului pieţelor reglementate;

d) prevederi referitoare la publicarea informaţiilor pe baze comerciale rezonabile. Privind cerinţele de transparenţă post-tranzacţionare pentru pieţele

reglementate, C.N.V.M. solicită operatorilor pieţelor reglementate să facă publice preţul, volumul şi momentul de executare a tranzacţiilor conform regulilor şi sistemelor lor în ceea ce priveşte instrumentele financiare admise la tranzacţionare. Detaliile acestor tranzacţii trebuie să fie făcute publice pe o bază comercială rezonabilă şi pe cât posibil în timp real.

C.N.V.M. cere, de asemenea, ca orice operator de piaţă să facă publice regulile folosite pentru transmiterea informaţiilor, detaliile tranzacţiilor cu instrumente financiare care au fost admise la tranzacţionare şi care au fost raportate lor de către firmele de investiţii.

C.N.V.M. aprobă, în prealabil, regulile propuse privind amânarea publicării datelor referitoare la tranzacţii. Aceste reguli trebuie să fie accesibile participanţilor la piaţă şi investitorilor.


95

6.5. Monitorizarea tranzacţionării pe pieţele reglementate

Operatorii de piaţă vor asigura respectarea normelor privind transparenţa şi

protecţia investitorilor, prevenirea şi depistarea abuzului pe piaţă. Acesta trebuie să identifice şi să prevină prin reglementări proprii orice conflicte de interese între el, acţionarii săi, administratorii şi piaţa reglementată, în scopul asigurării bunei funcţionări a acesteia.

Reglementările, cotaţiile pieţelor reglementate, precum şi volumele de tranzacţionare sunt informaţii de interes public şi trebuie făcute accesibile publicului cel puţin pe paginile de internet ale operatorului de piaţă.

În scopul evaluării de către investitori în orice moment a termenilor unei tranzacţii pe care intenţionează să o efectueze şi să verifice după aceea condiţiile în care această tranzacţie a fost executată, operatorul de piaţă trebuie să pună la dispoziţia acestora informaţiile prevăzute în reglementările C.N.V.M. care vor stabili mijloacele, forma şi termenul în care trebuie să fie furnizate aceste informaţii, în funcţie de natura, dimensiunea şi nevoile pieţei reglementate în cauză şi ale investitorilor care operează pe această piaţă.

C.N.V.M. supraveghează pieţele reglementate în scopul asigurării transparenţei, funcţionării corespunzătoare a activităţii de tranzacţionare şi al protecţiei investitorilor şi stabileşte reguli pentru înregistrarea şi arhivarea datelor cu privire la tranzacţionarea instrumentelor financiare pe pieţele reglementate, precum şi termenele şi condiţiile de păstrare a acestor informaţii. C.N.V.M. poate solicita operatorului de piaţă transmiterea de date, informaţii şi documente în mod periodic sau în orice alt mod, stabilind şi termenul în care acestea vor fi transmise.

C.N.V.M. poate suspenda o parte sau toate operaţiunile cu instrumente financiare în cazul în care constată că nu sunt respectate prevederile legale şi/sau apreciază că este imposibilă menţinerea unei pieţe ordonate, putând fi afectate interesele investitorilor. Orice decizie de suspendare, precum şi motivele care au stat la baza acesteia vor fi aduse imediat la cunoştinţa publicului şi vor fi publicate în Buletinul C.N.V.M.

6.6. Obligaţiile emitenţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată

Societăţile admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sunt obligate să se înregistreze la C.N.V.M. şi să respecte cerinţele de raportare stabilite prin reglementările C.N.V.M. şi ale pieţelor reglementate pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise de acestea. Societatea comercială trebuie să asigure un tratament egal pentru toţi acţionarii care deţin acţiuni de aceeaşi clasă şi să asigure toate facilităţile şi informaţiile necesare pentru a permite acţionarilor să-şi exercite drepturile. Acestea trebuie:

a) să informeze acţionarii cu privire la organizarea adunărilor generale şi să permită acestora să-şi exercite drepturile de vot;

b) să informeze publicul cu privire la alocarea şi plata dividendelor, emiterea de noi acţiuni, inclusiv operaţiunile de distribuire, subscriere, renunţare şi conversie;


96

c) să desemneze ca agent de plată o instituţie financiară, prin care acţionarii să-şi poată exercita drepturile financiare, cu excepţia cazului în care emitentul asigură el însuşi aceste servicii.

În situaţia în care societatea intenţionează să-şi modifice actul său constitutiv, trebuie să comunice proiectul de modificare C.N.V.M. şi pieţei reglementate, până la data convocării adunării generale care urmează a se pronunţa asupra amendamentului.

Societatea trebuie să informeze fără întârziere, în maximum 48 de ore, publicul, cu privire la orice noi evenimente apărute în activitatea acesteia, care nu au fost aduse la cunoştinţa acestuia şi care pot conduce la modificări ale preţului acţiunilor, datorită efectului acestor evenimente asupra situaţiei patrimoniale şi financiare sau asupra activităţii emitentului în ansamblu.

C.N.V.M. poate solicita societăţii admise la tranzacţionare toate informaţiile pe care aceasta le consideră necesare, în vederea asigurării protecţiei investitorilor şi a funcţionării ordonate a pieţei. C.N.V.M. poate cere unui emitent să publice informaţiile în forma şi la termenul stabilite de reglementări. În situaţia în care emitentul nu publică informaţiile solicitate, C.N.V.M. poate publica aceste informaţii, după audierea emitentului.

Administratorii societăţilor admise la tranzacţionare sunt obligaţi să raporteze, de îndată, orice act juridic încheiat de către societate cu administratorii, angajaţii, acţionarii care deţin controlul, precum şi cu persoanele implicate cu aceştia, a cărui valoare cumulată reprezintă cel puţin echivalentul în lei a 50.000 euro. În cazul în care societatea încheie acte juridice, cu persoanele menţionate, vor fi respectate interesele acesteia, în raport cu ofertele de acelaşi tip existente pe piaţă.

Orice societate comercială trebuie să informeze publicul şi C.N.V.M., fără întârziere, în legătură cu informaţiile privilegiate ce îl privesc în mod direct. Societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată vor întocmi, vor pune la dispoziţia publicului şi vor transmite C.N.V.M. şi operatorului de piaţă rapoarte trimestriale, semestriale şi anuale. Rapoartele vor fi puse la dispoziţia publicului, în scris, sau în orice alt mod aprobat de C.N.V.M. Societatea va publica un comunicat de presă într-un cotidian de circulaţie naţională, prin care investitorii vor fi informaţi cu privire la disponibilitatea acestor rapoarte. Rapoartele vor fi trimise spre publicare în maximum 5 zile de la data aprobării.

Raportarea trebuie să includă orice informaţie semnificativă, pentru ca investitorii să facă o evaluare fundamentată privind activitatea societăţii, a profitului sau pierderii, precum şi să indice orice factor special care a influenţat aceste activităţi. Situaţia financiară va fi prezentată comparativ cu situaţia financiară existentă în aceeaşi perioadă a anului financiar precedent. C.N.V.M. va emite reglementări privind conţinutul acestor rapoarte. Dacă societatea admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată întocmeşte atât situaţii financiare individuale cât şi consolidate, acestea vor fi puse la dispoziţia publicului.

Societatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată trebuie să pună la dispoziţia publicului, în termen de cel mult 4 luni de la încheierea exerciţiului financiar, situaţiile financiare anuale, împreună cu raportul anual, aprobate de adunarea generală a acţionarilor. Raportul anual va include şi raportul auditorului financiar ales şi comentariile integrale ale acestuia. Raportul semestrial trebuie să fie pus la dispoziţia publicului, în termen de cel mult 2 luni de la încheierea perioadei de raportare. Dacă situaţiile financiare semestriale au fost auditate, raportul semestrial va include obligatoriu raportul auditorului financiar. Societatea întocmeşte un raport trimestrial pentru primul şi cel de al treilea trimestru al anului care va fi pus la dispoziţia publicului şi va fi transmis la C.N.V.M. şi operatorului pieţei reglementate, în termen de cel mult 45 de


97

zile de la încheierea perioadei de raportare. Acesta include: contul de profit şi pierdere întocmit conform reglementărilor aplicabile, precum şi indicatorii economico-financiari şi opţional, raportul consiliului de administraţie. În cazul în care informaţiile financiare nu au fost auditate, emitentul va preciza expres acest lucru în raportul trimestrial. Rapoartele anuale, semestriale şi trimestriale rămân disponibile publicului cel puţin 5 ani.

Societatea admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, care a primit o informare potrivit căreia, în urma unor operaţiuni de achiziţie sau vânzare a valorilor mobiliare emise şi admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, drepturile de vot deţinute de o persoană ating, depăşesc ori scad sub unul din pragurile de 5%, 10%, 20%, 33%, 50%, 75% sau 90% din totalul drepturilor de vot, trebuie să aducă la cunoştinţa publicului respectiva operaţiune, în maximum 3 zile lucrătoare.

Emitenţii de valori mobiliare înregistrate la C.N.V.M. trebuie să transmită la C.N.V.M., rapoartele prevăzute în Regulamentul nr. 1/2006, în format electronic, cu semnătură electronică sau, după caz, pe suport de hârtie.

Emitenţii de valori mobiliare înregistrate la C.N.V.M. trebuie să publice pe site-ul propriu, lista persoanelor care fac parte din organele statutare de conducere, precum şi din conducerea executivă.

Emitenţii trebuie să includă în rapoarte toate informaţiile necesare prezentării complete şi reale a fiecărui element de conţinut. În cazul în care un emitent nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce decurg din faptul că valorile mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, C.N.V.M. şi operatorul respectivei pieţe trebuie să facă public faptul că emitentul nu-şi îndeplineşte obligaţiile.

În vederea informării investitorilor, rapoartele transmise de entităţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, se publică pe site-ul C.N.V.M. Societăţile comerciale ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată întocmesc, transmit şi aduc la cunoştinţa publicului rapoarte privind informaţiile privilegiate şi alte informaţii.

Rapoartele privind informaţiile privilegiate, prevăzute la art. 226 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 se întocmesc după modelul prezentat în anexa Regulamentului C.N.V.M. nr. 1/2006, se transmit C.N.V.M. şi operatorului pieţei reglementate pe care se tranzacţionează acţiunile emise de respectiva societate comercială, fără întârziere, dar fără a se depăşi 24 de ore de la producerea respectivului eveniment sau de la data la care respectiva informaţie este adusă la cunoştinţa emitentului şi se publică în acelaşi termen în cel puţin un cotidian de circulaţie naţională.

Din categoria informaţiilor privilegiate fac parte, fără a se limita la, următoarele: a) hotărârea consiliului de administraţie/altor organe abilitate, referitoare la

convocarea adunării generale sau la ţinerea unei şedinţe a consiliului de administraţie care urmează să delibereze în vederea exercitării atribuţiilor delegate de AGEA, în conformitate cu art. 114 din Legea nr. 31/1990, republicată;

b) convocarea adunării generale a acţionarilor; c) hotărârile adunărilor generale ale acţionarilor sau ale consiliului de administraţie,

luate în exercitarea atribuţiilor delegate de AGEA, în conformitate cu prevederile art. 114 din Legea nr. 31/1990, republicată;

d) schimbări în controlul asupra societăţii comerciale, inclusiv schimbări în controlul entităţii care deţine controlul asupra societăţii comerciale;

e) schimbări în conducerea societăţii comerciale ; f) schimbarea auditorului societăţii şi cauzele care au dus la această modificare; g) încetarea sau reducerea relaţiilor contractuale care au generat cel puţin 10% din

veniturile societăţii în exerciţiul financiar anterior;


98

h) publicarea proiectului de fuziune/divizare în Monitorul Oficial al României; i) schimbări în caracteristicile şi/sau drepturile aferente diferitelor clase de valori

mobiliare inclusiv schimbări în drepturile ataşate instrumentelor derivate emise de emitent ce conferă drepturi asupra acţiunilor emise de acesta;

j) litigii în care este implicată societatea comercială; k) iniţierea şi încheierea procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului; l) operaţiunile extrabilanţiere cu efecte semnificative asupra rezultatelor financiare. Din categoria informaţiilor prevăzute la art.224 alin. (5) din Legea nr.297/2004 fac

parte, fără a se limita la, următoarele: a) schimbări în obligaţiile societăţilor comerciale care pot afecta semnificativ

activitatea sau situaţia patrimonială a societăţii comerciale; b) achiziţii sau înstrăinări substanţiale de active. Termenul “achiziţie” nu se referă

numai la cumpărări, ci include achiziţii sub formă de leasing sau orice alte metode prin care se pot obţine active. În mod similar, termenul “înstrăinare” nu se referă numai la vânzare, ci poate include contracte de leasing, schimb etc., precum şi casare, abandonare sau distrugere de active. Achiziţiile sau înstrăinările de active vor fi considerate substanţiale, daca activele reprezintă cel puţin 10% din valoarea totală a activelor societăţii comerciale fie înainte, fie după tranzacţia respectivă;

c) contracte încheiate de societate a căror valoare depăşeşte 10% din cifra de afaceri netă aferentă ultimelor situaţii financiare anuale sau contracte încheiate în afara activităţii curente a societăţii;

d) realizarea unui produs sau introducerea unui serviciu nou sau a unui proces de dezvoltare ce afectează resursele societăţii comerciale;

Societatea comercială ale cărei obligaţiuni sunt admise la tranzacţionare trebuie să asigure toate facilităţile şi informaţiile necesare, pentru a permite obligatarilor să-şi exercite drepturile, în special:

a) să publice notificări privind organizarea de adunări ale obligatarilor, plata dobânzii, exercitarea eventualelor drepturi de conversie, schimb, subscriere sau rambursare a împrumutului;

b) să desemneze ca agent de plată o instituţie financiară, prin care deţinătorii de obligaţiuni să-şi poată exercita drepturile băneşti, cu excepţia cazului în care emitentul asigură el însuşi aceste servicii.

Societatea trebuie să informeze publicul, fără întârziere, cu privire la: a) orice nouă modificare majoră a activităţii sale care nu a fost făcută public şi care

ar putea afecta semnificativ capacitatea societăţii de a-şi îndeplini obligaţiile asumate. C.N.V.M. poate excepta societatea de la această obligaţie, la solicitarea acesteia, dacă dezvăluirea unor anumite informaţii ar prejudicia interesele legitime ale societăţii;

b) contractarea unor noi împrumuturi şi garanţiile constituite în vederea obţinerii acestora;

c) orice modificare a dreptului obligatarilor care ar rezulta în special din modificarea termenilor împrumuturilor sau a ratei dobânzii;

d) modificarea drepturilor aferente acţiunilor, în situaţia în care obligaţiunile sunt convertibile în acţiuni.

O societate comercială ale cărei obligaţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România, precum şi pe pieţele reglementate din unul sau mai multe state membre şi/sau nemembre este obligată să furnizeze pe piaţa reglementată din România informaţii ce sunt echivalente cu cele furnizate pe pieţele din statele membre şi nemembre, dacă aceste informaţii au importanţă pentru evaluarea respectivelor obligaţiuni. Societatea nu este obligată să publice rapoarte anuale şi semestriale dacă aceasta a emis exclusiv obligaţiuni admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a


99

căror valoare nominală unitară, la data emisiunii, a reprezentat echivalentul a cel puţin 50.000 euro.

În cazul în care valorile mobiliare emise de un emitent cu sediul în România sunt admise la tranzacţionare numai pe o piaţă reglementată din România, rapoartele prevăzute de prezentul regulament sunt întocmite şi aduse la cunoştinţa publicului în limba română. În cazul în care valorile mobiliare emise de un emitent cu sediul în România sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România şi pe pieţe reglementate din unul sau mai multe state membre, rapoartele întocmite sunt făcute publice în limba română şi, în funcţie de alegerea emitentului, fie într-o limbă acceptată de autorităţile competente din statele membre gazdă, fie într-o limbă de largă circulaţie în domeniul financiar internaţional.

Un emitent ale cărui valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România şi pe una sau mai multe pieţe reglementate din cadrul statelor membre este obligat să furnizeze pieţelor informaţii echivalente.


100

CAP.7 SERVICII POST-TRANZACŢIONARE

7.1. Depozitarul central şi sistemul de compensare - decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare

Depozitarul central este acea persoană juridică, constituită sub forma societăţii pe acţiuni, emitentă de acţiuni nominative, în conformitate cu Legea nr.31/1990, republicată, autorizată şi supravegheată de C.N.V.M., care efectuează operaţiunile de depozitare a valorilor mobiliare cu excepţia titlurilor de stat.

În conformitate cu prevederile art.147 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, toate clasele de valori mobiliare tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare vor fi depozitate, în mod obligatoriu, la depozitarul central autorizat, în vederea efectuării în mod centralizat a operaţiunilor cu valori mobiliare şi asigurării unei evidenţe unitare a acestor operaţiuni.

Capitalul social minim în numerar al depozitarului central, subscris integral de către acţionarii fondatori la momentul depunerii cererii de obţinere a autorizaţiei de constituire, trebuie să reprezinte echivalentul în lei a cel puţin 5 milioane euro, calculat la cursul de referinţă comunicat de B.N.R, la data depunerii cererii de autorizare. La constituire, capitalul social, vărsat de fiecare acţionar fondator, va fi de cel puţin 70%, diferenţa de până la 30% urmând a fi vărsată cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990, republicate.

Obiectul de activitate al depozitarului central constă în efectuarea următoarelor activităţi principale:

a) operaţiuni de depozitare pentru emitenţii de valori mobiliare, conform dispoziţiilor art. 146 alin. (4) din Legea nr. 297/2004 şi cu prevederile regulamentului C.N.V.M. ce urmează a fi emis în aplicarea legii;

b) operaţiuni de registru pentru emitenţii de valori mobiliare, în conformitate cu prevederile art. 146 alin. (4) din Legea nr. 297/2004 şi cu prevederile regulamentului C.N.V.M. ce urmează a fi emis în aplicarea legi;

c) operaţiuni de compensare decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare, în conformitate cu prevederile art. 143, 144 şi 145, art.146 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 şi cu prevederile regulamentului C.N.V.M. ce urmează a fi emis în aplicarea legi;

d) administrarea garanţiilor referitoare la valorile mobiliare păstrate în sistem; e) crearea infrastructurii pentru facilitarea împrumuturilor de valori mobiliare între

participanţii la sistem în vederea acoperirii riscului de decontare; f) prestarea, împreună cu sau în numele emitentului, a serviciilor pentru îndeplinirea

obligaţiilor emitentului faţă de deţinătorii de valori mobiliare; g) servicii în legătură cu exercitarea dreptului de preferinţă;

operaţiuni de gestionare a registrului pentru emitenţii neadmişi la tranzacţionare pe pieţele reglementate şi/sau în sistemele alternative de tranzacţionare, în conformitate cu art. 180 din Legea nr. 31/1990, republicată.

Actul constitutiv şi reglementările privind organizarea şi funcţionarea depozitarului central vor fi supuse aprobării C.N.V.M., înaintea intrării în vigoare a acestora. Acţionarii depozitarului central nu pot deţine mai mult de 5% din drepturile de vot, excepţie făcând operatorii de piaţă, care pot deţine până la 75% din drepturile de vot, cu aprobarea C.N.V.M. aşa cum prevede art.150 din Legea nr.297/2004. Cererea de


101

aprobare a intenţiei de dobândire a procentului de 5% din drepturile de vot va fi analizată de C.N.V.M. în mod similar cu cererea operatorului de piaţă.

La constituire, pot deţine calitatea de acţionari fondatori ai depozitarului central operatorii de piaţă, acţionarii societăţilor de registru şi ai Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de regulamentul C.N.V.M. Ulterior obţinerii autorizaţiei de funcţionare a depozitarului central, calitatea de acţionar al acestuia poate fi dobândită de orice persoană juridică sau entitate fără personalitate juridică autorizată de C.N.V.M., B.N.R. şi C.S.A. sau de autorităţi similare din state membre, care respectă reglementările în vigoare.

Administrarea depozitarului central va fi încredinţată unui consiliu de administraţie, format din cel puţin 5 membri persoane fizice. Atribuţiile şi responsabilităţile consiliului de administraţie vor fi stabilite în actul constitutiv al societăţii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu respectarea condiţiilor prevăzute de reglementările C.N.V.M. Conducerea efectivă a depozitarului central trebuie să fie asigurată de una sau mai multe persoane, denumite conducători.

În vederea validării individuale a membrilor consiliului de administraţie şi a aprobării numirii conducătorilor depozitarului central, C.N.V.M. va evalua toate circumstanţele şi informaţiile legate de activitatea, reputaţia, şi de experienţa fiecărei persoane propuse luând în considerare documentele solicitate. C.N.V.M. va refuza să valideze membrii consiliului de administraţie sau să aprobe numirea conducătorilor dacă există motive întemeiate şi demonstrabile pentru a crede că respectivele persoane nu pot asigura administrarea şi efectuarea operaţiunilor în condiţii sigure şi prudente.

Depozitarul central trebuie să dispună la momentul autorizării şi pe parcursul desfăşurării activităţii sale de personal calificat corespunzător obiectului de activitate, de resurse financiare suficiente pentru a facilita funcţionarea sa ordonată şi de un echipament tehnic şi informatic performant, având în vedere natura şi dimensiunea activităţilor desfăşurate de acesta, precum şi tipurile şi gradul riscurilor la care este expus.

Sistemele tehnico-informatice folosite de către depozitarul central trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele funcţii:

a) protejarea sistemului împotriva accesului neautorizat prin mecanisme informatice moderne, fiabile şi performante

b) garantarea integrităţii emisiunilor de valori mobiliare şi protecţia intereselor investitorilor prin asigurarea unui sistem unitar de evidenţă a emitenţilor, a valorilor mobiliare şi a deţinătorilor acestora;

c) executarea operaţiunilor de transfer de proprietate asupra valorilor mobiliare; d) posibilitatea transmiterii electronice a raportărilor de către participanţi în vederea

consolidării structurii acţionariatului unui emitent; e) administrarea riscurilor operaţionale, în sensul minimizării acestora, în cadrul

sistemului de compensare decontare a valorilor mobiliare; f) stabilirea legăturilor electronice cu sistemele de tranzacţionare a instrumentelor

financiare pentru care asigură depozitarea, compensarea şi decontarea, precum şi cu sistemele de plăţi desemnate de BNR ca sisteme de importanţă sistemică sau de importanţă deosebită care vor asigura decontarea fondurilor băneşti;

g) stabilirea legăturilor electronice în vederea efectuării operaţiunilor transfrontaliere de depozitare, compensare şi decontare;

h) constituirea unor fişiere de rezervă – back-up - în mod regulat; i) asigurarea unor planuri de reconstituire a evidenţelor pentru cazurile în care se

produc deteriorări grave ale echipamentului, ale sediului sau ale dosarelor pentru a asigura restabilirea cu promptitudine a activităţii, fără pierderi sau deteriorări ale integrităţii informaţiilor din sistem;

j) menţinerea conturilor de valori mobiliare şi a istoricului operaţiunilor efectuate în aceste conturi, precum şi păstrarea documentelor care au stat la baza operaţiunilor;


102

k) menţinerea registrului de valori mobiliare gajate sau afectate de orice alte condiţii sau sarcini.

Depozitarul central trebuie să dezvolte un plan de asigurare a continuităţii operaţionale şi reluarea activităţii acestuia în caz de dezastru, prin care să se identifice, în cazuri de urgenţă, resursele şi procesele necesare reconfigurării sistemului propriu, pe baza unui scenariu bine definit.

Emitenţii pentru care se efectuează operaţiuni de depozitare, încheie contracte cu depozitarul central, care realizează şi operaţiuni de registru pentru aceştia. Depozitarul central furnizează emitenţilor informaţiile necesare pentru exercitarea drepturilor aferente valorilor mobiliare depozitate, putând presta servicii pentru îndeplinirea obligaţiilor emitentului faţă de deţinătorii de valori mobiliare.

Contractele de prestări servicii încheiate de depozitarul central cu emitenţii, în vederea îndeplinirii obligaţiilor emitentului faţă de deţinătorii valorilor mobiliare, vor face referire, cel puţin, la:

a) plata dividendelor, dacă clauzele contractuale prevăd aceasta; b) plata dobânzii sau a principalului, dacă clauzele contractuale prevăd aceasta; c) emiterea documentelor care atestă dreptul de vot în cadrul adunării generale a

acţionarilor; d) splitarea sau consolidarea acţiunilor; e) efectuarea operaţiunilor aferente exercitării dreptului de preferinţă în vederea

cumpărării de noi acţiuni. Înainte de a fi tranzacţionate în cadrul unei pieţe reglementate sau a unui sistem

alternativ de tranzacţionare, valorile mobiliare vor fi în mod obligatoriu înregistrate în sistemul depozitarului central în baza contractului încheiat cu emitentul respectivelor valori mobiliare.

În vederea înregistrării valorilor mobiliare în sistemul depozitarului central, emitentul trebuie să furnizeze cel puţin următoarele informaţii şi documente:

a) datele de identificare ale emitentului: denumirea, codul unic de identificare (CUI) pentru emitenţii persoane juridice române sau un cod unic similar pentru emitenţii străini, sediul social, numărul de telefon, fax, adresa de e-mail, dacă este cazul, localitate, unitate administrativ-teritorială, statul de origine. În cazul emitenţilor, persoane juridice române, informaţiile din câmpurile “judeţ” şi “localitate” se vor completa obligatoriu în conformitate cu nomenclatorul SIRUTA, publicat de Guvernul României;

b) capitalul social, numărul acţiunilor şi valoarea lor nominală; c) clasa de valori mobiliare; d) drepturile şi obligaţiile aferente valorilor mobiliare emise, precum şi specificarea

oricărei limitări a exerciţiului dreptului de vot şi termenele de îndeplinire a obligaţiilor rezultate din deţinerea respectivelor valori mobiliare;

e) numele, prenumele, funcţia persoanei sau persoanelor autorizate să reprezinte emitentul, numele persoanei de contact, precum şi specimenele de semnătură;

f) copia certificatului de înregistrare a valorilor mobiliare la C.N.V.M., dacă respectivele valori mobiliare au făcut obiectul unei oferte publice;

g) cererea de admitere pe o piaţă reglementată sau într-un sistem alternativ de tranzacţionare, dacă este cazul;

h) hotărârea organului statutar al emitentului privind înregistrarea valorilor mobiliare în sistemul depozitarului central.

Emitenţii au obligaţia de a aduce la cunoştinţă depozitarului central orice modificare a datelor de mai sus, conform regulilor şi procedurilor depozitarului central.


103

În vederea determinării structurii acţionariatului unui emitent, la o anumită dată de referinţă, intermediarii vor raporta depozitarului central titularii subconturilor individualizate deţinute de aceştia. Raportarea se va efectua astfel:

a) pentru o anumită valoare mobiliară, în termen de 3 zile lucrătoare de la data solicitării depozitarului central;

b) pentru toate valorile mobiliare, în termen de 3 zile lucrătoare de la datele de 30 iunie şi 31 decembrie.

Conturile de valori mobiliare deschise la depozitarul central, în numele intermediarilor, vor fi evidenţiate astfel încât să se asigure separarea valorilor mobiliare deţinute în nume propriu, de cele deţinute în contul investitorilor.

Depozitarul central va notifica tuturor membrilor săi, C.N.V.M., precum şi pieţei reglementate sau sistemului alternativ de tranzacţionare, după caz, admiterea valorilor mobiliare în ziua lucrătoare următoare încheierii procedurii de admitere a valorilor mobiliare ale emitentului.

Sunt consideraţi membri ai depozitarului central şi sunt admişi în sistem, conform procedurilor acestuia, următoarele entităţi:

a) participanţii direcţi şi/sau indirecţi la sistem; b) Banca Naţională a României; c) depozitarii centrali şi/ sau societăţi care administrează sistemele de compensare

decontare din statele membre şi nemembre; d) depozitari internaţionali de valori mobiliare şi alte instituţii financiare

internaţionale. Participant direct este un intermediar autorizat, o contraparte centrală, un agent de

decontare sau o casă de compensare. Conform regulilor de funcţionare a sistemului, acelaşi participant poate să acţioneze în calitate de contraparte centrală, de casă de compensare sau de agent de decontare ori să execute toate aceste sarcini, ori numai o parte din ele. Participant indirect este o instituţie de credit care poate să transmită ordine de transfer în sistem, în temeiul unei relaţii contractuale cu o instituţie participantă în sistem care execută ordine de transfer în cadrul acestuia.

Depozitarul central va notifica C.N.V.M., în termen de o zi lucrătoare, admiterea în sistem a membrilor menţionaţi mai sus. Membrii menţionaţi la lit.a), c) şi d) pot să deschidă conturi la depozitarul central, astfel încât să asigure separarea valorilor mobiliare mobiliare deţinute în nume propriu de cele deţinute în numele unei terţe persoane.

Regulile de admitere a membrilor în sistemul depozitarului central trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a) criterii de acces obiective, clare şi nediscriminatorii care să includă necesarul de resurse financiare (cerinţe de capital minim), operaţionale şi de personal, dotarea tehnică şi măsurile de administrare a riscurilor operaţionale şi de compensare-decontare, inclusiv pentru intermediarii autorizaţi în statele membre, în conformitate cu art. 42 din Legea nr. 297/2004;

b) criterii de excludere/suspendare din sistem a membrilor care nu mai îndeplinesc condiţiile de admitere;

c) comisioanele percepute de către depozitar în schimbul serviciilor furnizate. Depozitarul central nu poate refuza accesul unui membru autorizat într-un stat

membru în sistemul administrat de acesta, cu excepţia cazului în care consideră că va fi afectată desfăşurarea ordonată şi eficientă a activităţii sale. Refuzul de a permite accesul unui membru în sistem va fi motivat în scris, indicându-se condiţiile de admitere pe care membrul nu le îndeplineşte. Un membru nu va fi admis în sistem dacă nu îndeplineşte condiţiile tehnice, operaţionale, de personal şi financiare minime prevăzute în regulile depozitarului central aprobate de C.N.V.M.


104

Depozitarul central va suspenda sau, după caz, va exclude din sistem participanţii radiaţi din Registrul C.N.V.M., precum şi pe aceia care nu mai îndeplinesc criteriile de admitere şi menţinere în sistem, conform regulilor şi procedurilor proprii. În termen de 2 zile lucrătoare, depozitarul central va notifica C.N.V.M. orice excludere sau suspendare din sistem a participanţilor care nu mai îndeplinesc criteriile de admitere şi menţinere în sistem.

Depozitarul central de valori mobiliare va emite regulamente şi proceduri care să cuprindă cel puţin următoarele aspecte:

a) criterii de admitere şi de menţinere a valorilor mobiliare în sistemul depozitarului central;

b) condiţii şi criterii de admitere şi de menţinere a membrilor în sistemul depozitarului central;

c) drepturile şi obligaţiile membrilor admişi în sistem; d) modalitatea de înregistrare şi depozitare a valorilor mobiliare în depozitarul

central, precum şi modalităţile de gestionare a conturilor de valori mobiliare sau a altor conturi în legătură cu acestea, inclusiv măsuri cu privire la blocarea în cont a respectivelor valori mobiliare;

e) eliberarea extrasului de cont; f) alocarea numerelor de identificare pentru conturile de valori mobiliare deschise în

sistemul depozitarului central; g) modalitatea de îndeplinire a obligaţiilor depozitarului faţă de deţinătorii valorilor

mobiliare, în baza contractului de prestări de servicii încheiat cu emitentul; h) asigurarea concordanţei între volumul emisiunii înregistrată la depozitarul

central şi numărul valorilor mobiliare; i) proceduri de identificare şi de monitorizare de către depozitarul central a

salariaţilor membrilor şi emitenţilor care au acces on-line cu baza de date a acestuia; j) organizarea şi funcţionarea sistemului de compensare decontare; k) momentul la care decontarea devine finală, precum şi momentele la care

transferul valorilor mobiliare şi a fondurilor băneşti devin irevocabile şi necondiţionate; l) reducerea la minimum posibil a perioadei de timp între blocarea valorilor mobiliare

şi/sau a fondurilor băneşti şi momentul la care decontarea devine finală; m) constituirea sistemului de conturi în marjă; n) proceduri aplicabile transferurilor directe; o) administrarea garanţiilor referitoare la valorile mobiliare păstrate în sistem; p) proceduri de administrare a riscurilor operaţionale şi alte măsuri de administrare

a riscurilor inerente sistemului de compensare decontare şi de reducere a decontărilor eşuate, inclusiv facilitarea împrumuturilor de valori mobiliare;

q) conditiile de desfăşurare a operaţiunilor transfrontaliere; r) supravegherea participanţilor cu privire la activităţile de compensare decontare; s) măsuri de sancţionare a membrilor ce nu-şi îndeplinesc obligaţiile, precum şi

modalităţile de aplicare a acestora; t) proceduri de control intern. Regulamentele şi procedurile prevăzute mai sus vor fi aduse la cunoştinţa

membrilor şi vor fi publicate pe site-ul depozitarului central, cu cel puţin 2 săptămâni înainte de data intrării lor în vigoare.

Depozitarul central va fi direct răspunzător pentru asigurarea zilnică a concordanţei dintre cantitatea de valori mobiliare înregistrată în conturile de valori mobiliare şi cantitatea de valori mobiliare emise. Valorile mobiliare păstrate în conturile deschise la depozitarul central nu vor putea fi considerate ca aparţinând patrimoniului acestuia şi nu vor putea face obiectul nici unei pretenţii din partea creditorilor depozitarului. În situaţia în care depozitarul central intră în posesia unor documente referitoare la un


105

emitent, din care rezultă neconcordanţe faţă de datele din sistemul unitar de evidenţă, are obligaţia notificării C.N.V.M., în termen de o zi lucrătoare de la data la care au fost cunoscute respectivele neconcordanţe.

Pentru a garanta integritatea emisiunilor de valori mobiliare şi interesele investitorilor, depozitarul central trebuie să se asigure că sistemul unitar de evidenţă funcţionează în mod adecvat şi corespunzător, prin înregistrarea oricărei operaţiuni în conturile corespunzătoare de valori mobiliare şi prin păstrarea istoricului acestor operaţiuni. C.N.V.M. supraveghează activitatea depozitarului central pentru a asigura transparenţa operaţiunilor, buna desfăşurare a activităţii şi protecţia investitorilor.

Depozitarul central va efectua operaţiuni de compensare-decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare. Condiţiile generale privind operaţiunile de compensare şi decontare, precum şi cele de decontare brută pentru tranzacţiile cu instrumente financiare, altele decât cele derivate, care pot avea loc în cadrul sistemului de compensare-decontare, sunt stabilite de către C.N.V.M. împreună cu B.N.R.

Prevederile Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital nu se aplică sistemelor de compensare şi decontare a operaţiunilor cu instrumente ale pieţei monetare şi nici celor cu titluri de stat efectuate în afara pieţei reglementate definite de legea menţionată.

Autorizarea şi supravegherea sistemului de compensare-decontare şi a societăţii ce administrează acest sistem se va face de către C.N.V.M. împreună cu B.N.R. şi cu alte autorităţi competente, după caz.

Ciclul de decontare a tranzacţiilor cu instrumente financiare, altele decât cele derivate, efectuate pe pieţele reglementate şi în cadrul sistemelor alternative de tranzacţionare este de maximum 3 zile lucrătoare (momentul T+3) de la data efectuării tranzacţiei (momentul T). Depozitarul central are obligaţia de a monitoriza frecvenţa şi durata decontărilor eşuate, de a evalua riscurile asociate acestor decontări şi de a dispune măsurile adecvate în scopul reducerii acestora.

Transferul dreptului de proprietate privind instrumentele financiare, altele decât cele derivate, are loc, la data decontării, în cadrul sistemului de compensare - decontare, pe baza principiului livrare contra plată. Livrarea valorilor mobiliare se realizează dacă şi numai dacă are loc şi plata fondurilor băneşti corespunzătoare. Proiectul de regulament prevede că valorile mobiliare cumpărate pot fi înstrăinate începând cu momentul cumpărării lor, conform regulilor pieţei pe care se tranzacţionează respectivele valori mobiliare şi regulilor depozitarului central.

7.2. Casa de compensare şi contrapartea centrală

Operaţiunile de compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate, precum şi orice operaţiuni în legătură cu acestea vor fi efectuate de casa de compensare autorizată de C.N.V.M., în conformitate cu reglementările emise de aceasta. Casa de compensare este o entitate responsabilă de calcularea poziţiilor nete ale intermediarilor, ale unei posibile contrapărţi centrale şi/sau ale unui posibil agent de decontare.

Agentul de decontare este entitatea care deschide pentru intermediarii autorizaţi şi/sau pentru o contraparte centrală care participă la sistem, conturi de decontare prin care, pe baza ordinelor de transfer din sistem, sunt decontate tranzacţiile cu instrumente financiare sau, după caz, acordă credite respectivilor intermediari şi/sau contrapărţii centrale, în scopul decontării.


106

Contrapartea centrală este o entitate care se interpune între intermediarii din sistem şi care acţionează ca o contraparte exclusivă a acestora, în ceea ce priveşte ordinele lor de transfer. Casa de compensare pentru instrumente financiare derivate acţionează ca şi contraparte centrală. Art.157 din Legea nr.297/2004 prevede că aceeaşi entitate poate fi autorizată să acţioneze ca o contraparte centrală, atât pentru instrumentele financiare derivate, cât şi pentru instrumentele financiare, altele decât cele derivate.

Obiectul de activitate al casei de compensare/contrapărţii centrale constă în efectuarea următoarelor activităţi principale:

a) calcularea poziţiilor nete ale membrilor compensatori, ale unei posibile contrapărţi centrale şi/sau ale unui posibil agent de decontare, în conformitate cu prevederile art. 157 alin. (2) din Legea nr. 297/2004;

b) asigurarea evidenţei instrumentelor financiare derivate tranzacţionate pe pieţele reglementate şi/ sau în cadrul sistemelor alternative de tranzacţionare;

c) operaţiuni de înregistrare, garantare, compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente finaniciare derivate, precum şi orice alte operaţiuni în legătură cu acestea;

d) reevaluarea poziţiilor deschise şi reţinerea sumelor aferente acestora în contul în marjă.

Casa de compensare/ contrapartea centrală poate efectua următoarele activităţi conexe în legătură cu obiectul principal de activitate:

a) dezvoltarea, promovarea şi comercializarea de produse şi servicii informatice şi de comunicaţii specifice operaţiunilor de înregistrare, garantare, compensare şi decontare;

b) facilitarea comunicării dintre membrii compensatori şi noncompensatori; c) pregătirea şi atestarea tehnico - operaţională a personalului membrilor

compensatori şi noncompensatori în legătură cu activitatea casei de compensare/ contrapărţii centrale;

d) alte activităţi autorizate de C.N.V.M. Casa de compensare şi contrapartea centrală sunt persoane juridice, constituite

sub forma unor societăţi pe acţiuni, emitente de acţiuni nominative, plătite integral în numerar, la momentul depunerii cererii de autorizare. Conform prevederilor art.160 din Legea nr.297/2004, orice achiziţie de acţiuni ale casei de compensare/contrapărţii centrale, care va duce la o deţinere ce ar atinge sau ar depăşi 10%, 20%, 33%, 50% din totalul drepturilor de vot, va fi supusă aprobării C.N.V.M. în termen de 2 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei. C.N.V.M. poate refuza aprobarea dobândirii de către o persoană a deţinerilor menţionate dacă apreciază că persoana, care ar ocupa o astfel de poziţie, poate prejudicia funcţionarea în bune condiţii a casei de compenare/contrapărţii centrale sau o bună supraveghere a acesteia. În cazul aprobării dobândirii participaţiei, decizia C.N.V.M. va stabili şi termenul în care trebuie să se realizeze dobândirea poziţiei respective.

Administrarea şi conducerea casei de compensare/contrapărţii centrale trebuie să se desfăşoare în condiţii de transparenţă şi eficienţă în vederea asigurării protecţiei intereselor acţionarilor şi investitorilor. Conducerea efectivă a casei de compensare/ contrapărţii centrale trebuie să fie asigurată de una sau mai multe persoane, denumite conducători, împuternicite să conducă şi să coordoneze activitatea zilnică a acesteia şi care sunt investite cu competenţa de a angaja răspunderea acesteia.

În vederea validării individuale a membrilor consiliului de administraţie şi a aprobării numirii conducătorilor depozitarului central, C.N.V.M. va evalua toate circumstanţele şi informaţiile legate de activitatea, reputaţia şi de experienţa fiecărei persoane propuse luând în considerare documentele solicitate.


107

Consiliul de administraţie trebuie să asigure separarea activităţii de evaluare şi administrare a riscului de garantare, compensare şi decontare de activităţile şi operaţiunile curente, putând delega aceste atribuţii unei comisii speciale.

Casa de compensare/contrapartea centrală trebuie să deţină lichidităţi suficiente în vederea efectuării la timp a plăţilor, pe termen scurt, precum şi pentru acoperirea pierderilor ce rezultă din eventualele situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor membrilor compensatori.

Pentru evaluarea resurselor financiare necesare, casa de compensare/ contrapartea centrală va emite proceduri care vor lua în considerare cel puţin următoarele:

a) expunerile cele mai mari la risc faţă de neîndeplinirea obligaţiilor membrilor compensatori în condiţii de piaţă extreme, dar plauzibile, care ar putea produce pierderi, nefiind pe deplin acoperite de cerinţele de constituire a marjelor;

b) expunerile cele mai mari faţă de membri compensatori care se pot afla în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile;

c) situaţiile în care doi sau mai mulţi membri compensatori se află în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile în aceeaşi zi.

Casa de compensare/ contrapartea centrală trebuie să identifice sursele de risc operaţional care apar ca urmare a angajamentelor proprii sau ale membrilor compensatori şi a factorilor externi şi să emită proceduri clare şi transparente în vederea diminuării acestora. Riscul operaţional este generat de deficienţele în sistemele informaţionale sau în controlul intern, de erorile umane, erorile de management sau de disfuncţionalităţile apărute în urma unor calamităţi şi care conduc la pierderi neaşteptate.

Intermediarii care tranzacţionează instrumente financiare derivate pe pieţele reglementate/sistemele alternative de tranzacţionare pot participa direct la sistemul de compensare-decontare ca membri compensatori generali, individuali sau indirect ca membri noncompensatori.

Membrul compensator general este membrul care devine contrapartea casei de compensare/contrapărţii centrale în procesul de compensare-decontare pentru tranzacţiile încheiate pe cont propriu, pe contul clienţilor săi, pe contul membrilor noncompensatori, precum şi al clienţilor acestuia.

Membrul compensator individual este membrul care devine contrapartea casei de compensare/contrapărţii centrale în procesul de compensare-decontare pentru tranzacţiile încheiate pe cont propriu şi pe contul clienţilor săi.

În scopul realizării activităţii de garantare, compensare şi decontare, un membru compensator asigură permanent sumele cerute de casa de compensare/contrapartea centrală pentru existenţa contului în marjă şi a fondului de garantare. Casa de compensare/contrapartea centrală trebuie să solicite membrilor compensatori să deţină resurse financiare suficiente şi să aibă capacitate operaţională în vederea îndeplinirii obligaţiilor care rezultă din participarea la sistemul de compensare-decontare administrat de către aceasta.

Cerinţele privind admiterea membrilor compensatori la sistemul de compensare-decontare administrat de casa de compensare/ contrapartea centrală vor fi stabilite prin proceduri, în baza unor criterii obiective care să permită un acces liber şi nediscriminatoriu şi vor conţine cel puţin următoarele elemente:

a) cerinţe minime de capital pentru membrii compensatori; b) cerinţe privind condiţiile de calificare şi experienţă profesională ce trebuie

îndeplinite de personalul membrilor compensatori desemnaţi în relaţia cu casa de compensare/contrapartea centrală;


108

c) cerinţe privind monitorizarea continuă a respectării permanente a condiţiilor impuse membrilor compensatori.

Sistemele tehnico-informatice folosite de către casa de compensare/contrapartea centrală trebuie să fie echipate cu sisteme de siguranţă şi salvare corespunzătoare şi să asigure îndeplinirea a cel puţin următoarelor funcţii:

a) evaluarea, gestionarea şi reducerea riscului de compensare şi decontare; b) păstrarea în siguranţă a datelor şi informaţiilor stocate, şi a bazelor de date; c) înregistrarea instrumentelor financiare derivate pe fiecare membru

compensator; d) reevaluarea în timpul şi la închiderea şedinţei de tranzacţionare a poziţiilor

deschise; e) comunicarea în timp real cu participanţii la piaţă; f) operarea în timp real a sumelor retrase sau a alimentărilor în conturile în marjă; g) posibilitatea intervenirii în cazul necesităţii lichidării forţate a poziţiilor deschise

pentru conturile în marjă care nu se încadrează în limitele impuse; h) transmiterea electronică a situaţiei contului în marjă pentru fiecare membru

compensator. Contrapartea centrală va deschide şi va ţine un cont în marjă pentru fiecare

membru compensator, în care va colecta marjele pentru poziţiile deschise. Marjele constituite în numele membrilor compensatori nu vor putea fi considerate ca aparţinând activelor casei de compensare contraparte centrală şi nu vor putea face obiectul cererii sau plăţii creditorilor acesteia.

În vederea asigurării continuităţii desfăşurării activităţii, casa de compensare/ contrapartea centrală trebuie să emită proceduri privind neîndeplinirea obligaţiilor de către membri compensatori, clare şi obiective, având ca scop cel puţin următoarele:

a) limitarea şi reducerea pierderilor şi a presiunilor create de lipsa de lichidităţi; b) definirea clară a situaţiilor de neîndeplinire a obligaţiilor membrilor compensatori

şi/sau noncompensatori şi metodele de identificare la timp a acestora; c) dezvoltarea unor planuri (metode) de avertizare a posibilităţii apariţiei situaţiilor

de neîndeplinire a obligaţiilor, precum şi monitorizarea şi impunerea de restricţii membrilor compensatori şi/sau noncompensatori;

d) facilitarea transferului sau închiderea forţată a poziţiilor membrului compensator şi/sau noncompensator care se află în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile;

e) specificarea atribuţiilor cu privire la luarea de hotărâri pentru declararea situaţiilor de neîndeplinire a obligaţiilor, în cazul în care acestea nu sunt identificare automat;

f) adoptarea de măsuri în cazurile în care se identifică situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor membrilor compensatori şi/sau noncompensatori, cum ar fi:

1. modificările ce intervin în practicile normale de decontare; 2. tratamentul ce se va aplica conturilor clienţilor; 3. succesiunea acţiunilor ce se vor întreprinde; 4. informaţiile care trebuie să fie obţinute, precum şi obligaţiile şi responsabilităţile

casei de compensare/contrapărţii centrale şi a membrilor compensatori; 5. existenţa de mecanisme, altele decât cele ale casei de compensare/contrapărţii

centrale, care pot fi utilizate în cazurile de neîndeplinire a obligaţiilor unui membru compensator şi/sau noncompensator, în vederea reducerii impactului asupra pieţei.

Casa de compensare/contrapartea centrală poate suspenda membrul compensator ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor ce îi revin. În termen de 24 de ore de la luarea deciziei, aceasta va notifica C.N.V.M. şi pieţei reglementate/sistemului alternativ de tranzacţionare suspendarea membrului compensator.


109

7.3. Sistemul conturilor în marjă la Casa Română de Compensaţie

Contul în marjă este contul în care se evidenţiază fondurile băneşti şi/sau instrumentele financiare constituite în vederea garantării poziţiilor deschise, precum şi drepturile dobândite şi obligaţiile asumate.

Pentru iniţierea unei poziţii long sau short este obligatorie depunerea unei sume de bani, denumită marjă, care reprezintă garanţia obligaţiilor asumate de un participant la piaţa futures. În funcţie de poziţia deţinută în lanţul de compensare, fiecare participant depune marja la intermediarul prin care operează, astfel:

• intermediarii membri compensatori colectează marjele de la clienţi; • intermediarii membri non-compensatori şi traderii depun marjele în contul

membrului compensator general care îi reprezintă în relaţie cu casa de compensare;

• membrul compensator general sau, după caz, membrul compensator individual depune marjele în contul Casei Române de Compensaţie.

Marja este nivelul minim al sumei constituite în contul în marjă, pe care atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul de contracte futures, dar şi vânzătorul de opţiuni trebuie să îl menţină pentru garantarea poziţiilor deschise înregistrate în numele său. Marja poate fi constituită din următoarele categorii de active:

a) fonduri băneşti, inclusiv devize cu luarea în considerare a riscului valutar; b) titluri de stat cu scadenţa mai mică de 12 luni; c) obligaţiuni garantate integral de stat; d) acţiuni şi obligaţiuni corporative tranzacţionate pe o piaţă reglementată care

îndeplinesc criteriile de lichiditate impuse de casa de compensare/contrapartea centrală.

În prezent, în conformitate cu regulamentele Casei Române de Compensaţie SA din Sibiu, marja poate fi constituită numai din sume de bani, titluri de stat şi scrisori de garanţie bancară.

Iniţierea unei poziţii nu este posibilă fără depunerea marjei, care are rolul de a acoperi riscul potenţial până la scadenţa contractului sau până la compensarea lui printr-o operaţiune egală ca mărime şi de sens opus celei iniţiale. Marjele prevăzute în specificaţiile contractelor vor fi actualizate periodic, în funcţie de valoarea contractului şi evoluţia zilnică a preţurilor.

Un contract futures cumpărat sau vândut, reprezintă o obligaţie până la scadenţa sau compensarea contractului, iar schimbările zilnice ale cotaţiilor pieţei influenţează suma din contul în marjă, pozitiv sau negativ. Din acest motiv, este necesară luarea zilnică în calcul a influenţelor pieţei asupra conturilor în marjă ale tuturor participanţilor, pentru a evita situaţiile de insolvabilitate care pot apărea.

Compensarea zilnică se realizeză atât pe baza tranzacţiilor încheiate de titularul contului în marjă în ziua curenă, cât şi pe baza tranzacţiilor cumulate pe fiecare tip de instrument.

Marcarea la piaţă este actualizarea conturilor în marjă, pe baza preţului de cotare, în timpul şi la închiderea şedinţei de tranzacţionare, cu diferenţele favorabile/nefavorabile rezultate din reevaluarea la nivelul preţului curent al pieţei a poziţiilor deschise. Marcarea la piaţă (cotarea la piaţă) se face pentru contractele deţinute de titularul contului în marjă,


110

pe fiecare tip de contract şi scadenţă, în funcţie de poziţiile deschise. Aceasta reprezintă o evaluare a acestor poziţii, la preţul de cotare al contractului respectiv, evaluare ce are ca rezultat profit sau pierdere.

Profitul sau pierderea pe contract apare ca diferenţă dintre valoarea de vânzare şi cea de cumpărare, după cum această diferenţă este pozitivă sau negativă. Diferenţa se multiplică cu valoarea pasului, şi cu numărul de contracte compensate, rezultând profitul sau pierderea din tranzacţii.

Reglementările bursei şi ale casei de compensare prevăd că preţul de cotare este preţul ultimei tranzacţii executate pe piaţa respectivului contract. El se afisează, în timp real, tuturor participanţilor şi este publicat pe site-ul Bursei şi în presă.

Marcarea la piaţă se execută pentru tranzacţiile fiecărui intermediar, separat, pentru contul HOUSE şi pentru contul CLIENŢI. În prezent, marcarea la piaţă se realizează, în timp real, ori de câte ori se actualizează preţul de cotare.

Casa Română de Compensaţie gestionează riscul participanţilor, realizând zilnic compensarea şi marcarea la piaţă a poziţiilor deschise, precum şi decontarea tranzacţiilor. Dacă aceste operaţiuni au ca rezultat o pierdere ce depăşeşte valoarea marjei de menţinere, casa de compensare trimite un apel în marjă, la care titularul contului este obligat să răspundă fie prin suplimentarea fondurilor până la nivelul marjei iniţiale pentru toate poziţiile descoperite, fie prin închiderea de poziţii, astfel ca cele rămase deschise să aibă asigurată marja necesară. Nerespectarea acestei reguli, atrage după sine intervenţia, în piaţă, a casei de compensare/membrului compensator prin lichidarea forţată a poziţiilor descoperite.

Închiderea poziţiilor deschise se poate realiza utilizând una din cele două situaţii: a) până la scadenţă, printr-o tranzacţie de aceeaşi mărime, dar de sens opus,

zilnic, în timpul şedinţei de tranzacţionare şi până la ora 12:45 în ziua scadenţei. În acest caz, închiderea poziţiei se realizează în piaţă. Pe parcursul perioadei de valabilitate a instrumentului financiar derivat, fiecare vânzător sau cumpărător poate să-şi închidă poziţia, încasând sau plătind diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare;

b) la scadenţă, respectiv în ultima zi lucrătoare a lunii în care expiră instrumentul financiar derivat, după ora 12:45. După această oră, casa de compensare exercită opţiunile „în bani” şi închide automat toate poziţiile deschise pentru contratele futures care au scadenţa în luna curentă.

La scadenţa fiecărui contract, poziţiile deschise ale participanţilor vor fi lichidate potrivit specificaţiilor fiecărui contract. Lichidarea se va realiza piramidal, astfel:

• casa de compensare va închide poziţiile deschise ale membrilor compensatori; • membrul compensator general va închide poziţiile deschise ale intermediarilor şi

traderilor reprezentaţi şi ale propriilor clienţi; • intermediarii vor închide poziţiile deschise ale clienţilor. Membrul compensator reprezintă principala verigă a lanţului de compensare şi

este participantul pe piaţa reglementată acţionar al casei de compensare, admis să opereze direct în sistemul de compensare-decontare şi care garantează tranzacţiile sale şi ale clienţilor săi. Acesta deschide conturi la casa de compensare pentru tranzacţiile proprii şi separat pentru cele ale clienţilor în care depozitează fonduri în vederea cumpărării/vânzării de instrumente financiare derivate şi acoperirii poziţiilor deschise. În conformitate cu reglementările C.N.V.M., membrul compensator constituie fonduri de garantare la casa de compensare.

Sistemul de compensare-decontare administrat de Casa Română de Compensaţie se bazează pe platforma integrată cu cea de tranzacţionare a bursei, care execută simultan înregistrarea instrumentelor financiare derivate tranzacţionate,


111

compensarea şi transferul sumelor între conturi, confirmă executarea tranzacţiilor nu mai târziu de T+0 pentru cei care participă direct la piaţă, realizează marcarea la piaţă în timp real, simultan pentru piaţa futures şi cea a opţiunilor şi execută decontarea finală la T+0.

Supravegherea sistemului se realizează electronic. Sistemul are următoarele facilităţi:

a) fiecare tip de contract are setaţi parametri specifici: marje şi oscilaţii zilnice maxime ale preţului;

b) posibilitatea monitorizării conturilor cu apel în marjă; c) permite vizualizarea conturilor în marjă şi alimentarea acestora în timpul

şedinţei de tranzacţionare; d) permite intervenţia casei de compensare pentru lichidarea forţată a poziţiilor

descoperite; e) permite evaluarea riscului în timp real pentru un portofoliu de contracte futures

şi opţiuni. Casa Română de Compensaţie din Sibiu pune la dispoziţia membrilor compensatori

programe de back-office pentru gestionarea conturilor în marjă ale clienţilor. Înregistrarea operaţiunilor în contul în marjă are loc în momentul confirmării executării acesteia. Operarea datelor, în cont, se efectuează în următoarea ordine:

a) lansarea ordinului de tranzacţionare constă în iniţiativa investitorului care solicită efectuarea unei operaţiuni în contul său. Pe baza discuţiilor cu brokerul (agentul pentru servicii de investiţii financiare), acesta fixează condiţiile în care doreşte să aibă loc tranzacţia, utilizând o anumită categorie de ordin la piaţă, limită sau stop;

b) pe baza datelor de la lit.a), investitorul completează “formularul de ordin de tranzacţionare”, document standardizat care cuprinde datele necesare privind instrumentul financiar ce urmează a fi tranzacţionat, cantitatea, preţul limită sau stop. Agentul completează acest formular cu numele şi contul investitorului, numărul şi codul său şi al intermadiarului (societăţii de servicii de investiţii financiare/instituţii de credit);

c) confirmarea lansării tranzacţiei este operaţiunea prin care agentul pentru servicii de investiţii financiare răspunde clientului că înţelege condiţiile de executare a ordinului şi verifică dacă există disponibilităţi în contul în marjă al acestuia, informându-l pe acesta ori de câte ori sunt discrepanţe între răspunderea asumată de investitor şi scopul investiţiei menţionate anterior cu ocazia deschiderii contului. După parcurgerea acestor paşi, agentul confirmă angajarea sa în executarea ordinului lansat de investitor;

d) transmiterea ordinului spre execuţie este operaţiunea prin care brokerul, în funcţie de organizarea internă a societăţii şi a pieţei pe care urmează să aibă loc acea tranzacţie, transmite ordinul depersonificat la piaţa respectivă;

e) confirmarea executării ordinului are loc imediat după executarea fiecărui ordin, agentul pentru servicii de investiţii financiare contactează clientul şi îi comunică verbal acestuia executarea ordinului, precizând investitorului condiţiile în care s-a executat tranzacţia. Intermediarul procedează apoi la transmiterea, în scris, a confirmării executării tranzacţiei pe adresa indicată de investitor;

f) înregistrarea tranzacţiei în contul investitorului are loc imediat ce a fost verificată executarea tranzacţiei respective. Datele privind orice tranzacţie sunt accesibile numai agentului, superiorului şi personalului compartimentului de control intern;

g) marcarea la piaţă a poziţiilor deschise se realizează la preţul de cotare comunicat de către casa de compensare;

h) se emite apel în marjă, dacă este cazul. Odată cu deschiderea contului de investiţii, fiecare investitor va fi informat în legătură cu procedurile de tranzacţionare, răspunderea şi riscul neîndeplinirii la timp a obligaţiilor contractuale. Acesta va semna un acord privind executarea lichidării forţate a poziţiilor descoperite.


112

Dacă societatea nu are acces direct pe acea piaţă, agentul va utiliza serviciile altui intermediar care operează pe piaţa respectivă. Orice intermediar care nu are posibilitatea să opereze pe o anumită piaţă, poate deschide la rândul său cont de investiţii la o altă societate care operează pe acea piaţă. Directiva 93/6/EEC privind adecvarea capitalului stipulează pentru intermediari nivele diferite ale capitalului iniţial în funcţie de serviciile de investiţii financiare prestate.

7.4. Finalitatea transferurilor în sistemul de compensare– decontare

Directiva UE 26/1998 privind finalitatea decontării îşi propune să contribuie la administrarea eficientă şi rentabilă a convenţiilor privind plăţile şi decontările de valori mobiliare transfrontaliere în interiorul Comunităţii Europene, care să sporească libertatea de mişcare a capitalului, dar şi libertatea de a oferi servicii pe piaţa internă. Ea recomandă ca legile statelor membre să conţină prevederi care urmăresc să minimalizeze disfuncţionalităţile cauzate unui sistem de procedurile de insolvabilitate împotriva unui participant la acel sistem.

Directiva are ca obiectiv reducerea riscului sistemic ceea ce necesită, în principal, finalizarea decontării şi posibilitatea valorificării garanţiilor oferite.

Directiva prevede că ordinele de transfer sunt irevocabile, producând efecte între participanţi şi sunt opozabile terţilor din momentul introducerii lor în sistemul de decontare, în conformitate cu regulile stabilite de acesta, inclusiv persoanelor împuternicite să administreze procedura de insolvenţă, dacă ordinele de transfer:

1. au intrat în sistemul de decontare înainte de momentul deschiderii procedurilor de insolvenţă;

2. au intrat în sistemul de decontare după momentul deschiderii procedurilor de insolvenţă şi au fost executate în aceeaşi zi cu deschiderea procedurilor respective; aceste ordine de transfer nu-şi produc efectele juridice şi nu sunt opozabile terţilor decât cu condiţia ca după momentul decontării agentul de decontare, contrapartea centrală sau casa de compensare să dovedească, că nu au cunoscut şi nu erau ţinute să cunoască deschiderea procedurii de insolvenţă.

Autoritatea din statul membru trebuie să notifice imediat alte state despre deschiderea procedurii de faliment asupra unui participant.

Reglementările asupra decontării finale nu trebuie să împiedice: 1. sistemele să verifice dacă ordinele care au intrat în sistem respectă regulile

acestuia şi permit decontarea; 2. un participant sau un terţ să exercite orice drept sau pretenţie legală care rezultă

din tranzacţionare şi pe care o persoană le-ar putea avea privind recuperarea pagubelor sau o restituire legată de un ordin de tranfer care a intrat în sistem;

3. executarea garanţiilor care trebuie să fie apărate de efectele legii în cazul deschiderii procedurii de insolvenţă.

Garanţiile financiare şi fondurile constituite în sistemul de decontare de către un participant împotriva căruia s-a declanşat procedura de insolvenţă nu vor fi afectate de deschiderea acesteia. Drepturile patrimoniale ale participantului rămase după executarea obligaţiilor în legătură cu participarea la sistem, înainte de începerea procedurilor de insolvenţă, vor putea fi folosite în cadrul procedurii. În cazul deschiderii procedurilor de insolvenţă împotriva unui participant, nici un creditor al acestuia nu poate avea pretenţii asupra instrumentelor financiare şi/sau sumelor de bani deţinute de participant în numele


113

şi pe contul clienţilor săi, ceea ce înseamnă că ordinele de transfer şi decontarea finală a acestora trebuie să poată fi executate silit în jurisdicţiile statelor membre.

Procedurile de insolvabilitate nu vor avea efect retroactiv asupra drepturilor şi obligaţiilor unui participant, iar sistemele de decontare trebuie să asigure transparenţa, dar şi siguranţa.

În România prevederile Directivei UE nr. 26/1998 privind finalitatea decontării au fost transpuse de Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi de Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare.

Directiva UE 47/2002 privind contractele de garanţie financiară precizează

regimul comunitar care trebuie să fie creat pentru constituirea de garanţii asupra instrumentelor financiare şi a sumelor de bani atât prin intermediul unei garanţii propriu-zise, cât şi sub forma unui transfer de proprietate. Aceasta va contribui la integrarea şi reducerea costului pieţelor financiare, precum şi la stabilitatea sistemului financiar din cadrul Comunităţii Europene, susţinând astfel libera prestare a serviciilor şi libera circulaţie a capitalurilor în piaţa unică a serviciilor financiare.

În vederea reducerii dificultăţilor administrative ale părţilor care folosesc garanţiile financiare, în sfera de aplicabilitate a Directivei, singura formalitate pe care legislaţia naţională poate să o impună în privinţa contractelor de garanţie financiară trebuie să fie aceea că garanţia financiară va fi remisă, transferată, păstrată, înregistrată ca fiind în posesia sau sub controlul beneficiarului garanţiei sau al unei persoane care să acţioneze în numele acestuia, fără a exclude prin aceasta tehnicile de garantare prin care furnizorului garanţiei îi este permis să înlocuiască activul asupra căruia a fost constituită garanţia sau să retragă garanţiile constituite în exces.

Conform prevederilor Directivei 47/2002, garanţia financiară – obiectul contractului de garanţie financiară - trebuie să fie constituită în sume de bani sau instrumente financiare. Contractul de garanţie financiară reprezintă un contract cu sau fără transfer de proprietate, încheiat în temeiul unui contract cadru sau al unor clauze şi condiţii generale:

a) contractul de garanţie financiară cu transfer de proprietate reprezintă un contract în temeiul căruia furnizorul garanţiei transferă dreptul deplin de proprietate asupra garanţiei financiare către beneficiarul garanţiei în scopul garantării sau al asigurării în alt mod a executării obligaţiilor financiare garantate;

b) contractul de garanţie financiară fără transfer de proprietate reprezintă un contract în temeiul căruia furnizorul garanţiei pune la dispoziţie garanţia financiară printr-un contract de garanţie fără transfer de proprietate în favoarea sau către un beneficiar al garanţiei, păstrând dreptul deplin de proprietate asupra garanţiei financiare la momentul constituirii acesteia.

Simplificarea utilizării garanţiilor financiare prin limitarea barierelor administrative sprijină eficienţa operaţiunilor transfrontaliere ale Băncii Centrale Europene şi a băncilor centrale naţionale ale statelor membre care participă la Uniunea Economică şi Monetară, necesară pentru implementarea politicii monetare comune.

În ţara noastră transpunerea acestei directive este asigurată de Ordonanţa nr. 9/2004 privind unele contracte de garanţie financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 222/2004.


114

Cap.8 OFERTA PUBLICĂ DE VÂNZARE

8.1. Finanţarea pe piaţa de capital

Activitatea economică desfăşurată de o companie are nevoie de finanţare. Alegerea uneia sau alteia dintre modalităţile de finanţare are la bază costul capitalului astfel obţinut. Compania poate apela la:

• emiterea de hârtii comerciale; • instrumente de credit (ipoteci); • împrumuturi bancare; • împrumuturi private; • împrumuturi publice (emiterea de obligaţiuni); • majorări private de capital social (emisiuni private de acţiuni); • majorări publice de capital social (emisiuni publice de acţiuni); • emiterea altor categorii de valori mobiliare (acţiuni preferenţiale). Hotărârea companiei de a apela la finanţarea de pe piaţa de capital odată luată,

urmează alegerea modului concret de realizare: pe de-o parte apelarea la capitalul privat sau public, iar pe de altă parte, alegerea valorilor mobiliare ce vor fi emise, de tipul acţiunilor ori de tipul obligaţiunilor.

Piaţa privată a capitalului, ca parte a industriei valorilor mobiliare, este mai puţin reglementată şi supravegheată, la această piaţă participând un număr mic şi, de obicei, sofisticat de persoane, iar tranzacţiile pe această piaţă nu sunt continue.

Piaţa publică a capitalului este partea cea mai însemnată a industriei valorilor mobiliare cu un număr nelimitat de participanţi primari (utilizatori de capital: corporaţiile şi furnizorii de capital de la micii investitori până la marii investitori instituţionalizaţi) şi cu actori profesionişti care acţioneză în acest domeniu. Această parte a activităţii din industria valorilor mobiliare este atent reglementată şi supravegheată. Dacă o companie alege utilizarea pieţei publice de capital, aceasta va trebui să îşi asume o serie de responsabilităţi şi obligaţii suplimentare derivând din statutul de participant la piaţa valorilor mobiliare.

În cazul în care compania, cu sprijinul unor specialişti financiari, ajunge la concluzia că un cost scăzut al capitalului se poate obţine printr-o emisiune de acţiuni, vor fi stabiliţi următorii paşi:

• stabilirea mărimii noii emisiuni; • stabilirea modalităţii de plasare a noilor acţiuni (direct de către emitent sau

printr-un intermediar); • stabilirea pieţei de capital la care se apelează (naţională sau internaţională,

piaţa reglementată ori în afara acesteia); • stabilirea condiţiilor de vânzare (preţ, cantitate, plata integrală sau la un anumit

termen, perioada de vânzare, etc.); • întocmirea prospectului de emisiune/vânzare; • autorizarea ofertei de vânzare de acţiuni şi a prospectului de ofertă; • derularea efectivă a ofertei publice; • alocarea noilor acţiuni către subscriitori; • actualizarea registrului acţionarilor;


115

• tranzacţii pe piaţa secundară; • obligaţii de informare continuă (către C.N.V.M., piaţă şi acţionari). Este necesară o planificare atentă a procesului, îndeosebi în cazul companiilor care

efectuează o ofertă publică iniţială. În prezent, operaţiunile de piaţă sunt reglementate de Legea nr.297/2004 privind

piaţa de capital şi Regulamentul C.N.V.M. nr.1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare. Prevederile actelor menţionate se aplică activităţilor şi operaţiunilor desfăşurate pe teritoriul României. Regulamentul C.N.V.M. stabileşte cadrul juridic aplicabil emitenţilor înregistraţi la C.N.V.M. ale căror valori mobiliare fac obiectul unei oferte publice, şi/sau sunt ori urmează să fie admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau tranzacţionate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare.

Prin emitent se înţelege entitatea cu sau fără personalitate juridică ce a emis, emite sau intenţionează să emită instrumente financiare. Art.1 alin.(4) din Legea nr.297/2004 menţionează că prevederile legii nu se aplică instrumentelor pieţei monetare, care sunt reglementate de B.N.R. şi titlurilor de stat care sunt emise de Ministerul Finanţelor Publice, dacă emitentul alege pentru tranzacţionarea acestora o altă piaţă decât cea reglementată autorizată de C.N.V.M. De asemenea, prevederile legii nu se aplică în cazul administrării datoriei publice în care sunt implicate B.N.R., băncile centrale ale statelor membre şi alte entităţi naţionale din statele membre cu funcţii similare acestora, Ministerul Finanţelor Publice, precum şi alte entităţi publice.

Oferta publică de valori mobiliare reprezintă comunicarea adresată unor persoane, făcută sub orice formă şi prin orice mijloace, care prezintă informaţii suficiente despre termenii ofertei şi despre valorile mobilare oferite, astfel încât să permită investitorului să adopte o decizie cu privire la vânzarea, cumpărarea sau subscrierea respectivelor valori mobiliare. Această definiţie se va aplica, de asemenea, în situaţia plasamentului de valori mobiliare prin intermediari.

Valori mobiliare sunt: a) acţiuni emise de societăţi comerciale şi alte valori mobiliare echivalente ale

acestora, negociate pe piaţa de capital; b) obligaţiuni şi alte titluri de creanţă, inclusiv titlurile de stat cu scadenţă mai mare

de 12 luni, negociabile pe piaţa de capital; c) orice alte titluri negociate în mod obişnuit, care dau dreptul de a achiziţiona

respectivele valori mobiliare prin subscriere sau schimb, dând loc la o decontare în bani, cu excepţia instrumentelor de plată.

Valori mobiliare emise în mod continuu sau repetat sunt valori mobiliare de acelaşi tip şi/sau clasă emise continuu ori în cel puţin două tranşe distincte pe o perioadă de 12 luni. Prin tip de valori mobiliare se înţelege valori mobiliare care conferă aceleaşi categorii de drepturi asupra emitentului sau drepturi de a achiziţiona respectivele valori mobiliare prin subscriere sau schimb (cum ar fi acţiuni, obligaţiuni, warante, drepturi de preferinţă). Clasa de valori mobiliare cuprinde valorile mobiliare de acelaşi tip, care au aceleaşi clauze şi caracteristici (valoare nominală, drept de vot, drept de plată a dividendelor şi drepturi de preferinţă-pentru acţiuni- şi, respectiv, valoare nominală, preţ, dobândă, durata/ scadenţă, condiţii de răscumpărare, plan de rambursare, drepturi de conversie - pentru obligaţiuni) şi sunt emise de acelaşi emitent. Dreptul de preferinţă este valoare mobiliară negociabilă, care încorporează dreptul titularului său de a subscrie cu prioritate acţiuni în cadrul unei majorări a capitalului social, proporţional cu numărul de drepturi deţinute la data subscrierii, într-o perioadă de timp determinată. Drepturile de preferinţă sunt acordate tuturor acţionarilor înscrişi la data de înregistrare în registrul emitentului, indiferent de participarea acestora la adunarea generală extraordinară a acţionarilor (AGEA) emitentului sau de votul exprimat de aceştia cu privire la majorarea capitalului social.


116

Legea nr.297/2004 defineşte titlurile de capital ca acţiuni şi alte valori mobiliare asimilabile acţiunilor, precum şi orice alt tip de valori mobiliare, conferind dreptul de a le dobândi prin conversie sau prin exercitarea acestui drept, în măsura în care valorile din a doua categorie sunt emise de acelaşi emitent sau de către o entitate care aparţine grupului din care face parte respectivul emitent. Titlurile, altele decât cele de tipul titlurilor de capital, sunt toate valorile mobiliare care nu au fost calificate drept titluri de capital.

Ofertă publică de schimb este oferta publică de valori mobiliare în cadrul căreia ofertantul oferă/acceptă în schimbul valorilor mobiliare pe care intenţionează să le cumpere/vândă, alte valori mobiliare.

Conform directivelor Uniunii Europene, stat membru de origine este: a) pentru un emitent de obligaţiuni sau alte titluri de creanţă a căror valoare

nominală unitară este mai mică de 1000 euro sau pentru un emitent de acţiuni, 1. dacă emitentul are sediul într-un stat membru, statul membru în care emitentul

are sediul; sau 2. dacă emitentul are sediul într-un stat nemembru, statul membru faţă de care

respectivul emitent are obligaţia de a întocmi cel puţin anual un document ce conţine sau face referire la toate informaţiile pe care le-a publicat sau le-a pus la dispoziţia publicului în ultimele 12 luni în toate statele membre şi nemembre implicate;

Această definiţie este aplicabilă şi în cazul obligaţiunilor şi a altor titluri de creanţă emise în altă monedă decât euro dacă valoarea nominală unitară a acestora, la data emisiunii, este mai mică sau aproape echivalentă cu 1000 euro.

b) pentru emitenţii care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit.a), statul membru ales de emitent dintre statul membru în care are sediul şi statele membre în care emitentul are valorile mobiliare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Emitentul poate alege un singur stat membru ca stat membru de origine iar alegerea acestuia este valabilă cel puţin 3 ani cu excepţia cazului în care valorile mobiliare pe care le-a emis nu mai sunt admise la tranzacţionare pe nici o piaţă reglementată din Uniunea Europeană.

Stat membru gazdă este statul membru în care valorile mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, dacă acesta este diferit de statul membru de origine.

8.2. Prospectul şi anunţul de ofertă

Orice persoană care intenţionează să facă o ofertă publică de vânzare va înainta C.N.V.M. o cerere de aprobare a prospectului de ofertă, însoţită de un anunţ, în conformitate cu reglementările emise de C.N.V.M. După aprobarea prospectului de ofertă, acesta trebuie să fie disponibil publicului, cel mai târziu la data iniţierii derulării ofertei publice. Nici un prospect de ofertă publică de valori mobiliare nu este făcut disponibil publicului înainte de aprobarea acestuia de către C.N.V.M.

Decizia de aprobare devine lipsită de efect în cazul în care oferta publică de vânzare nu este iniţiată în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data aprobării de către C.N.V.M. a prospectului de ofertă.

Oferta publică derulată fără aprobarea prospectului de ofertă ori cu nerespectarea condiţiilor stabilite prin decizia de aprobare este nulă de drept şi atrage pentru cei în culpă aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. Ofertantul va fi obligat faţă de investitorii de bună-credinţă la restituirea plăţilor şi la daune-interese decurgând din nulitatea tranzacţiilor încheiate pe baza unei astfel de oferte. Ofertantul este persoana juridică sau fizică ce


117

oferă valori mobiliare publicului sau se oferă să cumpere valori mobilare. C.N.V.M. poate constata derularea ofertei publice fără aprobarea prospectului de

ofertă ori cu nerespectarea condiţiilor stabilite prin decizia de aprobare şi implicit nulitatea acesteia precum şi a actelor subsecvente. În baza constatării de către C.N.V.M. a nulităţii ofertei publice, orice persoană interesată se poate adresa instanţei de judecată competentă în vederea repetiţiunii titlurilor, respectiv a fondurilor primite.

În vederea aprobării prospectului de ofertă publică de vânzare ce urmează să fie publicat, ofertantul trebuie să depună o cerere însoţită de:

a) prospectul de ofertă (trei exemplare originale); b) anunţul de ofertă publică de vânzare; c) copie de pe dovada deţinerii valorilor mobiliare subiect al ofertei, în cazul unei

oferte publice secundare de vânzare; d) documentele aferente AGEA/organului statutar care a aprobat respectiva

emisiune, în cazul ofertei publice primare de vânzare, respectiv: 1. hotărârea AGEA/organului statutar; 2. procesul verbal al AGEA/organului statutar; 3. convocatorul AGEA/organului statutar şi dovada publicării acestuia; 4. dovada publicării hotărârii aferente respectivei emisiuni în Monitorul Oficial al României; 5. declaraţia membrilor consiliului de administraţie/organului statutar din care să reiasă dacă au fost formulate opoziţii sau dacă hotărârea privind respectiva emisiune a fost atacată în justiţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare; 6. certificatul constatator de la ORC sau alte documente legale din care să rezulte componenţa actuală a consiliului de administraţie/organului statutar;

7. raportul cu privire la rezultatele exercitării dreptului de preferinţă; 8. dovada achitării acţiunilor subscrise în cadrul dreptului de preferinţă;

e) situaţiile financiar-contabile pentru ultimele trei exerciţii financiare încheiate sau pe perioada scursă de la înfiinţare pâna la data depunerii la C.N.V.M. a prospectului de ofertă, dacă emitentul are mai puţin de 3 ani de funcţionare;

f) rapoartele auditorului financiar aferente situaţiilor financiare prevăzute la lit. e); g) ultimul raport trimestrial (în cadrul prospectului se va specifica expres dacă

informaţiile financiare cuprinse în raportul trimestrial sunt auditate); h) modelul formularului de subscriere; i) modelul formularului de revocare a subscrierii valorilor mobiliare oferite; j) copia contractului de intermediere, de distribuire sau contractul privind activităţile

de stabilizare a preţului, după caz; k) declaraţia pe proprie răspundere a reprezentantului legal al emitentului din care

să reiasă dacă au fost înregistrate modificări semnificative ale situaţiei economico-financiare a emitentului faţă de datele prezentate în prospect;

l) declaraţia pe proprie răspundere a reprezentantului legal al intermediarului că nu există conflict de interese prin intermedierea acestei oferte publice;

m) structura sintetică actuală a acţionariatului emitentului eliberată de entitatea care ţine evidenţa acţionarilor emitentului, pentru o dată anterioară cu cel mult 3 zile lucrătoare datei de depunere a cererii de aprobare a prospectului de ofertă, precum şi cea de la data de referinţă a AGEA, respectiv data de înregistrare, dacă este cazul;

n) pentru oferta publică secundară, acordul AVAS sau al altei instituţii publice implicate în privatizare cu privire la vânzarea respectivelor valori mobiliare (dacă e cazul);

o) documente legale care atestă structura actuală a acţionariatului ofertantului, dacă este cazul;

p) declaraţia ofertantului privind preţul oferit în cadrul ofertei care va fi depusă la C.N.V.M. obligatoriu în plic închis şi sigilat.


118

În perioada de la depunerea cererii de aprobare şi până la data publicării anunţului de ofertă se interzice oricărui emitent, oricărui intermediar sau oricărei persoane implicate în respectiva ofertă publică să desfăşoare orice formă de publicitate privind emitentul şi valorile mobiliare obiect al ofertei, cu excepţia declaraţiilor de presă uzuale, programate anterior şi a raportărilor periodice.

Ulterior aprobării sale de către C.N.V.M., prospectul de ofertă este comunicat operatorului pieţei reglementate/sistemului alternativ de tranzacţionare pe care se tranzacţionează sau se intenţionează admiterea la tranzacţionare a valorilor mobiliare respective, la data publicării anunţului de ofertă, pe suport de hârtie şi suport electronic. După aprobarea prospectului de ofertă de către C.N.V.M., ofertantul face cunoscută oferta prin publicarea unui anunţ de ofertă care conţine cel puţin informaţiile prevăzute de reglementările C.N.V.M.

Anunţul de ofertă publică este anunţul lansat de o persoană sau un grup de persoane prin care se aduc la cunoştinţa publicului principalele informaţii privind condiţiile ofertei publice, inclusiv cele referitoare la modalităţile prin care prospectul/documentul de ofertă este disponibil publicului.

Anunţul de ofertă publică poate fi lansat în orice moment după emiterea deciziei de aprobare a prospectului de ofertă de către C.N.V.M. şi trebuie publicat în cel puţin două cotidiane de difuzare naţională. Acesta va conţine informaţii privind modalităţile prin care prospectul de ofertă este disponibil publicului. La data publicării anunţului, oferta devine obligatorie, iar prospectul de ofertă trebuie să fie disponibil publicului, în forma şi având conţinutul în care a fost aprobat de C.N.V.M.

Prospectul de ofertă publică de valori mobiliare este întocmit cel puţin în limba română. Traducerea oricăror documente aferente unei oferte publice, prevăzute de reglementările C.N.V.M. se realizează în formă legalizată.

Prospectul se consideră a fi disponibil publicului, într-una din următoarele situaţii: a) este publicat în unul sau mai multe cotidiane de difuzare naţională; b) poate fi obţinut de un potenţial investitor în mod gratuit, pe suport de hârtie, cel

puţin la sediile ofertantului şi intermediarului respectivei oferte, sau la sediul operatorului pieţei reglementate pe care sunt admise la tranzacţionare respectivele valori mobiliare;

c) este publicat în format electronic pe site-ul ofertantului şi al intermediarului; d) este publicat în format electronic pe site-ul operatorului de piaţă pe care se

intenţionează admiterea la tranzacţionare a respectivelor valori mobiliare; e) este publicat în format electronic pe site-ul C.N.V.M., în situaţia în care aceasta a

decis să ofere acest serviciu. Prospectul de ofertă este pus la dispoziţia investitorilor începând cu data

publicării anunţului de ofertă, pe toată perioada de derulare a ofertei, într-una sau mai multe dintre modalităţile prevăzute mai sus şi precizate expres în cadrul anunţului.

Dacă prospectul de ofertă a fost făcut disponibil publicului în format electronic, o copie pe suport de hârtie trebuie furnizată, la cererea oricărui investitor, în mod gratuit, la sediul ofertantului sau al intermediarului ofertei.

În cazul în care intermediarul ofertei publice de vânzare încheie un contract cu un grup de distribuţie, prevederile referitoare la obligativitatea furnizării la sediul intermediarului, în mod gratuit, la cererea oricărui investitor, a unei copii a prospectului de ofertă, se aplică în mod corespunzător şi grupului de distribuţie. Grup de distribuţie este o reţea de filiale, sucursale şi agenţii aparţinând unor entităţi autorizate şi reglementate de C.N.V.M., B.N.R., C.S.A. sau alte autorităţi similare acestora care, cu avizul C.N.V.M., asistă intermediarul la distribuirea valorilor mobiliare ce fac obiectul unei oferte publice în baza unui contract de distribuire.


119

Publicarea prospectului în format electronic se face cu respectarea următoarelor cerinţe:

a) prospectul trebuie să fie uşor de accesat în momentul în care se intră pe respectivul site;

b) fişierul trebuie să fie configurat astfel încât să nu permită efectuarea de operaţiuni de modificare a prospectului;

c) prospectul trebuie reprodus integral în cadrul fişierului, nefiind permis ca anumite informaţii să fie accesibile prin legături electronice cu alte site-uri, cu excepţia acelor informaţii la care se poate face referire în cadrul prospectului şi care, totodată, sunt disponibile pe un site. Documentele accesibile prin legături electronice trebuie să fie imediat şi uşor accesibile;

d) investitorii trebuie să aibă posibilitatea să acceseze şi să imprime pe suport de hârtie prospectul.

Dacă prospectul de ofertă este publicat pe site-urile emitentului/ofertantului şi intermediarului sau ale pieţelor reglementate, trebuie să se introducă o menţiune în cadrul acestuia prin care să se precizeze expres căror persoane i se adresează oferta, respectiv rezidenţilor din statul în care s-a aprobat prospectul de ofertă sau/şi rezidenţilor din alte state membre sau nemembre UE.

Orice material publicitar aferent ofertei publice, cu excepţia anunţului de ofertă este depus spre aprobare la C.N.V.M. numai cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de închiderea perioadei de derulare a ofertei şi este adus la cunoştinţa publicului numai începând cu data în care prospectul de ofertă este disponibil publicului şi până cel târziu cu o zi lucrătoare înainte de închiderea ofertei. Orice material publicitar referitor la ofertă trebuie să includă următorul avertisment "Citiţi prospectul înainte de a subscrie", într-un mod care să asigure observarea sa imediată. În situaţia materialelor publicitare transmise prin mijloace audiovizuale acest avertisment trebuie menţionat cel puţin verbal.

Direcţia de specialitate va înscrie pe coperta prospectului de ofertă publică şi în orice alte notificări şi forme de publicitate făcute în legătură cu respectiva ofertă publică, următoarea menţiune: „Viza de aprobare aplicată pe prospectul de ofertă publică sau, după caz, pe documentul de ofertă nu are valoare de garanţie şi nici nu reprezintă o altă formă de apreciere a C.N.V.M. cu privire la oportunitatea, avantajele sau dezavantajele, profitul ori riscurile pe care le-ar putea prezenta tranzacţiile de încheiat prin acceptarea ofertei publice obiect al deciziei de aprobare. Decizia de aprobare certifică numai regularitatea prospectului/documentului de ofertă în privinţa exigenţelor legii şi ale normelor adoptate în aplicarea acesteia.“

Informaţiile furnizate în cadrul materialelor publicitare trebuie să fie în concordanţă cu cele precizate în cadrul prospectului de ofertă. În cadrul acestor materiale trebuie să se precizeze faptul că prospectul de ofertă aprobat de C.N.V.M. a fost făcut public, precum şi modalităţile prin care acestea sunt disponibile publicului.

Orice formă de publicitate care incită la acceptarea ofertei publice, făcută cu prezentarea ofertei ca beneficiind de avantaje sau de alte calităţi decurgând din decizia C.N.V.M. de aprobare a prospectului, constituie dol prin publicitate abuzivă sau mincinoasă, care viciază tranzacţiile probate ca fiind motivate de o asemenea prezentare.

Sunt responsabili pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la realitatea, exactitatea şi acurateţea informaţiilor din prospectul de ofertă şi din anunţ, după caz:

a) ofertantul; b) membrii consiliului de administraţie al ofertantului sau administratorul unic; c) emitentul; d) membrii consiliului de administraţie al emitentului;


120

e) fondatorii, în caz de subscripţie publică; f) auditorul financiar care a certificat situaţiile financiare, ale căror informaţii au fost

preluate în prospect; g) intermediarii ofertei; h) orice altă entitate care a acceptat în prospect răspunderea pentru orice

informaţie, studiu sau evaluare inserată sau menţionată. Sunt răspunzătoare, indiferent de culpă, şi sunt ţinute solidar următoarele

persoane: a) ofertantul, dacă oricare dintre entităţile menţionate anterior la lit.b), g) şi h) este

responsabilă; b) emitentul, dacă oricare dintre entităţile menţionate anterior la lit.d) - f) este

responsabilă; c) managerul sindicatului de intermediere, dacă un membru al sindicatului de

intermediere este responsabil. Dreptul la despăgubire trebuie exercitat în maximum 6 luni de la data cunoaşterii

deficienţei prospectului, dar nu mai târziu de 1 an de la închiderea ofertei publice. Emitentul, ofertantul (în cazul în care acesta este diferit de emitent), intermediarul,

auditorul financiar sau orice altă persoană care a contribuit la realizarea prospectului de ofertă (inclusiv persoana care garantează îndeplinirea obligaţiilor asumate de emitent) sunt, după caz, responsabili de realitatea, exactitatea, acurateţea şi caracterul complet al informaţiilor prezentate de către aceştia în prospectul de ofertă şi/sau în anunţul de ofertă. În cadrul prospectului se menţionează expres numele şi funcţia acestor persoane (în cazul persoanelor juridice se va menţiona şi denumirea şi sediul acestora) precum şi o declaraţie pe proprie răspundere şi sub semnătură olografă a acestora că, după cunoştinţele lor, informaţiile prezentate sunt în conformitate cu realitatea şi nu a fost făcută nici o omisiune de natură să afecteze semnificativ conţinutul prospectului de ofertă.

Nici o persoană nu poate fi făcută responsabilă doar în baza informaţiilor prezentate în cadrul rezumatului prospectului, sau a unei traduceri a acestuia, în afara cazului în care acesta induce în eroare, este inexact, inconsistent sau în contradicţie cu alte părţi ale prospectului.

Prospectul de ofertă poate fi întocmit numai de ofertant, situaţie în care responsabilitatea privind realitatea, exactitatea, acurateţea şi caracterul complet al informaţiilor prezentate în cadrul acestora îi revine în exclusivitate.

8.3. Conţinutul prospectului de ofertă

Prospectul de ofertă va conţine informaţiile care, conform caracteristicilor emitentului şi valorilor mobiliare oferite publicului, sunt necesare investitorilor, pentru a realiza o evaluare în cunoştinţă de cauză privind: situaţia activelor şi pasivelor, situaţia financiară, profitul sau pierderea, perspectivele emitentului şi ale entităţii care garantează îndeplinirea obligaţiilor asumate de emitent, dacă este cazul, precum şi a drepturilor aferente respectivelor valori mobiliare. Prospectul de ofertă aprobat de C.N.V.M. este valabil 12 luni după publicare, putând fi folosit în cazul mai multor emisiuni de valori mobiliare, în acest interval, cu condiţia actualizării acestuia.

Prospectul va include şi un rezumat al informaţiilor precizate în cadrul acestuia. Rezumatul trebuie să prezinte succint şi într-un limbaj non-tehnic principalele caracteristici şi riscuri aferente emitentului, entităţii care garantează îndeplinirea obligaţiilor asumate de emitent, dacă este cazul, precum şi valorilor mobiliare oferite.


121

Prospectul poate fi întocmit într-o formă unică sau având mai multe componente, şi anume:

a) fişa de prezentare a emitentului, conţinând informaţiile referitoare la acesta; b) nota privind caracteristicele valorilor mobiliare oferite sau propuse a fi admise la

tranzacţionare pe o piaţă reglementată; c) rezumatul prospectului. Fişa de prezentare a emitentului, aprobată de C.N.V.M., este valabilă o perioadă

de 12 luni, cu condiţia actualizării acesteia, conform reglementărilor C.N.V.M. Un emitent care are deja aprobată de către C.N.V.M. fişa de prezentare poate întocmi şi transmite spre aprobare numai nota şi rezumatul prospectului, în situaţia în care intenţionează lansarea unei noi oferte publice.

În situaţia prevăzută mai sus, nota privind caracteristicele valorilor mobiliare oferite sau propuse a fi admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată va conţine şi informaţiile privitoare la emitent, care au apărut de la data ultimei actualizări a fişei de prezentare şi care ar putea afecta decizia investiţională.

C.N.V.M. se va pronunţa în privinţa aprobării prospectului de ofertă, în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. Termenul va putea fi extins la 20 de zile lucrătoare, dacă emitentul respectiv solicită pentru prima dată admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau nu a mai oferit public valori mobiliare.

Pentru următoarele tipuri de valori mobiliare, emitentul/ofertantul (când este diferit de emitent) poate întocmi un prospect în formă unică, denumit „prospect de bază”, care conţine toate informaţiile relevante potrivit prevederilor Legii nr.297/2004 cu privire la emitent şi valorile mobiliare oferite către public sau admise la tranzacţionare, precum şi, la alegerea emitentului, termenii finali ai ofertei constând în preţul şi numărul valorilor mobiliare oferite publicului:

a) titluri, altele decât titlurile de capital, inclusiv warante, emise în cadrul unui program de ofertă;

b) titluri, altele decât titlurile de capital, emise în mod continuu sau repetat de către instituţii de credit, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

1. sumele provenite din emisiune sunt investite în active care asigură suficiente resurse pentru acoperirea, până la scadenţă, a obligaţiilor ce decurg din emisiune;

2. în eventualitatea insolvabilităţii instituţiei de credit, sumele provenind din vânzarea respectivelor active vor fi folosite cu prioritate pentru plata principalului şi a dobânzilor devenite scadente, fără a fi afectate prevederile aplicabile privind reorganizarea şi lichidarea instituţiilor de credit.

Informaţiile din cadrul prospectului de bază vor fi actualizate prin amendarea prospectului. Dacă termenii finali ai ofertei nu sunt incluşi nici în cuprinsul prospectului de bază şi nici în cuprinsul vreunui amendament, aceştia sunt aduşi la cunoştinţa investitorilor, în aceleaşi condiţii în care a fost accesibil publicului anunţul de ofertă şi comunicaţi C.N.V.M. de îndată ce sunt cunoscuţi şi înainte de iniţierea ofertei.

Conţinutul minim al prospectului de ofertă publică de vânzare ce urmează a fi publicat, realizat în formă unică sau având mai multe componente, pe tipuri de valori mobiliare oferite şi pe tipuri de emitenţi este prezentat la anexele Regulamentului nr.1/2006. În cazul în care prospectul este întocmit în formă unică, acesta trebuie să cuprindă următoarele secţiuni care vor fi specificate în următoarea ordine:

a) un cuprins detaliat şi clar; b) un rezumat, întocmit cu respectarea prevederilor legale; c) factorii de risc referitori la emitent şi la tipul de valori mobiliare obiect al ofertei; d) alte informaţii ce trebuie introduse în prospect în conformitate cu cerinţele

specifice tipului de valori mobiliare obiect al ofertei şi/sau tipului emitentului.


122

În cazul în care prospectul este format din mai multe componente, “Fişa de prezentare a emitentului” şi “Nota privind caracteristicile valorilor mobiliare” trebuie să cuprindă următoarele secţiuni care vor fi incluse în următoarea ordine:

a) un cuprins detaliat şi clar; b) factorii de risc referitori la emitent şi la tipul de valori mobiliare obiect al ofertei; c) alte informaţii ce trebuie introduse în prospect în conformitate cu cerinţele

specifice tipului de valori mobiliare obiect al ofertei şi/sau tipului emitentului. În cuprinsul prospectului se poate face referire la informaţii privind emitentul

cuprinse în documente, ce au fost publicate şi care au fost aprobate de C.N.V.M. sau întocmite cu respectarea prevederilor legale, precum:

a) rapoarte anuale şi intermediare (semestriale, trimestriale); b) documente întocmite cu ocazia unor operaţiuni specifice, cum ar fi de exemplu o

fuziune sau o divizare; c) situaţii financiare şi rapoarte de audit; d) actele constitutive ale societăţii; e) prospecte aprobate şi publicate anterior; f) informaţii făcute publice conform obligaţiei legale a emitentului de informare

periodică şi continuă; g) notificări/comunicări către deţinătorii de valori mobiliare. Pentru orice date reprezentând situaţii financiare se precizează în prospect dacă

acestea sunt auditate. Dacă documentele la care se poate face referire în cadrul prospectului conţin

informaţii care au suferit modificări, în cadrul prospectului trebuie precizat expres acest aspect, precum şi informaţiile actualizate. În situaţia în care în cadrul prospectului se face referire la informaţii incluse în alte documente, emitentul sau ofertantul trebuie să depună toate diligenţele necesare ca respectivele informaţii să fie accesibile şi uşor de înţeles, în vederea unei protecţii adecvate a intereselor investitorilor. Ori de câte ori prospectul face referire la informaţii publice se precizează în mod obligatoriu sursa acestora.

În cazul unei oferte publice secundare, emitentul este obligat să pună la dispoziţia ofertantului orice informaţie necesară pentru întocmirea prospectului de ofertă publică, în termen de cel mult 30 de zile de la formularea cererii.

C.N.V.M. publică anual pe site-ul propriu toate prospectele aprobate în perioada de 12 luni anterioară sau cel puţin lista acestora, asigurându-se legătura electronică cu site-ul emitentului/ofertantului (dacă este altul decât emitentul) sau al pieţei reglementate dacă acestea au fost publicate pe respectivele site-uri.

8.4. Derularea ofertei publice de vânzare

Oferta publică de vânzare poate fi: a) primară, dacă are ca obiect valori mobiliare propuse de emitent spre a fi

subscrise la data emisiunii; b) secundară, dacă are ca obiect valori mobiliare emise în prealabil şi oferite spre

vânzare de către proprietarul acestora. Oferta publică de vânzare este realizată prin unul sau mai mulţi intermediari

constituiţi în cadrul unui sindicat de intermediere ce are în componenţă cel puţin o societate de servicii de investiţii financiare care este şi managerul sindicatului de intemediere. Prin sindicat de intermediere se înţelege asocierea a doi sau mai mulţi intermediari în vederea derulării operaţiunilor aferente unei oferte publice, ale căror


123

responsabilităţi sunt expres prevăzute în contractele încheiate între ofertant şi managerul sindicatului de intermediere respectiv între manager şi membrii sindicatului de intermediere. În cazul intermedierii ofertei de către mai mulţi intermediari se depun la C.N.V.M. contractele încheiate între ofertant, intermediar şi grupul de distribuţie, dacă este cazul. Metoda de intermediere, prin care se realizează oferta publică de vânzare, precum şi posibilitatea închiderii anticipate se precizează explicit în cadrul prospectului de ofertă.

Nici o ofertă publică de vânzare nu poate fi făcută fără publicarea unui prospect

aprobat de C.N.V.M. Publicarea unui prospect nu este obligatorie în următoarele cazuri:

a) pentru următoarele tipuri de ofertă: 1. oferta adresată doar către investitori calificaţi, cu condiţia să fie făcut disponibil

un prospect simplificat ce va avea conţinutul minim prevăzut de reglementările C.N.V.M.; 2. oferta adresată la mai puţin de 100 de investitori, persoane fizice sau juridice, alţii

decât investitorii calificaţi, cu condiţia să fie făcut disponibil un prospect simplificat ce va avea conţinutul minim prevăzut la de reglementările C.N.V.M.;

3. oferta de valori mobiliare adresată investitorilor care achiziţionează fiecare în cadrul ofertei, valori mobiliare în valoare de cel puţin echivalentul în lei a 50.000 euro, cu condiţia să fie făcut disponibil un prospect simplificat ce va avea conţinutul minim prevăzut de reglementările C.N.V.M.;

4. oferta de valori mobiliare a căror valoare nominală unitară este de cel puţin echivalentul în lei a 50.000 euro, cu condiţia să fie făcut disponibil un prospect simplificat ce va avea conţinutul minim prevăzut de reglementările C.N.V.M.;

5. oferta de valori mobiliare a cărei valoare totală, într-un interval de 12 luni, este mai mică decât echivalentul în lei a 100.000 euro, cu condiţia să fie făcut disponibil un prospect simplificat ce va avea conţinutul minim prevăzut de reglementările C.N.V.M.;

b) pentru următoarele tipuri de valori mobiliare: 1. oferite, alocate sau care urmează a fi alocate în legătură cu o fuziune, cu condiţia

să fie făcut disponibil un prospect simplificat care va avea conţinutul minim prevăzut de reglementările C.N.V.M.;

2. oferite, alocate sau care urmează a fi alocate în mod gratuit acţionarilor existenţi, respectiv în situaţia în care dividendele sunt plătite prin emiterea de noi acţiuni, din aceeaşi clasă cu acţiunile pentru care se plătesc dividendele, cu condiţia să fie făcut disponibil un prospect simplificat ce va avea conţinutul minim prevăzut de reglementările C.N.V.M.;

3. acţiuni emise pentru substituirea altor acţiuni, de aceeaşi clasă, deja emise, dacă această nouă emisiune de acţiuni nu implică o majorare a capitalului social, cu condiţia să fie făcut disponibil un prospect simplificat ce va avea conţinutul minim prevăzut de reglementările C.N.V.M.;

4. valori mobiliare oferite în schimbul altor valori mobiliare care fac obiectul unei oferte publice de cumpărare/preluare de schimb, cu condiţia să fie disponibil un prospect de ofertă publică de vânzare ce va avea conţinutul minim prevăzut de reglementările C.N.V.M., în funcţie de tipul de emitent şi de valori mobiliare oferite la schimb;

5. valori mobiliare oferite, alocate sau care urmează să fie alocate către actualii ori foştii membri ai conducerii sau către angajaţii unei societăţi ale cărei valori mobiliare au fost deja admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată ori ai unei filiale a acesteia, cu condiţia să fie făcut disponibil un prospect simplificat ce va conţine cel puţin informaţiile prevăzute de reglementările C.N.V.M.

În cazul ofertelor publice precizate mai sus, prospectul/prospectul simplificat este aprobat de C.N.V.M. anterior derulării respectivei oferte şi vor fi aplicabile în mod corespunzător prevederile privind intermedierea, derularea şi închiderea ofertei.


124

Pentru a fi înregistraţi în Registrul C.N.V.M. ca investitori calificaţi, următoarele

persoane pot depune la C.N.V.M. o cerere în acest sens, însoţită de documente care să ateste îndeplinirea cerinţelor specifice fiecărui tip de investitor, precizate mai jos:

a) entităţi legale care îndeplinesc două din următoarele trei criterii: 1. număr mediu de angajaţi pe perioada unui exerciţiu financiar mai mare de 250; 2. active totale în valoare mai mare de echivalentul sumei de 43.000.000 euro; 3. cifra de afaceri anuală netă mai mare de echivalentul sumei de 50.000.000 euro. b) persoane fizice, subiect al recunoaşterii reciproce, care îndeplinesc cel puţin

două din următoarele criterii: 1. investitorul a efectuat tranzacţii de o mărime semnificativă pe o piaţă

reglementată cu o frecvenţă medie de cel puţin 10 tranzacţii pe trimestru în ultimele patru trimestre calendaristice;

2. valoarea portofoliului de valori mobiliare al unui investitor depăşeşte 500.000 euro;

3. investitorul a lucrat sau lucrează în sectorul financiar cel puţin de un an, având o poziţie care necesită cunoştinţe privind investiţiile în valori mobiliare.

c) anumite societăţi mici şi mijlocii, subiect al recunoaşterii reciproce. În înţelesul prezentului regulament, societăţi mici şi mijlocii sunt acele societăţi comerciale care, în conformitate cu ultimele situaţii financiare raportate, nu îndeplinesc două din cele trei criterii prevăzute la lit. a) de mai sus.

Investitorii calificaţi sunt radiaţi din Registrul C.N.V.M. ca urmare a solicitării de radiere formulată de către investitorul calificat sau ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de reglementări pentru menţinerea înregistrării.

Perioada de derulare a ofertei este cea prevăzută în anunţ şi în prospectul de ofertă, dar nu poate depăşi termenele stabilite prin reglementările C.N.V.M. La expirarea perioadei de derulare, oferta publică devine caducă. Perioada de derulare a unei oferte publice de vânzare nu este mai mică de 5 zile lucrătoare şi nu depăşeşte 12 luni calendaristice.

Apariţia oricărui nou eveniment sau modificarea informaţiilor iniţiale prezentate în cadrul prospectului de ofertă, de natură a afecta decizia investiţională, pe parcursul derulării ofertei, trebuie să facă obiectul unui amendament. Acest amendament va fi aprobat de C.N.V.M. în maximum 7 zile lucrătoare şi va fi adus la cunoştinţa publicului în acelaşi mod precum anunţul de ofertă.

Ofertantul poate modifica ulterior termenii prospectului, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) obţinerea aprobării C.N.V.M. de modificare a prospectului de ofertă; b) modificarea termenilor ofertei să nu conducă la condiţii mai puţin avantajoase

pentru cei cărora le este adresată; c) modificarea să facă obiectul unui anunţ care să fie adus la cunoştinţa

investitorilor în aceleaşi condiţii ca şi prospectul/documentul de ofertă. Orice cerere de modificare a prospectului de ofertă aprobat este depusă la

C.N.V.M. cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de închiderea ofertei. În cazul aprobării amendamentelor referitoare la preţ sau la alte elemente ale prospectului de ofertă, cu excepţia termenului de închidere a ofertei, C.N.V.M. este în drept să prelungească perioada de derulare a ofertei, astfel încât să existe cel puţin 5 zile lucrătoare de la publicarea amendamentului până la închiderea ofertei.

În perioada de la depunerea cererii de aprobare şi până la momentul aprobării prospectului de ofertă publică este interzis ofertantului şi intermediarului implicat să desfăşoare următoarele activităţi:


125

a) oferirea spre vânzare către public a valorilor mobiliare obiect al ofertei; b) acceptarea integrală sau parţială de plăţi pentru valorile mobiliare obiect al

ofertei; c) desfăşurarea oricăror alte operaţiuni în legătură cu valorile mobiliare obiect al

ofertei. Prospectul de ofertă, anunţul publicitar, precum şi orice alte documente aferente

ofertei publice de vânzare nu cuprind menţiuni referitoare la preţ, spaţiul destinat acestor menţiuni fiind completat ulterior aprobării prospectului de ofertă publică. În situaţia în care preţul şi numărul valorilor mobiliare oferite publicului nu pot fi incluse în cadrul prospectului, la data aprobării acestuia, prospectul va conţine:

a) criteriile şi/sau condiţiile pe baza cărora preţul şi numărul valorilor mobiliare oferite publicului vor fi determinate, iar în cazul preţului, şi valoarea maximă a acestuia; sau

b) posibilitatea retragerii subscrierilor realizate în cel puţin 2 zile lucrătoare de la data când preţul final şi numărul valorilor mobiliare oferite au fost înregistrate la C.N.V.M. şi au fost făcute publice.

Subscrierile realizate în cadrul unei oferte publice sunt irevocabile. Investitorii care şi-au exprimat voinţa de a subscrie valori mobiliare, anterior publicării unui amendament la prospectul de ofertă sau în cazul în care informaţiile privind preţul şi numărul valorilor mobiliare oferite publicului nu au fost incluse în prospect şi sunt comunicate ulterior, au dreptul de a-şi retrage subscrierile efectuate, în termen de 3 zile lucrătoare de la data publicării respectivului amendament. Retragerea subscrierii de către un investitor se face prin notificare scrisă către intermediarul ofertei publice. Anunţul publicitar care va cuprinde aceste informaţii este transmis la C.N.V.M. la data publicării sale, care va fi anterioară cu cel puţin 2 zile lucrătoare datei de închidere a ofertei. În cazul în care preţul este determinabil, conform criteriilor şi/sau condiţiilor prezentate în prospect, subscrierile sunt considerate efectuate la preţul notificat, iar intermediarul sau grupul de distribuţie (dacă este cazul) va returna investitorilor diferenţa între valoarea achitată la momentul subscrierii şi cea a valorilor mobiliare alocate acestora, în maximum 5 zile lucrătoare de la închiderea ofertei sau, după caz, de la data revocării subscrierii.

Intermediarii implicaţi într-o ofertă publică de vânzare sunt obligaţi ca pe întreaga perioadă de desfăşurare a ofertei, să accepte şi să înregistreze toate cererile de cumpărare ale investitorilor cărora le este adresată oferta, fără nici o excepţie sau preferinţă. Criteriul de alocare a valorilor mobiliare subscrise în cadrul ofertei publice trebuie să fie precizat în cadrul prospectului de ofertă.

Oferta se consideră închisă la data expirării perioadei de derulare prevăzută în anunţul şi prospectul de ofertă, sau la data închiderii anticipate conform prevederilor din prospect. Ofertantul notifică C.N.V.M. şi operatorul pieţei reglementate sau al sistemului alternativ de tranzacţionare cu privire la rezultatele ofertei publice în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data închiderii acesteia. C.N.V.M. urmează a confirma primirea notificării în termen de maximum 10 zile lucrătoare.

Prospectul de ofertă publică primară de vânzare purtând viza C.N.V.M. şi notificarea privind rezultatele ofertei publice se depun la ORC, ca anexe la cererea de înscriere de menţiuni privind modificarea capitalului social, după încheierea ofertei publice şi realizarea operaţiunilor de decontare.

Persoana care intenţionează să evalueze succesul unei viitoare oferte trebuie să solicite C.N.V.M. aprobarea unui prospect preliminar, în vederea difuzării către un număr determinat de persoane. C.N.V.M. se pronunţă cu privire la aprobarea prospectului preliminar, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii.


126

Prospectul preliminar trebuie să conţină pe prima pagină, evidenţiată în culoarea

roşie, următoarea menţiune: "Informaţiile cuprinse în acest document pot suferi completări sau modificări. Prezentul prospect preliminar nu produce efecte juridice pentru părţi.”

În situaţia în care C.N.V.M. este solicitată cu privire la aprobarea unui prospect de ofertă, aceasta poate:

a) să ceară ofertantului să insereze informaţii suplimentare în prospectul de ofertă necesare protecţiei investitorilor;

b) să ceară ofertantului şi persoanelor care îl controlează sau sunt controlate de acesta, informaţii şi documente;

c) să ceară auditorilor şi conducerii ofertantului şi intermediarilor, informaţii şi documente necesare în vederea protecţiei investitorilor;

d) să dispună suspendarea derulării unei oferte de câte ori consideră necesar, pe o perioadă de cel mult 10 zile lucrătoare pentru fiecare suspendare, dacă există indicii temeinice privind încălcarea prevederilor prezentei legi şi a reglementărilor C.N.V.M.;

e) să dispună interzicerea sau suspendarea efectuării publicităţii aferente unei oferte publice de câte ori consideră necesar, pe o perioadă de cel mult 10 zile lucrătoare pentru fiecare suspendare, dacă există indicii temeinice privind încălcarea prevederilor prezentei legi şi a reglementărilor emise de C.N.V.M.;

f) să dispună revocarea deciziei de aprobare, dacă constată că derularea ofertei publice se face cu încălcarea prevederilor prezentei legi, ale reglementărilor emise de C.N.V.M., precum şi în următoarele situaţii:

1. dacă apreciază că circumstanţe ulterioare deciziei de aprobare determină modificări fundamentale ale elementelor şi datelor care au motivat-o;

2. când ofertantul informează C.N.V.M. că retractează oferta, înainte de lansarea anunţului de ofertă;

g) să dispună anularea deciziei de aprobare, dacă aceasta a fost obţinută pe baza unor informaţii false, ori care au indus în eroare;

h) să facă public faptul că un ofertant nu îşi respectă obligaţiile asumate. Suspendarea ofertei publice opreşte curgerea perioadei de derulare a acesteia.

La ridicarea sau la încetarea suspendării, derularea ofertei publice va fi reluată. Revocarea deciziei de aprobare a prospectului, pe timpul derulării ofertei publice,

lipseşte de efecte subscrierile efectuate până la momentul revocării. Anularea deciziei de aprobare a prospectului lipseşte de efecte tranzacţiile încheiate până la data anulării, dând loc la restituirea titlurilor, respectiv a fondurilor primite de ofertanţi, voluntar sau în baza unei hotărâri judecătoreşti.

Tranzacţia aferentă ofertei publice se realizează ulterior închiderii perioadei de derulare şi după încheierea şedinţei de tranzacţionare, într-o secţiune distinctă a pieţei reglementate/sistemului alternativ de tranzacţionare pe care se derulează oferta, în conformitate cu regulile de funcţionare ale pieţei reglementate respectiv ale sistemului alternativ de tranzacţionare, aprobate de C.N.V.M.

În vederea aprobării prospectului de ofertă publică pentru obligaţiuni corporative, se depun la C.N.V.M., alături de documentele menţionate deja şi următoarele documente:

a) documentele care să ateste sarcinile care greveaza activele societăţii; b) în cazul în care obligaţiunile sunt garantate, documentele care atestă modul de

garantare a împrumutului obligatar. În situaţia în care obligaţiunile sunt convertibile, prospectul de emisiune cuprinde

informaţii cu privire la perioada în care se va putea exercita opţiunea de conversie a obligaţiunilor în acţiuni şi mecanismul de conversie.


127

8.5. Oferte publice transfrontaliere

Reglementările C.N.V.M. cu privire la ofertele publice transfrontaliere, efectuate în statele membre de emitenţi cu sediul în România, sau de nerezidenţi în România au fost emise în concordanţă cu legislaţia comunitară aplicabilă.

În cazul în care un emitent de valori mobiliare cu sediul într-un stat membru intenţionează efectuarea unei oferte publice de vânzare/solicită admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România, prospectul aprobat de autoritatea competentă din statul membru de origine, precum şi orice amendament adus acestuia este valabil pentru oferta publică sau admiterea la tranzacţionare în România cu condiţia ca C.N.V.M. să fie notificat în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare. C.N.V.M. nu mai aprobă şi nu mai iniţiază nici o procedură referitoare la aprobarea prospectului.

În cazul apariţiei oricărui nou eveniment sau modificării informaţiilor iniţiale prezentate în cadrul prospectului, ulterioare datei de aprobare a prospectului, autoritatea competentă din statul membru de origine trebuie să solicite publicarea unui amendament care este aprobat şi publicat în aceleaşi condiţii ca şi prospectul de ofertă. C.N.V.M. poate aduce la cunoştinţa autorităţii competente a statului membru de origine asupra necesităţii includerii de informaţii suplimentare în prospectul de ofertă.

Emitentul sau persoana responsabilă pentru întocmirea prospectului solicită autorităţii competente a statului membru de origine ca, în termen de 3 zile lucrătoare ulterioare respectivei cereri sau, dacă cererea este transmisă împreună cu prospectul supus aprobării, în termen de o zi lucrătoare de la data aprobării prospectului să furnizeze C.N.V.M. un certificat care să ateste aprobarea prospectului şi faptul că acesta a fost întocmit în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare, precum şi o copie a prospectului. În cazurile incidente, această notificare este însoţită de o traducere a rezumatului realizată pe responsabilitatea emitentului sau a persoanei responsabilă de întocmirea prospectului. Procedura descrisă anterior este aplicabilă şi în cazul oricărui amendament la prospectul de ofertă.

În cazul în care un emitent de valori mobiliare cu sediul în România intenţionează efectuarea unei oferte publice de vânzare/solicită admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România şi din unul sau mai multe state membre, prospectul de ofertă este aprobat de C.N.V.M. şi este întocmit în limba română şi, la cerere, într-o limbă acceptată de C.N.V.M. şi, fie într-o limbă acceptată de autorităţile competente din fiecare stat membru gazdă, fie într-o limbă de largă circulaţie în domeniul financiar internaţional, în conformitate cu alegerea făcută de către emitent sau ofertant (dacă este altă persoană decât emitentul).

În situaţia în care admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a unor valori mobiliare altele decât cele de tipul titlurilor de capital, a căror valoare nominală este de cel puţin echivalentul în lei a 50.000 euro este solicitată în România şi în unul sau mai multe state membre, prospectul este întocmit fie într-o limbă acceptată de autorităţile competente ale statului membru de origine cât şi de cele ale statelor membre gazdă fie într-o limbă de circulaţie internaţională, folosită în domeniul financiar, în conformitate cu alegerea făcută de către emitent, ofertant sau persoana care solicită admiterea la tranzacţionare, dacă este cazul.


128

În cazul în care oferta publică este iniţiată/cererea de admitere la tranzacţionare pe

o piaţă reglementată din România este formulată de un emitent de valori mobiliare cu sediul într-un stat nemembru, C.N.V.M. aprobă prospectul de ofertă publică întocmit în conformitate cu legislaţia din respectivul stat nemembru cu următoarele condiţii:

a) prospectul să fie întocmit în conformitate cu standardele internaţionale stabilite de organizaţiile internaţionale ale comisiilor de valori mobiliare şi să conţină informaţii în conformitate cu standardele de transparenţă ale IOSCO;

b) cerinţele de informare, inclusiv cele de natură financiară să fie echivalente cu cele solicitate în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

Orice ofertă publică de valori mobiliare efectuată în afara teritoriului României de către rezidenţi trebuie notificată C.N.V.M. în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la aprobarea prospectului şi respectiv de la data încheierii ofertei.

C.N.V.M. cooperează şi acordă asistenţă autorităţilor competente din statele membre în vederea ducerii la îndeplinire a obligaţiilor şi a exercitării puterilor ce le revin potrivit prevederilor legale, în următoarele situaţii, fără a se limita la acestea:

a) când emitentul se află sub supravegherea C.N.V.M., precum şi a altor autorităţi competente din unul sau mai multe state membre, întrucât a emis valori mobiliare de diferite clase;

b) când este necesară suspendarea sau retragerea de la tranzacţionare a unor valori mobiliare admise pe o piaţă reglementată din România şi pe una sau mai multe pieţe reglementate din statele membre;

c) în cazul aprobării unui prospect de ofertă, în situaţia în care un emitent înregistrat în România are valori mobiliare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată dintr-un stat membru sau în situaţia în care un emitent înregistrat într-un stat membru are valori mobiliare admise la tranzacţionare pe o piaţă din România.

În cazul suspendării sau pentru a solicita suspendarea de la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, C.N.V.M. se poate consulta cu operatorul/operatorii pieţei/pieţelor reglementate pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise de un emitent cu sediul în România.


129

Cap.9 OFERTA PUBLICĂ DE CUMPĂRARE/PRELUARE

9.1. Derularea ofertei publice de cumpărare/preluare

Oferta publică de cumpărare reprezintă oferta unei persoane de a cumpăra valori mobiliare, adresată tuturor deţinătorilor acestora, difuzată prin mijloace de informare în masă sau comunicată pe alte căi, dar sub condiţia posibilităţii egale de receptare din partea deţinătorilor respectivelor valori mobiliare.

Ofertă publică de preluare este oferta publică de cumpărare care are ca rezultat, pentru cel care o promovează, dobândirea a mai mult de 33% din drepturile de vot asupra unei societăţi comerciale.

Orice persoană care intenţionează să facă o ofertă publică de cumpărare va înainta C.N.V.M. o cerere de aprobare a documentului de ofertă, însoţită de un anunţ, în conformitate cu reglementările emise de C.N.V.M. După aprobarea documentului de ofertă, acesta trebuie să fie disponibil publicului, cel mai târziu la data iniţierii derulării ofertei publice.

Oferta publică de cumpărare/preluare derulată fără aprobarea documentului de ofertă ori cu nerespectarea condiţiilor stabilite prin decizia de aprobare este nulă de drept şi atrage pentru cei în culpă aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. Ofertantul va fi obligat faţă de investitorii de bună-credinţă la restituirea plăţilor şi la daune-interese decurgând din nulitatea tranzacţiilor încheiate pe baza unei astfel de oferte.

Nici un document de ofertă publică de valori mobiliare nu este făcut disponibil publicului înainte de aprobarea acestuia de către C.N.V.M. Decizia de aprobare devine lipsită de efect în cazul în care oferta publică de cumpărare/preluare nu este iniţiată în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data aprobării de către C.N.V.M. a documentului de ofertă.

Oferta publică de cumpărare va fi făcută printr-un intermediar autorizat să presteze servicii de investiţii financiare. Intermediarilor li se aplică condiţiile prevăzute în capitolul “Oferta publică de vânzare”. Intermediarul, ofertantul şi persoanele cu care acţionează în mod concertat nu mai pot efectua operaţiuni privind valorile mobiliare emise de societatea vizată începând cu data transmiterii către C.N.V.M. a cererii de aprobare a documentului de ofertă şi până la data iniţierii ofertei publice.

C.N.V.M. se va pronunţa cu privire la aprobarea documentului de ofertă, în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. Orice cerere de informaţii suplimentare sau de modificare a celor prezentate iniţial în cadrul documentului de ofertă, iniţiată de către C.N.V.M. sau de către ofertant, va întrerupe acest termen, care va începe să curgă din nou de la data furnizării respectivei informaţii sau a modificării.

Oferta publică de cumpărare/preluare poate fi iniţiată după cel puţin 3 zile lucrătoare de la data publicării anunţului de ofertă. Termenul de valabilitate este cel stipulat în anunţ, documentul de ofertă şi decizia de aprobare. Oferta este irevocabilă pe întreaga perioadă de derulare a acesteia. La expirarea valabilităţii sale, oferta devine caducă.

Condiţiile privind anunţul de ofertă din capitolul „Oferta publică de vânzare” se aplică corespunzător şi anunţului privind documentul de ofertă.


130

Durata ofertei publice de cumpărare/preluare nu este mai mică de 15 zile lucrătoare şi nu depăşeşte 50 de zile lucrătoare.

În vederea aprobării documentului de ofertă, ofertantul depune la C.N.V.M. o cerere însoţită de:

a) documentul de ofertă publică (trei exemplare originale); b) anunţul de ofertă publică de cumpărare/preluare; c) declaraţia ofertantului privind preţul oferit în cadrul ofertei; d) dovada depunerii garanţiei reprezentând cel puţin 30% din valoarea totală a

ofertei, într-un cont bancar al intermediarului, suma ce va fi blocată pe toată perioada ofertei, sau scrisoare de garanţie bancară ce acoperă întreaga valoare a ofertei, emisă în favoarea intermediarului;

e) copie a contractului de intermediere; f) declaraţia ofertantului privind persoanele cu care acesta acţionează în mod

concertat în ceea ce priveşte emitentul; g) declaraţia ofertantului şi documentele legale din care să reiasă preţul la care

ofertantul şi persoanele cu care acesta acţioneaza în mod concertat au achiziţionat acţiuni ale emitentului, dacă este cazul;

h) declaraţia intermediarului ofertei privind eventualele conflicte de interese cu ofertantul şi/sau cu alţi clienţi;

i) raportul întocmit de evaluatorul independent, dacă este cazul; j) declaraţie pe răspunderea ofertantului conform căreia documentele depuse sunt

conforme cu originalul şi reflectă caracteristicile actuale ale ofertantului; k) în cazul în care ofertantul este persoană juridică, dovada înregistrării ofertantului

şi a persoanelor cu care acesta acţionează în mod concertat la autoritatea competentă din ţara de origine (număr de înregistrare), actele constitutive ale acestora şi acte adiţionale purtând dovada înregistrării lor la autoritatea competentă din ţara de origine, documente legale din care să rezulte structura acţionariatului/asociaţilor ofertantului până la nivel de persoană fizică. În cazul în care ofertantul este persoană fizică se depun copii ale documentelor care să ateste identitatea acestuia. În situaţia în care ofertantul, persoană juridică, este admis la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, se depun documente din care să rezulte identitatea acţionarilor/asociaţilor ofertantului, care deţin cel puţin 1% din capitalul social;

l) structura sintetică a acţionariatului emitentului şi extrase de cont pentru ofertant şi persoanele cu care acesta acţionează concertat, dacă aceste persoane deţin acţiuni;

m) alte informaţii şi documente pe care C.N.V.M. le consideră necesare. Declaraţia ofertantului privind preţul oferit în cadrul ofertei, menţionată mai sus la

lit.c), precum şi dovada depunerii garanţiei sau, după caz, scrisoarea de garanţie bancară, precizată la lit. d) sunt depuse la C.N.V.M. obligatoriu în plic închis şi sigilat. Documentul de ofertă, anunţul de ofertă/preliminar, precum şi orice alte documente aferente ofertei publice de cumpărare/preluare nu cuprind menţiuni referitoare la preţ, spaţiul destinat acestor menţiuni fiind completat ulterior aprobării anunţului preliminar/documentului de ofertă publică.

Documentul de ofertă publică de cumpărare va conţine cel puţin următoarele informaţii prevăzute la anexa nr. 23 la Regulamentul nr.1/2006:

a) identificarea societăţii vizate (sediul, codul fiscal, valoarea capitalului social, structura acţionariatului);

b) identificarea ofertantului. În cazul în care ofertantul este persoană juridică, informaţii privind denumirea, forma juridică sediul, codul unic de înregistrare, valoarea capitalului social, structura acţionariatului/asociaţilor);

c) identitatea persoanelor care acţionează în mod concertat cu ofertantul sau societatea vizată. În cazul în care aceste persoane sunt persoane juridice, informaţii


131

privind forma juridică, denumirea, sediul precum şi relaţia în care se află fie cu ofertantul fie cu societatea vizată;

d) numărul de acţiuni emise de societatea vizată care sunt deţinute de ofertant şi de grupul de persoane cu care acţionează în mod concertat;

e) numărul şi clasa valorilor mobiliare obiect al ofertei publice de cumpărare; f) preţul oferit şi modalitatea de determinare a acestuia. Atunci când ofertantul

oferă valori mobiliare în schimbul valorilor mobiliare emise de societatea vizată, informaţii cu privire la valorile mobiliare oferite la schimb care vor fi precizate într-un document anexat. Acest document va conţine informaţii, considerate de C.N.V.M. ca fiind similare cu cele dintr-un prospect de ofertă publică de vânzare a valorilor mobiliare respective;

g) data iniţierii, respectiv a expirării ofertei publice de cumpărare; h) locurile de subscriere şi programul de lucru cu publicul; i) metoda de alocare în caz de suprasubscriere; j) sursa şi mărimea fondurilor folosite pentru efectuarea achiziţiilor prevăzute de

oferta publică, inclusiv condiţiile oricărui împrumut sau ale altor tipuri de finanţare; k) modalitatea de plată a acţiunilor depuse; l) orice altă informaţie pe care ofertantul o consideră relevantă; m) orice altă informaţie suplimentară considerată de C.N.V.M. necesară pentru

protecţia investitorilor. Documentul de ofertă publică de preluare va conţine cel puţin următoarele

informaţii prevăzute la anexa nr. 26 la Regulamentul nr.1/2006: a) identificarea societăţii vizate (sediul, codul fiscal, valoarea capitalului social,

structura acţionariatului); b) identificarea ofertantului. În cazul în care ofertantul este persoană juridică,

informaţii privind denumirea, forma juridică, sediul, codul fiscal, capitalul social, structura acţionariatului/asociaţilor);

c) identitatea persoanelor care acţionează în mod concertat cu ofertantul sau societatea vizată. În cazul în care aceste persoane sunt persoane juridice informaţii privind forma juridică, denumirea, sediul precum şi relaţia în care se află fie cu ofertantul fie cu societatea vizată;

d) numărul de acţiuni emise de societatea vizată care sunt deţinute de ofertant şi de grupul de persoane cu care acţionează în mod concertat;

e) numărul şi clasa de valori mobiliare ce fac obiectul ofertei publice de preluare; f) preţul oferit şi modalitatea de determinare a acestuia. Atunci când ofertantul

oferă valori mobiliare în schimbul valorilor mobiliare emise de societatea vizată, informaţii cu privire la valorile mobiliare oferite la schimb care vor fi precizate într-un document anexat. Acest document va conţine informaţii, considerate de C.N.V.M. ca fiind similare cu cele dintr-un prospect de ofertă publică de vânzare a valorilor mobiliare respective;

g) perioada de derulare a ofertei publice de preluare; h) locurile de subscriere şi programul de lucru cu publicul; i) sursa şi mărimea fondurilor folosite pentru a efectua achiziţiile prevăzute de

oferta publică, inclusiv condiţiile oricărui împrumut sau ale altei finanţări şi modalitatea de plată a acţiunilor depuse;

j) planurile ofertantului privind schimbarea conducerii, lichidarea societăţii, schimbarea obiectului de activitate şi retragerea de la tranzacţionare de pe o piaţă reglementată;

k) poziţia consiliului de administratie şi/sau AGEA cu privire la oportunitatea preluării;

l) date economico-financiare ale ofertantului persoană juridică în conformitate cu ultimele raportări financiare aprobate (total activ, total capitaluri proprii, cifra de afaceri, rezultatul exerciţiului);


132

m) orice altă informaţie considerată de către ofertant relevantă; n) orice altă informaţie suplimentară considerată de C.N.V.M. necesară pentru

protecţia investitorilor. În cadrul unei oferte publice de cumpărare/preluare, ofertantul poate fixa preţul în

bani, valori mobiliare sau ca o combinaţie între acestea. În cazurile în care ofertantul oferă la schimb alte valori mobiliare, trebuie să fixeze şi un preţ în bani, ca alternativă la valorile mobiliare oferite la schimb, astfel încât investitorii să aibă posibilitatea să opteze pentru a primi fie bani, fie valori mobiliare, acest lucru fiind specificat expres în cadrul documentului de ofertă. În cazul în care ofertantul oferă la schimb valori mobiliare, documentul de ofertă va conţine informaţii cu privire la aceste valori mobiliare similare cu cele dintr-un prospect de ofertă publică de vânzare a valorilor mobiliare respective. În cadrul documentului de ofertă se va prevedea inclusiv un raport de schimb.

Preţul în cadrul ofertelor publice de cumpărare este cel puţin egal cu cel mai mare preţ dintre:

a) cel mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat în perioada de 12 luni anterioară datei de depunere la C.N.V.M. a documentaţiei de ofertă;

b) preţul mediu ponderat de tranzacţionare, aferent ultimelor 12 luni anterioare datei de depunere la C.N.V.M. a documentaţiei de ofertă.

În situaţia în care nu este aplicabil nici unul din criteriile de mai sus, preţul de cumpărare este cel puţin egal cu activul net pe acţiune conform ultimei situaţii financiare a emitentului. Pentru determinarea celui mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat sunt luate în considerare toate operaţiunile (oferte publice, operaţiuni de cumpărare derulate pe pieţele reglementate, majorări de capital social etc.) prin care ofertantul şi/sau persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat au dobândit acţiuni ale societăţii subiect al ofertei, în respectiva perioadă.

În situaţia în care, după data iniţierii ofertei, ofertantul sau persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat cumpără valori mobiliare de tipul celor obiect al ofertei, în afara ofertei, ofertantul are obligaţia să majoreze preţul din oferta publică astfel încât acesta să fie cel puţin egal cu cel mai mare preţ plătit de ofertant în afara ofertei. Ofertantul are obligaţia să depună la C.N.V.M. o cerere de aprobare a amendamentului privind modificarea preţului de cumpărare şi a numărului de acţiuni obiect al ofertei, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) obţinerea aprobării C.N.V.M. de modificare a documentului de ofertă; b) modificarea termenilor ofertei să nu conducă la condiţii mai puţin avantajoase

pentru cei cărora le este adresată; c) modificarea să facă obiectul unui anunţ care să fie adus la cunoştinţa

investitorilor în aceleaşi condiţii ca şi documentul de ofertă. Orice cerere de modificare a documentului de ofertă aprobat este depusă la

C.N.V.M. cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de închiderea ofertei. În cazul aprobării amendamentelor referitoare la preţ sau la alte elemente ale documentului de ofertă, cu excepţia termenului de închidere a ofertei, C.N.V.M. este în drept să prelungească perioada de derulare a ofertei, astfel încât să existe cel puţin 5 zile lucrătoare de la publicarea amendamentului până la închiderea ofertei.

După data iniţierii, ofertantul sau persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat pot cumpăra în afara ofertei acţiuni de tipul celor care fac obiectul ofertei, numai în situaţia în care sunt respectate cumulativ următoarele condiţii:

a) cumpărarea se realizează la un preţ mai mare decât preţul de ofertă; b) cumpărarea se realizează cu cel puţin 8 zile lucrătoare înainte de închiderea

ofertei.


133

Înainte de expirarea perioadei de derulare a ofertei publice de cumpărare/preluare nu se fac plăţi. Acţiunile depuse în oferta publică de cumpărare/preluare nu sunt plătite decât după închiderea ofertei, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data decontării. În termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data închiderii ofertei publice, ofertantul transmite la C.N.V.M. şi la operatorul pieţei reglementate/sistemului alternativ de tranzacţionare notificarea cu privire la rezultatele ofertei publice care va fi publicată pe site-ul operatorului pieţei reglementate/sistemului alternativ de tranzacţionare.

9.2. Dispoziţii speciale privind oferta publică de preluare voluntară

Oferta publică de preluare voluntară este oferta publică de cumpărare, adresată tuturor acţionarilor, pentru toate deţinerile acestora, lansată de o persoană care nu are această obligaţie, în vederea dobândirii a mai mult de 33% din drepturile de vot. Persoana care intenţionează să deruleze o ofertă publică de preluare voluntară va transmite C.N.V.M. un anunţ preliminar, în vederea aprobării acestuia. Anunţul preliminar de ofertă publică de preluare este anunţul lansat de o persoană sau grup de persoane care intenţionează să preia o societate ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/sunt tranzacţionate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare. Anunţul preliminar va fi însoţit de materialele necesare aprobării documentului de ofertă.

Conţinutul minim de informaţii cuprinse în anunţul preliminar vizează: identificarea emitentului (denumire, sediu, cod fiscal), identificarea ofertantului (nume/denumire, domiciliul/sediul social, valoarea capitalului social subscris şi vărsat, structura acţionariatului/asociaţilor), numărul de acţiuni emise de societate care sunt deţinute de ofertant şi de către persoanele cu care acţionează în mod concertat, numărul valorilor mobiliare obiect al ofertei şi preţul minim oferit, denumirea intermediarului ofertei. De asemenea, anunţul preliminar va include intenţiile ofertantului cu privire la societatea vizată, în special cu privire la schimbarea personalului şi a conducerii acesteia, la reducerea numărului locurilor de muncă precum şi la planurile strategice de dezvoltare atât ale societăţii vizate cât şi ale societăţii ofertante care se preconizează că vor avea repercursiuni asupra politicii ofertantului privind forţa de muncă precum şi asupra locaţiilor unde se desfăşoară activităţile principale ale celor două societăţi dar şi date economico-financiare ale ofertantului persoană juridică în conformitate cu ultimele raportări financiare aprobate (total activ, total capitaluri proprii, cifra de afaceri, rezultatul exerciţiului).

În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la aprobarea anunţului preliminar de către C.N.V.M., acesta va fi transmis societăţii, subiect al preluării, pieţei reglementate pe care se tranzacţionează valorile mobiliare respective şi va fi publicat în cel puţin un cotidian central şi unul local din raza administrativ-teritorială a emitentului.

Consiliul de administraţie al societăţii, subiect al preluării, va transmite C.N.V.M., ofertantului şi pieţei reglementate pe care se tranzacţionează respectivele valori mobiliare poziţia sa cu privire la oportunitatea preluării, în termen de 5 zile de la primirea anunţului preliminar de ofertă. Consiliul de administraţie poate să convoace adunarea generală extraordinară, în vederea informării acţionarilor cu privire la poziţia consiliului de administraţie în ceea ce priveşte respectiva ofertă. În cazul în care cererea privind convocarea este formulată de un acţionar semnificativ, convocarea adunării generale este obligatorie, convocatorul urmând a fi publicat în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării cererii. Prin derogare de la prevederile Legii nr.31/1990, republicată, adunarea generală se va ţine în termen de 5 zile de la publicarea convocării într-un ziar de difuzare naţională.


134

Consiliul de administraţie al societăţii subiect al preluării, respectiv consiliul de administraţie al ofertantului (dacă este cazul) aduce la cunoştinţa reprezentanţilor angajaţilor societăţilor respective sau, după caz, direct angajaţilor, faptul că se intenţionează iniţierea ofertei, de îndată ce anunţul preliminar este publicat. La data la care este publicat, documentul de ofertă este transmis de către consiliul de administraţie al societăţii subiect al preluării, respectiv de către consiliul de administraţie al ofertantului (dacă este cazul), reprezentanţilor angajaţilor societăţilor respective, iar în cazul în care nu există astfel de reprezentanţi, direct angajaţilor.

Documentul care atestă poziţia motivată a consiliului de administraţie cu privire la oportunitatea preluării, va preciza cel puţin următoarele aspecte:

a) argumentele care au stat la baza formulării opiniei cu privire la preluare; b) punctul propriu de vedere cu privire la efectele pe care le va avea preluarea

asupra întregii activităţi a societăţii subiect al preluării, în special asupra angajaţilor; c) opinia cu privire la strategia viitoare a ofertantului referitoare la societatea subiect

al preluării (precizată în cadrul anunţului preliminar), precum şi cu privire la eventualele efecte pe care aceste planuri le pot avea asupra angajaţilor şi asupra zonei în care societatea îşi desfăşoară activitatea.

Consiliul de administraţie al societăţii subiect al preluării prezintă în acelaşi timp opinia sa, formulată în conformitate cu aspectele prezentate mai sus şi reprezentanţilor angajaţilor societăţii, iar în cazul în care nu există astfel de reprezentanţi, direct angajaţilor. În cazul în care consiliul de administraţie al societăţii subiect al preluării primeşte în timp util opinia angajaţilor, prin reprezentanţii acestora, cu privire la efectele ofertei asupra angajaţilor, aceasta este anexată la documentul conţinând propria opinie.

Legea nr.297/2004 prevede, în mod expres, că de la momentul recepţionării anunţului preliminar şi până la închiderea ofertei, consiliul de administraţie al societăţii, subiect al preluării, va informa C.N.V.M. şi piaţa reglementată asupra tuturor operaţiunilor efectuate de către membrii consiliului de administraţie şi ai conducerii executive cu privire la respectivele valori mobiliare. Astfel, consiliul de administraţie al societăţii, subiect al preluării, nu mai poate încheia nici un act şi nu poate lua nici o măsură care să afecteze situaţia patrimonială sau obiectivele preluării, cu excepţia actelor de administrare curentă. Sunt considerate a afecta situaţia patrimonială, operaţiunile incluzând, dar fără a se limita la acestea, majorări de capital social sau emisiuni de valori mobiliare care dau drept de subscripţie ori conversie în acţiuni, grevarea sau transferul unor active reprezentând cel puţin 1/3 din activul net conform ultimului bilanţ anual al societăţii.

Legea prevede că pot fi efectuate acele operaţiuni derivate din obligaţiile asumate înainte de publicarea anunţului de preluare, precum şi acele operaţiuni aprobate expres de adunarea generală extraordinară, convocată special ulterior anunţului preliminar.

În scopul evitării lansării abuzive de oferte de preluare care să afecteze activitatea ce se desfăşoară în societate sau derularea unor operaţiuni, legea prevede că ofertantul este răspunzător de toate pagubele cauzate societăţii, subiect al ofertei de preluare, dacă se probează aceasta.

Publicarea anunţului preliminar obligă ofertantul să depună la C.N.V.M., prin intermediarul său, în maximum 30 de zile, documentaţia aferentă ofertei publice de preluare, în termeni nu mai puţin favorabili decât cei precizaţi în anunţul preliminar. C.N.V.M. se va pronunţa cu privire la aprobarea documentului de ofertă, în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

Preţul în cadrul ofertelor publice de preluare voluntară este cel puţin egal cu cel mai mare preţ dintre:

a) cel mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat în perioada de 12 luni anterioară datei de depunere la C.N.V.M. a documentaţiei de ofertă;


135

b) preţul mediu ponderat de tranzacţionare, aferent ultimelor 12 luni anterioare datei de depunere la C.N.V.M. a documentaţiei de ofertă;

c) preţul rezultat prin împărţirea valorii activului net al societăţii la numărul de acţiuni aflat în circulaţie, conform ultimei situaţii financiare a emitentului.

Cel mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat este determinat cu luarea în considerare a tuturor operaţiunilor (oferte publice, operaţiuni de cumpărare derulate pe pieţele reglementate, majorări de capital social etc.) prin care ofertantul şi/sau persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat au dobândit acţiuni ale societăţii subiect al ofertei, în respectiva perioadă.

Ofertantul sau persoanele cu care acţionează în mod concertat nu mai pot lansa, timp de un an de la închiderea ofertei de preluare precedente, o altă ofertă publică de preluare vizând acelaşi emitent.

Orice persoană poate lansa o contra-ofertă, având ca obiect aceleaşi valori mobiliare, în următoarele condiţii:

a) să aibă ca obiect cel puţin aceeaşi cantitate de valori mobiliare sau să vizeze atingerea cel puţin aceleiaşi participaţii la capitalul social;

b) să ofere un preţ cu cel puţin 5% mai mare decât cel din prima ofertă. Lansarea contra-ofertei se va face, prin depunerea la C.N.V.M. a documentaţiei

necesare, într-un termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data la care prima ofertă a devenit publică, respectiv data publicării anunţului preliminar. C.N.V.M. se va pronunţa în privinţa acestor oferte prin aprobarea documentului de ofertă, în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii.

Prin decizia de autorizare a contra-ofertelor, C.N.V.M. va stabili acelaşi termen de închidere pentru toate ofertele, precum şi o dată limită până la care se pot depune spre autorizare amendamentele privind majorarea preţului în cadrul ofertelor concurente. Termenul unic de închidere a ofertelor concurente nu poate depăşi 60 de zile lucrătoare de la data începerii derulării primei oferte.

9.3. Dispoziţii speciale privind oferta publică de preluare obligatorie

Art.203 al Legii nr.297/2004 prevede că o persoană care, urmare a achiziţiilor sale sau ale persoanelor cu care acţionează în mod concertat, deţine mai mult de 33% din drepturile de vot asupra unei societăţi comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată, este obligată să lanseze o ofertă publică adresată tuturor deţinătorilor de valori mobiliare şi având ca obiect toate deţinerile acestora cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2 luni de la momentul atingerii respectivei deţineri. Până la derularea ofertei publice, drepturile aferente valorilor mobiliare depăşind pragul de 33% din drepturile de vot asupra emitentului sunt suspendate, iar respectivul acţionar şi persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat nu mai pot achiziţiona, prin alte operaţiuni, acţiuni ale aceluiaşi emitent.

Obligaţia de mai sus nu se aplică persoanelor care, anterior intrării în vigoare a Legii privind piaţa de capital, au dobândit poziţia de deţinător a peste 33% din drepturile de vot, cu respectarea prevederilor legale incidente la momentul dobândirii. Aceste persoane vor derula o ofertă publică obligatorie numai dacă, ulterior intrării în vigoare a legii îşi majorează deţinerile, astfel încât să atingă sau să depăşească 50% din drepturile de vot ale respectivului emitent. Până la derularea ofertei publice, drepturile aferente acţiunilor achiziţionate care depăşesc 50% vor fi suspendate, iar respectivul acţionar şi persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat nu mai pot achiziţiona, prin alte


136

operaţiuni, acţiuni ale aceluiaşi emitent. Obligaţia de a derula o ofertă publică de preluare aparţine persoanei sau grupului de persoane cu care aceasta acţionează în mod concertat. Obligaţia nu se aplică tranzacţiilor exceptate.

Legea nr.297/2004 stipuleză că prevederile art.203 nu se vor aplica în cazul în care poziţia reprezentând mai mult de 33% din drepturile de vot asupra emitentului a fost dobândită ca urmare a unei tranzacţii exceptate. Tranzacţie exceptată reprezintă dobândirea respectivei poziţii:

a) în cadrul procesului de privatizare; b) prin achiziţionarea de acţiuni de la Ministerul Finanţelor Publice sau de la alte

entităţi abilitate legal, în cadrul procedurii executării creanţelor bugetare; c) în urma transferurilor de acţiuni realizate între societatea-mamă şi filialele sale

sau între filialele aceleiaşi societăţi-mamă; d) în urma unei oferte publice de preluare voluntară adresată tuturor deţinătorilor

respectivelor valori mobiliare şi având ca obiect toate deţinerile acestora. În cazul în care dobândirea poziţiei reprezentând mai mult de 33% din drepturile de

vot asupra emitentului se realizează în mod neintenţionat, deţinătorul unei asemenea poziţii are una dintre următoarele obligaţii alternative:

a) să deruleze o ofertă publică, în condiţiile şi la preţul prevăzute la art.203 şi art.204 din Legea nr.297/2004;

b) să înstrăineze un număr de acţiuni, corespunzător pierderii poziţiei dobândite fără intenţie.

Executarea uneia dintre obligaţiile prevăzute mai sus se va face în termen de 3 luni de la dobândirea respectivei poziţii. Dobândirea poziţiei reprezentând mai mult de 33% din drepturile de vot asupra emitentului se consideră neintenţionată, dacă s-a realizat ca efect al unor operaţiuni precum:

a) reducerea capitalului, prin răscumpărarea de către societate a acţiunilor proprii, urmată de anularea acestora;

b) depăşirea pragului, ca rezultat al exercitării dreptului de preferinţă, subscriere sau conversie a drepturilor atribuite iniţial, precum şi al convertirii acţiunilor preferenţiale în acţiuni ordinare;

c) fuziunea/divizarea sau succesiunea. Persoanele care au dobândit cu respectarea prevederilor Legii nr.297/2004, mai

mult de 33% din drepturile de vot asupra unei societăţi comerciale sau care şi-au îndeplinit obligaţia prevăzută mai sus, pot achiziţiona acţiuni ale aceluiaşi emitent fără a derula o ofertă publică de cumpărare/preluare.

Prevederile art. 203 alin.(1) din Legea nr.297/2004 nu se aplică persoanelor care deţin o poziţie de peste 33% din drepturile de vot şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) anterior intrării în vigoare a Legii nr. 297/2004, au dobândit respectiva poziţie cu respectarea prevederilor art. 134 alin. (1) şi (2) şi art. 135 alin. (2) din O.U.G. nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, abrogată prin Legea nr. 297/2004 sau care şi-au respectat obligaţiile stabilite la art. 134 alin. (3) sau la art. 135 alin. (4) din ordonanţa menţionată;

b) nu se află sub incidenţa alin. (4) din art.203 din Legea nr.297/2004. Persoanele prevăzute mai sus pot achiziţiona acţiuni ale aceluiaşi emitent fără a

derula o ofertă publică de cumpărare, cu condiţia să nu atingă sau să nu depăşească pragul de 50% din drepturile de vot.

Preţul în oferta publică de preluare obligatorie este cel puţin egal cu cel mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat


137

în perioada de 12 luni anterioară datei de depunere la C.N.V.M. a documentaţiei de ofertă. Prevederile nu se aplică în cazul în care ofertantul sau persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat nu au achiziţionat acţiuni ale societăţii subiect al ofertei publice de preluare obligatorii în perioada de 12 luni anterioară datei de depunere la C.N.V.M. a documentaţiei de ofertă sau dacă C.N.V.M., din oficiu sau ca urmare a unei sesizări în acest sens, apreciază că operaţiunile prin care s-au achiziţionat acţiuni, sunt de natură să influenţeze corectitudinea modului de stabilire a preţului.

Pentru determinarea celui mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat sunt luate în considerare toate operaţiunile (oferte publice, operaţiuni de cumpărare derulate pe pieţele reglementate, majorări de capital social etc.) prin care ofertantul şi/sau persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat au dobândit acţiuni ale societăţii subiect al ofertei, în respectiva perioadă.

În condiţiile în care nu se poate determina cel mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat, în perioada de 12 luni anterioară datei de depunere la C.N.V.M. a documentaţiei de ofertă, preţul oferit în cadrul ofertei publice de preluare obligatorii este cel puţin egal cu cel mai mare preţ dintre următoarele valori determinate de către un evaluator independent înregistrat la C.N.V.M. şi desemnat de ofertant:

a) preţul mediu ponderat de tranzacţionare, aferent ultimelor 12 luni anterioare datei de depunere la C.N.V.M. a documentaţiei de ofertă;

b) valoarea activului net al societăţii, împărţit la numărul de acţiuni aflat în circulaţie, conform ultimei situaţii financiare;

c) valoarea acţiunilor rezultate dintr-o expertiză efectuată în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare.

Pentru determinarea preţului, evaluatorii au obligaţia să acţioneze în mod imparţial, obiectiv şi echidistant faţă de toate persoanele interesate pentru determinarea preţului în oferta publică.

Înregistrarea evaluatorilor la C.N.V.M. se face în baza confirmării de către ANEVAR a îndeplinirii condiţiilor profesionale. Legea nr.297/2004 stabileşte condiţiile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească evaluatorul independent. Acestea sunt următoarele:

a) să fie persoană juridică acreditată ANEVAR al cărei obiect de activitate se referă la prestarea de servicii în domeniul financiar-contabil şi de consultanţă pentru afaceri şi management;

b) să fie persoană fizică membru acreditat ANEVAR (specializare Evaluare întreprinderi) sau membru al unor organizaţii profesionale de evaluare afiliate Grupului European al Asociaţiilor de Evaluatori (TEGoVA) ori al altor organizaţii internaţionale recunoscute de ANEVAR.

Evaluatorul independent trebuie să aibă asigurare de răspundere profesională de minimum 10.000 euro (persoană fizică) şi 50.000 euro (persoană juridică) şi trebuie să lucreze într-o echipă cu un auditor financiar membru activ al Camerei Auditorilor Financiari, denumită în continuare CAFR şi un consultant de investiţii autorizat de C.N.V.M., cu care a stabilit relaţii contractuale în vederea realizării activităţii de evaluare.

Condiţiile de independenţă pe care trebuie să le îndeplinească evaluatorul sunt următoarele:

a) evaluatorul sau o persoană implicată cu acesta să nu fie acţionar, asociat ori o persoană implicată cu partea interesată;

b) onorariul evaluatorului să nu depindă, parţial ori în întregime, de un acord, aranjament sau înţelegere care conferă evaluatorului ori unei persoane implicate cu acesta un stimulent financiar pentru concluziile exprimate în evaluare ori pentru finalizarea tranzacţiei;


138

c) evaluatorul sau o persoană implicată cu acesta să nu fie acţionar cu poziţie semnificativă, administrator ori să aibă o altă funcţie cu putere de decizie într-un intermediar interesat în tranzacţie;

d) evaluatorul să nu fie auditorul financiar al ofertantului şi nici persoană implicată cu auditorul;

e) evaluatorul sau o persoană implicată cu acesta să nu aibă un alt interes financiar legat de finalizarea tranzacţiei;

f) evaluatorul sau o persoană implicată cu acesta să nu aibă în derulare ori să nu fi derulat în ultimele 24 de luni cu emitentul, ofertantul ori cu persoane implicate alte activităţi comerciale.

Îndeplinirea condiţiilor de independenţă de către evaluator va fi certificată printr-o declaraţie pe propria răspundere, întocmită în forma autentică. Furnizarea de informaţii false privind îndeplinirea condiţiilor intră sub incidenţa prevederilor legale în vigoare.

În vederea determinării preţului în oferta publică de preluare obligatorie, respectiva societate are obligaţia ca, la solicitarea evaluatorilor, să pună la dispoziţia acestora în cel mult 5 zile lucrătoare orice documente, date sau informaţii publice.

Evaluatorii au la dispoziţie minimum 10 zile lucrătoare pentru realizarea evaluării dar trebuie să asigure încadrarea ofertantului în termenul de maximum 2 luni de la atingerea deţinerii. Evaluatorii sunt ţinuţi să nu utilizeze în interes propriu sau al vreunui terţ informaţiile privilegiate la care au acces ca urmare a întocmirii raportului de evaluare, în caz contrar fiind supuşi rigorilor legii.

Responsabilitatea cu privire la suspendarea drepturilor de vot în cazul în care sunt incidente prevederile art. 203 din Legea nr. 297/2004 sau cele ale art. 107 din Legea nr. 31/1990, republicată revine consiliului de administraţie/administratorului unic al emitentului, precum şi societăţii care ţine evidenţa acţionarilor respectivului emitent. Anterior adunărilor generale ale acţionarilor, consiliul de administraţie/administratorul unic al emitentului are obligaţia să verifice pentru acţionarii înregistraţi la data de referinţă, drepturile de vot care sunt suspendate şi să informeze corespunzător societatea care ţine evidenţa acţionarilor emitentului, în vederea operării în registru a suspendării. Drepturile de vot se suspendă astfel încât respectiva persoană să nu poată exercita în adunarea generală a acţionarilor poziţia dobândită fără derularea unei oferte publice adresată tuturor deţinătorilor de valori mobiliare şi având ca obiect toate deţinerile acestora, dacă nu sunt incidente prevederile legale privind tranzacţiile exceptate. În cazul în care persoanele enumerate mai sus nu îşi îndeplinesc obligaţiile impuse prin regulamentul C.N.V.M., la cerere sau din oficiu, aceasta dispune suspendarea drepturilor de vot şi obligă societatea care ţine evidenţa acţionarilor emitentului să procedeze la suspendarea respectivelor drepturi de vot.

9.4. Dispoziţii aplicabile ofertelor transfrontaliere

În cazul în care valorile mobiliare emise de societatea subiect al preluării, cu sediu în România, nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România, autoritatea competentă să aprobe documentul de ofertă şi/sau să supravegheze oferta publică este cea din statul membru pe a cărui piaţă reglementată sunt admise la tranzacţionare valorile mobiliare emise de societate.

În cazul în care valorile mobiliare emise de societatea subiect al preluării sunt admise la tranzacţionare pe pieţele reglementate din România şi din mai multe state membre, autoritatea competentă să aprobe documentul de ofertă şi/sau să supravegheze


139

oferta publică este aceea din statul pe a cărui piaţă reglementată au fost admise la tranzacţionare pentru prima dată respectivele valori mobiliare.

În cazul în care valorile mobiliare emise de societatea subiect al preluării au fost admise pentru prima dată, simultan pe pieţe reglementate din România şi din unul sau mai multe state membre, societatea subiect al preluării este cea care stabileşte care dintre autorităţile competente de supraveghere din respectivele state membre va fi autoritatea competentă să aprobe documentul de ofertă şi/sau să supravegheze oferta, prin notificarea respectivelor pieţe reglementate şi a autorităţilor de supraveghere.

În toate cele trei cazuri menţionate mai sus, aspectele referitoare la preţ, la procedura de iniţiere a unei oferte (în particular cele privind informarea cu privire la decizia unei persoane de a iniţia o ofertă, la conţinutul documentului de ofertă şi referitoare la cerinţele de informare legate de ofertă), cad sub incidenţa prevederilor legale din statul autorităţii competente. Prevederile legale aplicabile şi autoritatea competentă vor fi cele ale statului membru în care societatea subiect al preluării îşi are sediul, în ceea ce priveşte aspectele referitoare la informaţiile ce trebuie furnizate angajaţilor societăţii subiect al preluării şi cele privind legislaţia aplicabilă societăţilor comerciale, în special referitoare la determinarea drepturilor de vot pentru achiziţionarea cărora este obligatorie oferta publică de preluare, la orice derogare de la obligaţia de a lansa oferta, ca şi la condiţionările impuse consiliului de administraţie al societăţii subiect al preluării privitoare la acţiunile acestuia care pot conduce la obstrucţionarea ofertei.

C.N.V.M. cooperează cu autorităţile competente din statele membre. Această cooperare presupune furnizarea de informaţii, documente sau colaborări cu persoanele care deţin informaţii despre obiectul unei anchete.

9.5. Retragerea acţionarilor dintr-o societate comercială

Potrivit prevederilor art.206 al Legii nr.297/2004, ca urmare a derulării unei oferte publice de cumpărare adresată tuturor acţionarilor şi pentru toate deţinerile acestora, ofertantul are dreptul să solicite acţionarilor care nu au subscris în cadrul ofertei să-i vândă respectivele acţiuni, la un preţ echitabil, dacă acesta se află în una din următoarele situaţii:

a) deţine acţiuni reprezentând mai mult de 95% din capitalul social; b) a achiziţionat, în cadrul ofertei publice de cumpărare adresată tuturor acţionarilor

şi pentru toate deţinerile acestora, acţiuni reprezentând mai mult de 90% din cele vizate în cadrul ofertei.

În situaţia în care societatea a emis mai multe clase de acţiuni, prevederile de mai sus se vor aplica separat pentru fiecare clasă.

Preţul oferit în cadrul unei oferte publice de preluare obligatorii, precum şi în cadrul unei oferte publice de preluare voluntare, în care ofertantul a achiziţionat prin subscrierile din cadrul ofertei, acţiuni reprezentând mai mult de 90% din acţiunile vizate, se consideră a fi un preţ echitabil. Se ia în calcul acest preţ dacă ofertantul îşi exercită dreptul în termen de 3 luni de la data finalizării respectivei oferte. În caz contrar, preţul va fi determinat de un expert independent, în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare. Preţul determinat de un expert independent se aduce la cunoştinţa publicului prin intermediul pieţei pe care se tranzacţionează, prin publicare în Buletinul C.N.V.M., pe site-ul C.N.V.M. şi în două ziare financiare de circulaţie naţională, în termen de 5 zile de la întocmirea raportului.

Legea nr.297/2004 dă drepturi speciale acţionarilor minoritari. Astfel, art.207 prevede că, urmare a unei oferte publice de cumpărare adresată tuturor deţinătorilor şi


140

pentru toate deţinerile acestora, un acţionar minoritar are dreptul să solicite ofertantului care deţine mai mult de 95% din capitalul social să-i cumpere acţiunile la un preţ echitabil. Preţul va fi determinat în conformitate cu prevederile art.206 alin.(3) din legea menţionată. În situaţia în care este necesară numirea unui expert independent, costurile aferente vor fi suportate de către respectivul acţionar minoritar. În situaţia în care societatea a emis mai multe clase de acţiuni, prevederile se vor aplica separat, pentru fiecare clasă.

Acţionarul care îşi exercită dreptul precizat la art. 206 din Legea nr. 297/2004 şi intermediarul transmit la C.N.V.M., spre aprobare, un anunţ privind iniţierea procedurii de retragere, ce cuprinde cel puţin informaţiile solicitate de către aceasta, însoţit de următoarele documente:

a) raportul de evaluare întocmit conform prevederilor legale de un evaluator independent,dacă este cazul;

b) plic închis şi sigilat conţinând preţul la care urmează a se realiza retragerea acţionarilor.

Ulterior aprobării de către C.N.V.M., anunţul este adus la cunoştinţa publicului prin intermediul pieţei pe care se tranzacţionează, prin publicare în Buletinul C.N.V.M., pe site-ul C.N.V.M. şi în două ziare financiare de circulaţie naţională, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data aprobării.

Acţiunile respectivului emitent sunt suspendate de la tranzacţionare începând cu data avizării de către C.N.V.M. a anunţului aferent. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data aprobării de către C.N.V.M. a anunţului, emitentul furnizează intermediarului structura consolidată a acţionariatului.

Acţionarii existenţi sunt obligaţi să vândă acţiunile deţinute către acţionarul care îşi exercită dreptul precizat la art. 206 din Legea nr. 297/2004 şi pot comunica intermediarului modalitatea aleasă pentru realizarea plăţii acţiunilor ce le deţin, respectiv mandat poştal cu confirmare de primire sau transfer bancar, în termen de maximum 12 zile lucrătoare de la data publicării anunţului. În cazul în care o asemenea comunicare nu este făcută către intermediar, acesta efectuează plata acţiunilor prin mandat poştal cu confirmare de primire la adresa acţionarului menţionată în structura consolidată a acţionariatului emitentului. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de 12 zile, intermediarul efectuează plăţile către acţionarii îndreptăţiţi. În situaţia în care sumele plătite acţionarilor sunt returnate intermediarului, acesta le depune într-un cont deschis de acţionarul care îşi exercită dreptul precizat la art. 206 din Legea nr. 297/2004 la o bancă autorizată de B.N.R. în favoarea acţionarilor care nu au încasat contravaloarea acţiunilor. Dovada realizării plăţilor către acţionarii îndreptăţiţi şi a constituirii contului menţionat mai sus este transmisă entităţii care ţine evidenţa acţionarilor emitentului în vederea efectuării transferului de proprietate asupra acţiunilor plătite, către acţionarul care îşi exercită dreptul precizat la art. 206 din Legea nr. 297/2004 în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului privind plata acţiunilor.

Transferul dreptului de proprietate este efectuat în maximum 4 zile lucrătoare de la primirea dovezii privind plata acţionarilor şi constituirea contului. În termen de maximum 2 zile lucrătoare de la operarea transferului dreptului de proprietate, intermediarul notifică C.N.V.M. cu privire la finalizarea procedurii aferente retragerii acţionarilor şi transmite anexat dovada efectuării transferului de proprietate către acţionarul care îşi exercită dreptul precizat la art. 206 din Legea nr. 297/2004, în vederea retragerii de la tranzacţionare a societăţii emitente. Iniţierea procedurii prevăzute mai sus împiedică iniţierea procedurii potrivit căreia un acţionar minoritar poate solicita să-i fie cumpărate acţiunile, în exercitarea dreptului prevăzut la art.207 din legea menţionată.


141

Acţionarul care îşi exercită dreptul precizat la art. 207 din Legea nr. 297/2004,

transmite C.N.V.M., spre aprobare, un anunţ cu privire la intenţia sa de vânzare ce cuprinde cel puţin informaţii cu privire la identitatea acţionarului, numărul de acţiuni deţinute, preţul de vânzare precum şi modalitatea în care se poate efectua plata acţiunilor ce urmează a fi vândute (virarea contravalorii acţiunilor într-un cont indicat de acţionar, mandat poştal cu confirmare de primire cu menţionarea locului unde urmează a fi transmişi banii). Anunţul este însoţit de următoarele documente:

a) copie a extrasului de cont privind acţiunile aflate în proprietatea acţionarului, eliberat de entitatea care ţine evidenţa acţionarilor respectivului emitent;

b) declaraţie pe proprie răspundere, autentificată din care să reiasă faptul că respectivele acţiuni nu sunt grevate de sarcini;

c) raportul de evaluare întocmit conform prevederilor legale de un evaluator independent, dacă este cazul.

C.N.V.M. dispune restricţionarea de la vânzare a acţiunilor deţinute de acţionarul care îşi exercită dreptul precizat la art. 207 din Legea nr. 297/2004, ulterior primirii anunţului privind intenţia de vânzare. În situaţia în care dreptul prevăzut la art. 207 din legea amintită este exercitat în termen de 3 luni de la data finalizării ofertei, preţul oferit în cadrul unei oferte în urma căreia ofertantul a achiziţionat peste 90% din acţiunile vizate se consideră a fi un preţ echitabil. În caz contrar, preţul este determinat de un expert independent, în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare. Expertul independent este selectat dintre evaluatorii independenţi înregistraţi la C.N.V.M. şi este supus aceloraşi cerinţe prezentate mai sus.

Anunţul privind intenţia de vânzare este transmis acţionarului majoritar, împreună cu documentele prevăzute mai sus, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării acestuia. Acţionarul majoritar este obligat ca în termen de 6 zile lucrătoare de la primirea intenţiei de vânzare să efectueze plata prin una din modalităţile de plată specificate de acţionarul care îşi exercită dreptul precizat la art. 207 din Legea nr. 297/2004. Dovada efectuării plăţii de către acţionarul majoritar este transmisă entităţii ce ţine evidenţa acţionarilor emitentului în vederea efectuării transferului de proprietate asupra acţiunilor vândute, de la acţionarul care îşi exercită dreptul precizat la art. 207 din aceeaşi lege, la acţionarul majoritar.

Transferul dreptului de proprietate este efectuat în maximum o zi lucrătoare de la primirea documentelor. Entitatea care ţine evidenţa acţionarilor emitentului notifică C.N.V.M. cu privire la transferul dreptului de proprietate, în termen de 3 zile lucrătoare de la realizarea acestuia.


142

Bibliografie: Legislaţie, reglementări, standarde ale Uniunii Europene: Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul C.N.V.M. nr.8/2004 privind autorizarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de compensare a investitorilor; Regulamentul C.N.V.M. nr.15/2005 privind serviciile de investiţii financiare care abrogă Regulamentul nr.12/2004 Regulamentul C.N.V.M. nr.1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare care abrogă Regulamentul nr.13/2004 Regulamentul C.N.V.M. nr.2/2006 privind pieţele reglementate şi sistemele alternative de tranzacţionare care abroga Regulamentul nr.14/2004 Regulamentul C.N.V.M. nr.15/2004 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv şi a depozitarilor Proiect de regulament C.N.V.M. privind organizarea şi funcţionarea depozitarul central, casei de compensare şi contrapărţii centrale Committee on Payment and Settlement Systems (CPSS) - Standarde pentru utilizarea sistemelor de decontare a valorilor mobiliare în Uniunea Europeană, 1997 Committee on Payment and Settlement Systems (CPSS) - Direcţii principale pentru sistemele de plată, 2001 CPSS - International Organization of Securities Commissions (IOSCO) - Recomandări privind sistemele de decontare a valorilor mobiliare, 2001 CPSS-IOSCO - Metode de aplicare a recomandărilor privind sistemele de decontare a valorilor mobiliare, 2002 European System of Central Banks (ESCB) - Committee of European Securities Regulators (CESR) - Reglementări privind adoptarea standardelor europene, 2002 CPSS-IOSCO – Standarde privind contrapartea centrală, 2003 Codul Bursei de Valori Bucureşti Operator de piaţă Regulamentul BMFMS nr.5 privind tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate Publicaţii: Anghelache Gabriela - „Piaţa de capital. Caracteristici. Evoluţii. Tranzacţii”, Editura Economică, Bucureşti 2004 European Commission Competition DG - Prezentare generală a sistemelor de tranzacţionare pentru instrumente financiare, clearing, contrapărţi centrale şi sisteme de decontare în cele 25 state membre ale Uniunii Europene, London Economics, 2004 Ancuţa Teodor, Nan Sanda şi alţii - “Totul despre futures şi opţiuni”, Editura Tipotrib, Sibiu 1999 Ancuţa Teodor, Nan Sanda şi alţii - “Futures şi opţiuni. Manualul brokerului”, Editura Tipotrib, Sibiu 1997 BMFMS - Manual operare ELTRANS® Raportul C.N.V.M. pentru anul 2004 Buletine C.N.V.M. pentru anul 2004 Site-uri internet: Pagina web a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare www.cnvmr.ro Pagina web a Uniunii Europene www.europa.eu.int Pagina web a CESR http://www.cesr-eu.org Pagina web a CPSS www.bis.org Pagina web a IOSCO www.iosco.org Pagina web a ECB www.ecb.int Pagina web a Bursei de Valori Bucureşti www.bvb.ro Pagina web a Bursei Monetar Financiare şi de Mărfuri Sibiu www.bmfms.ro

http://www.cnvmr.ro/

http://www.europa.eu.int/

http://www.bis.org/

http://www.iosco.org/

http://www.ecb.int/

http://www.bvb.ro/

http://www.bmfms.ro/

Documents

Reglementari Si Institutii Pe Piata de Capital _ suport de curs