Regularizarea Albiilor de Rauri (Cornel Mitoiu, Gabriela Marin)

5/13/2018 Regularizarea Albiilor de Rauri (Cornel Mitoiu, Gabriela Marin)

1/79

C O R N E L M l l o m G A B R I ~ M A R I NR ~ _ G U L A R I Z A R E A A L B II L O R D E A iu R I

ISBN 973-9493-12-2

za:< C2: : sw0:ro< C< .9 GABRIELA MARIN::J< 5I-2__Jwza:oo R EG U LA R IZ A R EA A LB IIL O R D E R AU R I

ic c:: >Jc:(fa :wI~o...J Ii...Jc:(c:(W

~I! : : : !a:c:(...J:: >ewrr

I NDRUMAR DE PROIECTARE


2/79


3/79

l .ncrarilc publicate in seria ClIRSURl lINiVERSITARE au avizul catedrei despecialitate din Umversitatea Politehniea Bucuresti prof.dr.ing. Cornel Mitoiu conf.dr .ing.Gabriela Martn

to s er ia CURSURI UNNERsrrAREau mai aparu t:35. Managementul t inandar ~ contabi li ta te pt. manager l nef lnan!1~M. Costache36. Inginerl e nnandara Mari a Cos ta che37. Act ioni ir i ~ comenzl hidropncumatice - D. Vasil iu . N. Vasil iu , C . CliUnoiu38. Granci i pe cal cu lat or - D. Vasi liu. C A. Rosu, C. inagoi39. Ftabl ll ta tea ~i mcntcnabi ll ta tca s is tcmdor - Mihai Bayer40. E lemente de ecologic - Viorica Nis treanu, Valer iu Nis treanu41. Ingincrla separarllor cu membrane - R. Dima. V. Plesn, C. L. Gijiu42. Cours de cult ur e t echni que e t c i\' ilis ation - J. Galan, C. E. Cotet43. Extrudarea metalclor !! i alla. ic lor - Ghc. Chelu .44. Amcnajarca rcsursclor de apa ~iimpactul asupra medlului - Valer iu si Viorica Nistreanu45 . Desen t chnic i ndustr ia l - D. Dohrc. I. Simion46. Bazele teorettce ale dcformi ir ii plast lcc - Cazimirovici Eugen47. Mecanlea fluidelor ~ima~inl hidraul ice - I. Seteanu, D. Broboana, A. Mar in48. Paramet rf ] de aschiere hi pre lucra rea p rin s tr unj ir e M. Pl es ca ~i'Gh. Amza49.lngioerill raurilor -regularizare raurilor sl indigulriCMiloiu.G.MarinIn seria C lJR SU RI UNIVE RSIT,lR E - PR OB LEM E 051APUCATIIau aparut:I. Prcl ucari mccanlee pc masin l- unelt c - G. Ca lea, F . Dumi tra che , M. P le sca ,G. O;irlcauu. M. DumitrasI I. Geome tr ic Desc rt ptiva - D. Mari n. L . Ra icu, S . lonil1 l, D. Dobr e. G, OpreaL. Petrescu. S . MinculescuIII . Descn tchnic - E lena Dragull incscu. Ermina Tapu

IV. Arnbreiaje ~ cuplajc de s iguran!i i ~U f ri ct lune - A. Tudor. F . I li e, I. MarinV. Extensiomet rie - C. Decolon, F. Suuion, M.D. SimionVI. Organe de ma~ni Filip IlieVII . Rezls tenta mater ta le lcr - N. I li escu, C. Atanasiu, Gh, Radu. G. J iga

REGULARIZAREA ALBIILOR DE RAURIiNDRUMAR DE PROIECTARE

Seria CURSUR! UNIVERSITARE spare sub indrumarea unui Consiliu EditorialSfiin{ijic format din cadre didacticc universitare ~i specialistirecunoscuti , coordonat de:

Prof. dr. ing. C. Berbcnte, Prof. dr. ing. I. Constantin,Prof. dr. ing, C. Ispas, Prof. dr, ing. M. Marinescu,Prof. Dr. ing. M. Covrig, Prof. dr. ing. C. D. Ionescu, Prof. dr, m g .C. Minciu, Prof. dr. ing. A. Vlase, Conf. dr. ing. 1. Ganea Editura BREN,

Bucure,ti1999


4/79

Copyright BREN, 1999Toate drepturile sunt rezervate editurii CUPR1NS

Bun de tipar: 17.09.1999ISBN 9739493122

1.1 Introducere. Defini\ii. Conceptlt actuale de proiectare... . 1. 1 .1 .2 . Concepli i actua le cu privi re la .,so lul ii le de regulari zare a alb iil orcursurHorde apA ~: 21.2. Caracteristicile i scopullucrAriior de regularizare a a1biilorraurilor 41.2.1.Caractensticile licrarilorde amenajarea albiilor cursurilor de apa..41.2.2. Scopullucrarilor de amenajare aalbiilor.. ..41.3. Cnterii i principii generaIe de proiectare. . .5

. 1.3.1. Cri teri igenerale de'proiectarepentru amenajareaalbii lor . . . 51.3.2. Pr incipii generaledepro iectare a albi il or regulari zate .. . 61.4. Pagube ~i risc acceptaL. . ..71.4.3. Calculul pagubelor produse de inunda\ii... . ...102. Studii necesare pentru proiectare ..,132.1. Studiitopografice.. 14.2.2. Studii climatice.. . ..142.3. Studii hidrologice ~i hidraulice.. . 142.4. Studii geotehnice~i hidrogeologice.. . 152.5. S tudii de dezvoltaresocial ._economica a z onei.. ...152.6. Studii asupra surselor locale de materiale.. . 163. Calcule.hidraulice pentru dimensionarea tucrarllor de regularizare.. . 163.1. Debitele de apa caracteristice.. ..163.2. C alculul h idraulic a l curbei suprafetei libere a apei... 73.3. Determinarea nivelurilor maxime pentru lucrarile de regilarizare cucaracter local.......................... . . .273.4. Determinari hidraulice in secliunistrangulate.. . 354. Proiectarea lucrarilor de arnenajare a albiei minore.. . 384.1. Relatii morfomerice.. .. ............ ...384.1.2. Relatii bazate peechil ibrul l imitaal particulelor defund.. . ....404.1 3. Relatii bazate pe disiparea energiei circula\iei transversale...... 404.1.4. Rela\ii morfometrice o sntru canale al1ificiale. ...414.2. Elementele caracteristice aie albiei minore s tabile.. . . .424.2.1. Nivelul de regularizare...... .....424.2.2. Traseul de regularizare..... . 424.2.3. Profilullongitudinal al albiei regularizate.. . 444.2.4. Sectiuneatransversals stabila .475. Proiectarea digurilor. . 505.1. Traseul digurilor........... . ..505.2. Profilul lonqitudmal al digurilor... ..:515.3. Cota coronamentului digurilor... . .. 525.4. Sec\iunea digurilor... . 545.5. Calculul stabilita\ii digului.......... . 555.6. Calculul curbeide infiltra\ie ~ia debitului infiltratprin corpuldigurilor..595.7. Verificarea stabilita\ii terenului de fundatie 64

Adresa: BRENStr.Lucace~ti nr. 12, sector 6BucurestiTel/Fax: 2.23.43.476.37.21.55

Referent stiintitlc : Prof. dr. docent SIMIONH~NCU

Tipar: BREN PRODIMPRIMAT iN ROMANIA


5/79

6. lucrari pentru crearea ~I flxarea albiei..... .. 656.1. lucrari de !erasamente.. .. 656.2. Lucrari pentru fixarea albie: regularizate proiectate : 706.3. lucrari de aparare... . .. 736.3.1. Criterii de baza la alegerea solulii1or.. . 736.3.2. Clasificarea lucrarilor de aparare. . 746.3.3. Aparari~e mal deasupra nivelului mediu al apelor }56.3.4. Aparari. 'suslineri ~i consolidari de maluri.. .. 896.4. Luerari de regulari zare cu caracter l oca!..... . 946.4.1. Diguri !ongitudinale.... . .. ; 94E1.42.Diguri de inchidere, t raverse de compart imentare ~icolmalare 97'6.4.3. EplUfi 996.4.4 Praguri de fund ~i baraje de relinere a a luviunilor 1047. Calcule de dlmenslonare ~I stabilltale.... .. 1077.1 Dimensionarea saltelei ~i a pietrei. 10772 Caiculul elementelor de apikare. .. 1117.3. Actiunea valuri lor 1137.4 Acnunea ghetii 1207.5 FI!tru! de protsctie . . 1247.6 Stabititatea e!ementeior imbracamin\ilor 1287.7. Stabilitatea apararii de malla arunecare 1297.8 Staoilltatea zidulur de aparare la arunscare.. .. 131Bibliografle 137

1 1 INTRODUCERf: . DFf INIT II CONCEPTII ACTUAI.E DE PROIECTAREI ucri irrle de roqutanzare a albulor rauri lor s-au i rnpus ca 0 necesnate invalonfrcarea $1 i n gospod~nrea apelor dar mal ales in cornbatersa efectelor drstrucuve

ale apelorInunda!lI le sunt fenomene naturale care, datorita proportutor ~Ifrecventel lor. auconsecmte le eele mal g rave asupra acti vi h3 \i lo r umane. Di n ce le rnai vech i tunpuriex.sta martUl'il ell privi re la tnunda\ ii le cu caracter catastrofal care au avut loc in lumeNici Romania nu a fast crutata de inundallL Suprafala totala inundabila a lariidepai?ei?te 1 ITIlltonde hectare, tar dintre inundalii1e cu caracter exceplional din acestseccl ment ionarn pe cele care au avut loe in anul 1932 i n Mol dova, in 1941 inMuntellia. in 1970 i n j urnata taa de nord a lan i ~ i d i n lunca Dunari i. cele di n 1975 dinsudul \arii . cele din 1991 din Moldova!i i din decembrie 1996 din nordul ~icentrul \ariiAsemenea fenornene au determina t omul, sa caute ~ i sa gaseasc ii metods deaparme EXlsta marturi i ca, din mileniul 3 l.e.n. mari le ora~e d in va lea rau lui lnd erauaparate impot riva mundati ilor prin digur i. Progresiv, tehnica lucrari lor de combatere ai nunda\i ilor a evol ust, ati ngfmd complel(itatea cel or contemporane. Odata cudezvo tt area soc ie ta ti i umane, apare necesi tat ea c rescanda de secur it at e, p ri ncre~terea fonduri lor de inve' lt it ii d isponibi le ~i aloeate pentru realizarea lucrari lor decombatere a inunda\ ii lor; evident ca nu toate obiectivele inundabile vor putea f i adusesimultan la gradul de aparare stabi li t prin norme. Ca urmare apare necesara etapizareamasur ilor ~i lucrari lor necesare, ast fel ineli t t recerea la cre~terea gradului de apararesa se faeli progresiv.Problema combateri l inundaViior consta in gasirea celor mai adecvate lucrarihidrotehnice de amenajare a cursuri lor de apa pentru evi tarea pagubelor produse deinunda~i Urmare acestui deziderat oamenii au realizat ~i realizeaza in prezent amplelucrari de indigui re sau ~i luerari de atenuare a undelor de vii tura, Dar acestea nu suntsuf ic iente'daci i nu se combma cu masur inon-structurale, care au alt caracter dedit celhidrotehnic.In lucrarea de fala ne ocupam de realizarea proiectelor de regulanzare a albii lorde rauri ~i indiguiri .

DEFINITIIPrin lucrari de regulanzare a al bi ilor de riuri se inl el eg acel e lucrari care,aC!ionand simultan asupra traseului tn plan. asupra sectiunilor de scurgere ~i profi luluilongi tudi na l a l cursu lu i de apa, conduc ta ob\i nerea une i albi i s tabi le cu scurgere c.at. mai uni forma ~icu var iati i c il t rnai mici ale vitezei .Ri iu ri le i ~i croi esc s ingure a lbi a i n d iverse condi li i geornor fo logi ce , u rmandcontinuu drumul. energetic cel mai scurt. Actionafld asupra rocii peste care curg, rauri lei~i modeleazli albia in forme care dlfera de la 0 sec li une la a lt a. Di n depozi telesedimentare rauri le antreneaze materialul aluvlonar, II transporta ~i, unde capacitateacurentului de ape se reduce sub debitul sol id tarat sau in suspensie, iI depune. Sunt,

lnsa sectoare de rau pe care capacitatea de t ransport este aproximat iv egale cu debitulsol id. tarat sau in suspensie. Aceste sectoare sunt de obicei numite sectoare mode lsau sec/oare de ech , lib ru mor fo log ic, dei acest echii ibru este instabi l, la limite, intrueli torice per turbah9 care intervine com Jce la modif icar i ale aibiei ata! in plan ver tical, catmal ales in plan orizontal. Modif iciinle in plan orizontal ale albmar raLJrilor se manifestaprin eroziuni de mal. meandre. strapungeri de meandre, surpi !m de maluri ~a. , in unatecazur t, mai ales in t impul spelor man avand un caracter f (lar te V iolent .Pent-u apararea bunurilor din zona maluntor albii lor de rauri pentru stab'tizareaalbie: in pian orizontal. dar ~i i n pian ver tical. oamenu au reanz. .. luerari nurmte Ivcrflri


6/79

de regulanzare .Desigur , la realizarea acestor lucrari s-au pus probleme de eficienla,de rezisten\it de cost, durata de executie, materiale, de tipuri, forma. dimensiuni i}aSolu\ li le aeeslor probleme sunt condiuonate de cunoastersa problemelor dehidrauilca. respectivoe cunoesteree inlerac(iunii tmrecarenta: de apa, consfrucf ie, albiemol'Jill! $1 debit solid,Sectoarele de albie slabi/fl, sectoarele model, sunt acceptate drept sistem dere fe ri nta i n dete rminarea coefi ci enn lo r di n rela\i ile morfometri ce . Aces te relal iimortometrice se considera stafisiic valabile i in cazul albiilor regularizafe care trebuiesa corespunda cat mai bine capacit ll li i de Iranspor t a l deb ilului sol id . Luerar ile deregli larizare dimensionale corespunzator albii lor stabile sunt Ia minimum solic itate .decure-it. '

1.1.2, CONCEPTII ACTUALE CU PRIVERE LA SOWTflLE DEREGULARIZARE A ALBIILOR CURSURILOR DE APA

-,.--_.,. -----:--~---~.- - - - - - _ . . , . . ,"'..~SEqbE ~ P E M o o , 'I'~ .. ~ .NA1\ME

Uilizarea ralionala a investi ti llor, a resurselor de materii prime i combustibili lor,in actuala conjuricluri i econormca mond iala, const ilui e i pentru lara noastra 0preocupare majora in loate sectoarele de aClivitale.In domeniul amenajikil or complexe de gospodarire a. apelor exista i ncaposibilitaj i de imbunatalire a aetivitali i, in iumina aces tor. cer tn te , pent ru realizarea unorconst ruct i! de c,l ilate i f iabi li la le r idicata, folosindsolu! ii !?i tehnologii per fecl ionatecare sa conouca la scurta rea dura te i de execu\ ie , c rsst erea product iv it ii li i munci i,reducerea consumului de materiale ~i energia, precum i a costului lucrari lor.Trebuie sa aratam de la inceput ca lucrari le de regular izare, prin speci fi cullorsunt clilndi!ionate de 0 ser ie de elemente var iabi le de la caz la eaz, ceea ce determinade regula, un caracler de unicat penlru asemenea amenajari . Ca urmare nu esle posibilsa se siabi leasci i solul ii universal valabile, ei numai 0 seri e de pr inci pi i generale cetrebuie adaptatela fiecare siluatie caractenstica in parte.Din sxperienta acurnulata pana in prezent se pot evidentia urmatoarele aspecte:

Fig. 1. AMENAJAREA RAULU II ALOMITAZ ON A I O UN AR E - S LO BO ZfA

I.Pentru amenajarea cursuri lor de apa nu pot fi propuse solul li generale,universal valabile, intrueat f ieeare curs de apa are particulari tati le sale proprii , specificezonstor pe care Ie strabate,Se pot apl ica Insa, 0 ser ie de principii generale care potconduce la rezultatebuns , daca sunt aprofundat analizate .l l .Realizarea lucrari lor de regular izAr i ~i indigui ri in condit i i economice ~ i defiabilitate ridicata, neeesita 0 concep!i e care sa a iba la baza 0 analiza.minuliaasa atuturor factori lor, principii lor !}i posibilita\ ilor materia Ie, incepand 1nca de la schemagenerala de alTlenajare, pana la procesele tehnologice. Modif icar ile care se fae P E lpareursul execu\iei la soluna de amenajara au numai un .efeetlimitat; In delrlmentulcaIM! ii , reprezentand in fapt masur i de ult ima urgen\a luate pentru remediereaunorsolul ii insuf ic ient studiate ini lial . E liminarea pe parcurs a execu!lei unor laier ide cotur i,aprecierea eronata a rugozilal ii sau de mulleor i 0 investilie redusa, nerationalil, potgenera un .e fo rt mare I ri exp loalare, pen tru rnen tlnerea i n s la re de funC\i onare alucrartlor realizate.

III.Pentru imbunatatirea concepf iei privind solu\ ii le de regular izare i indigui re aeursurilor dH apa se considera neeesar ca in vii lor sa se aiba in vedere u rmatoarete :

.PrinCipal9ie volume de 11J ! .r ir i:__~Ituri . 3920000- umplut4ri 365S500'~pi8t r1brutA , ,' 130000

PR INC IPA LE L ECARACT ER IST IC I: ..~ 8 3 ,3 km d ig lJ ri pentru $pAratfj8 c o n t r l l l inutlda\ i i lor;- reQular izareaalbi8i minora. prin e x e e u t i . a 6,1 km de tAieri de cotu ri ,i. conaol idarea, malu r i lo r pe C I lung imede cca.18000 mi.

1.Schema generala de amenajare a unui curs de apl i t rebuie 3a se incadreze inamenajarea cornolsxa a bazinulufhidrografie respect iv. Deci t rebuie sa se l ina seama


7/79

pe de 0 par te de efectul luc~r ilor exlstente,. pe dealtA'parte de ~ril~ ce sa ' l O r :realiza cu cer ti tudine in urmaldr ii 5 ani .2.ln calculele de dimensfonaretrebuie avuli in v8dere coeficien\i i derugozltatecorset adopta!l, corespunzatorceracteristici lor al.bi .einaturale, a lucriri lor executate Inalbie i a condiliilor de explvatare i lntrellnere al~rilor. .3.1n cadrul 80lutiei generale. de emenaj rl retrebui e sl se ~ni seafna.atat deefectele pozit iveale folosintelor s ilvice in cazUlapelor mici, ca t f i de


8/79

F ig . 3 .R EG UL AR IZ AR EA R A uL UI c AlM A TU IPE SECTOR UllN SU RA TEI D UN AR E .J U DE TU L B R A IL A- s lapa 11-

.-tolos.rea exotozrvuor la execuna canalelor pilot in scopul redueeni consumuluide carnurann : ; > 1 a l crearu condi tu lo r favorabi le de lucru a u tl la je lo r te rasi ere , e8ndacoasta metoda este mal economics: I nt roducerea h id romecan izar ii la execu ta rea luerari lor de regu la ri zare :;; iindiqune. acolo unde sunt conortu termico-econorruce corespunzatcare, in vedereareducerii consurnului de carburanf et c

1.2 CI\RAGTERISTICiLE $1 SCOPUL LUCRARILOR DEREGULARIZARE A ALBIiLOR RAuRILORU.1. CAP.I \CTEF~ISTICILE LUCRAR!LOR DE AMENAJARE A ALBliLORCURSUf;ILOR DE APASe precizeaza ca totautatea lucrari lor ce fac obieetul prezentului indrurnar seretera la emeneteree a/billor cursurilor de apil In mod freeven! se foloseste ! i i i nofiun!3ade regu/anzare a alblei. Deoarece tnsa de multe ori , re fer indu-se Ia un curs de apa sespune l ucran de requtetizer $; lndlguire (dc~i indiguirea este toto' lucrare deregular izare, dar a albiei majore ) ,s-a considerat ca denumirea de amenajare a albii lores!e mai corespunzatoare inctuzand toate 1ucrari le necesare: regular izarea .albieiminors ( taleri decoturi , cal ibreri de sectiune, aparari de mal, digur i de dis ipare, praguride fund, epiuri) preeum 1;iregularizarea albiei majore (indiguiri, parape\i de protecne),.nclustv canale de der ivare totala sau par li~la a debitului de apa a unui r~u.Prin amenajarea albii lor rauruor se urrnareste realizarea uneia sau mai multorobiectlve regular izarea debitelor de apa rninime 1;i maxime; regular izarea debitelarsol ide-tarilte sau in suspensie; realizarea unui curs de apa hidraulic "stabit;Intrurnusetarea zonei riverane cursu lui de apa.Principala caracterist ica a tucrari lor de amenajare a albii lor 0 constituie faptul cile le sunt condi tionate de 0 ser ie de elemente dintre care mui te sunt aleator ii , ceeacedetermina, de regula, un caracter de unicat pentru asemenea amenajariF iecare curs de apa sau chi ar sec tor a l ace lu iasi rau tr ebu ie amena ja t pot ri vi tunei soluti: proprii , in concordanta cu prszenta ~i intensitatea factori lor care determinaregimul sau csracteristic de curqere: .A lbia cursuri lor de apa reprezinta un tot uni tareare asigura t ransmi terea tuturordebi telor de apa 1;ide sedimente (debi t sol id), in regimur i speei fi ce de curgere (debi temart, medi i, mici ), eele doua parii ale al bi ei (albie minora ~i al.bie majora), fii ndinterdependente.Di n aces i punc t de vedere amenaj area a lb ie i minore sau numaia celei ma jo re(indiguiri), fara 6 analiza in complex a condi ji ilor de curgere poate conduce la rezultatenesati sf acatoare . Ap li ca rea i n mod mecani c a acslorasi soluti i, fa ra a l ine seams departicularitalile curst,Jlui de apa respectiv, conduce la rezultateeronate.De aceea. pentru amenaj area albi ilor r aur ilor tr ebu ie avu te i n vedere so lu \i iindiv idualizate de la caz la caz, respectancu-sa principii le generaIe de amenajare careder iva din necesitatea realizMi unor lucrari economice, incadrate in tendinta generala

de dezvoltaresi de menlinete a unei albii s tabi le.

P RIN CIP AlE lE V OL UM E D E LUORM I :- Sptturi . 1.458.000 me ;-Iunglme consolidare 18.370 m;- sUpraf~A peP.iU 112,OOOm2;- volumpiat rA bruti prism 15.000 me.

P R IN C IP A lE L E C A RA C TE R IS n CI :- regularizare albie 3 0 km ; diguri 2 4 ,8 km ;- spArare impotriva inundatii lor a 5865 ha, 5 'ocali tlJ~aval cpm InsurAtei,10km drumuri iude~ene ,I comunale, asigurarea d~i ri i colectoruluiprincipal pentru amenajarea hidroameliorativA complexi a 113 ,200.ha.

1.2.2. SCOPUL LUCRARILOR DE AMENAJARE A ALBIILORDe ta (.8Z la.caz prin amenajarea albii lor cursuri lor de apa se urrnareste:- real izarea unui regim normal de curgere sau la anumi ti pararnetri necesari, infunct ia de resursele de 3pa ale bazinulu: de receptre aferent sectorului amenajat. atatpentru debitele de apa cat ~I pentru cele de sedimente:.


9/79

-apararea tentonului nveran lrnpotriva inundatiilor, eroziurutor, colmatanlor;-ootmsrea de nOIterenun din lunca inundabila, pentru diverse folosinte,--crearea condrtulor pentru asanarea unor terenuri situate fie in luncainundabi lli ,f ie cruar pe campia inalta lnvecinata, precum ~i inf rumusetarea zoner strabatuta decursul de apa

1.3.CRITERli $1 PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE1.3,1 CRITERII GENERALE DE PROIECTARE PENTRU AMENAJAREAALBIILORTeate luc ra ri le de amenai are a a tbn lo r u rrnaresc i n pr inci pa l fi e s tabi li za reaalbiei pentru rnentlnerea situaliei existente, f ie coreclarea aeesteia, restrangandu-se( lncorsetandu-se ) secnunea de curgere in vederea recuperani unei suprafete cat maimari de teren carei a sa i se poata de d iverse fo losi n!e , Trebui e i nsa avu t i n vadere c aaceasta restrangere este insa l imltata, f iecare curs de apa avand nevoie de un spaliubi ne determina t ( " spati u v ita l m in im " ) care nu t rebui e a fecta t decat i n cazuri b inajusti ticate. In caz contrar se modifica echllibrul dinamic existent, albia devine instabi la,f iind neeesare lucrari de amploare, costisi toare pentru stabi lizarea traseului i secliuniide curgere , Cazul cel ma i e locvent este eel a l : ncorse ta ri i putemiee a albi ei dato ri tareal iza ri i unor d iguri apropi ate de mal sau at reel ifi ca ri lo r b ru tale, eu d ls tr ugareaconsolidari i naturale ale malurilor, albia devenind instabi la, au eroziuni puternice greude stapani t chiar in cazul reaHzAr ii unor aparari de mal.I n general , la p ro iectarea lucrari lo r de amenaj are a a lb ie i cur sur ilor de apatrebu ie avu te i n vedere cele doua pa l\i ale a lbi ei (a ta t cea minora ca t i cea majora ),

care impreuna asi gura curgerea deb ite lo r l ichi de i so li de. Aeeas tc ;l , a r permi te saintelegem ca lucrari le din albia minor i! i modif ica regimul de curgere din albia majora iinvers. Spre exemplu, daca pe maluri le. unu i curs de apa urmeaza sase amplasezeunele obiective economice care dator ita spa\iului necesar ,condi \ioneazl l realizareadigur ilor de aparare in imediata vecinatate a malur ilor , solu\ ia respect iva va conduceimplici t, dator ifa incorsetari i a lbiei, la suprainal\ari mar i ale nivelur ilor i la crestersaapreciabi la a vitezetor de curgere in albia minora. Ca urmare, lucrari le de indigui re dinalbia majora conduc la necesitatea realizari i de lucrari de regular izare suplimentare inalbia minora, pentru a se asigura stabi li tatea acssteia.In aees t caz, p rob lema este mul l ma i complaxa, deoarece ansamblul de lucrarice trebuie real izate poate necesi ta un efort apreci abil de i nvesti\ie care sa nu fiejusti fi cal. Apare deci necesitatea, in ast fel de situati i, de a se face 0 analiza tehnico-economica a mai mullor var iante, cu difente distante int re digur i (sau int re dig ~i mal),pentru a se. putea adopta var ianta cea mai eficienta, cu. Iucrari minime i investi li irationale,Regular izarea ccmpleta ~i complexa a unei albii cuprinde astfel lucrari atat inalbia minora cat i in albia l11ajor ,Acest mod de rezolvare este insa in general costisi tor~ide eele mai mu lt e ori n ic i nu este necesar . De regu la , i n p racti ca este sufi ci en t sa seamenajeze albia numai ( :ar1iai: lucr8ri in albia minora pe ambele maluri sau numai peun mal, sau di guri de asemenea pe ambele malur i sau pe un mal , o ri combineni deluerari in albia minora ~i majora. Important, este faptul ca, la arice proiect de amenajare trebuie sa Oleana\\zeze,ce:p'Jl in la nivel general (schema rudrotehnica) regular izarea cornptexa icompleta aintregului sector de rau interesat. prevazandu-se i reatizandu-se insll nurnai :"crari lestr ic necesare. Sevor pulea cunoaste ast rel efeetu! iucranlor propuse, nsci.nle ce apar

Fig. 4.AMENAJAREA RAuLUI VEDEA PESECTORUL TELEORM.A.N- DUNARE$1 iNDIGUIREA DUNARII iN ZONA DEVARSARE A RAuLUI VEOEAP ROF l l " T IP , 0 16 O U N A R E

P RO F IL " TI P - f ,P AR AR E M A L R iu V E O E A(.thnJ

~AMENA~~L~.~_VED" ~'.::" ."'.' .. " ." : ; . " , .. ~~- .-~- --~ 30 ,--. .. . .. .. .. . -_ ~ .. ,- -- 3-- .... ~-- .-~ .~.... ... .. oo a .. ..'~ +-~. ~_s_. _. -.~_"__ +PRINCIPALELE VOLUME DE LUCRARI:- terasamente 3,280.000 mc;- piatra bruta 28,600 \ .

PRINCIPALELE CARACTERISTICI: ., - regul ariza'rea i cali brarea al bi ei r, Vedsa peo l ungime de 32 km de lacontluenta eu p, Teleorman pana la conf luenta cu Dunarea Zona devarsare a.r. Vedea este 0a lb ie noua pe un traseu nou i n !ungime de8,3km.- digur i de aparare lrnpotr iva inunda\ ii lor in lungime de 62 krn din care13km la Dunare i 49 kmpe r ,Vedea.- apikarea impot riva inunda\ ii lor a unei suprafete agr icole amenajate eulucrari de imbunata\ir i funciare de 6780 ha.


10/79

prin nerealizarea integrala a arnenajarii ~I, ceea co este deosebi t de impor tant . modulde incadrare al lucrari lor propuse in ansamblul de lucrari complexeSmteti zand pri nc ipalele c ri te ri i ce tr ebu ie avu te i n. vedere la lucr ii ri le deamenajare a aibii lor se pol reline urmatoarele:-respectarea pe cat posibrl a tendi ntei natural e de evoluue a albi ei raul ui ,realizandu-se 0 albie stabi la, alai ca t raseu 9i panta, cat ;Ii ca dlrnensiuni ale seciiuniide curgere; _. -incadrarea l ucrarilor de regu!arizare in ansamblul amenararil or prsvazute peraul respect iv, inclusiv cele de atenuare a debitelor;-evitarea unor recti ficari abuzive care conduc la distruqerea echi librului dinamic;- rnen ti nerea pe cat posi bi l a di recti ei na turale de curgere ~ i a capac it a\ ii detransport la ape mari, evi tand introducerea unor reztstente sucli rnentare sau aincorseterilor accentuate;-p revederea cu precadere a unor so lu \;i e lasti ce , adap tab ii e la af lu ie ri saumodif lcari morfologice ee se pot produce in albie;- real izarea, o ri de cate ori est e pos ib il , i n e tape a luc ra ri lo r de regu la ri za re,urmarindu-se evolutia in limp !Ii in spatiu a fenomenelor morfologice.1.3.2. PRINCIPII GENER,6,LE DE PROIECTARE A ALBIEI REGULARIZATE

PROF!L TIP iN 2 0t IA G U RA mmp.

PR OF IL T IPi----~u-----------+e regula d imensi onarea albi ei regu la ri za te nu seface pentru ce le mai mar iv ii turi probabi le, c i pentru un debit maxim de caleul mai redus care asigura un anumi tgrad de aparare i rnpotr iva efectelor di' iunatoare ale apelor mar i, determinat in func! iede i rnportanta econornico-sociala a obiectivelor apsrate, polrivi t prevederi ior STAS4068/82 sau la un debit maxim rezultat pe baza calculelor tehnico-economice.Prin proiectarea lucranlor de regular izare t rebuie sa f ie asigurate fun~Wle det ranzitare prin albie a debitelor de apa 9ide sedimente ast fel :-Albia minora (pr incipala) t ranzlteaza debitele minime din per ioada secetoasa,debitele var iabi le pane ladebi tul capabil al albiei minors (eel put in debitul deformare alalbiei) precum ~i debitele obligate (comandate prin regimul amenajat) respeetiv debitulde servitute, debitul minim de albie, debitul de turbinare, etc.;-Albia majora amenajata (Ia nivelul digurilor) tranziteaza diferen\a de debit dintradebltele maxima ale vii turi lor de calcul ~i debitul albiei minore pline;-Albia majora de catarni tate, t ranziteaza vii turi le excepnonale sau unde deavarii, depa~ind nivelul lucrarilor de regularizare.

PRINCIPALELE VOLUME DE LUCRARI'-- terasarnente 7.545.000 me ;din care dragaje 4.815.0011me;- saltea de fascine 13.000 mp;- beton armat ~isimplu 10.000 mp:- anrocamente 40.000 mc;- slabilopozi 2,500 buc,A lbia minora poate f i concsputa dupa doua principii h idromorfologice ~i anume,ca . -albi e s tabi la , care i ~i menl ine relati v constante i n t imp supra fa ta profi luluit ransversal, cota fundului in profr lu l longi tudinal incluzand talvegul ~i t raseul in planorizontal ! Ii care asigura t ranzitarea debitelor de apa i de sedimente fara depuner i saueroziuni:- con lu rul a lb ie i este real izat i n t ot al it at e sau i n mare parte i n te renu l natura l,

putand avea pe unele zone luerari de consol idare sau de di ri jara i care i n timp nunecesita lucrart de i ntre\i nere sau acestea sunt mi nime, debita Ie mari saumiciscurqandu-se fara depur.eri sau eroziuni;-albie eu profi t obl igat , de regula 0 albie instabi la dimensionata sa tranziteze unanumi t debi t de apl l cu anumi f parametr i: contu ru l este real izat s imi lar a lb ie i st abi lesau este puternic consolidat 8Junpand pana la canale realizate din elemenle r igide ~icare i n t imp necesi ta lucrari de i nt re tt nere mat ample deoarece prezi nta , dupe eaz ,colmatari sau eroziuni care trebure eliminate

PRINCIPALELE CARACTERISTICI:- diguri din materiale locale (nisip):- digur i (epiuri ) in mare din anrocamente pe saltea de faseine ~istabtlopozi.- consolrdarea si aparsrea l iloraiulul romanesc pe 64 krn int re Sul ina ~iGura Portita

Fig 5. LUCRARI DE CONSOLI DARE $1PROTECT!ALlTORALULUI iN SECTORUL NORD MIDIA


11/79

Lucrarlle prorsctate trebuie sa fie coordonate cu celelalte luctlki cie regularizareexistente sau prevazuts a se executa pe cursu Ide apa respecl iv, pe afluen\ ii acestuia~ i i n genera l i n i nl regul bazi n de rscepti o: se vor lua i n cons iderare ! ii unele lucrari cucaraeter special ca de exemplu eels pentru exlragerea balaslului din albia, t raversar i(:e conducte, poduri,etc.Lucrari le de regular izare a albiei rauri lor t rebuie sa se incadreze in preved~rileplanurilor de amenajare comotexa a bazinelor hidrografice.La proiectarea lucrari lor de regular izare t rebuie sa sel ina seama de :-schi\ele '~iplanurile de sistematizare terilOriala ~i ora~en9asca;-proiectele de organizare a teritoriului agricol;-alte planuri de dezvollare economica ale zonei;-de l egea apelor i leg913 privind asi gurarea durabil ital i1, siguranlei i nexploataro, func\ionalitalii 5i calita1iiconstructi i loProieclarea luerar i lor de reaular izare a albiei rauri lor (albie minora ~i majora incomplex) t rebuie sa se analizeze in mai mult~ var ianle. A legerea soluVei se stabUetepe cri teri i tehnico-economice, \ inandu-se seama in mod complex de :-gradul de satisfacere a cermtelor temei de proiectare;-efectel e l ucraril or de regul arizare asupra altor obi ective existente sauprevazute a se real iza pe rau, precum ~i infl uen\a acestora asupra l ucraril or deregularizare proiectate;-costul, consumul de energie ~icombusuml, consumul de materii i eheltuieli lede intrelinere ale lucrari lor de regularizare;-condi\ ii le i perioada de timp disponibila pentru exeeutarea luctari lor.Proiectarea lucrari lor de regularizare trebuie sa se extinda de la sectorulcursului de apa del im ita t p ri n tema de proieclare (sector principal al proiectului ) laseetoarele adiacente ale cursul ui de apa, spre amonte ~i spre aval, precum i i. pe

afluen\i (sectoare secundare ale proiectului).Lungimea sectoarelor secundare seva stabi li in funct ia de inf luentele reciproceintre seetorul principal ~i seetoarele secundare.Daca din difer ite cauze lucrari le pe saetoarele secundare nu pot f i executate inparalal cu eele de pe sectorul principal, proiectarea lucrari lor pe seetorul principal seva face (inand seama de implica~i le neexecutari i lucrari lor de pe seetoarele secundarei i de perspectiva mai apropiata sau mai indepartata a executari i acestora.Ext remi ta\i le amonte ~i aval ale lucrari lor de regular izare idaca este cazul - iext remi tati la de ~ afluen! i, vo r f i racordate eu extremita\i le lucrari lor de regularizareadiacente.In lipsa unor l ucrari de regulari zare pe sectoarel e adiacente, extremitatileseetorului regularizat trebuie sa fie amplasate in zone cat mai stabile i sa fieprevazute cu com:t ruqi i de capet care sa Ie asigure I lTIpot riva afluier ii ~iocol ir ilor , decatre curentul de apa al raului.La proiectarea luerari lor de regul arizare se va avea In vedere 1ncadrareaacestora in mediul r iveran, favoriztmdu-se rezolvari care imboga\esc ~i infrumusejeazipeisajul cu deosebirEl la traversarea locali ta\i lor, 1ndreptul platformetor industria Ie, inlungul cailor de comunica\ ie (drumur i~i cal ferate) , precum i in zonele tur isti ce, aslfelincat impaetul cu mediulrneonjurator sa conduce la.efecte benef ice. .

cert neeconomica Sarcina proiectantului ca i ii a factori lor de deciz ie, este de a stabi liI irTlita admisibil1! a r iscului deci, a determina riscul calculat care t rabu ie accept a t i nmomentul aproMri i ~i real izar ii lucrari i. ln dornemulconst rucndor hidrolehnice, r isculce poate f i acceptat este foarte var iabi l, f iind in funct ie dea multime de factori di ferindde la caz la caz, de la gen de lucrare la gen de lucrare, etc.' ,As tlel , de exemplu, i n cazul unui baraj ii at unui dig de aparare, sigurantaconstrucnei nu poate f i aceea i;' Ruperea unu i baraj poa te avea afecte catastro fat epenlru zona din aval, dator ita valului 'de apa ce poate lneca ~idis lruge tot ce intalnetei n calea lui . Ruperea unu i d ig nu are ace las t e fec t p ropagarea i nundal iei . p ri n bre iScreata este mai lenla, coloana de apa mai redusa, dispunandu-$e de regula de t impulnecesar pentru evacuarea oamenilor, animalelor i a altor bunuri.Dar, ch ia r i n cazul unei i nd igui ri , r iscu l ce poate fi accep ta ! nu este ace lai i ntoate cazurile. Oportunitalea realizari i unor aparari de mal, de exemplu, este in stransAlegatura- print re al! i factori de condt tlonara - i i eu distanta de amplasarea digului falade cursul de apa. Cucat aceasta distanta este mai mica cu atal r iscul ca lucrareas8 nureziste, f a r a consolidarea malului , este mai mare. Dace In t impu! unei v ii turi , cand zonadig-mal este sub ape, se produc eroziuni de m~1pe adancimea de 5-10 m, digulpoatesa nu fie pus in peri col, cend este amplasat lei 0 distan\a mai mare. Dupelrecereav ii tu ri i, zone le de degradare a maluri lo r sunt puse i n evi denla i pot f i lua te ml lsu ri derefacerea in cadrul aqiunilor de l ntre\inere Ii i exploatare. Daca i nse digul ~eamplasa t i n imedi ata veci ne ta te a malului , or ice erodare a aces tui a poate produceprabuii rea digului , rara ca fenomenul sa poata fl preveni! din timp, deoarece intreagazona sste sub aPa.De all fel toate normale decalcul sunt elaborate in ipoteza admiter iiunui nsc,Astfel STAS~urile 4068/1-82, 4068/2-82 ~i 4273-83 care stabi lesc debitele ~ic lasa deirnportanta a lucrari lor, lncadreaza lucrari le in difer ite class I inAnd seama toemai deriscul ce poate fi acceptat (vezi anexa 1) .Once luc ra re real izata la c lasa IV, de exemplu , tr ebui e sa prezi nt e si guran tanecesara dar numai pentru aceasta clasa, existand riscul ca ea sa nu mai reziste incazul unei vii turi ce realizeaza debite superioare, de clasa 1 1 1 , 1 1 sau I.A nu admite nici un risc rnseamM a reali za l ucrarea l a clasa I , investi lia f iindinsa cert neeconomica (teoretie nici in aceasta situalie lucrarea nu prezinta osiguran\Aabsoluta, f iind vulnerabi la in cazul unei alte probabi li ta!i de producere a fenomenuluiconsiderat),

Di~ ace lsasl moti ve u lt ime le regtementar i tCCPOC preci zeaza ca &2.4 de laSTAS 4068/2-82 refer itor la debitul maxim de ver if icare ce t rebuie luat in considerarela verif icarea construcfiei studiate, nu intervine la stabi li rea volumelor i dimensiunilorlucranlor, cu exceptia barajelor ..De asemenea, cu excePlia barajelorlatoate celelaltelucri il ri h idrotehnice, deci i la cele de regular izare, nu se ia in considerare sporul desiguranla la calcylul debitelor i volumelor maxime de apa, admilandu-se deci un riscsporit.

14. PAGUBE~I RISC ACCEPTAT1.4.1.No\iunea de rise accepta/_implica un compromis intre lucffirile cereprozintjo singlJrantll totala i lucrarile economice. Infapt nu exista lucrari de const ruct if ' . -are saprezinte 0 siguran\a total a in func\ ionare. Realizarea unei ast fel de luerari e~te in mod


12/79

A NE XA 11.4.2.Noliunea de rise, conduce implici t indeosebi pentru lucr~ri le de amenajarea albii lor, la nof iunea de paguM. In fapt, lucrari le de regular izare se realizeaza pentrupreveni rea sau inlaturarea unor pagube ce se pol produce. Justi fi carea economiea aacestor lucrari consta tocmai in evaluarea acestor paqube.posibi le.D in acest punct de vedere se dis ling:,:lPagube reale, care se produc e fecti v, ca urmare a d is tr uger ii unor bunuri ,perturbarea unor activila! i. Aces\ea pol f i de doua feluri:-..pagube directe, rsprezentand dislrugeri le, deteriorari le sau pierderile de bunurimateriale;- {>agube i ndi recle, reprezentand p ie rder ile dato ra te s tanj en ir ii sau opri ri iactivitalii unor unitali economice.Astfel, inundarea unei cai feral e poate provoca atat pagube di recte, prindete ri ora rea acestei a, cat ~ i pagube i nd irecle pri n i nt re ruperea c ircula\ ie i ~ i dec iint reruperea aproviz ionari i cu maler iale, mater ii prime, etc., a unor uni ll l~ economlcesit iJa\e alat in perimetrul inundat cat 11in atara lui.bPagube potentia/e, care reprezintapagubele ce s-ar produce in vii lor, l in llndseama de dezvoltarea aconomlca a zonal. Ele pot fi defi nite drept veni tul net ee arputea fi ob\inut, daca dezvoltarea foloslntelor existente nu ar f i stanjenita de inundal ii ,eroziunea malurilor etc,De regula pe.gubele potentia Ie sunt mai mari decat eele actuale, intrucatgradulde dotare al teritoriului creste en dean pri n exti nderea ob lect ivelor economiee ~iconst ruirea de obiective noi . S iabi li rea pagubelClr potentiale se faee pe0 perioada decc a 20-25 de ani. 'Det~rmlnarea tuturor acestor pagube care justi fiea oportunita!ea unei investi1i iaste 0operalie destul de complexa 11idelicata. Ea presupune 0evaluare a bunurilor din.perimetrul i nte resa t, p recum i eva luarea d is lr ugeri lo r pos lbi le , ,i nand seama deintensitatea ~inatura fenomenului ee poate provoca paguba respectiva.Astfel , 1n cazul unei eroziunl de mal , 0 construC\ie poate fi distrusa prinpribu,lrea lerenului . In situalia cfmd construcua esteinundata, valoarea pagobei numai esleegal il au valoarea bunului afeelat, deoarece construcji a suterA. numaidegradari pa'iiale. .In general sa considera c a , cu ~t rapor tul dintre pagubele calculate ~i investi tianecesara ests mal mare, au alai lucrarea este mai oportuna.Trebuie insa avo! in vedere c a l uc ra ri le de gospodari re a ape lo r, i n genera l, ~ i .celede amena ja re a a lb ii lo r, i n speci al , au ~i un roJ soci al ee nu to tdeauna pea le ficuant if icat in valor i eer te, ca deexemplu pierder ile devie,i omene~t i, ce pot f i cauzatede 0 inunda\ie. Dar, insa~i bunurile afectate pot avea Importan\a diferi la tn fiJnC\ie decaracterist ie ile locale. Ast fel, apararea de inunda\ ii a uneisuprafe\e de cc a 500 ha, C oo i nves ti \i e spee ifi ca de cca 300.000 lei lha este .d lscutabHa d in ponet ae vedere a loportuni til lii lucrarii, daca lerenuri le sa situeaza i ntt-o zonA de campie, . undabenefi ci arul r espec ti v d ispune ,i de a lt e supra fe le eu ll ivab ile. In ' schimb, aceea~i

invasti lie speci fiea poate f i' oportena daca terenul respect iv sesitueaza int r-o zona dedealuri iconstituie singura suprafa\a ee poate fi cultivata de c a i r e riverani.

CATEGORII DE LUCRARI, CLASE DE IMPORTANTA S!ASIGURARI OE CALCUL (STAS 406811 ,2/1982 ~i 4273/83)A. Categorii de diguri:

Cat6_9oria indiguirii Suerafa\a aeArala t ; ! 1 : l _ inundatii2 20.0003 20,000 - 5.000 --4 5.000B. Clase de importan\a

Catagoria Clasa de importan\aluemrilorLuerAn permanente Luerari )rovlzoriiPrineioale Seeundare Princioale Secundare2 II III III IV3 III IV IV IV4 IV tV IV V

c. Asigurari de calcul ir. tunc~e de clasade importanlaCondiliide Clasa de importan\aexploatare V--" I III I IV IasiQurarea (%)Conditii 1 2 5 10normale (Oe)

Condilii (av)xeeptionale 01 05 1 3

De aeeea, inginerul proiectant. este obli ge! sa analizeze penlru lucrarearespect iva implicaii ile posibile, sa accepte cont ient un r ise caleulat, daca acesta sejusti fi~ din punct de vedere economic.Dupa Cassagrar.de, apreeierea acestui r ise, care conditioneaza dimensionarealucrAri i ~ i respecti v a fonDI f inanei ar ce trebu ie real iza!, tr ebui e facu ta i n raport cuconsecintele unui e~ee posibil avandu-se in vedere:-pierderi catastrofale in vieli ~i bunuri materiale;-pierderl grele in vieli ~ibunuri materiale;-pierderi finaneiare apree/abile, dar probabil t a r a pierderi de vieli umans:-pierderi f inanciare medii , fara pierderi de vieli .

1.4.3. CALCULUL PAGUBELOR PRODUSE l.A INUNDATlIZonarea te r ito r iu lu i din punelul de vedere al inunda\ ii for se folosel lte in specialaeolo unde nu se pravede indigui rea terenului respect iv, dar serveste curent la calcululpagubelor potenliale.


13/79

-," "r-,. . . . . . . . . . . . . . . r-,I \

Ast fel, dupa propuneri le americane lunca inundabihli a unul r~ sa impar te in I reizone, a~a cum se vede in f igura de mai jos: l3534

)3

~-----iii~~bii---+--c--~~'~i----+------iii~~bTtf---1U I n~uL-- Z o n a p o te n ti a! i nu n d ab i lf i~n ..

Fig.6

3

3 0 , 0 1 i l , lFig,7. Curba de varia\ie a cotei de inundabili talein funct i~ de asigurarea de calcul

10 0

a)Ca/ea viiturii, esle sectiunea de scurger


14/79

P (mil. le n1 0 0 080 060 04020

~0 r-,"' . . . . . .\ .1 10 1 0 0 pY .

-studii topografice.-stud IIclimatice:-stuou hidroloqica ~i rudraulice:-studii geotehnice ~i hidrogeologice;-studii privind dezvoltarea sociat-economica a zonei:-studii privind surse locale de materiale de constructii2.1Studiile topografice trsbuie sa prezinte elementele pluviometrice !ii niveli ticenecessre pentru precizarea caracterist ic ilor de. rel ief ale ' terenului ~i dimensiunilorobiectivelor ce trebuie aparate, ate. prin intocmirea planuri lor de situalie $i de.detaliu,

profilelor topograflce $i topohldrografice, relevee, etc.Ast fel densi tatea profi le lor de 1-2 km int re acestea, in noi le condi ti i a le apari tieip ropri et~\i i p ri va te devi ne nesa ti sfaca toare. De asemenea t rebu iesc marcati to tibenef ic iari i de teren, de stat sau par ticulari , care in noi le condi ti i prezinta 0 densitatedeosebi ta, inca de lafaza de "studiu de fezabil itate " .cand se obt in avizele de la ace!i tide(inatori, etc. Nici chiar folosin\ele nu reman sigure pe maimulli ani $i nlci proprietari i,mii din ace$tia putand sa-!i i vanda proprietatea sau 0parte a proprietatil ori eand.Intot cezul studi ile topografice cuprind:-planuri fopografice care se completeazi li cu urmilitoarele elemente: structurapropr ieta\i i (stat , par ticular, cooperatist ) $i structura principa/e/or folosinre l a dataridicarilortopo (aqrico], eu arabi l, pa$uni, fanele, silvic, perimetre construite, etc.). -prof ile topcgrafice, avsnd acela$i plan de refer inla ca $i planuri le de situatie $ia caror densi tate t rebuie 511depinda de obiectivele intalni te pe t raseu, de gradul demeandre a raului, de desimea zonelor ingustl lte dator ita unor const rucf ii (poduri , SP,subtraversari , etc.) de intersect ii cu conducte de pet rol, gaze, apa, de numArul de mirehidrometr ice, de l ir ii ile elect rice aer iene sau cabluri elect rice subterane, cabluri $i l in iitelefonice, etc,-re/evee la const ruef ii le existente sau proiectate la data r idicAr ilor topo, etc.inclusiv fotografii $i fi!ie tehniceTrebuie mentionat c a ' pe planuri le topograficetrebuiesc men\ionate $i toateamenaj Arll e existente sau in curs .de executie (iri ga\ii, piscicul ture, desecari ,hidroenergetice, etc.), precum $i amplasamentul diverselor borne cadastrale, reperetopografice, foraje $i putur i de ooservatie, etc. ident if icabile prin pozit ie, dimensiunicote.

P = h (z)undeP = valoarea pagubelor actuaiez = cola apei

Pentru ob\inerea pagubei actuale. se lraseaza limi tele de inundabiliiatecorespunzAtoare difer itelor aSigurari de calcul pe planuri le de situalie I ii se determ~nAtoate bunur ile $i valoarea acestora din zona inundabila. La aceasta valoare se aphcaun procent de uzura (degradare), rezultand in fin'll "paguba actuala".Pe baza curbelor Z = f, (p%) $i P = f2 (Z ) se determina curba P = h ( p%) cerestabi le$te varia\ia pagubelor actuale in funclhi de aSigurari le de calcul.

Fig.9. Curba de varialie a pagubelor actuale totalein funcl ie de asigurarea de calculpagubele potenl ia le se determina i nace la ll i mod cu deoseb ir ea ca v~loareabunur ilor inundabile se stabi le$te pentru un an depetspectiva. Acestea sa stabl lesc f ieuti li zand studi ile economice de dezvoltare in perspectiva a zonelor Interesate, f ie cuajutorul valor ii de deviz a obiectivelor existente din care se scade valoarea uzuri i f iz icea ob iecti ve lo r i nundab ile Ii i care apo i se majoreaza cu un precen l de dezvol tare p$pet ioada dintre situalia actuala l li cea de perspectiva. Acesl procent actual se apl ieadi fe renl ia t i n funq ie de zona de i nundabi li ta te i n care se af lA obi ec ti ve le. Ast fe l, deexemplu pentru"calea vii turi i" d=O-l%, pentru zona inundabila d=1-2% lli pentru zonapotenlili ll inundabila d =2-3%.

2 . S TU DtI N EC ES AR E P EN TR U P RO IE CT AR E

2.2.Studiile climatice trebuie s a prezinte elementele necesere determinari iinArj imii valurilor, a condi lii lor de fundarea digurilor, aconsolidari i biologice a digurilor,precum i per ioadele opt ime de execulie; etc.folosind dalele de la stali ile meteocelemal apropiate pe un interval de t impde minimum 15 ani. Astfel, qbservali i le !rebuie sacuprindA date In .legaturA cu: . '" .- regimul vintului, pe.di reqi icu asigurari de 2% i4%;-regimul precipitati llor atmosferice prin frecvenla ploilor;- intensitatea $i duratalor, prscum i asigurarea acestora;-regimul temperaturii aerutui cu. minime $i maxime absolute, daterefer itoare la'z i le lede inghe\ prin prima' , i u lt ima apari lie inl imp pe durata unui an, etc.ent ru obt inerea dalelor necesare dimensi ri ti i lucrAri ror sa executa studi i deteren, laborator $'ibjrou, in scopul cunoal$teri i cAt mai bine a slo'Pf8{elei ceurmeazA a fii ndigui ta, a suprafelei , i a terenului pe care se executa lucreri le, a condi ti ilor locale derealizare a lucl'Ariior. Studi i le sunt necesare strict, pentru:-analiza necesitalii lucrarilor; '.- st ab .i li rea so lu ti ilor op time de d imensi onare, a proceselor te~nologlce deexeculie ,i a condiliilor de exploatare; .-calculul efectelor economice ale investi\iilor.Con\intutul $i volumul studi i lor sunt stabi li te in raport cu importanla o[Jlectivuluide investi,ii

2.3.Studiile hidrologice i hidraulice ce t rebui e sa prezi nle carac te ri sti ci leregimului de scurgere al cursului de ape.! ii a le afluienli lor acestuia, in situatie naturale~iin situa\ie indiguita, , inand seama de prevederi le STAS4273-76. .Schemele hidrotehnice pentru gospodari rea apelor se intocmesc pe baza unors tudi ! h id rolog ice ~ i h id rau li ce genera le a le cursului de apa, \ inand seama de uneleprevederi ca:


15/79

a)prezentarea debitelor'$i nivelurtlor istoriee, maxime cunosCute In lie~iuniteprofilurilor topografiee ridieate; ....b)prezentarea debitelor , i nivelurilormaxime la asigurAl'ile decalcul 'II verlf icareindicate de proiectan!;c)prezentarea debitului ,i nivelului me.diimultfanuale;d)prezentarea, in dreptul mirelor hidtometrica, a hidtogrefelor cereeterist ica aleviiturilor maxime inregistrate; '.e)prezentarea de-a lungul Sectorului Tndiguita unnitoareiocelemente:-undele de viituri pe. tronsoane caracteristica conform temei de

nerealizari iindigui ri i Totodata se prezmta obrectivele soctat-econornice aparate , iimportanta acestora in atara de valoarea lor biineasca. etc

proiectara;

2 . 6S t iJd ii le a sup ra su rse lo r l oc a le . d e ma te ri al e d e cQnst ru ct ii se executa asupraacelor materiafe care sunt neeesare la exscutia .Iucrariior,. trebuind sa sa stabi leascavolumulrezervelor uti li zabi le, amplasamentul , i caracterist ic ile acestora, precum , itehnologia oe exploatare a depozitelor, evaluandu-se ,i costul Aduceri i lor pe ,antier.Fiacaredin. situatiile mentionate ma.i sus prezi nti i n fi nal concluziil e irscornanderile pri vi nd i ri tocmi rea s tudi ilor ca urmare a mAsuratori lo r d ir ecte sau ,ii ncercanlor de h3boratore lectuate legal de temeleprimi te de la pro iectantoda tA cucomenzi le, de care proiectantul trebuie sa lina seama la abordareaproiectulLii .Totodata, inainte de folosirea acestor studi i documentati i le primite se verit ica.decatre oroiectanu pentru a nu lasa toc la fotosirea unor date gre~ite in catcute,evantualele neconcordente sau cruar gre !?el i, fi ind remediate de cei ce i n! ocmescstud ii le. la so li ci ta rea pro iectan lu lu i, un ro l deoseb it ln aceasta ac ti une avand-overif iC8(orui de proiect impreuna cu ,elul de proiect.

-curbe!e suprafe\el l ibere in regimul actual. de scurgere, tn regim naturalt il in regim modif iea! deSCUt:ge1'9tinllnd seamade incorsetarea riluluidatontA lndigulri l;-rugozltatea alblel minore ,I majora, pe 86cloare caracteri .stice etc.. f)p rezenta rea supl imentanl a debi te lo r ti l n ivelunlor max ime pent ru aslguri rl le5"10; 20"10adebitului de umplere aalbiel miPOfe, Clebitulul 'II nivelului minim, la etlaj ;g)considera\i i privi toare Ie evoliJ\ la mor fologici a.albiei minora, tendi il le le demeandrare, de ri dlcere sau cooorAre afundu lul a lb le i , I ev iden tleraa parametr ilormorfometrici ai sectoarelor stabi le de albiei;h)considera\il privi loare la reglmul de scurgere din per ioadele cu fenomane delamA; i)el emente de calcul ,i COnsiderati i pr:i vi toar& la pante ~i vl leze Ie debitacaraclerlst ice, v itezele cri ti ce de ant renare a par tlculalor din fundul t il melur lle alblelmlnore;j )la propuneraa prolectantulul se efectueazlJ t li s lucl ii , f ri cerclJri , i ver if ic ir i pemodele hidraulice ,I Tn laborator, Tn cazul unor probleme complexe, etc. .

3.CAlCULE HIDHAUlICE PENTRU DIMENSIONAREALUCRARILOR DE REGULARIZARE31DEBITE'.E DE AP A CARACTERISTICE

2.5. Stud ii /e de dezvof tare soc ia/ -economicl l a zone i inc lus i .v pagube leinregistrafe se real izeaza pent ru s tud iul de fezabi li la te ,i n vederea dete llTl ln il ri ieficien\eieconomice a lucrari lor propuse. In cadrul acestorstudiise prezintipagubele'inregistrate pAnAla data studiului datorate inundat ii lot , i legAtura acestora de mar ime8 .v ii tu ri lo r ee au avut loc , p recum , i poSibi li ti \i le de dezvo lta re .soc i~ -dCOnomlcir eg ionala, i ar legal de aceasla pagube le potenti ale ce se vor pulea produce datoritA

Capacitate a de t ranzitare a debitelor de' lpa, i de sediments a cursuri tor de apaamenajate se determina In funct ie dede biteIe caracterist ice a caror curgere t rebuieaSlgurata !?ianume:a)Debitele maxima alevi itur ilor . Corespunzii toare claselor de impor tarl \A aleobiectivelor ce necesuareahzarea lucri ir ilor de regularizare (STAS 5068/2-82 ~i 4273-roJ:respectiv ~ele dOLla valorl caracteristice. -dsb it u! de calcu l ( de d imenecnere) reprezentlmd debi tu l maxim teors tlclacare sedimensloneaza lucr~ri le, avand asigurarea. corespunaatoare gradului deaparare normat a l obi ec ti ve tcr soci al -economi cs pro tej ate , i n cond i\i i norma le de.exploatare; .' .-cIebitul de venf,care,' . reprezentand debitut maxim tearetic laeare severif ica lucrari le, pentru aceeasi asigurare, in conditi i excepfionale de exploalare.Asupra aeeslor doua valori caraderistice se lac urmatoarele precizari :-Dsbi tu t de ealcu l . esi e eel impot ri va .caru ia t rebu ie .p ro te ja te obi ec ti ve leeconomi ce .ln f unci ie de va loarea acestui a se determina suprafa ta i nundab ila cetrebuie aparata, precurn !fi.pagul;lele C 6 : trebuie evilate;~Debltul de ver if icare determlna siguran!a consuuctiel de' aparare, penlru caaceaste sa rezist'e (sa nu fie deversata) ta debitulde eaicul.Cu alte cuvinle, diferenta dintre aceste doua debite, respect iv dlferenta de nivelcorespunzat6are acsstor debite reprezintagarda de siguran\E'la constructis!. '

Pentn! luc:rar ile do impor tan\a redusa, dimension area ILiGrar ii de apatare seface In func li e de n ive lul dat, de debi tu l maxim de ca lcu l la care se adauga .0 inallime(spaliu) de rezerva. .lnterprstand Corect aceste doua notiun! n3zulta urmatoC:lrefeconcluzii:Deca lucrarea de protec\ ie impotn~a spelor mar i se realizeaza in rambleu (digde aparare), inal\ lmea tatales acesteia se determine de regula in funcl ie t je nivelul dalde debitul dever if icare. Digul spars obiectivele economice pentru debitul , respect ivniv~ul maxim de calcul,di feren\a de lnMime reprezentf.md siguran\a construc\iei

2 .4 .S tu di il e g eo fe hn ic e ~ h id ro ge Olo gi ce trebula' sA punala dispozi~aproiectantului, preeum ,ibeneficiarului indiguiri i , datelenecesare asuprastabi lltlll'd igu lui , i a f unda~e i acestu ia ,\ inAnd seams de carecter is ti ci le fi zlca , mecan ice, derez is fenlA , i de permeab il ita te apc lmAnturi lo r, t rebu ies6 fu rh lZeze e lementa lenecesare stabi li ri l procesulultahnologlc de ~e,iexplostare altlcrlrllor,cercetarea geotehnd respectAnd prevederi le STAS 1242-1173. Pent ru cerce ta rea la te ren se raal izeazA fora je de prosp8C\ luni ta anumitedistanle , i adAncimi in funel la de categor iatereriului , de inAI\ imea vil torului dig, etc.precum I ,an\Uri deschise cu adtneiml p6ni Is 2,5 m pe traseul diguril or ~I in zonagropilor de Tmprumut. . .fncercirile de laborator trebuie si prezfnte urmAtoare te e le~la:granulozi tatea, porozttatea (n) , I indicete pot ilor , greutatea volumetrici a pAmAnlului

(y), In stare uscatA (Yd) ,i In stare saturatA' (y.), 'limltete de plasticitata (lOp,OllJ, unghi~1taluzului natural, unghi lJl defrecare interio.1ii (+), coeziunea.(c), urniditatea optlml decompactare (w~), coeficientulde pertneabilitate(k),etc. . .'Pe baza st ucl ii lor h id rogeo logi ca se Indi cA' adAncimea media. ' II mi nimA 8nivelulul f reat le ~i considerali ile necesare legate dedotale hidrogeologica ob\ inUIe dinteren. .


16/79

Daca lucrarea de protecl ie impotriva apelor mari sereahzeazA in debleu(albla .minorA se c-alibreazA estfel.incat sA poata trenzita la nivelul melurilor debitUt de ~Icul)nu mai este neceserA 0 s iguran li l sup limenterA pentru construct ie dec i nu mai estenevoie dedimensionarea acesteia pentru debitul de verificare. Obiective'e econor",~sunt apl irate la debitul de .ca lcul , care nu depi~e~te n ivelul rrialur ilor, iar ladeb lte malmar i, prin deversar e pe terenul i nconj ur ator .Qnst ruqi a de apl Irar e( ca~lul deregularizare) nu este deteriorat (fig.10). Deasemenea,' protectia de mal sadirnensioneazA Ie debitul de calcul (fl i li l e se verific& la debitul de verificare).A~a cum am aratat anter io r, deb itul de form" lre es te ap ree ia l ca deb itul careumple albia minora sau debitul maxim co probabilitatea de. depA~ire (asiglirare)5% . .. 20% .

Fig. 10. Niveluri da calcul ~iverificarea) Lucrari in rambleu 1. Nivelul maxim de calciJlb) Lucrilri in debleu 2. Nivelul maxim de verif!~rec).Debitul mediu-multianual (modul),raprezinIA media pe mai mul~ ani ( I e regul iminimum 25 ) a debitelor medii anuale.d).Debitele obligate (comandate in regim amenajat) reprezlntA debitele a cArorscurgere trebuie asiguratA: debilul de sarvitute penlru satisfacereei diverselor fo1osln\a,deb itur min im de alb ie (curgerea salubrl l, fond acvat ic e tc .) , deb itele evacuate de ladiverse 10losin\8, cel turbinat etc. . . . .e ).Debi tu l mediu cere asigurA transpertul de sedimente, a t" t prin. tArAre 'c6tfl Insuspensie.

. .: 3 . 2 . CALCULUL HIDRAULIC AL CURSEI 8UPRAFETEI L lBERE A APEI.Pe baza ri di cAr ilor topogrefice, precum I I a . celort alte st udii de t er en, s eanalizeazA in primul rAnd nature scurgeri Tnalbia, pe seetONI Interesat, delermlnAndu-'se nivelurile de apA, v ifezele apei, atc. la debitale ~racteristice.. . .' .Calcul el e hidraul ice pentr u determinarea curbel supr af.i li ber ea apeiseefectueazi in d iverse ipoteze ale curgerii apei: ..a )M i,carea pe rmanen ts , uni fo rmA. In general , m itca~ apei Tncanale, . ,i coatet tmai mul l l a cu rsur il e de apA nu este parmanen ti fi cu at it mai muiluniformA ..Tatu, i. in une le cazuri ea poate f j considerati ea a la re , a tunc i c ind a lb ia a re 0 formApr isrnal ici l. fAm var ia li i mar i a le . sec tiun ii , panta as le unicA (un iforms) . l ung imea .sectorului de rAu e redusa, nu intervin a f' uien~ cu apo rt de .debi t Calcu lu l i~ "u,ca repe rmanent uni fo rms poa te f i l ua t in conside rars in cond i\ ii le de ma! sus, pen tl \!

SGurqet'oa in all)I;) n~lnO't-; 10 stah!!tre:) llicrardnr de reqIJIi1r!lare (de t~x~n)plu tt1IRH:Hunu ' cot )In acensta situane vile?a nmrJ lu a tip", este constanta in secnunea Iransv(;:rsola!? ' dnpindu de r(173 t1!dmuildi p,-Hlta de rugo7.ltate a a lb le l, con fo rm mlalll~1Chezy,

( rn I s)Capacitatea de tranzitere a aibiei sa determina cu rela\ia

(l (,).\.'

Pentru calcu lu l coeficientu lu i Chezy (C) se pot ut thza di ferit e formule dil lliteratura de specialitate 1I n gene ra l se reco rnanoa relatia lui N.N. Pavlavski: C n HY sau c:.azulparticular al acestei rala\li ob\inuta de Manning

1 1/6C'--RnLa calculalE.' respective, 0 a ten\ ie deosebi tA l rebuie dats stab il ir il c orecle acoeficien lu lu i de rugoz itate (n), valoarea sa inf luen\i lnd in mare masuri! l poz il ia (co la)suprafetei libare Astfel consldsrand y :: 0,2 in relat ia Pav lovskl , la 0 apreciere gre~iti!lcu 20% a valor ii coeficientu lu j de ruqoz itate, eroarea pentru n ivalul determinat asle de40 em l a0 raze hidrau li ca de 3 .40 m ! ii de 80 cm la 0 razA hidraulic!l de 6,00 mDe ' aeeea, ari de cate or i este pas ibi l, coef ic ientul de rugozi ta te t rebu i.e

detemlinat pe baza masurator ilor de teren, e fectutmdu-se 0 " tarare" a made lu lu i decalcul. Cunoscand elementele morfometriee ale albiei (sectiune, panla). debitul scurs ,inivelul inregistrat ta acest debit se poate determina rugozitatea efeclivA a albiei.Valaarea coeficientu lu i de rugoz itate, t ln tind seama de observa li i1e de fa lerense poate s tabi li pe baza tabelului nr. t

Tabelul1V A LO R IL E M E D II A L E CO E FIC IE N TI LO R D ERUGOZITATE (n) PEN TRU A LB I!n

A ib ii na tu rale: incond\ t; ;- foa rtebune(cu ra te ), rect il ln ii , a lb if -- 0 ,025c~@_ted~.p'arT!~~t~!l_,:!r9!lre h~~ +---:"'-'-'_"--lAlbii ale cursunlor permanente de cempie. in special ale 0,033reuri lo r man ~i n1l jloc ii , In candi \i i normale a le patului , i de.s~!-Irgere:. ..._ . ".,.,.,. _- A lb il , relat iv curate, a le rauri lor de ses, aflate in conditii 0,040normate. slouoase, cu oarecare neregularill i li in scurgereaapei sau riM! rp.ctilinli, avaod reliAfLl1neregulat;- Albi i regulate, din p ie 'r i~ . a fl ete in bune conomi , in par tealor infenoara- A lb ii de pi'unanl ale rauntor penodlce (albl l uscate) in bune_(;()D


17/79

")r - 4 - - - T A i b ~ - aJe--- i1 iuni or mari Tm~oCi i. pute rn ic i nf undate , 0,050: ! smuoase, par ti al acoper it e cu vegeta l i e, a lb ii p ie trcase cu, I scurgere neregu\ata, -Alb" rnaiore ale rauril or mari ~i mi jlocii, i n slare buna,f- --.-- ~~o2~':1.~_u.'!~gelahe (iarba, tutisuri)5 -Al bii si nuoase ale cursuri lor de apa,,.,geri odice, putemic 0,067infundale. Albii acoperi te cu vegetalie'i: ibLi i ldenta - "'.A15ilmajore, in stare rea, acoperi le cu vegefa\ ie abundenta(tufi l?uri, arbori) ~iavand mai multe brale-Portturule cu praguri ale rauri lor de campie

-Albi i cu bolovaru ale rauri lo r de'munte , avand suprafa \alibera a apei neregulata6 -Rauri ~i albii maj ore, aoundent acopente cu vegetalie, cu 0,080scurgere len ta ! ii cu gropl mari ~ i adane i. Albi i de munte, cu

, scurgere rapida, aeralie ! ii oglinda ap-ei neregulata (stropi deL L apa aruncati in sus). 7 -Albii majore, abundent acoperite cu vegetalie cu scurgere 0,100neregulata, golfuri, etc.-Albi i de munl e, cu cascade, cu patul sinuos al catui t dinbolovani mari, cascade, aerat ie pu ternica i ncat apa i !i i p ierdetransparanta ~i capata culoare alba din cauza spumei;zgomotu l ape i domina toate celelal te s un et e :impiedicandconvorbirile-8 -Rauri de tip mla~!i nos (vegetal ie, albi i din coaja de paman! 0,133crapal, in multe locuri apa aproapestatatoare etc.)-Albii majore paduroase cu spati i mari ,fara scurgereadancituri locale, lacuri etc.)9 - Torenli cu albie mobiJa, f ormata din noroi, pietre, etc. 0,200-Albi i majore fara comunicalie, in intregime impadurile.Malurile bazinelor naturalenr. TIPUL PERETILQR ncrt1 Tencuiala din ciment curat 00102 Tencuiala din ciment cu 1/3 nisip 00113 Zidarie din piatra ciopli ta, Zidarie din cari! lmida foarte buna 00134 Zidar ie d in caram ida i n cond il ii mi jloci i, canale d in beton i nconditii mijlocii5 Zi dar ie bru ta di n caramida , zi dar ie d in p ia tr a neclop ll ta cu 0,015suprafata bine executata ~i cu stratul de fundalie din piatra,bine asezat6 Zidar ie obi~nui ta di n moloane; i n st are sat is faca toare; zi dari e 0,017veche $is!r icatii , din caramida, betonare neingri j ita7 Canale acoperi te cu un s trat g ros ~ i st ab il de mel; canale i nloess compac t ~ i i n p ie tr i~ compac t maNn!, acoperi te cu 0pe li cula conti nua de namol (i n p lus, gasi ndu-se i n cond iti iexceptional de bune)8 Z idar ie gros ie ra d in p ia tra , zi dar ie ' usca ta d in p ie tre mari , 0,020pavaj din bolovani. Canale in stfmca bine executate. Canaletn loess, pietr i~, compact , paman! compact , acoperi te cu 0 Ielicula din namol (In stare norm~'ai

:iJ9 ~ : ~ : I ~ - 1 ~ n : ~.~~.~aC~:~;;:f:~CI~:!~.~~~U~~~~~;~Jr~~~~~~1---o.0225---larglla compacta Canale in loess, pietr is. parnant . acoperi lecu 0pelicula discontinua de namolCanale man in pamant, aflale in condi ti i bune de int retmere I

_ , ~ !15 !P .2 .@ .\!~ ~.,---c:c---::--;---:-:-10 Canale mari in pamant, in condi tl] mijlocii de i ntre\i nere !iireparaul ~i canale mici In condi \ii bune. Rauri ~i paraie inGondi ti i favorabite (curgere l iber li , curate ~i fara vegeta\ iei~portanla~~~~_~~_--;-~ __ ~~~_~~ __-tCanale i n pamant man, i n cond iti i p roas te de i ntre ti nere ,'!IiCi, in conditii medii __Cana le ~ i r aur i i n ccndi tti r elati v rele(de exemplu , part ia lacoperi te cu i erbur i acva ti ce ~ i bolovani sau cu i arM mare~vand malurile prlibu~ite etcL -r-r- __ - -- - __ 7.:'"j-Canale ~ir auri i n condi ti i de i ntre ti nere foarte rele ~ i cu pro fi t - - 0 ,035neregulat, infundate considerabil C U i " ) ' c o t r e , plante acvaticeetc.

0,030

14 Idem, in condi tii exceptional de rele, bucati de stanca ~ipietre mari i n albie, raoacini dsse, surpi ki ~i denivelli ri,trestie0,040

Sa atrage atsnt ia ca la dimensionarea :ucrari lor de amenajare a albii lor, se voravea in vedere ~I condi tl ite de tunct ionare ~i exploatare ale acestora. Ast fel, daca seprevede protej area (pereerea) secnun li de scurgere a a lb ie i minore , la a legereacoefi ci entului de rugozi ta te , sa va avea in vedere acest lucru, la fel, daca sapreconi zeaz li ca i n zona d ig -mal se rea li zeaza 0 perdea de pro tscfi e d in arbor i sauarbu~ti.b)Mi~care permanenta, g radual vari at a. Albi il s cursur ilor de apa prezi nla deregula caracter is ti ci vari ab ile de la secti une la sec tluns , i n ceea ce pri vaste f ormaacesteia, ruqozitatea, panta de curgere.Formele sectiunii, t raseul in plan ~i panta 10'1gitudinala sunt model ale de insu~icurentul apei p r in ac ti u nea de eroziune ! ii depunere, existand deci in permanen\a 0actiune reciproca intre curent ~i albie.In cazul mi scar ii permanente gradual vari at e a ape i i n a lb ii le rauri lo r, scua ti acontinuita\ii este de forma: Q = const,iar ecua\ia dinar.nicii devine'

dz d (uv2\ Q2-+-1---.1+-70dx dxl2g) K2'Transcnsa in diferen\e fi nite pe distanta lntre doua secti uni transversaleconsecutive 1-1 :;oi2-2 ( fig 11)ecuat ia de mai sus are expresia (ecuatia de conservarea energiei ) .


18/79

2Z-4L------- _Daca iZ2 - Z i! < f. unde f. esle t oleranta de nei nch idere a calculelor. se

, . z2 'z~cons ldera co ta z2 ~ zi Daca \Z2 - z!11 ,f. seadml te Z~- -' " 2-'- ~i sa refaccalcu:ele , s.a.rn.d De obicei f. ~1- 2cm Rezultatele calculelor se inscr iu int r-un tabelin fonna de mai jos ~ise efectueaza pentru toata lungimea raului.

r - - - - - - - - 4 x ~ ~~'Ul I " I o j k, I " I o n I::~Fig. 11. Schema mi~ciirii gradual variate. Sec!i uni le de calcul se aleg astfel fncal pe acstasi sector de calul var ialiamarimilor geometrice sa fie cat mai redusa.Modulele de debit k1 ~i k2 se calcuteaza separal pentru albia minora ~iseparat pemru albia majora, astfel :

sau:De foarte multe ori se i ntampla ca albia minora sa fie putemic meandrata,lungimea f irului de curent masurata pe t raseul albiei minore sa f ie mull mai mare decatlungimea f irului de curent rnasurata pe direclia generala a curgeri i prin albia majora(fig. 12 )unde:

i n care k1 , i k2 sun t modul ii de deb it i n secti un ile 1-2 fi 2.:..2i ar km este modulul mediude debitIn foart e multe cazuri va ri a\i a te rmenu lu i c ineti c se poate neg li ja i n rapor t cu

termenul ~: 8X, aslfel eli ecual ia de conservare a energiei ajunge laforma:km .

rezultand c a panta medie a suprafelei l ibere ' a apei pe sectoru l . 1X este egale cumedia ari tmetica a pantelor de la capetele sectorului de calcul.

Calcul ul suprafelei liberea apei cu rel a\ia de mai sus sa efectueazli pn nincareeri sUCC8sive: . lap ro fi lu l 1-1 se curoate Z1 ,i se calculeaze c o . , ,ik?; se admite 0 cota z2 > z1 in profilul 2-2 , i se calculeaze (U2 ,i ~ cu relal ia de mai sus seca iculeaza zi

Fig. 12. Albie meandrata.In aceste cazuri rezistentele h id i-aul iCe i n a lb ia minora sunt ma i man decat i nalbia majore. In mod aproximativ, per1!~_calculul modulului de debit se folosests relalia

km+kMJAxm.1xMunde, lXm este distanta int re sectiunile de calcul masurate pe I raseul a!biei minore i : \xMeste aceeas i distanta masurata pe traseul albiei majore:


19/79

:1Se cunoaste c a i ndigui ri le pot modmca apreciabi t regimul de curgere al apelormario pe de 0par te reducsni secllunii de scurgere a apelor prin albia majora. iar pe dea lta par te reduceri i e fectu lul natu ra l de a tenuare pe care if au in aceste lunci Caurmara, forma medie de vii tura se modif ics tala de cea naturara, debilul rnaxun cresteca ~ivneza curen tu lu i i n a lb ie , de~i , i n genera l, volumul de apa a l vi it ur ii r arnaneacela~i (fig. 13).' I l . _'l Q> .. _. __ -. - --- --- -- .

I ,2;=105 11 ())1_1'(!}2 j

I _ _ ._ _ _ L ._ _ 2 - R'9im ~T ._~_._t Ta). Hidrograful debitelor in aceia~i secliune

QI- debitul maxim in regim indiguit; On - debitul maxim in regim natural; ,lQd- debituldezatenuat; 11Q. - debitul acumulatla l impul I in regim nalural pe suprafa\a indigui la

unce

rar

Uneori semai fo losei te i i re la li a .

.__unde .; = 0 pentru a lb ie convergenti l.i . ;= 0.5 pentru albii divergente.Sa prec izea :z .i I cl ob\i nerea unor rezu tt~ te bune depi nde i n mare milsurA detotalul datelor hidrometriee de care se di spune ,i . indeosebi de eele raferitoare lapanti ll, rugozitale , i forma albiei.Dislanta intre seC\iunile de eelcul poate varia de l ac l leva sute de melr i, pAn ll lamai mulli k ilomelri . Cea mai coreetA impAI '\ ire, pe t ronsoane de calcul (deci numArulsecliunilor transversale de calcul) esle eea care \ineseama de uniformitatea pantel.

iII .Od Ir . . -

._ . .L, .. l _ __QMiiCSrea nepermanenl i, gradual vanatA. On OiAtAt in regim natural, cAt , i In regim indigui t, indeosebi cAnd se pune .problemaamenaji lr iiunor sectoare man ale cursului de apA C'J aport de afluent i , i a lbie majorafoarte vanabilA, .Irebui e li nut seamacl mi,carea apei in albia rAului are lnsa uncaracter nepermanent , f iind un proces hidraul ic spa\ial ( tr id imensional). De, i diree\iapnncipal" de curgera esle eeajn IunguI cursului' de apA, apar curenli t ransversal iimportanti, lega\i in special de schimbul de debite di ntre albi a minorA ~i majorA(revarsltri , i retrageri de ape) ~ide viteze de curgere mull difer ite in albii le majore , i

minore.Pentru un seetor scurt al cursului de apa, neinf luen\at de afluen! i, sau obstacole(praguri. poduri etc.), cu diguri continui. prevAzute in imediata vecinalate a malurilor, sepot admite caleulele in ipoteza mi,c1ri i permanente. gradual vanataPenlru lungim, rna; man ale cursului de apa ta care caraeterist lc ile h,drologice,hldraullce ~i mor1ologice diferA apreeiabi l in lungul parcursului. eu albia majora (Iuncl!In!Jndabl la) foarte difer ilA ca lal ime. ealculele pentru determinarea curbei suprafe\e,l ibere a apel i n regim natura l ~ i i ndi gu it nu pol fi real izate eorect decal i n i po teza uneiml~can nepermanenle, gradual variata

b). Cheia urnnirnetrica.1. Regim natural; 2. Regim indiguit. .Fig. 13. Modif icarea regimului de curgere datorita Incorsetari i albiei prin indiguire.Din fi gura respectiva se constata .ca debi tul maxim i n regim indiguit estesuper ior celui din regim natural, cu diferenta Qd care reprezinl13 debitul dezatenuat deindiguire sau debitul atenuat in regim natural pe suprafata lunci i.Suprainal larea la nivel A Z , produsa de i nd igui re . i n raport CLi nivelul din

regimul natural, are douB componente:-6Z1, pl'C!dusade incorsetarea sectiunii de scurgere;- " 'z2, produsa de cresterea debilului maxim cu debilui dezatenuat LIQInt r-o seC\iune oarecare, sporul de debit .10 este dat de ind'gui ri le din amonte

de acea sectiune, iar supralnal\ari le de IlIVel .\Zj sun! dale de i l1diguir ile din aval i? i dinsecliunea respecnva


20/79

In regim de rmscars neperrnanenta gradual lIanqta, stabihrea curbei suprafe,eihbere se face pe baza ecuatii lor Salnt-Venant,7. ,'Q " 'a" dI" di 'B, I 0 ecuat ia contmui t t il , II fiin cl lmea me Ie a sectruni i ~I,,y. ,y. ' ,

tr z tN ViN Q2 '" - t ------ \- ---- - I - - - -- -r 0 ecuane dinamica),? < ga t gilx k2 'Modul de aplicare al acestor ecua\ii esle prezentat in li teratura de spaciahtate.i .ngeneral, calculul este foarte labor ios ~i de regula se folosese catculatoarelee lec trontce, In aces! scop , i n cadrul ICPGA s-au e iaboral doui i p rograme de ca lcu l ,programul MIPE ~i proqrarnul UNDA, Primul, determine curba suprafe\ei l ibere a apeip ri n i ntegrari suecesi ve d in aval spre amonte (curba de remuu), eel de a l doi lea, ma lcomplel , l ine seama ~i de atenuarea i n a l" ie , fo rma h id rografu lu i, apor tu l de deb it a lafluien\i lor, ,Pe baza ana li ze i n iveluri lo r de apa se pot de te rmina suprafe \e le i nundate i nalbia majora ia difer ite probabi li ta li a le debitelor maxime, iar pe baza va/or ilor l Ii tetelormedi i a le apei se poate apreei a ampl6area erozi un ilar lat erale ~ i de adanc ime sautendin\a de colmatare a albie; naturale, Pentru aceasta se cornpara vitezele medii aleape i obti nute d in ca lcu le cu v iteze le medi i adm i$ ib ile pen tru d if er it e te renur i carealcli tuiesc patul albiei conform daletor din tabelul nr.Z Tabe/ul nr2

VITEZELE MEDII ADMISIBILE DE NEEROZIUNE ALE CURSURllOR DE APAA . Pentru pamanturi necoezive

or , Denumirea Dimensiunile Viteza medie admisibilii (mls}crt pamantulu; parnonelor de La adanclmsa La adancimea depamant{mm) de 1 m 3m ~ipeste1 Prafsau mal 0005-005 015-0,21 019-0262 Nisipmarunt 0,05-0,25 0,21-0,32 0,26-0,40mijiociu 0,25-1,00 0,32-0,57 0,40-0,70mare 100-250 0,57-065 0,70-0,80 -~3 Pietri~ .~tic 2,50-5,00 0,65-0,80mij/ociu 5,00-10,00 0,80-1,00 , ,mare 10,00-1500 10Q-.1,20 1,2Q-.1,404 Bolovani~mic 15,00-25,,00 1,20-1,40 1,40-1,80mijlociu 25,00-40,00 1,4Q-.1,80 1,8Q-.2,2Qmare 40,00-75,00 1,80-2,40 ' 220-3,005 Bolovani de raumici 75,00-100,00 \W2,80 3,0Q-.3,40mijlocii 100,Q-.150,00 2,80-3,40 -"~;~:.~--ari 150,Q-.200,00 340-3,906-:::- -B~.IE~~nimari 200,0 3,90 "4'.V.J

(j)ti NCI l0. '1 ',8 : . - ()0(j)t


21/79

17

3,3, DETERMINAREA NIVElURILOR MAXIME PENTRU lUCRARILE DEREGULARIZAREGUCARACTERLOCALDebitul de calcul fiind stabilit, se aleg eel putin trei 'sec!iunicaracteristiee insectorulce poatef conslderat model ~i pentru care se face verificarea capacit~lii decurgerein regim nemodlficat (reglm liber), in funclie de panta de scurgere (i) i ii derugozitatea(n) coraspunzatoars pe sectorul studial (vezifigura 14)

r-enq M.


22/79

ln.cazul cand prOfi lu llongltudinal prezlnt ll pante preavanatede la.0 se~iune laalta; precum ~i zone de slrangulare, pantele. obt inute ca mai sus.. se coreCle.


23/79

Tabelul6

Coeficienti i de t recere de !aprobabil itatea de dep~~ire de la1% la alte probabi lita\ i de depa~ire(eloaborat de I.M.H.)

>oNII(I)]i oc ~)::i Q)a. 'I . .t

~'-.Q~~:;,~1 l~ ~~.Q!U>

~ - ; ; ; ; ; ; ~ T : ; " ; ; ~ ~ ' ~ : ; . , ; ; " ; . ~ ~ : ~T~ ~ :~~~~~~~~~o~~~~~OO~~N~~~~~~~~00~~~~~~dddddf-t--t--i--t--+-"f--t--~~~~~~~~~~~~~~~~$~~~-~~~~~0000~~~~~d6dddq~~~g~~g~~8g~~~~~~i~-;~~~00~~riri~~~~oo666~mm~$~~~~~~~S~~~~~~~o~~~~~~~~ri~~_~~66066~~~~~g~~~~~~~~~~g~~~oo~~~~~~ri~~N_~~66666~a~~~~~ffi~$~~W~~~~~~~o~ri~~~ririM~~~~~~~6ooo

~~~~'~~~~~~~i~~3~gm~O~riMririN~~~~_~~_~6666~ffi~~~R~~~~~~~~~~~~~$ririNNNNNN~~~~~~~ooooM~~i~~~~~~~~~~~2~g~~NNNNNN~~~~~~~~~ooooN8~~~~$ffi~~~~~~83~~m~o~_~~~ __ ~~~~~~~_o66d_mNOO~~OOO~O~MOO~~NO~~N~~MMMMNNN __ ooooommmo~~~~~~~~~~~~~~~~ddd


24/79

-- -_ -- -_.Nil) N~ 00 00 00 00 0~cj 00ci 0

I'-M ~8 0000 00~00ci 000;:: :g~ (;(;8~o 00 ci cio

Olll) :g:g N~ 80; ; 00cio cici 0CO ~ MO l "'f'M (;ON ~O 000 0- 0 cio 0

1'-1'-CO"'f :g:g ~N . . . . . . .0 cio 60 0>Ut O ~~ OM 010N~ ~Oci oci 00 00

IO~ ~? l . . . . "- ~N ...... .00 00 00 a"'f~ ~~ ....'-01MN ;;~0 00 00M~ :8 ~ ~ON "'fM00 00 000(',11000 01 :8 - ~I'- I ' -t O 1 006 do 0 0 0-....'-it~ 0: >to ~0: > ......'-0 00 00 0r-'---'';f. g~ S l m c - ..1- 1-- -. - -0 t()"'f~ _ : 1 ; 00 !'-"'fs "'f0l 1'-'-...f) O:>N"' N "'flO f) I' - N"'f N~. . . . ;; . . . . ~ ;:m !'-cO ~~ l 8 \ f & H 3 0:>1'-O l t( ) 0 1 IX) 10ON

....-IX)to"'f 0:>....or . . . - " " . ~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . .. . . . .. . . . .. . . . . . . . . . .

I~ 00 (")10 . . . . . (") 1/) o.n~ oo.n 00 -e-- r'"a. g-o ciei oci 0 NN M

I i i i r II 1 '1 ll'r1 ~ l < D . I f ' ) I I ~ I N N I-~ M N ~.I-1(1) .((1!~,(0-(''' (\I. ".j'O00000OI' 0 :> I ' -" ' f" ' fN lfltOlOMtOo m to to I'-......D 10 10 "'f.'f"'f(").....660006066666

~ ~ g g s :B~ ~.;:: 1 !! ~ tn ~.....6 0 0 6 0 06.06 6 6 6t 3 $ ~ ~ ~ O i l J ; i t : r i ~ ~ R ~....66660000006

OOOOll)OOl()I'-O>o.nl'-_O>'....-0l()1'-6 ~ ~ ~ ~ 0 ~ ~ ~ - ~ 1~ ). 8 . i2 1/)~~ tl~ ~ ~ l0 ~ !'-'O.l()


25/79

35

I-HH--4-+-+--i--+++-H'-- ---t--t- -r-

. . . .. .. .. . b) CU8CE!88tt t ,elat iesepoate. calCuta'Iiniaafuielii' albieL~i8fl,Jierea generalsmaximA.c , re S8 cibtine dirt d lferen~ .QetAdere la1 ia : '. .

~~N~m~~~~o~~oo~~oo~~~O~NOoo~~.~MN~~_OOO~~~~~6066666ti6o660-c-

34. DETERMINi>R! HIDRAULICE iN SECTIUNI STRANGULATEin 81bitle Clir9unlor de ap6 in care pt..~~ sau'preyedereaunor,lucrAr, deapar;)ref e d u C i e j : : t !U l ' t e e d i t ~ . , Shlmb6.~""\.iI'~i,i ;;,~ nlvalul' d8bitlilvtdecilteul,~nec8S.edetermihAn fu~ rilkm tOa i-ela ' .. .' . . .,- talcuM aMenIa;, . ..-CBleulul $lJpraanil{Arilor de nivel.. ". .. . .'. : . ..' ..' _R~"~ Tn~iaI !a luPl18 de ~, coriso!idare,i dlrljare '$i"nu ' 1 j I p(lduri.i~ undecalculele 811un\819sa !rat.ad conformNormatrvulu: PO 95-77'52 '. . _Afu'en1e $9calculea:l6la cursuritede ap6 eli patu! i m(jMi le erodabi le, in zoneleu O d e seprev6d I~ de apirara, consoIl~,jQiri~ ' A c : a $ t ~ . $9pfOducaincel\lf'in:.vite~ din ~ ..s t r a n Q t .l l a t . . . te f ' i o I a j . mate decatviteza med ie de~_:in~efi7,3. < . . . . . . ' . ,

. Af lJ ie tea m$tim' totafj e$tealc4tuit6 dirt- a fu ie r e a ~afHi.~a / oc tr II: .A~~~"

OO~~OO~No~omNro~_ooo~O~N~m~ID~~~NN~r~~O~~~~~666titiotiti66dtio~8~~~~~~~g~~~~~~~~~~~~~ti66titititi6tititi6600N t-(") coN 0 0 co0 00N r-; N m;f'..(..l


26/79

36

unde h.,,"", este adancrmea maxima a ccrentului dupa afuisre.h,"mo. esle adancimea med;.emaxima Inttiala a curentulurc ) La. cursunle de apa cuelbi e .e rodabi la. valoarsa coef ic ie rnu lui E. deafweregenerala limila se.reoomanda sa nu depa~asca 1.4: .1,5pentru eVllarea unorconstruc\ii. de aparare~i dirijarecostisltoare.. ,....' ... '. .i n cazul a lbu lor la care . c re~terea adancimi l. apei I I' ) a lbi a minor ii . ca urmareaafwenlor generale. este mi ca (OS.O ,8m) ss poate dep~1 valoarea coeti ci en tunn E de

mai sus.Afuier:ea local4 .:Calcululafu ien lor locale (afl ) la p ilele podului se face i ni po teza c a afulerilegenerale s-au produs lavloarsa maxima.Adaneirnea maxima a sfuierilor lo(' al e (h ) la pi le I e padului se C$lculeazAaproxirnativ cu formulale dema l JOs.- c and v < : v.

unde: b - la\imea pilei;v - v iteza curentului i n amonte de pila tn albia naturala acursului de apa (m/s);'1.- viteza medie de antrenare a aluYiunil or de pe patul al bi ei, la ad~ncimeacorespunzatoare afuieri lor generale :k l- coeficiantul care l ine cont de forma pilei in secliune t ransversala ( fig. 17);k .. - coeficiantul care li ne seama de unghiul de i ncidenla al curentului cu pila(fig. 18); .9 - acceleratia gravitalionalA.Calculul efuierilor locale nu sa face in cazul in care se prevAd lucrAri deconsol idare a patului a lb ie i ( pereuri , aal tela de gsb ioane, radi ere de beton, ete.) . La.cal.;ulut afuieri lor locale din zona piletor , in formulate de mai sua.se considen'iIA\imea'

pilei b = 1m, iar viteza, egal~cu viteaa medie a apei in dreptul cutei i.A fuieri le lolaIe rezulta j in insumarea afuieri lor generate, i locale:

01f-j.1 l,tI(

F19 'l7 Valoarea coeficientulUl k,

Fig 18 Coeficienlul k.,

Ca lculul aprcxi rna ti v a l supraana l\a ri i de n ivel sa face cu re la ti a, ep li ca ta pentru a lb iaminora:

admi~!\nd ca remt.i'ulse produce inaintea afuierilor, unde:~z .,..supraanal\area de nivel (m); . ., . .v "", -v it eza med ieaapei i n a lb ia minora, i n sec \i un ile luc ra ri i( pod , epi u, et c.} i nrn.s:v - vitaza medie aapei in albia minora, in regim natural (mz.s),

. . La stabuirea cotelor rampelor de acces la pod, se va line seama de Influentasupraanal\ariiLungime.a L, pe care se lnt indesupraanal\area de nivel, S6 determina aproxnnanvIli acopentor cu relalla'


27/79

38 39

2\z Aceas i i l metoda de obt inere a relallilor. morfometrice este cunoscuta in literature despee,(Jh:ate sub denurmrea de .teona reglmulur Rauri le care s~ i ncadreaza tn aceaS:6teonesunt .acelea care aLI un reglm hidrol ogl c staou l i' ale caror albll s-au format In0wp'i le .or aluviuru u n [aU aHat i ll regim nu prezmta varia!i l importante ale ormensiumlor;n lungu, sa u g il$i ndu-se i n s ta re de achrhbru l ii nu pot apare i ni si par i sau eroziuru. Nuse tncadreaza i n teort a reqrmului , rauri le a caror curgere este i nfluen\a ta de d lf enteamenajiiri executate inbazlnele hidrografice respective. 'Profilel e ape l or msn: cu albi imajore .foarte l ate, nu sunt profil e de curgers cucareeter continua ~ide aceeanu pot f i luate Inconsider are. .Oabi tu l de calculce sa Is in considerera in relat ii la reSPect ive este ales dllpaenterii diferite, ast fel ca poate f i- oebitu1care umple albia minora;- deb itu l medi u mult ianual . daca transpor tu l aluvami lo r ta rate i ncepe sub acest

~caffi .L, - ,distanta pe care 58 intlnde suprainaltarea de ruvet (rn). \z - var ia ti a de r uv el ( m) :i ., pani a suorate te i l ibere a ape i corespunzatoare deb it utu i pen tru eares~a

-calculat supraanal\area .vza) Se poate admite ca valoarea maxima a supraanaltan! sa produce in amonte, la0

d is tanta egals cu aproximati v 2 ,5 b ( b f ii !1d la!lmea afb.ei acoper rta de pod i ntr e fe te leculeelor, fa\a de axa poduiui);b ) Pentru usunnta calcu lu lu i, supra tat a l ibera a ape i pe lana ps care se producesupraana!\area de nivel S6 poate lua plana;c) In funcl ie de valoarea supraanal\ari i lungimea L, prezinta impor tan\a in cazulunor obiective care nu trebui e sa fie i nundate sau, i n cazut rauril or i ndi gui te, l a caredigurile trebuiesc suprafmal\ate.Verificarea debitulu; scars prin sectiunee lucff lr ii. pentru 0 supraanaltare de nivelAzdata, se poate face cu formula data de Ruhlmann:

dewi!. - debit,,1maxim de caleul,- -debitul ideal sau debitul deformars prezentat in prima par te.La uti li zarea debiteior esta recornandabil sa sa ie' debi teIe cu f recxen\adata de autor iirespectivi, alt fel rezulta cu totul alte valori decat cele normals, reate.Dup8 L B. Leopold ~i T , Maddock rela\ii le monometrice au 0 forma exponentialade tipul:h = , AhQ(X "adancimea medie a apei,

unde: bo ''\bQfl - la\ imea medie a albiei,J . l - coef ic ientu l. de reducers a ari ei sec\i un ii acti ve de curgere i n a lb ia minoradator ita contracpei hidraul ice produse de inf rast ructura (s) ~i strangulari i geometr ice

datora! pilelor (e);b - lungimea podului ( intre felele culeelor), in m,v2k -o...lll2g

If '" A~QY - pants medie a fundului albiei,u'" AuQt.' - vitaza medie de curgere,Gf ' "AgO" - deb itu ] t arat,

h - inal~imea medie a lamei de apa in secnunea lucrari i in regim modif icat G s = A sQ l1 - debitul in suspensie,4. P RO IE CT AR EA L UC RA RIL OR D E A ME NA JA RE A A LB IE I M IN OR !::

4 .1 , R E L AT il MORFOMETR tCEk ccAkQft

contmuitste,A hA bA u ,-,1coefi ci en lu l de ruqozi ta te (Str ickler ) 1 li pe baza ecuatiel de

4,1,1, Curentul de apA caracteri lat printr-un anumi! regim de. curgare, genereaza 0evolulie continua a albiei raurt lor, ganereaza procese de albie cu intensit


28/79

40, 41

pentru fund ~Imalun dInmatena!grosler necoeztv Tabelul9.. .. .... ~1028SRO,36S.00361 . u10.OIR21~': .

4.1.2, RELAT, 'BAZATE p i: ECHII., IBRU i .JMIfi \ ALPARTtCUL~LORCiEFUN[).VALORILE COEFICIENTILOR DE STABILITATE AALBIEI DupA

~.:S_A,,,,iu_~.\! 'l~ BIjZUN,_.::O:..:V,_ ~~-,- __~_-< ..__A m a mpentru a penlru..a=10 m=0,5 __16-10 0,9-08 2~3'_. .in aceste.rela\ii se' fOloSelilecQeflClentu'd~stabililateal:alb~icatereprezintJr~portul dintre diametrul mediualparticulelof ~iprodusul dintret


29/79

42

P (41 48)005 -- penmetrul mu.at (rn)f ~ 3

3.2103 a05 --panla fundutuiR OA7f-t3a13 - raza hidraulica (m)

4.2ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE ALBIEI MINORE STABILE4.2.1. NIVELUL DE REGULARIZAREAcest nivel se stabi le~te in legatur!! cu unul din debitele caracterist ice:- regularizarea pentru debitele medii ;- regularizarea pentru debitele apelor rnici;~ regularizarea pentru debitele apelor mar i ;Deasemeni in proiectare se i au in considerare ~inivelur ile minime, medii ~ maximapentru curgerea ghe\ari lor, ' niveluri le minime din perioada de vegetetie, nivelul de formare

aalbiei, etc.4.2.2. TRASEULDE REGULARIZAREPomi nd de la ecuatiil e hidraul icii ~i de la unele rel a\ii morfometrlce, Iraseulmeandrat 81 a lb ii lo r rauri lo r corsspunde pri nc ip iu lu i energ ie i d is ipate . m ln ir ne sau

principiului debitului maxim. Traseul de regular izat este sfrans legal depanla disponibi la~i de natura terenului i este determimit de l inia t alvegului. -in runcli e de intensitatea ~i natura interven\i ilor se studiaza, de la caz l a caz,Solu\ ii le refer itoare la t raseul in planul orizontal al albiei minore ~ianu rne;a) Regu la r iza rea loca /a .i n acest caz se obtsnui es te sa se men\ ina tr aseu l exi stent, acti onandu-se i n vedereastabi lizarii rundului ~i malurilor sec\iuni i de curgere.Uneori sunt necesare ~I recti fi~r i alealbiei , pe un nou traseu, de mi ca lungime ~i i n general obligat de amplasamentulconstructiilor.b / Regularizarea conservati va , cons ta i n sceea ca a lb ia amena ja ta urmarete Ingeneral t raseul albiei naturale i paslreaza elementele hidraul ice ~i mor fometr icealeacesteia. !?i aic i, lucrari le necesare se refera indeosebi lastabi li zareamalur ilor , localputand interveni rectifl~ri ale traseului, in cazul unor meandre pronun\ate. .Un caz par ticular al regular i.zari i conservat ive i1 constituie calibrarea albiaiminore, prin care se urmarete (menlinandu-se t raseul existent) mar irea.capacltal ii detransport a ecesteia. .So lu li a se are i n vedere i ndeoseb i i n cazu l i n care cursu! de apa se i nd igu ie te ,digurile f iind amplasate in apropierea maluri lor urmarindu-se de regura doua scopun.- marirea capacita\ ii de curgere, in vederea reduceriiJnal\imi i digurilor, preluandu-seastfel 0parte din efectul de dezatenuare al acestora;- obtinerea volumului de terasamente necesare realizari i digurilor

'- }I l cxpener*l unor ast lel de lucran reanzate pon#i in pltuon! Slconsider-a c,:1c-e::n


30/79

44 45- tr aseul a lb iei minore nu t rebu ie 51 fi e mul t ma is inuos decAf t raseulgenera l El lalbiei majore, princare curg apele mar i, pentru a nu se produce impotmoli ri sau emziuniputemice in albia minorA;- la definit ivarea traseului albiei regularizete Be va l ine seama de exi st eh la unorbalastiere, gropi de imprumut, care se vor i neadta convenabi! i n trsse.ul general deregularizare, previzAndu-se lucrAri de teraSfimente , I apAreri de mal necesare.Relal ii le. molfometr ice prszenlate. anter iornecesit l.precizarea coeficienli lormorfometrici pe bazaunor tnisui'Atori pe sectoare de albie stabile.

depunere a alul/ iuni lor transportste ~ided tendrnla de ridic(jre a fundului albiei. Pe cursulmi)lodu se consiata 0oarecare menlinere a patului albiei la aceea~i cotari-... .a. ..s)Criterlul de stabilitate localaStabi li latea locala aprof ilului longi tudinal al albiei unu! C l J l " S daa;J~ s~ obl ine i nacale sectiuni incare afortul de ant renareal aluviunilor de cat re curent segasei jte int r-un8numit raport fall! !de efortul de aot renare a aluviunilor.Dadi energi a d ispon ib il s a .curentu lui est(> mai mare decat energia necesa~t l"anspor tMi debitului sol id t~rat venit din arnonte pe sectorul respect iv, se vor produceeroiiunii ji deci fundul albiei va cobora. .mvsrs, dacl! energia disponibi l~ a curentiJl ll i estemai mi ca, se vor produce depunert de aluviuni. Dscl sectorul .oonslderat se sfl li . inechil ibru dadi debitul 'arat este maxim, la 0 capacitate de t ransport data a curantului de

ap~. Ca u rmare, c r i ter lu l de stabllitate locala . 1 : 1 . albiilor raurilor este:Fig. 19, Traseul s inuos alunu! curs de apa;

vt;dere in plan ~i profillongitudinal. t~?:tOter. - albii stabile;'tot10'Cf - albil instabila;- depuneri,.r ldicarea fundului albiei,- eroziuni, coborarea fundulul aloisi .sau: v ;: 2 v ci - albii stabi.le

v 2v cr -- albii instabileunde;

Fig. 20. Traseul albiei regularizete (Altunin)4 3. 2. P R OF IL UL lO N GI TU D IN A L A L A LI 3I EI R E ~U LA R JZ AT E

incare: 1 1, 1m x: -+.... freevent m"'-~4 6 6a ; '1,3+ 1,4pentrud= 0,2 + 0,25 rrima = 1,2pentruO,25 mm < d < 0,7 mma= 1,0 pentru d > 0,7 mmd = d90sau dooR - raza hidraul ica"I. - greutatea specifics a aluviuniforr - greu ta tea speci fi ca a apei .In lungul rauri lor, aC\ iuneacurentului de apa de a eroda patul albiei se manifestAd ife ri t, dator it li vi teze i med ii d ife ri le pe care 0 are. Pe cursu l super io r, undepan lalongi tudi na laeste mai mare ~ i v it eza curentu lu i este mal mare , exsi st s tend in \8 deadancire a albiei, in schimb pe cursul infer ior, unde panta este mica, exists tendints de


31/79

Cole46

b) C r it e ri u l d e s t ab i li ta t e g e n

Documents

Regularizarea Albiilor de Rauri (Cornel Mitoiu, Gabriela Marin)