Reprezentant - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/81054_SC Cornea Ind Construct SRL.pdf · Elaborarea Raportului privind impactul asupra mediului se realizeaza conform Ghidurilor

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru „Exploatare de nisip si pietris in cadrul balastierei Patuleni-Ratesti” Beneficiar: S.C. INTENS PREST S.R.L. Pitesti

Proiectant: APOMAR CONSULTING

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

„Exploatare de nisip si pietris in cadrul balastierei Patuleni - Ratesti”

comuna Ratesti, sat Patuleni, judetul Arges Beneficiar: S.C. INTENS PREST S.R.L.

SECTIUNEA 1. FUNDAMENTARE

1.1. INTRODUCERE Prezenta lucrare reprezinta Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului si a fost elaborat in vederea obtinerii Acordului de mediu pentru „Exploatare de nisip si pietris in cadrul balastierei Patuleni - Ratesti”, comuna Ratesti, sat Patuleni, apartinand S.C. INTENS PREST S.R.L.

S.C. INTENS PREST S.R.L. are sediul in mun. Pitesti, str. Lanariei Noua, nr. 6, judetul Arges, Telefon: 0248 – 254 830, fax: 0248-214 986

Reprezentant: Director Ilie Alexandru.

1.2. CONTEXT LEGISLATIV Elaborarea Raportului privind impactul asupra mediului se realizeaza conform

Ghidurilor EIM in vigoare, precum si prin aplicarea recomandarilor din Ghidul sectorial EIA – proiecte de constructii autostrazi si drumuri, cuprinse in Anexa I si Anexa II a Directivei EIA transpusa in legislatia nationala prin HG. 445/ din 8 aprilie 2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, obiectivul principal fiind imbunatatirea calitatii raportului de mediu pentru proiecte propuse spre finantare din fonduri UE.

Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIA) si cele trei revizuiri ulterioare ale acesteia au fost reunite de Comisia Europeana sub forma EIA codificate. Textul acesteia a fost transpus ca Directiva 2011/92.

Parlamentul European si Consiliul au adoptat Directiva EIA codificata la 13 decembrie 2011, iar textul acesteia a fost publicat la 28 ianuarie 2012 ca Directiva 2011/92/UE. Procesul de revizuire a Directivei EIA se va incheia in cursul anului 2012, atunci cand Comisia isi va prezenta propunerea privind revizuirea directivei codificate.

1.3. PRINCIPII DE BAZA Directiva EIA este un instrument important pentru abordarea aspectelor de mediu in

cadrul elaborarii proiectelor de constructie. Modificarile vizeaza simplificarea formatului directivei, facand-o mai clara din punct de vedere juridic, mai accesibila si mai usor de aplicat.

Evaluarea de mediu este o procedura care asigura faptul ca impactul pe care proiectele de constructie (baraje, autostrazi, aeroporturi, fabrici, proiecte energetice etc.) il au asupra mediului sunt evaluate si luate in considerare inainte ca autoritatea competenta a statului membru in cauza sa formuleze o decizie cu privire la aprobarea proiectului.



2

EIA urmăreşte identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor directe sau indirecte ale

proiectului asupra:

fiinţelor umane, florei şi faunei;

solului, apei, aerului, climei şi peisajului;

valorilor materiale şi bunurilor culturale;

interacţiunea între factorii menţionaţi mai sus. Ca parte a EIA, deţinătorul proiectului va trebui să ofere o serie de date autorităţilor de

reglementare, printre care:

descrierea proiectului, cuprinzând informaţii despre zonă, mărimea şi caracteristicilor proiectului;

descrierea măsurilor luate pentru a reduce şi, dacă este posibil, a remedia efectele adverse semnificative ale implementării proiectului;

datele necesare pentru a identifica şi pentru a evalua principalele efecte pe care proiectul le-ar putea avea asupra mediului;

principalele alternative studiate de proiectant si o indicare a principalelor motive care au condus la varianta aleasa, tinând cont de efectele asupra mediului;

un rezumat al informatiilor mentionate mai sus. Toate proiectele cuprinse în Anexa I trebuie supuse unei evaluari de tip EIA, în timp ce

pentru proiectele cuprinse în Anexa II, statele membre vor decide unde şi când EIA este necesar, pe baza unor analize de la caz la caz sau la baza unor criterii locale.

La elaborarea prezentului Raport privind impactul asupra mediului s-au avut în vedere

următoarele elemente: - documente ale societatii comerciale emise de institutii abilitate; - documentatia tehnica prezentata de beneficiar; - documente ale societatii comerciale; - informatii si date culese pe teren; - date continute in anuare si monografii; - literatura de specialitate; - legislatia in domeniu.

SECTIUNEA 2. DESCRIEREA PROIECTULUI

Suprafata totala de teren ce se va constitui in perimetru temporar de exploatare va fi de 45,04 ha fiind situata pe terasa mal drept a r. Arges la cca. 300 m de mal si la cca. 6,5 km aval de podul de pe DJ 703 B Cateasca – Leordeni.

Perimetrul va fi amplasat in extravilanul comunei Ratesti.

Punctele care delimiteaza zona de exploatare , in coordonatele STEREO 70 conform fisei de localizare sunt urmatoarele:

NR.PUNCT X Y



3

1 360 756 513 746

2 360 639 513 928

3 360 646 514 155

4 360 416 514 514

5 359 683 513 924

6 359 841 513 723

7 360 182 514 006

8 360 525 513 542

2.1. CARACTERISTICILE FIZICE ALE PROIECTULUI SI CERINTE DE AMENAJARE SI UTILIZARE A TERENURILOR

2.1.1. Descrierea amplasamentului

Accesul in zona se va face din autostrada Bucuresti Pitesti pe DN 702 G Cateasca – Ratesti si de aici pe un drum de exploatare pana in zona perimetrului de exploatare.

2.1.2. Descrierea proiectului Scopul investitiei Scopul principal al investitiei il constituie extractia de balast pentru obtinerea

agregatelor minerale. Incadrarea in clasa de importanta

Conform STAS 4273 / 1983 si STAS 5576/88, lucrarile care constituie obiectul prezentei documentatii se încadreaza în clasa a V-a de importanta, acestea fiind lucrari provizorii.

Dupa rolul functional al lor sunt lucrari secundare, neavand repercursiuni asupra zonelor limitrofe.

Lucrari de cercetare, deschidere si pregatire In vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul Patuleni-Ratesti,

sunt necesare lucrari de pregatire a zonei, care constau in: - pregatirea in vederea exploatarii, prin decopertarea perimetrului si depunerea

stratului vegetal pe laturile perimetrului; - bornarea perimetrului si a profilelor de exploatare, a pilierilor de siguranta; Lucrari proiectate- balastiera Patuleni



4

Perimetrul ce se va supune exploatarii de agregate minerale prezinta o forma neregulata, avand o lungime maxima de 800 m si o latime cuprinsa intre 300 – 920 m, cota terenului variind intre 206,12 – 209,50 mdMN, suprafata supusa exploatarii fiind de 43,33 ha. Adancimea medie de exploatare este de 4 m (3,3 – 5 m) din care stratul de decoperta are grosimea medie de cca. 1,0 m iar stratul util grosimea de 3,0 m. Cota fundului sapaturii este de 204,50-203,00 fiind cu 1 m superioara nivelului panzei freatice (203,50-202,00) iar panta taluzelor sapaturii este de 1:3 conform profilelor transversale.

Tehnologia de exploatare

Avand in vedere:

- caracteristicile calitative ale substantei minerale utile inmagazinate in depozitele naturale si antropogene ce urmeaza sa fie exploatate;

- conditiile geo-miniere de zacamant si anume depozite heterogene constituite din nisip fin grosier, in amestec cu pietrisuri si bolovanisuri in alternanta cu pamanturi nisipoase sau prafoase;

- dotarea tehnico-materiala si performantele utilajelor;

s-a impus o metoda de exploatare adecvata, care se va face cu respectarea cotelor din piesele desenate, fara excavarea sub cota proiectata.

Exploatarea perimetrului se va face in doua trepte (pentru decopertare si pentru materialul util), in uscat (fara luciu de apa) in fasii longitudinale de 100 m si latime 10,0 m, amplasate perpendicular pe lungimea perimetrului, din aval spre amonte, iar depunerea sterilului se face pe pilierii de protectie sau in suprafetele rezultate prin excavarea fasiilor anterioare.

Pentru aplicarea metodei de exploatare se procedeaza dupa cum urmeaza:

- se decoperteaza zona propusa pentru excavare; - se stabileste si se marcheaza fasia ce urmeaza a se excava in conformitate cu

elementele de teren si latimea optima de exploatat; - nisipul si pietrisul excavat se vor transporta la statiile de sortare- concasare.

Această metodă de exploatare asigură:

- evitarea degradării resurselor din perimetrul de exploatare temporară şi din afara acestuia;

- extragerea maximală a resurselor, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliţi;

- realizarea unor niveluri de diluţie şi pierderi inferioare;

- prevenirea surpărilor sau alunecărilor de teren;

- o eficienţă economică superioară;

- un grad de recuperare a resurselor exploatate foarte bun, pierderile de exploatare nedepăşind 5%.



5

Cantitatea si calitatea rezervelor ce vor fi exploatate.

Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil (in interiorul pilierilor) conform cotelor si dimensiunilor proiectate este de 1 044 mii mc, din care: volum util, 526 mii mc si volum steril, 418 mii mc.

Grosimea sterilului din zona este de 1,0 m.

Exploatarea agregatelor se va face pe o perioada de 10 ani.

Volumul util de resurse minerale determinat prin metoda profilelor este de 1044 mii mc, pana la adancimea maxima ded exploatare, respectiv + 204,50-203,00 iar calculul acestui volum este prezentat in tabelul urmator;

Nr. profil

Suprafata profil (mp)

Suprafata medie mp

Dist. intre profile

m

Volum coperta

mc

Volum balast

mc

Volum rez. geolog.

mc decoperta util decop. util

P1 278 914 283 862 200 56600 172400 229000

P2 288 810

P2 288 810 339 915 150 50850 137250 188100

P3 390 1020

P3 390 1020 404 1070 210 84840 224700 309540

P4 418 1120

P5 890 1927 901 2040 250 225250 510000 735250

P6 912 2158

Total decoperta 417540

Total util 1044350

1461890

Volum util de resurse = 1 044 mii mc Volum de decoperta = 418 mii mc Destinatia materialului excavat Materialul excavat va fi livrat catre staia de sortare, amplasata in zona perimetrului de

exploatare. Dotarea tehnica Utilajele utilizate vor fi: > excavator tip draglina cu cupa de 1,2 mc – 1 buc. ; > incarcator– 3,5 mc.-1 buc.; > buldozer -1 buc.;

Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de exploatare,

paza si intretinere, se va face cu apa imbuteliata din comert. Tehnologia de exploatare a agregatelor nu necesita utilizarea apei in procesul de

productie, deoarece toata cantitatea de nisip si pietris va fi valorificata ca balast brut.



6

2.2. EXISTENTA PROIECTULUI – PRINCIPALELE PROCESE 2.2.1. Descrierea constructiei Exploatarea agregatelor naturale din perimetrul Patuleni – Ratesti de pe suprafata de

43,33 ha, din suprafata totala de 45,04 ha, diferenta de 1,71 ha reprezentand-o pilierii de siguranta de 5.0 m fata de terenurile invecinate si de 24 m (12 m de o parte si alta) a liniei electrice -LEA 20 kv. Suprafata de 1,71 ha reprezinta zona de depozitare temporara a stratului fertil si a sterilului.

Decoperta se va face pe o suprafata de 43,33 ha. Decopertarea se va face cu buldozerul S 1501 din dotarea societatii.

Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil (in interiorul pilierilor) conform cotelor si dimensiunilor proiectate este de 1 044 mii mc, din care: volum util, 526 mii mc si volum steril, 418 mii mc.

Grosimea copertei este in medie de 1,0 m Suprafata zonei exploatate este de 43,33 ha Volumul rezultat din decopertare este de 418 mii mc Decopertarea se va face in fasii progresive cu lungimi variabile in functie de suprafata

ce face obiectul exploatarii, iar latimea fasiei va fi de 4,0 m. Haldarea materialului rezultat din decopertare se va face in imediata apropiere pe pilierii de siguranta el urmand a fi utilizat la refacerea suprafetelor de pe care s-a excavat balast.

1.2.2. Descrierea principalelor deseuri si emisii generate din activitatea de

constructie In perioada de executie a lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale vor rezulta

urmatoarele categorii de deseuri: - pamant decopertat; - deseuri asimilabil menajere (resturi vegetale) si deseuri menajere de la personalul

angajat. Materialul decopertat se va transporta in zona pilierului de protectie perimetral si va fi

utilizat la refacerea terenurilor . Gunoiul menajer si alte resturi de materiale rezultate din intretinerea utilajelor, vor fi

depozitate in containere ecologice si preluate de firme de colectare. Sursele de impurificare a atmosferei, caracteristice perioadei de extragere a

agregatelor minerale, vor fi reprezentate de: - extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale; - functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale. Extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale va reprezenta principala sursa de

poluare a aerului. Aceasta activitate va consta in principal din manevrarea unor cantitati de agregate cu continut de pamant/nisip, materiale generatoare de particule in atmosfera.

O alta sursa de poluare a atmosferei este reprezentata de eroziunea eoliana, proces care depinde de conditiile meteorologice.

Cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei o reprezinta procesele de ardere a carburantilor la motoarele cu ardere interna.

Poluantii emisi de traficul intern sunt mici cantitati de oxizi de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi organici volatili generati de sursele mobile (functionarea autovehiculelor care extrag si transporta agregatele minerale).

Aerul atmosferic poate fi viciat, la functionarea obiectivului, cu:



7

- pulberi sedimentabile rezultate in urma circulatiei mijloacelor auto, in perioada de seceta prelungita;

- gazele de esapament (Nox, Sox, COV, pulberi sedimentabile) rezultate de la functionarea motoarelor cu ardere interna ale utilajelor de transport.

2.2.4. Descrierea principalelor deseuri si emisii generate in perioada de exploatare a obiectivului

In perioada de exploatare a balastului vor rezulta deseuri menajere ce vor fi preluate de firme de salubrizare.

2.2.5. Descrierea modificarilor aduse proiectului In cazul prezentului obiectiv, supus studiului de evaluare a impactului asupra mediului,

nu au fost aduse modificari proiectului initial.

2.2.6. Alte activitati de dezvoltare Prin exploatarea balastului va functiona si statia de sortare existenta in zona ce

apartine titularului SC Intens Prest SRL. 2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE SI SELECTAREA ALTERNATIVEI Analiza şi prezentarea diferitelor alternative investigate de titularul de proiect este o

cerinţă importantă a procedurii EIM. În Anexa IV alin. (2) al Directivei EIA se cere în mod expres ca informaţiile furnizate de titular să cuprindă „Rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului”.

2.3.1. Descrierea traseelor alternative si a proiectului general al acestora În cazul proiectului analizat, prezentarea alternativelor presupune indicarea

principalelor motive, inclusiv a criteriilor de mediu, care au determinat alegerea unui anumit amplasament, poziţionarea fata de drumuri de acces sau structuri rutiere majore, alegerea proceselor constructive, etc.

Alternativele studiate au vizat, in primul rand, amplasamentul obiectivului propus. Astfel, pentru atingerea scopului economic, respectiv exploatarea resursei minerale, terenul trebuia sa prezinte un astfel de zacamant. S-a ales in asa fel amplasamentul incat sa se minimizeze necesarul drumurilor de acces si, astfel, suprafetele de teren tasate, si sa se asigure o distanta de siguranta fata obiectivele din vecinatati.

Din punct de vedere tehnologic, s-a optat pentru solutii care sa genereze disconfort minim, raportat la zgomot si vibratii in momentul exploatarii, distante mici de parcurs intre zona exploatabila si statia de sortare.

In procesul de analiză a alternativelor conform Directivei EIA, in cazul de fata s-a efectuat o evaluare conform art. 6 al Directivei Habitate, 92/43/CEE. Directiva Habitate, ce a fost transpusa in Romania prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

In apropierea amplasamentului studiat, nu se afla nicio arie de protectie avifaunistica sau arii speciale de conservare reglementate conform OUG nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei



8

sălbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 49 din 7 aprilie 2011.

Din punct de vedere al impactului asupra biodiversitatii, s-a optat pentru un teren antropizat, solutionandu-se astfel problemele de mediu printr-o sistematizare a exploatarii resurselor minerale si realizarea unei investitii cu impact pozitiv asupra mediului.

2.3.2. Descrierea alternativelor de proiectare Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi

grupate in doua categorii: alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) si alternativa realizarii proiectului.

Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) Prin nerealizarea proiectului propus, zona analizata va contiua sa fie o zona

nevalorificata la potential maxim, avand in vedere existenta resurselor de materiale de constructii, cum ar fi depozitele de nisipuri şi pietrişuri.

Exploatarea balastului din perimetru va fi urmata de realizarea amenajarii piscicole. Prin realizarea acestei amenajari piscicole, flora si fauna vor prezenta aspecte multiple si variate, iar impactul asupra mediului va fi minim.

In concluzie, alegerea alternativei „zero” este inacceptabila pentru beneficiarul proiectului.

Alternativa realizarii proiectului Alternativa realizarii proiectului poate fi grupata in doua categorii: de alegere a

amplasamentului si de proiect. S-a analizat in cadrul studiului si varianta evolutiei mediului, in cazul neimplementarii

planului, situatie in care zona amplasamentului ar ramane in continuare un spatiu neorganizat si nu va exista impact asupra mediului. Aceasta varianta este inacceptabila pentru beneficiarul proiectului.

2.3.3. Descrierea proceselor alternative In cadrul studiului au fost analizate 2 variante: A. VARIANTA ZERO – Alternativa ”ZERO” sau ”nici-o ACTIUNE” B. VARIANTA 1 – Alternativa in care proiectul s-ar realiza.

Factor/aspect de mediu

Optiuni

Comentarii Alternativa zero (varianta A)

Implementarea proiectului (varianta B)

Calitatea si cantitatea apei

Conditiile actuale nu influenteaza calitatea si cantitatea apei

Impact nesemnificativ pe termen lung

Activitatile propuse nu vor avea impact semnificativ asupra calitatii apei. Se vor respecta masurile propuse in studiu.

Calitatea aerului

Conditiile actuale persista pe termen lung aer de buna calitate cu anumite influente determinate de antrenarea particulelor de pe suprafetele perturbate

Impactul asupra calitatii aerului, generat de activitatile propuse va fi nesemnificativ si limitat strict la perioada de exploatare agregate minerale.

Activitatile propuse vor genera poluarea aerului in limite admisibile, dar aceasta nu se va resimti decat local, in zona perimetrului de exploatare.

Zgomot si Conditiile actuale se vor Impactul generat de zgomotul si Activitatile propuse vor



9

vibratii mentine pe termen lung, adica specifice unei zone semi-rurale (traficul auto de pe drumul judetean)

vibratiile aferente activitatilor de exploatare agregate minerale va fi minor.

avea asociate surse de zgomot si vibratii – utilajele de lucru. Se vor respecta strict masurile dispuse in prezentul studiu.

Sol/Utilizarea terenului

Mentinerea pe termen lung a conditiilor actuale de utilizare a solului, teren culturi agricole

Impact pe termen scurt asupra zonei de exploatare agregate. Se vor respecta cu strictete masurile impuse prin studiu

Degradarea generata de activitatile de exploatare agregate va fi remediata prin refacerea terenului dupa terminarea amenajarii piscicole, amenajarea spatiilor verzi, taluzuri, liziere, conform proiectului

Biodiversitate Conditiile actuale vor prevala pe termen lung

Impact pe termen scurt si mediu, ca urmare a ocuparii terenului cu amenajarea piscicola.

Activitatile vor avea un impact pozitiv, luand in considerare amenajarea spatiilor verzi, taluzuri, liziere, conform proiectului dupa finalizarea bazinului piscicol.

Peisaj Conditiile actuale vor prevala pe termen lung

Impact pozitiv la scara locala, prin modificarea reliefului. Reabilitarea peisagistica si crearea unor trasaturi peisagistice variate si interesante

Activitatile vor avea un impact pozitiv asupra peisajului

Aspecte socio economice

Impact semnificativ negativ asupra locurilor de munca conducand la accelerarea inrautatirii conditiilor socio -economice

Investitii locale semnificative, creare locuri de munca, determinand imbunatatirea conditiilor socio-economice pe termen lung

Implementarea proiectului va aduce avantaje socio – economice semnificative, durabile

Patrimoniul cultural

Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

Infrastructura rutiera

Situatia actuala se va mentine pe termen lung (drumul de exploatare nu va fi amenajat)

Imbunatatirea si modernizarea infrastructurii existente, drum de acces.

Pentru sateni este favorabila amenajarea si intretinerea drumului de acces.

2.3.4. Selectarea alternativei Obiectivul studiului de evaluare a alternativelor este acela de a evalua şi compara

opţiunile de traseu ţinând cont de considerente/ criterii tehnice/ de proiectare, economice, sociale şi de mediu etc., fiecare criteriu fiind exprimat prin intermediul mai multor parametri relevanţi (sau subcriterii) cu indicatorii asociaţi. Abordarea pe bază de punctaj/ scor este uzuala in asemenea analize şi de multe ori se acordă o pondere pentru fiecare parametru sau criteriu în parte.

Criteriile avute in vedere pentru analiza amplasamentului sunt: A) Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: a) caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor geologice - studiu geologic; b) folosintele actuale ale terenurilor; c) structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice), adancimea si directia de curgere a

apei subterane; d) distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore si majore ale acestora, fata de apele

statatoare, fata de apele cu regim special si fata de sursele de alimentare cu apa; e) starea de inundabilitate a zonei;



10

f) aportul de apa de pe suprafata obiectivului la precipitatii. B) Criterii climatice: a) directia dominanta a vanturilor in raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi

afectate de emisii de poluanti in atmosfera; b) regimul precipitatiilor. C) Criterii economice: a) necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de acces, utilitati). D) Criterii suplimentare: a) vizibilitatea amplasamentului; b) accesul la amplasament; c) topografia terenului.

Avand in vedere considerentele mentionate anterior, precum si factorul socio-

economic (zona nelocuita), se poate considera ca acest amplasament reprezinta o solutie optima pentru amplasarea obiectivului, atat pentru peisajul si populatia din zona analizata, cat si din punct de vedere economic.

Metodele de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator constau in parcurgerea mai multor etape de apreciere, bazate pe indicatori de calitate capabili sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati.

Pentru estimarea impactului ecologic global produs de realizarea investitiei s-a utilizat o metoda matriceala de evaluare. Aceasta foloseste un numar de 15 indicatori, dintre care 8 indicatori de mediu, grupati in subsisteme – climatic, acvatic si terestru si 7 indicatori socio-economici grupati in – economic, social si cultural.

Dupa completarea matricei, se calculeaza pe verticala punctajul acumulat de fiecare indicator si se introduce in formula de calcul Cig.

Relatia de calcul a impactului global este urmatoarea: Cig=-( n1+3n2+5n3)/5n+(n4+3n5+5n6)/5n In care: n1=indicator cu impact negativ mic n2=indicativ cu impact negativ mediu n3= indicativ cu impact negativ mare n4= indicativ cu impact pozitiv mic n5= indicativ cu impact pozitiv mediu n6= indicativ cu impact pozitiv mare n= numar total de indicatori

Matricea evaluarii impactului global de mediu

Indicatori specifici Impact produs asupra mediului

-mic -mediu -mare +mic +mediu +mare

Indicatori de mediu

1.Calitatea aerului *

2.Zgomot *

3.Calitatea apei de suprafata *



11

4.Calitatea apei subterane *

5.Apa pluviala *

6.Suprafata ocupata *

7.Flora si fauna *

8.Impactul deseurilor asupra solului

*

Indicatori socio-economici

9.Investitii in zona *

10.Locuri noi de munca *

11.Dezvoltare economica *

12.Cistigul mediu al locuitorilor *

13.Conditii igienico-sanitare *

14.Conservarea traditiei in constructii

*

15.Obiective turistice *

Suma 3 4 - 6 2

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala, rezultat in urma activitatii

obiectivului analizat a condus la urmatoarea concluzie: „MEDIUL ESTE SUPUS ACTIVITATII

UMANE IN LIMITE ADMISBILE”

SECTIUNEA 3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT

3.1. CONTEXT Aceasta sectiune evidentiaza principalele aspecte din punct de vedere al evaluarii

situatiei de baza (descrierea aspectelor mediului care pot fi semnificativ afectate prin proiectul propus, intre care, indeosebi, fiinte umane, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, bunurile materiale si patrimoniul cultural, peisajul si relatiile reciproce dintre factorii de mai sus).

Pentru fiecare activitate si modificarile asociate acesteia, este important sa se estimeze „zona afectata” pe care poate aparea fiecare modificare. Ori de cate ori va fi posibil, este util sa se reprezinte pe harta locul de desfasurare a diferitelor activitati si „zonele afectate” de acestea; de exemplu: zonele in care se poate astepta o intensificare a nivelului de zgomot, punctele de drenare a scurgerilor de suprafata si emisarii acestora, ariile si sau receptori individuali sensibili probabil a fi afectati de modificarile biofizice aduse de proiect. Din aceasta reprezentare va fi posibil sa se stabileasca „zona de influenta” a proiectului, care sa tina seama de toate formele de impact potentiale.

Va trebui sa se acorde atentie faptului ca atat intinderea zonei de influenta cat si conditiile de baza corespunzatoare pot fi diferite de la o faza a proiectului la urmatoarea.



12

Este deci important ca zonele de influenta preconizate sa fie pe cat posibil identificate anticipat si apoi monitorizate pe parcursul exploatarii balastului.

Recomandarile de mai jos sunt grupate pe baza urmatoarelor criterii principale:

contextul spatial, caracterul informatiilor ce trebuie furnizate pentru fiecare aspect de mediu, insemnatate, sensibilitate, suficienta a datelor.

Recomandarile includ si trimiteri cu privire la descrierea legislatiei aplicabile. 3.2. CARACTERIZAREA MEDIULUI RECEPTOR 3.2.1. Soluri si geologie Soluri Din punct de vedere geografic, comuna Ratesti este situata in partea estica a jud.

Arges, unde se desfasoara Campia Gavanu - Burdea. Solurile predominante sunt cele brun-roscate, argiloiluviale brune luvice si luvisolurile,

precum si complexul solurilor negre si brune argiloase, compacte, slab humifere (vertisolurile).

Solurile brun - roscate sunt specifice zonei forestiere de campie, fiind dispuse in continuarea cernoziomurilor argiloiluviale. Ele ocupa suprafete intinse in Oltenia si



13

Muntenia vestica si centrala. In Oltenia si vestul Munteniei, apar sub forma unor fasii, avand ca limita nordica o linie ce leaga localitatile Drobeta-Turnu Severin, Craiova, Bals, Videle. Solurile brun-roscate reprezinta tipul zonal cel mai extins, ocupand areale mari in Campia Titu, in Campia Gavanu-Burdea, in Campia Vlasiei si mai putin in Campia Burnaz si in Campia Mostistei.

Conditii fizico-geografice Relieful pe care s-au format si evoluat solurile brun-roscate este predominant de

campie, fragmentat de vai relativ adanci, cu terase. Pe suprafete mici, se intalnesc si in unitati piemontane in cuprinsul unor interfluvii relativ slab inclinate si drenate. In general, aceste soluri caracterizeaza interfluvii foarte inguste sau fasii marginale din interfluvii relativ drenate, constituite din loess sau sedimente loessice lutoase-lutoargiloase, cum s-a observat la nord si sud de Bucuresti, in Campia Vlasiei, Campia Calnistei, ca si in Campia Iminogului.

Materialul parental este reprezentat prin loess si depozite loessoide si doar pe alocuri aceste soluri s-au format pe luturi, argile si sedimente nisipoase.

Solurile brun-roscate luvice (podzolite)

In Romania, solurile brun-roscate luvice (podzolite) se intalnesc in acelasi areal cu solurile brun roscate, in partea de sud si sud-vest a tarii, deci la limita superioară a zonei de formare a cernoziomurilor argiloiluviale, in Oltenia si Muntenia.

Solurile argiloiluviale brune luvice si luvisolurile, pseudogleice si pseudogleizate, se deosebesc de cele brun-roscate prin aparitia procesului de podzolire însotit, în mod obisnuit, si de pseudogleizare.

Conditii fizico-geografice Relieful, in conditiile caruia s-au format si evoluat solurile brun roscate luvice, ca si in

cazul solurilor brun-roscate, este predominant alcatuit din campii piemontane terminale, plane si de terase in cadrul carora ocupa suprafete de teren mai slab drenate cu frecvente denivelari, aflate sub influenţa unor cantitati mai mari de apa ce percoleaza solul.

Materialul parental este reprezentat prin loess si depozite loessoide, ca roci caracteristice, dar se pot forma si pe nisipuri, luturi si argile.

Un tip aparte de soluri îl constituie complexul solurilor negre si brune argiloase,

compacte, slab humifere (vertisolurile). Acesta are o dezvoltare mai mare in Campia Gavanu-Burdea, de asemenea in bazinul

mijlociu al Vedei si Teleormanului; formarea lor este strans legata de prezenta unor depozite lacustro-mlastinoase si a unor orizonturi bogate de ape freatice, situate in zona de descarcare a acestora pe mari conuri aluvionare. Aceste soluri sunt cunoscute sub denumirea de vertisoluri.

Solurile brune eu-mezobazice s-au format in conditii de mediu foarte variat. Relieful este reprezentat prin interfluvii relativ inguste cu pante slab-moderat inclinate

si mai rar se intalnesc pe unele suprafete plane in cuprinsul unor campii inalte ori pe terase.

Materialul parental este alcatuit in cea mai mare parte din deluvii provenite din dezagregarea si alterarea diferitelor roci sedimentare consolidate sau neconsolidate, bogate in minerale calcice, a unor roci magmatice bazice sau neutre si chiar din sisturi cristaline.

Geologie



14

Din punct de vedere geologic, regiunea analizata apartine sectorului valah al Platformei Moesice, unitate geostructurala rigida din vorlandul Carpatilor, in care sedimentarea s-a derulat in mai multe cicluri, intr-o pozitie orizontala si cvasiorizontala. Deplasarea spre N si NV a acestei unitati a determinat ridicarea in mai multe faze tectonice a Carpatilor, in conditiile afundarii ramei sale nordice pe aceeasi directie si formarea unei largi avanfose. Comuna Ratesti este situata pe partea monoclinala, dupa care platforma se afunda spre nord si patrunde sub radacina muntoasa a Carpatilor. Ultimul ciclu de evolutie a sedimentarii se deruleaza la nivelul Cuaternarului, cand are loc colmatarea Bazinului Dacic, constituit la sfarsitul Sarmatianului. Sursele sedimentelor se situau, pe de o parte, pe rama nordica, respectiv catena carpatica, iar pe de alta, pe rama sudica, datorita ridicarii platformei Moesice la sud de aliniamentul Dunarii.

Astfel, la nivelul Pleistocenului inferior, pe rama nordica a Bazinul Dacic, se depune un facies de depozite detritice de natura pietrisurilor, a caror frecventa scade spre sud, trecandu-se la un facies predominant argilos, cu intercalatii de pietrisuri si nisipuri. Aceasta succesiune este cunoscuta in literatura de specialitate sub denumirea de „faciesul de Candesti”, care afloreaza larg in subunitatea geomorfiologica a Piemontului de Candesti, ce se desfasoara in interfluviul Arges-Dambovita. Spre S, stratele de Candesti se afunda sub depozitele Pleistocenului mediu si superior.

In jumatatea sudica se constituie Faciesul de Fratesti, care este de natura unor pietrisuri mici, cu nisip sau nisipuri fine – medii, cuprinse in doua sau trei complexe. Sursa acestui facies sunt depozitele Cretacicului si Jurasicului, ce afloreaza la sud de Dunare. Stratele de Fratesti apar la zi in malul Neajlovului, amonte de confluenta cu Argesul, si in malul stang al Dunarii. In perimetrul analizat, Stratele de Fratesti sunt interceptate la adancimi mai mari de 150 m.

Pleistocenul mediu marcheaza o noua etapa a evolutiei regiunii, in care domina un transport eolian masiv de substanta minerala din catena carpatica, prin ablatia fractiunii fine a depozitelor glaciare. Astfel, se formeaza un pachet relativ gros (40-50 m), predominant argilos – siltitic, cu structura leossoida. Formeaza relieful Campului Burnasului dintre Calnistea si Dunare.

Pleistocenul superior constituie o alta etapa a sedimentarii, caracterizata printr-o dinamica intensa a eroziunii si transportului, in urma carora s-au depus predominant pietrisuri si bolovanisuri cu nisip, iar subordonat diferite tipuri de argile si argile nisipoase.

Evolutia a avut loc in conditiile unei instabilitati tectonice de ridicare a regiunii, reflectata in mai multe nivele de terasa. Este momentul in care se constituie campiile piemontane, insiruite pe rama nordica a Campiei Romane, cum sunt: Campia Piciorului de Munte din interfluviul Arges – Dambovita; Campia Targovistei, in interfluviul Dambovita – Ialomita; Campia Pintenul Magurii, din interfluviul Ialomita – Cricovul Dulce; Campia Ploiestiului (partea nordica).

La sud, formeaza relieful Campia Gavanu – Burdea, dezvoltata la sud-vest de cursul Dambovnicului, unde depozitele detritice sunt de natura unor nisipuri fine – medii, sub forma unor intercalatii subtiri intr-un complex argilos. Pe domeniul interfluviului Dambovnic – Arges, depozitele Pleistocenului superior sunt acoperite de cele ale Holocenului inferior. La N, formeaza sistemul terasei superioare a retelei hidrografice principale, modelat pe formatiuni precuaternare si piemonturile Pleistocenului inferior. Depozitele Pleistocenului superior se extind pana la adancimi de 100 – 120 m.

Ultima etapa de evolutie se deruleaza in Holocen, cand se constituie sistemul de terase joase si de lunca a retelei hidrografice. In acelasi timp, sunt colmatate ultimele luciuri de apa de pe rama nordica a Campiei Romane, ce constituie astazi aliniamentul campiilor de subsidenta dintre Arges si Buzau. Holocenul inferior, constituit in suprafata de diferite tipuri de terenuri argiloase si prafoase de natura leossoida, iar in baza din nisipuri si pietrisuri cu nisip, afloreaza larg in interfluviul Teleorman – Arges. Holocenul



15

superior formeaza lunca si patul albiei majore a retelei hidrografice principale si secundare.

Evolutia paleogeografica diferentiata a sudului Romaniei este explicata prin structura tectonica diferita a partii vestice (sectorul valah), in raport cu cea estica (sectorul dobrogean) a Platformei Moesice. Cele doua sectoare sunt separate de falia intramoesica, falie crustala si cu caracter de decrosare, care este directionata NV – SE, aproximativ in lungul vaii Dimbovitei. In timp, falia intramoesica a functionat diferit, fie dextra pana la nivelul Sarmatianului, intr-o prima etapa, cand sectorul valah s-a deplasat spre nord, fie senestra, intr-o etapa ulterioara, cand sectorul dobrogean se deplaseaza in aceeasi directie, miscare care se pastreaza si astazi. Aceasta a determinat subsidenta mai intensa a sectorului dobrogean si acumularea unei stive groase 100 – 300 m de depozite cuaternare. Sedimentarea diferentiata in sectorul valah a fost accentuata si de existenta unor falii secundare, intracrustale, care sunt directionate aproximativ in lungul principalelor artere hidrografice (falia Argesului, falia Ialomitei, probabil falia Prahovei si a Teleajenului).

Teritoriul comunei Visina este situat la contactul dintre sesul aluvial si terasa inferioara ale raului Neajlov cu Campia Gavanu – Burdea, ce se dezvolta la S si SV, contact marcat printr-un taluz ce introduce o diferenta de nivel de 8 - 10 m. Astfel, satul Brosteni este situat pe terasa inferioara a raului Neajlov, iar satul Visina pe nivelul inalt al Campiei Gavanu – Burdea.

Caracteristicile calitative ale zacamantului Caracteristici mineralogice, petrografice si granulometrice Din punct de vedere petrografic agregatele din perimetrul Patuleni-Ratesti sunt

alcatuite din; cuart + cuartite – 59,58 % gnaise + micasisturi – 37,48 % pegmatite = 2,58 % silice coloidala – 0,36 % Continutul de impuritati: -corpuri straine – nu contine -mica libera in nisip – 0,261 % se incadreaza in limita maxima conform prevedirilor

max. 1 %. Carbune – nu contine Humus – galben deschis Levigabil – 0,8 % Argila in bucati – 0,30 % la nisip si 0,18 % la pietris , incadrandu-se in prevederile de

mex. 1,5 % la nisip si max. 0,25 % pentru pietris Sulfati-sulfuri – 0,50 %, se incadreaza in prevederile de max. 1 % Sarurin solubile – 0,07 % , se incadreaza in prevederile de max 1,2 % Agregatele se incadreaza in prevederile STAS 1667/76 din punct de vedere al

continutului de impuritati.

Granulometria sorturilor se prezinta astfel: nisip (0-3 mm) 49,61 % pietris (3-7 mm) 17,54 % margaritar (7-16 mm) 17,35 % bolovanis (16-31 mm) 10,40 % refuz de ciur (>31 mm) 5,10 %



16

Din punct de vedere chimic, parametrii se inscriu in prevederile STAS 1667/76, considerandu-se ca agregatele minerale din cadrul perimetrului Patuleni - Ratesti pot fi folosite, in urma sortarii, la prepararea betoanelor si mortarelor pentru constructii.

Caracteristici fizico-mecanice - densitatea aparenta pentru agregatele cu diametrul mai mare de 7 mm este de 2.635

t/mc, valoare ce depaseste minimul de 1.800 t/mc, prevazut in STAS 1667/76; - densitatea in gramada pentru balast in stare uscata respecta STAS 1667/76: 1.659

t/mc in stare afanata si 1.999 t/mc in stare indesata. Zonarea seismica Perimetrul Ratesti este amplasat in zona sudica a Romaniei si prezinta urmatoarele

caracteristici, conform STAS SR 111oo-1:1993, Normativ P100-1/2006: - intensitate seisima 71/2 scara MSK - perioada de colt 1,5 sec. - acceleratia Ks 0.76 g 3.2.2. Apa Hidrologie Perimetrul luat în studiu este brazdat de o serie de cursuri de apa cu debit permanent

la zi si care sunt în legatura directa cu orizonturile acvifere. Dintre acestea, cele mai importante sunt râurile Arges si Neajlov, situate la NE, si Dambovnic, la NV. Acestea constituie conditii de margine a hidrostructurilor Holocenului superior si Pleistocenului superior. Intersectia cursurilor de apa cu stratele poros permeabile face posibila alimentarea continua a subteranului. Astfel, stratele acvifere, situate în secventa superioara a Pleistocenului superior si Holocenului inferior, ies la suprafata la distante mai mici, ceea ce le fac vulnerabile la agentii de poluare. Pentru stratele din secventa inferioara a Pleistocenului inferior, distanta de alimentare si, implicit, distanta de parcurs a apei în subteran creste de la câteva sute la mii de metri, ceea ce îi confera un grad de protectie suficient de mare.

Chimismul apelor subterane Analizele efectuate pe probe recoltate din lucrarile de foraj indica un chimism

corespunzator al apelor subterane, încadrându-se parametrilor de potabilitate, conform SR 1342/1991. Totusi, în partea superioara se constata prezenta azotatilor si azotitilor, însa în limite normale. Din datele de teren se constata unele poluari ale apelor de mica adâncime cu ape de zacamânt spre NV, în perimetrul localitatii Leordeni, unde se exploateaza hidrocarburi. Forajele adânci, de la S de Arges, contin usoare urme de hidrogen sulfurat, a carui prezenta trebuie pusa pe seama structurii profunde a Câmpiei Române. Probabil se produce o legatura prin sistemul de falii cu formatiunile cu gips ale Miocenului inferior, din care, în conditiile unui mediu chimic reducator, este extras sulful si se formeaza hidrogenul sulfurat. Experimente simple arata ca acesta se aereaza prin agitare dupa 15 – 20 min.

Hidrogeologie Existenta stratelor poros - permeabile si raporturile spatiale ale acestora cu apele de

suprafata au permis formarea unor structuri acvifere, care se individualizeaza prin parametrii fizici de curgere a apelor subterane si prin frontierele de alimentare si de drenaj. Astfel, se pot delimita: hidrostructura Pleistocenului inferior, hidrostructura Pleistocenului superior si hidrostructura Holocenului.

http://www.fanis.ro/dictionar_geotehnic.html#porozitate



17

Hidrostructura Pleistocenului inferior afloreaza larg in interfluviul Arges – Dimbovita, fiind cuprinsa intre catena montana, la nord, si un aliniament ce trece prin localitatile Valea Mare - Gaesti – Picior de Munte – Tatarani, la sud. La vest de Arges, Pleistocenul inferior constituie Piemontul Getic, ce formeaza sistemul de terase inalte a retelei hidrografice principale si se afunda spre sud, sub depozitele mai noi la adancimi mai mari de 150 m.

In perimetrul luat in studiu, Plesitocenul inferior se prezinta in faciesul stratelor de

Fratesti, care reprezinta un complex argilos cu intercalatii de nisipuri fine – medie. Intrucat sursa de sedimentare o reprezinta rama sudica a Platformei Moesice granulozitatea acestora creste treptat spre sud, trecand la nisipuri grosiere cu pietris sau pietrisuri mici cu nisip.

Hidrostructura Pleistocenului superior are o larga dezvoltare la S de Piemontul Getic, unde este reprezentata de succesiunea stratelor acvifere, care sunt de natura unor nisipuri fine – medii, si complexe argiloase. Grosimea cumulata a stratelor acvifere este variabila si uneori neuniform distribuita pe verticala si in plan orizontal. Astfel, se poate separa o succesiune de pana la 20 - 40 m, si una la adancimi mai mari de 40 m in care frecventa orizonturilor nisipoase este mai mare. Secventa Pleistocenului superior se desfasoara pana la adancimi maxime de 120 m de la nivelul campului Gavanu – Burdea, dupa care sunt interceptate depozitele Pleistocenului mediu si inferior.

In succesiunea stratelor acvifere se poate separa o secventa superioara ce apartine Holocenului inferior si, probabil, partii terminale a Pleistocenului superior, ce se extinde pana la adancimi de 30-40 m, si o secventa inferioara la nivelul Pleistocenului superior, care este intalnita pana la adancimi de 120 m.

Grosimea cumulata a orizonturilor acvifere ale secventei superioare a Pleistocenului superior si Holocenului inferior, variaza intre 9.50 m si 16,5 m, iar pentru secventa inferioara a Pleistocenului superior intre 11.00 si 15,0 m.

Curgerea apelor subterane are loc sub un gradient hidraulic de cca. 2,5%o de la NV spre SE. Separarea celor doua secvente de sedimentare se face si prin valorile coeficientului de conductivitate hidraulica. Astfel, pentru secventa superioara, orizonturile acvifere au conductivitati hidraulice k= 10 – 46 m/zi, in timp ce pentru secventa inferioara acesta variaza in limitele 1,4 – 11,4 m/zi.

De asemenea, se observa o diferentiere in ceea priveste structura celor doua secvente de sedimentare. Astfel, in perimetrul satului Rascaeti, stratele de nisipuri ale secventei inferioare, probabil, au un procent ridicat de argila, ceea ce a facut ca acestea sa nu poate fi captate. Din aceasta analiza, rezulta ca Pleistocenul superior are o structura hidrogeologica complicata, data de variatiile litologice si de distributia stratelor poros – permeabile atat pe adancime, cat si pe directie. Complicatiile litologice sunt un rezultat al mediului de sedimentare in care se ingemanau curentii fluviatil – lacustrii veniti dinspre nord cu cei veniti dinspre marginea sudica a lacului cuaternar.

Lucrarile de prospectiune hidrogeologica executate anterior au pus in evidenta un complex acvifer cantonat in nisipurile si pietrisurile Pleistocene, cu grosimi de 1.5-15,0 m.

Adancimea nivelului hidrostatic este de 2.5-3.5 m. Cota medie a nivelului hidrostatic este de 157.50 mdMN. Capacitatea de debitare a stratului poros-permeabil este de 6-7 l/s.

Stratul acvifer poate fi divizat in doua strate acvifere si anume: - stratul superior; - stratul inferior. Stratul superior este constituit din nisipuri medii si bolovanis. Grosimea acestor

depozite variaza intre 1.5-15,0 m.

http://www.fanis.ro/dictionar_geotehnic.html#acvifer

http://www.fanis.ro/dictionar_geotehnic.html#gradient

http://www.fanis.ro/dictionar_geotehnic.html#conductivitate



18

Stratul acvifer inferior este constituit spre deosebire de stratul superior din nisipuri fine si medii. Grosimea acestor depozite variaza intre 4,5 si 6 m.

Cele doua strate acvifere sunt despartite de un strat de argila a carui grosime variaza intre 0.5 si 4 m.

In aceasta zona exista un depozit de nisipuri si pietrisuri cu grosimi ce variaza intre 1,0 m si 9,0 m.

Intre depunerile din terasa si depozitele permeabile care constituie acviferul de medie adancime, se gaseste un strat de argile prafoase permeabile, grosimea acestui strat fiind de 0.3 m-0.5 m.

Acest strat argilos nu se dezvolta insa continuu pe toata zona studiata si nici la aceeasi grosime.

Din punct de vedere al piezometriei se poate preciza ca directia de curgere a fluxului subteran este NNV-SSE.

Acviferul este alimentat in special din versantii zonelor limitrofe. Aciviferul cantonat in depozitele nisipoase se considera cu nivel liber. Concluzia generala consta in faptul ca indicatorii de chimism se incadreaza in limitele

exceptionale prevazute de STAS 1342/1991. Conditii hidrogeologice Hidrogeologia perimetrului Patuleni-Ratesti este legata direct de prezenta raului Arges.

Astfel, in cadrul terasei raului Arges, din zona de amplasament, a fost pus in evidenta acviferul freatic, cu cote ale nivelului piezometric variabile, in functie de valorile adancimii fragmentarii.

3.2.3. Calitatea aerului Datorita lipsei activitatilor industriale in imediata apropiere a obiectivului analizat, se

poate aprecia ca poluarea atmosferica, din acest punct de vedere, este inexistenta, calitatea aerului fiind buna.

3.2.4. Zgomot si vibratii Zgomotul Definit de fiziologi, zgomotul este orice sunet suparator. Definit de fizicieni, zgomotul

este o suprapunere dezordonata de diferite sunete si se datoreaza variatiei rapide a presiunii atmosferice.

Caracteristicile principale ale zgomotului

frecventa, care pentru domeniul audibil este cuprinsa intre 20 Hz şi 20 kHz. Sensibilitatea maxima a urechii omenesti este pentru frecvente in intervalul 2000÷5000 Hz;

lungimea de unda: distanta intre doua maxime sau minime succesive undelor sonore. Se defineste prin raportul intre viteza sunetului in aer (340m/s) si frecventa;

amplitudinea se refera la:

o presiunea sonora (variatia presiunii atmosferice datorata undelor sonore), masurata in Pa;



19

o intensitatea sonora (fluxul mediu de energie in unitatea de timp, care strabate unitatea de suprafata perpendicular pe directia de propagare a undelor sonore), masurata in W/m2;

o puterea sonora (energia acustica totala radiata de o sursa in unitatea de timp), masurata in W.

nivelul sonor, notat L (level), care caracterizeaza sensibilitatea urechii omenesti la variatia amplitudinii zgomotului. Unitatea de masura a nivelului sonor este decibelul (dB), iar scara de variatie se bazeaza pe legea Weber-Fechner (pentru o crestere de 10 ori a excitatiei sonore, exprimata prin numerele 10n, cu n=0÷12, senzatia auditiva creste cu logaritmul zecimal al excitatiei). Nivelul intensitatii sonore este

definit de relaţia:

min

lg10I

ILI ;

- in care: I este intensitatea sonora, variind intre pragurile domeniului audibil: Imin=10-12W/m2 şi Imax=1W/m2. Scara nivelului intensitatii sonore este cuprinsa intre 0 si 120 dB.

ponderea zgomotelor, se refera la corectia, in functie de frecventa, ce se aduce valorilor nivelului de zgomot masurat cu aparate acustice, pentru a le apropia de cele percepute de urechea umana. Corectia se realizeaza conform unor curbe (A ÷ D) adoptate in functie de nivelul zgomotului. Pentru zgomotele din transporturile terestre se foloseste curba ponderata A, iar rezultatele masuratorilor sunt forma dB(A), adica decibeli ponderati A;

analiza statistica a zgomotelor, se foloseste in cazul semnalelor stationare si nestationare (tranzitorii), ca cele din transporturi. Pentru a cuantifica astfel de semnale se recurge la analiza corelatiei timp-amplitudine a zgomotului si reprezentarea acestei corelatii prin histograme sau prin curbe cumulative. Cu ajutorul acestor curbe se stabilesc valorile medii statistice ale nivelurilor de zgomot: maxim (L10), mediu sau de baza (L50) si minim sau de fond (L90), in care indicii 10÷90 reprezinta proportiile procentuale din timpul de masurare, in care nivelurile respective au fost atinse sau depasite;

zgomotul echivalent (Lech): este notiunea folosita pentru cuantificarea potentialului nociv al zgomotului ambiant. Nivelul zgomotului echivalent este nivelul constant, exprimat in dB(A), deci Lech A, care ar produce aceeasi energie sonora, intr-un interval de timp dat, ca si zgomotul real, care are o variatie aleatorie sau in trepte. Nivelul de zgomot echivalent este functie de timpul de masurare: daca acesta este mai scurt Lech are valoare mai mare si invers.

Factorii care influenteaza nivelul de zgomot Zgomotul produs de circulatia rutiera depinde de doua grupuri de factori: de emisie si

de propagare. - Factorii de propagare Distanta fata de sursa de zgomot influenteaza nivelul de zgomot conform relatiei:

7

lg207

n

Sn

dKLL = ; in care:

Ln - nivelul de zgomot la distanţa dn (in m), in dB(A);



20

L7 - nivelul de zgomot la distanta de 7 m de sursa de zgomot;

KS – coeficient (intre 0,9÷1,1)

- Factorii meteorologici Efectele zgomotelor Zgomotele, care insotesc practic permanent activitatile civilizatiei tehnice actuale,

genereaza efecte de natura si gravitate diferita in functie de: nivelul acustic, durata de expunere la zgomot, gradul de solicitare psihica a omului, atitudinea omului fata de zgomot.

In functie de nivelul zgomotelor, efectele pot fi urmatoarele: la zgomote izolate, avand nivelul de 40÷50 dB(A), este perturbat somnul normal de

noapte, omul fiind lipsit de odihna necesara. In timpul zilei, zgomotele de acelasi nivel perturba munca intelectuala, caracterizata printr-un grad sporit de concentrare si atentie; la niveluri mai ridicate ale zgomotelor, de pana la 65 dB(A), sunt afectati si oamenii

care presteaza o munca fizica. La niveluri de 65÷85 dB(A), zgomotul afecteaza in mod diferit; apar afectiuni psihice

(nevroze), afectiuni organice (hipertensiune arteriala). Aceste efecte sunt accentuate de zgomote intermitente, imprevizibile si insotite de vibratii.

Vibratiile Vibratiile sunt unde elastice transmise prin medii solide, motiv pentru care se numesc

si unde solidiene. Parametrii care caracterizeaza vibratiile, frecvent masurati, sunt: - deplasarea (d), in m si cm; - viteza (v), in m/s si cm/s; - acceleratia (a), in m/s2 si cm/s2; - frecventa (f), in Hz Surse de vibratii Functionarea si circulatia autovehiculelor genereaza vibratii care sunt amplificate prin: o cresterea sarcinii totale si a sarcinii pe osie; o repartizarea inegala a sarcinii pe roti sau osii; o cresterea vitezei de circulatie, valorile maxime ale vibratiilor fiind inregistrate la

viteze de 40÷60 km/h; o variatii rapide ale vitezei de circulatie; o starea suprafetei de rulare, caracterizata prin prezenta denivelarilor ca: degradari

de suprafata mica (cuiburi de gaina), guri de canalizare denivelate, etc. Din studiile de specialitate rezulta ca o ridicatura de 2,1cm inaltime produce o crestere puternica a vitezei vibratiilor, care ajunge sa fie de 5÷10 ori mai mare decat cele aparute pe calea de rulare neteda; o circulatie rutiera intensa, cu pondere mare a vehiculelor grele, in functie de

alcatuirea structurii rutiere, genereaza vibratii cu frecventa de 19÷30 Hz si cu acceleratia de 0,98÷127cm/s2 . Vibratiile generate de circulatia rutiera, in special de traficul greu, se propaga la cladirile invecinate prin intermediul semispatiului structura rutieră - teren de fundare.

Efectele vibratiilor



21

Sunt afectate de vibratii in primul rand constructiile vechi, datorita fenomenului de oboseala a materialelor din alcatuire. Oboseala este intensificata de vibratiile avand viteza de peste 2 mm/s si se concretizeaza prin aparitia si extinderea fisurilor. Efectul de rezonanta, care poate antrena o dublare a vitezei vibratiilor sporeste riscul de oboseala. Efect maxim asupra structurilor de cladiri au vibratiile cu frecventa redusa, de sub 1Hz.

3.2.5. Clima Teritoriul judetului Arges apartine, in proportie de cca. 80%, sectorului cu clima

continentala (50% - tinutului climatic al Campiei Romane si 30% - tinutului climatic al Subcarpatilor) si in proportie de cca. 20% sectorului cu clima continental - modereta (tinuturilor climatice ale muntilor mijlocii si inalti).

Tinutul cu clima de campie se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii moderate si ierni nu prea reci, cu viscole, rare si frecvente intervale de incalzire, care duc la topirea stratului de zapada. Pentru sectorul cu clima continental - moderata sunt caracteristice verile racoroase, cu precipitatii abundente si ierni foarte reci, cu viscole frecvente si strat de zapada stabil pe o perioada indelungata. Tinutul Subcarpatilor reprezinta caracteristici climatice intermediare.

Temperatura aerului variaza in limite largi din cauza diferentelor mari de altitudine a

reliefului. Mediile anuale depasesc 10,0ºC in tinutul de campie (10,1ºC la Titu si Gaesti), coboara pana sub 9,0ºC in tinutul Subcarpatilor si variaza intre 6,0 si 0,0ºC in sectorul montan. Pe culmile cele mai inalte devin negative, coborand chiar sub -2,0ºC (-2,6ºC la varful Omul). Mediile lunii celei mai calde scad treptat, de la campie (21,7ºC la Titu si Gaesti) catre deal (21,0ºC la pitesti) si munte (cca. 5,0 - 6,0ºC) pe culmile montane cele mai inalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborate in campie (-2,9ºC la Titu si -3,2ºC la Gaesti), comparativ cu zona de dealuri (-2,3ºC la pitesti), din cauza frecventelor inversiuni termice, care se dezvolta in partea cea mai joasa a judetului. Incepand de la cca. 500 m in sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu cresterea inaltimii, pana la valori sub -10,0ºC. Pe culmile montane cele mai inalte, mediile lunare cele mai mici, se inregistreaza in februarie cand ating chiar -11,0ºC. Maximele absolute inregistrate pana in prezent au depasit 40,0ºC, in zonele de campie si de dealuri (40,4ºC la Pitesti si 22,0 - 25,0ºC in sectorul montan. Minimele absolute au coborat sub -30,0ºC in tinutul de campie (-31,0ºC la Gaesti in ziua de 24 ianuarie 1907) sub -28,0ºC in tinutul deluros (-28,3ºC ) si pana la -38,0ºC pe culmile montane cele mai inalte. Numarul mediu anual al zilelor de inghet depasesc 100 in tinutul de campie, 110 in tinutul de dealuri (111,3 la Targoviste) si 260,0 pe culmile cele mai inalte ale muntilor.

Precipitatiile atmosferice cresc substantial odata cu altitudinea. Cantitatile medii

anuale totalizeaza 512,1 mm la Cranguri, 500,0 mm la Pitesti si peste 1300,0 mm pe

culmile montane cele mai inalte. Cantitatile medii lunare cele mai mari se

inregistreaza in iunie si sunt de 80,1 mm la Potlogi, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la

Targoviste si 170,0 mm pe muntii cei mai inalti. Cantitatile medii lunare cele mai

mici cad in februarie la campie (28,2 mm la Potlogi si 30,3 mm la Titu) si deal (22,1

mm pe culmile cele mai inalte). In semestrul cald, o mare parte a precipitatiilor prezinta caractere de averse. Cantitatile

maxime cazute in 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3.VII.1939), 103,8 mm la Potlogi (20.VIII.1949), 135,0 mm la Gaesti (13.VII.1941), 190,0 mm la Bilciuresti (29.VI.1928), 155,6 mm la Targoviste (1.VII.1924) si peste 110,0 mm pe muntii inalti.



22

Stratul de zapada prezinta o discontinuitate accentuata in partea joasa a judetului si o mare stabilitate in cea inalta. Durata medie anuala este mai mica de 50 zile la campie si mai mare de 215 zile pe culmile montane cele mai inalte. Grosimile medii decadale ating in ianuarie si februarie la campie valori de pana la 10,0 - 15.0 cm, iar in ianuarie - martie, la munte valori de pana la 30,0 - 50,0 cm.

Regimul eolian Miscarea aerului, componentă a climatului, care este conditionată de amplasarea si

modificarea valorilor barice ale ariilor regionale sau continentale si prezintă aceleasi caractere generale ca ale Campiei Romane, diferentierile locale fiind legate de particularitătile morfohidrografice.

In zona comunei Ratesti, vitezele medii lunare ale vântului variază de la un anotimp la altul, în strânsă legătură cu circulaţia generală a atmosferei. Acestea sunt în general, mai mari iarna, când valorile gradienţilor barici orizontali cresc.

Vara şi în primele două luni ale anotimpului de toamnă, sunt consemnate cele mai mici valori medii ale vitezei vântului.

Frecventa vantului pe directii si viteze

Direcţia N NE E SE S SV V NV Calm

Frecv. % 3.4 16.4 10.3 1.8 1.5 11.7 9.2 2.3 43.4

Viteza m/s 2.7 4.0 3.7 2.7 2.7 3.3 3.4 2.5 0

Frecventa directiei predominante a vantului in comuna este NE, unde de altfel apare si

viteza medie cea mai mare.

3.2.6. Fauna

Graficul frecvenţei vântului pe direcţii şi viteze

1

6

11

16

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

frecventa % viteza m/s

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Calm



23

Fauna salbatica este bogata si diversa, ca o consecinta a varietatii ecosistemelor acvatice si terestre. Gradul mare de impadurire al judetului, in special in zona montana si subcarpatica, asigura conditii bune de viata pentru multe specii de animale de interes cinegetic si stiintific.

In zonele de campie si de deal, aceasta este reprezentata de: mistreti, capriori, cerbi lopatari, iepuri, fazani, dihori, viezure, nevastuici, vulpi, potarnichi, prepelite, porumbei salbatici, etc.

In luncile raurilor, avifauna este reprezentata de: Anas sp., Aythya sp. (rate salbatice),

Anser sp. (gaste salbatice), Fulica atra (lisita), Gallinula chloropus (gainusa de balta), etc. 3.2.7. Flora In judetul Dambovita, foarte multe ecosisteme naturale sunt specifice padurilor,

caracterizate printr-o mare diversitate faunistica si floristica, fovorizata de pozitia geografica, de varietatea reliefului, de conditiile hidrologice, climatice si pedologice.

Principalele tipuri de habitate, specifice zonelor de campie si lunca, sunt:

habitate de pajisti si tufarisuri: - in zona de campie: pajisti cu Poa sp. (firuta), Carex sp.(rogoz) si Festuca

pratensis (paius), etc.; - in zona de lunca: pajisti cu Festuca drymeia (scrada), Carex sp.(rogoz),

Agrostis stolonifera (iarba campului), Juncus gerardi (rugina), etc. habitate de padure:

- in zona de campie forestiera: o cereto – garnitete si stejarete – sleauri, brun roscat podzolit, edafic mare (stejareto-

sleau de campie, ceret normal de campie, amestec de stejar pedunculat cu cer si garnita, cero-sleau de stejar pedunculat);

o stejaret, podzolit puternic, pseudogleizat de depresiune larga, edafic mijlociu (stejaret de campie de divagatie, stejaret de depresiune din campia forestiera);

o sleau, brun roscat, edafic mare (stejaret de campie inalta, stejareto-sleau normal de campie, sleau normal de campie);

o pseudogleic – podzolit depresionat (stejaret de rovina, plopis de rovina de plop tremurator, plopis de depresiune de plop alb).

- in zona de lunca a pricipalelor cursuri de apa Dambovita, Ialomita si Arges: o aninis, turbogleic si turbos tipic (aninis pe soluri gleizate); o zavoi de plop, aluvial, neumezit freatic, foarte rar si scurt inundabil (zavoi de plop

alb, zavoi de plop negru pe locuri mijlociu inundabile, zavoi amestecat de plop alb si negru);

o zavoi de salcie, aluvial, divers gleizat, anual, prelungit inundabil (zavoi de salcie pe locuri joase din luncile apelor interioare);

o sleau, brun freatic umed, gleizat sau semigleic, edafic mijlociu-mare (stejareto-sleau de lunca).

habitate de ape dulci: paraie si rauri de campie (Dambovita, Arges, Suta,

Sabar, Potopu, Cobia, Neajlov, Dambovnic, Colentina, Crevedia, Ialomita, Ilfov, etc.

Solurile argilo-iluviale, brun-roscate, freatic-umede, slab podzolite din zona Campiei

Gavanu-Burdea, ofera narciselor un regim trofic si hidric asemanator celui din spatiul



24

montan. Aceasta planta, specifica Europei Centrale, creste spontan in pasuni, fanete si poienite umede din judetul Arges (poienele cu narcise de la Negrasi) si la Visina - Brosteni (judetul Dambovita).

3.2.8. Peisajul Peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt luate

impreuna, nu separat. Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:

factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;

factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;

factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte, amintiri. In zona amplasamentului, peisajul este antropizat prin activitatile agricole (culturi,

pasunatul animalelor), cat si prin diverse alte activitati economice (amenajare piscicola, balastiere,etc.).

Receptorii cei mai apropiati sunt reprezentati de locuitorii satului. Zona nu este definita ca zona turistica si nu are caracteristicile unei astfel de destinatii. Se face mentiunea ca, in arealul analizat, nu sunt zone protejate (rezervatii, parcuri

naturale, zone tampon, etc.) si zone naturale, folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri).

3.3. IMPORTANTA - COMPONENTE DE MEDIU POTENTIAL AFECTATE DE

PROIECT Mentionam valoarea deosebita a peisajului aflat in vecinatatea amplasamentului

analizat, „Rezervatia naturala de narcise din Valea Neajlovului” care cuprinde comunele Visina si Petresti.

Este o rezervatie naturala botanica, ce ocroteste specia Narcissus stellaris. 3.4. SCHIMBARI CARE AR PUTEA MODIFICA SEMNIFICATIV CARACTERUL

FIECARUI FACTOR DE MEDIU Impactul produs de exploatarea nisipurilor si pietrisurilor, va fi redus si va avea efecte

locale si reversibileibile. 3.5. SUFICIENTA DATELOR Dificultati practice In general, timpul alocat pentru elaborarea lucrarii nu permite analizarea detaliata a

conditiilor de pe amplasamente, fiind binecunoscut faptul ca, pentru analizarea conditiilor de mediu, sunt necesare analize sistematice, pe o perioada de cel putin un an de zile.

Efectuarea unor analize detaliate a conditiilor din amplasamente este foarte costisitoare, cere timp indelungat, greu de acceptat de catre beneficiarul lucrarii. Ca urmare, de cele mai multe ori, pentru aceste analize, sunt folosite date din literatura de specialitate sau monografii de descriere a zonei intr-un cadru mai larg. Sunt astfel posibile unele scapari, dar toate acestea vor putea fi remediate daca masurile de monitorizare vor fi riguros aplicate.

Impunerea masurilor de atenuare si eliminare a impactului nu este totdeauna posibila, in conditiile in care nivelul de detaliere solicitat ar impune realizarea prezentului studiu in faza finala de elaborare a proiectului, respectiv dupa licitarea lucrarilor de constructie, cand ar putea fi cunoscute tehnologiile si capacitatile constructorului.

Dificultati tehnice



25

Nu au existat dificultati tehnice sau practice in timpul evaluarii impactului asupra mediului, beneficiarul punand la dispozitia intocmitorului toate datele si informatiile necesare.

Evaluarea impactului negativ si pozitiv, a beneficiilor de mediu datorate realizarii lucrarilor proiectate, ar putea fi complet realizata doar dupa monitorizarea tuturor factorilor de mediu in etapa de implementare a proiectului si dupa definitivarea din punct de vedere al detaliilor tehnice a solutiei adoptate, masurile de minimizare fiind luate si dependent de aceste rezultate.

3.6. CADRUL DE REGLEMENTARE Elaborarea Raportului privind impactul asupra mediului se realizeaza conform

Ghidurilor EIM in vigoare, precum si prin aplicarea recomandarilor din Ghidul sectorial EIA – proiecte de constructii autostrazi si drumuri, cuprinse in Anexa I si Anexa II a Directivei EIA transpusa in legislatia nationala prin HG. 445/ din 8 aprilie 2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, obiectivul principal fiind imbunatatirea calitatii raportului de mediu pentru proiecte propuse spre finantare din fonduri UE.

Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului ( EIA) si cele trei revizuiri ulterioare ale acesteia au fost reunite de Comisia Europeana sub forma EIA codificate. Textul acesteia a fost transpus ca Directiva 2011/92.

Parlamentul European si Consiliul au adoptat Directiva EIA codificata la 13 decembrie 2011, iar textul acesteia a fost publicat la 28 ianuarie 2012 ca Directiva 2011/92/UE. Procesul de revizuire a Directivei EIA se va incheia in cursul anului 2012, atunci cand Comisia isi va prezenta propunerea privind revizuirea directivei codificate.

Directiva 2011/92/UE din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor

proiecte publice si private asupra mediului(text codificat)-transpusa total in legislatia romaneasca prin urmatoarele acte normative:

- HG nr. 445/2009 (MO nr. 481/13.07.2009) privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată şi completată de HG nr. 17/2012 (MO nr. 48/20.01.2012)

- OM nr. 135/2010 (MO nr. 274/27.04.2010) privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private

- OM nr. 19/2010 (MO nr. 82/8.02.2010) pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

- OM nr. 863/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

- OM nr. 864/2002 (MO nr. 397/09.06.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontiera si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera

CONVENŢIA ESPOO Protocolul Privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului

asupra mediului în context transfrontieră



26

HOTĂRÂRE Nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se aplică evaluării impactului asupra mediului a acelor proiecte publice şi private care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

Respectiva hotărâre defineste semnificatia anumitor termeni si expresii: - acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru

protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect;

- proiect - executarea lucrărilor de construcţii sau a altor instalaţii ori lucrări; alte

intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale;

- raport privind impactul asupra mediului - documentul care conţine informaţiile

furnizate de titularul proiectului potrivit prevederilor legale in vigoare; - titularul proiectului - solicitantul aprobării de dezvoltare pentru un proiect privat sau

autoritatea publică care iniţiază un proiect;.

Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie şi evaluează, în mod corespunzător şi pentru fiecare caz, în conformitate cu prevederile cuprinse in aceasta hotărâre, efectele directe şi indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori:

a) fiinţe umane, faună şi floră; b) sol, apă, aer, climă şi peisaj; c) bunuri materiale şi patrimoniu cultural; d) interacţiunea dintre factorii prevăzuţi anterior.

Hotararea cuprinde conţinutul si prevederile pe care Raportul privind impactul asupra mediului trebuie sa le respecte, precum si etapele de urmat in procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

Legislaţie cadru în domeniul protecţiei mediului - OUG nr. 195/2005 (MO nr. 1196/30.12.2005) privind protecţia mediului, modificată şi

completată de OUG nr. 114/2007 (MO nr. 713/22.10.2007) şi OUG nr. 164/2008 (MO nr. 808/03.12.2008), aprobată şi modificată de Legea nr. 265/2006 (MO nr. 586/06.07.2006)

- HG nr. 1635/2009 (MO nr. 22/12.01.2010) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, modificată şi completată de HG nr. 774/2010 (MO nr. 547/04.08.2010) şi HG nr. 674/2011 (MO nr. 488/8.07.2011)

Legislatia in domeniul protectiei mediului a aparut ca o urmare a necesitatii creării

cadrului unitar prin care se statuează principiile care guvernează întreaga activitate de protecţie a mediului şi care trasează direcţiile de reglementare a activităţilor economice în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile, elemente care vizează interesul public şi care constituie situaţii de urgenţă extraordinare.

Obiectul legislatiei in domeniul protectiei mediului îl constituie un ansamblu de reglementări juridice privind protecţia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă, prevenirea şi controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului.

Ansamblul acestor obiective se realizeaza in principal prin:



27

- introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative sau coercitive;

- rezolvarea, pe niveluri de competenţă, a problemelor de mediu, în funcţie de amploarea acestora;

- promovarea de acte normative armonizate cu reglementările europene şi internaţionale în domeniu.

In derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activităţi care pot avea

efecte semnificative asupra mediului, rolul primordial revine autorităţile competente pentru protecţia mediului.

Procedura de emitere a autorizaţiei de mediu şi lista activităţilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Funcţionarea fără autorizaţie de mediu este interzisă pentru activităţile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecţiei mediului.

Calitatea apei Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei,

modificată de Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE şi 2009/31/CE şi de Decizia 2455/2001/CE – transpusa total in legislatia romaneasca prin

urmatoarele acte normative: - Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996), modificată de HG nr. 948/1999 (MO nr.

568/22.11.1999), Legea nr. 404/2003 (MO nr. 713/13.10.2003), Legea nr. 310/2004 (MO nr. 584/30.06.2004), Legea nr. 112/2006 (MO nr. 413/12.05.2006), OUG nr. 130/2007 (MO nr. 780/16.11.2007), OUG nr. 3/2010 (MO nr. 114/19.02.2010) adoptată prin Legea nr. 146/2010 (MO nr. 497/19.07.2010), OUG nr. 64/2011 (MO nr. 461/30.06.2011), OUG nr. 71/2011 (MO nr. 637/06.09.2011)

- OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului, adoptată prin Legea nr. 161/2007 (MO nr. 395/12.06.2007)

- OM nr. 1012/2005 (MO nr. 978/03.11.2005) pentru aprobarea Procedurii privind mecanismul de acces la informaţiile de interes public privind gospodărirea apelor

- HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protectiei mediului

- HG nr. 100/2002 (MO nr. 130/19.02.2002) pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, modificat de HG nr. 662/2005 (MO nr. 616/15.07.2005), HG nr. 567/2006 (MO nr. 417/15.05.2006), completat de HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007)

- OM nr. 161/2006 (MO nr. 511/13.06.2006) pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă

- HG nr. 472/2000 (MO nr. 272/15.06.2000) privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă - OM nr. 799/2012 (MO nr. 151/07.03.2012) privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

- OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/1.08.2006) privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor

Legea apelor 107/1996( cu toate modificarile si completarile ulterioare) are ca scop:



28

- conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă, precum şi asigurarea unei curgeri libere a apelor;

- protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor resurselor de apă, a malurilor şi albiilor sau cuvetelor acestora;

- conservarea şi protejarea ecosistemelor acvatice; - asigurarea alimentării cu apă potabilă a populaţiei şi a salubrităţii publice; - promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecţiei pe termen lung a resurselor

disponibile de apă; - conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic prin măsuri specifice pentru

reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritar periculoase;

- prevenirea deteriorării ulterioare, protecţia şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice şi, în ceea ce priveşte cerinţele de apă, a ecosistemelor terestre şi a zonelor umede ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice.

Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element

indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.

Dreptul de folosinţă, cât şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia şi conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile legale stipulate in aceasta lege de baza.

Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor Legii apelor lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor ori regimului de curgere a acestora.

Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane sunt: a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de apă de suprafaţă; b) protecţia şi îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii

stării bune a acestora; c) protecţia şi îmbunătăţirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic

modificate în scopul realizării unui potenţial ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora;

d) reducerea progresivă a poluării datorate substanţelor prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor şi a pierderilor de substanţe prioritar periculoase;

e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane;

f) protecţia şi îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă subterane şi asigurarea unui echilibru între debitul prelevat şi reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane;

g) inversarea oricărei tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiei oricărui poluant rezultate din impactul activităţii umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane.

Activitatea de gospodărire unitară, raţională şi integrată a apelor se organizează şi se

desfăşoară pe bazine hidrografice, ca entităţi geografice indivizibile de gospodărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă.



29

Autoritatea competentă in domeniul gospodaririi apelor este Administraţia Naţională "Apele Române", prin administraţii bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic.

Calitatea aerului Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător si un aer mai curat pentru

Europa – transpusă total in legislatia romaneasca prin urmatoarele acte normative: - Legea nr. 104/2011 (MO nr.452/28.06.2011) privind calitatea aerului înconjurător - OM nr. 35/2007 (MO nr. 56/24.01.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi

punere în aplicare a Planurilor şi Programelor de gestionare a calităţii aerului - OM nr. 1095/2007 (MO nr. 513/31.07.2007) pentru aprobarea Normativului privind stabilirea

indicilor de calitate a aerului in vederea facilitarii informarii publicului

Din punct de vedere al legislatiei privind calitatea aerului înconjurător, aceasta are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător.

Legislatia in domeniul calitatii aerului defineste intelesul si semnificatia termenilor şi expresiile utilizate in acest sens dupa cum urmeaza:

- aer înconjurător - aerul din troposferă, cu excepţia celui de la locurile de muncă; - poluant - orice substanţă prezentă în aerul înconjurător şi care poate avea efecte

dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau a mediului ca întreg; - nivel - concentraţia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe

suprafeţe într-o perioadă de timp dată; - evaluare - orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima

niveluri; - valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi

prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată ce a fost atins;

- nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, care dacă este depăşit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu şi asupra oamenilor;

- marjă de toleranţă - procentul din valoarea-limită cu care poate fi depăşită acea valoare, conform condiţiilor stabilite în prezenta lege;

- prag de alertă - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată a populaţiei, în general, şi la care trebuie să se acţioneze imediat;

- prag de informare - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată pentru categorii ale populaţiei deosebit de sensibile şi pentru care este necesară informarea imediată şi adecvată;

- prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se poate utiliza o combinaţie de măsurări fixe şi tehnici de modelare şi/sau măsurări indicative;

- prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă;

- zonă - parte a teritoriului ţării delimitată în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător;



30

- emisii din surse fixe - emisii eliberate în aerul înconjurător de utilaje, instalaţii, inclusiv de ventilaţie, din activităţile de construcţii, din alte lucrări fixe care produc sau prin intermediul cărora se evacuează substanţe poluante;

- emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător de mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere internă;

- emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător din surse de emisii nedirijate de poluanţi atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii şi alte surse care nu au fost definite specific.

Lege prevede măsuri la nivel naţional privind: a) definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să

evite şi să prevină producerea unor evenimente dăunătoare şi să reducă efectele acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg;

b) evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor metode şi criterii comune, stabilite la nivel european;

c) obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de combatere a poluării aerului şi a disconfortului cauzat de acesta, precum şi pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel naţional şi european;

d) garantarea faptului că informaţiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziţia publicului;

e) menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare şi/sau îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;

f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea reducerii poluării aerului;

g) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

Legislatia stabileste atributiile si responasabilitatiile ce-i revin titularului de activitate din punct de vedere al calitatii aerului.

Desfăşurarea activităţilor existente, precum şi începerea activităţilor noi cu posibil impact semnificativ asupra calităţii aerului înconjurător se realizează numai în baza autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu emise conform legislaţiei în vigoare.

Autorizaţia de mediu/Autorizaţia integrată de mediu stabileşte valori-limită de emisie pentru poluanţii specifici activităţii desfăşurate, ţinând cont de cele mai bune tehnici aplicabile în domeniu, precum şi de nivelul calităţii aerului înconjurător la nivel local.

În cazul depăşirii valorilor-limită de emisie pentru unul sau mai mulţi poluanţi, autoritatea competentă decide să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor şi consecinţelor asupra calităţii aerului înconjurător ale acestor depăşiri, inclusiv întreruperea temporară a activităţii instalaţiei care a generat această situaţie.

În cazul depăşirii valorilor-limită de emisie pentru unul sau mai mulţi poluanţi, titularii

activităţilor au obligaţia să informeze autorităţile competente şi să se conformeze măsurilor impuse de acestea.

Titularii de activitate au obligaţia să monitorizeze nivelul emisiilor de poluanţi şi să raporteze, periodic, informaţiile solicitate către autoritatea competentă, conform actelor de reglementare în baza cărora îşi desfăşoară activitatea.

Emisiile de poluanţi în atmosferă cu impact asupra sănătăţii omului şi mediului se supun taxării, iar sumele aferente se fac venit la Fondul pentru mediu, în condiţiile legii.

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.



31

Lista poluanţilor atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului înconjurător

1. Dioxid de sulf (SO2) 2. Dioxid de azot (NO2) 3. Oxizi de azot (NOx) 4. Particule în suspensie (PM_10 şi PM_2,5) 5. Plumb (Pb) 6. Benzen (C6H6) 7. Monoxid de carbon (CO) 8. Ozon (O3) 9. Arsen (As) 10. Cadmiu (Cd) 11. Nichel (Ni) 12. Hidrocarburi aromatice policiclice/Benzo(a)piren (BaP) 13. Mercur (Hg) Pragurile superior şi inferior de evaluare relevante pentru proiectul analizat

1. Dioxid de sulf

Protecţia sănătăţii

Protecţia vegetaţiei

Pragul superior 60% din valoarea-limită pentru 24 de ore (75 micrograme/mc, a nu se depasi mai mult de 3 ori într-un an calendaristic

60% din nivelul critic de evaluare pentru perioada de iarnă (12 micrograme/mc)

Pragul inferior 40% din valoarea-limită pentru 24 de ore (50 micrograme/mc, a nu se depasi mai mult de 3 ori într-un an calendaristic

40% din nivelul critic de evaluare pentru perioada de iarnă(8 micrograme/mc)

2. Dioxid de azot şi oxizi de azot

Valoarea limita orara

pentru protecţia sănătăţii umane

Valoarea limita anuala pentru protecţia sănătăţii umane(NO2)

Nivelul critic anual pentru protecţiavegetatiei si ecosistemelor naturale(NO2)

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită (140 micrograme/mc, a nu se depasi mai mult de 18ori într-un an calendaristic

80% din valoarea - limita (32 micrograme/mc)

80% din nivelul critic (24 micrograme/mc)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-limită (100 micrograme/mc, a nu se depasi mai mult de 18 ori într-un an calendaristic

65% din nivelul critic (26 micrograme/mc)

65% din nivelul critic (19,5 micrograme/mc)



32

3. Particule in suspensie ( PM 10)

Media pe 24 ore Media anuala Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită pentru (35 micrograme/mc, a nu se depasi mai mult de 3 ori într-un an calendaristic

70% din valoarea limita (28 micrograme/mc)

Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limită pentru (25 micrograme/mc, a nu se depasi mai mult de 35 ori într-un an calendaristic

50% din valoarea limita (20 micrograme/mc)

4. Monoxid de carbon

Media pe 8 ore Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită ( 7mg/mc )

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-limită ( 5mg/mc )

Analizand activitatea de exploatare agregate minerale in vederea realizarii unui bazin piscicol, desfasurata de catre SC Pyramid Agregate Company SRL, propusa a fi amplasata in perimetrul Visina, constatam urmatoarele aspecte:

- Poluanţii emişi de traficul intern sunt mici cantitati de oxizi de carbon, oxizi de azot şi

de sulf, compuşi organici volatili generaţi de sursele mobile (functionarea autovehiculelor care extrag si transporta agregatele minerale).

- Prin functionarea motoarelor autovehiculelor, sunt emise urmatoarele gaze:

o gaze toxice cu actiune in zona apropiata sursei (CO, hidrocarburi nearse, particule in suspensie, fum, mirosuri);

o gaze ce degradeaza atmosfera pe timp indelungat si se disperseaza pe arii intinse (NOx);

o gaze cu efect planetar asupra atmosferei (CO2, NH4), care contribuie la realizarea efectului de sera, fenomen foarte periculos, cu consecinte ingrijoratoare pentru omenire, constand in cresterea temperaturii atmosferice cu 1,5 – 4,5ºC, cresterea nivelurilor marilor, desertificarea unor zone de latitudine medie.

- Modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrările de extragere agregate,

utilizat şi recomandat în ţările dezvoltate (Agenţia Europeană de Mediu – EEA, Agenţia de Protecţia Mediului a SUA - USA EPA), se bazează pe luarea în considerare a lucrărilor în ansamblu, care se execută pe întreaga arie implicată sau, după caz, pe porţiuni ale acestei arii.



33

În prezentul raport, luând în considerare tipurile şi volumele de lucrări, tipurile de materiale implicate în proces, categoriile de operaţii specifice, precum şi perioada de funcţionare, s-au identificat sursele de poluare a atmosferei şi s-a elaborat inventarul emisiilor caracteristice, luând ca baza de timp o oră.

Se menţionează că emisiile de poluanţi atmosferici corespunzătoare activităţilor

aferente exploatarii de agregate minerale sunt intermitente. Debitele masice de poluanţi caracteristice etapei de construcţie s-au determinat cu: Metodologia US EPA/AP-42 pentru sursele asociate manevrării agregatelor

minerale; Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR pentru sursele mobile. Consumurile de carburanţi s-au determinat luând în considerare că lucrările se executa

cu utilaje clasice echipate cu motoare lipsite de sisteme pentru reducerea emisiilor (maxim 120 l/zi). Ca urmare, emisiile de poluanţi asociate reprezintă valori maxime posibile.

Emisii de particule generate de lucrările de exploatare – surse nedirijate

Emisii de particule generate de lucrarile de constructie – surse nedirijate

Nr. crt.

Categorie lucrare/operatie

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m

1. Sapaturi 32,13 8,82 4,79 3,02

2. Excavare 29,84 5,97 5,04 2,76

3. Incarcare in vehicule 2,87 0,69 0,49 0,04

4. Descarcare din vehicule 26,95 5,74 3,98 2,21

5. Eroziune eoliana 2,62 ND ND ND

ND = nu exista factori emisie

Emisii de poluanţi generate de sursele mobile

Sursa

Debite masice (kg/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3

] [10-3

] [10-3

] [10-3

] [10-3

] [10-3

] [10-3

]

Vehicule +

Utilaje 1,42 5,83 0,2 0,58 0,024 0,31 0,11

0,0003

0,051 0,001

1 0,002

0,0003

0,029 0,051

Se menţionează că surselor caracteristice activităţilor din amplasamentul obiectivului

analizat nu li se pot asocia concentraţii în emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelaşi motiv, acestea nu pot fi evaluate în raport cu prevederile legale in vigoare

şi nici cu alte normative referitoare la emisii. De asemenea, trebuie menţionat că, prin natura lor, sursele asociate acestor lucrări nu

pot fi prevăzute cu sisteme de captare şi evacuare dirijată a poluanţilor. Măsurile pentru controlul emisiilor de particule sunt măsuri de tip operaţional specifice

acestui tip de surse. În ceea ce priveşte emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile legale în vigoare.

Evaluarea impactului activităţii de exploatare a agregatelor minerale s-a efectuat prin modelare matematică (model tip gaussian), rezultatele raportându-se la valorile concentraţiilor maxime admisibile (CMA) prevăzute de standardele de calitatea aerului din UE, parţial transpuse în legislaţia naţională.



34

Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere

a) Intervale scurte/medii

Poluant

Timp de mediere model

Concentraţia maximă

Observaţii Cmax

[μg/m3]

Prag de alertă(PA)

[μg/m3]

Valoare limită sau CMA

=prag intervenţie

[μg/m3]

1 2 3 4 5 6

NO2 1 h 19,52 400 300(1)

/200(2)

< VL; < PA

CO 1 h 132,46 - 16.000

(3)/10.00

0(3)

< VL

PM10 24 h 33,61 - 75(1)

/50(2)

< VL

b) Intervale lungi de mediere (an)

Poluant

Concentraţia maximă

Observaţii Cmax

[μg/m3]

Prag de alertă [μg/m

3]

Valoare limită (VL) sau CMA

=prag intervenţie

[μg/m3]

1 2 3 4 5

NO2 1,79 - 60(1)

/40(2)

< VL

CO 26,92 - - Nu există VL

PM10 13,56 - 75(1)

/50(2)

< VL

Din analiza debitelor şi concentraţiilor de poluanţi prezentate, se observă că acestea vor fi mici în cazul tuturor poluanţilor. Concentraţiile de poluanţi în aerul ambiental se vor încadra în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.

O caracteristică generală a concentraţiilor care sunt generate de exploatarea

agregatelor minerale este distribuţia concentraţiilor cu valoarea cea mai mare în zona de exploatare si in imediata vecinătate a obiectivul. Coroborate cu diferitele condiţii de stabilitate atmosferică, de vânt, impactul poate fi uşor ridicat numai în zona obiectivului.

Concentraţiile de poluanţi în zona de influenţă maximă a perimetrului de exploatare asociat cu conditiile meteorologice nefavorabile pot fi usor depasite, insa in zona receptorilor sensibili (populaţia, vegetaţia) concentratiile se vor afla sub valorile limită pentru protecţia receptorilor.

Protocolul de la Kyoto constituie baza legala, pe plan mondial, pentru procesul de

reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES). Perioada 2008 - 2012 reprezinta prima perioada de angajament a Protocolului care, pentru Romania, inseamna o reducere cu 8% fata de anul 1989.

Toate utilajele (utilaje pentru excavat, terasiere, autocamioane) utilizeaza drept

carburant motorina, prin arderea careia rezulta urmatorii efluenti: CO, oxizi de azot (NOx), So2, hidrocarburi arse oncomplet (COV), particule solide, cu efect local, neafectand localitatile invecinate.

Nr. crt. Specificatie CMA Concentratie IPA (%) Nota



35

(mg/m3) estimata (mg/m3) bonitate

Pentru procese de combustie a carburantilor

1 Oxid de carbon 2,0 0,001 99,10 6

2 Oxizi de azot (NOx), exprimat in NO2

0,1 0,003 96,23 6

3 Particule solide 0,15 0,0005 88,21 6

4 Oxizi de sulf (Sox), exprimat in

So2 0,25 0,0006 89,39 6

La dispersia noxelor contribuie si directia predominanta de deplasare a maselor de aer

dinspre est – vest si faptul ca, prin tehnologia de exploatare, utilajele sunt amplasate la distante relativ mari, unul de celalalt.

Sol subsol - HG nr. 1408 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului

publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I - HG nr. 1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost

afectate publicat în MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I

Legislatia in domeniu reglementează modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic.

În înţelesul legislatie specifice in domeniu, expresiile şi termenii de mai jos, cu

aplicabilitate la prezentul studiu, au următoarele semnificaţii: - activitate poluatoare - orice activitate care determină schimbări negative privind

caracteristicile naturale ale calităţii mediului geologic; activitate poluatoare - orice activitate care determină schimbări negative privind

caracteristicile naturale ale calităţii mediului geologic; - curăţare - ansamblul lucrărilor efectuate în vederea îndepărtării parţiale sau totale a

poluantului ori poluanţilor şi a materialelor contaminate, fără tratare; - deţinător de teren - persoana fizică sau juridică care deţine în proprietate sau în

folosinţă un teren în baza unui titlu valabil; - investigare - procesul de identificare a prezenţei poluanţilor în mediul geologic,

delimitarea spaţială a acestora, stabilirea concentraţiei lor, precum şi a relaţiei acestora cu matricea minerală şi structura mediului geologic;

- reconstrucţie ecologică - ansamblul lucrărilor efectuate în vederea aducerii unui sit, după remedierea acestuia, cât mai aproape de starea naturală;

- refacerea mediului geologic - ansamblul măsurilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică;

Investigarea mediului geologic pentru evaluarea contaminării se realizează prin

metode specifice geologice şi pedologice. Investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se realizează în următoarele

cazuri: a) la constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi

pentru mediu;



36

b) la elaborarea bilanţului de mediu; c) la stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al terenurilor

pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului; d) la identificarea unei surse potenţial poluatoare a solului şi subsolului; e) periodic, pentru urmărirea evoluţiei în timp a siturilor contaminate a căror

remediere se realizează prin atenuare naturală, bioremediere sau metode de remediere de lungă durată;

f) la monitorizarea siturilor după încheierea programelor sau proiectelor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică;

g) la producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului, după îndepărtarea sursei şi poluanţilor deversaţi în mediul geologic.

Scopul investigării şi evaluării preliminare este stabilirea existenţei şi intensităţii poluării

mediului geologic prin prelevări de probe, analize geologice, geochimice şi măsurători geofizice.

Scopul investigării şi evaluării detaliate este delimitarea spaţială a zonei poluate, clarificarea naturii şi intensităţii poluării identificate, relaţia poluanţilor cu matricea minerală a rocilor şi structura mediului geologic, căile de migrare şi transport al poluanţilor şi evaluarea riscului geologic, date necesare elaborării programelor sau proiectelor de refacere a mediului geologic.

Managementul deseurilor Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive –

transpusă total in legislatia romaneasca prin urmatoarele acte normative: - Lege nr. 211/2011 (MO nr. 837/25.11.2011) privind regimul deşeurilor - HG nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. - OM nr. 757/2004 (MO nr. 86/26.01.2005) privind aprobarea Normativului Tehnic privind

depozitarea deşeurilor, modificat de OM nr. 1230/2005 (MO nr. 1101/07.12.2005) - HG nr. 1470/2004 (MO nr. 954/18.01.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de

gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor modificat de HG nr. 358/2007 (MO nr. 271/24.04.2007)

- OM nr. 951/2007 (MO nr. 497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor

- OM MMGA/MIE nr. 1364/1499/2006 (MO nr. 232/4.04.2007) de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor

- OM nr. 1385/2006 (MO nr. 66/29.01.2007) privind aprobarea procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naţional, regional si judeţean

- HG nr. 128/2002 (MO nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea deşeurilor, modificat şi completat de HG nr. 268/2005 (MO nr. 332/28.04.2005), HG nr. 427/2010 (MO nr. 299/7.05.2010)

- OM nr. 756/2004 (MO nr. 86/26.01.2006) pentru aprobarea Normativului Tehnic privind incinerarea deşeurilor

- OUG nr. 152/2005 (MO nr. 1078/30.11.2005 ) privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, modificată şi completată de Legea nr. 84/2006 (MO nr. 327/11.04.2006), modificat de OUG nr. 40/2010 (MO nr. 283/30.04.2010) aprobat prin Legea nr. 205/2010 (MO nr. 0765/16.11.2010)

- OM nr. 818/2003 (MO nr. 800/13.11.2003) pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, modificat de OM nr. 1158/2005 (MO nr. 1091/05.12.2005)

- OM nr. 1798/2007 (MO nr. 808/27.11.2007) pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, modificat de OM nr. 1298/2011 (MO nr. 316/09.05.2011)



37

- HG nr. 445/2009 (MO nr. 481/13.07.2009) privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

Legislatia in domeniul managementului deseurilor stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.

Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi în legislatia specifica, cu aplicabilitate la prezentul studiu, este urmatoarea:

- deşeu - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are intenţia sau obligaţia să îl arunce;

- deţinător de deşeuri - producătorul deşeurilor sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora;

- deşeuri periculoase - orice deşeuri care prezintă una sau mai multe din proprietăţile periculoase prevăzute de lege;

- eliminare - orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de energie.

- gestionarea deşeurilor - colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de un comerciant sau un broker;

- prevenire - măsurile luate înainte ca o substanţă, un material sau un produs să devină deşeu, care reduc:

- cantitatea de deşeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viaţă a acestora;

- impactul negativ al deşeurilor generate asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Producătorul de deşeuri sau, după caz, orice deţinător de deşeuri are obligaţia de a

efectua operaţiunile de tratare în conformitate cu prevederile legale sau de a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deşeurilor .

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului colaborează cu celelalte autorităţi

publice cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor şi cu autorităţile competente din alte state membre pentru crearea unei reţele integrate adecvate de unităţi de eliminare a deşeurilor şi de instalaţii de valorificare a deşeurilor municipale mixte colectate din gospodăriile populaţiei, inclusiv în cazul în care această colectare vizează şi astfel de deşeuri provenite de la alţi producători, ţinând seama de cele mai bune tehnici disponibile, care nu implică costuri excesive, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Zgomot Directiva 2002/49/EC privind evaluarea şi gestiunea zgomotului ambiental –

transpusă total in legislatia romaneasca prin urmatoarele acte normative: - HG nr. 321/2005 (MO nr. 19/10.01.2008) privind evaluarea şi gestionarea zgomotului

ambiental (republicat) - OM MMGA/MTCT/MS/MAI nr. 678/1344/915/1397/2006 (MO nr. 730/25.08.2006) pentru

aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru



38

zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor

- OM nr. 1830/2007 (MO nr. 864/18.12.2007) pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea harţilor strategice de zgomot

- OM MMDD/MT/MSP/MIRA nr. 152/558/1119/532/2008 (MO nr. 531/15.07.2008) pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii LZsn şi Lnoapte , în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006

- Proiect de HG pentru modificarea HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental

Prin HG privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant sunt abordate unitar, la

nivel naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului, prin implementarea progresivă a următoarelor măsuri:

a) determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului cu metodele de evaluare prevăzute în prezenta hotărâre;

b) asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiant şi a efectelor sale;

c) adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant, unde este cazul, în special acolo unde nivelurile de expunere pot cauza efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi pentru a menţine nivelurile zgomotului ambiant în situaţia în care acestea nu depăşesc valorile limită stabilite de lege.

În înţelesul legislatiei privind zgomotul ambiant, definiţiile termenilor folosiţi sunt: - disconfort - gradul de afectare al comunităţii din cauza zgomotului, care se determină

prin intermediul anchetelor de teren. - efecte dăunătoare - efecte negative asupra sănătăţii umane. - evaluare - orice metodă utilizată pentru calcularea, estimarea, prognozarea sau

măsurarea valorii unui indicator de zgomot sau a efectelor dăunătoare asociate acesteia. În funcţie de nivelul zgomotelor, efectele pot fi următoarele: la zgomote izolate, având nivelul de 40÷50 dB(A), este perturbat somnul normal de

noapte, omul fiind lipsit de odihna necesară. În timpul zilei, zgomotele de acelaşi nivel perturbă munca intelectuală, caracterizată printr-un grad sporit de concentrare şi atenţie; la niveluri mai ridicate ale zgomotelor, de până la 65 dB(A), sunt afectaţi şi oamenii

care prestează o muncă fizică. La niveluri de 65÷85 dB(A), zgomotul afectează în mod diferit; apar afecţiuni psihice

(nevroze), afecţiuni organice (hipertensiune arterială). Aceste efecte sunt accentuate de zgomote intermitente, imprevizibile şi însoţite de vibraţii.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si

numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza.

Utilajele folosite si puteri acustice asociate:



39

buldozere Lw 115 dB(A)

incarcatoare Wolla Lw 112 dB(A)

excavatoare Lw 117 dB(A)

compactoare Lw 105 dB(A)

finisoare Lw 115 dB(A)

basculante Lw 107 dB(A) Masuratorile efectuate pe alte amplasamente, la utilaje identice, arata ca nivelul de

zgomot la limita incintelor, nu atinge limita maxima admisa de normele in vigoare (65 db), prin urmare nivelul de zgomot la limita carierei si a incintei tehnologice se va incadra in prevederile legale.

SECTIUNEA 4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MASURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE

Scopul acestui capitol este de a formula recomandări privind tratarea în Raportul IM a

aspectelor legate de: descrierea potentialelor efecte semnificative asupra mediului cauzate de: - prezenţa proiectului; - utilizarea resurselor naturale; - emisiile poluante, crearea de disconfort şi eliminarea deşeurilor. prezentarea metodelor de prognoza utilizate pentru evaluarea efectelor asupra

mediului; masurile generale ce trebuie avute in vedere, pentru prevenirea, reducerea, si, daca

este posibil, compensarea efectelor adverse semnificative asupra mediului. 4.1. SOLURI SI GEOLOGIE 4.1.1. Efecte posibile Constructie • degradarea terenului prin activitatea de indepartare a stratului de sol vegetal - se va

manifesta in toata zona de exploatare a agregatelor minerale. Acest tip de impact este un impact direct, va dura si pe perioada de functionare a bazinului, urmand ca, pe termen lung, prin lucrarile de ecologizare, sa se renatureze zona, deci sa se imprime un caracter reversibil al impactului identificat;

• fenomene de tasare in zona platformei organizarii de santier, a platformelor de depozitare si pe suprafata aferenta amenajarii drumurilor tehnologice - impact negativ pe termen mediu;

• poluarea solului si modificarea in continuare a calitatii solului sub actiunea poluantilor, datorita imprastierii pe sol sau infiltrarii de substante poluante, ca urmare a evacuarilor necontrolate sau accidentale de hidrocarburi (uleiuri, lubrifianti, combustibili, vopsele, solventi) pe amplasament si pe drumurile publice, in urma utilizarii si intretinerii masinilor si echipamentelor;

• scoaterea din circuitul natural a unor suprafete de teren si crearea unor noi forme de relief, artificiale - nu conduc la schimbari majore in mediul geologic, care sa aiba efect ireversibil asupra conditiilor hidrogeologice, hidrologice, zonelor umede, biotipurilor, etc.;



40

• excavarea volumului de resurse minerale avizat, aspect ce conduce la agresarea subsolului si la modificarea peisajului prin realizarea bazinului piscicol;

• activitatea de exploatare afecteaza microflora si microfauna caracteristica, ce vietuieste in sol si subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora si prin zgomotul generat de utilaje. Acest fapt va conduce la migrarea eventualelor specii de mezofauna in vecinatatea perimetrului.

Operare • Poluare accidentala, cauzata de depozitarea necorespunzatoare a deseurilor,

rezultate din activitatile desfasurate pe amplasament. 4.1.2. Masuri potentiale de prevenire / reducere / compensare Unele dintre efectele descrise mai sus pot fi prevenite/ reduse prin urmatoarele: Exploatarea depozitului de agregate se va face conform cu documentatia, organizat,

numai din perimetrul autorizat, dupa obtinerea avizului de gospodarire a apelor; Extragerea si depozitarea separata a paturii de sol vegetal, in halda prevazuta in

acest scop; adoptarea tuturor masurilor constructive si tehnice, necesare pentru conservarea si protejarea acestui depozit (compactarea si nivelarea materialului depus, crearea de pante de scurgere si drenuri, in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere a materialului depus); asigurarea stabilitatii haldei; Utilizarea unor echipamente si utilaje de constructie, dotate cu motoare mai putin

poluante; Alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate; Interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii a mijloacelor de transport, utilajelor si

echipamentelor folosite in incinta obiectivului, cu exceptia situatiilor de urgenta (imobilizarea utilajului pe amplasament); Respectarea de catre soferii vehiculelor de transport si utilajelor de constructii a

rutelor de transport prestabilite; Atenuarea prin nivelare a accidentelor morfologice excesive (gropi de exemplu)

create de exploatarea balastierei si redarea suprafetelor respective unui circuit functional. Minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurarea

optima a activitatii; Stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in spatiu

special amenajat, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant; Utilizarea de material absorbant pentru eliminarea scurgerilor accidentale de

produse petroliere si evitarea migrarii acestora; Amenajarea corespunzatoare a spatiilor destinate depozitarii deseurilor, respectiv

impermealizarea si delimitarea suprafetelor utilizate pentru depozitarea acestora, stocarea in conditii de siguranta a deseurilor (containere acoperite); Evacuarea periodica a deseurilor rezultate, ca urmare a desfasurarii activitatilor si

evitarea formarii de stocuri de deseuri pe amplasament; Utilizarea de toalete ecologice; Implementarea masurilor necesare pentru reducerea cantitatii de pulberi emise in

atmosfera in vederea minimizarii depunerilor de praf pe terenurile adiacente zonei de exploatare; Monitorizarea din punct de vedere al protectiei mediului pentru limitarea efectelor

adverse asupra solului si subsolului in perioada executiei obiectivului.



41

4.2. APA DE SUPRAFATA SI APA SUBTERANA 4.2.1. Efecte posibile Construcţie Influenta lucrarilor proiectate asupra regimului apelor subterane din zona Ca urmare a lucrarilor de excavare a agregatelor minerale din perimetrul Patuleni-

Ratesti, va ramane o excavatie care va fi acoperita cu stradul vegetal rezultat din decoperta.

Impactul calitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupra regimului apelor subterane din zona

Principalul proces de transport al poluantilor, care trebuie luat in considerare, este transportul convectiv, in care deplasarea poluantului se face cu viteza medie de curgere a apei, deoarece in aceste conditii viteza de transport este maxima.

Indiferent de tipul de poluant potential din zona, efectul cel mai periculos se poate datora compusilor solubili din substanta poluatoare, deoarece acestia sunt capabili sa parcurga distante mari sub actiunea apei subterane si au consecinte de durata lunga.

In exploatarea balastului, riscul de poluare consta in principal in riscul aparitiei unor accidente cu deversari de substante poluante (combustibili de exemplu).

4.2.2. Masuri potentiale de prevenire / reducere / compensare In perioada de exploatare a agregatelor minerale, se vor lua urmatoarele masuri de

prevenire a impactului asupra apelor de suprafata si subterane: - in perimetru nu se vor depozita carburanti; - alimentarea cu carburanti a utilajelor se va face in locuri special amenajate; - reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate; - nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de

exploatare, ci numai in locuri special amenajate. 4.3. CALITATEA AERULUI 4.3.1. Efecte posibile Construcţie Pe amplasamentul perimetrului Patuleni-Ratesti, in perioada de exploatare a

agregatelor minerale, poluarea atmosferica se produce din cauza:

pulberilor potential contaminate cu poluanti atmosferici rezultati din sapaturi;

lucrari de exploatare agregate minerale;

incarcarea si descarcarea materiilor prime;

traficul de transport;

eroziune eoliana. Evaluarea concentratiilor estimate, privind emisiile datorate arderii carburantilor, releva

faptul ca impactul asupra atmosferei, produs de emisiile rezultate din arderea carburantilor, este nesemnificativ, valorile imisiilor calculate au valori mult sub valorile



42

maxime admise prin STAS 12574/87, modificat prin Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator.

Operare Aerul atmosferic poate fi viciat, la functionarea bazinului piscicol, cu pulberi sedimentabile,

rezultate in urma circulatiei mijloacelor auto, in perioada de seceta prelungita. Valorile emisiilor de noxe rezultate in urma desfasurarii activitatii, nu vor depasi valorile

limita ale poluantilor specifici, prevazuti in Ordinul MAPPM 462/1993, modificat cu Legea 104/2011, privind aerul inconjurator si anume:

- concentratiile poluantilor evacuati in atmosfera sa nu depaseasca in aerul inconjurator valorile limita prevazute in Legea 104/2011, privind aerul inconjurator.

4.3.2.Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare Pentru diminuarea impactului asupra calitatii aerului, se impune: evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf, in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s; utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale caror

emisii respecta legislatia in vigoare; intretinerea utilajelor si reparatiile acestora se vor face periodic, conform

recomandarilor firmelor producatoare, pentru evitarea degajarii suplimentare de noxe in timpul functionarii; alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei si reparatiile curente se vor efectua numai pe platformele betonate special amenajate, la sediul societatii;

reducerea vitezei de circulatie a mijloacelor de transport si a autovehiculelor care folosesc drumurile de exploatare si caile de acces;

stropirea drumurilor de exploatare si a cailor de acces, in vederea reducerii, pana la anulare, a poluarii cu praf a zonei.

4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

4.4.1. Efecte posibile Construcţie Sursele de zgomot pot fi grupate dupa cum urmeaza: in fronturile de lucru, zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii,

specifice lucrarilor (excavari si curatiri in amplasament, realizarea structurii proiectate etc.), la care se adauga aprovizionarea cu materiale; pe traseele din santier si in afara lui, zgomotul este produs de circulatia

autovehiculelor, care transporta materiale necesare executiei lucrarii. Circulaţia vehiculelor motorizate, traficul şi activitatea utilajelor de extractie agregate

vor genera zgomot ce poate afecta muncitorii, populaţia şi animalele care staţionează sau se deplaseaza in vecinătatea punctelor de lucru.

Vibraţiile generate în faza de construcţie din activităţi precum excavaţii, extracţie de roci, trafic greu, mai ales pe suprafeţe denivelate, pot:

- cauza diferite grade de deteriorare a faţadelor şi/sau structurii clădirilor - afecta maşinile sau echipamentele sensibile la vibraţii - cauza perturbarea activităţilor din vecinătatea sursei de vibraţii, disconfort pentru

populaţie si chiar afectarea sanatatii populaţiei in cazul vibraţiilor de nivel ridicat



43

4.4.2. Masuri potentiale de prevenire / reducere / compensare Limitarea traseelor ce strabat localitatea de catre utilajele apartinand santierului si,

mai ales, de catre autobasculantele ce deservesc santierul, efectueaza numeroase curse si au mase mari si emisii sonore importante (elaborarea unui plan de organizare a traficului de şantier);

Stabilirea şi controlul respectării limitelor de viteză si tonajului pentru camioanele care traversează zone rezidenţiale

Pentru amplasamentele din vecinatatea zonelor locuite se recomanda lucrul numai in perioada de zi (6.00 – 22.00), respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;

Pentru protectia antizgomot, amplasarea unor cconstructii ale santierului se va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;

Depozitarea de materiale utile trebuie realizata prin constituirirea unor ecrane intre santier si zonele locuite;

Intretinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor. Efectuarea de măsurători de control al nivelului de zgomot rutier în vederea adoptării

măsurilor de corecţie a poluării fonice excesive

4.5. CLIMA 4.5.1. Efecte posibile Emisiile provenite de la vehiculele cu motor reprezintă o contribuţie importantă la

concentraţiile de CO2 atmosferic şi deci la încălzirea globală. Deasemenea, condiţiile climatice/meteorologice pot influenţa activităţile de exploatare

a agregatelor. Temperaturile foarte ridicate pot genera incendii ale vegetaţiei din vecinătatea traseului

şi reacţii în lanţ provocate de fum şi accidente; consecinţele temperaturilor scăzute, viscolelor şi îngheţului trebuie rezolvate prin măsuri adecvate de prevenire/ reducere a efectelor.

Diferenţele de intensitate a vântului si termoclinele pot influenţa nivelul de zgomot prin refractarea undelor sonore.

Avand in vedere ca activitatea eoliana are efecte in special in zonele lipsite complet de vegetatie, in zona perimetrului Visina, actiunea vantului si a particulelor transportate este diminuata prin prezenta unui covor vegetativ.

4.5.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare - Programarea activităţilor de exploatare agregate minerale corelat cu caracteristicile

elementelor climatice 4.6. FAUNA 4.6.1. Efecte posibile - Decopertarea stratului de sol fertil, din cadrul zonelor vizate de proiect, produce o

pierdere temporara a habitatului de hranire pentru fauna si avifauna, insa suprafetele ocupate prezinta o pondere foarte mica, raportat la zonele invecinate, care pot asigura necesarul de spatiu de hranire;



44

- Dispariţia ireversibilă a faunei sedentare din zonele de acces, zona şantierului, zonele de operare a echipamentelor grele utilizate în exploatarea de agregate minerale, depozitelor temporare de materiale generate din excavaţii, etc.;

- Perturbări datorită activităţii generale, iluminatului pe timp de noapte, zgomotului şi vibraţiilor din zonele de săpături ce pot tulbura mamiferele, păsările şi reptilele din vecinătatea acestor zone;

- Modificarea habitatelor acvatice şi/sau terestre datorită efectelor poluării sau schimbărilor morfologice;

- Stres cauzat de creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii în rândul păsărilor, liliecilor şi altor mamifere mici care pot chiar să părăsească zonele apropiate amplasamentului.

4.6.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare o Lucrările de exploatare să se desfăşoare în afara sezonului de reproducţie a

animalelor protejate identificate în apropierea amplasamentului lucrărilor; o Reducerea probabilităţii accidentelor rutiere şi a mortalităţii directe; o Respectarea graficului de lucrari, pentru a nu depasi numarul transporturilor zilnice

pe caile de acces si, in acest fel, limitandu-se si impactul asupra florei si faunei din imprejurimile amplasamentului;

o Se recomanda ca toate transporturile necesare in faza de exploatare a resurselor si in cea de operare sa fie gestionate cat mai eficient, astfel încat sa se reduca la minim numarul lor;

o Pe caile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h pentru a limita ridicarea prafului si zgomotul.

4.7. FLORA 4.7.1. Efecte posibile Efectele directe asupra florei din zona constau in: o Dispariţia ireversibilă a vegetaţiei din perimetrul viitorului bazin piscicol şi din toate

zonele drumurilor de acces, amplasamentele de şantier, etc. (a se vedea capitolul Fauna de mai sus);

o Distrugerea potenţială totală sau parţială a vegetaţiei de pe amplasament prin decopertarea solului.

Efectele indirecte constau in: - depunerea pulberilor pe sol şi pe plante, expunerea la impurificare cu NOx,

modificarea calităţii solului şi/sau apei subterane, modificări ale nivelului pânzei freatice, scurgere de poluanţi, scurgeri de carburant şi deversări din fluxurile de evacuare, accidente care pot cauza distrugerea arborilor plantaţi pe marginea drumului.

4.7.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare Se vor lua urmatoarele masuri de protecţie a vegetaţiei în etapele de construcţie şi

operare: o conservarea maximă a vegetaţiei arboricole (salvarea cât mai multor arbori şi arbuşti

de la tăiere în zonele de lucru); o îmbrăcarea arborilor şi arbuştilor cu plase protectoare şi stropirea lor cu apă pentru

spălarea prafului depus;



45

o depozitarea controlata a deseurilor. o decopertarea separata a stratului de sol fertil si depozitarea acestuia in halda de sol

vegetal, deoarece acest sol contine fragmente si seminte ale speciilor de plante autohtone, asigurând astfel conditiile optime pentru refacerea rapidă a covorului vegetal initial; o in procesul de renaturare si amenajare peisagistică să se foloseasca solul vegetal

haldat, fara aport de sol vegetal alohton sau specii de plante alohtone; o inceperea reconstructiei inca din timpul fazei de operare, pe suprafetele unde nu vor

mai exista interventii. o refacerea în cât mai mare măsură a vegetaţiei în zonele afectate; o impiedicarea/ starpirea promptă şi eficientă a oricărei răspândiri ulterioare a speciilor

invazive. Efecte potentiale pozitive Conform proiectului propus, stratul vegetal va fi utilizat la refacerea suprafetelor

afectate de pe care s-a excavat.

4.8. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000 4.8.1. Efecte posibile Proiectul NU intră sub incidenţa prevederilor art. 28 al Ordonanţei de Urgenţă a

Guvernului nr. 57/2007 privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică (respectiv prevederile referitoare la impactul asupra siturilor Natura 2000).

4.8.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare Implementarea proiectului nu presupune afectarea de habitate protejate, specii de

plante lemnoase, sau alte obiective de conservare, neafectand astfel structura si functiile ecologice existente in cadrul zonei.

4.9. FIINŢE UMANE 4.9.1. Efecte posibile - Perturbare, disconfort şi risc crescut de boli respiratorii transmise pe calea aerului,

pentru populaţie şi muncitori, în fazele de construcţie şi exploatare, datorate zgomotului, vibraţiilor şi poluării atmosferice;

- Potential de producere a unor accidente, care pot avea loc in legatura cu populatia din zona lucrarilor, neobisnuita cu concentrarile de trafic intens pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrari;

- Populatia poate fi afectata de lucrari neterminate sau nesemnalizate corespunzator; - Prezenta santierului, care provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane,

marcat prin zgomot, concentratii de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare;

- Posibile conflicte de circulatie, datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transporta materialele la punctele de lucru;

- Posibile conflicte intre angajatii constructorului si populatia riverana.



46

4.9.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare Zona in care este amplasat obiectivul analizat in prezenta lucrare este situata la

distanta apreciabila de cele mai apropiate locuinte. Datorită distanţelor mari de la amplasament la zonele rezidenţiale, precum şi a

măsurilor preconizate de titularul de activitate, nu se întrevede posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact major asupra populaţiei şi mediului înconjurător.

Activitatea propusa nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale populatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona. Va exista un impact pozitiv pe termen mediu, atat din din punct de vedere social, prin crearea de locuri de munca, cat si din punct de vedere economic, prin taxele si impozitele achitate catre administratia publica locala.

Pentru asigurarea confortului rezidentilor din zona, se propun urmatoarele masuri:

, care sa genereze nivele minime de zgomot si disconfort minim vecinatatilor lucrarii;

aer se pot considera ca avand o componenta cu efect si asupra sanatatii umane (calitatea aerului in zonele invecinate);

- este necesara dotarea corespunzatoare cu echipament de protectie a personalului angajat, pastrarea stricta a regulilor de igiena si securitate si sanatate in munca.

4.10. PEISAJ 4.10.1. Efecte posibile - Efectele asupra structurii fizice şi esteticii peisajului - Efectele asupra valorii vizuale a peisajului pentru receptori: persoane care locuiesc în

aşezări limitrofe

4.10.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare Ca masura de prevenire a efectelor asupra peisajului este includerea în proiect a

lucrarilor de reamenajare peisajistica. Astfel, stratul vegetal va fi utilizat pentru refacerea suprafetelor excavate

4.11. PATRIMONIU CULTURAL 4.11.1. Efecte posibile In cazul proiectelor care presupun săpături, există riscul descoperirii unor obiective de

patrimoniu arheologic încă necunoscute.

4.11.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare Nu este cazul.

4.12. BUNURI MATERIALE (DIFERITE DE PATRIMONIUL CULTURAL) 4.12.1. Efecte posibile o Efecte directe datorate accidentelor în fazele de exploatare agregate minerale,

care duc la distrugerea sau deteriorarea respectivelor bunuri;

o Efecte indirecte, ca de exemplu: asupra surselor individuale de alimentare cu apă (ce pot fi afectate de modificările nivelului sau calităţii pânzei de apă freatice); asupra



47

resurselor materiale pentru activităţi agricole (reducerea resurselor de apă, deteriorarea reţelelor de irigaţii) şi/sau asupra culturilor; asupra serelor, dacă există, prin depunerile de pulberi; asupra construcţiilor (pagube provocate de vibraţii, agresivitate chimica atmosferică, degradarea faţadelor datorită depunerilor de praf);

o Trebuie menţionat de asemenea impactul pozitiv, destinatia finala a bazinului piscicol fiind acea de a se desfasura activitati sportive – recreative, pescuit.

4.12.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare - Măsurile obişnuite de prevenire a accidentelor

- Măsuri destinate atenuării efectelor directe asupra calităţii apei şi apei subterane, solului, aerului

4.13. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE SUSMENŢIONATE

4.13.1. Evaluarea efectelor cumulative Conceptul de efect cumulativ este legat de aspectul coordonării dintre diferite proiecte.

Este necesar un nivel de evaluare mai larg, pentru a putea identifica pe deplin, înţelege şi evalua efectele care apar din combinarea sau cumularea mai multor proiecte de dezvoltare.

Modul cel mai eficient de tratare a efectelor cumulative în contextul EIM pentru un proiect este de a coordona procesul de evaluare cu evaluarea proiectelor adiacente spaţial acolo unde este cazul, respectiv de a analiza cumularea de efecte generate de cauze similare prin toate proiectele/activităţile ce urmează să se desfăşoare în acelaşi timp cu proiectul în cauză şi în aceeaşi zonă de influenţă.

4.13.2. Interacţiunea celor susmenţionate In perimetrul Visina, simultan cu lucrarile de exploatare agregate minerale, nu se

desfasoara alte activitati generatoare de surse poluante si, ca atare, nu se pune problema existentei unei interacţiuni ce ţine de reacţiile dintre efectele unui proiect fata de celalalt.

4.13.3. Sinteza formelor de impact, măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare, impactului rezidual

Factor/aspect de mediu

Impactul generat Durata

Masuri de prevenire

Calitatea si cantitatea apei

Impact nesemnificativ

Pe termen lung

Activitatile propuse nu vor avea impact semnificativ asupra calitatii apei. Se vor respecta masurile propuse in studiu.

Calitatea aerului

Impactul asupra calitatii aerului, generat de activitatile propuse va fi nesemnificativ nu genereaza surse de poluare a aerului.

Perioada de exploatare agregate minerale

Activitatile propuse vor genera poluarea aerului in limite admisibile, dar aceasta nu se va resimti decat local, in zona perimetrului de exploatare.

Zgomot si vibratii

Impactul generat de zgomotul si vibratiile

Perioada de

Activitatile propuse vor avea asociate surse de zgomot si vibratii –



48

aferente activitatilor de exploatare agregate minerale va fi minor.

exploatare agregate minerale

utilajele de lucru. Se vor respecta strict masurile dispuse in prezentul studiu.

Sol/Utilizarea terenului

Impact pe termen scurt asupra zonei de exploatare agregate. Se vor respecta cu strictete masurile impuse prin studiu

Pe termen scurt

Degradarea generata de activitatile de exploatare agregate va fi remediata prin refacerea terenului dupa terminarea amenajarii piscicole, amenajarea spatiilor verzi, taluzuri, liziere, conform proiectului

Biodiversitate Impact pe termen scurt si mediu, ca urmare a ocuparii terenului cu amenajarea piscicola.

Pe termen scurt

Activitatile vor avea un impact pozitiv, luand in considerare amenajarea terenului excavat

Peisaj Impact pozitiv la scara locala, prin modificarea reliefului. Reabilitarea peisagistica si crearea unor trasaturi peisagistice variate si interesante

Pe termen lung

Activitatile vor avea un impact pozitiv asupra peisajului

Aspecte socio economice

Investitii locale semnificative, creare locuri de munca, determinand imbunatatirea conditiilor socio-economice pe termen lung

Pe termen lung

Implementarea proiectului va aduce avantaje socio – economice semnificative, durabile

Patrimoniul cultural

Nu este cazul Nu este cazul

Nu este cazul

Infrastructura rutiera

Imbunatatirea si modernizarea infrastructurii existente, drum de acces.

Pe termen lung

Pentru sateni este favorabila amenajarea si intretinerea drumului de acces.

SECTIUNEA 5. REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC

Acest rezumat este necesar deoarece unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului EIM este acela de a se asigura conştientizarea de către public a implicaţiilor pentru mediu ale oricăror decizii legate de autorizarea proiectelor noi.

a) Descrierea proiectului

Lucrarile de exploatare din terasa mal drept r. Arges au ca scop obtinerea de agregate minerale in vederea comercializarii in stare bruta sau sortate, precum si utilizarea lor la fabricarea betoanelor si mortarelor.

Avand in vedere existenta acestor resurse, SC Intens Prest SRL va desfasura in

perimetrul Patuleni-Ratesti activitatatea de exploatare a agregatelor minerale, in

vederea valorificarii lor.

Perimetrul ce se va supune exploatarii de agregate minerale prezinta o forma neregulata, avand o lungime maxima de 800 m si o latime cuprinsa intre 300 – 920 m, cota terenului variind intre 206,12 – 209,50 mdMN, suprafata supusa exploatarii fiind de 43,33 ha. Adancimea medie de exploatare este de 4 m (3,3 – 5 m) din care stratul de decoperta are grosimea medie de cca. 1,0 m iar stratul util grosimea de 3,0 m. Cota



49

fundului sapaturii este de 204,50-203,00 fiind cu 1 m superioara nivelului panzei freatice (203,50-202,00) iar panta taluzelor sapaturii este de 1:3 conform profilelor transversale.

b) Descrierea mediului existent Perimetrul luat în studiu este brazdat de o serie de cursuri de apa cu debit permanent

la zi si care sunt în legatura directa cu orizonturile acvifere. Dintre acestea, cele mai importante sunt râurile Arges si Carcinov, situate la NE, si Râul Nneajlov la SE.

Hidrogeologia perimetrului Patuleni - ratesti este legata direct de prezenta raului Arges. Astfel, in cadrul terasei raului Arges, din zona de amplasament, a fost pus in evidenta acviferul freatic, cu cote ale nivelului piezometric variabile, in functie de valorile adancimii fragmentarii.

Comuna Ratesti se afla intr-o zona cu clima de campie si se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii moderate si ierni nu prea reci, cu viscole, rare si frecvente intervale de incalzire, care duc la topirea stratului de zapada. Pentru sectorul cu clima continental - moderata sunt caracteristice verile racoroase, cu precipitatii abundente si ierni foarte reci, cu viscole frecvente si strat de zapada stabil pe o perioada indelungata. Tinutul Subcarpatilor reprezinta caracteristici climatice intermediare.

Din punct de vedere geografic, comuna Visina este situata in partea sud-vestica a judetului Dambovita, unde se desfasoara Campia Gavanu - Burdea.

Solurile predominante sunt cele brun-roscate, argiloiluviale brune luvice si luvisolurile, precum si complexul solurilor negre si brune argiloase, compacte, slab humifere (vertisolurile).

Din punct de vedere geologic, regiunea analizata apartine sectorului valah al Platformei Moesice, unitate geostructurala rigida din vorlandul Carpatilor, in care sedimentarea s-a derulat in mai multe cicluri, intr-o pozitie orizontala si cvasiorizontala. Deplasarea spre N si NV a acestei unitati a determinat ridicarea in mai multe faze tectonice a Carpatilor, in conditiile afundarii ramei sale nordice pe aceeasi directie si formarea unei largi avanfose. Comuna Visina este situata pe partea monoclinala, dupa care platforma se afunda spre nord si patrunde sub radacina muntoasa a Carpatilor.

Solurile argilo-iluviale, brun-roscate, freatic-umede, slab podzolite din zona Câmpiei Gavanu-Burdea, ofera narciselor un regim trofic si hidric asemanator celui din spatiul montan. Aceasta planta, specifica Europei Centrale, creste spontan in pasuni, fanete si poienite umede din judetul Arges (poienele cu narcise de la Negrasi) si la Visina (judetul Dambovita).

Astfel, aici gasim rezervatia naturala de interes national, specificata în H.G. 2151/2004: „Rezervatia naturala de narcise din Valea Neajlovului” – situata pe teritoriul administrativ al comunelor Visina si Petresti, in lunca Neajlovului, care ofera conditii optime de dezvoltare speciei ocrotite de lege, Narcissus stellaris.

c) Descrierea impactului prognozat

Factorul de mediu apa Ca urmare a lucrarilor de excavare a agregatelor minerale din perimetrul Patuleni-

Ratesti, comuna Ratesti, judetul Arges, va ramane o excavatie in terasa care va fi acoperita cu pamant de la decopertare si va fi cultivata cu cereale.

Impactul cantitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupra regimului apelor subterane din zona

Excavatia se va face in terasa deasupra nivelului hidrostatic si nu va afecta apele

subterane.



50

Principalul proces de transport al poluantilor care trebuie luat in considerare este

transportul convectiv, in care deplasarea poluantului se face cu viteza medie de

curgere a apei, deoarece in aceste conditii viteza de transport este maxima. Indiferent de tipul de poluant potential din zona, efectul cel mai periculos se poate

datora compusilor solubili din substanta poluatoare, deoarece acestia sunt capabili sa parcurga distante mari sub actiunea apei subterane si au consecinte de durata lunga.

In exploatarea balastului din perimetrul Patuleni-Ratesti, riscul de poluare consta, in principal, in riscul de aparitie a unor accidente cu deversari de substante poluante (combustibili de exemplu).

Privind viitoarea amenajare piscicola, aceasta nu va influenta calitatea apelor subterane, cresterea pestelui facandu-se fara furajare.

Factorul de mediu aer In zona de desfasurare a lucrarilor, repartizarea poluantilor se considera uniforma.

Mijloacele de transport sunt surse liniare de poluare. Utilajele, in schimb, se deplaseaza pe distante reduse, in zona fronturilor de lucru.

Poluantii posibil a fi emisi in aceasta perioada sunt dati de traficul intern, mici cantitati de oxizi de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi organici volatili, generati de sursele mobile (functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale).

Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici, corespunzatoare activitatilor aferente exploatarii de agregate minerale, sunt intermitente.

Evaluarea concentratiilor estimate, privind emisiile datorate aarderii carburantilor releva faptul ca impactul asupra atmosferei, produs de emisiile rezultate din arderea carburantilor, este nesemnificativ, valorile imisiilor calculate au valori mult sub valorile maxime admise prin STAS 12574/87, modificat prin Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator.

Factorul de mediu sol si subsol

Sursa principala de degradare a terenului este activitatea de indepartare a stratului de sol vegetal si se va manifesta in toata zona de exploatare a agregatelor minerale. Acest tip de impact este un impact direct, va dura pe toata perioada de functionare a exploatarii, urmand ca, pe termen lung, prin lucrarile de ecologizare, sa se renatureze zona, deci sa se imprime un caracter reversibil al impactului identificat.

De asemenea, se va inregistra impact negativ pe termen mediu, urmare a fenomenelor de tasare in zona platformei organizarii de santier, a platformelor de depozitare si pe suprafata aferenta amenajarii drumurilor tehnologice.

Volumul de sol vegetal este proportional cu grosimea medie a stratului de sol vegetal si a gradului de recuperare. Prin gestionarea corespunzatoare a suprafetei de sol vegetal si reintroducerea ei in circuitul natural la finalizarea exploatarii se va evita inregistrarea unui impact rezidual.

De asemenea, se pot inregistra modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer. Masurile propuse pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu aer vor avea efect pozitiv si rol in reducerea riscului poluarii solului, in special cu pulberi sedimentabile. Totusi, pulberile antrenate, urmare a circulatiei autovehiculelor pe drumurile balastierei, cat si a utilajelor agricole pe terenurile din jur, au aceeasi structura fizico-chimica, la fel ca solul din care provin, reprezentand un factor de poluare mai accentuat pentru aer decat pentru sol.

Nu se vor inregistra efecte cumulate, tinand cont ca pe teren nu se vor desfasura alte activitati.



51

Din punct de vedere chimic, calitatea subsolului nu va fi afectata, lucrarile de exploatare vor conduce doar la schimbari ale morfologiei terenului, a proprietatilor fizico-mecanice si termice ale solului.

Astfel, tinand cont de tipul de activitate, urmare a exploatarii resursei minerale, va exista impact rezidual, ireversibil, reprezentat de dislocarea definitiva a rocii, indiferent de masurile de reducere implementate.

Ca atare, impactul produs de activitatea desfasurata se manifesta prin: - excavarea volumului de resurse minerale avizat, aspect ce conduce la agresarea

subsolului si la modificarea peisajului; - activitatea de exploatare afecteaza microflora si microfauna caracteristica ce

vietuieste in sol si subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora si prin zgomotul generat de utilaje. Acest fapt va conduce la migrarea eventualelor specii de mezofauna in vecinatatea perimetrului.

Potentiale surse de poluare a subsolului pot fi considerate urmatoarele aspecte: - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, rezultate din activitatile desfasurate pe

amplasament; - scurgeri accidentale de produse de la utilaje si autovehicule; - evacuari de ape uzate in incinta organizarii de santier. Biodiversitate Decopertarea stratului de sol fertil, din cadrul zonelor vizate de proiect, produce o

pierdere temporara a habitatului de hranire pentru fauna si avifauna, insa suprafetele ocupate prezinta o pondere foarte mica, raportat la zonele invecinate, care pot asigura necesarul de spatiu de hranire.

Implementarea proiectului nu presupune afectarea de habitate protejate, specii de plante lemnoase, sau alte obiective de conservare, neafectand astfel structura si functiile ecologice existente in cadrul zonei

Transportul in vederea executarii lucrarilor de amenajare-constructie constituie sursa de zgomot si praf, cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din imediata vecinatate a drumurilor. Pentru reducerea acestui tip de impact, s-a recomandat ca, inca din timpul perioadei de implementare a obiectivelor propuse, sa se stropeasca drumurile in functie de conditiile meteo si temperatura.

Analizand intensitatea impactului provocat de implementarea elementelor propuse prin plan, in raport cu durata de timp pe care se resimte acesta, reiese ca impactul este nesemnificativ, temporar si de lunga durata, deoarece elementele generatoare de impact vor persista pe toata durata etapei I a proiectului, respectiv exploatarea agregatelor minerale.

Modificarea habitatului local, in vederea realizarii investitiei, nu poate fi considerata o reducere notabila a habitatului de hranire pentru speciile faunistice prezente in zona, avand in vedere capacitatea de a exploata resurse variate de hrana de la nivelul zonelor invecinate.

Impactul asupra biodiversitatii in timpul etapei de exploatare este temporar, dar de lunga durata, manifestandu-se relativ constant in timp, pana la starsitul perioadei de implementare.

Dupa incheierea perioadei de exploatare a resursei minerale, se vor demara lucrarile de dezafectare ale organizarii administrative, urmate de lucrarile de refacere a mediului si amenajarea bazinului piscicol.

Inchiderea organizarii administrative presupune lucrari de demontare a instalatiilor si dezafectare a platformelor constructiilor, urmate de lucrari de resolificare a tuturor zonelor afectate, folosindu-se sol din halda de sol vegetal. Aceasta etapa este benefica pentru



52

biodiversitate, urmarindu-se ajungerea la conditiile de mediu dinaintea implementarii obiectivului.

Lucrarile de refacere a mediului reprezinta un aspect cheie si obligatoriu in cazul oricarei exploatari, deoarece se va desfiinta halda de steril, a carui material se va depune pe taluzele si pilierii de protectie, urmand resolificarea cu solul fertil din halda corespunzatoare.

In acest fel, se vor reda circuitului natural (habitat de hranire pentru speciile de pasari si nu numai) toate suprafetele afectate initial de obiectivul analizat.

De asemenea, va exista o schimbare a topografiei terenului, corespunzatoare zonei de exploatare, care reprezinta in fapt impactul rezidual al exploatarii.

Impactul rezidual asupra biodiversitatii este evaluat ca fiind foarte aproape de situatia existenta inainte de implementarea obiectivului, apreciindu-se ocuparea imediata a noilor nise redate circuitului natural, atat de catre speciile de flora, cat si de catre cele de fauna caracteristice amplasamentului.

Astfel, se considera ca, dupa executarea lucrarilor de refacere a mediului, impactul rezidual nu va reprezenta un factor perturbator pentru biodiversitate, care se va adapta usor, ocupand noile nise ecologice redate circuitului natural.

Se apreciaza posibilitatea maririi posibilitatilor de cuibarire a pasarilor in cadrul perimetrului exploatat, prin folosirea suprafetelor ce vor fi ocupate de vegetatie specifica acumularilor artificiale.

Luand in considerare toate aceste aspecte, se apreciaza ca suprafata aferenta proiectului va avea o capacitate de suport si siguranta pentru fauna, mai mare decat cea dinaintea implementarii proiectului.

Peisaj Activitatea desfasurata in zona amplasamentului va determina scoaterea unor

suprafete de teren din circuitul natural si crearea unui bazin piscicol si zona de agrement sportiv.

d) Masurile de prevenire/reducere/compensare

Factorul de mediu apa

Pentru evitarea influentelor negative asupra ecosistemelor din zona, in timpul procesului de extractie a balastului se vor lua urmatoarele masuri:

- in perimetru nu se vor depozita carburanti; - alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate; - reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate; - nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de

exploatare, ci numai in locuri special amenajate.

Factorul de mediu aer

Ca masura de reducere a noxelor, se asigura functionarea normala a utilajelor, prin efectuarea corespunzatoare si la timp a reviziilor tehnice si reparatiilor.

Se are in vedere verificarea tehnica periodica a utilajelor de exploatare utilizate, precum si a mijloacelor de transport utilizate si folosirea catalizatorilor in vederea reducerii noxelor.

Valoarea concentratiilor de poluanti evacuati in atmosfera nu va trebui sa depaseasca valorile limita prevazute in Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator.

Valorile imisiilor de substante poluante, rezultate in urma desfasurarii activitatii se vor incadra in limitele pragurilor de alerta:



53

pentru pulberi sedimentabile max. 11,9 g/mc/luna. Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, respectiv pentru

diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, sunt caracteristice lucrarilor de excavare si anume:

pe caile de acces, pe unde circula autocamioanele, se va realiza ciclic o stropire in vederea reducerii, pana la anulare, a poluarii cu praf a zonei;

evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf, in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s;

utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale caror emisii respecta legislatia in vigoare;

intretinerea utilajelor si reparatiile acestora se vor face periodic, conform recomandarilor firmelor producatoare, pentru evitarea degajarii suplimentare de noxe in timpul functionarii; alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei si reparatiile curente se vor efectua numai pe platformele betonate special amenajate, la sediul societatii.

Factorul de mediu sol si subsol

Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asupra solului si subsolului in perioada executiei obiectivului.

Exploatarea depozitului se va face conform cu documentatia, organizat, numai din perimetrul autorizat, dupa obtinerea avizului de gospodarire a apelor.

Se vor avea in vedere urmatoarele: interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii a mijloacelor de transport, utilajelor si

echipamentelor folosite in incinta obiectivului, cu exceptia situatiilor de urgenta (imobilizarea utilajului pe amplasament);

stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in spatiu special amenajat, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant;

interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol, in special in vatra carierei;

depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a deseurilor pana la valorificarea acestora sau eliminarea finala;

evacuarea periodica a deseurilor rezultate, ca urmare a desfasurarii activitatilor si evitarea formarii de stocuri de deseuri pe amplasament;

extragerea si depozitarea separata a paturii de sol vegetal, in halda prevazuta in acest scop; adoptarea tuturor masurilor constructive si tehnice, necesare pentru conservarea si protejarea acestui depozit (compactarea si nivelarea materialului depus, crearea de pante de scurgere si drenuri, in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere a materialului depus); asigurarea stabilitatii haldei;

minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurarea optima a activitatii;

implementarea masurilor necesare pentru reducerea cantitatii de pulberi emise in atmosfera in vederea minimizarii depunerilor de praf pe terenurile adiacente zonei de exploatare;

respectarea programului de lucrari, stabilit prin Proiectul tehnic de refacere a mediului.

Reconstructia ecologica a zonei este recomandata dupa finalizarea lucrarilor.

Biodiversitate



54

Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii, descrise mai jos, au rol preponderent de preventie si sunt aplicabile dupa caz pe termen scurt, mediu si lung, continuu, ciclic sau in functie de evolutia lucrarilor si a conditiilor de mediu.

o Respectarea graficului de lucrari, pentru a nu depasi numarul transporturilor zilnice pe caile de acces si in acest fel limitandu-se si impactul asupra florei si faunei din imprejurimile amplasamentului;

o Se recomanda ca toate transporturile necesare in faza de exploatare a resurselor si in cea de operare sa fie gestionate cat mai eficient, astfel încat sa se reduca la minim numarul lor.

o Pe caile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h pentru a limita ridicarea prafului si zgomotul.

o Depozitarea controlata a deseurilor. o Decopertarea separata a stratului de sol fertil si depozitarea acestuia in halda de

sol vegetal, deoarece acest sol contine fragmente si seminte ale speciilor de plante autohtone, asigurând astfel conditiile optime pentru refacerea rapidă a covorului vegetal initial.

o Se recomanda ca halda de fertil sa reprezinte o prioritate in ceea ce priveste ordinea realizarii elementelor proiectului, pentru depozitarea corecta a intregului volum de sol vegetal decopertat.

o Sa se ia masuri de stropire si umectare a cailor de acces si a benzilor transportoare a materialului mineral si totodata acoperirea cu prelate a autospecialelor ce transporta balastul.

o In procesul de renaturare si amenajare peisagistică să se foloseasca solul vegetal haldat, fara aport de sol vegetal alohton sau specii de plante alohtone.

o Inceperea reconstructiei inca din timpul fazei de operare, pe suprafetele unde nu vor mai exista interventii.

Se recomandă ca pentru minimizarea impactului asupra mediului, amplasamentul realizarii bazinului piscicol sa fie respectat asa cum a fost propus in acest proiect.

Toate masurile ce au fost recomandate pentru factorii de mediu sol si aer au efecte pozitive si in cazul protectiei biodiversitatii din zona amplasamentului si din zona adiacenta.

In ceea ce priveste planificarea lucrarilor, pentru activitatile de amenajare a bazinului piscicol si pe perioada functionarii acestuia, trebuie elaborat un plan de management la nivelul unitatii, care sa contina aspecte legate de planificarea si etapizarea lucrarilor, mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putand exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect.

Pe perioada exploatarii balastului, aceste zone trebuie foarte atent supravegheate si intretinute, pentru ca vegetatia sa nu se dezvolte haotic si sa nu ocupe tot spatiul subacvatic.

O vegetatie in exces opreste lumina soarelui, consuma oxigenul din apa si degradeaza calitatea apei prin materia moarta in descompunere.

Peisaj

Pentru diminuarea impactului vizual se pot implementa o serie de masuri pe perioada de exploatare a resursei:

- utilizarea de utilaje, autovehicule, instalatii cu aspect conform, salubre, astfel incat sa nu se suplimenteze nivelul de intruziune, oricum existent in cazul amplasarii oricarei amenajari noi in mediu;

- reamenajarea cadrului natural se va realiza pe masura dezvoltarii exploatarii, cu respectarea recomandarilor prezentului studiu.



55

e) Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Obiectivul de investitie analizat in prezentul raport, va fi amplasat in comuna ratesti sat

Patuleni, judetul Arges. Pentru activitatea de exploatare a agregatelor minerale, apa nu este necesara. Sursele de impurificare a atmosferei, caracteristice pentru perioada de extragere a

agregatelor minerale, vor fi reprezentate de: extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale si functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale. O alta sursa de poluare a atmosferei va fi reprezentata de eroziunea eoliana, proces care depinde de conditiile meteorologice.

In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor exista surse de poluare a aerului.

Sursele de zgomot vor fi reprezentate de functionarea utilajelor de excavare a agregatelor minerale.

Se apreciaza ca activitatea desfasurata in cadrul obiectivului nu va constitui o sursa de poluare fonica zonala, nivelul de zgomot generat incadrandu-se in limitele stabilite de STAS 10009 - 88 "Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita functionala a incintei: 65 dB(A).

Se estimeaza ca zona protejata, cu caracter rezidential, nu va fi afectata de activitatile care se vor desfasura in cadrul obiectivului analizat, datorita distantei dintre acesta si zona rezidentiala.

Avand in vedere impactul nesemnificativ al activitatilor care se vor desfasura pe amplasamentul analizat in prezenta lucrare asupra nivelului de zgomot al zonei, nu vor fi necesare masuri suplimentare de diminuare a impactului fata de cele impuse prin proiect.

CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat si pe baza datelor obtinute in urma documentarii impuse de

specificul unor astfel de lucrari, s-a ajuns la urmatoarele concluzii: - Lucrarile de exploatarea agregatelor minerale, din perimetrul Patuleni-Ratesti, judetul

Arges, nu se constituie in surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau a altor obiective din zona;

- Zona in care se resimte impactul direct al lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale se limiteaza strict la perimetrul de exploatare. Intr-o masura mai mica, impactul se resimte si in zonele invecinate;

- Efectele lucrarilor de amenajare piscicola nu se vor resimti asupra cursurilor de apa sau asupra obiectivelor existente in zona: terenuri agricole, drumuri, si localitati;

- Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi si proiectare arhitectonica destinata a integra obiectivul in mediul inconjurator;

- Realizarea amenajarii piscicole in zona excavata determina aparitia unei vegetatii si a unor vietuitoare de balta, creandu-se un ecosistem specific acestor amenajari;

- La nivel global, se poate aprecia ca investitia proiectata nu va avea ca efect cresterea gradului de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei;

Luand in consideratie cele prezentate in ac est studiu, privind impactul impactul nesemnificativ asupra factorilor de mediu, se recomanda eliberarea acordului de mediu, conditionat de indeplinirea recomandarilor si masurilor prevazute in prezentul studiu.



56

Documents

Reprezentant - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/81054_SC Cornea Ind Construct SRL.pdf · Elaborarea Raportului privind impactul asupra mediului se realizeaza conform Ghidurilor