Embed Size (px)
Citation preview
II\
. Editura EIKON
Bucuresti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1,
cod pogtal 014606, RomAnia
Difuzare / distribu$e carte : tellfax: 021 348 1474mobil: 0733 r3r 145, oTzg og4 Boz
e-mail : [email protected]
. Redactia: tel:021 348 1474mobil: 0728 084 802, 0733 131 145
e-mail : [email protected] : www.edituraeikon,ro
Editura Eikon esre acre ditati de Consiliul Nagional
al Cgrcetirii Stiintifice din invigimXntul Superior (CNCSIS)
Descrierea CIP este disponibili la tsibliote ca Nagionali a Rominiei
ISBN: 978-606-7 11-97 8-7
Tehnoredacror: Mihiiqi Stroc
Editor: Valentin Ajder
Dr. Tudor Gheorghe Drd. Cerceloiu Midilin
organizagional in asistenta sociala
a Persoanelor cu handicaP
Responsabilitate gi markedng
EilollBucuresd, 2018
DR. TUDOR GHEORGHE DRD. CERCELOIUMADATIN
39. Organizatia Nariunilor Unite, Regulile Standard priuindegalizarea panselor pentnt persoanele cu handicap, Lucrare editati inlimba romini cu sprijinul Reprezentangei Speciale a UNICEF
40. Pap, Florin, Pasa, Luminita, Mihaela, Asistenla Socia/,i inRorn,inia, Iagi, Editura Polirom, 2004
41. Peattie, S., & Peartie, K. (2002). Ready ro fy solo? Reducingsocial marketing's dependence on commercial markedng theory.Marketing Tlteory, 365-385.
42.Pop, Luana, Miruna Irnagini Instituyionale ale Tranzipiei,Iaqi,Editura Polirom, 2003
43.Pop, Luana, Miruna, Palitici Sociale, Elernente de teorie, analizd;i eualuare a politidlor sociale,Bucuesti, Edirura Economici ,2005
44.Prcchaska, J., & DiClemente, C. (1984). Tht Transtheoreticalapproach: Crossing the traditional Boundaries of Therapy. Homewood:DowJones-Irwin.
45. Reuista de Asisten;d Social,i, m.6/2002, Bucuresri, Editati deCatedra de Asistengi Sociali, Facultatea de Sociologie si AsistenEisociah, Llniversitatea Bucuresri, sub egida Comisiei Interministerialede Asistenti. Sociali, a Comisiei Guvernamentale Anri-Siricie siPromovare a Incluiziunii Sociale, a Reprezentangei UNICEF inRomAnia,2002
46. Rusu, Constantin, Defcieny,i, Incapacitate, Handicalt, GhidFundamental pentru proteclie, educayie speciali, readaptarea ;iintegrarea socio-profesional,i a per-soanelor in difcuhafr, Bucuregri,Editura Pro Human itate, 1997
47.Smith,W. (2001). Erhics and the social markerer: a frameworkfogpracdoners. In A. Andreasen, Ethics in Social Marketing (pp. I-L6).\il/ashin gton D C : G eorgerown Universi ty Press.
48. Stefan, lv{ircea, Psihopedagogie Special,i, - Defcienya de Wdere,Bucuresti, Editura Pro Flumanitate, 2000
49. Vasilescu, Daniel, Oameni asemenea, Persoanele cu handicap dinRorninia, Bucuregti, Editura Compania, 200 I
Cuprins
CAPITOTULINOTIUNI INTROD UCTIYE DESPRE HANDICAP ........................ 5
I.l.Originea gi evolulia nofiunii de handicap ......,..,...5
I.2. Criterii gi nivele in evaluarea handicapului.............................9
i.3. Modalitn{i de abordare a problematicii persoanelor cu
handicap ..............11
L4. 'I'endinte actuale privind egalizarea ganselor pentru per-
soanele cu handicap ...............14
CAPITOLUTIICATEGORII DE HANDICAP. ETIOTOGIE $l TIPOLOGII ............ 2lII.1. Deficienfa mintaln ............... ...........,.2t
II.1.1. Etiologia deficienfei mintale .......22
IT.I.2. Clasificarea deficienlelor mintale.....,.;.............. ..........,....25
II.1.3. 'I'ipologia deficienlelor tnintale .....................27
II. 1.4. Recuperarea persoanelor cu defi cienli minta16...,......... 30
II.2. Deficienfele senzoriale. ......,..............32
II.2.I. Deficienla de auz .,.,.,32
IL2.I.l. Etiologia tulbur[rilor de auz:.... ...,...,..........33
IL2.I.2. Clasificarea deficienlelor de au2..... ............34
II.2.L3. Surditatea copilului... ................35
II.2.1.4. Clasificarea surditililor la copil: ................36
II.2.I.5. Surdomutitatea.......... ................37
II.2.1.6. 'I'ipologia deficienlelor de auz: ...................37
II.2.1.7. Recuperarea qi integrarea deficienlilor de aaz ............39
IL2.2. Deficienfa de vedere... .................43
778 179
DR.TUDORGHEORGHE DRD.CERCELOIUMADATIN
II.2.2.L. Etiologia tulburirilor de vedere .,.........,...4311.2.2.2. Clasificarea tulburirilor de vedere ............u1I.2.2.3.,,Afecliuni oftahnologice intAlnite la copii ..................46I1.2.2.4. Tipologia deficienfilor de vedere ...,..,.......47IL2.2.5. Recuperarea deficienlilor de vedere: ........49
II.3. Deficienfe fizice gi psihomotorii........... ..........,..50iI.3. 1. Etiologia deficienfelo r frzice gi psihomotorii.................. 5 1
II.3.2. Clasifi carea defi ciengelo r frzice gi psihomotorii ............. 52
II.3. 3. Recuperarea deficienlektr frzice gi psihomotorii............ 5 5
il4.Tulburirile de comportament.............. .,.............s6II.4.1. Tiisituri de personalitate ......... .....................j7II.4.2. Etiologia tulburirilor de comportament...., ...,................j7II.4.3. Tabloul acestor tulburiri comportamentale cuprinde... 58
IL4.4. Recuperare a I terapia tulburlrilor de comportament .... 5 8
II.5. Deficientele de limbaj .........,.............59II.5.1. Etiologia tulburirilor de limbaj ................,.... 59
II.5.2. Clasificarea deficien{elor de limbaj ,.............60II.5.3. Recuperarea tulburirilor de limbaj ..............63
, II.6. Deficienlele multiple/asociate.......,. ..,.................63IL6.1. Autismul .............,......63II.6.1.1. Etiologia autismului. .......,.........64IL6.L2. Tipologia autismului. ................64II.6.1.3. Recuperarea autigtilor. ..............65
II.6.2 Surdocecitatea ..............66
CAPITOTULUIASISTENTA $I PROTECTIA PERSOANETOR CU HANDICAP.REGTEMENTAru TTCISTATIVE PRIVIND PERSOANETEcu HANDICAP.......... ............68III.1. Asistenla qi protecfia persoanelor cu handicap .................6sIII.2. Reglementiri legislative privind persoanele cu handicap 69
R e s p o n s n lt i / i I a l. e S i nt arle e t i zrg o rgan i.z ayi o n a Iln nsitleula sot'inli a ltersoanelor cu. harudicap
III.Z.L Reglcmcrrtdri legislative interne....... ............69
III.2.2. Rcglementiri legislative internalionale............ ..............70
III.3. Drepturile persoanelor cu handicap reglementatede legislafia interni ................71
III.4. Obligafiile persoanelor cu handicap ................81
III.5. Servicii gi prestalii sociale.. .............82
nL5.1. Servicii sociale....... ...................,..82
III.5.2. Prestalii sociale ........87
III.6. Drepturile persoanelor cu handicap privind pensionarea38
CAPITOTUL ryMARKETINGUL SOCIAL - O SCURTA PR828NTAR8................ 9 I
CAPITOTUTVORGANIZAREA $I FUNCTIONAREA SISTEMUTUI DE
ASTSTENTA SOCTALA iN nOnnAltrA ............. ......... i03
Vl.Istoric ..........103
V2. Organizarea actuall la nivel central ......,........., i07
Y. 3. Organi zar ea actuali la nivelul judeplui Brdila ........,,........, I 08
V.4. D.G.A.S.P.C. Briila - principalul furnizor de serviciisociale pentru persoanele cu handicap. Prezentare Generali. tio
CAPITOLUL VI - STUDIU PRACTIC
Studiu comparativ - Centrul de Zi pentru ingrijirea gi
Recuperarea Persoanelor cu Dizabilitifi $i Centrul de ingrijiregi Asistenfi pentru Persoane Adulte cu Handicap .... 1i6
VL1. Identificarea temei cercetirii... ....116
VI.2. Ipotezele de cercetare ...............,... 116
VI.3.Scopulgiobiectivelecercetf,rii...,,....,........ ......rr7VI.4. Desfi$urarea cercetirii |i metodele utili2ate..............,..... tt8
180 181
DR. TUDORGHEORGHE DRD. CERCELOIUMADALIN
VL5. Centrul de zi pentru ingrijirea gi recuperareapersoanelor cu dizabilitiF............ .........119VL6. Centrul de ingrijire gi Asisten
CAPITOLUL INOTIUNI INTRODUCTIVE
DESPRE HANDICAP
I.l.Originea gi evoluEia nofiunii de handicap
La origine, termenul de handicap nu a fost un cuvAnt simplu ci
o sinragmi. Era compusi din trei unitigi semanrice diferite, hand
in cap. in limb" englezi, unde sintagma a apirut Pentru prima oari(sec. XVI), hand inseamni ,,mAni', in este echivalent cu in, iar cap
inseamni ,,cascheti', ,,ciciuli'. Expresia hand in caP era folositi pen-
ffu desemnarea unui joc in care parrenerii i9i disputau diverse obiecte
personale dupi un preE fixat de un arbitru' Obiectele erau Pu.se intr-o
.e.i,rle (,."p";, de unde se extrigeau cu mXna (,,hand"), absolut la in-
tAmplare. ,,Prin contractare lingvistici, consoana n de la in a dispirut,i"r Jnt*g-* a devenit cuvAnt de sin. stititor: handicap, in secolul
XWII (I754),cuvAntul handicap incepe si fie aplicat la competigiile
dintre doi cai, iar mai tArziu (1786) gi la cursele cu mai mult de doi cai.
Deplasarea semantici a handicap-ului de la semnificagia primarl de
,,joi de noroc", la semnificagia secundari, aplicabili la cursele de cai, a
fost posibili intrucAt in ambele situaEii avea loc o evaluare comparativi
a ,,obie ctelor ,, afate in competigie: in primul caz, a efectelor Persona-le, in al doiiea caz, acailor. Prin cursi cu handicap se ingelegea acea
cursi in care sansele inegale ale cailor erau, in principiu, egalizate prinobligaEia celor mai buni de a Purta o greutate in plus, in funcgie de
performangele anterioare deja confirmate."r
,,in limba frencezi scrisi, termenul de handicap (cu sensul siu
specific, aplicabil la cursele de cai), apare deja consemnat la L827"2'
I Rusu, Constantin, (redactor coordonator), Defcienl,i, Incapacitate, Handicap,
Gltid fundamental ltentru proteclie, educalie sltecialri, reada4tarea ;i integrarea so-
tio-profesionaLi a persoanelor in dificubate, p.232 Byron, T., Manuel de lbmateur de courses
DR. |UDORGHEORGHE DRD. CERCELOIU MADALIN
in dictionarele de limbl francezd., rermenul este intilnit, pentru pri-ma dati, in suplimentul ,,Litrd'] edigia 7877. in"Les Dictionnaires delAcademie", rermenul handicap este introdus abia la ediEia 1877. Laintervale diferite, incep si apari 9i derivatele ,,handicaper" (1854),
,,handicapeur" (persoana care stabilegte handicapurile, 187 2),,,han-dicapage" (1906). Extensia conginutului semanric al handicap-uluicontinui prin glisarea acesruia de la limitarea capacititilor cailor lalimitarea capacititilor oamenilor, apoi, de la limitarea capacititilorumane la consecintele acestor limitiri. Nu se cunoaste cu exactitate,data convertirii semantice de la domeniul cabalin la domeniul uman.Este sigur insi ci aceasti conyertire s-a produs mai intai in tirile an-glo-fone, mutatia semantici transferindu-se apoi, progresiv, in tirilefrancofone, iar mai apoi 9i in celelalte perimetre geografice. Se estimea-z!-spre exemplu-ci termenul de handicap frzic, aplicabil la domeniulrealitigilor umane, ar 6 apirut pe la sfbrsitul deceniului IV al secoluluixx (1e40).
in dicdonarele apirute sub egida Academiei RomAne, edigia din1934 (Sextil Puscaciu) nu se face nici o referire la rermenul de handi-cap si nici lavreunul dintre derivatele lui. ,,Dictionarul limbii romine"cosemneazi termenul de handicap in ipostaza de substantiv (cu douisemnificagii proprii si o semnificafie figurati), la care adaugi deriva-tul verbal a handicapa (cu o semnificatie proprie si una figurati). in,,Dictionarul Enciclopedic RomXn", contrar agrepririlor, neologismulhandicap este iarlsi absent. in schimb, in toate dicgionarele ulterioare,termenul de handicap este prezenrat gi explicar alituri de derivatul siuverbal a handicapa. Nu apare insi derivatul handicapat (adjectiv 9isubstantiv), degi in limbalul comun (oral 9i scris), copil handicapatsau persoani handicapati deveniseri deja expresii curenre.
In literatura de specialitare, o penerragie masivl a termenului de
,,handicap" se produce abia in ultimul deceniu. Exemplu edifica-tor, itr ,,Regulamentul scolilor pentru copii cu deficienEe" - 1971,
Responsabili'tate !i marleeting organizapionalin asisten{a sociali a persoanelor crt' harudicap
cuvintele handicap si handicapat nu sunt folosite nici micar o singuridati. ,,Deplasarea semantice a termenului de handicap, de la semnifi-
catia originari restrinsi (aplicabili doar curselor de cai),la semnificagia
actuali extinsl (aplicabili realitiEilor umane), a fost insogiti 9i de depla-
sarea dominantei lexicale de la egalitatea in concurengil,la deztvtn'tajul in concurenti. O asemenea deplasare pare si constituie deja un
proces incheiar gi ireversibil, dovadl ci, prin simpla rostire a cuvAntului
handicap, se induce, automat, gi ideea de nuanti defavorizanti. Ideea
de dezavantaj 9i dificultate' Pe care o semnifici termenul de handicap,
nu a apirut insi, la inceput, decXt prin raPortar€ la un context social.
Interesa, deci, dezavantajul social al individului afat in concurenti si
nu ahe stiri de inferioritate."3 De la semnificagia sa sociali, termenul de
handicap este deturnat apoi spre o semnificagie accentuat medicalizati,
cind pe prim plan nu se mai situeazi dezavantajul social, ci dezavanta-
jul bio-psihic) interpretat ca o consecinqi a unei maladii, a unei devieri
de la normalitatea somato-psihici). De la consecinga maladiei se trece
apoi, la maladia insisi, astfel incAt, in numeroase contexte' termenul de
handicap este folosit ca substitut al termenilor: boali, maladie, defi-
cienti, tulburare somato-psihici, anormalitate ,,Punctul de vedere
al Organizagiei Mondiale a SinataEii este ci termenul de handicap ar
trebui piastrat cu accepliunea sa specifi ci' de dezavmtait de diferenlidefavorizanti, de consecinti situationali apiruti ca urmare a defici-
cngelor gi maladiilor invalidante. Se poate regine deci, pentru nogiunea
de handicap, urmitoarea evolutie semantici:
1. handicap - joc de noroc prin care se disputi efectele personale
cvaluate in prealabil de citre un arbitru;2. handicap - greutate sau distangi suplimentari, necesare egalizl'
rii ganseior la cursele de cai;
3. handicap - diferengi cuantificabili intre performangele jucito-rilor de golf
:l Rusu, Constantin, (redactor coordonator), Defci'eny,i., Incapacitate, I{andicap,(,:ltirlJi,r.ndatnental pentru protecfie, educayie speciaLi, readaptarea / intc.grare"z so-
rio-pro.fisionald a persoanelor irc di/icultate, p.74
DR. TUDORGHEORGHE DRD. CERCELOIUMADALIN
4. handicap - totalitarea reperelor cu care un concurent a fost pusin inferioritate (in sport);
5. handicap - dezwantaj, diferenti defavorizantS, consecinte ale
unor maladii invalidante sau ale unor dificultigi sociale
6. handicap - boali, maladie, deficiengi, tulburare neuropsihicl,deviere de la normalitate;
7. handicap - dezavantaj nespecific (prin extensie abuziv|)."a
Consider ci., prezenta sau absenta stirii de handicap este pusi inlegituri cu prezenga sau absenta autonomiei exisrengiale. Pe de ahiparte, absenta autonomiei existengiale e atribuiti unor cauze - defi-cienge sau incapacitlgi. Este trecuti cu vederea sau ignorati aproapetotal infuienga perrurbatoare a factorilor de mediu. Ori, din punctde vedere al cauzelor sale, nu putem eluda impactul dintre elementeleintrinseci ale individului 9i presiunea factorilor exrrinseci ai ambianEei.Pentru depisirea interpretirii unilatrale a stirii de handicap (in sensulci acesta s-ar datora exclusiv individului), Ph, W'ood (1980) propun€revenirea la semnificatia proprie a nogiunii de handicap, deci la in-terpretarea ei ce dezavtntaj intr-un lant cauzal care pornesre de la omaladie invalidanti, rrece prin deficienti si incapacitate, ajungAndsI provoace handicapul. Dupi'V?'ood existi patru elemnte distincte:
l. maladia sau traumatismul initial, exisrente inci de la nastere
sau dobAndite;2. deficienta - pierderea sau alterarea unir structuri sau a unei func-
gii (leziune anatomici, tulburare psihologici) rezultAnd in urma uneimaladii, accident sau perturbare in evolutia normali (bitrAnetea), darsi ca urmare a unor carente psiho-afecdve ;
3. incapacitatea. - reducerea parliah sau totali a posibilititii de arealizao activitate (motrici sau cognitivi) sau un comportamenr;
4. handicapul - dezavantajul social, re zultat in urma unei deficienge
a Rusu, Constantin, (redactor coordonator), Deficieny,i, Incapacitate, Handicap,Ghid fundatnenhzl pentru protecfia, educayia special,i, readaptarea / integmrea so-
cio-praJesional,i a persoanelor in diJicultate, p.26
Respo nsabilitate ;i marketing organizapionalin asistertla social,i a persoanelor cu handicap
sau incapacitlti, si care limiteazi- sau impiedici indeplinirea de citre
individ a unui roi agteptat de mediu.
Actuala lege privind protecEia gi promovarea drepturilot Persoane-lor cu handicap, legea nr.448/2006 definegte persoanele cu handicap
ca fiind ,,acele persoane cirora, datoriti unor afecginui fizice, mentale
sau senzoriale, le lipsesc abilitegile de a desfisura in mod normal acti-
vitlgi cotidiene, necesitlnd mlsuri de protecqie in sprijinul recuperirii,
integririi gi incluziunii sociale."
Handicapul reprezinti o sursi de stigmatizare, iar persoanele cu
clizabilitigi se confrunti, de multe ori cu practici disriminatorii fiindunul dintre grupurile vulnerabile ,,gintf' a marginalizirii si excluziunii
sociale. ,,...fie ci ne referim la deficiente, la incapacitigi sau la dezavan-
taje, avem de-a face cu o relatie dialectici, in care intervin simultan,
factori biolo gici, ecuagie personalS, privire exterioari."5
I.2. Criterii si nivele in evaluarea handicapuluiConsider ci, orice program de recuperare sau ameliorare a stirilor
de handicap trebuie si se sprijine Pe un act de evaluare, Pe un act de
prealabili identificare si mlsurare. Diferentele de evaluare de la un
autor la altul, de la o cercetare la alta, privitoare la aceeagi formi de
inadaptare, ar putea 6 datorate urmitorilor factori:A. Decalajul existent intre numirul subiectilor inclqi in sistemul
dc evaluare si numirul subiecgilor neverificagi sau neasista;i.
B. Decalajul existent intre numlrul subiectilor examinagi dupi un
anumit criteriu gi numirul subiectilor examinagi dupi alte criterii poa-
tc explica, uneori, diferengele de evaluare sau inadvertengele apirute'Exemplu: criteriul debilitlgil mintale a fost modificat oficial de ci-
tre O.M.S., limita inferioari a normalitigii fiind coboriti de la Q'I =tlO la Q.I. = 70. $i cu toate acestea in multe Elri (inclusiv in Romania)
lu continuat si se aplice vechile standarde, numirul persoanelor cu
5 Ferreol, Gilles, M,ina de lucru / procesele de excludere' cazul analJabeyilar ;i al ban-
,limpaf ilor,in Neculau, Adrian gi Ferreol, Gilles, Minoritari, marginali,exclryi,p.2l2
DR. TUDORGHEORGHE DRD. CERCELOIU MADALIN
handicap fiind supradimensionat.C. Numeroasele inadvertenge ale actelor de evaluare a morbiditiEii
specifice sunt favorizate de dinferengele dintre momentele efectuiriideterminirilor. in raport cu treptele coordonatei diacronice, prevalen-
ga unei forme de inadaptare nu poate fi aceeagi. Ea se modifici, pentruci, intre timp, se modifici gi obiectul, gi aparatul conceptual al cer-
cetitorului, 9i criteriile de evaluiare, s,i contextul in care se desfbgoari
investigagia.
D. DiferenEele dintre nivelele, criteriile gi formele de asistare soci-
al-educagionali a inadaptagilor creeazi in mod inerent gi diferenge de
evaluare.
E. in evaluarea revalenEei fenomenelor de inadaptare nu se poate
tr€ce peste criteriile de determinare a stirii de normalitateF. in evaluarea categoriei particulare a inadaptirii gcolare sau in de-
terminarea insucceselor (a egecurilor) la inviEituri, aici distorsiunileprincipale in determinarea prevalengelor sunt infuiengate decisiv de
criteriile randamentului gcolar.
G. InvestigaEia psihopedagogici cunoaste distorsiuni specifice tu-turor gtiinfelor experimentale, atunci cind instrumentul de cercetare
nu poate 6 detasat net de obiectul de cercetare.
Componentele funadamentale ale asistengei psihopedagogice gi
sociale sunt:7, p s ib o logici.' cunoagterea particularitigilor specifi ce dezvoltirii
psihice a persoanei si a tuturor componentelor personalitegii; atiildi-nea gi reactiile persoanei in raport cu deficienga sau cu incapacitatea sa
9i in relagiile cu cei din jur; modul de manifestare a comportamentuluiin diferite situagii; identificarea disfuncEiilor la nivel psihic; identifica-rea ciilor de recuperare/compensare a funcgiilor psihice afectate; asi-
gurarea unui cadru de securitate si confort afectiv Pentru menEinerea
echilibrului psihic 9i dezvoltarea armonioasi a personalitlEii;2. pedagogicd: evidenqierea problemelor specifice in educarea, in-
struirea 9i profesionalizarea persoanelor cu diferite tipuri de deficienge;
10 11
Responsabilitate / nzarketiztg organizayionalin asistenla sociali a persoanelor cu handicap
adaptarea obiectivelor, metodelor si mijloacelor de ivlgamint la cerin-
r.lJ i*por. de particularitigile dezvoltirii psihofizice a persoanelor
cu cerinEe educative speciale; adaptarea/modificarea conlinutului
invigimantului in funcgie de nivelul evoluEiei si dezvoltirii biopsihice
a subiecgilor supusi educagiei; asigurarea unui cadru optim de pregiti-re, astfel incAt fiecare subiect supus educagiei si instruirii si asimileze
un minimum de cunogtinge gi deprinderi practice necesare integririisociale;
3. social,i: insertia bio-psiho-socio-culturali a persoanei in realita-
tea sociali actuali sau in schimbare pe axeler profesionali, familiali,
sociali; acliuni de prevenire si combatere a manifestirilor de inadap-
tare sociali; promoyarea 9i susginerea unor politici coerente 9i fexibile
penrru proticgia 9i asistenga sociali a persoanelor afate in dificulta-
ie, informarea opiniei publice cu privire la responsabilitatea civici a
rnembrilor comunitigii fagi de persoanele afate in dificultate, precum
;i posibilitigile de valorificare a potengialului aptitudinal si relaEional
al acestor persoane in folosul comunitltii.
I.3. Modaliti$ de abordare aproblematicii persoanelor cu
handicap1) ,,Abordarea medical,i - def.cienya - se referi la deficitul stabilit
prin metode gi mijloace clinice sau paraclinice, exploriri funcgionale
.^., "lt. evaluiri folosite de serviciile medicale, deficit care poate fi de
narurl senzoriali, mintali, motorie, comportamentali sau de limbal"'6
Prin deficienli se inEelege pierderea, anomalia, perturbarea cu carac-
ter definitiv sau temporar a unei structuri fiziologice, anatomice, sau
psihologice si desemneazi stare patologici, funcgionali, stabili sau
ilc lungl durari, ireversibili sub acEiunea terapeutici gi care afecteazi
capacitatea de munci, dereglAnd procesul de adaptare 9i integrare la
locul de munci sau in comunitate a persoanei in cauzi' Termenul de
deficienEi include termeni ca defcitul desemneazi ingelesul cantitatiY
6 Ncamqu, George , coorcionator, Tiatat de llsisteny,i Sociald', p' 860
DR. TUDORGHEORGHE DRD. CERCELOIUMADALIN
al deficiengei, adici ceea ce lipseste pentru a completa o anumitl can-
titate sau intregul; defectuozitatea se refer'i la ceea ce determini undeficit; infrrnhatea desemneazi diminuarea notabili sau absenga
uneia sau mai multor funcgiuni importante care necesiti o protecgie
permanenti, fiind incurabili, dar poate fi reeducati, compensati sau
supracompensati. Dupa datele UNESCO, infirmitatea se limiteazinumai la deficienga motorie; inztaliditatea implici pierderea sau dimi-nuarea temporari sau permanenti a capacitiEii muncii; perturbarea se
referi la abaterile de la normi.2) ,,'4bordareafuncyional,i - incapacitatea - reprezinti o pierdere, o
diminuare totali sau par{iah a posibilitigilor fizice, mintale, sezoriale,
etc., consecingl a unei deficienge care impiedici efectuarea normali a
unor activitigi. Indiferent de forma de manifestare, incapacitatea con-
duce la modificiri de adaptare, la un anumit comportament adapdv, la
performanEe funcgionale care determini forme, mai mult sau mai pugingrave, de autonomie personali, profesionali sau sociali."T Incapacitateareprezintl deci perturbarea capacitigii de indeplinire normali a unei
activitlti sau a unui comportament; aceasti tulburare Poate avea un
caracter reversibil sau ireversibil, progresiv sau regresiv. Incapacitatea
poate fi evaluati, in funcEie de natura de ficienEei care o determini, prin:probe care duc la stabilirea coeficientului de inteligengi, la pierderea
auzului, a coeficientului de vedere, a gradului de dezvoltare motorie;investigatii de naturi medicali care intregesc informagiile cu privire lagravitatea sau prognoza socioprofesionali a incapacitigii respective ;
investigagii sociologice care urmiresc consecingele incapacitigii asupra
relagiilor 9i vietii sociale a persoanei deficiente.
3) ,,'4bordarea social,i rezum| consecin;ele deficienEei 9i incapaci-tigii, cu manifestiri variabile in raport cu gravitatea deficientei gi cu
exigenEele mediului. Aceste consecinge pe plan social sunt incluse innogiunile de handicap, respectiv de inadaptare, gi se pot manifestasub diverse forme : inadaptare propriu-zisi, marginalizare, inegalitate,
7 Idem
12 T3
Responsabi.Iitate / marleetirtg organizapionaIin asisteru{a social,l a persoanelor cu handicap
scgregare, excludere."s Perspectiva sociali asupua invalidititii consideri
cr-r numeroasele dificultiti pe care persoanele cu handicap le intimpinisunt rezultatul mediului creat de societatea in care triiesc persoanele
lcspective. Societatea este cea care ,,favorizeazi'dificultigile din cauza
ir-rcapacititii de a crea condigii in acord cu posibilitlgile 9i resursele pe
.,,..1. au persoanele cu dizabilitlgi. ,, Cei afectagi de astfel de limitirisunt considerati victime colective ale unei societiEi ignorante, lipsite
.lc griji; prin urmare intervengiile carevizeazi si le amelioreze situagia
,rr trebui si se concentreze asupra societitii 9i nu asupra individului."e
O sistematizare aproximativi a dus la urmitoarea clasificare a grupelor
dc dificultigi:a) dificultigi de ordin general: dificultigi de deplasare gi migcare,
l)cntru cei cu deficienge frzice; dificultigi de exprimare si comunicare,
l)cntru cei cu deficienle senzoriale; dificultigi de adaptare la modul de
viagi cotidian 9i la rigorile viegii sociale, penrru cei cu deficienge minta-
lc ;i intelectuale; dificultigi de intreEinere, Pentru persoanele lipsite de
rcsurse gi venituri sau care au venituri mici;b) dificultigi de ordin profesional: dificultigi legate de instruirea
;i pregltirea profesionali a persoanelor cu diferite forme 9i grade de
rleficiengi; dificultigi de plasare in locuri de munci corespunzitoare
profesiei sau absenga unor locuri de munci in condigii proteiate (atelie-
rc protejate, secgii speciale de producgie pentru petsoane cu handicap);
c) dificultigi de ordin psihologic 9i social: bariere psihologice care
rpar intre persoanele cu gi firi handicap ca urmar€ a dificulti;ilor in-
tiimpinate in activititile cotidiene, profesionale sau sociale, precum si
..lirr cauza unor prejudecigi sau a unor rePrezenteri deformate cu privi-rc la posibilitigile 9i activitatea persoanelor cu deficienge'
I ldcm, p. 861
' Manea, Livius, ProtecTia sociali a persoane/or cu handicap, p, 116
DR. TUDOR GHEORGHE DRD. CERCELOIUMADALIN
I.4. Tendinte actuale privind ega.lizar ea ;anselor pentrupersoanele cu handicapLa scari interna;ionali, existi o preocuPare sporiti a organisme-
lor gi instangelor de decizie fagl de asigurarea unor condi;ii gi a unorsanse egale persoanelor afate in diferite situagii de handicap' Pentru
a delimita un cadru general privind strategiile de acgiune in dome-
niul asistengei gi sprijinirii persoanelor cu handicap, Organizagia
NaEiunilor Unite a elaborat si promovat un set de reguli care si asigure
persoanelor cu handicap aceleagi drepturi gi obligaEii ca gi persoanele
normale. Persoanele cu handicap 9i organizagiile acestora, precum si
alte organizalii sau foruri ale societigii civile, impreunl cu instangele
guyernamentale ale fieclrui stat, au datoria de a acgiona 9i de a face
front comun pentru inliturarea barierelor care mai existi in calea exer-
citirii drepturilor 9i libertlgilor persoanelor cu handicap gi pentru in-
staurarea unui climat de colaborare 9i parteneriat favorabil mobiliziriituturor resurselor in scopul sporirii gradului de informare a membrilorsocietigii in legiturl cu nevoile, potenlialul 9i contribuqia persoanelor
afate in dificultate la viaga comunitiEii din care fac parte' Principalele
reguli care trebuie si susEini egalizarea ganselor pentru persoanele cu
handicap sunt:1) ,,sporirea gradului de conltientizare- frecare stat trebuie si ini-
gieze gi si sprijine campaniile de informare in legituri cu politica si
problematica persoanelor cu handicap prin programele gi serviciile
inigiate sau existente in fiecare comunitate, astfel incAt si se incurajeze
o reprezentare si o atitudine pozitive fa;i de imaginea persoanelor cu
handicap in mediile de informare."10
2) ,,Ingrr.jirea rnedical,i - fiecare stat trebuie si asigure programe 9i
servicii pentru depistarea timpurie, evaluarea si tratamentul deficien-
telor, precum 9i prograrne care si asigure prevenirea si inllturarea unordeficienfe apirute la populagii sau persoane cu grad mare de risc"'ll
10 Organizaqia Nagiunilor lJnite, Re.gtrlile standard ltriuind egalizarea yn-'elor pen'
tru persoanele cu handicap, P.20rr Idem, p.2l
r4 l5
Resporusabilitate fi nzar/eeting organizayionalin isistenta soriali a persoanelor cu' hartdicap
3) ,,Reabilitarea - frecare stat are obligagia si dezvolte programe na-
qionale de reabilitare penrru roate categoriile de persoane cu handicap,
bazatepe principiile deplinei participiri ;i ale egalitigii gi care si includio paleti largi de activirili destinate formirii aptitudinilor de bazi, im-
bunitlgirii sau compensirii funcgiilor afectate, consilierii persoanelor cu
handicap gi a familiilor acestora, dezvoltirii increderii tn sine, organizi-
rii de servicii ocazionale pentru evaluare, orientare gi insergie socialS'."12
4) ,,Seruiciile de sprtjin - fiecare star trebuie si asigure dezvoltarea,
producerea gi furnizarea de echipamenre, insrumente ;i dispozitive
nccesare sus;inerii persoanelor cu handicap (ca o misuri importantiin favoare a egalizi.rii sanselor), precum si facilitarea achizitiei de know-
how rehnic, asigurarea service-ului penrru dispozitivele 9i echipamen-
tcle respective, facilitarea achizigiei lor de cltre persoanele cu handicap
(protez. de toate tipurile, instalagii, masini 9i echipamente de produc-
qie protejate, soft adaptat Pentru anumite tipuri de deficienge)"'13
5) ,.,4ccaibilitatea - fiecare stat trebuie si introducl programe de
lcriune penrru a favoiza accesul persoanelor cu handicap in mediul
{izic inconjuritor (accesul stradal, accesul in institugiile publice 9i la
scrviciile comunitare, securitate in spatii aglomerate, etc'), precum gi
rccesul acestor persoane la informare 9i comunicare."la
6 ,,Educayia - fiecare stat este responsabil de asigurarea ganselor
cgale Ia educagie primari, secundari, pregitire profesionali sau edu-
cagie superioari a copiilor, tinerilor gi adulgilor cu handicap, de faci-
litarea ivaqimAntului integrat, fexibilzarea, imbogigirea gi adaptarea
.,rrriculurnului gcolar, de iregitirea continui , p."rrorr"l.tlui didactic
si de spe cialitate, incurajarea comunitigilor si foloseascl 9i si dezvolte
propriile resurse p€nrru a asigura educagia la nivel local a persoane lor
cu handicap."is
tz Idem, p.22DLdem,p.24ta Ldem,p.27r5 Organizatia Nagiunilor \Jnire, Regulile standdrd priuind egalizarea yanselor pen-
trrr persoanele cu handicap, p.30
