Membr� a re �elei ELEMENT

Revist� editat� de Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevist� editat� de Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneSerie nou� / Anul V / Num�rul 16 / Septembrie 2011Serie nou� / Anul V / Num�rul 16 / Septembrie 2011

Agenda JandarmerieiAgenda JandarmerieiPredare de �tafet�Conferin�� de pres� la � nalizarea sistemului E-learningZiua Jandarmeriei RuraleSimulare pe Arena Na�ional�

4-54-5

Din

sum

ar

Co lec t i vu l de redac � i e mu l �ume� te co labo ra to r i l o r ca re au con t r i bu i t l a rea l i za rea aces tu i num�r a l Rev is te i “ Jandarmer ia Român�” !

Data închideri i edi� iei :12 septembrie 2011

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Român�”

ISSN 1843 - 388XAdresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11

Sector 1, Bucure�tiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52

E-mail: revista@jandarmeriaromana.ro

Director coordonator: col. Marian ZAHARIARedactor-�ef: col. Romic� MOISERedactori: mr. Sorin DESPINA slt. Casandra ILIETehnoredactor: plt. maj. Florian GRIGOREFotoreporter: plt. adj. �ef Cristian DUMITRUAdministrator: plt. adj. Nicoleta SANDU

Revista “Jandarmeria Român�”poate � consultat��i pe site-ul w w w. j a n d a r m e r i a ro m a n a . ro

- fondat� la 15 decembrie 1922, sub titlul “Revista Jandarmeriei“ -

10-1110-11 Medierea

Alternativ� profesional�Alternativ� profesional� sau job suplimentar sau job suplimentar

Interviu cu colonelul Petre MarianPredare de �tafet� în GeorgiaSchimb de func�ii la Vicenza

22-2322-23EuropaEuropa

Bucure�tean salvat dintr-o râp�Tulburarea ordinii publice la Cabana Rar�uM�suri de ordine public� la M�n�stirea NiculaBanii pentru medicamente, recupera�i de un jandarm

24-2624-26Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

Exerci�iu teoretic al�turi de americaniAlege s� � i fair-play!Din dragoste pentru natur�, din drag pentru copiiVacan�e în siguran��

28-2928-29Agenda unit��ilorAgenda unit��ilor

Inceputurile �i desvoltarea jandarmeriei române34-3534-35RestituiriRestituiri

3232 Un jandarm str�bate mun�ii pe biciclet�“Sportul alb” în... “Bleu-jandarm”

SportSport

O poveste estival�12-1312-13Reporter la malul m�riiReporter la malul m�rii

Jandarmii arge�eni, despre munte, ap� �i energie nuclear�A fost odat� o unitate martir

6-96-9ReportajReportaj

Admitere pentru cariera de jandarm14-1514-15Orizont profesionalOrizont profesional

3333 Oina - jocul dacilor liberi, simbol al identit��ii române�ti

Tradi�ii �i valori sportiveTradi�ii �i valori sportive

30-3130-31 Poezie - Ovidiu Donis� - Daniel �tefan

Condei cu spiritCondei cu spirit

Coperta 1: Plutonier Paul Sasu, �eful Postului de jandarmi montan Bu�teni, în spri j inul turi�t i lor

Acest num�r al Revistei „Jandarmeria Român�” a fost tip�rit cu sprijinul Asocia�iei f�r� scop patrimonial "Grigore Al. Ghica" �i se distribuie gratuit.

16-1716-17 E-learning, alternativ� modern� de continuarea procesului de preg�tire

Preg�tire profesional�Preg�tire profesional�

Misiune în teatru de r�zboi20-2120-21ReportajReportaj

44 77

99 1313

21212626

2929

3232

3

S� ne ridic�m la în�l�imea tradi�iilor Armei!

Edit

oria

l

Evocarea momentului 1 septembrie 1893, când s-a constituit Jandarmeria Rural�, este o datorie de onoare �i un semn de respect al istoriei Armei noastre.

R�sfoind arhiva „Revistei Jandarmeriei” din perioada interbelic�, a� �m c� meritul pentru în� in�area Jandarmeriei Rurale îi revine guvernului condus de Lasc�r Catargiu, din care f�cea parte �i Vasile Lasc�r, ca ministru de Interne; ace�tia au prezentat Parlamentului, în ianuarie-februarie 1893, Legea asupra Gendarmeriei rurale, promulgat� prin Decret Regal în 30 august acela�i an. Actul normativ prevedea în� in�area Inspectoratului General al Jandarmeriei (condus de un general), care avea în subordine patru inspectorate de circumscrip�ie (sau regionale), în ora�ele de re�edin�� ale Corpurilor de armat� – Bucure�ti, Gala�i, Craiova �i Ia�i, comandate de c�tre un o� �er, cu gradul de maior. Acestea, la rândul lor, erau organizate pe companii, corespunz�toare unui jude�, �i aveau în componen�� sta�iuni de plas� �i sta�iuni comunale. Sta�iunile de plas� erau încadrate cu jandarmi c�l�ri, care aveau calitatea de o� �eri de poli�ie judiciar� �i erau asigura�i � nanciar din bugetul jude�ean. Cele comunale func�ionau sub autoritatea prim�riilor cu buget mai consistent �i erau încadrate cu jandarmi pede�tri, care aveau calitatea numai de agen�i de poli�ie constatatori.

Dou� elemente de avangard� ale legii din 1 septembrie merit� subliniate: în primul rând, constituirea primului Inspectorat General �i organizarea teritorial� extins� la nivel na�ional, cu atribu�ii poli�iene�ti �i militare distincte, �i în al doilea rând statuarea unor forme de preg�tire a personalului. De exemplu, la � ecare companie se constituia o �coal� de jandarmi, unde se predau teme de legisla�ie, proceduri tactice, cuno�tin�e militare generale etc. De asemenea, selec�ia pentru o� �eri �i jandarmi reangaja�i era foarte riguroas�, ace�tia provenind, în cea mai mare parte, din rândul cadrelor de elit� ale Armatei. În � ecare jude�, prefec�ii reprezentau autorit��ile superioare ale unit��ilor de jandarmi, în materie de siguran�� �i ordine public�, iar din punct de vedere al misiunilor de poli�ie judiciar�, jandarmii se subordonau judec�torilor de instruc�ie �i procurorilor.

Practic, prin Legea asupra Gendarmeriei rurale din 1893, s-au p�strat caracteristicile militare ale institu�iei (organizare, disciplin�, selec�ia cadrelor, preg�tire militar�, dotare), concomitent cu crearea unei structuri de poli�ie preventiv�, administrativ� �i judiciar�, care s� gestioneze toate problemele ordinii interne în mediul rural, unde tr�ia peste 80% din popula�ia României. In anul 1896 Legea asupra Gendarmeriei rurale a suferit unele modi� c�ri, iar 11 ani mai târziu, tulbur�rile sociale sângeroase - R�scoala de la 1907 - au pus clasa politic�, institu�iile de stat, armata �i for�ele de men�inere a ordinii interne în fa�a adev�ratei dimensiuni a dezastrului ce trebuia gestionat. Ca urmare a experien�ei dobândite, când s-a constatat c� Jandarmeria nu avea subunit��i în toate zonele administrative, �i nici nu fusese dotat� pentru misiuni de contracarare a revoltelor, clasa politic� a

proiectat, un an mai târziu, o alt� lege organic�. Prin aceasta, Jandarmeria dobândea un statut militar pronun�at, se dispunea în� in�area unui Post în � ecare comun�, cu atribu�ii de constatare �i sanc�ionare contraven�ional�, dar �i cu misiuni informative, se dubla efectivul de oameni, iar �eful unit��ii de jandarmi devenea comandant de garnizoan�. Primarii �i prefec�ii pierdeau din autoritatea juridic� asupra jandarmeriei, dar pierdeau �i dreptul de a coordona angajarea cadrelor cu func�ii de conducere, acest atribut revenind exclusiv Inspectoratului General

La începerea mobiliz�rii din Primul R�zboi Mondial, stabilit� prin Înaltul Decret nr. 2784 din 14 august 1916, efectivele Jandarmeriei dep��eau 9.000 de militari. Dintre ace�tia, 30% au f�cut parte din armata operativ�, ceilal�i constituind partea sedentar�, care, în fapt, a continuat îndeplinirea misiunilor din competen�a Jandarmeriei Rurale.

Dup� r�zboi, a fost adoptat un nou cadru normativ de reglementare a activit��ii Jandarmeriei, prin Decretul Regal nr. 1198 din 1 iunie 1918 � ind modi� cat� Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale. Principalele modi� c�ri au constat în: schimbarea denumirii institu�iei din Jandarmeria Rural� în Corpul Jandarmeriei; organizarea acestuia, tot pe o structur� militar�, constituit� din comandantul Corpului Jandarmeriei, ajutat de un stat major, brig�zi, regimente, batalioane, companii, plutoane, sec�ii �i posturi de jandarmi; cre�terea efectivului de oameni la cifra de 20.000 jandarmi, pentru a acoperi �i teritoriile câ�tigate �i alipite României Mari; se în� in�eaz� Batalioane de instruc�ie etc.

La 23 martie 1929, dup� ani buni de studiu �i c�ut�ri, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne �i complete de organizare a institu�iei noastre, cea mai simpl� �i mai bine ancorat� în realit��ile epocii române�ti, �i anume „Legea nr. 912 pentru organizarea Jandarmeriei Rurale”.

În mediul rural, atribu�iile Jandarmeriei cuprindeau: „serviciul ordinar” �i „serviciul extraordinar”. „Serviciul ordinar” se executa zilnic sau periodic, ca serviciu de poli�ie al Jandarmeriei rurale, conform atribu�iilor acesteia. „Serviciul extraordinar” se efectua la ordin sau la cerere, pentru executarea mandatelor de aducere �i a celor primite în scris de la autorit��ile cu atribu�ii de poli�ie general�, precum �i pentru acordarea asisten�ei �i ajutorului, la cererea scris� a altor autorit��i, când acestea erau împiedicate s�-�i execute atribu�iile. În acela�i an, a fost promulgat �i Statutul Jandarmeriei Rurale, care stabilea drepturile personalului Jandarmeriei referitoare la stabilitate, înaintare, retribu�ii �i alte indemniza�ii, grada�ii, pensii, condi�ii de c�s�torie �i recompense.

În 1939, legea organic� a fost din nou modi� cat�, iar în anul urm�tor, la 12 iulie 1940, Carol al II-lea a dispus realizarea unei singure structuri de ordine public�, prin uni� carea Direc�iei Generale a Poli�iei, Prefecturii Poli�iei capitalei �i Corpului Jandarmeriei.

Odat� cu venirea la putere a generalului Antonescu a fost emis Decretul-lege nr. 3018 din 12 septembrie 1940, prin care conduc�torul

statului �i pre�edinte al Consiliului de Mini�tri stabilea modi� carea normelor de func�ionare a serviciilor de poli�ie general� a statului, prin desp�r�irea Direc�iei generale a poli�iei de Corpul de jandarmi �i de Prefectura poli�iei capitalei �i prin repunerea în vigoare a Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, din 23 martie 1929 �i a Legii de organizare a poli�iei generale a statului, din iulie 1929.

În condi�iile particip�rii României la r�zboiul împotriva Uniunii Sovietice, a fost elaborat un nou act normativ de reglementare a activit��ii, Legea nr. 264 din 22 aprilie 1943, pentru orga¬nizarea �i func�ionarea Jandarmeriei, care stabilea c� aceast� institu�ie era un corp militar, instituit pentru a veghea pe teritoriul rural la executarea poli�iei generale �i militare.

Îndeplinirea di� cilelor �i multiplelor misiuni s-a realizat în condi�iile unor frecvente modi� c�ri în structura organizatoric� a Jandarmeriei Române, începând din toamna anului 1944, Comisia Aliat� de Control (condus� de sovietici – n.red.) impunând o reducere drastic� a Jandarmeriei. Dac� în noiembrie 1944, efectivele se cifrau la 30.718, în martie 1945 au ajuns la 12.000 de jandarmi.

Modi� carea esen�ial� a rolului Jandarmeriei se produce prin intrarea în vigoare a Legii nr. 59 din 28 martie 1947. Din acest moment, Jandarmeria trece în subordinea nemijlocit� a Ministerului de Interne �i se limiteaz� la misiuni de poli�ie, devenind „un corp auxiliar” al acesteia.

În noiembrie 1947, s-a în� in�at Secretariatul General pentru Trupe, prin ordinul c�ruia, în 23 ianuarie 1949, Trupele de Securitate preluau toate batalioanele de jandarmi �i centrele de instruc�ie în structura Comandamentului Trupelor de Securitate, iar inspectoratele, legiunile, sectoarele �i posturile de jandarmi s-au subordonat Direc�iei Generale a Mili�iei. Aceast� suit� de acte normative a pus practic cap�t existen�ei institu�iei, în acest context, Jandarmeria, Arm� de elit�, cu o bogat� tradi�ie, � ind dizolvat�.

Ast�zi, evocând istoria Jandarmeriei Rurale, aducem un omagiu celor care au slujit aceast� institu�ie �i suntem datori, prin faptele noastre cotidiene, s� ne ridic�m la în�l�imea tradi�iilor pe care le-am mo�tenit în cultura noastr� organiza�ional�!

colonel Costel GAVRIL�

"TRADI�IA ADEV�RAT� ESTE MERINDE SUFLETEASC�!"- Liviu REBREANU -

La sediul IGJR a avut loc o conferin�� de pres� sus�inut� de c�tre domnul general maior dr. Neculai Bontic, adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române, cu prilejul încheierii proiectului „Implementarea unui sistem de e-learning pentru instruirea �i perfec�ionarea continu� a angaja�ilor Jandarmeriei Române”, co-finan�at prin Fondul European de

Dezvoltare Regional�, în baza unui contract încheiat cu Ministerul Comunica�iilor �i Societ��ii Informa�ionale, cu o durat� de 23 de luni.

Proiectul s-a implementat cu succes în Municipiul Bucure�ti �i în alte 41 de jude�e, pentru 62 de loca�ii ale Jandarmeriei Romane, iar asisten�a financiar� nerambursabil� a acestuia a fost în valoare de 19.544.577,75 lei.

Obiectivul proiectului a fost cre�terea eficacit��ii �i eficien�ei procesului de instruire a angaja�ilor Jandarmeriei Române, prin implementarea unui sistem de e-learning, care s� le permit� acestora accesul la cursuri on �i off-line.

S.I.R.P.R.P. - I.G.J.R.

Agenda JandarmerieiAgenda Jandarmeriei

4

Conferinţă de presă la fi nalizarea sistemului E-learning

24 August

Predare de ştafetă

Dup� doi ani în care a îndeplinit func�ia de consilier al inspectorului general al Jandarmeriei, locotenent-colonelul Alain Vaillant �i-a luat la revedere de la camarazii din Jandarmeria Român� pentru a se reîntoarce în Fran�a. Mandatul s�u a fost preluat de maiorul Etienne Peltier, un fost absolvent al Cursului Superior Interna�ional organizat de �coala de Aplica�ie pentru Ofi�eri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, în cadrul unei întâlniri oficiale la sediul IGJR, în prezen�a conducerii Jandarmeriei Române.

locotenent Dorin LU��

28 Iulie

Fotografie de grup - de la stânga la dreapta:lt.-col. Alain Vaillant, col. Costel Gavril�, mr. Etienne Peltier �i col. Adrian Faur

1 August

Ata�a�ii de ap�rare ai Republicii Turcia,al�turi de comanda Jandarmeriei Române

Inspectorul general al Jandarmeriei l-a primit, la sediul IGJR, pe colonelul Mehmet Tural, ata�atul de ap�rare al Republicii Turcia la Bucure�ti, cu prilejul încet�rii mandatului în �ara noastr�.

Acesta a mul�umit Jandarmeriei pentru ajutorul �i deschiderea manifestate pe tot timpul mandatului s�u, iar inspectorul general al Jandarmeriei a apreciat contribu�ia domnului colonel Mehmet Tural la dezvoltarea rela�iilor de prietenie �i de colaborare cu Jandarmeria Turc�.

La acest eveniment a participat �i colonel Hikmet Yokaribas, cel care va prelua atribu�iile de ata�at de ap�rare în cadrul Ambasadei Republicii Turcia în România.

locotenent-colonel Rodica LECU

Întâlnire ofi cială

5

Ziua Jandarmeriei Rurale1 Septembrie

Avansări în grad1 August

Prima zi a lunii august a fost prilejul organiz�rii ceremoniilor de avansare la gradul urm�tor a jandarmilor care au îndeplinit stagiul minim, precum �i celelalte condi�ii prev�zute de lege. Astfel, 296 de ofi�eri, 13 mai�tri militari �i 5.472 de subofi�eri au ad�ugat o tres� la epolet �i au fost felicita�i de inspectorul general al Jandarmeriei, de comandan�ii lor, dar �i de camarazi.

Le ur�m �i noi s� se bucure de noul grad �i „la mai mare”!

Redac�ia R.J.

La sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a avut loc o manifestare festiv�, prilejuit� de împlinirea a 118 ani de la promulgarea Legii Jandarmeriei Rurale, prin Decretul semnat la 1 septembrie 1893 de Regele Carol I, act ce a statuat înfiin�area acestei institu�ii.

La aceast� manifestare, al�turi de conducerea Jandarmeriei Române �i cadre ale Inspectoratului General al Jandarmeriei au participat �i veterani de r�zboi ai Ministerului Administra�iei �i Internelor, precum �i jandarmi trecu�i în rezerv� �i retragere.

De asemenea, manifest�ri similare s-au desf��urat la nivelul tuturor unit��ilor de jandarmerie din �ar�.

S.I.R.P.R.P. - I.G.J.R.

Simulare pe Arena Naţională

În prima zi a lunii septembrie, Direc�ia General� de Jandarmi a Municipiului Bucure�ti, a organizat, pe Arena Na�ional� din Capital�, o simulare a activit��ilor de asigurare a ordinii publice, în contextul desf��ur�rii unor evenimente sportive de mare amploare.

Simularea a urm�rit stabilirea concret� a responsabilit��ilor care incumb� tuturor structurilor din sistemul de ordine public� �i siguran�� na�ional� �i a avut ca principal scop, asigurarea unui climat optim publicului care va participa la evenimentele organizate pe noul stadion. Jandarmii au prezentat diferite moduri de ac�iune în situa�ii care pot ap�rea pe timpul execut�rii misiunilor de ordine public�, cu implica�ii directe asupra siguran�ei spectatorilor. Aceast� activitate a încheiat o serie de exerci�ii de preg�tire, întreprinse de întreg personalul Jandarmeriei Capitalei pe Arena Na�ional�, în perioada 15 iulie - 31 august a.c., când au fost organizate recunoa�teri ale noului stadion �i ale zonei în care este amplasat, precum �i o multitudine de exerci�ii demonstrative, care s� ilustreze diferite moduri de ac�iune ale for�elor de ordine la adun�rile publice care se vor desf��ura în aceast� loca�ie.

locotenent Alexandru NICULAE

1 Septembrie

Aspect din timpul simul�rilor, in incinta Arenei Na�ionale

Col. (r) Augustin Pen�a, veteran de r�zboi,adresându-se celor prezen�i în sal�

Reportaj

6

ortajortaj

JANDARMII ARGE�ENI, JANDARMII ARGE�ENI, despre munte, ap� �i energie nuclear�despre munte, ap� �i energie nuclear�

Arge�... jude�ul cu toate formele de relief (câmpie,

deal �i munte) �i dou� bazine hidrogra� ce: Bazinul Arge� �i

Bazinul Vedea. Potrivit datelor istorice, pe Valea Arge�ului

au fost descoperite unelte ale „culturii abbeviliane”.

Între anii 106-271 e.n., teritoriul Arge�ului a f�cut

parte din provincia imperial� roman� Dacia Felix.

I. ÎN MUN�I... În nordul Jude�ului Arge� sunt cei mai

înal�i mun�i din �ar� (F�g�ra�), cu vârfurile Negoiu (2.535 metri) �i Moldoveanu (cel mai înalt vârf din România, 2.544 metri). În unele locuri, ascunse uneori de privirile oamenilor, dar �i de razele soarelui, z�pada se p�streaz� pân� la sfâr�itul verii, � ind pentru turi�ti o adev�rat� încântare.

Postul de Jandarmi Montan Arefu a fost în� in�at în iunie 2009 �i face parte din structura Inspectoratului de Jandarmi Jude�ean Arge�. În prezent este singura subunitate de acest gen de pe raza Jude�ului Arge�, conducerea inspectoratului analizând posibilitatea în� in��rii unul alt post, în localitatea Ruc�r.

Raza de competen�� a celor opt jandarmi arge�eni este atât pe traseele montane (peste 100 de kilometri), cât �i în Comuna Arefu (cea mai întins� localitate din jude�). De asemenea, ei particip� la misiuni de men�inere a ordinii publice (pe raza acestei comune exist� dou� hoteluri, 10 cabane �i 19 pensiuni turistice), pentru prevenirea �i combaterea fenomenului infrac�ional �i contraven�ional speci� c zonei montane, de asigurare a protec�iei �i conserv�rii fondului cinegetic �i piscicol natural, a fondului silvic, dar �i de protec�ie a mediului. De la începutul anului �i pân� în prezent jandarmii au aplicat aproximativ 100 de amenzi contraven�ionale, majoritatea pentru înc�lcarea normelor de protec�ie a mediului sau a convie�uirii sociale.

Postul are în dotare dou� ATV-uri �i o ma�in� performant�, cu ajutorul c�rora jandarmii montani î�i pot desf��ura activitatea în condi�ii optime. „Dac� vorbim despre dot�rile individuale ale oamenilor mei, avem ce ne trebuie astfel încât s� putem interveni oricând �i la orice or� pentru a oferi ajutor celor a� a�i în di� cultate”, spune plt. maj. G h e o r g h e S � n d o a i a , �eful de post (foto dreapta), în timp ce î�i ajut� colegii la dirijarea tra� cului.

Casa de Cultur� – sediul JandarmerieiAvalan�e, misiuni de c�utare, descoperire

�i salvare a unor turi�ti r�t�ci�i sau înz�pezi�i. Munca este di� cil� dac� nu e�ti preg�tit din punct de vedere � zic. Pentru a � în form� �i a face fa�� tuturor provoc�rilor, jandarmii se antreneaz� periodic, al�turi salvamonti�tii de la Serviciul Public Salvamont Arge�. Sediul Postului de jandarmi este în Casa de Cultur� a comunei, iar din luna iulie a acestui an, s�pt�mânal,

doi jandarmi urc� la munte, unde stau �apte zile, executând ac�iuni în comun cu cei de la Serviciul Public Salvamont Arge� (cel c�ruia îi apar�ine �i Cabana Cota 2000, acolo unde sunt caza�i salvatorii montani). „Colabor�m foarte bine cu cei de la Salvamont. Traseele pe care noi ne desf��ur�m activitatea sunt lungi, iar gradul lor de di� cultate este unul mare. De � ecare dat� ne sprijinim reciproc �i am reu�it s� rezolv�m toate cazurile. Ei cunosc potecile, c�r�rile. Au o experien�� mai mare. Acum – �i arat� spre doi dintre colegii s�i - ei sunt cei care se preg�tesc pentru o s�pt�mân� de munc� în mun�i”, mai a� rm� �eful de post, plt. maj. S�ndoaia, sus�inut de plt. Vasile Cre�u �i plt. Marius Di�u (foto jos), colegii acestuia.

Lunar, jandarmii de la postul din Arefu preiau în medie câte dou�-trei apeluri, prin care se cere o interven�ie de salvare-evacuare, pentru c� solicit�rile prin 112, atât pe raza localit��ii Arefu, cât �i pe traseele montane, sunt gestionate de „militarii salvatori”. Sunt multe cazuri care au avut un � nal fericit, dar au fost �i situa�ii când persoane le c�utate nu au mai rezistat �i au fost g�site decedate. Aceste amintiri r�mân întip�rite în memoria lor �i le produc emo�ii puternice de � ecare dat� când vorbesc despre ele.

II. TRANSPORTURI...

În anul 1971 a fost în� in�at la Pite�ti Institutul pentru Tehnologii Nucleare, c�ruia în 1977 i-a fost schimbat numele în Institutul de Reactori Nucleari Energetici, iar 13 ani mai târziu devine Institutul de Cercet�ri Nucleare. În prezent se nume�te Sucursala Cercet�ri Nucleare Pite�ti, denumire adoptat� în 1998.

Fabrica de Combustibil Nuclear este amplasat� lâng� Ora�ul Mioveni. Produc�ia de combustibil nuclear de tip CANDU a început în 1980, prin punerea în func�iune a sta�iei pilot, ca sec�ie de combustibil în cadrul ICN Pite�ti. Separarea Fabricii de Combustibil Nuclear, ca entitate distinct� a avut loc în 1992. Din anul 1998, împreun� cu CNE Cernavod� face parte din Societatea Na�ional� Nuclearelectrica (este al doilea produc�tor de electricitate din România). Fabrica de Combustibil Nuclear de pe platforma Pite�ti - Coliba�i este cali� cat� s�

7

vfabrice combustibil nuclear de tip CANDU 6 �i acoper� necesarul pentru func�ionarea Unit��ilor 1 �i 2 de la Cernavod�. În anul 2008 a avut loc transportul cu num�rul 100 c�tre Cernavod�.

Potrivit Legii 550/2004 privind organizarea �i func�ionarea Jandarmeriei Române, cap. III. art. 19, alin. 1, litera j, Jandarmeria Român�, prin structurile sale specializate asigur�, în condi�iile legii, paza sau protec�ia transportului unor valori importante, precum �i a transportului armelor, muni�iilor, materialelor explozive, stupe� antelor, substan�elor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substan�e periculoase, de� nite astfel prin lege. De asemenea, Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor �i protec�ia persoanelor precizeaz� în capitolul II, sec�iunea I - Paza cu efective de jandarmi - art. 7 alin.1: Unit��ile care bene� ciaz� de paz� cu efective de jandarmi încheie contracte de prest�ri de servicii cu unit��ile de jandarmi, la nivelul e�alonului care are organ � nanciar propriu. Iar alin. 2 �i 3 spun Serviciul de paz� cu efective de jandarmi se efectueaz� contra cost, pe baza tarifelor stabilite de Ministerul Administra�iei �i Internelor, potrivit legii; serviciul de paz� se poate efectua �i în condi�iile în care, în contrapartid�, bene� ciarul prest�rilor de servicii ofer�, la rândul s�u, bunuri sau servicii, dac� acestea sunt necesare Jandarmeriei Române.

Inspectoratul de Jandarmi Jude�ean Arge� poate încheia contracte de prest�ri servicii cu persoane juridice care au sediul social doar pe raza jude�ului. Printre transporturile ce sunt asigurate de c�tre jandarmii arge�eni se num�r� �i cele de combustibil nuclear de la Fabrica de Combustibil Nuclear de pe platforma Pite�ti - Coliba�i c�tre Centrala Nuclearo - Electric� de la Cernavod� - protec�ia acesteia este asigurat� tot de o unitate specializat� a Jandarmeriei Române. „Ceea ce facem noi este o activitate complex�. Pot spune cu mândrie c� avem sute de transporturi de acest gen, f�r� niciun incident”, spune mr. Leonard Lupu (foto jos), comandantul subunit��ii care se ocup� de aceste misiuni.

Jandarmii arge�eni au în medie dou� transporturi pe s�pt�mân�. Totul este preg�tit în cele mai mici detalii, iar la � nal lupt�torii dau o testare scris�. Testarea cuprinde întreb�ri din legisla�ia speci� c� �i moduri

de ac�iune în diferite situa�ii. „Le creez o situa�ie tactic� �i îi v�d cum reac�ioneaz�. La � nal colect�m toate gre�elile �i analiz�m. La plecarea în misiune � ecare �tie ce are de f�cut”, mai a� rm� maiorul Lupu.

„Am cei mai buni oameni”Jandarmii spun c� toate misiunile sunt

riscante. Un transport nu seam�n� cu altul. Niciodat� nu �tiu la ce s� se a�tepte. „Asigur�m transportul �i în condi�ii extreme: de la temperaturi foarte ridicate �i pân� la multe grade sub zero. Lupt�torii sunt foarte bine preg�ti�i. Am cei mai buni oameni �i merg cu ei oriunde. Au fost îns� �i cazuri când am sim�it c� un om nu este preg�tit pentru o misiune �i în condi�iile astea l-am înlocuit. Îi observ, îi citesc... Noi, jandarmii, suntem singurii preg�ti�i �i specializa�i pentru a executa astfel de misiuni riscante” spune încrez�tor mr. Leonard Lupu. Potrivit a� rma�iilor sale, preg�tirea misiunii, executarea acesteia în cele mai mici detalii �i cunoa�terea traseului sunt dezideratele lor. Jandarmii arge�eni sunt dota�i �i antrena�i pentru a interveni atunci când alte unit��i, care asigur� transporturi speciale pe teritoriul Arge�ului au probleme. Au misiuni în cooperare, pân� la grani��, cu tot ce înseamn� for�� de ordine public� specializat� în acest sens.

„Oamenii mei sunt obliga�i s� cunoasc� legisla�ia. În momentul în care se preg�tesc, o fac �i din punct de vedere mental, dar �i din punct de vedere al procedurilor de interven�ie, pentru c� oricând pot ap�rea situa�ii neprev�zute, iar ei trebuie s� �tie cum s� reac�ioneze. Niciodat� nu ne putem compara cu � rmele de paz�. Avem cei mai buni lupt�tori, avem un psihic puternic �i nu ne ferim de nimic”, este caracterizarea pe care maiorul Lupu o face oamenilor s�i. Niciodat� num�rul celor care asigur� un transport nu este la fel cu cel de dinainte sau cu urm�torul. Totul este stabilit în func�ie de traseu �i de ceea ce se transport�.

III. BARAJUL VIDRARU...

Lacul Vidraru este un lac de acumulare, situat pe râul Arge�, creat în 1965 pentru produc�ia de energie electric�. Are un volum total de 465 milioane metri cubi de ap�, o suprafa�� de 870 hectare �i o lungime de 14 kilometri. Construc�ia barajului a durat 5 ani �i jum�tate. În momentul inaugur�rii,

barajul Vidraru era al cincilea în Europa �i al nou�lea în lume între construc�ii similare. Centrala hidroelectric� Vidraru a fost pus� în func�iune pe 9 decembrie 1966. În subteran la 104 metri sub nivelul albiei râului Arge�,

se a� � patru turbine Francis (inginerul american James B. Francis, inventatorul acestor turbine), verticale, de câte 55 MW � ecare.

„Nu ave�i voie s� parca�i aici. Merge�i mai departe!”, te avertizeaz� jandarmii care patruleaz� în zona Barajului Vidraru. Plutonul 2 Vidraru din cadrul Deta�amentului 5 Jandarmi Curtea de Arge� Paz� �i Protec�ie Institu�ional� se ocup�, dup� cum îi spune �i numele, de paza �i ap�rarea obiectivului economic Sistemul Hidroenergetic Vidraru. Raza de competen�� a jandarmilor este cuprins�

între kilometrii 54 �i 61 pe DN 7C. Misiunile sunt executate

de c�tre un post mobil, care este situat pe coronamentul barajului (partea superioar�, care are o lungime de 307 metri), dou� posturi � xe amplasate în puncte vitale ale obiectivului �i o echip� de interven�ie care asigur� leg�tura între posturi, dar care particip� �i la men�inerea ordinii publice în jurul obiectivului, iar la nevoie intervine pentru restabilirea calmului. Din declara�iile plutonierului-major Aron Popa, comandantul unei grupe din cadrul plutonului care are în paz� acest obiectiv economic al ��rii, pân� în prezent nu au existat probleme din punct de vedere al pazei sistemului.

Când este deschis Transf�g�r��anul (cea mai înalt� �osea din România care trece �i prin jude�ul Arge�) aproximativ cinci mii de persoane (str�ini �i români) tranziteaz� zilnic zona.

sublocotenent Casandra ILIE

Asigurarea transporturilor speciale, de c�trejandarmii arge�eni

foto

: IJJ

Arg

e�

foto

: IJJ

Arg

e�

Patrula de jandarmi din zonaBarajului Vidraru

8

ReportajReportajA FOST ODAT�A FOST ODAT�OO UNITATEUNITATE MARTIRMARTIR

1 aprilie 2011 a fost ziua în care timpul nu a mai avut r�bdare cu Unitatea Militar� 0865 Câmpina. Cu o zi înaintea anivers�rii a 55 de ani de existen��, Centrul de Perfec�ionare a Preg�tirii Cadrelor pentru Comunica�ii, Informatic� �i Logistic�

Jandarmi Câmpina, unitatea cu cele mai bogate tradi�ii pe linia preg�tirii personalului (este cea mai veche institu�ie de înv���mânt), singura unitate de înv���mânt din Ministerul Administra�iei �i Internelor specializat� în domeniile comunica�ii,

informatic� �i logistic�, un simbol al Revolu�iei Române din 1989, s-a desfiin�at.Dar cu siguran��, va r�mâne pagina din istoria poporului, care va reaminti urma�ilor jertfa celor 37 de militari �i personal

contractual c�zu�i la datorie, în fa�a Aeroportului Otopeni, în zilele Revolu�iei din decembrie 1989.

E� cien��, dinamism, nevoi, austeritate, toate acestea sunt motive întemeiate, poate, pentru o nou� „arhitectur� institu�ional�”. Vorbe care în spatele lor ascund un adev�r trist – a venit rândul unor unit��i ale Jandarmeriei s� predea Drapelul de lupt�.

În anii premerg�tori ader�rii la NATO a României, colegii din armat� povesteau situa�ii incredibile: se des� in�au unit��i pe band� rulant�, se disponibiliza în mas�, iar de multe ori, cei care sc�pau de acest t�v�lug, dup� ce cu greu g�seau un post liber într-o alt� unitate din alt� localitate, a� au c� �i aceasta se va des� in�a. Nu credeam c� se va întâmpla a�a ceva �i în MAI, mai ales la Jandarmerie, dar iat� c� realitatea m� contrazice!

Dup� patru luni de la acest eveniment, am dorit s� rev�d sediul unei astfel de unit��i – al Centrului de preg�tire Câmpina, care s-a transformat într-o catedr�, cu specializarea logistic� �i informatic�, în cadrul �colii de Aplica�ie pentru O� �eri.

Pe drum, îmi aminteam despre prima vizit� la aceast� unitate – împreun� cu �eful Serviciului Tradi�ii, Educa�ie �i Sport (da, a existat �i un serviciu care se ocupa de tradi�iile Armei �i de educa�ie în Jandarmerie!), colonelul Nicolae Rotaru, în prim�vara anului 2001; atunci, am poposit pentru dou� zile la Câmpina, pentru concursul „Luna C�r�ii”, în cadrul c�ruia aproape dou� sute de concuren�i, militari în termen �i cadre, schimbaser� obiectul �i instrumentele luptei armate cu cele ale luptei spirituale. Unitatea era tipic� pentru acele vremuri – un furnicar perfect disciplinat, cu trasee, orar, atribu�ii exacte, o curte imens�, cu tradi�ionalele elemente � xe de infrastructur�, gen platou, teren de sport, câmp de instruc�ie, plutoane care se deplasau cu cântec - etc.

Comandantul, colonelul Ion Grecu, ne-a prezentat cu mândrie sediul unit��ii, muzeul, capela, sala unde urma s� se desf��oare concursul, spa�iile de cazare ale concuren�ilor etc. Totul lucea de cur��enie, dar... nu putea � vorba despre nici un confort. Explica�ia grupurilor sanitare, p�turilor �i saltelelor anterevolu�ionare, pere�ilor vopsi�i pân� la jum�tate în albastru, a mobilierului uzat, a rezistat în timp �i este folosit� �i azi – bugetul nu poate s� ofere mai mult. Noroc cu oamenii, care compensau prin implicare �i pasiune.

Am rev�zut unitatea în urm� cu doi ani, cu ocazia unui control de fond. Se schimbaser� multe, devenise Centru de preg�tire a cadrelor, se g�seau solu�ii la austeritate, prin aceea�i implicare �i pasiune (se confec�iona mobilier în atelierul propriu, cl�dirile se renovau în „regie proprie” etc). Se schimbaser� multe �i oamenii erau mândri de realiz�rile lor.

Revederea de acum a fost ciudat�. Din exterior, totul ar�ta la fel. Dar în spatele por�ilor albastre,

imensa unitate p�rea p�r�sit�. Pe platou începea s� pun� st�pânire vegeta�ia, terenul de sport nefolosit se deosebea cu greu de un maidan. În pavilionul de înv���mânt era o lini�te ne� reasc� pentru o unitate militar�. Explica�ia a venit curând – în tot acel pavilion nu era decât un om – �eful de catedr�, colonelul Petru� Corneanu.

Discu�ia decurge u�or, alimentat� de dorin�a de a spune �i altora of-ul ce apas� un om a c�rui via�� profesional� se suprapune cu transform�rile unit��ii. Adev�rul este nemilos – în unitatea ce avea câteva sute de cadre �i militari în termen, acum mai sunt doar ...�apte cadre. Trei subo� �eri sunt pu�i la dispozi�ie �i, cu data de 15 septembrie, Centrul ( mai exact catedra) va func�iona cu trei profesori �i un instructor de tir.

La întrebarea „Cum s-a ajuns aici?”, primul r�spuns este o ridicare din umeri �i o privire trist�. Pentru orice militar, care munce�te 30 de ani în aceea�i unitate, des� in�are este privit� ca o pierdere personal� a ceva drag. Apoi, r�spunsul m� duce într-o incursiune,3 în istoria de 55 de ani a unit��ii, cu argumente rezonabile, c� este singurul Centru cu speci� cul comunica�ii, informatic� �i logistic� din minister, c� aici se preg�tesc speciali�tii din toate structurile MAI, nu numai jandarmi (de la 1 septembrie începe un curs de trei luni, în care niciun cursant nu este jandarm, n.r.), c� unitatea are o infrastructur� bine dezvoltat�, terenul aferent caz�rmii nu face obiectul nici

unui litigiu privind dreptul de proprietate – ceea ce în vremurile de azi ar � un avantaj-n.r., baza de preg�tire militar� �i educa�ie � zic� este extins�, iar pozi�ia geogra� c� este aproximativ central�, c�ile de comunica�ii � ind multiple �i u�or accesibile. �i chiar facem o vizit� pentru a vedea pe viu condi�iile din ... fostul centru.

�eful multifunc�ional de catedr�Sunt surprins, într-un mod foarte pl�cut, de condi�iile de cazare �i

înv���mânt. Vechile dormitoare au fost recompartimentate, mobilierul este nou, condi�iile de cazare, pentru 144 de cursan�i, sunt echivalente cu ale unui hotel de cel pu�in trei stele.

„Am încercat în permanen�� s� cheltuim cât mai pu�in, am zugr�vit, am pus gresie �i faian�� cu personalul propriu, mobilierul a fost confec�ionat în atelierul nostru, totul este f�cut cu foarte pu�ini bani”, îmi spune interlocutorul meu, �eful Catedrei. A� u c� au reu�it s� compenseze cheltuielile uria�e pentru înc�lzire �i ap� cald� (centrala termic� este din 1977), prin instalarea, nu demult, a unui sistem de înc�lzire cu panouri solare, cheltuielile pe timpul cât soarele str�luce�te � ind nule.

�i, totu�i, cum s-a ajuns la des� in�area acestei unit��i? R�spunsul este unul trist – din ra�iuni economice. Trebuiau f�cute economii, iar un criteriu de evaluare a fost raportul costuri/cursant. Dar oare e corect acest criteriu, având în vedere c� aici cursurile au o durat� de trei luni (în alte centre sunt cursuri de 1-2 s�pt�mâni, maximum o lun�, deci sunt preg�ti�i de cinci ori mai mul�i cursan�i în acela�i interval de timp), cursan�ii stau în permanen�� în clase, � ecare cu pc-ul deschis (consum� electricitate), �i nu pe terenul de instruc�ie (ca în cazul preg�tirii în domeniul ordinii publice).

�i chiar s-au realizat aceste economii? Atât timp cât sunt organizate cursuri, cheltuielile de func�ionare sunt acelea�i – se consum� curent, gaze, materiale de între�inere etc; personalul a fost mutat la unit��i operative, unde prime�te salariu chiar mai mare. ...Dac� se închidea de tot, dac� se punea lac�t la poart�, poate era mai u�or de în�eles, dar, a�a, este greu de acceptat ra�iunea economic�. Mai ales c� activitatea, acum, este extrem de mult îngreunat�. Sunt aproape 15 hectare de teren �i multe mii de metri p�tra�i de construc�ii. Cum pot � administrate acestea, cu cinci oameni, de la IJJ Prahova ? �i apoi, pe timpul cursurilor, �eful de catedr� este, volens-nolens, magazioner, distribuie lenjeria, o duce la sp�lat, supravegheaz� cur��enia în spa�ii, care este asigurat� chiar de cursan�i (ace�tia m�tur�, spal�, cur��� grupuri

Pavilionul de înv���mânt

2011 - Condi�iile de înv���mânt, studiu �i cazare pentru cursan�i

9

sanitare, clasele de studiu, sala cu mese !!!), împrumut� c�r�i la bibliotec� etc.Totu�i, ochii colonelului re� ect� mândria unui vechi militar, pus într-o situa�ie

limit�. Sunt convins c� nu va renun�a u�or �i c� î�i va îndeplini misiunea pân� la cap�t, indiferent de greut��i �i situa�iile care par f�r� ie�ire.

Filmul unei dureroase desp�r�iriAm avut �ansa ca domnul colonel Ion Grecu, ultimul comandant al unit��ii,

s� poat� veni la unitate pentru o scurt� întâlnire (se a� a în concediu medical la data vizitei). Îmi rememoreaz� � lmul dureroasei decizii de des� in�are:

_Cu mult timp în urm�, generalul Crîngu� (general maior Ion Crîngu�, adjunctul Inspectotrului general pân� în iulie 2009 - n.r.), ne spunea c� centrele de preg�tire ale Jandarmeriei trebuie s� � e mai performante pentru a rezista. �i s� aibe o specializare clar�. La Ochiuri se preg�tesc structurile de ordine public�, la Sinaia cele montane, la Câmpina logistica �i informatica. To�i ceilal�i trebuie s� demonstreze c� merit� s� func�ioneze, iar aceast� viziune ne f�cea s� � m încrez�tori în viitor.

La începutul lunii martie, când se discuta febril modul de reorganizare a Jandarmeriei, am primit mai multe vizite de evaluare, inclusiv ale secretarului general al MAI din acea perioad�, iar rezultatele ne d�deau speran�e.

...De�arte, cum s-a dovedit pân� la urm�. Indiferent de argumentele noastre, �i au fost multe �i corecte, în ciuda asigur�rilor primite, la 1 aprilie 2011 am primit ordinul de des� in�are. A fost cel mai dureros moment din cariera mea, dar am trecut la punerea în aplicare a ordinelor speci� ce privind predarea unit��ii, a întregului patrimoniu. Ca militar vechi, am preg�tit momentul culminant, ca s� zic a�a, al des� in��rii – predarea Drapelului de lupt�. �i de�i regulamentele prev�d o ceremonie speci� c�, aceasta, din motive necunoscute nou�, nu a mai avut loc. Am trimis, pur �i simplu, Drapelul la Muzeul Jandarmeriei, am f�cut � �e de lichidare pentru personal, am predat ma�inile, mobilierul, cl�dirile, armamentul, am închis conturile la Trezorerie �i ...asta a fost. A, ar mai � ceva. La 1 aprilie am fost convin�i c� mai pu�in de �apte nu vom � . Au r�mas cei mai buni oameni. Dar trei dintre ei vor � da�i afar�. �i parc� e dureros s� vezi c� pleac� unii foarte buni �i al�ii, care poate nu merit�, r�mân.

_V-a�i gândit vreodat�, acum 30 de ani, când a�i venit prima dat� în aceast� unitate, comandant de pluton, c� ve�i ajunge s� preda�i Drapelul de Lupt�?

_Nu, niciodat� nu m-am gândit. Totdeauna am avut un singur gând – s�-mi fac treaba. Lucrurile au mers bine pân� acum, dar poate am avut �ansa �i, simultan, ghinionul s� � u ultimul c�pitan al acestei nave, care s-a scufundat la 1 aprilie, de ziua p�c�lelilor. Una peste alta, de-a lungul carierei, au fost �i momente frumoase, �i mai pu�in pl�cute.

_Povesti�i-mi un moment pl�cut!_Au fost multe momente pl�cute; mi-aduc aminte de exerci�iile tactice,

la terminarea unui ciclu de preg�tire, în raioanele de dislocare. Activitatea începea cu exerci�iul propriu-zis, munceam, oboseam, iar când terminam, ne relaxam, la iarb� verde, cu to�i camarazii. Uitam de oboseal�, de greut��i, toat� lumea era mul�umit�, fericit�.

_Care este cel mai mare regret?_C� am ajuns în faza în care am încheiat cariera militar� la o vârst� la care

a� � putut s� mai lucrez. Niciodat� nu m-am gândit s� renun� înainte de termen, chiar dac� erau zvonuri c� se reorganizeaz� unitatea, c� se des� in�eaz�. Dac� am pornit pe drumul acesta, am vrut s� merg pân� la cap�t. F�r� pu�in, nu am ajuns pân� la cap�t. Inten�ionam s� � nalizez proiectele începute în aceast� unitate, dar, din p�cate, nu s-a mai putut.

_Câ�i camarazi a�i început prima oar� aici �i câ�i a�i r�mas?_Am plecat la drum mul�i. Marea majoritate a celor care absolveau �coala

militar� de Transmisiuni erau repartiza�i aici. Pe parcursul anilor, via�a a f�cut ca, pe rând, camarazii de la început s� plece, iar la sfâr�it, s� mai � m doar doi absolven�i ai �colii de Transmisiuni – eu �i colonelul Petru� Corneanu, iar în Jandarmerie, generalul Dospinescu (�eful Direc�iei Comunica�ii �i Tehnologia Informa�iilor din IGJR, n.r.). Din celelalte promo�ii, nu cred c� nu mai este niciunul. Aici au p��it la începutul carierei lt. Ion Mavrodin, care ulterior a ajuns pân� la gradul de general maior, iar actualmente este subsecretar de stat, col. r. Nicolae Rotaru, actualmente profesor universitar, fostul redactor- �ef al revistei „Pentru Patrie”, col. r. Cojocea Gheorghe, fostul comandant al U.M. 0391 Bra�ov, col. r. Dumitru Palistan, fost loc�iitor pentru logistic� al I.J.J.Bra�ov, col. r. Gheorghe Andronache, fost �ef serviciu dispecerat al IGJR, col. r. Gheorghe Ceau�u, fost �ef al sec�iei transmisiuni a C.N.J., col. r. Iulian Lixandru, fost comandant al U.M.0260 Bucure�ti, col. r. Aurel �erb, fostul comandant al IJJ Covasna, comisar �ef Gheorghe Andrei, directorul adjunct al D.G.M.O. din M.A.I., comisar �ef. r. Nicolae Leonte, fost director al Liceului de poli�ie Ploie�ti �i mul�i al�ii.

_Cu ce gânduri p�r�si�i aceast� unitate?_Oamenii pe care i-am condus au fost al�turi de mine. Am reu�it s� form�m

un colectiv închegat, devotat unit��ii. Vedeam la ei dorin�a de a schimba, de a îmbun�t��ii, de a înfrumuse�a. Chiar dac� puteam s� plec, îndeplineam condi�iile de ie�ire la pensie anticipat, nu puteam s�-i las de izbeli�te, pentru c�, atunci, cred c� m-ar � privit cu dispre�. Acum vin la unitate �i m� simt ca acas�, ceilal�i camarazi m� respect�, când ne întâlnim pe strad� nu m� ocolesc. Sper c� nimeni nu îmi dore�te r�ul, întotdeauna am încercat s� ajut, chiar dac�, în plan personal am ajuns într-o situa�ie di� cil�, delicat�, dar via�a m-a c�lit �i sper s� reu�esc s�-mi îndeplinesc obiectivele mai departe.

Ce se va întâmpla cu aceast� cazarm�?Un r�spuns sigur nu poate da nimeni. Spa�iile unit��ii dep��esc cu mult

cerin�ele actuale. În pavilionul principal, ai senza�ia unei c�l�torii în timp. Ultimul etaj p�streaz� m�rturiile secolului trecut, cu u�ile albastre, sp�l�torul comun, camera de gard� etc, etajul doi este în renovare (foto jos), parterul �i etajul unul sunt deja în secolul actual, cu s�li moderne, galeria comandan�ilor sfâr�it� la anul 2011, panoul eroilor martiri de la Otopeni, muzeul unit��ii etc. Poate ar trebui s� p�str�m aceast� cl�dire a�a, ca o m�rturie a vremurilor prin care a trecut, un muzeu care surprinde o istorie de 55 de ani. F�r� o zi.

�I A C�ZUT CORTINA...

A fost un vis, un cântec, ce nu l-am cântat poate niciodat�...Voi ce-a�i trecut pe aici, de zeci de genera�ii,�i a�i l�sat în urm� ani grei de munc�, cu griji �i bucurii,A�i � crezut vreodat� c� noi nu vom mai � ?Se trage cortina �i ultimul act se joac� acum.Vechimea nu conteaz� �i nici ceea ce �tiu,Nici cât de bine joac�. E totul un pustiu.Cu bune �i cu rele, actorii-�i joac� ast�zi rolul, �tiind c� viitorul e sumbru pentru ei.Peste o jum�tate de veac ei au tr�it pe scen��i roluri mari, �i roluri mici, �i nu au fost învin�i de griji �i de nevoi.O �ti�i acum cu to�ii: ACTORII SUNTEM NOI!

Versuri scrise de colonelul Petru� Corneanu,la a� area ve�tii c� Centrul de Preg�tire va � des� in�at.

a consemnat maior Sorin DESPINA

2009 - Fotogra� e de grup - cadrele CPPCCILJ Câmpina

2011 - În memoria eroilor de la Câmpina, prin p�strarea tradi�iilor �i conservarea unui crâmpei de via��

Alternativ� profesional� sau job suplimentarAlternativ� profesional� sau job suplimentar

Actele normative care reglementeaz� acest domeniu de activitate sunt: Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicat� în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, modificat� �i completat� prin Legea 370/2009; O.G. 13/2010 pentru transpunerea Directivei Servicii �i Legea nr 202/2010.

În Monitorul Oficial nr. 581 din 2011 au fost publicate: Hotarârea nr. 2.247 din 29 iulie a.c. privind modificarea �i completarea Regulamentului de organizare �i func�ionare a Consiliului de mediere; Codul de etic� �i deontologie al mediatorilor; Reguli de publicitate a mediatorilor �i a formelor de exercitare a profesiei de mediator.

MEDIEREAMEDIEREA

Medierea este defi nită ca o modalitate facultativă de soluţionare a confl ictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane, specializată în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi confi denţialitate. Medierea are la bază încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să mijlocească negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea confl ictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, efi ciente şi durabile.

Despre apelul la mediereCând legea nu prevede altceva, părţile în confl ict,

persoane fi zice sau juridice, pot alege varianta medierii, inclusiv după declanşarea unui proces penal sau civil în faţa instanţelor competente, convenind să soluţioneze pe această cale orice problemă, în materie civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de legislaţia medierii.

Avantaje ale medieriiPentru desfăşurarea procedurii de mediere, judecarea

cauzelor civile de către instanţele judecătoreşti sau arbitrale va fi suspendată, la cererea părţilor, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Cursul termenului perimării este suspendat pe durata desfăşurării procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere. Cererea de repunere pe rol este scutită de taxa judiciară de timbru.

În cazul în care confl ictul a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părtilor, o hotărâre, potrivit dispozitiilor art. 271 din Codul de procedură civilă. Odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa va dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plătite pentru investirea acesteia.

Foarte important! Se poate recurge la mediere, în faza de judecată sau înaintea acesteia. De ce să decidă un judecator cum să se soluţioneze un confl ict dintre două persoane, când acestea pot alege o cale mai scurtă şi mai economică? Medierea dă posibilitatea de a rezolva multe dintre neînţelegerile existente şi de a preîntâmpina apariţia altora.

Alte avantaje: prin mediere se soluţionează un confl ict în cel mai scurt timp, se reduce stresul inerent unor procese şi, nu în ultimul rând, se economisesc bani (taxe de timbru, onorarii de avocat şi expert, deplasări la sediile instanţelor etc).

Derularea medieriiPărţile aflate în conflict se pun de acord şi se prezintă

împreună la mediator. În cazul în care se prezintă numai una dintre părti, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte părţi invitaţia scrisă, în vederea acceptării medierii şi încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaţia se transmite prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului.

Mediatorul facilitează comunicarea şi înţelegerea între părti, fără a impune soluţii. El contribuie la soluţionarea disputelor, urmărind: reducerea tensiunii şi comunicarea civilizată între

părţi, stabilirea precisă şi clară a numarului de probleme, concentrarea pe interesele comune, identificarea celor mai echilibrate şi corecte soluţii pentru părti etc.

Părtile aflate în conflict au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord. În cursul medierii, părtile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii. Susţinerile făcute pe parcursul medierii, de către părţile aflate în conflict, de persoanele prevăzute la art. 52 şi la art. 55 alin. (1), precum şi de către mediator au caracter confidenţial faţă de terţi şi nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepţia cazului în care părtile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atenţia persoanelor care participă la mediere, în conditiile art. 52, asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi le va putea solicita semnarea unui acord de confidenţialitate.

Dacă, pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, acesta este obligat să o aducă la cunoştinţa părţilor, care vor decide asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere. Mediatorul are dreptul să se abţină şi să închidă procedura de mediere, procedând potrivit dispozitiilor art. 56, care se aplică în mod corespunzător. În această situaţie mediatorul este obligat să restituie onorariul proporţional cu etapele de mediere neparcurse sau, după caz, să asigure continuarea procedurii de mediere, în condiţiile stabilite prin contractul de mediere.

În cazul în care conflictul supus medierii prezintă aspecte dificile sau controversate de natură juridică ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul părţilor, poate să solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Atunci când solicită punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, mediatorul va evidenţia doar problemele controversate, fără a dezvălui identitatea părţilor.

Când se închide proceduraProcedura de mediere se închide, de regulă: - prin încheierea unei întelegeri între părţi în urma

soluţionării conflictului; - prin constatarea de către mediator a eşuării medierii; - prin rezilierea contractului de mediere de către una dintre

părţi. În cazul în care părtile au încheiat numai

o întelegere parţială, precum şi în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), orice parte se poate adresa instanţei judecătoreşti sau arbitrale competente.

La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevăzute la art. 56 alin. (1), mediatorul va întocmi un proces-verbal care se semnează de către părţi, personal sau prin reprezentant, şi de mediator. Părţile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal.

Când părţile aflate în conflict au

at numai n cazurile ce parteoreşti

al

au

10

Ordinul M.A.I. nr.300 din 21.06.2004 privind activitatea de resurse umane

în unit��i ale M.A.I.- capitolul X -

Condi�ii în care poli�i�tii, cadrele militare în activitate, militarii / jandarmii / poli�i�tii de frontier� angaja�i pe baz� de contract, func�ionarii publici �i personalul contractual din Ministerul Administra�iei �i Internelor pot ocupa, prin cumul, alte func�ii decât cele în care sunt încadra�i

Art.157 – Poli�i�tii, cadrele militare în activitate, militarii, jandarmii �i poli�i�tii de frontier� angaja�i pe baz� de contract, func�ionarii publici �i personalul contractual din Ministerul Administra�iei �i Internelor pot ocupa, prin cumul, alte func�ii decât cele în care sunt încadra�i, în condi�iile stabilite de lege �i prezentul ordin.

Art.158 – Ocuparea prin cumul a altor func�ii decât cele în care este încadrat personalul Ministerului Administra�iei �i Internelor, este permis� numai în afara timpului destinat execut�rii atribu�iilor func�iei de baz� prev�zut� în statul de organizare al unit��ii din care face parte �i f�r� a afecta îndeplinirea obliga�iilor speci� ce.

Art.159 – În situa�ia în care este necesar� prezen�a în unitate, în afara orelor de program, a personalului Ministerului Administra�iei �i Internelor în vederea execut�rii unor misiuni, activit��i, servicii �i sarcini, acesta este obligat s�-�i îndeplineasc� cu prioritate atribu�iile func�iei de baz� în care este încadrat.

Art.160 – Personalul Ministerului Administra�iei �i Internelor poate ocupa, dup� caz, prin cumul alte func�ii decât cele în care este încadrat, numai dac�:

a) programul de lucru al func�iei cumulate nu presupune nerespectarea programului orar al unit��ii în cadrul c�reia este încadrat în func�ia de baz�;

b) nu folose�te în activitatea desf��urat� prin cumul aparatur�, materiale, date �i informa�ii a� ate în folosin�a / utilizarea unit��ilor din care face parte;

c) nu presteaz� g�rzi (personal medical) care afecteaz� programul de asisten�� medical� stabilit în centrele medicale ale Ministerului Administra�iei �i Internelor în cadrul c�rora î�i desf��oar� activitatea de baz�;

d) nu desf��oar� activit��i lucrative în cadrul organiza�iilor sau societ��ilor comerciale care furnizeaz� bunuri, execut� lucr�ri ori presteaz� servicii unit��ilor Ministerului Administra�iei �i Internelor;

e) nu desf��oar� activit��i didactice la institu�ii de înv���mânt, activit��i de cercetare �tiin�i� c� sau de crea�ie literar-artistic� în timpul programului de lucru, stabilit pentru unitatea din care face parte.

Art.161 – (1) Personalul Ministerului Administra�iei �i Internelor care inten�ioneaz� s� ocupe, prin cumul, alte func�ii are obliga�ia de a solicita, prin raport scris, aprobarea �efului / comandantului direct. Raportul trebuie s� cuprind� date referitoare la locul de munc� ocupat prin cumul, func�ia, programul de lucru, clauzele contractuale �i alte date pe care �eful / comandantul le consider� utile.

(2) Personalul care cumuleaz� alte func�ii are obliga�ia de a aduce la cuno�tin�a �efului / comandantului unit��ii toate modi� c�rile intervenite (încetarea activit��ii, schimbarea func�iei �.a.).

(3) �eful / comandantul analizeaz� raportul �i hot�r��te asupra solicit�rii, �inând seama de dispozi�iile actelor normative de nivel superior �i de cele ale prezentului ordin.

Art.162 – Cumularea altor func�ii �i exercitarea acestora într-un mod care contravine demnit��ii, prestigiului �i normelor de comportare ce decurg din calitatea de poli�ist / militar / lucr�tor al Ministerului Administra�iei �i Internelor în activitate, atrag r�spunderea civil�, disciplinar�, material� sau penal�.

Art.163 – R�spunderea personalului Ministerului Administra�iei �i Internelor este angajat� �i în cazurile în care se constat� c� prin exercitarea atribu�iilor altor func�ii sunt neglijate obliga�iile izvorâte din func�ia de baz�, ori este diminuat� capacitatea � zic� sau psihic� necesar� îndeplinirii corespunz�toare a acestor obliga�ii, sau c�, prin pozi�ia adoptat� în cadrul rela�iilor ce decurg din atribu�iile func�iei cumulate, este deformat� imaginea proprie �i aceea de lucr�tor în activitate al Ministerului Administra�iei �i Internelor.

ajuns la o întelegere, se redactează un acord care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnătură privată. Întelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii şi ordinii publice, dispoziţiile art. 2 fiind aplicabile. Întelegerea părţilor poate fi afectată, în conditiile legii, de termene şi condiţii.

Întelegerea părţilor poate fi supusă verificării notarului public în vederea autentificării ori, după caz, încuviinţării instanţei de judecată, în condiţiile prevăzute la art. 63. Cât priveşte sumele reprezentând onorariul mediatorului, dacă nu s-a convenit altfel, acestea vor fi suportate de către părţi în mod egal.

Cum se poate renunţa la mediereÎn orice fază a procedurii de mediere, oricare dintre părţile

aflate în conflict are dreptul de a denunţa contractul de mediere, încunoştinţând, în scris, cealaltă parte şi mediatorul. Mediatorul ia act de denunţarea unilaterală a contractului de mediere şi, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunoştinţării, întocmeşte un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere. Dacă una dintre părţile aflate în conflict nu se mai prezintă la mediere, fără a denunţa contractul de mediere în conditiile alin. (1), mediatorul este obligat să facă toate demersurile necesare pentru a stabili intenţia reală a părţii respective şi, după caz, va continua sau va închide procedura de mediere.

Cum devin mediatorOrice persoană care îndeplineşte cumulativ următoarele

condiţii poate fi mediator:a) are capacitate deplină de exercitiu; b) are studii superioare; c) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani sau a absolvit un

program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii şi avizat de Consiliul de mediere;

d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;

e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată defi nitiv pentru săvârsirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;

f ) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, cu excepţia absolvenţilor de programe postuniversitare de nivel master în domeniu, acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de mediere;

g) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi. În plus, jandarmii în activitate, care doresc să îmbrăţişeze această

profesie, trebuie să respecte şi prevederile Ordinului ministrului Administraţiei şi Internelor nr.300 din 21.06.2004 privind activitatea de management resurse umane în unităţile MAI, Capitolul X (publicat alăturat), care stabileşte condiţiile în care militarii/poliţiştii pot derula şi alte activităţi remunerate în afara funcţiei de bază.

Mediatorii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor, administrat de Consiliul de mediere şi publicat în Monitorul Ofi cial al României, Partea I. Consiliul de mediere actualizează periodic Tabloul mediatorilor şi îl pune la dispoziţie celor interesaţi la s e d i u l său, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor

administratiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a

acestuia.

Cei interesaţi să devină mediatori, se pot adresa secretariatului Consiliului de Mediere, cu sediul în Bucureşti, str. Sf. Ştefan, nr. 7, Sector 2. Mai multe detalii şi date de contact pe adresa:

www.cmediere.ro.

Documentar realizat decolonel Romică MOISE

11

12

Reporter la malul m�rii

Am ales s� � u al�turi �i de colegii de la Constan�a într-o perioad� de regres, am crezut eu, a evenimentelor nedorite de nimeni pe timpul vacan�ei, în a doua parte a lunii august. Totul a decurs lini�tit pân� am ajuns in vechea cetate de pe malul m�rii, unde mul�i turi�ti, localnici, dar mai ales gur�-casc� �i personaje dornice de apara�ii media au decis s� participe la s�rb�toarea Marinei.

De�i aveam un program destul de dens, totul a fost dat peste cap de mult mediatizatul incident, în care au fost implica�i Miron Cosma �i Nicolae Mavrodin, iar jandarmii au trebuit s� tempereze manifest�rile exprimate liber, dar dincolo de limitele impuse de lege.

A�a c� o� �erii de rela�ii publice ai unit��ilor din Constan�a, maiorul Sorin Tranc� (Inspectoratul de Jandarmi Jude�ean) �i locotenentul Codrin Popoiu (Gruparea de Jandarmi Mobil�) m-au „abandonat” �i au dat explica�ii, pân� la ore târzii în noapte, jurnali�tilor �i invita�ilor din studiouri, unde unii, din p�cate, exprimau p�reri despre lucruri de care nu prea aveau habar, iar situa�iile concrete �i clare erau interpretate pentru... probabil audien�� �i senza�ional.

Am dorit s� m� întâlnesc cu cei care sunt permanent pe stard�, iar comandantul Deta�amentului mobil al IJJ Constan�a, c�pitanul Adrian Pindic, a fost foarte amabil. Nu ascund c� am fost colegi în perioada studen�iei �i chiar am f�cut parte din echipa de handbal a Academiei, vreo doi ani, iar aceasta a contribuit la pronun�atul caracter camaraderesc al dialogului.

Discu�ia a ajuns inevitabil la probemele ce fr�mânt� � ecare comandant de la acest nivel – cum s� rezolvi toate misiunile, cum s� ai grij� �i de oameni, cum s� dep��e�ti inerentele probleme ale austerit��ii.

„Din întreg deta�amentul, am ajuns s� pot plani� ca, zilnic, la interven�ie doar cinci oameni, restul sunt în misiuni de ordine public� pe strad�. Suntem prezen�i la toate festivalurile, sunt organizate patrule in zona Falezei �i a portului turistic Callatis, ac�iuni cu Inspectoratul Teritorial de Munc� zilnic, execut�m mandate de aducere, sunt manifest�ri a�a-zis recreative (festivalul berii, n.r.), concursuri sportive, toate acestea organizate în zona litoralului. Dar nu uit�m c� mai exist� �i alte zone în Jude�ul Constan�a de care trebuie s� avem grij�, a�a c� folosim capacitatea de lupt� 100%”, îmi spunea cu o oarecare îndârjire

c�pitanul, dar aceasta s-a transformat în satisfac�ie când l-am întrebat de rezultate. A preferat s� nu vorbeasc� el �i a chemat trei subo� �eri care tocmai se întorseser� de la o solicitare prin sistemul 112. Au intrat timizi �i contraria�i; glumele „prietene�ti” ale colegilor î�i f�cuser� efectul: li se spusese c� cineva de la Bucure�ti îi a�teapt� s� dea declara�ii, nu �tiu pentru ce, dar pare ceva grav, iar asta ampli� ca starea lor de nelini�te.

�i-au revenit repede, doar multitudinea de situa�ii cu care se întâlnesc zilnic îi încurc�. Începe, cum e �i � resc, cel mai vechi încadrat, plt. adj. Acai Redin (Babai, cum îi spun colegii): „A fost ceva ciudat cu misiunea de ieri (asigurare ordinii publice la ziua Marinei, n.r.), parc� sim�eam c� vor � incidente. În seara de dinaintea ei, pu�in dup� miezul nop�ii, o cucuvea a început s� cânte pe casa mea. Am ie�it afar�, am alungat-o, dar supersti�ia... �i chiar a fost ceva- eram chiar în locul în care s-a produs alterca�ia. Am extras din mul�ime persoanele tulburente, eu zic c� a fost o ac�iune ca la carte, rapid�, curat�, dar eu am fost considerat „vinovat” c� mi-am f�cut treaba. <<Las� c� o s� ajung eu ministru de Interne �i o s� am grij� de tine �i de comandan�ii t�i!>>, mi-a strigat fostul lider al minerilor, parc� în completarea cântecului de cucuvea.”

Ar � multe de povestit, interven�ii în noapte, ho�i de benzin� prin�i în � agrant pe conducte (dar care nu au fost condamna�i), descinderi în zonele populate de minoritari (de origine t�tar�, care vorbeau în limba lor �i d�deau instruc�iuni copiilor unde s� ascund� bunurile provenite din tâlh�rii sau furturi – dar nu vedeau � zionomia jandarmilor de sub cagule, astfel c� cei din aceea�i minoritate în�elegeau instruc�iunile �i, printr-un „� er” deosebit, c�utau exact unde trebuia), teribili�ti exalta�i de alcool sau droguri,. care dup� ce î�i reveneau erau doar ni�te bie�i mielu�ei..., dar colegii de la Gruparea Mobil� m� a�teptau pentru o vizit� în zona cea mai problematic� a Litorarului - Vama Veche - 2 Mai, a�a c� a trebuit s� plec.

Alcool �i distrac�ie la maxim – dar cine are grij� dup� ?

Pentru � ecare turist, vacan�a la mare este un moment a�teptat mult timp. A�a c�, în unele cazuri, nu mai conteaz� nimic - prevederea, luciditatea, toleran�a sunt uitate cu des�vâr�ire. Sunt situa�ii incredibile, care pot schimba imediat relaxarea în stress �i dezam�gire.

Povestea începe imediat, pentru c� slt. Lauren�iu Mîndrescu este ner�bd�tor s�-mi evoce una din aceste situa�ii. „Urm�ream de mult trei tineri, alminteri ho�i cu �tate vechi, unul din Ploie�ti �i doi din Mangalia, c�rora le cuno�team îndeletnicirile. Într-o diminea�� s-au îndreptat spre zona de corturi a sta�iunii Vama Veche. Am organizat imediat o pând� pe singurul drum de <<sc�pare>>.

Patrul� de jandarmi, pe plaj�

foto

: IJJ

Con

stan

�a

Turi�tii se pot odihni lini�ti�i

foto

: GJM

b C

onst

an�a

13

Nu a trecut mult timp �i au ap�rut. Am ac�ionat rapid, nu au avut timp s� scape de <<prad�>>. Erau mai multe telefoane, gen�i de dam�, portofele. Explica�iile – copil�re�ti – c� geanta e a m�tu�ii, c� telefoanele le-am cump�rat de la ni�te turi�ti care aveau nevoie de bani ... Dup� câteva ore, când se luminase de ziu�, la Sec�ia de Poli�ie îns�, au început s� apar�... turi�tii p�gubi�i. Primul, un b�rbat care nu mai avea telefon. „Cum ar�ta?, l-am întrebat”, iar b�rbatul a descris unul dintre cele g�site asupra celor trei. „Acesta este?” �i-i ar�t aparatul, moment în care a r�mas câteva secunde bune f�r� replic�. Nu-i venea s� cread� c� e posibil a�a ceva: s�-�i recupereze bunul imediat. Dup� cîteva secunde a intrat �i o doamn�, care r�m�sese f�r� acte, bani carduri, telefoane. „Se a� au într-o po�et� gri?”, am întrebat-o, �i nu pot s� nu recunosc c� am avut o mare satisfac�ie v�zând reac�ia ei mirat�.”Cred c� asta este po�eta dumneavoastr�, nu-i a�a?”, i-am spus �i sunt convins c�, de acum înainte, a devenit o prieten� adev�rat� a jandarmilor.

Jandarmii au prins ho�ul,iar p�gubita nici nu �tia c� fusese jefuit�

Cred c� a� putea scrie un supliment al revistei cu relat�rile de pe parcursul unei zile �i a unei p�r�i din noaptea petrecute cu patrulele din zona de sud a Litoralului. Dar una mi s-a p�rut foarte interesant�, demn� de Cartea Recordurilor.

Un b�rbat cu o po�et� este, în cele mai multe cazuri, o persoan� suspect� �i dac� se întâmpl� aproape de plaj�, la o or� matinal�, suspiciunea este �i mai mare. A�� c� patrula format� din plt. Gean� Bogdan nu a mai stat pe gânduri �i l-a re�inut pe C. Constantin, din Ia�i. Despre po�et�, acesta a putut spune, cdu jum�tate dee gur�, c� este furat� dintr-un cort de culoare ro�ie. Jandarmii au încercat s� identi� ce proprietarul, cu tact, c�ci mul�i dintre turi�ti abia se culcaser�, dup� o noapte de chef. Au reu�it s� dea de urma cortului, dar ...... locatara era greu de trezit. Dup� mai mult de jum�tate de or�, a reu�it s� poarte o conversa�ie, iar dup� alte câteva minute bune a realizat c� nu mai avea po�eta. „P�i de asta suntem aici, nu cumva aceasta este a dumneavoastr�?”, i-au spus colegii no�tri. Mul�umirile �i u�urarea turistei au f�cut mai mult decât orice alt� recompens�.

Vroiau s� fure epava de la Costine�ti

Pe drumul spre întoarcere, am f�cut un mic ocol �i pe la Costine�ti. Vederea epavei a adus în discu�ie un caz recent. Locotenentul Codrin Popoiu îmi spunea de încerc�rile repetate, ale unor „colec�ionari”, de a dezmembra nava pentru a o vinde la � er vechi.

„Legea e clar�, orice epav� intr� în patrimoniul Statului. Dar nici o autoritate nu revendic� epava de la Costine�ti, de�i este un simbol al sta�iunii �i o atrac�ie turistic�. Mul�i turi�ti vin s� o vad�, mul�i înoat� pe lâng� ea; localnic � ind, de multe ori s�ream de pe ea, ai un sentiment unic. Dar acum este în pargin�, sc�rile de acces au fost furate, deja este periculos s� te aproprii. Iar de curând colegii au surprins patru b�rba�i ce sustr�geau diverse piese metalice de pe nava ce s-a numit „Evanghelia” . Improvizaser� plute din camere de la anvelopa unui tractor, cu ajutorul c�rora transportau la mal buc��i de metal din corpul navei, un transport având peste 400 de kg. Am g�sit chiar �i aparat de sudur� cu autogen, l�sat în interiorul navei, care era folosit la dezmembrarea epavei.”

În loc de concluzii

Invariabil, pe parcursul celor trei zile petrecute la Constan�a au fost exprimate multe p�reri despre organizarea �i conducerea misiunilor, împ�r�irea sarcinilor, colaborarea cu poli�i�tii. Este clar c� perioada de reorganizare impune �i o regândire a modului de ac�iune a celor din teren.

Constan�a are o situa�ie aparte. Zecile de mii de turi�ti ce se perind�, de obicei, s�pt�mânal, pe Litoral, caut� distrac�ia, extraordinarul, nebunia, adrenalina, dep��irea limitelor, unii cu ajutorul alcoolului în exces �i al drogurilor. Aceasta se adaug� infrac�ionalit��ii recunoscute din aceast� zon�, luptei între clanurile infrac�ionale pentru împ�r�irea teritoriului extrem de fertil al contrabandei, ervaziunii, prostitu�iei, tra� cului de droguri etc.

Poate c� acum este momentul, dat� � ind ampla reorganizarea structural�, s� încerc�m �i o alt� abordare a modului de asigurare a ordinii publice în zonele urbane, �i nu numai. În general, este reclamat� reac�ia întârziat� a celor abilita�i, iar explica�ia este dat� de imposibilitatea acoperirii tuturor zonelor – for�ele din strad� �i tehnca auto sunt subdimensionate. Efectul este imaginea tot mai erodat� a ministerului.

Jandarmeria are capacitatea, for�a �i celeritatea de a acoperi zonele sensibile, prin echipe � xe �i mobile, prezente permanent pe traseele infrac�onale sau în zonele de poten�ial con� ict. Indiferent de incident, jandarmii intervin imediat �i iau primele m�suri, urmând ca celelalte structuri abilitate s� poat� desf��ura ancheta în lini�te, f�r� presiuni, cu for�e mai numeroase.

Bine-n�eles, este nevoie de încerc�ri, proceduri, preg�tire �i... pu�in� voin��. M�car pentru un proiect-pilot.

maior Sorin DESPINA

"Prada" g�sit� de c�tre jandami, asupra unui ho�

foto

: GJM

b C

onst

an�a

Epava de la Costine�ti - un obiectiv turistic înc� nedezmembrat

foto

: GJM

b C

onst

an�a

Faleza de la malul m�rii - activitate de prevenirea faptelor antisociale

foto

: IJJ

Con

stan

�a

Orizont profesionalOrizont profesional

CRITERII DE ADMITERE:Pentru a putea participa la concursul de admitere în

�colile militare de subo� �eri ale Jandarmeriei Române candida�ii trebuiau s� îndeplineasc� cumulativ mai multe condi�ii:

a) s� aib� cet��enia român� �i domiciliul în România; b) s� cunoasc� limba român�, scris �i vorbit;c) s� � e absolven�i de liceu cu diplom� de bacalaureat;d) s� aib� vârsta de minim 18 ani împlini�i sau s� îi

împlineasc� în cursului acestui an;e) s� nu � fost exmatricula�i pentru abateri disciplinare,

dintr-o institu�ie de înv���mânt;f) s� aib� vârsta de pân� la 27 ani, vârst� împlinit� în

acest an;g) s� aib� capacitate de exerci�iu;h) s� � ob�inut la purtare, pe durata studiilor liceale,

media general� de minim 8;i) s� � e declara�i ap�i medical, � zic �i psihic;j) s� aib� un comportament corespunz�tor cerin�elor de

conduit� admise �i practicate în societate;k) s� nu aib� antecedente penale sau s� � e în curs

de urm�rire penal� ori de judecat� pentru s�vâr�irea de infrac�iuni;

l) s� aib� în�l�imea de minim 1,70 metri pentru b�rba�i �i 1,65 metri pentru femei;

m) s� nu � fost destitui�i dintr-o func�ie public� în ultimii 7 ani.

Admitere pentruAdmitere pentru cariera de jandarm cariera de jandarm

14

Dac� �ara (...) trebuie s� aib� un loc în concertul Europei (...), apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin comer�, decât numai prin înv���mânt.

(Mihail Kog�lniceanu)

Absolvenţii de liceuau avut �i în acest an posibilitatea de a urma o carier�

militar� prin intermediul �colilor de subofi�eri ale Jandarmeriei Române. Potrivit Hot�rârii de Guvern nr. 414/2011, privind aprobarea cifrei de �colarizare pentru înv���mântul preuniversitar �i superior de stat în anul �colar / universitar 2011-2012 �i Dispozi�iei Directorului General al Direc�iei Generale Management Resurse Umane nr. II/480 din 03.05.2011 privind recrutarea candida�ilor Ministerului Administra�iei �i Internelor pentru admiterea în institu�ii de înv���mânt – sesiunea 2011, cele dou� unit��i de înv���mânt postliceal ale Jandarmeriei au scos la concurs 306 locuri: la Dr�g��ani 156 de locuri, din care un loc pentru cet��enii români de etnie rrom� �i un altul pentru cet��enii altor minorit��i na�ionale, iar la F�lticeni 150 de locuri. Cererile de înscriere la concurs au fost depuse de 794 de absolven�i (459 la Dr�g��ani �i 335 la F�lticeni).

APT sau INAPT,PROMOVAT sau NEPROMOVAT

La fel ca anul trecut, nici anul acesta nu s-au admis derog�ri. Admiterea s-a desf��urat într-o singur� sesiune, la sediul fiec�rei unit��i de înv���mânt. Pe 21 �i 22 august, pân� la ora 14.00, s-a desf��urat etapa de prezentare a candida�ilor, luarea acestora în eviden��, achitarea taxei de participare la concurs �i eliberarea legitima�iei de concurs, care împreun� cu buletinul sau cartea de identitate este actul pe baza c�ruia un candidat particip� la probe. Din cei 459 de înscri�i la Dr�g��ani, doar 387 au ridicat legitima�ia în vederea particip�rii la examen (346 b�ie�i, 39 fete �i doi candida�i de etnie rrom�), iar la F�lticeni din cei 335 de candida�i care au avut constituite dosare de concurs s-au înscris 289 de persoane, din care 29 de fete.

Concuren�ii au fost instrui�i cu privire la modul de desf��urare a concursului, componen�a comisiilor �i a subcomisiilor �i metoda de elaborare a subiectelor. Au fost repartiza�i pe deta�amente �i au aflat cine este ofi�erul care îi va îndruma �i coordona pe parcursul probelor eliminatorii, precum �i ziua �i ora la care trebuiau s� se

prezinte pentru sus�inerea acestora. Începând din 23 august, ora 08.00, fiecare deta�ament

a mers la contravizita medical� (validarea sau invalidarea fi�ei medicale, aprecierea f�cându-se prin calificativul APT sau INAPT). Dup� vizita medical�, cei care au fost declara�i APT au fost programa�i la verificarea aptitudinilor fizice (s-a desf��urat potrivit probelor �i baremelor prev�zute pentru b�rba�i �i femei, calificativele fiind PROMOVAT sau NEPROMOVAT). Candida�ii au sus�inut trei probe: alergare de vitez� 50 metri plat, aruncarea mingii medicinale �i alergare de rezisten�� 1.000 metri. Fiecare prob� a avut caracter eliminatoriu, participarea la urm�toarea fiind condi�ionat� de promovarea celei anterioare, nefiind admise contesta�ii, repet�ri sau reexamin�ri.

Primele care au sus�inut probele au fost fetele care au fost repartizate în dou� deta�amente, câte unul pentru fiecare �coal�. „Elevii mi se par bine preg�ti�i din punct de vedere fizic. Mul�i dintre ei au sus�inut astfel de examene �i în anii preceden�i. Sunt �i cam 4-5 candida�i pe deta�ament care

foto

: SM

SJ

Dr�

g��a

ni

O parte dintre candida�i, îndreptându-se c�tre baza sportiv�

15

nu reu�esc s� treac� de probele de verificare a aptitudinilor fizice. Cu toate acestea am avut �i elevi care s-au descurcat foarte bine. Spre exemplu, este un b�iat care la alergarea de rezisten�� a scos un timp de dou� minute �i 57 de secunde”, spunea colonelul Ilie Pop, membru în comisia de examen de la �coala Dr�g��ani �i profesor de sport. Baremul minim pentru b�ie�i la aceast� prob�, era de trei minute �i 45 de secunde.

În urma sus�inerii acestor probe, din cele 29 de candidate înscrise la �coala din F�lticeni, una s-a retras, dou� au fost declarate „inapt”, opt concurente au întâmpinat greut��i la proba de rezisten��, iar �apte la cea de vitez� �i doar 11 au promovat probele fizice. Din cei 260 de b�ie�i înscri�i, trei s-au retras, �ase au fost declara�i „inapt” �i 41 nu au promovat probele eliminatorii, cei mai mul�i întâmpinând probleme la proba de vitez�.

Din cei 387 de candida�i care s-au prezentat la concurs la �coala din Dr�g��ani, au trecut de probele eliminatorii 290 de concuren�i, din care 10 fete �i un b�iat de etnie rrom�.

PENTRU A FI DECLARAT ADMISun candidat trebuia s� ob�in� minimum 40 de puncte din

90 posibile. În cazul în care pe ultimul loc se clasau mai mul�i candida�i care aveau punctaje egale, departajarea lor se f�cea folosind, în ordine, trei criterii:

- media general� ob�inut� la examenul de bacalaureat;- media general� a anilor de �colarizare din înv���mântul

liceal;- nota ob�inut� la examenul de bacalaureat la disciplina

Limba �i Literatura Român�.Dac� �i dup� aplicarea celor trei criterii candida�ii respectivi

erau la egalitate to�i urmau s� � e declara�i admi�i.

Teoria a făcut diferenţaÎn cea de-a doua etap� s-au verificat cuno�tin�ele

teoretice. Dup� centralizarea datelor privind concuren�ii care au fost declara�i „reu�i�i” la probele eliminatorii, ace�tia au sus�inut o lucrare scris�, pe 29 august, la Limba �i Literatura Român� �i la o limb� str�in� la alegere (francez� sau englez� – peste 80% din candida�i au optat pentru limba englez�).

Dup� ce lucr�rile au fost corectate, candida�ii au aflat rezultatele. Astfel, la �coala Militar� de Subofi�eri Jandarmi F�lticeni, cele 150 de locuri scoase la concurs au fost ocupate de 140 de b�ie�i �i de 10 fete. Cel mai mare punctaj a fost ob�inut de doi elevi din Tulcea �i Buz�u, care au fost nota�i cu 86 de puncte. Pe ultimul loc s-au clasat trei candida�i, care au ob�inut 50 de puncte. Dintre ace�tia doar unul dintre ei a fost admis, conform metodologiei de admitere, prin departajare dup� media general� ob�inut� la examenul de bacalaureat.

La �coala Militar� de Subofi�eri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” au fost declara�i admi�i 155 de candida�i, dintre care 6 fete �i un b�iat de etnie rrom�. Cel mai mare punctaj a fost de 78 de puncte, iar ultimul admis a primit 50 de puncte. Locul repartizat pentru minorit��ile na�ionale a r�mas liber, urmând a se ocupa conform Dispozi�iei Comisiei Centrale de Admitere a M.A.I. La fiecare dintre cele dou� unit��i de înv���mânt au fost depuse contesta�ii (dou� la F�lticeni �i trei la Dr�g��ani), îns� rezultatele acestora nu au schimbat clasamentul ini�ial al celor admi�i. Cursurile vor începe pe 19 septembrie, iar pe 1 octombrie va avea loc activitatea de depunere a jur�mântului.

„Educa�ia este cea mai bun� provizie pe care o po�i face pentru b�trâne�e” (Aristotel)

sublocotenent Casandra ILIE, cu sprijinul ofi�erilor de rela�ii publice:

c�pitan Irina AIRINEI,locotenent-colonel Ionel ARAPALEA

�i plutonier Iulian ROMAN

foto

: SM

SJ

Dr�

g��a

ni

Proba de alergare-rezisten��foto

: SM

SJ

F�lti

ceni

Instructajul candidatelor înainte de concurs

În baza priorit��ilor stabilite de Guvernul României �i urmare a constrângerilor bugetare din ultimii ani, Jandarmeria Român� a manifestat un interes deosebit în ceea ce prive�te absorb�ia fondurilor europene. În acest sens, s-au ini�iat o serie de demersuri pentru implementarea unor proiecte cu finan�are din fonduri europene nerambursabile.

Activit��ile au fost demarate în luna septembrie 2008, când la nivelul Serviciului Management Integrat Proiecte �i Reglement�ri TIC (SMIPRTIC, condus de c�tre lt. col. Cristian B�lu��), din cadrul Direc�iei Comunica�ii �i Tehnologia Informa�iei (DCTI-IGJR, direc�ie condus� de c�tre general de brigad� Vasile Dospinescu), s-a constituit un grup de lucru pentru identi� carea unor activit��i eligibile care ar putea � � nan�ate prin intermediul unor programe europene.

Din acest grup de lucru f�ceau parte: colonel Soare Daniel, lt. col. Cristian B�lu��, c�pitan Ilie M�d�lin, locotenent Carp Ionu� �i maistru militar principal Buzea Florian. Un fervent sus�in�tor a fost �i dl. general maior dr. Neculai Bontic, adjunctul pentru Logistic� �i membru în Comitetul de Conducere al proiectului, care a asigurat coordonarea tuturor activit��ilor.

În urma studierii documenta�iei referitoare la programe, dup� avizarea formularelor de propunere a � nan��rii, s-a luat decizia întocmirii documenta�iei pentru solicitarea � nan��rii în vederea implement�rii unui sistem de E-learning la nivelul Jandarmeriei Române.

Cursuri interactive�i examinare impar�ial�

Procesul de instruire �i con�tientizare în cadrul Jandarmeriei Române are loc în acest moment prin metoda standard, tradi�ional�: fa�� în fa��, în sala de curs �i în prezen�a instructorului/tutorelui. Pentru a cre�te performan�a angaja�ilor Jandarmeriei Române este necesar� modernizarea procesului de instruire �i trecerea la un sistem sus�inut de tehnologiile de tip E-learning. Cuno�tin�ele care se a� � la baza unui sistem informatizat de E-learning pot � actualizate rapid, iar structura cursurilor poate � atât de � exibil� pe cât �i-o doresc cei care le realizeaz�. Caracterul interactiv al cursurilor, interfa�a cu pronun�at caracter gra� c, ca �i posibilitatea de studiu individual �i de revenire asupra materialelor de curs parcurse anterior, aduc dup� sine o cre�tere a randamentului procesului de înv��are. Examinarea bazat� pe un sistem E-learning este impar�ial� �i poate � în acela�i timp folosit� pentru reluarea automat� a secven�elor de cuno�tin�e pentru care rezultatele au fost mai slabe, insistând asupra acestora

pân� la atingerea nivelului de cuno�tin�e dorit. Sistemele de E-learning permit urm�rirea automat� a evolu�iei cuno�tin�elor pe termen lung, asociind � ec�rui cursant un istoric de tip "foaie matricol�", certi� când astfel evolu�ia profesional� a acestuia din punct de vedere al cuno�tin�elor acumulate. De realizarea acestui proiect s-a ocupat îndeaproape dna. maior Emilia Popa care a fost �i managerul de proiect. „Sunt 23 de luni de munc� de la momentul în care mi s-a adus la cuno�tin�� c� am fost desemnat� ca manager de proiect �i c� am de gestionat acest proiect pilot în Jandarmeria Român�, � nan�at prin fonduri europene cu aplicabilitate în sistemul de înv��are al Jandarmeriei”.

Jandarmeria Român� urm�re�te cre�terea performan�ei activit��ilor sale speci� ce, condi�ie esen�ial� pentru prestarea unui serviciu public la nivelul exigen�elor europene în domeniu, care s� r�spund� necesit��ilor tuturor comunit��ilor din România. Realizarea �i implementarea unui sistem de E-learning se dovede�te a � unul dintre mijloacele cele mai economice �i e� cace în acela�i timp pentru atingerea acestui scop. În acest context, pe durata a dou� luni, a fost elaborat� documenta�ia

Cererii de � nan�are pentru „Implementarea unui sistem de tip E-learning pentru instruirea �i perfec�ionarea continu� a angaja�ilor Jandarmeriei Române”. Proiectul urma s� � e co-� nan�at prin Fondul European de Dezvoltare Regional� (FEDR) în cadrul Programului Opera�ional Sectorial „Cre�terea Competitivit��ii Economice” (POS CCE). S-a reu�it ca în 27 noiembrie 2008 s� � e înregistrate on-line proiectul �i documenta�ia aferent�, iar dosarul Cererii de � nan�are, în form� scriptic� (incluzând cererea propriu-zis�, studiul de fezabilitate,

declara�iile de angajament �i eligibilitate, bugetul

proiectului, matricea logic� a proiectului, gra� cul de implementare a proiectului) a fost depus spre evaluare pe 28 noiembrie 2008 la Autoritatea de Management, respectiv Organismul Intermediar pentru Promovarea Societ��ii Informa�ionale (OIPSI) din Ministerului Comunica�iilor �i Societ��ii Informa�ionale (MCSI).

Proiectul vizeaz� accesarea fondurilor structurale în cadrul POS CCE, Axa prioritar� 3 “Tehnologia informa�iei �i comunica�iilor (TIC) pentru sectoarele privat �i public”, Domeniul major de interven�ie 2 “Dezvoltarea �i cre�terea e� cien�ei serviciilor publice electronice moderne”, Opera�iunea 3 „Sus�inerea implement�rii de aplica�ii de E-educa�ie �i asigurarea conexiunii de broadband, acolo unde este necesar”.

Obiectivul proiectuluieste acela de a cre�te e� cacitatea �i e� cien�a

procesului de instruire a angaja�ilor Jandarmeriei Române, prin implementarea unui sistem de E-learning care s� le permit� acestora accesul la cursuri on �i off-line, efectuate la cel mai înaintat nivel tehnologic, cu ajutorul tehnologiei informa�iei,

în 62 de loca�ii diferite din �ar�. „S-a constituit o echip� cu responsabili pentru � ecare domeniu, de la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, al�turi de al�i 8 teritoriali �i 61 zonali”, a� rma managerul de proiect.

În urma unui proces riguros de evaluare, pe durata c�ruia, la solicit�rile speciali�tilor OIPSI, au fost clari� cate o serie de aspecte referitoare la eligibilitatea activit��ilor �i bugetul proiectului, acesta a fost aprobat �i selectat în 29 iulie 2009 pentru acordarea � nan��rii prin Fondul European de Dezvoltare Regional�. Ulterior, în 29 septembrie 2009 a fost semnat Contractul de � nan�are în vederea implement�rii proiectului. Dup� realizarea activit��ilor de publicitate aferente momentului de semnarea a Contractului de � nan�are, în perioada decembrie 2009 – martie 2010 institu�ia noastr� a derulat procedura de atribuire „licita�ie deschis�” �i a încheiat contractul de achizi�ie public�, în valoare de 19.124.117,53 lei pentru realizarea sistemului.

În data de 27 octombrie 2009 a fost publicat în SEAP (www.e-licitatie.ro) anun�ul de participare aferent procedurii „licita�ie deschis�” pentru atribuirea contractului de achizi�ie în vederea realiz�rii sistemului, iar deschiderea ofertelor a fost programat� pentru data de 29 decembrie 2009.

Biblioteca virtual�Având în vedere dimensiunea sa, proiectul este

primul de acest fel din România, � ind implementat în Municipiul Bucure�ti �i în cele 41 de jude�e ale ��rii, respectiv în 62 de loca�ii ale Jandarmeriei Române, ceea ce va conduce la furnizarea unor servicii de înalt� calitate pentru popula�ie. S-a avut în vedere realizarea la nivelul � ec�reia dintre cele 62 loca�ii a câte unui laborator preg�tire E-learning, care s� � e conectat la re�eaua Intranet �i s� � e dotat cu un num�r de aproximativ 20 sta�ii de lucru client, o imprimant� �i un sistem interactiv audio-video, con�inutul lec�iilor putând � accesat prin intermediul serverelor de baze de date �i a celor de aplica�ii, instalate �i con� gurate în cadrul sistemului.

Echipa de management de proiect de la nivelul IGJR a fost format� din: maior Popa Emilia, managerul de proiect, locotenent Marin Liviu, responsabil pe zona Bucure�ti, c�pitan Gabriel M�rg�rit, specialist formare profesional�, maior Mircea Boariu, specialist � nanciar, c�pitan Costan Alin, specialist juridic �i, de la începutul acestui an, a fost cooptat �i sublocotenentul Ionu� Huluban.

În cadrul acestui proiect au fost achizi�ionate echipamente în valoare de 7.767.248 lei (1.814.778 Euro), respectiv:

• servere baz� de date – 62;• servere de aplica�ii – 62• sta�ii de lucru client pentru laboratoarele

E-learning – 1240;• imprimante laser monocrom – 62;• echipamente re�ea – 62; • sisteme interactive audio-video – 62;• sisteme de baz� de date – 62.Sistemul va permite accesul cursan�ilor la

înv��area de la distan��, atât în ritm propriu cât �i în cadrul sesiunilor asistate în timp real de c�tre instructor. De asemenea, sistemul permite organizarea de sesiuni de testare cu scop de evaluare a cuno�tin�elor �i ofer� instrumente de colaborare on-line de tip conferin�� (audio-video).

O component� a sistemului este Biblioteca Virtual� de con�inut, care asigur� standardizarea

Preg�tire profesional�Preg�tire profesional�

E-learningE-learning, alternativ� modern�, alternativ� modern�de continuare a procesuluide continuare a procesului

de preg�tirede preg�tire

16

Managerul de Proiect, mr. Emilia Popa (dreapta),al�turi de slt. Ionu� Huluban (stânga)

materialelor folosite în procesul de instruire al jandarmilor. Pentru aceasta sistemul ofer� un spa�iu de con�inut educa�ional public, administrat la nivel central, în care se stocheaz� con�inuturi educa�ionale precum �i alte materiale considerate de interes. Sistemul ofer� un � ux prin care utilizatorii din unit��ile Jandarmeriei vor putea propune materiale educa�ionale, iar utilizatorii abilita�i pot vizualiza materialul propus �i pot decide cu privire la includerea acestuia în Biblioteca Virtual�. Con�inutul dezvoltat în cadrul proiectului cuprinde cursuri pentru 690 de sesiuni de instruire a câte 4 ore pe 5 nivele de preg�tire. Sesiunile de testare pot � organizate la nivelul � ec�rei structuri cu participarea jandarmilor din structura respectiv� sau, la nivel

na�ional, cu participarea jandarmilor din mai multe structuri.În timpul rul�rii testului utilizatorul poate vizualiza timpul r�mas. La

expirarea timpului, testul va � închis automat �i sistemul va prezenta utilizatorului rezultatul ob�inut. Rezultatele ob�inute trebuie prezentate în detaliu, pentru � ecare cursant. Forma de a� �are a rezultatelor va putea � particularizat� conform nevoilor bene� ciarului la momentul implement�rii.

Sistemul este capabil s� emit� o serie de rapoarte prin intermediul c�rora poate � determinat, printre altele, nivelul de instruirea al cursan�ilor �i nevoile de instruire viitoare.

Avantaje pe toate planurilePe lâng� bene� ciile de ordin educa�ional care

vor contribui la cre�terea e� cacit��ii �i e� cien�ei procesului de instruire a personalului �i, implicit la oferirea de c�tre Jandarmeria Român� a unor servicii de calitate c�tre popula�ie, implementarea acestui proiect mai prezint� un avantaj �i anume acela de reducere considerabil� a costurilor determinate de necesitatea instruirii personalului. În acest sens vor � eliminate cheltuielile de deplasare ale personalului la centrele de preg�tire; vor � eliminate cheltuielile de cazare �i hran� a personalului care ar � trebuit s� se deplaseze la centrele de preg�tire; vor � eliminate riscurile producerii unor evenimente rutiere care ar putea interveni pe timpul deplas�rii angaja�ilor la / de la centrele de instruire; va � maximizat gradul de disponibilitate al personalului din punct de vedere operativ, deoarece procesul de instruire se va desf��ura la sediul unit��ii;

De remarcat este faptul managementul implement�rii proiectului a fost realizat prin for�e proprii, la nivel intern, de c�tre speciali�tii Serviciului Tehnologia Informa�iei din cadrul DCTI. Activitatea membrilor echipei de proiect a fost concentrat� în principal pe urm�toarele: dezvoltarea �i agrearea planului de asigurare a calit��ii proiectului, dezvoltarea �i agrearea plani� c�rii detaliate a proiectului, dezvoltarea �i agrearea procedurilor de monitorizare a progresului proiectului, dezvoltarea �i agrearea procedurilor de testare �i recep�ie a livrabilelor, dezvoltarea �i agrearea procedurilor de control a modi� c�rilor �i dezvoltarea �i agrearea procedurilor �i materialelor de curs pentru instruire în cadrul proiectului. Nu trebuie neglijat nici efortul depus de speciali�tii din teritoriu care au contribuit la implementarea sistemului la nivel local.

Etapa � nal�Anul acesta, pe 6 mai, a fost realizat� acceptan�a aplica�iei pentru

platforma de E-learning, ca urmare a instal�rii, con� gur�rii si test�rii modulelor componente ale platformei de instruire AeL în toate cele 62 de loca�ii ale proiectului, iar pe 12 august a fost realizat� acceptan�a con�inutului educa�ional pentru platforma de e E-learning, ca urmare a dezvolt�rii �i integr�rii în sistemul informatic a celor 690 de lec�ii de instruire în format digital, organizate pe 7 specializ�ri �i 5 nivele de preg�tire, speci� ce

activit��ilor pe care Jandarmeria Român� le execut� ca urmare a atribu�iilor sale prev�zute de lege.

În 16 august a fost realizat� acceptan�a global� a sistemului informatic din cadrul proiectului, prin validarea integral� a tuturor etapelor de proiect parcurse �i recep�ionate, corespunz�tor cu speci� ca�iile documenta�iei tehnice. Tot de la aceast� dat�, pe o perioada de 6 luni, se va asigura asisten�a la demaraj pentru utilizarea sistemului informatic �i organizarea primelor sesiuni de instruire în cadrul platformei integrate.

Pe 29 august s-a realizat închiderea proiectului “Implementarea unui sistem de tip E-learning pentru instruirea �i perfec�ionarea continu� a angaja�ilor Jandarmeriei Române“, cu îndeplinirea integral� a obiectivelor de proiect. Trebuie remarcat faptul c� toate costurile proiectului au fost declarate eligibile, rambursarea acestora efectuându-se în totalitate.

„ A fost o munc� acerb�, o lupt� cu termenele, cu timpul �i cu noul. De asemenea realizarea acestui proiect a însemnat �i un efort emo�ional �i psihic destul de mare. Dar, în � nal lucrurile s-au � nalizat cu bine. Acesta a fost un target pentru mine”, a concluzionat maior Emilia Popa.

Sistemul de tip E-learning constituie, de asemenea, o alternativ� modern� de continuare a procesului de preg�tire a personalului. Nu r�mâne decât ca oamenii s� în�eleag� utilitatea acestui sistem �i s� încerce s� exploateze cât mai mult posibil facilit��ile oferite de acesta.

sublocotenent Casandra ILIE,cu sprijinul Direc�iei Comunica�ii �i Tehnologia Informa�iei - IGJR

24 august 2011 - conferin�� de pres� - sala de E-learninga BSIJ "Vlad �epe�" din cadrul IGJR

Anun�Anun�

17

18 19

20

ReportajReportaj

MISIUNE ÎNMISIUNE ÎNTEATRUTEATRUDEDE R�ZBOIR�ZBOI

În premier� pentru Jandarmeria Român�, inspectorul general, domnul colonel Costel Gavril�, a efectuat o misiune într-un teatru de r�zboi autentic. Este vorba despre participarea, în cadrul delega�iei conduse de c�tre chestorul de poli�ie Ioan Dasc�lu, secretarul de stat din M.A.I., în perioada 21 – 27 iulie 2011, la inspec�ia ce a avut drept scop verificarea condi�iilor de cazare �i lucru ale contingentului de jandarmi români dislocat în Afganistan, precum �i stabilirea unor contacte �i purtarea unor discu�ii cu reprezentan�i ai p�r�ii americane �i ai comenzii structurilor N.A.T.O., implicate în procesul de instruire a for�elor de ordine public� afgane.

Vizita a debutat cu o informare, sus�inut� de comandantul contingentului român, maiorul Sebastian Cuco�, privind activitatea din momentul disloc�rii pân� la data vizitei, detaliind întregul proces de integrare al acestora în centrele de preg�tire unde au fost repartiza�i �i prezentând activitatea desf��urat� de ace�tia în domeniul preg�tirii for�elor de poli�ie afgane.

Prima întâlnire o� cial� (foto sus), a fost cu generalul de brigad� Sebastiano Comitini (carabinier italian, n.r.), �eful Grupului Multina�ional pentru Consiliere �i Instruire a Poli�iei, care a subliniat importan�a pe care NTM-A o acord� componentei de preg�tire a viitorilor poli�i�ti afgani �i s-a ar�tat extrem de mul�umit de activitatea desf��urat� de instructorii �i mentorii jandarmi români. Acesta a prezentat �i concep�ia organismului pe care îl conduce, de a crea centre regionale de preg�tire, care s� asimileze �i s� coordoneze treptat activitatea unor centre de preg�tire mai mici, acesta � ind �i motivul pentru care au fost muta�i 12 jandarmi români din centrul de la Spin Boldak în Centrul Regional de Preg�tire Kandahar.

O aten�ie deosebit� a fost acordat� condi�iilor în care î�i desf��oar� activitatea instructorii români. Discu�iile cu militarii români au fost ample, au fost prezentate spa�iile de cazare �i de preg�tire, iar pentru activitatea meritorie, au fost oferite diplome �i plachete tuturor jandarmilor disloca�i în teatru. Principala problem� ridicat� a fost asigurarea securit��ii Centrului Na�ional de Preg�tire al Poli�iei Afgane de Ordine Public� de la Wardak, acesta � ind expus unui num�r de 56 de atacuri în ultimele dou� luni, f�r� victime îns� din rândul personalului român.

Subiectul securit��ii a fost reluat cu ocazia întâlnirii cu generalul-locotenent William Caldwell IV, comandantul Misiunii de Preg�tire NTM-A, la care au mai participat �i adjunc�ii acestuia: �eful de Stat Major – generalul britanic R. Dunham, generalul american A. Golden – �eful Preg�tirii for�elor de poli�ie, colonelul american W. Weaver – �eful Rela�iilor interna�ionale, colonelul american M. Klipstein – �eful Preg�tirii �i colonelul american N. Kowalski – �eful Plani� c�rii.

Conducerea NTM-A a apreciat unanim contribu�ia României la succesul misiunii, remarcând profesionalismul deosebit de care au dat dovad� jandarmii români. Referitor la situa�ia de securitate de la Centrul Na�ional de Preg�tire de la Wardak, care a fost expus celor mai multe atacuri, în urma unei întâlniri de lucru în cadrul centrului, împreun� cu ministrul de interne afghan �i cu comandantul Regiunii de Est, s-au intensi� cat ac�iunile împotriva insurgen�ilor din aceast� zon�, rezultat imediat vizibil prin reducerea considerabil� a frecven�ei atacurilor asupra bazei.

Avem origini comune?Când te preg�te�ti pentru o vizit� în Afganistan,

te a�tep�i la aproape orice, a�a c� pu�ine lucruri pot surprinde. Dar au fost multe momente când membri delega�iei au r�mas uimi�i de realitatea teri� ant� a unei lumi ce se a� � abia în anul 1390 (dup� calendarul propriu în Afganistan, nu este anul 2011, ci anul 1390). Organizarea social� (pe familii, clanuri, în care femeia nu conteaz�, iar copii - fete nu sunt lua�i în considerare - un afgan zice c� are doi copii, de�i are doi b�ie�i �i trei fete, n.r.), s�r�cia (por�ia zilnic� de mâncare, pentru foarte mul�i afgani, const� într-o lipie �i poate pu�in orez) �i clima arid� (care are drept consecin�� prezen�a permanent� a unui praf � n, ce p�trunde în � ecare por al îmbr�c�mintei, �i nu numai) sunt doar câteva dintre lucruruile care te afecteaz�, oricât de preg�tit ai � .

General-locotenent William Caldwell IV�i chestor de poli�ie Ioan Dasc�lu

21

Delega�ia M.A.I., al�turi de jandarmii români din Afghanistan

Dar a mai fost ceva surprinz�tor. Nu te a�tep�i ca la acest popor asiatic s� g�se�ti cuvinte identice cu cele din limba român� – cartu�, du�man, ceai, papuc sunt doar câteva dintre acestea, care se pronun�� identic �i au acela�i în�eles în ambele limbi.

Aprecierile la adresa jandarmilor – un plus pentru imaginea României

Informarea f�cut� de c�tre domnul colonel Costel Gavril� în videoconferin�a IGJR, la revenirea din misiune, a scos în eviden�� faptul c� jandarmii români s-au acomodat imediat �i sunt bine recepta�i de c�tre staff-ul NTM-A.

De exemplu, colonelul Ovidiu Vasilic� a fost redislocat �i numit în func�ia de comandant al Centrului Regional de Preg�tire Kandahar �i totodat� consilier al comandantului regional afghan, generalul de brigad� Zari� , responsabil cu preg�tirea în regiunea de sud a Afganistanului. Prin aceast� decizie, România a devenit principalul vector de preg�tire al poli�iei afgane pe întreaga regiune de sud a ��rii – provincia Kandahar, rol asumat în partea de Nord de Germania �i în Vest de Italia.

Referitor la condi�iile de securitate din centrele unde sunt instructori români, inspectorul general i-a propus comandantului NTM-A s� ia în considerare posibilitatea mut�rii celor 17 jandarmi români r�ma�i în baza de la Spin Boldak, precum �i a celor 11 din Costall, în cadrul Centrului Regional de Preg�tire din Kandahar, datorit� condi�iilor generale �i a facilit��ilor mult mai bune, precum �i a gradului mai înalt de protec�ie de care ar bene� cia în cadrul acestui centru, protejat prin loca�ia sa a� at� în imediata apropiere a Bazei militare Kandahar – cea mai mare din lume în acest moment �i sediul Comandamentului Regional de Sud al tuturor opera�iunilor I.S.A.F., cu un efectiv de peste 30.000 oameni, din 18 na�iuni contributoare.

Din discu�iile purtate, s-a desprins concluzia c� efectivele NTM-A vor cre�te ca num�r; bugetul pentru anul urm�tor se situeaz� în jurul cifrei de 12,8 miliarde de dolari �i mai sunt disponibile înc� 11,4 miliarde de dolari din anul acesta, iar în zona centrelor de preg�tire vor r�mâne dislocate su� ciente for�e pentru a asigura protec�ia acestora.

Principalul scop al misiunii din zon�, în prezent, este de a accentua calitatea preg�tirii recru�ilor afghani �i nu cantitatea, cum fusese optica în trecut, programele de instruc�ie �i curricula de înv���mânt propuse de comandan�ii români ai centrelor de preg�tire � ind unanim apreciate �i adoptate la nivelul misiunii, drept pentru care ne-a fost oferit� pozi�ia de coordonator al preg�tirii poli�iei afghane pe toat� zona de sud a ��rii.

La � nal, o men�iune onorant�: în încheierea discu�iilor, partea român� a fost informat� c� unele na�iuni contributoare s-au oferit s�-�i suplimenteze num�rul de instructori �i mentori,

cum ar � cazul Iordaniei, îns� au fost refuzate de conducerea NTM-A, dar Misiunea are cu totul o alt� abordare referitoare la �ara noastr�: generalul-locotenent William Caldwell a solicitat verbal suplimentarea efectivului de jandarmi români disloca�i în cadrul NTM-A, datorit� profesionalismului �i a înaltelor standarde de care ace�tia au dat dovad� pe timpul procesului de preg�tire a for�elor de securitate afgane.

De asemenea, comanda misiunii a propus ca locotenent-colonelul Gheorghe Iona�cu s� ocupe func�ia de comandant al Centrului de Preg�tire Costall, iar c�pitanul Constantin Alexandru va ocupa pozi�ia de „consultant” la centrul de Preg�tire Regional Kandahar.

c�pitan Ionel DOBÂRCEANUfotogra� i – George PREDA

Instructorii români �i poli�i�tii afganiîn timpul preg�tirii militare

EuropaEuropa

Reporter: A�i preluat o func�ie foarte important� în ierarhia EULEX. Care sunt primele impresii?

col. Petre Marian: Mai întâi a� vrea s� precizez c� EULEX este cea mai ampl� misiune civil� organizat� de Uniunea European�, care are drept obiectiv principal sprijinirea autorit��ilor din Kosovo în domeniile respect�rii autorit��ii legii, în mod special în domeniul poli�ienesc, judiciar �i vamal. EULEX î�i desf��oar� activitatea în conformitate cu prevederile Rezolu�iei Consiliului de Securitate nr.1244 din 10 iunie 1999 �i se subordoneaz� conducerii UE din Bruxelles.

Structurile EULEX sunt încadrate cu personal militar �i civil provenit din rândul celor 27 de ��ri UE �i din rândul a �ase ��ri contributoare: Norvegia, Elve�ia, Turcia, Croa�ia, Statele Unite ale Americii �i Canada.

Chiar dac� anul precedent am f�cut parte din Misiunea EULEX, în calitate de comandant al unit��ii de jandarmi române�ti, �i cuno�team detalii referitoare la componentele de baz� ale misiunii, trebuie s� recunosc faptul c� multe dintre responsabilit��ile care îmi revin în calitate de �ef al Departamentului de Poli�ie Special� (SPD) au un caracter de noutate. M� refer aici la modul de lucru speci� c într-un stat major multina�ional, compus din personal apar�inând unor state cu care Jandarmeria Român� are o colaborare de tradi�ie, cum ar � Jandarmeria Na�ional� Francez�, Carabinierii italieni, precum �i Poli�ia german�.

Un element de noutate pentru mine îl constituie faptul c� am în subordine �i poli�i�ti care provin din �ara noastr�, atât în structurile de stat major, cât �i din cele de execu�ie cu care am o foarte bun� rela�ie profesional� �i dovedesc preocupare pentru îndeplinirea în cele mai bune condi�ii a misiunilor departamentului. Datorit� modului în care î�i îndeplinesc misiunile speci� ce, �i acum m� refer atât la poli�i�tii, cât �i la jandarmii români, un num�r de o� �eri, în urma unor concursuri organizate în vara acestui an, au fost propu�i pentru ocuparea unor func�ii de r�spundere în cadrul departamentului.

De asemenea, pot spune c� în organizarea �i îndeplinirea atribu�iilor care revin departamentului pe care îl gestionez, participarea subordona�ilor este mai activ�, principiul particip�rii la luarea deciziilor de c�tre �ef � ind mai larg aplicat �i aceasta ducând la o mai mare libertate de ac�iune pentru cel care ia decizii. Apreciez c� prin îndeplinirea riguroas� �i cu con�tiinciozitate a atribu�iilor func�ionale de c�tre personalul staff-ului meu �i participarea creativ� a acestora la misiunile speci� ce, dar �i a ob�inerii de rezultate foarte bune, s-a redus ponderea atributului de control �i coordonare din partea �efului. Acest lucru a determinat �i existen�a unui num�r relativ redus al reglement�rilor scrise, care, de cele mai multe ori, produc iner�ie sau se constituie în obiective de control pentru structurile birocratice.

R.: Cum a fost reîntâlnirea cu teatrul din Kosovo?P.M.: Reîntâlnirea cu Kosovo a fost înc�rcat� de mai

pu�ine emo�ii, deoarece în luna decembrie a anului trecut îmi încheiasem misiunea, împreun� cu jandarmii celui de-al patrulea contingent din cadrul EULEX, �i pot s� spun c� m-am integrat destul de rapid în peisajul operativ al misiunilor, care au devenit mai complexe, mai numeroase �i mai importante decât cele din trecut. Fa�� de prezen�a mea anterioar� în Kosovo, acum îmi desf��or activitatea în Pristina, capitala regiunii �i cel mai mare �i mai important ora�, în care sunt concentrate aproape toate institu�iile interne, europene �i interna�ionale.

Aceast� reîntâlnire cu Kosovo a coincis cu debutul prim�verii, care pentru mine simbolizeaz� un nou început �i speran�� în viitor, cu gânduri de mai bine �i încredere în ceea ce ne propunem s� facem, atât pentru noi, cât �i pentru institu�ia pe care o reprezent�m aici.

R.: Cum decurge o zi de lucru?P.M.: În principiu, o zi normal� de lucru începe la ora 09.00

�i dureaz� pân� la ora 18.00, cu o pauz� de prânz de o or�, cu excep�ia zilei de vineri, în care programul se desf��oar� între orele 09.00 �i 16.00. Spun în principiu, pentru c� o zi de lucru poate dura �i 24 de ore, a�a cum s-a întâmplat cu aproximativ o lun� în urm�, când timp de 8 zile am organizat �i am condus misiunile la Mitrovica, chiar în baza în care se a� � dislocat deta�amentul nostru de jandarmi. Deci, ziua de lucru este relativ� ca durat�, în func�ie de evenimentele care se petrec - uneori într-o succesiune foarte rapid�.

În mod normal, în agenda mea de lucru zilnic� exist� plani� cate �edin�e de lucru cu � e� i de CRC Groups (Crowd and Riot Control), cu comandan�ii unit��ilor din cadrul SPD, cu personalul staff-ului propriu. De asemenea, participarea la diferite �edin�e, la e�alonul superior, în mod deosebit la activit��ile Componentei de Poli�ie, al c�rui nou �ef este din 15 august a.c. generalul de brigad� Ole MADSEN. Acesta îl înlocuie�te pe Udo Karl-Heinz Moeller, pe care jandarmii români îl cunosc mai bine din misiunile anterioare.

O parte important� din activitatea mea zilnic� este destinat� rezolv�rii coresponden�ei electronice, aceasta reprezentând un mare avantaj, prin operativitatea �i e� cien�a comunic�rii cu e�aloanele superioare �i cu cele subordonate.

În programul de lucru zilnic îmi plani� c de cele mai multe ori activit��i în cadrul dispozitivelor, acolo unde personalul departamentului execut� misiunile speci� ce �i în care iau la cuno�tin�� de realit��ile teatrului de opera�ii. De asemenea, îmi plani� c �i desf��or activit��i de îndrumare a comenzilor unit��ilor subordonate, unele dintre ele a� ate în alte localit��i din afara Pristinei.

Chiar dac� nu pot avea o predictibilitate a activit��ilor de protocol, acestea se desf��oar� destul de des �i pot s� spun c�, la nivelul Departamentului de Poli�ie Special� am avut diferite întâlniri cu delega�ii apar�inând ministerelor de interne ale ��rilor care particip� cu for�e în teatrul de opera�ii sau care inten�ioneaz� s� trimit� for�e. De asemenea, departamentul a primit vizita noului director al Civilian Planning and Conduct Capability, Hansjorg Haber, a Comitetului pentru probleme civile �i de gestionare a situa�iilor de criz� (CIVCOM) din cadrul Uniunii Europene.

R.: Nu mai sta�i într-o baz� militar�. Cum este via�a în mijlocul popula�iei albaneze?

P.M.: Situa�ia este acum diferit� în compara�ie cu via�a petrecut� într-o cazarm�, a�a cum a fost cazul anul trecut în Mitrovica. Fa�� de acea perioad�, acum trebuie s� m� preocup mai mult de problemele gospod�re�ti �i de cele personale. Via�a în mijlocul popula�iei albaneze este aproape similar� celei din �ar� �i pot spune c� vecinii �i cei cu care intru în contact aici sunt oameni respectuo�i, oameni instrui�i, care cunosc limbi str�ine, în special engleza �i germana, ��ri în care foarte mul�i au lucrat sau chiar lucreaz� în prezent. Am întâlnit mul�i oameni care au lucrat �i în �ara noastr�, care cunosc chiar formule de polite�e, iar unii chiar î�i propun ca în viitor s� vin� în �ara noastr�. Un lucru m-a impresionat la cei cu care convie�uiesc în prezent �i cred c� aici �i noi ar trebui s� re� ect�m mai mult decât în prezent. Este vorba de spiritul întrajutor�rii între oameni care, în anumite situa�ii, au donat toate veniturile lunare ale familiei lor pentru a ajuta un prieten sau o rud� a� at� la nevoie.

În rest, oamenii de aici au acelea�i preocup�ri existen�iale, se

22

colonel Petre Mariancolonel Petre Marian�eful Departamentului de Poli�ie Special��eful Departamentului de Poli�ie Special�

din cadrul Misiunii EULEX Kosovodin cadrul Misiunii EULEX Kosovo

IInterviunterviu

23

confrunt� cu acelea�i greut��i speci� ce perioadei interna�ionale pe care o travers�m cu to�ii, dar ceea ce am observat aici este doza mai mare de optimism �i o mai mare încredere în viitor. Via�a de aici este destul de scump�, din punctul de vedere al puterii de cump�rare a popula�iei, iar pre�urile sunt comparabile cu cele de acas� �i sunt exprimate în euro, care este �i moneda folosit� în Kosovo.

R.: În ultima vreme primim �tiri despre tensionarea situa�iei în zona de nord. Ce se întâmpl� �i care sunt perspectivele de evolu�ie a situa�iei?

P.M.: Situa�ia în partea de nord a regiunii Kosovo este una foarte complex�, în care sunt implicate cele mai reprezentative organisme politice interna�ionale �i ��ri care de�in suprema�ia mondial� în foarte multe domenii. În ultima perioad� a lunii iulie a.c., situa�ia a devenit foarte tensionat� pe fondul m�surilor luate de guvernul kosovar pentru impunerea autorit��ii institu�iilor sale pe întregul teritoriu. Astfel, s-a luat m�sura trimiterii de for�e poli�iene�ti kosovare în punctele de trecere a frontierei cu Serbia (GATE 1 �i DOG 31), cu scopul declarat de a preveni desf��urarea de activit��i de contraband� �i a altor activit��i ilicite, precum �i instalarea în aceste puncte de trecere a personalului numit de Pristina.

La aceast� ac�iune, popula�ia local� din nordul Kosovo a r�spuns prin diferite forme de protest, care s-au concretizat prin blocarea c�ilor de acces spre cele dou� puncte de trecere a frontierei. Totodat�, asupra poli�i�tilor kosovari, care s-au deplasat spre DOG 31, s-a folosit armamentul, de c�tre persoane neidenti� cate înc�, ocazie în care s-au înregistrat un mort �i 7 o� �eri de poli�ie r�ni�i. În prezent, se desf��oar� o anchet� pentru a se stabili autorii acestei crime �i tragerea acestora la r�spundere.

De asemenea, au fost incendiate instala�iile �i containerele existente la Gate 1, de c�tre grupuri de huligani care au folosit sticle incendiare �i armament împotriva personalului a� at în misiune în acel loc. Conform scenariului existent pentru asemenea situa�ii, for�ele KFOR au preluat cele dou� puncte de trecere, le-au declarat zon� militar� �i au impus reguli speci� ce.

Contextul este mai larg �i multe lucruri sunt în desf��urare, drept pentru care trebuie s� mai a�tept�m s� vedem ce se mai întâmpl� în continuare.

În acela�i timp unit��ile din cadrul Departamentului de Poli�ie Special� au fost �i sunt implicate în ac�iuni speci� ce �i îndeplinesc misiunile stabilite de conducerea Misiunii EULEX, în partea de nord a regiunii.

Perspectivele de evolu�ie a acestei situa�ii se a� � în mâinile oamenilor politici ai celor dou� p�r�i, Pri�tina �i Belgradul, care vor relua dialogul în data de 2 septembrie a.c., a�teptându-se adoptarea de m�suri comune de rezolvare a crizei.

a consemnat maior Sorin DESPINA

Predare de �tafet�Predare de �tafet� în Georgia în Georgia

Pe 19 septembrie va avea loc rota�ia o� �erilor din cadrul Jandarmeriei Române a� a�i în teatrul de opera�iuni din Georgia. Cei trei jandarmi care au participat la Misiunea de Monitorizare a Uniunii Europene – EUMM, pentru un tur de serviciu de un an de zile – lt.col. Constantin P�duraru, maior Bogdan Manea �i maior Cosmin Stan - vor � înlocui�i de c�tre c�pitan Ionu� Sindile �i c�pitan Ionel-Vlad Dobârceanu.

Jandarmeria Român� a participat la misiune înc� din anul 2008, când a fost luat� decizia ca România - stat membru al Uniunii Europene - s� participe opera�ional cu o echip� integrat�, format� din 20 de monitori, trei dintre ei � ind jandarmi. Participarea jandarmeriei în acest gen de misiune civil� de monitorizare a fost o premier�, atât pentru cadrele dislocate, cât �i pentru institu�ie, iar participarea o� �erilor jandarmi a demonstrat disponibilitatea institu�iei de a trimite cadre care s� o reprezinte în diferite zone de interes pentru România.

Atribu�iile speci� ce postului de monitor pe care au fost repartiza�i o� �erii jandarmi se refer� la:

- monitorizarea respect�rii de c�tre cele dou� p�r�i (Rusia �i Georgia) a acordurilor de pace semnate pentru încheierea ac�iunilor militare pe teritoriul Georgiei;

- monitorizarea, raportarea �i analiza situa�iei constatate în teren, mai ales din punctul de vedere al restabilirii ordinii de drept �i securit��ii societ��ii civile;

- raportarea �i analiza procesului de normalizare �i a modului în care autorit��ile locale î�i îndeplineau sarcinile din punctul de vedere al actului de justi�ie �i al modului în care structurile statului cu atribu�ii în men�inerea ordinii publice î�i îndeplineau sarcinile;

- monitorizarea, raportarea �i analiza situa�iei persoanelor str�mutate intern, a refugia�ilor �i modului în care structurile statului î�i respect� obliga�iile fa�� de ace�tia;

- monitorizarea securit��ii c�ilor de comunica�ie, a infrastructurii energetice �i a utilit��ilor publice;

- monitorizarea respect�rii drepturilor omului �i a modului de implementare a m�surilor privind respectarea drepturilor cet��enilor, libera circula�ie pe teritoriul statului �i raportarea incidentelor sau eventualele înc�lc�ri ale drepturilor omului constatate în teren;

- propunerea de m�suri �i activit��i concrete, care s� creasc� încrederea �i s� favorizeze comunicarea între cele dou� p�r�i;

- cooperarea cu autorit��ile locale �i organiza�iile interna�ionale.

Schimb de func�ii la VicenzaSchimb de func�ii la VicenzaPotrivit calendarului rota�iei func�iilor cheie ale PHQ

(Comandamentul Permanent al For�ei de Jandarmerie European� de la Vicenza), României – membr� cu drepturi depline a FJE - i-a fost alocat� func�ia cheie de Adjunct al �efului de Stat Major pentru Plani� care �i Doctrin� (ACOS PL/POL), care a fost de�inut� pân� pe 15 august de c�tre Spania.

Pentru aceast� func�ie a fost desemnat lt. col. Gavril�

Lucian, o� �er specialist în cadrul IGJR, care a ajuns în Vicenza pe 25 august, urmând s�-�i înceap� activitatea dup� o perioad� de acomodare.

De asemenea, conform aceluia�i calendar, începând cu 15 septembrie, func�ia cheie de Adjunct al �efului de Stat Major pentru Logistic� (ACOS LOG) va � atribuit� Fran�ei, aceasta � ind ocupat� din anul 2009 de c�tre lt.col. Matei Robert din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Conform deciziilor luate în cadrul CIMIN de la Paris din anul 2009, României i-au fost repartizate patru func�ii în cadrul PHQ, dintre care o func�ie cheie (supus� rota�iei la � ecare doi ani) �i 3 func�ii non-cheie, care nu sunt supuse principiului rota�iei (un o� �er specialist în logistic�, un subo� �er specialist în comunica�ii �i un subo� �er specialist pe probleme � nanciare).

Una din obliga�iile Jandarmeriei Române, în calitate de institu�ie na�ional� reprezenativ� în cadrul FJE, o constituie participarea cu personal la Comandamentul Permanent al FJE de la Vicenza – structura care gestioneaz� angajamentele externe ale For�ei �i care este r�spunz�toare de crearea doctrinei �i procedurilor de lucru în cadrul FJE.

locotenent Mircea GHI��

Comer� ilegal cu alcoolEfective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi

Jude�ean Dolj, în colaborare cu inspectori ai Direc�iei Regionale pentru Accize �i Opera�iuni Vamale Dolj, au întreprins o ac�iune în data de 20 august, în scopul combaterii evaziunii � scale. Ac�iunea s-a desf��urat în complexele comerciale din Municipiul Craiova. Cu aceast� ocazie a fost depistat� o societate comercial� ce de�inea cantitatea de 1.437 litri de b�uturi alcoolice. Alcoolul era îmbuteliat în 479 de bidoane din plastic de câte 3 litri � ecare �i urma s� � e comercializat, chiar dac� recipientele nu erau marcate corespunz�tor (etichetele puse proveneau de la alte b�uturi alcoolice). Prejudiciul estimat se ridic� la valoarea de 19.260 lei.

Jandarmii au întocmit administratoarei � rmei actele premerg�toare de constatare sub aspectul s�vâr�irii infrac�iuni de „de�inere în afara antrepozitului � scal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marc�rii, potrivit titlului VII, f�r� a � marcate sau marcate necorespunz�tor ori cu marcaje false, de b�uturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri”.

locotenent Delia MIREA

Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

24

mi i

� d �i

foto

: IJJ

Dol

j

Bucure�tean salvat dintr-o râp� În seara zilei de 20 august, în jurul orei 21.30,

Centrul Opera�ional al Inspectoratului de Jandarmi Jude�ean Gorj a fost informat printr-un apel la 112, primit de la N. Mihai, în vârst� de 21 ani, din

Municipiul Bucure�ti, despre faptul c� s-a r�t�cit în timpul deplas�rii spre casa bunicilor �i la traversarea

p�durii dintre localit��ile M�ce�u �i Socu, a c�zut într-o râp�. A sesizat c� nu mai recunoa�te zona, motiv pentru care a cerut sprijinul jandarmilor gorjeni, pentru a ajunge la destina�ie.

Trei echipaje de jandarmi din Deta�amentul Mobil �i din Deta�amentul 4 B�rb�te�ti, împreun� cu poli�i�ti din Tg-C�rbune�ti, au fost trimise la locul indicat �i au desf��urat o ac�iune de c�utare în p�durea din zon�, dar �i a împrejurimilor, pân� când au dat de urma tân�rului. Pe parcursul c�ut�rilor, jandarmii au men�inut leg�tura cu persoana r�t�cit�, pân� când acesteia i s-a desc�rcat bateria de la telefonul mobil. În urma ac�iunii, jandarmii gorjeni l-au g�sit pe tân�r, care a fost condus la sediul Poli�iei Ora�ului Târgu C�rbune�ti pentru a fi încredin�at familiei.

c�pitan Alin IVAN

M

foto

: IJJ

Gor

j

Tulburarea ordinii publice la Cabana Rar�u În noaptea de 24 august, în jurul orei 02.00, prin intermediul num�rului unic pentru apeluri de urgen�� 112, mai multe persoane au sesizat faptul c� la Cabana Rar�u o persoan� tulbur� ordinea public�, amenin�� turi�tii �i provoac� distrugeri în imobil �i în apropierea acestuia. Pentru aplanarea situa�iei, au intervenit lucr�tori ai Postului Jandarmi Montan Câmpulung

Moldovenesc �i ai Poli�iei Municipiului Câmpulung Moldovenesc.În urma cercet�rilor efectuate, a rezultat faptul c�, în ziua de 23 august, în jurul orei 22.00, B. C�t�lina,

în vârst� de 25 de ani, din Timi�oara, turist� cazat� la Cabana Rar�u, s-a deplasat cu autoturismul spre localitatea Pojorâta pentru cump�r�turi, f�r� a-l informa pe prietenul s�u, L. Tiberius, cazat la aceea�i caban�. Dup� pu�in timp, b�rbatul, sesizând lipsa prietenei sale, a devenit agresiv �i pe fondul consumului de b�uturi alcoolice, a adresat amenin��ri �i cuvinte jignitoare turi�tilor, întrebându-i totodat� dac� au cuno�tin�� despre dispari�ia prietenei sale �i a autoturismului s�u. Ulterior, folosindu-se de un par, a provocat distrugeri în interiorul cabanei (geamuri, u�i de acces în imobil, u�i de la camerele de cazare �i alte înc�peri), cât �i în afara acesteia, lovind caroseria �i geamurile a dou� autoturisme. Mai mult, a apelat num�rul 112, reclamând faptul c� i-a fost sustras� ma�ina �i c� prietena sa a disp�rut pe munte. La acela�i num�r au apelat îns� �i turi�tii �i personalul cabanei, care au sesizat actele de tulburare a ordinii �i lini�tii publice.

Dou� echipaje de ordine �i siguran�� public� (3 jandarmi �i 2 poli�i�ti) s-au deplasat în zona respectiv� �i i-au g�sit în apropierea cabanei pe L. Tiberius �i B. C�t�lina, în autoturismul acestora. Cei doi au fost condu�i la caban�, în vederea verific�rilor, loc unde B. C�t�lina a adresat cuvinte jignitoare turi�tilor, tulburând ordinea public�.

În cauz� au fost întocmite actele premerg�toare pentru distrugere �i ultraj contra bunelor moravuri �i tulburarea ordinii �i lini�tii publice, dosarul urmând s� fie înaintat Parchetului de pe lâng� Judec�toria Câmpulung Moldovenesc în vederea continu�rii cercet�rilor. De asemenea, s-a luat m�sura sanc�ion�rii contraven�ionale a lui L. Tiberius pentru alarmarea f�r� motiv a for�elor de ordine prin intermediul num�rului 112, iar B. C�t�lina a fost sanc�ionat� contraven�ional pentru tulburarea ordinii publice.

c�pitan Bogdan CORNACI

Tu

În urma c

Curajul jandarmilor clujeni În data de 26 august, pe timpul

desf��ur�rii misiunilor prilejuite de s�rb�toarea ,,Zilele Turzii”, colegii no�tri jandarmi, plt. maj. L�c�tu� Arpad, a� at în patrul� cu plt. Mate� Daniel, au fost sesiza�i de c�tre o femeie cu privire la izbucnirea unui incendiu la o cas� de pe Str. Ecaterina Teodoroiu din Municipiul Turda.

Dup� anun�area �efului ierarhic, ace�tia au pornit spre locul casei a� ate în � �c�ri. În timpul deplas�rii, au apelat serviciul unic de urgen�e 112.

Sosi�i la locul incendiului, jandarmii au trecut la asigurarea m�surilor de ordine �i de protec�ie a zonei. Ulterior au sosit �i colegii de la ISU, al�turi de care jandarmii au continuat luarea m�surilor speci� ce.

La un moment dat, au observat prin fereastra fumurie de la parterul casei o umbr� care se mi�ca. Imediat, plt.maj. L�c�tu� Arpad a început s� bat� la fereastr�, a t e n � i o n â n d persoana s�-i deschid�. La scurt timp s-a deschis fereastra, în

cadrul ei ap�rând un vârstnic încremenit de spaim�. Cu ajutorul colegului s�u, plt. Mate� Daniel, a reu�it s�-l evacueze din cas�.

Întrebat în leg�tur� cu acele momente, plt.maj. L�c�tu� ne-a împ�rt��it faptul c�, dup� ce a a� at de incendiu, a �tiut c� ,,trebuie s� ac�ioneze foarte rapid, era vorba de vie�i omene�ti care erau în pericol!”

Pot p�rea vorbe mari, dar dac� l-a�i � auzit cu cât� tr�ire relata despre acea zi, vi s-ar � p�rut atât de normal, de � resc...

c�pitan Mariana TECAR

25

eie

�i campionii mai gre�esc...La mijlocul lunii august, în zona lacurilor

glaciare din masivul Retezat a fost organizat pentru prima dat� un maraton,

la care au fost invita�i s� participe cei mai buni sportivi în domeniu. Finalul competi�iei a adus pe lâng� festivitatea de premiere �i motive de îngrijorare: o atlet� în vârst� de 53 de

ani nu a mai ajuns la linia de sosire.Organizatorii maratonului au alertat echipele

de salvare �i imediat pe traseul de concurs au pornit jandarmii montani �i salvamonti�tii. Opera�iunea de c�utare p�rea a � una destul de di� cil�, având în vedere c� atleta, Violeta Cornelia Muntean, avea experien�� în astfel de competi�ii �i posibilitatea ca aceasta s� comit� o eroare era mic�, iar zona de c�utare era vast�, peste zece mii de hectare.

În prima zi, dup� câteva ore de c�ut�ri, jandarmii montani �i salvamonti�tii au întrerupt ac�iunea. Ziua urm�toare, dup� un plan riguros, peste 20 de jandarmi montani �i salvamonti�ti au început s� caute pe mai multe trasee.

Cu cât orele treceau, cu atât �ansele de supravie�uire ale femeii sc�deau. Informa�iile avute la dispozi�ie de echipele de salvatori erau pu�ine, iar relieful f�cea imposibil� comunicare prin mijloacele avute la dispozi�ie. Reu�ita salvatorilor depindea de experien�a �i priceperea acestora.

Când a doua zi de c�ut�ri se apropia de sfâr�it, un mesaj care abia se auzea în sta�ia de emisie-recep�ie anun�a, în sfâr�it, o veste bun�: sportiva fusese g�sit� de o echip� format� dintr-un jandarm montan �i un salvamontist. Femeia î�i petrecuse noaptea în p�dure, pe munte, ad�postindu-se sub o stânc�. Era pu�in deshidratat�, dar s�n�toas�. Atleta le-a spus celor ce au g�sit-o c� a confundat traseul �i s-a r�t�cit. Ajuns� într-o zon� împ�durit�, nu a mai �tiu în ce parte s� mearg� �i s-a panicat. Opera�iunea se sfâr�ise, iar persoan� c�utat� era în via��.

locotenent Nicolae R�DUCU

�iiii La

glaorg

la

a

foto

: IJJ

Clu

j

M�suri de ordine public�la M�n�stirea Nicula

Peste 100.000 de credincio�i au fost prezen�i în acest an la manifestarea religioas� de la M�n�stirea Nicula, prilejuit� de Hramul „Adormirea Maicii Domnului” din 15 august.

Pentru desf��urarea în condi�ii de maxim� securitate a acestei manifest�ri, aproximativ 250 de lucr�tori din cadrul Grup�rii de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca au asigurat m�surile de ordine public� în zon�. Ace�tia au fost prezen�i înc� din data de 12.08.2011 atât pe traseele de a� uire/de� uire ale credincio�ilor, cât �i în zona m�n�stirii �i în interiorul acesteia pentru evitarea producerii oric�ror fapte de natur� antisocial�.

M�surile luate au vizat asigurarea unui climat de ordine �i siguran�� public� care s� le permit� credincio�ilor reculegerea dorit� în fa�a Icoanei f�c�toare de minuni de la Sfânta M�n�stire Nicula.

plutonier Anda POP

foto

: IJJ

Hun

edoa

ra

Prin�i de jandarmi în timp ce furau carne În data de 29 august, în jurul orei 13.00,

un echipaj din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Jude�ean Br�ila a prins în

� agrant patru persoane care au sustras carne, dintr-un complex a� at la periferia Municipiului Br�ila. În timp ce patrulau în zona respectiv�, oamenii legii au observat un b�rbat care a s�rit gardul împrejmuitor al societ��ii comerciale, încercând s� p�r�seasc� zona având asupra sa aproximativ 50 kg carne de porc. Imediat acesta a fost oprit �i legitimat, stabilindu-se c� se nume�te E. Nicu�or, în vârst� de 33 ani, agent de paz� la acea societate. Suspectul era înso�it de înc� doi b�rba�i �i de prietena sa, care se a� au într-un autoturism marca Dacia 1310.

Din veri� c�rile f�cute de jandarmi, reiese c� E. Nicu�or nu era angajat de mult� vreme ca paznic �i în momentul respectiv se a� a în timpul liber. Cantitatea de carne sustras� a fost predat� societ��ii prejudiciate, iar celor patru le-au fost întocmite actele premerg�toare începerii urm�ririi penale, sub aspectul s�vâr�irii infrac�iunii de furt cali� cat.

plutonier Sorin NEFTODE

d foto

: GJM

b C

luj

26

foto

: IJJ

Tel

eorm

anJandarmii montani la datorie

La începutul lunii august, în urma unei solicit�ri telefonice efectuat� de c�tre un cet��ean prin

„112”, un echipaj din cadrul Postului de Jandarmi Ordine Public� Montan Pe�tera a intervenit pentru salvarea unui b�rbat. Acesta, în timp ce

se deplasa, împreun� cu înc� dou� persoane, pe traseul montan Babele-Pe�tera din platoul Montan

Bucegi, din cauza folosirii unui echipament neadecvat, a condi�iilor meteorologice nefavorabile (ploaie) �i a drumului greu accesibil, a alunecat, accidentându-se la piciorul drept, fiind în imposibilitatea de a-�i continua deplasarea.

În urma interven�iei jandarmilor montani, în cooperare cu un lucr�tor al serviciului Salvamont Dâmbovi�a, lui H. Romeu, în vârst� de 53 ani din Municipiul Gala�i, i s-au acordat m�surile de prim-ajutor, fiind transportat în siguran�� pân� în zona cabanei Bolboci, de unde a fost preluat de c�tre un echipaj al Serviciului de ambulan�� Fieni, în prezent aflându-se în afara oric�rui pericol.

locotenent Ciprian V�T��ELU

foto

: IJJ

Dâm

bovi

�a

La furat de instala�ii electriceÎn data de 23 august, în jurul orei

05.30, grupa de interven�ie din cadrul Deta�amentului mobil, care desf��ura o misiune pe strada 1 Mai din Municipiul Alexandria, le-a depistat pe V.L.(42 ani) �i E.F.(24 ani), având asupra lor mai multe bagaje voluminoase. În urma veri� c�rilor s-a stabilit c� cele dou� femei au spart lac�tele unor boxe a� ate la parterul blocurilor 905 �i 914 din municipiu, de unde au sustras instala�ii electrice �i sanitare, articole de pescuit, îmbr�c�minte etc. În acest caz au fost întocmite acte premerg�toare sub aspectul s�vâr�irii infrac�iunii de „furt cali� cat”, iar documentele au fost predate la Parchet, urmând ca organele abilitate s� se pronun�e asupra solu�iei legale.

locotenent Gabriel BOHATARE�

t

tr

Banii pentru medicamente, recupera�i de un jandarm

În dup�-amiaza z i le i de 17 august , sg. maj. Luca Daniel din cadrul I.J.J. Vâlcea, a ovbservat în zona farmaciei de lâng� Spitalul Jude�ean din Municipiul Rm.Vâlcea o b�trân� care striga dup� ajutor. Aceasta

i-a spus jandarmului c� o femeie îi sustr�sese din geant� suma de 900 de lei, bani pe care îi avea pentru cump�rarea unor medicamente. În urma verific�rilor efectuate, pe baza semnalmentelor transmise de b�trân�, jandarmul a identificat autoarea. Persoana se nume�te J. Leti�ia (foto), în vârst� de 38 de ani din Municipiul Rm. Vâlcea. Asupra acesteia a fost g�sit� suma de 900 de lei, prejudiciul creat fiind recuperat în totalitate �i restituit p�r�ii v�t�mate. F�pta�ei i-au fost întocmite acte premerg�toare pentru comiterea infrac�iunii de „furt calificat”. Actele de constatare au fost înaintate spre solu�ionare la Parchetul de pe lâng� Judec�toria Rm. Vâlcea.

c�pitan Cosmin IORDACHE foto

: IJJ

Vâl

cea

De interesDe interes

PENSIA DE INVALIDITATE SE ACORDĂ

indiferent de stagiul de cotizare realizat, urmă-toarelor categorii de persoane:

a) persoanelor care și-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă și a bolilor profe-sionale, potrivit legii, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;

b) persoanelor care și-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din ca-uza bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca și care se afl ă în una din situ-aţiile următoare:

- satisfac serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal sta-bilită, au fost concentrate, mobilizate sau în pri-zonierat;

- sunt elevi ai unei școli militare /școli de agenţi de poliţie sau studenţi ai unei instituţii de învă-ţământ din sistemul de apărar, ordine publică și siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiștilor și funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei peniten-ciare, cu excepţia liceului militar;

c) elevilor, ucenicilor și studenţilor care și-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacita-tea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale;

d) persoanelor care și-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă și ma-rilor mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sis-tem de asigurări sociale anterior datei ivirii inva-lidităţii din această cauză.

Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca bene-fi ciază de pensie de invaliditate numai dacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă:

până la 20 ani, stagiul de cotizare necesar - 1an; 20-23 ani: 2 ani; 23-25 ani: 3 ani; 25-29 ani: 6 ani; 29-33 ani: 9 ani; 33-37 ani: 11ani; 41-45 ani: 17 ani; 45-49 ani: 20 ani; 49-53 ani: 23 ani; 53-57 ani: 25 ani; 57-60 ani:26 ani; peste 60 de ani: 27 ani.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizată prin pierderea to-tală a capacităţii de muncă și a capacităţii de au-toîngrijire;

b) de gradul II, caracterizată prin pierderea to-tală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacită-ţii de autoîngrijire;

c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesi-onală, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Criteriile și normele pe baza cărora se face în-cadrarea în gradele I, II și III de invaliditate sunt stabilite prin Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 155 din 23.02.2011, publicată în Monitorul Ofi -cial al României, Partea I, nr. 224 bis.

EVALUAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ

în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din ca-drul Casei Naţionale de Pensii Publice (inclusiv a celor judeţene), iar în cazul cadrelor militare în activitate, soldaţilor și gradaţilor voluntari, poliţiștilor și funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice

și siguranţei naţionale, de către comisiile de ex-pertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică și siguranţă naţională.

Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se de-pun la cabinetul de expertiză medicală a capa-cităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul soli-citantului, sau, după caz, la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică și siguranţă naţională.

În urma examinării clinice și analizării docu-mentelor medicale, medicul expert al asigură-rilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă și emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă. În cazul cadrelor militare în activitate, soldaţilor și grada-ţilor voluntari, poliţiștilor și funcţionarilor pu-blici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice și siguranţei naţionale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publi-că și siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Mi-nisterului Administraţiei și Internelor sau a Ser-viciului Român de Informaţii, după caz.

În situaţia în care, pentru emiterea deciziei me-dicale sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asi-gurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate tempora-ră de muncă, în condiţiile legii.

DECIZIA MEDICALĂ ASUPRA CAPACITĂŢII DE MUNCĂse emite în termen de 45 de zile de la data înre-

gistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile în care sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate supli-mentare, termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii sau la comisiile centrale de expertiză medico-mi-litară ale MApN, MAI și SRI, după caz, iar con-testaţiile se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

Deciziile comisiilor medicale de contestaţii și ale comisiilor centrale de expertiză medico-mili-tară ale MApN, MAI și SRI, date în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecă-torești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pensionarii de invaliditate, încadraţi în gradul I de invaliditate, au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, suportată de la bugetul de stat, în cuantum fi x, de 80% din va-loarea unui punct de pensie.

Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizu-irii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la îm-plinirea vârstelor standard de pensionare, la ter-menele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară.

După fi ecare revizuire medicală, medicul ex-pert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de mun-că, prin care se stabilește, după caz:

-menţinerea în același grad de invaliditate;-încadrarea în alt grad de invaliditate;-redobândirea capacităţii de muncă.

DREPTUL LA PENSIE DE INVALIDITATE

se modifi că sau încetează, începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revi-zuirii medicale. Neprezentarea, din motive impu-tabile pensionarului, la revizuirea medicală, atra-ge suspendarea plăţii pensiei, începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

Revizuirea medicală se poate efectua și la ce-rerea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat. Decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă la revizuirea medicală, poate fi contestată în condi-ţiile prezentate mai sus privind decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensi-onarii de invaliditate, care prezintă invalidităţi ce afectează ireversibil capacitatea de muncă, cei care au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de Legea 263/2010 precum și cei care au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile com-plete de cotizare, conform Legii 263/2010.

Constatarea situaţiilor de mai sus se face nu-mai cu avizul Institutului Naţional de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacităţii de Muncă sau al comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale MApN, MAI și SRI, după caz.

Institutul Naţional de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacităţii de Muncă, centrele regi-onale de expertiză medicală a capacităţii de mun-că sau comisiile centrale de expertiză medico-mi-litară ale MApN, MAI și SRI pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Conclu-ziile expertizării sunt obligatorii și defi nitive, iar neprezentarea din motive imputabile pensiona-rului, atrage suspendarea plăţii pensiei, începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa teritorială de pensii sau că-tre casa de pensii sectorială, după caz.

Pensionarii de invaliditate, cu excepţia ce-lor care prezintă invalidităţi, care afectează ire-versibil capacitatea de muncă, sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale, care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socioprofesionale. Neres-pectarea acestei obligaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării. Casele teritoriale de pensii și casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programe-lor recuperatorii, pe baza normelor metodologi-ce emise. Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acor-darea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vâr-stă, acordându-se, din ofi ciu, cuantumul cel mai avantajos. Indemnizaţia pentru însoţitor acorda-tă pensionarilor de invaliditate încadraţi în gra-dul I se menţine și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

Consilier juridic Valentin MARIN

27

Agenda unit��ilorAgenda unit��ilor

În data de 25.08.2011, managerul de programe europene în cadrul Departamentului Energiei Statelor Unite ale Americii - Administra�ia Na�ional� de Securitate Nuclear� Washington D.C., a transmis o scrisoare de mul�umire inspectorului general al Jandarmeriei Române, vizând activitatea cadrelor I.J.J. Arge�, desf��urat� cu ocazia exerci�iului teoretic de tip „TABLETOP”, în perioada 13-15.07.2011, la sediul Sucursalei Cercet�ri Nucleare Pite�ti.

În conformitate cu aprobarea inspectorului general, reprezentan�ii IJJ Arge�- cpt. Gabriel Iuliu Paar, o� �er specialist II Organizare Misiuni �i Negociatori, împreun� cu mr. R�dic� V�leanu, comandant Deta�ament 6 Jandarmi Sucursala Cercet�ri Nucleare Pite�ti, cpt. Gheorghe Iona�cu, o� �er specialist II Opera�ii, Standardizare �i Cooperare Interinstitu�ional�, lt. Marian Cenu�� - comandant de pluton, Deta�amentul 6 Jandarmi SCN Pite�ti, lt. Liviu Radu - comandant de pluton, Deta�amentul 6 Jandarmi SCN Pite�ti �i plt. adj. Mihai Bucur - subo� �er operativ din cadrul Deta�amentului 6 Jandarmi Pite�ti, au participat la desf��urarea exerci�iului. Misiunea încredin�at� s-a derulat împreun� lucr�tori din cadrul Sucursalei Cercet�ri Nucleare Pite�ti �i din cadrul Comisiei Na�ionale pentru Controlul Activit��ilor Nucleare, în colaborare cu speciali�ti ai Sandia National Laboratories din Statele Unite ale Americii.

Anterior desf��ur�rii activit��ii, a fost efectuat� o vizit�, la Sediul S.C.N., de c�tre cei doi delega�i americani, Derek Thomas Farr �i Terrence Patrick Hogan, pentru a se familiariza cu platforma nuclear�, deoarece ace�tia se a� au la prima vizit� în obiectiv.

Exerci�iul de tip TABLETOP are un caracter teoretic, � ind desf��urat pe plan�e laminate de tip A 0, care constau în 4 h�r�i salvate dup� programul liber Google Earth �i dou� scheme ipotetice ale instala�iilor de pe platform�.

Participan�ii au constituit 3 echipe, astfel:- echipa verde-arbitrii, care are rolul decizional

asupra situa�iilor tactice �i asupra celor neclare;- echipa ro�ie-adversari, materializeaz�

ac�iunea adversarilor pe plan�ele laminate;- echipa albastr� - for�a de r�spuns,

materializeaz� ac�iunea for�elor proprii, respectiv cele care asigur� protec�ia � zic� �i interven�ia la obiectiv;

- facilitatorul - înlesne�te desf��urarea exerci�iului �i judec� situa�iile împreun� cu echipa verde;

- gre� er/secretar – noteaz� mi�c�rile.În cadrul � ec�rei echipe au fost câte 1 – 2

reprezentan�i de la � ecare institu�ie.Men�ion�m c�, toate situa�iile tactice precum �i

elementele de dispozitiv folosite au avut caracter ipotetic, simulând posibile situa�ii reale, iar metodele tactice �i dotarea au fost instituite în func�ie de � ecare situa�ie.

Pentru desf��urarea ac�iunilor �i pentru evaluare au fost folosite tabele puse la dispozi�ie de c�tre speciali�tii Sandia National Laboratories – U.S.A. privind probabilitatea de lovire �i de ucidere, în func�ie de � ecare categorie de armament aleas�, precum �i tabele reprezentând viteza mi�c�rilor pentru persoane �i autovehicule.

Scenariile cuprinse pe durata exerci�iului au fost urm�toarele:

- ziua I, posibilitatea r�spunsului la o încercare de sabotaj asupra reactorului nuclear a� at pe platform�;

- ziua a -II-a, posibilitatea r�spunsului la o încercare de furt de combustibil nuclear din cadrul unei sec�ii de cercetare;

- ziua a-III-a, posibilitatea r�spunsului la o încercare de furt de combustibil nuclear din cadrul depozitului de combustibil nuclear proasp�t al rectorului nuclear a� at pe platform�.

Pe durata execut�rii s-au prezentat mai multe posibilit��i de desf��urare a ac�iunilor, americanii prezentând �i modul cum se ac�ioneaz� la obiectivele din competen�a lor �i care sunt metodele de veri� care �i testare a sistemelor de protec�ie � zic�.

Pentru calculul distan�elor necesare la deplasarea for�elor proprii sau a adversarului, s-a folosit scara imprimat� pe h�r�ile salvate dup� programul liber Google Earth, iar schemele au fost aproximate în func�ie de � ecare înc�pere.

Reprezentan�ii p�r�ii americane au sugerat continuarea desf��ur�rii acestui tip de exerci�iu în activitatea viitoare, considerându-l un instrument necesar pentru evaluarea �i îmbun�t��irea activit��ii de protec�ie � zic� a obiectivelor.

locotenent Liviu SÎIA

Aspect din timpul exerci�iului româno-american

28

25 August Exerciţiu teoreticalături de americani

foto

: IJJ

Arg

e�

29

,,ALEGE SA FII FAIR-PLAY !”22 AugustCu prilejul desf��ur�rii partidei de fotbal

dintre echipele C.S. Pandurii Lignitul Tg-Jiu �i F.C. CFR 1907 Cluj, din cadrul turului Campionatului Na�ional de Fotbal, Liga I, Etapa a IV-a, edi�ia 2011-2012, la care se preconiza participarea unui num�r de aproximativ 7000 de spectatori, Inspectoratul de Jandarmi Jude�ean „Tudor Vladimirescu” Gorj, a promovat campania ,,ALEGE SA FII FAIR-PLAY !” cu mesajul STOP VIOLEN�EI ÎN SPORT.

Campania ,,ALEGE SA FII FAIR-PLAY !” este o campanie antiviolen��, promovat�, ini�iat� �i sus�inut� la nivel na�ional de Jandarmeria Român�, împotriva violen�ei în cadrul manifest�rilor sportive.

Spectatorilor prezen�i la acest meci de fotbal le-au fost distribuite pliante �i flayere cc�pitanu mesaje �i recomand�ri, fotografii cu galeriile echipelor gazd� �i oaspete. De asemenea, la începutul partidei de fotbal a fost afi�at un banner cu mesajul campaniei. Mai mult, a fost prezentat pe tabela electronic� a stadionului, atât pentru suporteri, cât �i pentru echipa favorit�, un spot video cu mesaje �i consecin�ele pe care le poate avea violen�a pe stadioane.

c�pitan Alin IVAN

foto

: IJJ

Gor

j

Sub deviza “Din dragoste pentru natur�, din drag pentru copii !”, I.J.J. Cluj, compania Energofish, Hipermarket Cora �i AJPS Cluj (Agen�ia Jude�ean� pentru Presta�ii Sociale) au organizat pentru 26 de copii din centrele comunitare ale Funda�iei Române pentru

Copii, Comunitate �i Familie, o excursie de dou� zile în zona S�c�laia-Sic-Nicula-Dej.

Cei 26 de copii, de la Centrele comunitare “EveryChild” �i “Dumbrava Ro�ie”, au pornit cu autocarul pân� la S�c�laia, la cabana de pe malul Lacului �tiucilor. Au vizitat apoi stuf�ri�ul de la Sic, mla�tina cu ap� s�rat�, prilej cu care au descoperit �i floarea de sare. Întor�i la caban�, copiii au primit undi�e �i veste de salvare, dup� care, înso�i�i de un grup inimos de pescari profesioni�ti, au ie�it voio�i la pescuit. Partida de pescuit a fost încununat� de succes pentru o parte din tinerii pescari. Focul de tab�r� a fost punctul culminant al unei zile reu�ite din vacan�a de var�.

Ziua de miercuri a adus �i mai multe surprize pentru copii : excursie la Dej, baie la Toroc, vizit� la M�n�stirea Nicula.

Pentru copiii din centrele noastre, excursiile acestea sunt singurele de care beneficiaz� pe parcursul întregii vacan�e. Sunt r�splata pentru un bun comportament în centrul comunitar �i pentru rezultate îmbun�t��ite la înv���tur�. Le mul�umim celor care au f�cut posibil� aceast� activitate �i care au pus mult suflet pentru a le oferi copiilor o experien�� de neuitat. (Paula Beudean, Director de Programe FRCCF)

M� bucur c� am fost al�turi de ceilal�i parteneri, Inspectoratul de Jandarmi Jude�ean Cluj, Hipermarket Cora �i AJPS Cluj la derularea acestui proiect. Si sper c�, a�a cum am spus la focul de tab�r�, c�ldura sufleteasc� a fiec�rui copil s-a deschis, primind cu bucurie acele clipe fantastice de care poate nu au mai avut parte niciodat� în via��.( Andrei Pop, Director de vânz�ri - Energofish)

Prin acest proiect, institu�ia noastr� continu� ac�iunile sale de implicare activ� în via�a comunit��ii. Dorim ca în acest fel sa cimentam ,,puntea” dintre noi �i cei pentru a c�ror siguran�� exist�m.

c�pitan Mariana TECAR

Bucuria copiilor este �i bucuria noastr�, a celor mari

foto

: IJJ

Clu

j

10 August Din dragoste pentru natură,din drag pentru copii!

4 AugustLa începutul lunii august, un ofi�er din cadrul Compartimentului Prevenirea �i Combaterea Faptelor Antisociale, al�turi de ofi�erul de rela�ii publice din Inspectoratul de Jandarmi Jude�ean Bistri�a N�s�ud �i de subofi�eri ai Postului de Jandarmi din Sângeorz B�i, s-au deplasat la Centrul de Agrement din sta�iune, cu scopul de a le prezenta copiilor �i tinerilor afla�i în tab�r�, mai multe teme privind petrecerea vacan�ei în condi�ii de siguran��. La expunere au participat aproximativ 130 de elevi, din clasele V-VIII �i a IX-a, de la �coli �i licee din ora�ele Constan�a �i Mangalia. Astfel de ac�iuni sunt organizate pe tot parcursul vacan�ei, atât în ora�ul sta�iune Sângeorz-B�i cât �i la Valea Blaznei sau Valea Vinului.

Tot pe 4 august, jandarmii montani plt. Victor Forog�u �i sg. maj. Liviu Cicioc, din cadrul Postului de Jandarmi Montani Rodna, au înso�it un grup de tineri, pe parcursul unui traseu turistic care cuprinde Vârful Ro�u �i Vârful Ineu�. Ace�tia sunt elevi din Cluj, Vrancea �i F�lticeni �i au fost caza�i în aceast� perioad� în Complexul Alpina Blazna. Ei au dorit s� vad� împrejurimile, alegând un traseu turistic necunoscut lor, �i ca urmare au apelat la sprijinul jandarmilor montani din Rodna. Timp de aproximativ 7 ore, jandarmii montani i-au înso�it pe tineri pe traseul Valea Blaznei-Vârful Ro�u-Vârful Ineu�, la finalul acestuia întocându-se în siguran�� la locul de cazare.

locotenent Georgeta C��VAN

Vacanţe în siguranţă

Jandarmii gorjeni promovând Fair-Play-ul

Ovidiu Donis�(I.J.J. Suceava)

N�scut din dragostea p�rin�ilor mei, Toader �i Lenu�a, în cea de a 3-a zi a lunii ianuarie, Anul Domnului 1969, în ora�ul Vatra Dornei.

Sunt c�s�torit, am doi � �c�i frumo�i, locuiesc în Suceava �i sunt subo� �er operativ la I.J.J. Suceava, în cadrul Deta�amentului1 Jandarmi Mobil din 2006.

Cochetez cu poezia de când eram copil când, odat� cu prima chitar� �i cu primele acorduri înv��ate a ap�rut dorin�a de a nu reproduce cântecele altora, ci de a mi le cânta pe ale mele.

Atunci au ap�rut �i primele versuri... stângace, dealtfel; apoi altele... �i altele... iar odat� cu trecerea anilor - din ce în ce mai ,,so� sticate” �i mai înnobilate de ceea ce su� etul adolescentului de atunci sim�ea la acea vreme, dar care f�ceau mare vâlv� pe marginea �an�ului, unde ne adunam tinerii satului (� �c�ii �i fetele), sear� de sear�... �i f�când o glum�... pe atunci neavând nimeni nicio treab� cu tulburarea ordinii �i lini�tii publice, chiar dac� ,,spectacolele” �ineau pân� dup� miezul nop�ii.

Sunt membru al Re�elei Literare Cleopatra, Re�elei Literare Agora �i a Re�elei Literare Esen�e, unde am publicate o parte din poeziile mele. Încerc s� men�in acea linie clasic� a poeziei, chiar dac� am observat, de-a lungul timpului, participând la unele concursuri, c� poezia care prinde la juriu este cea cu rima alb�.

Am între planurile recente un volum antologic de poezie-,, Amintirile vie�ii”, unde îmi vor � publicate al�turi de al�i autori, un num�r de peste 20 de poezii �i sper ca în toamn�, dac� voi g�si sponsorizarea necesar�, s� editez un volum propriu de poezie.

O perioad� am cochetat, în paralel, �i cu epigrama, � ind membru al ,,Academiei de Umor R�ze�ii” Suceava, dar �sta a fost doar un moft, ca s� zic a�a, n�scut în urma unei discu�ii cu un prieten, caricaturist, ce a spus la un moment dat c�, citez: ,,... poe�ii sunt romanticii care din cauza norilor, unde mai tot timpul le stau capul �i inima, nu pot vedea �i forma comic� a unei st�ri su� ete�ti sau trupe�ti”. Ei bine, am încercat s� îi demonstrez contrariul �i într-o oarecare m�sur� am reu�it, � ind de-a lungul anilor invita�i la diferite festivaluri de umor (Gura Humorului, Boto�ani etc.).

Îmi place s� � lmez, s� fotogra� ez, s� editez apoi materialul adunat �i... s�-l fac s� plac�!Ca o concluzie de � nal...Nu vreau s� � u nimic din ceea ce nu am fost pân� acum!

Poezie

Condei cu spirit

CRUCEA

Aduna�i lâng� focul ce în vatr� trosne�te Stau b�trânii deolalt� cu priviri de copii �i ascult� de-un altul ce sf�tos gl�suie�te Despre om �i... neantul de unde acesta veni.

Îi e vorba u�oar� �i te-arunc�-n visare... Are glasul duios �i pu�in r�gu�it; N-am s� uit niciodat�! Ce priviri arz�toare! Ce vorbe-n�elepte la sfâr�it a rostit!

"Din mister a venit �i-n mister se va duce; �i-ntre acestea, pe umeri, omul poart� o cruce! Mai u�oar�, mai grea, n-o alege! Se spune... C�-nainte de-a � , Domnu-n spate i-o pune.

Huzure�ti, e u�oar�! De te chinui, e grea! Nu ai cum s� o lepezi... din mister vii cu ea! �i se ia doar atunci, când trudit, la r�scruce, C-un oftat resemnat... spre mister te vei duce!"

IUBIREA

Te-ai întrebat vreodat� ce-i iubirea?

Iubirea-i vorb�, patim�, e visul frânt; E mâna ce u�or pe frunte trece; E glasul drag ce îl auzi �i-n gând; E su� etul ce… chiar te în�elege!

Iubirea este lacrima ce cade Când vrei s-aju�i, dar… e�ti neputincios; E zâmbetul ce-n col� de gur� �ade; E vocea blând�! E un chip duios!

Iubirea e persoana f�r� nume Pe care-o pl�m�de�ti în gândul t�u; E sim��mântul plin de-am�r�ciune C� n-a putut veni… când �i-a fost r�u.

Iubirea e copilul ce grij� mare poart� Sl�bitei sale mame, b�trânului s�u tat�; Iubirea-i ajutorul pe care-l dai prinos La cel ce este singur… la cel neputincios! Iubirea-i dor, e plâns, e chin, e jale; E-un sentiment ciudat… ce te sugrum�; Iubirea e îndemn �i e visare; E întâlnirea de sub clar de lun�! Iubirea-i um�rul pe care la�i durerea; E pieptul ce atinge fa�a ta; E sânul ce accept� mângâierea S�rutului suav… de catifea!

Iubirea e… momentul în care vezi copiii C�-s bine… c� li-i bine… c� sunt la casa lor! Iubirea-i sacri� ciu, e-omagiul nemuririi… E sângele ce curge pe-al gliei sfânt ogor!

Iubirea, nu se pierde; nici nu se o� le�te! E bra�ul ce cuprinde duios, fragilul trup. Când se consum� tainic, angelic, ea spore�te; Iubirea e... povestea, a doi copii, �i-un lup!

Iubirea e chemare! E bocet de durere! Ea e zburd�lnicie! E joc nevinovat! E chipul blând al mamei �i-a tat�lui putere Ce vor din prunc s� fac� un om adev�rat.

Iubirea-i armonie �i decen��; Este alean, e nesfâr�it� trud�! Este c�in��, este... peniten��; Sunt mâinile ce se ridic�-n rug�! Iubirea-i amalgam de sentimente; Nicicând nu va voi s� fac� r�u! Iubirea-i... bile�elul din buchete; Iubirea este…însu�i Dumnezeu!

Iubirea-i tot... c�ci o g�sim în toate! Vorbeau cu drag de ea p�rin�ii no�tri S� nu o confunda�i cu... celelalte; Ea niciodat� nu va na�te mon�tri!

SCRISOARE... DE DEPARTE

De printre � ori de tranda� r î�i scriu acum scrisoare; Mi-e su� etul imens pustiu... �i tare r�u m� doare! Sunt veseli to�i în jurul meu... �i strig�... �i danseaz�... Eu m� cufund în tainic h�u, Dar m� gândesc la chipul t�u �i el... m� lumineaz�!

Ai s� m� ier�i c-am îndr�znit s�-�i scriu aceste gânduri... Curaj enorm mi-a trebuit s� le transform în rânduri! Când to�i în juru-mi cânt-acum... �i se distreaz�... �i glumesc... M-apuc-a�a un dor nebun... Pe buze dulci, s�rut s� pun... S� sim�i... c� te doresc!

Sunt îmbr�cat� toat�-n alb... cam cum î�i pl�cea �ie... În locul rochiei de.... sear�... mi-am pus... ginga�� ie! �i-n p�rul împletit frumos, ce drag �i-a fost... se �tie;Pe care-l atingeai s� os... Apoi... îl mângâiai duios, Am � ori de iasomie!

Nu mai pot sta... deja-i târziu... lipsesc de ceva vreme... M� strig� to�i... parc�-s vorbi�i pe nume s� m� cheme! Închei acum acest p�cat v�zut numai de stele; Uitai s�-�i spun... iubite drag! E noaptea... nun�ii mele!

30

Nota redac�iei:V� reamintim c� am deschis o foaie din revist� pentru minte, inim� �i literatur� bleu-jandarm.Materialele vor fi publicate în ordinea primirii la redac�ie. Cele mai valoroase crea�ii vor fi premiate în cadrul unei

festivit��i omagiale, în luna decembrie 2011, cu ocazia anivers�rii a 20 de ani de la reînfiin�area Revistei Jandarmeriei.

Daniel �tefan(D.G.J.M.B.)

CINE SUNT EU?Fizic: am fost n�scut acum 35 de ani, într-o zi fericit� pentru ai mei (atunci), nefast� pentru al�ii

(acum) – 11 septembrie… Am fost crescut la �ar�, cu lapte proasp�t �i aer curat, dobândind armonia în�l�imii cu greutatea. Mo�tenesc estetul de la mama �i intelectul de la tata, pio�enia de la mama, îndr�zneala de la tata, cinstea de la mama, demnitatea de la tata (am egalat balan�a!).

Spiritual: mai am de lucru, dar apreciez frumosul, iubesc arta, iubesc binele �i apreciez omul bun.Îmi st� în obicei s� mai dau o fug� la munte s�-i ar�t pu�in din imensul respect pe care îl merit�.

Fredonez muzic� bun� �i la bucurie �i la triste�e. Deschid o carte cu mult� grij� �i o închid dator…Cine sunt eu?... Înc� nu î�i pot r�spunde (mai d�-mi r�gaz...).

Poezie

31

GEMENII

Am un geam�n, pe Florin,Nu-i prea sem�n

Nu-i un chin,Nici el mie,Nu suspin.

Dar mi-e dor de elV� jur,

A� � vrut înc� ni�elTimp s�-i fur.

Am crescut prea repede,E drept? Eu cred c� nu e...Ast�zi ne-a cam dep�rtat

Impostorul 'majorat'."E�ti major, pleac� în lume!Ai un frate ? Nu mai spune !

Las�, c� v� mai vede�iC� vorb'aia, timp ave�i !"Cine-a spus aste cuvinteAre s� m� �in� minte :

- Te blestem s� ai un frateGeam�n, s� plece departe!

OPTIMISM

M�surat, nem�suratTimpul trece, ce p�cat.A� vrea s� r�mân a�a.Nu-i numai dorin�a mea...

Parc� ieri mergeam la �coal��i beam laptele din oal�Zici c-a fost o s�pt�mân�...Ast�zi cu copii de mana...

Stau �i m� gândesc acum,Toate sunt ca'ntr-un album:Amintiri pl�cu�e, vii,Ce n-am da s� � m copii !

S� te bucuri d'aste clipe Trecutul s� nu te'n� ripeS� te bucuri de moment,La toate s� � i atent...

S� te scoli de diminea���i s� te strecori prin cea��,Oamenilor s� zâmbe�ti,S� sim�i asta, s� tr�ie�ti!

Timpul trece, ne'ncetat,M�surat, nem�surat.Bine e s� nu por�i ceas,S� nu vezi cât a r�mas.

Dintr-o zi bun�'nsorit�Fie �i posomorât�...De nu s-ar mai m�sura Timpul. Bat�-l vremea rea!

Vremea trece repedeDe noi s� se lepede !

EI M-AU CORUPT…

Dostoievski, rus naiv,Încercat �i re� exiv, M-a înv��at ce e speran�a,Via�a grea �i discrepan�a.

Din Balzac am luat idei,Din Homer elenii zei,Iar Fontaine mi-arat� clar,Vanitatea de m�gar.

Am citit Emil Cioran,S�-mi dau seama c�-i pl�van,A�a cum �utea mi-a spus,C�-i ateu, de iad sedus……

Kafka, Hegel, Schiller, NischtzeCum �i Eminescu-mi zice,S�-i citesc, s� re� ectez,Ce-i real �i ce visez.Eliade �i St�nescuTot ce-i scris de Lovinescu, Blaga �i-al�i poe�i români,Sunt pe cordul meu st�pâni.

Mozart, Strauss, Vivaldi, Bach,Buda, Dumnezeu, Alah,Care e deosebirea,Când la fel le-a fost menirea!?...

Din pictur� ce e drept,Trebuie s� mai a�tept,Zeci de ani, ce mi-am promis,S� v�d Luvrul la Paris.

Humphrey Bogart, arogant,Mastroianni, cel galant,James Dean �i-a lui crud� soart�,Mi-au spus ce-i a �aptea art�.

Pictori, scriitori, poe�i,Actori mari sau cânt�re�i,Oameni simplii au fost �i ei,�i sunt buni amici de-ai mei.

DESTINUIRE

Cu su� etul gol,Cu mintea-n n�mol

A� vrea s� spun:- Eu m� declar nebun!!!

Nebun c� iubesc?Dar cui nu doresc,

Este ceva divin,E rupt din cerul senin!

Dac� nu m�-n�elegiCe-ar � ca tu s� mergi,S� navighezi pe mare,Spre anonima zare…

Cu su� etul plin,Cu mintea de venin,

Cu inima grea: Asta e dragostea!

Pasiunea pentru munte �i ciclism a fost transformat� în performan�� de un jandarm hunedorean.

Cu sprijinul asocia�iei sportive din cadrul IJJ Hunedoara, sergentul-major Silviu Negru (foto) a participat în acest an la cinci competi�ii de mountainbike desf��urate în diferite locuri din �ar�.

La ultimul concurs, „TransAlpin Bike Marathon“, c o m p e t i � i e s p o r t i v � desf��urat� la Rânca, sergentul-major Silviu Negru s-a clasat pe locul 8.

Competi�ia a fost una dur�. Startul maratonului s-a dat la 1.600 de metri altitudine, iar traseele au str�b�tut p�durile de brazi din apropierea Comunei Baia de Fier (Jude�ul Gorj), urmând cursul Râului Galben. Traseele au fost destul de anevoioase, iar concuren�ii a avut parte de o vreme

capricioas�. Ambi�iosul jandarm s-a num�rat printre cei 200 cicli�ti care au avut curajul s� se înscrie la aceast� copeti�ie.

Sportivul nostru a parcurs un traseu cu lungimea de 30 km �i diferen�� de nivel de 1.300 m. La categoria de vârst� la care s-a înscris, Silviu Negru a dep��it 13 competitori, ceea ce arat� c� jandarmul montan pasionat de ciclism este într-o form� � zic� bun�. Pe parcursul competi�ei subo� �erul a purtat un tricou inscrip�ionat cu numele unit��ii din care face parte, astfel c� al�turi de numele unor prestigiose echipe sportive care au trimis sportivi la concurs se a� � �i Jandarmeria Hunedoara.

locotenent Nicolae R�DUCU

SportSport

Unul dintre cele mai frumoase sporturi, ce se impune prin îndemânare, vitez�, for�� �i ritm, tenisul de câmp, face parte din activit��ile sportive cu caracter competi�ional organizate la nivelul Ministerului Administra�iei �i Internelor.

Munic ip iu l Gala � i a g�zdui t , în per ioada 05 - 09.09.2011, � nala campionatului de tenis de câmp, unde, al�turi de lotul Jandarmeriei Române, condus de c�pitanul Achimoiu Adrian, au participat �i echipe apar�inând IGPR, IGPF, ISU, Aparatului Central al MAI �i Academiei de Poli�ie.

În cele cinci zile de desf��urare a competi�iei, s-au bucurat de partidele intens disputate atât participan�ii cât �i sus�in�torii lor. Pe baza rezultatelor ob�inute de c�tre � ecare juc�tor, s-au întocmit clasamente individuale, pe grupe de vârst�, iar la festivitatea de premiere s-au acordat medalii �i diplome câ�tig�torilor.

Rezultatele au fost:Femei: Locul I - Plt.maj. Cojocariu-Tomescu Roxana-Mihaela – I.J.J. Ilfov;B�rba�i - pân� în 35 ani: - Locul I - Sg.maj. Iliescu Jean - I.J.J. Ialomi�a; - între 36 – 45 ani: – Locul I – Plt.adj. Buta Adrian - I.J.J. Bra�ov; Locul III - Plt.Mardare Emil - I.J.J. Constan�a; - peste 45 ani: – Locul I - Plt.adj. Manta Nicolae - I.J.J. Ialomi�a.Locul întâi ocupat de c�tre sportivii jandarmi, atât la fete, cât �i la b�ie�i, dovede�te pasiunea �i seriozitatea cu

care colegii no�tri practic� sportul „alb”. Felicit�ri !

plutonier-adjutant Nicoleta SANDU

Un jandarm str�bate mun�ii pe biciclet�

„SPORTUL ALB” în ... „BLEU-JANDARM”

32

foto

: IJJ

Hun

edoa

ra

foto

: IJJ

Hun

edoa

ra

foto

: Adr

ian

Ach

imoi

u

Lotul „Bleu-jandarm” care a participat la Final�

33

Tradi�ii �i valori sportiveTradi�ii �i valori sportive

CE ESTE OINA?Oina este un joc sportiv, practicat în aer liber, pe un teren

dreptunghiular, preferabil acoperit cu iarb�, între dou� echipe de câte 11 juc�tori.

Jocul solicit� calit��i sportive complexe (vitez� bun� de alergare, re� exe rapide în mic�c�rile de autoap�rare fa�� de loviturile mingii, precizie în aruncarea �i lovirea mingii cu un baston sau bât�) �i este asem�n�tor cu jocuri sportive comune altor ��ri, cum ar � Schlagball-ul german, palsepool-ul � nlandez, jocul paume din Fran�a, respectiv Cluiche Corr-ul irlandez.

Oina st� la baza baseball-ului, � ind împrumutat înc� din perioada în care nu evoluase îndeajuns, comparativ perioadei contemporane, în care oina reprezint� un joc extrem de complex.

PRIMELE M�RTURII ALEPRACTIC�RII OINEIOina (sau hoina) este un joc sportiv tradi�ional românesc,

practicat continuu cel pu�in din secolul al 14-lea, conform cronicilor �i hrisoavelor timpului, � ind atestat prima dat� documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vod�.

Dar primele m�rturii ale practic�rii acestui joc sunt înc� din antichitate, când celebrul medic roman Galenius (138-210), în lucrarea sa „Despre exerci�iul cum mingea”, f�cea o descriere �i ar�ta bene� ciile acestui joc din zona Daciei.

SCURT ISTORIC

ÎNAINTE DE 1900R�spândite în tot arealul locuit de români, regulile jocului

de oin� sunt sintetizate pentru prima dat� în 1894 �i sunt publicare în revista Albina.

La interven�ia ministrului Instruc�iunii Publice, Spiru Haret, este elaborat un regulament o� cial unic, la 31 martie 1887, dup� care s-au desf��urat primele campionate �colare de oin�.

Este singurul sport al c�rui regulament a fost publicat în Monitorul O� cial al României (nr.132 din 1 februarie 1899), ca dovad� a importan�ei, r�spândirii �i interesului pe care îl avea în rândul popula�iei.

Sub impulsul direct al lui Spiru Haret, oina a fost introdus� în programa �colar� �i s-au instituit concursuri inter�colare.

Prima edi�ie a Campionatului Na�ional s-a desf��urat în anul 1899 �i a reunit 18 echipe, � ind câ�tigat� de echipa liceului N. B�lcescu din Br�ila (foto dreapta, jos).

A urmat o perioad� de dezvoltare a acestui sport, despre care amintesc Calistrat Hoga�, I.L. Caragiale (referendumul din 1866 nu s-a �inut la Ploie�ti, pentru c� electoratul a preferat s� mearg� la jocul de oin� �i nu s-a prezentat la urne) sau Mihail Sadoveanu, care chiar a practicat acest sport, dup� cum m�rturise�te într-un capitol al operei sale „Jocuri de prim�var�”.

ÎN PERIOADA 1900-1951În perioada interbelic�, au ap�rut primele baze sportive

destinate exclusiv oinei �i se marcheaz� în� in�area primelor echipe în structurile militare.

Al doilea r�zboi mondial întrerupe organizarea campionatului na�ional, dar avem m�rturii ale continu�rii practic�rii sportului na�ional. În Revista Jandarmeriei nr. 8-9

din 1943, se prezentau programul �i manifest�rile prilejuite de serbarea sfâr�itului de an la �coala nr. 2 subo� �eri jandarmi Cern�u�i, în care a � gurat �i un meci de oin�.

ÎN PERIOADA 1951-prezentAnul 1951 marcheaz� revigorarea competi�iilor de oin�,

odat� cu desf��urarea Campionatului na�ional. Sportul na�ional a cunoscut o transformare profund�, au ap�rut cluburi �i echipe noi, printre care �i Dinamo Bucure�ti, care a �i câ�tigat campionatul de debut din perioada comunist�.

Competi�iile de oin� s-au diversi� cat, au fost organizate Cupa României, Cupa UGSR, Cupa Speran�elor, Spartachiade etc., iar num�rul juc�torilor legitima�i �i a al echipelor a crescut continuu.

Dup� anul 1990, cluburile �i asocia�iile sportive au ie�it de sub tutela unor departamente sau unit��i economice, ceea ce a afectat profund practicarea oinei. În anul 1990, la campionatele organizate au participat doar 21 de echipe, fa�� de 63, câte au fost în anul anterior. Tradi�ia jocului de oin� a fost p�strat� mai ales în cadrul structurilor militare ale Jandarmeriei �i Gr�nicerilor, care au continuat s� organizeze competi�ii de mas�.

Echipa de oin� a Clubului „Prahova” (perioada interbelic�)

maior Sorin DESPINA

OINA - jocul dacilor liberi, simbol al identit��ii române�tiPrin Legea nr. 26/2008 pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial, oina este considerat� expresia culturii

tradi�ionale �i se ofer� Ministerului Culturii posibilitatea legal� de a ac�iona pentru protejarea si promovarea acesteia.

RestituiriRestituiri

34

Pentru prima dat�, în anul 1850, sub domnia lui Ghica Vod� în Moldova, prin Anaforaua din 22 Marte a Divanului Ob�tesc, „pentru reformarea Corpului Slujitoresc în Corp de Jandarmi” se vorbe�te, „de Geandarmerie, dup� pilda altor Staturi” 1).

Prin acest act al Divanului Ob�tesc se vorbe�te despre, puterea în armat� dat� în dispozi�ia poli�iei generale �i a Tribunalelor Judec�tore�ti, prin în� in�area Corpului de Jandarmi format dintr’un regiment care va atârna de Ministerul trebilor din l�untru �i de Hatmanul Mili�iei �i anume:

• De Ministerul din l�untru, în tot ce va privi aducerea la îndeplinire a poruncilor administra�iei.

• De Hatmanul ca General Inspector al tuturor puterilor înarmate, în tot ce prive�te organiza�ia militar�, disciplina, înarmarea �i �inerea sa în bun� stare.

Regimentul era compus din 14 companii din care 13 la teritoriu, câte una de � ecare �inut �i una în capitala Moldovei, este comandat de un Colonel.

Regimentul era împ�r�it în dou� divizii, comandate de câte un maior cu re�edin�a: unul la Boto�ani (�inutul de sus) �i altul la Bârlad (�inutul de jos). Companiile erau comandate de c�pitani.

Efectivul regimentului 1430 oameni, jum�tate pede�tri, jum�tate c�l�re�i.

Dislocarea companiilor, pe lâng� ispravnici.Atribu�iunile jandarmilor �i o� �erilor erau aproape acelea�i ca cele

de azi : aducerea la îndeplinire a poruncilor primite dela autorit��ile civile f�r� a le � ertat sub orice cuvânt de a-�i întinde dela sine activitatea în sfera administra�iei în lipsa unor asemenea porunci.

Recrutarea se f�cea prin angaj�ri voluntare.In bugetul comun din 1863 g�sim Legionul Jandarmilor cu un

efectiv de 1755 oameni �i 803 cai.In acela� an 1850, în Muntenia se face reorganizarea doroban�ilor

de poli�ie din districte, dându-li-se organizarea militar� � x�, organizare c�lare depinzând numai de Ministerul Treburilor din l�untru îndeplinind exact atribu�iunile Jandarmeriei de azi (albumul armatei române din 1930).

_____________1) Inceputurile Jandarmeriei Române publicat în Revista

Jandarmeriei din 1927 de Lt.-col. Panaitescu

La 27 Februarie 1860, doroban�ii se asimileaz� cu armata regulat� în ceiace prive�te disciplina �i armamentul, sunt trecu�i sub autoritatea Ministerului de R�sboiu ; depind îns� �i de Ministerul de Interne prin Prefecturi, � ind organe de execu�ie al acestora în ceiace prive�te ordinea intern�.

Prin referatul Ministerului de Interne �i al celui de R�sboiu din 1863 c�tre Consiliul de Mini�trii, se propune �i se aprob� organizarea doroban�ilor dela Poli�ia Ora�ului Bucure�ti, dându-li-se organizarea militar�.

Pe baza acestui referat, Domnitorul Cuza aprob� cu începere din anul 1864 �i doroban�ii capitalei se înlocuesc cu un excadron jandarmi c�l�ri �i o companie de jandarmi pede�tri, pu�i la dispozi�ia poli�iei capitalei �i prev�zu�i în bugetul Ministerului de R�sboiu (Din M. Of. 160 din 19 VIII. 1863).

In anul 1868 prin Legea Poli�iei Rurale ia � in�� pe teritoriul rural o poli�ie comunal� sub autoritatea primarului �i a consiliului comunal, prin în� in�area guarzilor câmpeni pentru paza holdelor �i �arinilor �i obliga�iunea ce se impune tuturor locuitorilor s� contribuie la paza de zi �i noapte contra r�u f�c�torilor �i ajutorul ce trebuie s� dea în cazuri de incendii �i calamit��i.

Tot în acest an 1868 prin Legea de Organizare a armatei române, printre elementele armatei permanente, g�sim �i „Geandarmeria” organizat� pe companii pedestre �i excadroane c�l�ri dat� în serviciul Ministerului de Interne pentru asigurarea ordinei atât la ora�e cât �i pe teritoriul rural.

Deasemenea doroban�i c�l�ri: câte un excadron de jude�, afar� de

jude�ele în care se g�sesc jandarmi c�l�ri (este trupa cu schimbul), obliga�i a-�i procura cai �i echipament. Termen de serviciu 7 ani; o s�pt�mân� se g�sea la serviciu �i 3 acas�.

Circulara Ministerului de r�sboiu No. 63 din Iulie 1860 asupra autorit��ei Prefec�ilor, prevede c� excadroanele de doroban�i vor executa ordinele acestora.

In anul 1869 în Regulamentul Doroban�ilor, se preciza serviciul acestora pe lâng� autorit��ile administrative: Prefecturi �i Subprefecturi.

Atribu�iunile principale erau:• Inso�eau pe Prefec�i sau Subprefec�i în inspec�ii, executând

ordinele acestora;• Patrularea comunica�iilor, holdelor �i �arinilor.• Paza �i transferarea aresta�ilor.

In anul 1893 Septemvrie 1 apare Legea Jandarmeriei Rurale Ministru de Interne � ind Vasile Lascar, lege în care, pentru prima oar�, se � xeaz� principiile de organizare ale Jandarmeriei, determinându-se atribu�iuni importante în leg�tur� cu poli�ia general� a Statului, poli�ia administrativ� �i poli�ia judiciar�, atribu�iuni cari nu erau prev�zute prin legile anterioare sub raportul oraniz�rii jandarmeriei;

Prin aceast� lege se prevede urm�toarele:• Se în� in�eaz� Inspectoratul General al Jandarmeriei. Teritoriul

��rei împ�r�it în 4 Inspectorate, comandate de c�tre un Maior cu re�edin�ele în Bucure�ti, Gala�i, Craiova �i Ia�i.

IInceputurile �i desvoltarea jandarmeriei române.nceputurile �i desvoltarea jandarmeriei române.de Col. TOPOR I. �i Maior IONESCU ST.de Col. TOPOR I. �i Maior IONESCU ST.

Jandarmi-plutonieri, care au urmat �coala de aspiran�i de �e� de sec�ie,în seria X-a, de la 1 Sept. 1922, la 1 Feb. 1923

• Fiecare Inspectorat era format din companii care corespundeau unui jude�.

• Companiile erau formate din :a) Sta�iuni de plas�, încadrate cu jandarmi c�l�ri, care aveau

calitatea de o� �eri de poli�ie judiciar� �i erau pl�ti�i din bugetul jude�ului.

b) Sta�iuni comunale; încadrate cu Jandarmi pe jos care aveau calitatea numai de agen�i de poli�ie, ei neputând s� închee acte �i trebuiau numai s� informeze pe primar �i erau pl�ti�i din bugetul comunei.

Aceste sta�iuni func�ionau numai în comunele ce dispuneau de buget.

Incadrarea cu o� �eri a forma�iunilor de jandarmi se f�cea în cea mai bun� parte cu o� �eri de rezerv�.

Angaj�rile �i reangaj�rile se f�ceau de Prefec�i pentru sta�iunile de plas� �i de Primari cu aprobarea Subprefectului pentru sta�iunile comunale.

- Jandarmeria depindea numai de Ministerul de Interne �i Justi�ie.Pentru familiarizarea �i dotarea jandarmilor cu tot ceace era

necesar gradului, sub raportul cuno�tin�elor profesionale, func�iona la � ecare companie câte o �coal� unde se preda diferite legi în leg�tur� cu serviciul poli�ienesc la teritoriu.

Fa�� cu legile anterioare, aceast� lege constituia un progres în domeniul poli�ienesc la teritoriul rural, deoarece Institu�ia Jandarmeriei formeaz� o unitate constituit� pe întreg teritoriul ��rei cu atribu�iuni bine determinate �i cu elemente mult mai bine preg�tite.

In urma r�scoalei din 1907, când s’a dovedit c� dislocarea jandarmeriei în forma în care se g�sea nu era su� cient� pentru a satisface nevoile poli�iene�ti �i informative ale teritoriului, s’a sim�it nevoia modi� c�rei legei jandarmeriei pe baze noi, astfel c� în anul 1908 Ministerul de Interne, Ministru de Interne � ind I. I. C. Br�tianu, aduce o nou� lege a jandarmeriei care introduce urm�toarele modi� c�ri vechei legi �i anume:

- I se d� jandarmeriei un caracter pur militar;- Se în� in�eaz� post în � ecare comun�, sub conducerea unui

reangajat, o� �er de poli�ie judiciar�, ajutat de un jandarm în termen.- Se m�re�te efectivul jandarmilor la 6310 oameni.- Se schimb� sistemul de recrutare în sensul încadr�rei, cu jandarmi

în termen, pentru o treime din num�rul total al jandarmilor.- Se l�rgesc atribu�iunile jandarmilor în sensul c� se d� jandarmilor

atribu�iunea de �e� de garnizoan�;- Se d� dreptul jandarmilor �e� de post de a pronun�a �i încasa

amenzi prev�zute la legea poli�iei rurale, la legea poli�iei drumurilor �i la diferite regulamente comunale.

Prin faptul c� s’a introdus elementul „Jandarmul în termen” s’a extins dependen�a Inspect. Jandarmi �i de Ministerul de R�sboiu.

- Se în� in�eaz� deasemenea o �coal� �i o companie mobil� cu re�edin�a în Bucure�ti pentru instruc�ia reangaja�ilor.

- Incadrarea unit��ilor se face numai cu o� �eri activi.- Fa�� de legea Jandarmeriei din 1893, aceast� lege este cu mult

mai superioar� pentru c� satisface într’o m�sur� foarte larg� nevoia poli�ieneasc� a � ec�rei comune, prin în� in�area postului comunal.

- S’a dat institu�iei caracterul militar, în scopul de a se p�stra disciplina �i respectul din partea autorit��ilor �i cet��enilor.

- S’a dat jandarmilor dreptul de amend� �i încasa amenzi, apoi i-a conferit calitatea de �e� de garnizoan�.

S’a introdus sistemul de recrutare prin reangaja�i �i jandarmi în termen. In sfâr�it primirea �i angajarea jandarmilor reangaja�i nu se mai face de Prefec�i �i Primari ci de Inspectoratul General al Jandarmeriei.

Cu aceast� organizare, am intrat în campania din 1916-1918.- In anul 1918 prin alipirea Ardealului, Bucovinei �i Basarabiei

la vechiul regat, înglobându-se în grani�ele Statului Român �i minorit��ile a� ate în aceste provincii, care dornice înc� dup� vechile st�pâniri, c�utau prin diferite mi�c�ri s� men�in� treaz �ovinismul lor în speran�a c� mai curând sau mai târziu vor reveni iar la vechile monarhii.

Aceast� situa�ie periclita siguran�a statului, fapt ce a determinat

pe Ministerul de Interne, Ministru de Interne � ind Generalul Artur V�itoianu, s� vin� cu un „Decret Lege” prin care s� dea o nou� organizare Institu�iei Jandarmeriei, în scopul de a pune în orice moment la dispozi�ia guvernului mijloacele necesare pentru garantarea ordinei interne oricând nevoia va cere.

„Prin acest Decret lege”, se aduce legei din 1908 urm�toarele modi� c�ri:

- Se schimb� denumirea Inspectoratului de Jandarmi în „Corp de Jandarmi”.

- Se reorganizeaz� acest corp de jandarmi pe brig�zi, regimente �i batalioane.

- Se m�re�te efectivul jandarmilor la 20.000 oameni spre a satisface �i nevoile noilor �inuturi alipite.

- Sub raportul erarhiei �i salariz�rei, se asimileaz� gradele inferioare cu cele dela armat�.

- Se în� in�eaz� batalioane de instruc�ie de jandarmi în scopul de a se da o instruc�ie profesional� mai temeinic� elementului ce urma a � întrebuin�at în serviciu de poli�ie �i a se pune în tot momentul la dispozi�ia autorit��ilor, for�e constituite, spre a preveni �i reprima eventuale mi�c�ri provocate de diferite curente extremiste.

- La teritoriu r�mâne postul comunal.- Se în� in�eaz� �coala reangaja�ilor.Intr’un cuvânt, s� d� jandarmeriei o organizare pur militar�, prin

dotarea acestei institu�ii cu unit��i de instruc�ie, cu efective mari, care s� poat� face fa�� nevoilor impuse de starea de fapt creiat� de diferite curente subversive.

Guvernul din anul 1929, în dorin�a de a ridica prestigiul institu�iei �i de a-i da un caracter mai independent vine cu o nou� lege de organizare, sub imperiul c�reia tr�im �i azi �i care se deosebe�te de legea anterioar� prin urm�toarele caractere :

- Se des� in�eaz� postul comunal, introducându-se postul central; mai multe comune constituie postul.

- Se elimin� din organizare, jandarmul în termen r�mânând în organizarea institu�iei numai elementul reangajat.

- Se ia din sarcina jandarmeriei atribu�iunile de �ef de garnizoan�.- Se creiaz� dou� jandarmerii :Jandarmeria teritorial� numai din reangaja�i,Jandarmeria armatei din trupa în termen.- Se � xeaz� principiul r�spunderei personale.Intr’un cuvânt prin legea din 1929 s’a urm�rit s� se dea Institu�iei

Jandarmeriei prestigiul unei institu�ii de ordine în stat, având la baz� sim�ul de legalitate �i r�spundere personal� în aplicarea m�surilor în leg�tur� cu men�inerea ordinei, siguran�ei publice �i siguran�ei de stat. (....)

Preluare din „Revista Jandarmeriei”Anul XIII, Nr.10, octombrie 1935

(reproducere ad-literam)

C�pitanul de jandarmi Chi�u Ionel, mentor C�pitanul de jandarmi Chi�u Ionel, mentor al Poli�iei de Frontier� Afghane, în incinta al Poli�iei de Frontier� Afghane, în incinta Fortului Spin Boldak.Fortului Spin Boldak.

Foto: George PredaFoto: George Preda