Embed Size (px)
Citation preview
An
ul
XV
III,
nr.
67
-68
, ia
nuarie
- a
ugust
20
15
An
ul
XV
III,
nr.
67
-68
, ia
nuarie
- a
ugust
20
15
An
ul
XV
III,
nr.
67
-68
, ia
nuarie
- a
ugust
20
15
Pompierii "Bucovina" Suceava fondată în 1998, anul XVIII, ISSN 1582-3865
revistă editată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina" al Judeţului Suceava
Redactor şef: Ion BURLUI
Secretar de redacţie: Emilian ŢEHANIUC
Colectiv de redacţie: Ion BURLUI, Dan HOFFMAN, Ioan APOPI, Cristian COJOCARIU,
Liviu PERIJOC, Alin GĂLEATĂ, Ovidiu IACOB.
Graphic designer: Alin GĂLEATĂ
113�13�13�13�13�13�SeptembrieSeptembrieSeptembrieSeptembrieSeptembrieSeptembrieZiua�PompierilorZiua�Pompierilordin�Româniadin�România
Ziua�Pompierilordin�România
Ziua�PompierilorZiua�Pompierilordin�Româniadin�România
Ziua�Pompierilordin�România
Staþie de pompieri
Bãtãlia din Dealul Spirii de la
Bucureºti este actul eroic al pompierilor
militari în apãrarea Revoluþiei de la 1848
ºi prima afirmare patrioticã a calitãþilor
morale ºi de luptã ale ostaºilor tinerei
armate române moderne, constituitã în
urma Pãcii de la Adrianopole din 1829.
Intrarea în Bucureºti a trupelor
de invazie a prilejuit unitãþilor române
prezente în garnizoanã - printre care ºi
Compania de Pompieri - unul dintre cele
mai înãlþãtoare momente ale Revoluþiei
române de la 1848: încleºtarea din Dealul
Spirii, devenitã simbol al luptei pentru
libertate ºi independenþã naþionalã a
poporului român.
Comandantul Regimentului 2
Infanterie ºi ºeful garnizoanei Capitalei,
colonelul Radu Golescu, primise ordin în
ziua de 12 septembrie din par tea
Locotenenþei Domneºti sã deplaseze în
ziua urmãtoare subunitãþile în Dealul
Spirii, pentru a participa la primirea unei
coloane otomane formatã din aproape
6.000 luptãtori ºi comandatã de Kerim
Paºa, ce urma sã preia cazarma din acea
zonã. Însa lucrurile au luat cu totul alt
curs.
Printr-o coincidenþã, în aceeaºi
zi de 13 septembrie, cu puþin timp
înaintea sosiri i trupelor otomane
avusese loc înmânarea noilor drapele ale
Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea
a influenþat moralul ºi devotamentul
ostaºilor, voinþa de a apãra demnitatea
naþionalã. Aceeaºi stare de spirit îi
caracteriza ºi pe ostaºii Companiei de
Pompieri comandaþi de cãpitanul Pavel
Zãgãnescu. Aceºtia voiau sã meargã cu
toþii la cazarma din Dealul Spirii, convinºi
de iminenþa unui conflict armat cu
otomanii. Soldaþii lãsaþi pentru paza
cazãrmii au cerut comandantului lor:
„Luaþi-ne ºi pe noi, nu ne lãsaþi în
cazarmã, ca pe niºte nevrednici, cãci dacã
acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun rãzboi, noi
vrem sã murim cu fraþii noºtri.”
Încleºtarea propriu-zisã s-a
declanºat ca urmare a unei altercaþii între
un ofiþer al companiei de Pompieri
(sublocotenentul Dincã Bãlsan) ºi unul
otoman; deºi împresuraþi din toate pãrþile
de turci, pompierii s-au avântat cu curaj
împotriva acestora, alternând focurile de
armã cu lupta la baionetã ºi lovind fãrã
c r u þ a r e i n a m i c u l c a r e , î n p o f i d a
superioritãþii numerice, a fost cuprins de
panicã.
Otomanii au reuºit sã punã în
poziþie de tragere doua piese de artilerie ºi
au deschis focul asupra pompierilor.
Aceºtia au pornit împotriva tunurilor
inamice ºi dupã o scurtã luptã au capturat
gurile de foc, pe care le-au întors împotriva
duºmanului. Efectele au fost puternice: din
rândurile otomanilor au cãzut zeci de
morþi ºi rãniþi; numai cã, din cauza lipsei de
muniþie, în cele din urmã tunurile au fost
abandonate. Pompierii nu au încetat lupta
decât atunci când Kerim-Paºa, vãzând cã
nu poate înfrânge rezistenþa garnizoanei
din Dealul Spirii, a trimis un ofiþer care a
propus încetarea focului, garantând în
schimb „libera ieºire din cazarmã” -
angajament care mai apoi nu a fost însã
respectat de otomani.
Pompierii au dovedit pe timpul
luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj ºi
dibãcie în rezolvarea situaþiilor de luptã,
capacitate de rezistenþã ºi spirit de
sacrificiu în inegala confruntare cu trupele
otomane covârºitoare.
Primul Parlament al României,
apreciind sacrificiul eroilor de la 13
septembrie, curajul º i patriotismul
pompierilor militari, acordã în anul 1860
participanþilor la eroicul act pensii pe viaþã
ºi prima medalie româneascã: PRO
VIRTUTE MILITARI, iar în
1 8 6 3 , c â n d o º t i r e a
românã primea noile
drapele, nu întâmplãtor
domnitorul Alexandru
Ioan Cuza alegea pentru
aceastã festivitate data
de 13 septembrie.
Î n b o g a t a
carte a tradiþiilor de
luptã ale pompierilor
mil itari români s-au
înscris ºi alte glorioase pagini: pe
timpul Rãzboiului de Independenþã,
când ostaºii pompieri constituiþi în
baterii de artilerie teritorialã sau în
coloane de transpor t muniþ i i au
contribuit la recâºtigarea suveranitãþii
României; în momentele de cumpãnã
ale fãuririi Statului naþional unitar
român de la 1 Decembrie 1918 când, la
retragerea armatei române în Moldova,
corpul pompierilor a rãmas în teritoriul
vremelnic ocupat de inamic, îndeplinind
în grele condiþii misiunea de apãrare a
vieþii oamenilor ºi bunurilor împotriva
incendiilor.
Pe timpul celui de-Al Doilea
R ã z b o i M o n d i a l , c o m p a n i i l e d e
pompieri au intervenit eroic pentru
stingerea incendiilor declanºate de
bombardamentele inamice, atât în
Valea Prahovei, cât ºi în Bucureºti sau
alte localitãþi ale tãrii. În confruntarea cu
incendii devastatoare ori cu alte
calamitaþi, pompierii au fãcut de multe
o r i d ova d a s a c r i f i c i u l u i s u p re m ,
periclitându-ºi viaþa pentru a o apãra pe
cea a semenilor.
D i n d e c e m b r i e 2 0 0 4 , î n
R o m â n i a f u n c þ i o n e a z ã u n n o u
mecanism de gestionare a situaþiilor de
urgenþã, în conformitate cu standardele
impuse de integrarea în structurile
NATO ºi ale Uniunii Europene: a fost
organizat ºi funcþioneazã Sistemul
Naþional de Management al Situaþiilor
de Urgenþã. S-au creat cadrul legal ºi
mecanismele menite sã asigure în mod
unitar ºi integrat apãrarea vieþi i
cetãþenilor, a bunurilor ºi a mediului
împotriva efec telor negative ale
incendiilor, inundaþiilor, accidentelor ºi
altor tipuri de calamitãþi, pe timpul
producerii unor situaþii de urgenþã.
Alãturi de „clasicele” misiuni
ale pompierilor - de intervenþie la
stingerea incendiilor, la care s-au
adãugat ºi cele de acordare a primului-
ajutor în accidente de circulaþie, prin
s e r v i c i i l e m e d i c a l e d e u r g e n þ ã ,
reanimare ºi descarcerare - serviciile
profesioniste pentru situaþii de urgenþã
d e a s t ã z i i n te r v i n º i l a s a l va re a
persoanelor ºi limitarea pagubelor
produse de inundaþii sau alte calamitãþi,
ca ºi la decontaminãri, accidente
chimice, nucleare sau de altã naturã.
În perioada 01.01 - 30.06.2015,
resursele umane ale Inspectoratului
pentru Situaþii de Urgenþã „BUCOVINA”
al judeþului Suceava au înregistrat la
situaþi i le de urgenþã, la care s-a
intervenit, un timp total de 1.486.628
m i n u te : 5 3 2 . 2 3 3 m i n u te p e nt r u
stingerea incendiilor (35,80%),din care -
498.162 minute pentru stingerea
incendiilor (33,51%) ºi 34.081 minute
pentru st ingerea incendi i lor de
vegetaþie uscatã ºi resturi menajere
(2,29%). Apoi, 608.891 minute pentru
rezolvarea cazurilor S.M.U.R.D. (40,96%);
8 .369 minute pentru rezolvarea
intervenþiilor la descarcerare (0,56%);
91.282 minute pentru alte situaþii de
urgenþã (6,14%); 12.882 minute pentru
asistenþa de persoane (0,87%); 232.971
minute pentru rezolvarea intervenþiilor
la protecþia comunitãþii (15,67%).
Altfel tradus, dacã un singur om
ar fi intervenit pentru rezolvarea acestor
intervenþii, ar fi avut nevoie de 2 ani ºi 10
luni de muncã neîntreruptã (zi ºi
noapte).
2
Anul 2015 a debutat ºi a
continuat cu un trend ascendent al
numãrului acþiunilor de intervenþie.
Subunitãþile de intervenþie au fost
supuse unui „tir” continuu de situaþii de
urgenþã generate de aproape toate
tipurile de risc care se pot manifesta la
nivelul teritoriului judeþului Suceava.
Astfel , în perioada 01.01 -
30.06.2015 s-au desfãºurat 4.902 situaþii
de urgenþã (în medie 27,08 pe zi). Din
acestea, au fost 3.510 cazuri de urgenþã
asistate de S.M.U.R.D. (71,60%); 477
incendii ( 9,73%), din care 371 incendii
(7,57%) ºi 106 incendii de vegetaþie
uscatã ºi resturi menajere (2,16%) ; 562
alte situaþii de urgenþã (11,46%); 141 alte
intervenþii (2,88%) ; 23 asistenþã persoane
(0,47%) ; 189 acþiuni pentru protecþia
comunitãþilor (3,86%).
Dacã luãm în calcul ºi 57
întoarceri din drum, 35 deplasãri fãrã
intervenþie ºi 11 alarme false, rezultã un
numãr de 5.005 ieºiri la intervenþie.
Doar la o simplã comparaþie
cu anul trecut, când unitatea s-a
înregistrat cu 6.989 intervenþii ÎN TOT
ANUL 2014!, constatãm cã numãrul
intervenþiilor în aceastã jumãtate de an
r e p r e z i n t ã 7 2 % d i n t o t a l u l
intervenþiilor de anul trecut.
Astfel, estimãm o creºtere a
intervenþiilor cu aproape 150 % faþã de
anul trecut.
Acest fapt se poate observa ºi
din urmãtorul grafic comparativ:
3
Gl.bg. dr. Ion BURLUIGl.bg. dr. Ion BURLUIGl.bg. dr. Ion BURLUI
Analiza intervenþiilor Analiza intervenþiilor Analiza intervenþiilor Analiza intervenþiilor Analiza intervenþiilor Analiza intervenþiilor ale ISU Suceava în primul semestruale ISU Suceava în primul semestruale ISU Suceava în primul semestruale ISU Suceava în primul semestruale ISU Suceava în primul semestruale ISU Suceava în primul semestru
296
371
ºase luni 2014 ºase luni 2015
+25,34%
Scurtã analizã a incendiilor:
În primele ºase luni ale anului
2015, pe teritoriul judeþului Suceava au
avut loc 371 incendii (în medie 2,05 pe
zi), faþã de 296 incendii produse în
primele ºase luni ale anului 2014,
creºterea fiind de 25,34%.
Pe timpul intervenþiilor pentru
stingerea incendiilor au fost salvate 27 de
persoane (23 de copii), 78 animale ºi 182
de pãsãri. În incendiile produse s-au
înregistrat 5 victime (5 adulþi rãniþi).
Au fost protejate bunuri ºi
instalaþii în valoare de peste 70
milioane lei, valoarea pagubelor fiind
de aproximativ 7.565.880 lei.
Rata incendiilor a fost de 51,53
la suta de mii de locuitori, respectiv
43,37 inc/Kmp.
L u n a r, c o m a n d a u n i t ã þ i i
împreunã cu medicul ºef UPU SMURD ºi
asistentul pr incipal coordonator
S M U R D a n a l i z e a z ã a c t i v i t a t e a
echipajelor SMURD, a dispeceratului
integrat precum ºi interrelaþionarea.
Î n l u n a i u l i e 2 0 1 5 a m
operaþionalizat un Punct de lucru la
Poiana Stampei, având 2 echipaje: 1
ambulanþã SMURD ºi un echipaj de apã ºi
spumã care are în dotare un set de utilaje
ºi unelte de descarcerare, desrvind
comunele Poiana Stampei, Coºna ºi
Dorna Candreni.
ªi în acest sector de activitate
se observã o creºtere semnificativã a
numãrului intervenþiilor, dupã cum se
poate desprinde din aceste imagini:
1.668 cazuri de urgenþã
3.510 cazuri de urgenþã
S.M.U.R.D. a intervenit în 3510
cazuri, acordând ajutor medical de
urgenþã sau descarcerare la 3529
persoane (3135 adulþi ºi 394 copii).
Faþã de primele ºase luni ale
anului 2014 numãrul cazurilor de urgenþã
la care la care a participat S.M.U.R.D. a
crescut (+110,4%), la fel ºi numãrul
persoanelor asistate (+112,8%).
Timpul mediu de rãspuns al
S.M.U.R.D. a fost de 13 minute, iar
timpul mediu de intervenþie de 16
minute.
Analiza intervenþiilor SMURD:
Societatea contemporanã Societatea contemporanã
este marcatã în ultimele decenii este marcatã în ultimele decenii
de creºterea semnificativã a de creºterea semnificativã a
numãrului de dezastre naturale, numãrului de dezastre naturale,
evenimente care au evidenþiat evenimente care au evidenþiat
tot mai clar atât vulnerabilitãþile tot mai clar atât vulnerabilitãþile
c o m u n i t ã þ i l o r u m a n e , a c o m u n i t ã þ i l o r u m a n e , a
i n f r a s t r u c t u r i l o r, c â t º i a i n f r a s t r u c t u r i l o r, c â t º i a
factorilor de mediu. Fenomenele factorilor de mediu. Fenomenele
meteorologice ºi hidrologice meteorologice ºi hidrologice
periculoase, manifestãrile de periculoase, manifestãrile de
origine geologicã, precum ºi origine geologicã, precum ºi
posibila lor acþiune complementarã sunt, în mod frecvent, posibila lor acþiune complementarã sunt, în mod frecvent,
evenimente naturale cu efecte transfrontaliere. Specialiºtii evenimente naturale cu efecte transfrontaliere. Specialiºtii
avertizeazã cã în viitor dezastrele vor atinge cote extreme ºi vor avertizeazã cã în viitor dezastrele vor atinge cote extreme ºi vor
prezenta un grad mai ridicat de complexitate, cu consecinþe extinse prezenta un grad mai ridicat de complexitate, cu consecinþe extinse
ºi pe termen mai lung, rezultând în special din schimbãrile climatice ºi pe termen mai lung, rezultând în special din schimbãrile climatice
ºi din interacþiunea potenþialã între mai multe pericole naturale ºi ºi din interacþiunea potenþialã între mai multe pericole naturale ºi
tehnologice. tehnologice.
Î n a c e s t e c i r c u m s t a n þ e i n s t i t u þ i i º i o r g a n i z a þ i i Î n a c e s t e c i r c u m s t a n þ e i n s t i t u þ i i º i o r g a n i z a þ i i
internaþionale au pe agenda de lucru politici ºi programe de acþiune internaþionale au pe agenda de lucru politici ºi programe de acþiune
pentru prevenirea cauzelor, limitarea efectelor ºi modalitãþi de pentru prevenirea cauzelor, limitarea efectelor ºi modalitãþi de
înlãturare a consecinþelor dezastrelor, asociate cu mãsuri de înlãturare a consecinþelor dezastrelor, asociate cu mãsuri de
reabilitare rapidã. reabilitare rapidã.
Pentru a rãspunde unor astfel de provocãri Parlamentul Pentru a rãspunde unor astfel de provocãri Parlamentul
European ºi Consiliul Uniunii Europene au adoptat Decizia European ºi Consiliul Uniunii Europene au adoptat Decizia
1313/2013/CE privind un Mecanism de protecþie civilã a Uniunii. 1313/2013/CE privind un Mecanism de protecþie civilã a Uniunii.
Mecanismul are drept scop consolidarea cooperãrii dintre Mecanismul are drept scop consolidarea cooperãrii dintre
UE ºi statele membre ºi facilitarea coordonãrii în domeniul UE ºi statele membre ºi facilitarea coordonãrii în domeniul
protecþiei civile în vederea îmbunãtãþirii eficienþei sistemelor de protecþiei civile în vederea îmbunãtãþirii eficienþei sistemelor de
prevenire, pregãtire ºi de rãspuns la dezastre naturale ºi cele prevenire, pregãtire ºi de rãspuns la dezastre naturale ºi cele
provocate de om.provocate de om.
Protecþia ce urmeazã a fi asiguratã în cadrul Mecanismului Protecþia ce urmeazã a fi asiguratã în cadrul Mecanismului
acoperã în primul rând persoanele, bunurile acoperã în primul rând persoanele, bunurile
materiale (inclusiv patrimoniul cultural) ºi materiale (inclusiv patrimoniul cultural) ºi
mediul împotriva tuturor tipurilor de dezastre mediul împotriva tuturor tipurilor de dezastre
naturale ºi provocate de om, a poluãrii marine, naturale ºi provocate de om, a poluãrii marine,
dar ºi a situaþiilor de urgenþã acutã în domeniul dar ºi a situaþiilor de urgenþã acutã în domeniul
sãnãtãþii, care intervin pe teritoriul sau în afara sãnãtãþii, care intervin pe teritoriul sau în afara
Uniunii.Uniunii.
Mecanismul exprimã ºi promoveazã Mecanismul exprimã ºi promoveazã
solidaritatea europeanã prin asigurarea unei solidaritatea europeanã prin asigurarea unei
contribuþii practice ºi în timp util la producerea contribuþii practice ºi în timp util la producerea
dezastrelor. Acest sprijin nu aduce atingere dezastrelor. Acest sprijin nu aduce atingere
drepturilor ºi obligaþiilor reciproce ale statelor drepturilor ºi obligaþiilor reciproce ale statelor
m e m b r e c a r e d e c u r g d i n t r a t a t e l e m e m b r e c a r e d e c u r g d i n t r a t a t e l e
b i l a t e r a l e / m u l t i l a t e r a l e º i n i c i a b i l a t e r a l e / m u l t i l a t e r a l e º i n i c i a
responsabilitãþii fiecãrui stat de a-ºi proteja responsabilitãþii fiecãrui stat de a-ºi proteja
cetãþenii, bunurile materiale ºi mediul de pe cetãþenii, bunurile materiale ºi mediul de pe
teritoriul sãu.teritoriul sãu.
Cooperarea în cadrul Mecanismului de Cooperarea în cadrul Mecanismului de
protecþie civilã al Uniunii cuprinde: protecþie civilã al Uniunii cuprinde:
a) acþiuni de prevenire ºi de pregãtire a) acþiuni de prevenire ºi de pregãtire
în interiorul ºi în afara UE. La solicitarea unui în interiorul ºi în afara UE. La solicitarea unui
stat membru, a unei þãri terþe, a ONU sau a stat membru, a unei þãri terþe, a ONU sau a
agenþiilor acesteia Comisia Europeanã poate agenþiilor acesteia Comisia Europeanã poate
trimite o echipã de experþi la pe teren pentru a trimite o echipã de experþi la pe teren pentru a
oferi consultanþã cu privire la mãsurile de oferi consultanþã cu privire la mãsurile de
prevenire;prevenire;
b) acþiuni de asistenþã întreprinse b) acþiuni de asistenþã întreprinse
pentru a rãspunde la consecinþele adverse pentru a rãspunde la consecinþele adverse
imediate ale unui dezastru pe teritoriul sau în imediate ale unui dezastru pe teritoriul sau în
afara UE, ca urmare a unei cereri de asistenþã afara UE, ca urmare a unei cereri de asistenþã
adresate în cadrul Mecanismului. adresate în cadrul Mecanismului.
Mecanismul Uniunii este deschis ºi Mecanismul Uniunii este deschis ºi
participãrii altor naþiuni: participãrii altor naþiuni:
Societatea contemporanã
este marcatã în ultimele decenii
de creºterea semnificativã a
numãrului de dezastre naturale,
evenimente care au evidenþiat
tot mai clar atât vulnerabilitãþile
c o m u n i t ã þ i l o r u m a n e , a
i n f r a s t r u c t u r i l o r, c â t º i a
factorilor de mediu. Fenomenele
meteorologice ºi hidrologice
periculoase, manifestãrile de
origine geologicã, precum ºi
posibila lor acþiune complementarã sunt, în mod frecvent,
evenimente naturale cu efecte transfrontaliere. Specialiºtii
avertizeazã cã în viitor dezastrele vor atinge cote extreme ºi vor
prezenta un grad mai ridicat de complexitate, cu consecinþe extinse
ºi pe termen mai lung, rezultând în special din schimbãrile climatice
ºi din interacþiunea potenþialã între mai multe pericole naturale ºi
tehnologice.
Î n a c e s t e c i r c u m s t a n þ e i n s t i t u þ i i º i o r g a n i z a þ i i
internaþionale au pe agenda de lucru politici ºi programe de acþiune
pentru prevenirea cauzelor, limitarea efectelor ºi modalitãþi de
înlãturare a consecinþelor dezastrelor, asociate cu mãsuri de
reabilitare rapidã.
Pentru a rãspunde unor astfel de provocãri Parlamentul
European ºi Consiliul Uniunii Europene au adoptat Decizia
1313/2013/CE privind un Mecanism de protecþie civilã a Uniunii.
Mecanismul are drept scop consolidarea cooperãrii dintre
UE ºi statele membre ºi facilitarea coordonãrii în domeniul
protecþiei civile în vederea îmbunãtãþirii eficienþei sistemelor de
prevenire, pregãtire ºi de rãspuns la dezastre naturale ºi cele
provocate de om.
Protecþia ce urmeazã a fi asiguratã în cadrul Mecanismului
acoperã în primul rând persoanele, bunurile
materiale (inclusiv patrimoniul cultural) ºi
mediul împotriva tuturor tipurilor de dezastre
naturale ºi provocate de om, a poluãrii marine,
dar ºi a situaþiilor de urgenþã acutã în domeniul
sãnãtãþii, care intervin pe teritoriul sau în afara
Uniunii.
Mecanismul exprimã ºi promoveazã
solidaritatea europeanã prin asigurarea unei
contribuþii practice ºi în timp util la producerea
dezastrelor. Acest sprijin nu aduce atingere
drepturilor ºi obligaþiilor reciproce ale statelor
m e m b r e c a r e d e c u r g d i n t r a t a t e l e
b i l a t e r a l e / m u l t i l a t e r a l e º i n i c i a
responsabilitãþii fiecãrui stat de a-ºi proteja
cetãþenii, bunurile materiale ºi mediul de pe
teritoriul sãu.
Cooperarea în cadrul Mecanismului de
protecþie civilã al Uniunii cuprinde:
a) acþiuni de prevenire ºi de pregãtire
în interiorul ºi în afara UE. La solicitarea unui
stat membru, a unei þãri terþe, a ONU sau a
agenþiilor acesteia Comisia Europeanã poate
trimite o echipã de experþi la pe teren pentru a
oferi consultanþã cu privire la mãsurile de
prevenire;
b) acþiuni de asistenþã întreprinse
pentru a rãspunde la consecinþele adverse
imediate ale unui dezastru pe teritoriul sau în
afara UE, ca urmare a unei cereri de asistenþã
adresate în cadrul Mecanismului.
Mecanismul Uniunii este deschis ºi
participãrii altor naþiuni:
54
Col.dr. Dan HOFFMANCol.dr. Dan HOFFMANCol.dr. Dan HOFFMAN
a ) s t a t e l o r m e m b r e a l e a ) s t a t e l o r m e m b r e a l e
Asociaþiei Europene a Liberului Schimb Asociaþiei Europene a Liberului Schimb
(AELS) - care sunt membre ale Spaþiului (AELS) - care sunt membre ale Spaþiului
Economic European (SEE), conform Economic European (SEE), conform
condiþiilor prevãzute de Acordul SEE, condiþiilor prevãzute de Acordul SEE,
precum ºi altor þãri europene, în precum ºi altor þãri europene, în
cazurile în care acorduri ºi proceduri cazurile în care acorduri ºi proceduri
cuprind dispoziþii în acest sens;cuprind dispoziþii în acest sens;
b) þãrilor aderente, þãrilor b) þãrilor aderente, þãrilor
candidate ºi candidaþilor potenþiali, în candidate ºi candidaþilor potenþiali, în
conformitate cu principiile generale ºi conformitate cu principiile generale ºi
cu termenii ºi condiþiile generale de cu termenii ºi condiþiile generale de
par ticipare a þãrilor menþionate par ticipare a þãrilor menþionate
anterior la programele UE instituite anterior la programele UE instituite
prin acordurile - cadru ºi deciziile prin acordurile - cadru ºi deciziile
consiliilor de asociere sau prin alte consiliilor de asociere sau prin alte
acorduri similare. acorduri similare.
Pentru a facilita mobilizarea ºi Pentru a facilita mobilizarea ºi
c o o r d o n a r e a i n t e r v e n þ i i l o r d e c o o r d o n a r e a i n t e r v e n þ i i l o r d e
asistenþã UE a constituit o structurã asistenþã UE a constituit o structurã
care cuprinde: Centrul de coordonare a care cuprinde: Centrul de coordonare a
rãspunsului pentru situaþii de urgenþã rãspunsului pentru situaþii de urgenþã
(ERCC), Capacitatea europeanã de (ERCC), Capacitatea europeanã de
rãspuns în situaþii de urgenþã (EERC), rãspuns în situaþii de urgenþã (EERC),
Sistemul comun de comunicare ºi Sistemul comun de comunicare ºi
informare în situaþii de urgenþã (CECIS) informare în situaþii de urgenþã (CECIS)
ºi puncte de contact în statele membre.ºi puncte de contact în statele membre.
Dat fiind cã dezastrele se pot Dat fiind cã dezastrele se pot
produce oricând, ERCC asigurã în produce oricând, ERCC asigurã în
permanenþã legãtura cu punctele de permanenþã legãtura cu punctele de
contact din statele membre 24 de ore contact din statele membre 24 de ore
din 24, ºapte zile pe sãptãmânã.din 24, ºapte zile pe sãptãmânã.
EERC reprezintã un ansamblu EERC reprezintã un ansamblu
de forþe ºi mijloace angajate în de forþe ºi mijloace angajate în
prealabil (module care funcþioneazã în prealabil (module care funcþioneazã în
mod autosuficient pentru o anumitã mod autosuficient pentru o anumitã
perioadã de timp ºi pot fi utilizate perioadã de timp ºi pot fi utilizate
r a p i d ) p u s e î n c o m u n p e b a z ã r a p i d ) p u s e î n c o m u n p e b a z ã
voluntarã de cãtre statele membre ºi voluntarã de cãtre statele membre ºi
experþi special instruiþi.experþi special instruiþi.
CECIS constituie un element CECIS constituie un element
esenþial al mecanismului Uniunii care esenþial al mecanismului Uniunii care
garanteazã autenticitatea, integritatea garanteazã autenticitatea, integritatea
ºi confidenþialitatea informaþiilor ºi confidenþialitatea informaþiilor
schimbate între statele membre, atât în schimbate între statele membre, atât în
condiþii de rutinã, cât ºi în situaþii de condiþii de rutinã, cât ºi în situaþii de
urgenþã.urgenþã.
(continuarea în numãrul urmãtor)(continuarea în numãrul urmãtor)
a ) s t a t e l o r m e m b r e a l e
Asociaþiei Europene a Liberului Schimb
(AELS) - care sunt membre ale Spaþiului
Economic European (SEE), conform
condiþiilor prevãzute de Acordul SEE,
precum ºi altor þãri europene, în
cazurile în care acorduri ºi proceduri
cuprind dispoziþii în acest sens;
b) þãrilor aderente, þãrilor
candidate ºi candidaþilor potenþiali, în
conformitate cu principiile generale ºi
cu termenii ºi condiþiile generale de
par ticipare a þãrilor menþionate
anterior la programele UE instituite
prin acordurile - cadru ºi deciziile
consiliilor de asociere sau prin alte
acorduri similare.
Pentru a facilita mobilizarea ºi
c o o r d o n a r e a i n t e r v e n þ i i l o r d e
asistenþã UE a constituit o structurã
care cuprinde: Centrul de coordonare a
rãspunsului pentru situaþii de urgenþã
(ERCC), Capacitatea europeanã de
rãspuns în situaþii de urgenþã (EERC),
Sistemul comun de comunicare ºi
informare în situaþii de urgenþã (CECIS)
ºi puncte de contact în statele membre.
Dat fiind cã dezastrele se pot
produce oricând, ERCC asigurã în
permanenþã legãtura cu punctele de
contact din statele membre 24 de ore
din 24, ºapte zile pe sãptãmânã.
EERC reprezintã un ansamblu
de forþe ºi mijloace angajate în
prealabil (module care funcþioneazã în
mod autosuficient pentru o anumitã
perioadã de timp ºi pot fi utilizate
r a p i d ) p u s e î n c o m u n p e b a z ã
voluntarã de cãtre statele membre ºi
experþi special instruiþi.
CECIS constituie un element
esenþial al mecanismului Uniunii care
garanteazã autenticitatea, integritatea
ºi confidenþialitatea informaþiilor
schimbate între statele membre, atât în
condiþii de rutinã, cât ºi în situaþii de
urgenþã.
(continuarea în numãrul urmãtor)
Mecanismul Mecanismul
de protecþie civilã de protecþie civilã
al Uniunii Europene (I)al Uniunii Europene (I)
Mecanismul
de protecþie civilã
al Uniunii Europene (I)
Mecanismul Mecanismul
de protecþie civilã de protecþie civilã
al Uniunii Europene (I)al Uniunii Europene (I)
Mecanismul
de protecþie civilã
al Uniunii Europene (I)
Sezonul de varã, caracterizat p r i n t r - u n p r o c e s d e î n c ã l z i r e accentuatã a vremii, poate favoriza creºterea numãrului de incendii. Aceasta cu atât mai mult cu cât gradul de umiditate al vegetaþiei este scãzut, factor care favorizeazã izbucnirea ºi propagarea rapidã a flãcãrilor. Întrucât sunt prognozate temperaturi în creºtere, este necesar a fi luate mãsuri preventive în vederea limitãrii producerii acestor evenimente care se pot solda cu pagube materiale importante ºi chiar pierderi de vieþi omeneºti. Temperaturile ridicate determinã foarte multe persoane sã caute confortul zonelor de agrement, lucru care presupune, în cele mai multe cazuri, folosirea focului. Însã acesta nu trebuie fãcut oriunde ºi în orice condiþii. Focul deschis se poate folosi numai în vetrele special amenajate sau la o distanþã de minimum 100 m de marginea (liziera) pãdurii. Se va curãþa
vegetaþia din jurul vetrei, iar focul va fi supravegheat în permanenþã pentru evitarea propagãrii acestuia la vegetaþia din jur. Copiii vor fi supravegheaþi, pentru a nu transporta jar sau alte materiale aprinse în afara vetrei de foc. La plecare, focul va fi stins prin stropirea cu apã a jarului pânã la rãcirea totalã a acestuia, lucru absolut necesar datoritã posibilitãþii de reaprindere la orice adiere de vânt. Aceste reguli trebuie respectate ºi de cei ce au parcele de teren pe lângã casã, pentru ca o flacãrã propagatã de vegetaþie într-o curte poate aprinde în timp foarte scurt locuinþã ºi anexele gospodãreºti. D e a s e m e n e a t r e b u i e manifestatã o grijã deosebitã la fumat (mai ales la aruncarea resturilor de þigãri ºi chibrituri), la executarea lucrãrilor de sudurã ºi la desfãºurarea oricãror activitãþi ce pot produce aprinderea d iverse lor mater ia le. S e impune respectarea cu stricteþe a regulilor privind manipularea, transportul ºi depozitarea materialelor ºi substantelor cu risc ridicat de incendiu sau explozie. De exemplu, recipientele cu gaze lichefiate (GPL, oxigen, etc.) si lichide inflamabile ,trebuie adãpostite de influenþa directã a razelor solare sau stropite periodic cu jeturi de apã pentru rãcire. La depozitarea unor materiale (furaje, cãrbune, rumeguº, bumbac, etc.) trebuie avut în vedere ºi faptul cã acestea , în condiþ i i speci f ice de temperatura ºi umiditate, se pot
autoaprinde. ªi nu în ultimul rând, trebuie verificate instalaþiile de paratrãsnet, ºtiut fiind faptul cã, dupã o perioadã cu temperaturi ridicate, precipitatãþiile sunt însoþite în mod frecvent de descãrcãri electrice atmosferice. În perioadele caniculare sau secetoase, consiliile locale din zonele cu risc crescut de incendiu ºi, dupã caz, a d m i n i s t r a t o r i i o p e r a t o r i l o r economici/conducãtorii instituþiilor din zonele menþionate trebuie sã elaboreze programe speciale de mãsuri pentru prevenirea incendiilor specifice care sã cuprindã: - I d e n t i f i c a r e a º i n o m i n a l i z a r e a s e c t o a r e l o r d e activitate în care creºte riscul de incendiu în condiþiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate ºi a lipsei de precipitaþii, urmând a se stabili mãsurile de protecþie specifice. - Asigurarea ºi verificarea zilnicã a instalaþiilor de stingere ºi a rezervelor de substanþe stingãtoare. - Asigurarea protejãrii faþã de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor ºi a altor tipuri de ambalaje care conþin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbrã. - Verificarea utilajelor agricole folosite la recoltarea cerealelor pãioase astfel încât sã nu constituie surse de aprindere, ºi dotarea acestora cu mijloace de primã intervenþie. - Restricþionarea efectuãrii, în anumite intervale din timpul zilei, a
Mãsuri de prevenireMãsuri de prevenireMãsuri de prevenireMãsuri de prevenire Mãsuri de prevenire Mãsuri de prevenire a incendiilor în perioadele secetoase ºi canicularea incendiilor în perioadele secetoase ºi canicularea incendiilor în perioadele secetoase ºi canicularea incendiilor în perioadele secetoase ºi canicularea incendiilor în perioadele secetoase ºi canicularea incendiilor în perioadele secetoase ºi caniculare
Col. Ioan APOPICol. Ioan APOPICol. Ioan APOPI
unor lucrãri care creeazã condiþii favorizante pentru producerea de incendii prin degajãri de substanþe volatile sau supraîncãlziri excesive. - Intensificarea activitãþilor cu scop preventiv în zonele cu culturi agricole ºi în locuri cu vegetaþie forestierã, mai ales cele frecventate pentru agrement. - Este interzisã util izarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu, în zonele afec tate de uscãciune avansatã, precum ºi pe timp de vânt; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplicã aceastã interdicþie, se s t a b i l e s c º i s e m a r c h e a z ã d e persoanele în drept. - Prepararea hranei pr in utilizarea focului deschis în incintele unitãþilor, în zonele de agrement ºi în gospodãriile populaþiei se face numai în locuri special amenajate, în condiþii ºi l a d i s t a n þ e c a re s ã n u p e r m i t ã propagarea focului la construcþii, depozite, culturi agricole, pãduri, plantaþii sau la alte vecinãtãþi. - Utilizarea focului deschis nu se admite la distanþe mai mici de 40 m faþã de locurile cu pericol de explozie: gaze ºi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m faþã de materiale sau substanþe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fãrã a fi supravegheat ºi asigurat prin mãsuri corespunzãtoare. - Prevenirea jocului copiilor cu focul în condiþii ºi în locuri în care se pot produce incendii, aceasta constituind o obligaþie a persoanelor care rãspund, potrivit legii, de creºterea, educarea ºi îngrijirea copiilor. Administraþiile publice locale au obligaþia sã ia urmãtoarele mãsuri: - af iºarea în locuri le des frecventate de cetãþeni (ex sediul primãriei, cãminul cultural, lãcaºuri de cult, unitãþi de comerþ etc) a regulilor ºi mãsurilor de prevenire ºi stingere a incendiilor specifice acestei perioade;
- stabilirea locurilor unde se pot efec tua lucrãr i cu foc deschis º i persoanele desemnate sã supravegheze (instruirea personalului de execuþie, c o n t r o l º i s u p r av e g h e r e a s u p r a mãsurilor de apãrare a incendiilor); - interdicþia utilizãrii focului deschis în apropierea locuinþelor, anexelor gospodãreºti ºi a depozitelor de furaje, pe terenuri acoperite de vegetaþie uscatã, mai ales atunci când sunt amplasate în apropiere de pãduri, plantaþii sau obiective cu risc ridicat de incendiu; - atenþionarea, împreunã cu administratorii fondului silvic (indiferent de forma de proprietate) a celor ce tranziteazã pãdurea sau desfãºoarã a c t i v i t ã þ i î n a c e s t a r e a l a s u p r a consecinþelor pe care le pot avea folosirea focului deschis sau fumatul în pãdure (în pãdure, focul se face în locuri special amenajate, iar dacã acestea nu existã focul se va face în locuri cât mai îndepãrtate de arbori ºi vegetaþie; Foarte important este ca la plecare sã se stingã jarul); - organizarea ºi executarea prin intermediul serviciului voluntar pentru situaþii de urgenþã controlul respectãrii r e g u l i l o r d e a p ã r a r e î m p o t r i v a incendiilor la gospodãriile cetãþenilor; - a s i g u r a r e a r e s p e c t ã r i i m ã s u r i l o r d e a p ã r a r e î m p o t r i va incendiilor pe timpul adunãrilor sau al manifestãrilor publice; - i d e n t i f i c a r e a c e l o r m a i e f i c i e n t e m e t o d e d e a l e r t a r e º i mobil izare a cetãþenilor în cazul izbucnirii unor incendii. Perioada canicularã poate fi însoþitã de o creºtere a numãrului incendiilor de vegetaþie ºi în special a celor de miriºti, sens în care precizãm urmãtoarele: 1 . E s t e i n t e r z i s ã a r d e r e a miriºtilor, stufului, tufãriºurilor sau vegetaþiei ierboase, fãrã acceptul autoritãþii competente pentru protecþia mediului ºi fãrã informarea, în prealabil, a
serviciilor publice comunitare pentru situaþii de urgenþã. N e r e s p e c t a r e a a c e s t e i prevederi legale se sancþioneazã cu amendã contravenþionalã al cãrei cuantum este cuprins între 3000 - 6000 lei pentru persoane fizice ºi respectiv între 25.000 – 50.000 lei persoane juridice. 2. Efectuarea unor lucrãri de arderi a resturilor vegetale fãrã întrunirea condiþ i i lor legale º i , respectiv, fãrã luarea mãsurilor de evitare a propagãrii la construcþii, depozite, culturi agricole, pãduri, plantaþii ºi alte vecinãtãþi constituie contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1.000 la 2.500 lei. 3. Nu este permisã arderea miriºtilor ºi a resturilor vegetale pe terenul arabil precum ºi arderea vegetaþiei pajiºtilor permanente. 4. În condiþiile în care se obþin aprobãrile cerute de legislaþia în vigoare, arderea miriºtii se face cu respectarea urmãtoarelor mãsuri: a) condiþii meteorologice fãrã vânt; b) parcelarea mir iºt i i în suprafeþe de maximum 10 ha, prin fâºii arate; c) izolarea zonei de ardere faþã de cãi de comunicaþie, construcþii, culturi agricole vecine, instalaþii, fond forestier, prin executarea de fâºii arate; d) desfãºurarea arderii numai pe timp de zi; e ) a s i g u r a r e a p â n ã l a finalizarea arderii a personalului de s u p r a v e g h e r e º i s t i n g e r e a eventualelor incendii; f ) a s i g u r a r e a p e n t r u suprafeþe de ardere mai mici de 5 ha a substanþelor ºi mijloacelor de stingere necesare; g ) a s i g u r a r e a , î n c a z u l suprafeþelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apã, a m i j l o a c e l o r d e t r a c t a r e º i a personalului de deservire;
6 7
Infern Infernla poarta la poarta MãnãstiriiMãnãstirii
Infernla poarta Mãnãstirii
A l a r m a p r e l u n g i t ã m - a
desprins cu greu din faþa computerului.
Ca în fiecare început de an, mulþimea
documentelor pe care le avem de
întocmit ne sufocã pur ºi simplu. ªi
totuºi, afarã agitaþia era mult prea mare
pentru ceva care, speram, sã fie minor.
Am deschis uºa biroului, care dã
imediat în platou, iar un coleg mi-a
strigat cã arde la „Sfântul Ioan” ºi în
acelaºi timp a fãcut un semn cu mâna,
arãtând undeva în spate. Am ridicat
privirea ºi am vãzut rotocoale de fum
negru, care se mãreau vãzând cu ochii
ºi întunecau cerul la rãsãrit. Nici nu mai
ºtiu când am intrat înapoi în birou, m-
am echipat, mi-am luat aparatura ºi am
fugit spre prima maºinã a Grupei
operative, pregãtitã sã plece.
Pe drum, am aflat cã e vorba
despre clãdirea care gãzduieºte
Seminarul Teologic Ortodox, dar ºi
birourile Arhiepiscopiei Sucevei ºi
Rãdãuþilor. O impozantã construcþie din
lemn, întinsã pe aproape o mie de metri
pãtraþi, cu demisol, parter, etaj ºi
mansardã, în care funcþionau spaþii de
cazare, sãli de curs, bucãtãrie, salã de
mese ºi altele. Îmi amintesc cã o admiram
în anotimpurile calde, cu balcoanele
lungi, în care se înghesuiau ca într-o
grãdinã botanicã zeci de ghivece de flori,
ºi o înfãþiºare aidoma impresionantelor
pagode chinezeºti. Dupã fumul pe care l-
am vãzut din depãrtare pãrea sã fie un
incendiu puternic.
Din pãcate, previziunea noastrã
s-a adeverit. Flãcãrile au izbucnit undeva
la demisol, din zona blocului alimentar.
Plafoanele din lemn, dar ºi lacul folosit cu
generozitate pe ornamentele de pe
întreaga suprafaþã exterioarã, au fãcut ca
totul sã fie înghiþit de foc, vãzând cu
ochii. Elevii, încolonaþi de profesori, au
ieºit în grabã. Dascãlii au rãsuflat uºuraþi
atunci când, la numãrãtoare, efectivul
prezent a fost complet. Personalul
auxiliar, dar ºi preoþii aflaþi în birourile
arhiepiscopale, au pãrãsit clãdirea, luând
cu ei ce-au mai apucat, laptop-uri, cãrþi,
icoane... Toþi erau dezorientaþi ºi abia mai
rãsundeau la întrebãrile noastre, marcaþi
de eveniment.
Inspectorul ºef, generalul de
brigadã Ion Burlui, a preluat comanda
intervenþiei ºi a cerut suplimentarea
forþelor. În scurt timp, au ajuns
echipaje º i autospecia le de la
subunitãþile din Suceava, Fãlticeni,
Rãdãuþi, Solca, Gura Humorului, dar ºi
de la Inspectoratul pentru Situaþii de
Urgenþã „Nicolae Iorga” al judeþului
Botoºani. De asemenea, au intervenit
ºi voluntari de la Serviciile Voluntare
pentru Situaþii de Urgenþã Suceava,
ªcheia, Salcea ºi Bosanci ºi de la
Serviciile Private pentru Situaþii de
Urgenþã„ Ambro” ºi„ Termica” Suceava.
Pompierii au mai fost ajutaþi
de jandarmi, poliþiºti, poliþiºti locali,
lucrãtori ai E-On Gaz, E-On Electrica,
ACET ºi „Diasil” Suceava. În total, au
participat la intervenþie 213 persoane,
din care 146 de militari, 17 agenþi, 23
voluntari ºi 22 lucrãtori, cu 33 de
autospeciale (22 de intervenþie).
A u f o s t d e s f ã º u r a t e
dispozitive pe fiecare laturã, unde se
putea interveni. Temperatura de afarã
era de -17 grade Celsius. Cei doi
hidranþi din apropiere, care ar fi trebuit
sã ne ajute, ne-au fãcut doar sã
pierdem timpul. Erau îngheþaþi bocnã.
Autospecialele fãceau naveta la cele
mai apropiate surse de apã din zonã,
dar ºi acestea întâmpinau dificultãþi.
Strãduþele din jurul Mãnãstirii erau
blocate de autoturisme parcate fãrã
discernãmânt, iar mastodonþii cu zeci
de tone de apã, abia se puteau strecura
printre ele, pierzând timp preþios. Toþi
Plt.adj. Alin GÃLEATÃPlt.adj. Alin GÃLEATÃPlt.adj. Alin GÃLEATÃ
sorþii erau împotriva noastrã, dar mai
ales a clãdirii care se mistuia încet-încet.
La un moment dat, flãcãrile,
care aveau zeci de metri înãlþime, au
început sã ameninþe totul în jur. La
nivelul asterealei acoperiºului unei
capele din incinta ansamblului
monahal se putea obser va deja
fenomenul de pirolizã. Cu o perdea de
apã, pompierii militari încercau sã punã
barierã focului. Au reuºit, ºi au salvat
acea laturã, unde se mai aflau ºi o parte
din garajele Mãnãstirii. Nu acelaºi
deznodãmânt l-au avut clãdirea
centralei termice ºi alte anexe, în care
funcþionau o bibliotecã ºi o ºcoalã de
muzicã. Acestea au fost cuprinse de
flãcãri la nivelul acoperiºurilor ºi focul
începea sã mistuie bunurile din interior.
Mai mult, incendiul ameninþa ºi
cvartalul de vile aflat în imediata
apropiere.
Lupta se dãdea pe viaþã ºi pe
moarte. În zona în care seminarul ardea
ca o imensã torþã, pârjolul se resimþea
pânã la zeci de metri. Autospecialele au
fost afectate de cãldura degajatã.
C a d r a n e l e c e a s u r i l o r d e l a
i n d i c a t o a r e l e p o m p e l o r e r a u
deformate, la fel ºi girofarurile. ªoferii
le-au îndepãrtat cât au putut de mult,
însã rãul era deja fãcut. Colegii din
pr ima l inie, ieºeau pe rând din
dispozitiv, se întindeau pe zãpadã ºi
fãceau miºcãri precum „îngeraºul”
pentru a se rãcori. Din uniforme ieºeau
aburi, iar pãrul ºi faþa le erau arse,
urmãrind conturul cãºtilor de protecþie.
La „polul opus”, unde erau
protejate cãsuþele care gãzduiau ºcoala
de muzicã ºi în care erau depozitate sute
de mii de cãrþi, gerul transformase
uniformele pompierilor într-un înveliº ca
de tablã. Din loc în loc, erau puse scãri
culisabile de pe care militarii „atacau”, ca
de pe o redutã, flãcãrile ce „muºcau”
construcþiile din lemn, lipite una de alta.
Gheaþa era pretutindeni, pe cãºti, pe
haine, pe feþe... Am ciocãnit ca într-o uºã
în uniforma unuia dintre colegi, iar
acesta îmi mãrturisea cã îi vine sã se
arunce în marea de jar care a rãmas în
urmã. Era îngheþat bocnã ºi abia reuºea
sã ducã la gurã, tremurând, un pahar din
ceaiul fierbinte adus de cei de la
„Logisticã”. (...)
Orele s-au scurs, iar pe înserate,
printre ruinele fumegânde, un pompier
ridica de jos o carte, care prin minune
abia a fost atinsã de foc. La lumina
lanternei de pe cascã, a scuturat-o, i-a
ºters coperta cu dosul mãnuºii ºi a
aºezat-o apoi într-un loc unde se afla un
morman cu obiecte recuperate, mai mult
sau mai puþin afectate. În colþul opus,
Înaltpreasfinþitul Arhiepiscop Pimen
privea împietrit spre locul unde
odinioarã se afla Seminarul, atât de
drag sfinþiei sale. Numai Dumnezeu
putea sã mãsoare durerea care se citea
în ochii sãi...
La început de ianuarie, gerul
ºi pârjolul s-au întâlnit ca sã le facã
viaþã grea pompier i lor mi l i tar i
suceveni, în prima mare bãtãlie cu
focul din 2015, care a durat mai bine de
10 ore. Cel mai probabil, neglijenþa
unui muncitor care a încercat sã
dezgheþe niºte þevi de apã, din
spãlãtor, cu flacãra de la o lampã cu
combustibil gazos, a stat la baza
izbucnirii incendiului care a mistuit
întreaga clãdire din lemn, pânã la
temelie. Pagubele înregistrate sunt
imense, însã valorile topite de foc sunt
incomensurabile. Arhive întregi,
documente istorice, icoane, cãrþi ºi alte
bunuri care s-au pierdut pentru
totdeauna.
În ciuda acestui mare necaz,
cel mai important a fost cã la sfârºit nu
s-au înregistrat victime, iar datoritã
eroismului ºi dârzeniei militarilor,
adevãraþi apãrãtori ai Sfântului Ioan
cel Nou de la Suceava, ansamblul de
biserici din cadrul Mãnãstirii, anexele
a ferente, precum º i locuinþe le
învecinate, au fost salvate din calea
flãcãrilor.
98
În perioada 29-31 iulie a.c. ,
Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã
„Petrodava“ al judeþului Neamþ a organizat
Etapa Zonalã a Concursurilor Serviciilor
Profesioniste pentru Situaþii de Urgenþã,
unde au participat loturile inspectoratelor
judeþene din Neamþ, Bacãu, Iaºi, Botoºani ºi
Suceava.
Lotul Inspectoratului pentru
Situaþii de Urgenþã „Bucovina“ al judeþului
Suceava, compus din plt.maj. Sergiu
Avasiloaei, plt.maj. Radu Cârnu, plt.maj.
Radu Bolohan, plt. maj. Robert Irimia,
plt.maj. George Iftimie, plt. Mugur
Corduº, plt. maj. Stephan Stan, plt. Ionuþ
Tâmpescu, sg.maj. Pamfil Cicºa, sg.maj.
Andrei Petriceanu, cu plt.adj. Liviu
Perijoc - antrenor ºi lt.col. Marius
Tãuteanu - conducãtor lot, a obþinut urmãtoarele rezultate:
-„ Scara de fereastrã“ pe echipe - locul II;
-„ Pista cu obstacole pe 1.000 m“ pe echipe - locul II;
-„ ªtafeta 4x100 m“ - locul IV.
La individual:
- „Scara de fereastrã“ - plt.maj. Sergiu Avasiloaei - locul I, plt.maj.
Radu Bolohan - locul III;
-„ Pista cu obstacole“ - plt.maj. Radu Bolohan - locul I;
- „Cumul Due“ - plt.maj. Radu Bolohan - locul I, plt.maj. Sergiu
Avasiloaei - locul II.
La finalul competiþiei, clasamentul general a arãtat astfel:
Locul I - ISU Bacãu;
Locul II - ISU Iaºi;
Locul III - ISU Suceava;
Locul IV - ISU Botoºani;
Locul V - ISU Neamþ.
Faza Naþionalã va avea loc în perioada 1-4 septembrie a.c.
ºi se va desfãºura în judeþul Timiº.
Campionii noºtriCampionii noºtriCampionii noºtriCampionii noºtriCampionii noºtriCampionii noºtri10 11
Concursuri profesionale SVSU / SPSUConcursuri profesionale SVSU / SPSUConcursuri profesionale SVSU / SPSUConcursuri profesionale SVSU / SPSUConcursuri profesionale SVSU / SPSUConcursuri profesionale SVSU / SPSU
În perioada 13-15.07.2015,
Inspectoratul pentru Situaþi i de
Urgenþã „Bucovina” a l judeþului
Suceava a organizat ºi desfãºurat, pe
Stadionul „Areni” din mun. Suceava,
etapa interjudeþeanã a Concursurilor
profesionale ale serviciilor voluntare ºi
private pentru situaþii de urgenþã.
La aceastã etapã au participat
echipaje din judeþele: Bacãu, Botoºani,
Iaºi, Neamþ, Suceava ºi Vaslui.
Concursul profesional al
serviciilor voluntare ºi private pentru
situaþii de urgenþã a avut ca obiective:
- d e z v o l t a r e a º i
per fecþionarea aptitudinilor ºi a
deprinderilor specifice, necesare
îndeplinirii acþiunilor de intervenþie în
situaþii de urgenþã;
- evaluarea nivelului
de pregãtire a capacitãþii de intervenþie
a serviciilor voluntare ºi private pentru
situaþii de urgenþã;
- p o p u l a r i z a r e a , î n
rândul cetãþenilor, a unor aspecte din
activitãþile desfãºurate de serviciile
voluntare ºi private pentru situaþii de
urgenþã;
- d e z v o l t a r e a º i
îmbunãtãþirea relaþiilor de colaborare
între serviciile voluntare ºi private
pentru situaþii de urgenþã.
Echipele participante s-au
întrecut în urmãtoarele probe: Pista cu
obstacole pe 100 m; ªtafeta 4 x 100 m;
Dispozitivul de intervenþie.
Concursul s-a desfãºurat dupã
urmãtorul program:
Luni 13.07.2015
ªedinþa tehnicã: validarea
loturilor; prezentarea brigãzii de arbitri;
tragerea la sorþi privind ordinea de
i n t r a r e î n c o m p e t i þ i e a
echipelor/concurenþilor, valabilã
pentru toate probele de concurs;
p r e c i z ã r i p r i v i n d p r o g r a m u l
c o n c u r s u r i l o r ; v e r i f i c a r e a º i
omologarea, prin marcare, de cãtre
brigada de arbitri a accesoriilor ºi
materialelor folosite de participanþi la
probe.
Marþi 14.07.2015
Deschiderea concursului:
darea ºi primirea raportului; trecerea
în revistã a loturilor; intonarea imnului
de stat ; prezentarea mesajelor
i n v i t a þ i l o r º i d e d e s c h i d e r e a
concursurilor; defilarea loturilor
participante ºi a brigãzii de arbitri.
Proba de concurs „Pista cu
obstacole pe 100 m”;
Proba de concurs „ªtafeta 4 x
100 m”.
Miercuri 15.07.2015
Proba de concurs „Dispozitivul
de intervenþie”;
Festivitatea de premiere ºi de
încheiere a concursului:
a) darea ºi primirea raportului;
b ) t r e c e r e a î n r e v i s t ã a
loturilor;
c) intonarea imnului de stat;
d) anunþarea rezultatelor ºi
înmânarea premiilor;
e) prezentarea mesajelor
i n v i t a þ i l o r º i d e î n c h e i e r e a
concursurilor;
f ) d e f i l a r e a l o t u r i l o r
participante ºi a brigãzii de arbitrii.
Dupã 3 zile de concurs, în care
a dominat spir itul de fayr-play,
clasamentul general a fost urmãtorul:
- la Servicii voluntare pentru
situaþii de urgenþã
Locul I – SVSU Brodina, jud.
Suceava
Locul II – SVSU Bucecea, jud.
Botoºani
Locul III – SVSU Târgu Ocna, jud.
Bacãu
Locul IV – SVSU Rebricea, jud.
Vaslui
Locul V – SVSU Taºca, jud. Neamþ
Obs: SVSU Lespezi, jud. Iaºi a
participat în afara concursului, fiind
calificatã direct la etapa naþionalã,
deoarece a câºtigat locul I în anul 2014.
- la Servicii private pentru
situaþii de urgenþã
Locul I – SPSU GA-PRO-CO
CHEMICALS Sãvineºti, jud. Neamþ
Locul II – SPSU RULMENÞI
Bârlad, jud. Vaslui
Locul III – SPSU MODERN
CALOR Botoºani, jud. Botoºani
Lo c u l I V – S P S U E G G E R
ROMANIA Rãdãuþi, jud. Suceava
Obs: SPSU VEOLIA ENERGIE
Iaºi, jud. Iaºi a participat în afara
concursului, fiind calificatã direct la
etapa naþionalã, deoarece este
reprezentanta judeþului organizator.
Locurile I, respectiv SVSU
Brodina, jud. Suceava ºi SPSU GA-PRO-
CO CHEMICALS Sãvineºti, jud. Neamþ,
s-au calificat la etapa naþionalã a
Concursur i lor profes ionale a le
SVSU/SPSU, care se vor desfãºura în
perioada 10-12.08.2015, în municipiul
Iaºi.
Mr. Filip CIUTACMr. Filip CIUTACMr. Filip CIUTAC
12 13
La fel ca în fiecare an în perioada 10 – 12 august 2015 a avut loc etapa naþionalã a concursuri lor profesionale ale serviciilor voluntare ºi
private pentru situaþii de urgenþã. În acest an competiþia a fost organizatã de cãtre Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Mihail Grigore Sturdza” al judeþului Iaºi, pe stadionul municipal „Emil Alexandrescu”. La aceastã ultimã confruntare participã echipajele învingãtoare la etapa interjudeþeanã, cele care au câºtigat competiþia în anul precedent, cele ale sponsori lor pr incipal i º i reprezentanþii judeþului gazdã. Pentru
zona de nord-est la etapa naþionalã s-a calificat echipajul reprezentativ al localitãþii Brodina din judeþul Suceava dar principalii favoriþi la câºtigarea râvnitului trofeu erau consideraþi voluntarii din localitatea Lespezi, echipa fanion a judeþului Iaºi ºi campioni naþionali en-titre. În competiþie au mai fost calificate echipajele localitãþilor Cãzãneºti (Ialomiþa), Vedea (Giurgiu), Bîcleº (Mehedinþi), Iernut (Mureº),
Campioni Naþionali. Din nouCampioni Naþionali. Din nouCampioni Naþionali. Din nouCampioni Naþionali. Din nouCampioni Naþionali. Din nouCampioni Naþionali. Din nou S.V.S.U. Brodina S.V.S.U. Brodina S.V.S.U. Brodina S.V.S.U. Brodina S.V.S.U. Brodina S.V.S.U. Brodina
Mr. Cristian COJOCARIUMr. Cristian COJOCARIUMr. Cristian COJOCARIU
Bârsãu (Satu Mare) s i a l doi lea reprezentant al gazdelor, Cotnari (Iaºi). ªedinþa tehnicã a avut loc în dupã-amiaza zilei de 10 august, acolo s-au discutat problemele organizatorice, s-a stabilit programul ºi ordinea intrãrii în concurs a echipajelor ºi succesiunea probelor pe zile. Astfel marþi, 11 august dupã deschiderea festivã în prezenþa oficialitãþilor locale ºi a Adjunctului inspectorului general, colonel Eugen Viºan, s-a dat startul competiþiei cu proba „ªtafeta 4x100 de metri”. Fiecare lot având constituite 2 echipaje de câte 4 concurenþi urmând ca la întocmirea clasamentului probei sã se ia în considerare timpul mai bun obþinut de una din cele douã ºtafete. D u p ã o l u p t ã a p r i g ã l a
încheierea ostilitãþilor echipajul din Lespezi s-a clasat pe locul I (cu un timp de 71,19”), urmaþi de voluntarii din Brodina (cu 73,06”) ºi pe locul III oltenii din Bîcleº (cu 74,82”) având deja un prim indiciu al ierarhiei finale. Pe o arºiþã teribilã ºi o cãldurã c o t r o p i t o a r e , c o n c u r e n þ i i s - a u confruntat cu sutimile de secunde în proba „Pista de îndemânare ºi vitezã”. La aceastã probã fiecare echipaj participã cu 8 concurenþi, rezultatul final obþinut fiind media aritmeticã a celor mai buni ºase timpi realizaþi de cãtre concurenþi. Lupta a fost foarte strânsã toatã l u m e a a º t e p t â n d p r e s t a þ i i l e concurenþilor cel mai bine cotaþi. Deºi bãieþii din Brodina s-au comportat e xe m p l a r, ve d e t a e c h i p e i , Au re l Pãtrãucean a avut ghinion, deºi a obþinut
cel mai bun timp din concurs (18,04”) a fost descalificat pentru desprinderea unui racord ºi ca ºi cum nu ar fi fost de ajuns un alt concurent sucevean a fost descalificat pentru acelaºi motiv, spre deziluzia colegilor ºi euforia adversarilor. Primii ºi la aceastã probã au fost cei de la Lespezi (cu 20,87”) care se vedeau deja campioni, pe locul II, candidaþii de la Cotnari (21,71”) au început sã spere ºi ei la un loc pe podium, ambiþioºii pompieri voluntari din Bîcleº, ocupând locul III (21,95”) iar ai noºtri abia pe locul IV (cu 22,11” ) obosiþi, dezamãgiþi dar nu descurajaþi. Ultima zi de concurs se anunþa una fur tunoasã dar nimeni nu bãnuia ce urma sã se întâmple. Ca de fiecare datã „Dispozitivul de intervenþie” este proba care pune la încercare cel mai mult calitãþile fizice ºi tãria de caracter a concurenþilor. Cei 7 participanþi dar deopotrivã colegii ºi antrenorii, având certitudinea omologãrii probei doar când apa refuleazã prin cele 2 þevi ale dispozitivului realizat contra cronometru, în condiþii comparabile cu cele ale unei intervenþii reale. Ca ºi la celelalte probe ordinea de intrare în concurs a fost aceeaºi (1 – Vedea, 2 – Cotnari, 3 – Bârsãu, 4 – Bîcleº, 5 – Lespezi, 6 – Iernut, 7 – Cãzãneºti, 8 – Brodina). Favoriþii de la Lespezi,
nu au reuºit sã facã faþã presiunii ºi au avut o comportare lamentabilã, clasându-se pe locul VI (cu 33,94”) iar dupã prestaþia foarte bunã voluntarii de la Iernut (cu 26,92”) au fost preþ de câteva minute campioni. Cu toþii ºtiau însã cã nimic nu era definitiv ºi toate calculele preliminare nu erau decât niºte simple speranþe deºarte pentru cã adevãraþii eroi ai acestei competiþii nu concuraserã încã. Cu calm ºi meticulozitate, ºtiind la perfecþiune ce au de fãcut, cu un tonus pozitiv ºi încrezãtori în ºansa lor au intrat în concurs bãieþii noºtri, pompierii voluntari din Brodina. Au fost rapizi, îndemânatici ºi corecþi, nãruind speranþele celorlalþi cu 25,28” fiind pe locul I al probei odatã cu omologarea rezultatului obþinut. În clasamentul final general SVSU Brodina – Suceava s-a clasat pe locul I (cu 120,25”) la 5 secunde de urmãtorii clasaþi, SVSU Iernut – Mureº, locul II (cu 125,15”) ºi SVSU Bîcleº – Mehedinþi, locul III (cu 125,22”). Deþinãtorii trofeului ºi reprezentanþii judeþului gazdã SVSU Lespezi s-au clasat abia pe locul IV (cu 126,00”). Spr i j in i þ i de o mânã de oameni inimoºi din localitate, care înþeleg importanþa activitãþii de voluntariat în situaþii de urgenþã, fãrã mari pretenþii materiale, echipajul din Brodina, ne-a reprezentat din nou cu cinste ºi onoare aducând numele judeþului Suceava pe buzele tuturor. Poate e o comparaþie forþatã dar pãstrând proporþiile putem afirma cã echipajul format din: Char Gheorghe Petricã, Chideºa Pavel Ilie, Cioatã Iulian, Groºan Silviu, Nicoarã Marius Alexandru, P i n t i l e i C l a u d i u D a n , H o c h i a n Alexandru Constantin, Pãtrãucean Aurel, Juravle Ionel Marcel, Cioatã Alexandru Mihai, ºeful de lot Cotos Mircea ºi antrenorul Hasna Vasile, sunt pentru noi ce a fost odatã, în anii 90, naþionala de fotbal a României, cu Hagi ºi Gicã Popescu, pentru o þarã întreagã, echipa noastrã de aur. Ne-am dori ca aceºti luptãtori sã concureze cât mai mult dar timpul trece peste toþi ºi la rândul lor peste câþiva ani vor preda ºtafeta altora sperãm cel puþin la fel de buni. Acest exemplu de coeziune ºi tenacitate trebuie urmat ºi de alte localitãþi, de noi toþi, ºtiut fiind cã doar concurenþa aduce rezultate.
1514
Plecând de la dorinþa de a
avea în Biserica Militarã o coralã,
p entru a înfrumuseþa slujb ele
religioase ºi de a aduce o rugãciune
cântatã lui Dumnezeu, s-a început
timid sã se formeze o coralã, care la
început s-a limitat doar la spaþiul
liturgic din bisericã.
Din dorinþa de a completa
activitatea muzicalã, la iniþiativa
inspectorului ºef, generalul de
b r i g a d ã d r . I o n B u r l u i , º i a
interpretului de muzicã popularã
Cãlin Brãteanu, corala pompierilor
militari a început sã pregãteascã
repertoriu din muzica patrioticã ºi
c e a d e c ã t ã n i e , c a m i j l o c d e
valorificare a folclorului popular
r o m â n e s c º i d e r e d e º t e p t a r e a
valorilor naþionale, patriotice ºi
morale. La aceastã ioniþiativã a fost
cooptat ºi preotul Doru Budeanu, de la
Parohia Salcea, acesta fiind un bun
dirijor.
ªi astfel, repetiþiile nu au
întârziat sã aducã rezultate. În data
de 7 mai a.c., la Botoºani, în cadrul
Festivalului - Concurs coral „Cântecul
Naþional Românesc”, ediþia I, corala
Inspectoratului pentru Situaþii de
Urgenþã „Bucovina” al judeþului
Suceava a obþinut primul loc, iar
calitãþile lor artisitice excepþionale au
fost lãudate ºi recunoscute de preºe-
dintele juriului acestui concurs, bine-
cunoscutul artist Grigore Leºe.
În zilele de 4 ºi 11 august
a.c., la postul de televiziune TVR 3, în
cadrul emisiunii „Cântec ºi Poveste”,
corala pompierilor militari suceveni
a prezentat un program de muzicã
patrioticã ºi de cãtãnie, care a fost
apreciat, atât de gazdele emisiunii,
cât ºi de audienþã. Aceastã prezenþã
la un post de televiziune naþional a
reprezentat ºi primul examen de
maturitate pentru coralã.
Pe v i i t o r, c o m p o n e n þ i i
coralei îºi propun sã intensifice
prezenþa la diferite evenimente,
atât pe plan judeþean, cât ºi pe plan
naþional ºi, de ce nu, chiar în afara
graniþelor þãrii.
Tãierea moþuluiTãierea moþuluiTãierea moþuluiTãierea moþului Tãierea moþului Tãierea moþului între superstiþie ºi credinþãîntre superstiþie ºi credinþãîntre superstiþie ºi credinþãîntre superstiþie ºi credinþãîntre superstiþie ºi credinþãîntre superstiþie ºi credinþã
Aniversarea împlinirii primului an de viaþã a micului creºtin nu poate fi decât un moment de bucurie în orice familie. Cum însã pentru unii bucuria este înþeleasã mai mult ca o distracþie lumeascã, apar tot felul de obiceiuri profane, ca tãierea moþului, care vor sã catalizeze evenimentul. Ce spune Biblia despre ziua de naºtere este cã se poate marca deosebit, mai cu seama când împlinim primul aniºor de trãire a darului suprem numit viaþã. Pentru creºtini, existã chiar o rugãciune specialã la ziua aniversarã de naºtere, pe care fiecare o poate citi, pentru a-i mulþumi lui Dumnezeu pentru cele de pânã atunci, dar ºi pentru a-l ruga sã ne binecuvânteze ºi urmãtorul an de viaþã. În fond, ziua de naºtere are o dubla semnificaþie: pe de o parte reprezintã momentul sosirii noastre în aceastã lume, pe de altã parte prefigureazã marea zi de naºtere în viaþa cea veºnicã, pe care ne-o pregãtim încã de aici. Cum însã viaþa noastrã este dihotomicã (spiritualã ºi materialã) atunci ºi momentele importante din viaþã nu pot fi trãite doar spiritual, ci marcate ºi material. F o r m a o p t i m ã p e c a r e creºtinismul a gãsit-o este agapa frãþeascã. Ea este o masã festivã în care nu doar ne alimentãm trupul, ci ne hrãnim ºi spiritul, prin practicarea comuniunii creºtine (numitã mai pompos azi „socializare”). Cã astfel de evenimente ating uneori valenþe ex t re m e, d e g ra d a nte s a u c h i a r inumane, e o altã discuþie. Ecuaþia e simplã: riscul ºi nivelul de degradare sunt invers proporþionale cu gradul de spiritualitate al participanþilor. Iar rezultatul se cuantificã de la caz la caz: a g a p ã ( c â n d e s t e c a u z a t ã u n eveniment rel igios) , petrecere / banchet (cauzate de un eveniment profan) sau chef / paranghelie / chermezã (când motivaþia profanã e
foarte diluatã sau chiar lipseºte). Cum însã românii au pretenþia cã suntem un popor cu o puternicã identitate spiritualã, s-a simþit nevoia ca mãcar la împlinirea unui aniºor de viaþã lucrurile sa fie ceva mai animate spiritual. Aºa apare (nu e clar de unde) obiceiul tãierii moþului. Care n-are nici un fundament creºtin, fiind o invenþie greu de explicat, dar care poate polua spiritual printr-o tentã de superstiþiozitate. Sã lãmurim: Tãierea moþului propriu-zis nu am gãsit nicãieri originea, explicaþia sau legãtura acestui obicei cu creºtinismul. Pare mai mult o chestiune legatã de evoluþia fiziologicã a pruncului. În primul an de viaþã (chiar doi sau trei) pãrul nu prea creºte, iar tunsul nu este o necesitate. Însã primul tuns va avea o valoare simbolicã mai mare decât urmãtoarele. ªi atunci, s-a simþit, p ro b a b i l , n e vo i a u n e i m a rc ã r i a evenimentului, desigur în sens profan. Am putea spune cã pânã aici nu este nimic neobiºnuit. Problema poate apãrea însã la semnificaþia acordatã tãierii primei ºuviþe, numitã moþ. În cultura universalã tãierea pãrului nu este doar un simplu act de igienã, ci îmbracã nuanþe diverse, dat fiind cã podoaba capilarã reprezintã un element de i d e n t i t a t e p e r s o n a l ã . D e a i c i º i preocuparea, uneori excesivã, pentru îngrijirea pãrului. În Vechiul Testament, de pildã, tãierea pãrului reprezenta un act de jurãmânt pentru un ideal. De asemenea, episodul în care desfrânata Dalila îl învinge pe puternicul Samson, tãindu-i pãrul este o prefigurare a decãderii omului prin lipsirea de virtuþi. În fine, în creºtinism, la Botez, Hirotonie sau intrarea în monahism se practicã „tunderea”, adicã tãierea ritualicã a trei ºuviþe, semn al închinãrii vieþii Sf. Treimi. Aºa cã „moþul” pentru pruncul creºtin nu este nici mãcar prima tãiere a pãrului,
aceasta survenind la momentul Botezului De asemeni, participarea naºului la eveniment este o prelungire a autoritãþii spirituale, pe care Biserica o b i n e c u v â n t e a z ã c h i a r º i î n momentul tunderii de la Botez: „pe robul tãu acesta, care începe a-ºi tunde pãrul capului sãu, binecuvânteazã-l împreunã cu naºii lui”, rosteºte preotul la Botez. De aceea, pentru mine cel puþin, „tãierea moþului” este un simplu act profan, care pare mai mult o parodiere a Botezului. Lucrurile se complicã mai tare în momentul imediat urmãtor al „tãierii moþului”, când apare tãviþa cu obiecte. Se obiºnuieºte ca în faþa pruncului, pe o tãviþã sã se aºeze d i ve r s e o b i e c te, re p re ze n t â n d diversitatea activitãþilor umane: bani, bijuterii, mici unelte gospodãreºti, o carte, un pix/stilou, chei de autoturism, obiec te cosmet ice º i mai nou, telefonul mobil, un microfon, o tabletã sau diverse gadgeturi electronice. Unii, vrând sã parã mai exotici, pun ºi brichetã, þigãri, dop de sticlã etc., acestea reprezentând mai mult vicii. Aici începe tenta superstiþioasã, pe care creºtinismul nu o acceptã: predestinaþionismul. Asemãnãtoare cumva ghicitului ºi ursitoarelor, superstiþia susþine cã obiectele pe care pune pruncul mâna, acelea vor reprezenta activitãþile dominante din viaþa lui. Predestinaþionism curat l-aº numi sau, dacã vi se pare prea dur, ghicitorie mondenã pe seama unui nevinovat prunc. ªi asta pentru cã, la români, destinul este încã perceput ca o fatalitate ºi nu ca o ºansã a vieþii. Din a c e s t e m o t i ve, p e r s o n a l n - a m îndemnat ºi n-am sã îndemn vreodatã pe creºtini la practicarea „tãierii moþului”. Sunt ferm convins cã aniversarea unui prunc poate îmbrãca ºi forme mult mai creºtineºti, ziditoare de suflet.
Corala Corala Corala Corala Corala Corala
Pompierilor Pompierilor Pompierilor Pompierilor Pompierilor Pompierilor BucovineniBucovineniBucovineniBucovineniBucovineniBucovineni
16 17
18
Numele de... civil (!) al poetului
E m i l i a n L i c a n e s t e E M I L I A N
CONSTANTIN ONICIUC, de profesie
subofiþer. Iatã ce scrie despre sine în
n o t e l e d e a u t o p r e z e n t a r e d i n
antologiile recente ale editurii Naþiunea
- Vise târzii, Terapie prin poezie ºi Limba
noastrã emineascã, în care a publicat
grupaje de poezii:
„M-am nãscut în Iaºi-ul teilor lui
Eminescu. În prezent domiciliez în
comuna Frãtãuþii Vechi din judeþul
Suceava, un minunat þinut plin de istorie
ºi legendã, cu peisaje superbe. Sunt
subofiþer la Detaºamentul de Pompieri din
m u n i c i p i u l R ã d ã u þ i î n c a d r u l
Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã
„Bucovina“ al judeþului Suceava. Eu ºi
draga mea soþie Lili, avem trei minuni de
copiii: George de 22 de ani, Bianca de 19 ani
ºi Mihai de numai 8 ani. Sunt un împãtimit
cititor al poeziilor eminesciene, dar ºi al
celor din prezent, scrise în stil clasic."
Emilian Lican ºi-a etalat, la
început cu timiditate, calitatea de creator
de liricã, aidoma multora dintre noi,
contemporanii, pe reþeaua de socializare
Fa c e b o o k î n c a r e f u n c þ i o n e a z ã
numeroase grupuri literare pe care le
frecventeazã, având, de altfel, ºi propria
paginã de grup cu denumirea LIRIX. Dar,
cea mai evidentã ºi activã prezenþã o
manifestã pe pagina digitalã a grupului
TERAPIE PRIN POEZIE, pe care am avut
inspiraþia sã îl fondez ºi pe careîl
pãstoresc de doi ani, ca poet, fãcându-1
sã devinã atractiv pentru mai bine de
13.000 de creatori ºi iubitori ai
versurilor ºi prozei, dovedindu-se un
adevãrat atelier-cenaclu on line pe care
îl prezint generic, în articole din presã ºi
în volumele pe care le prefaþez, drept
„curentul literar douãzecist", pentru a-1
fixa în temporalitatea deceniului doi al
mileniului trei ca rezervor nesecat de
poeþi ºi prozatori români care au
posibilitatea sã se exprime, sã se
remarce, sã se afirme, sã fraternizeze
artistic, sã aparã în cãrþi colective ºi cu
volume de autor ºi sã se întruneascã la
marile sãrbãtori ale literaturii, cum se
dovedesc a fi târgurile anuale de carte
Book Fest ºi GAUDEAMUS de la care
trustul Naþiunea este nelipsit.
Cine ºi cum este, de fapt, ca om
ºi poet, autorul acestei minunate cãrþi
de debut, semnatã cu provocatorul
pseudonim LICAN, desluºim chiar în
opera literarã pe care o aduce la luminã.
Lecturând unele poezii între
care „Spirit renãscut", vom descoperi la
acest poet un adevãrat cult pentru...
lupi, pentru simbolistica strãveche,
legendarã, a ceea ce reprezintã pentru
poporul traco-dac acest animal pur,
inteligent ºi, pe cât de feroce, pe atât de
tandru. Termenul „licantropie", pe lângã
semnificaþia suferinþei maniacale a
obsesiei dedublãrii om-lup, are ºi o
s e m n i f i c a þ i e p o p u l a r ã p oz i t i v ã ,
strãveche, prin credinþa miticã în
metamorfoza nocturnã a omului în lup
ºi manifestarea atavicã a instinctelor
„lupice".
Fiind un român destoinic, un
patriot sincer, poetul îºi îndeamnã
conaþionalii la retrezirea conºtiinþei de
n e a m p r i n a p e l at i ve l e „ L u p i " º i
„Lupoaice": „Treziþi-vã, Lupi ºi Lupoaice, /
Smulgeþi penele din vulturi, / Faceþi din ele
peniþele-puºcoace / ªi înmuiaþi-le în
liricile rânduri...!".
Pe de altã parte, lecturând cu
ochii ºi inima poezia „Secunda îngerilor
de foc", putem conºtientiza lesne cã în
fãptura specialã a poetului vieþuieºte un
om simplu dar dârz, unul dintre bãrbaþii
adevãraþi ai neamului nostru, unul
dintre eroii anonimi care, prin profesia
de militari, fiind admirabili oameni de
onoare ºi curaj, din pãcate jenant
remuneraþi de cãtre statul român
îmburghezit, se aflã zi ºi noapte la datorie,
pe câmpul de luptã cu focul ºi în orice
moment critic la limita dintre viaþã ºi
moarte, nu puþini chiar devenind eroi prin
sacrificiul vieþii sau al validitãþii fizice pe
viaþã: „Alarma mã scoate pe loc din sãrite, /
E-o junglã sonorã ca-n rãget de lei.../
Picioare de plumb, pupilele mãrite, / Inima
sare ca arsã de foc ºi scântei...// „Avem o
singurã mare dorinþã: / Sã stingem
secunda în loc, / Vieþi sã salvãm din
suferinþã, / Din gheara demonilor de foc...//
De-ar fi sã ajungem secunda din urmã, / Sã
fim cu-o secundã înaintea ei..." Sunt
versuri emoþionante ºi palpitante prin
care poetul-subofiþer redã cu mare
acurateþe încordarea, bãrbãþia, onoarea ºi
eroismul bravilor noºtri pompieri.
Patriotismul sincer, remarcabil ºi
prin angajamentul civic, efectiv, nu doar
afectiv, de o simplitate admirabilã al
poetului Emilian Lican, poate fi regãsit în
numeroase mesaje lirice din poeziile
volumului: „Viforul strãinãtãþii", „Legiunea
sfinþilor", „Paradã în Decembrie" ºi multe
altele. În manifestul „De ziua Ta" aflãm
a d m i r a b i l e v e r s u r i d e c l a r a t i v e ,
emoþionante, despre sentimentelor
pentru þarã ale poetului: „Eu nu iubesc un
simplu nume, / Iubesc acest strãbun
pãmânt!/ ªi oriºiunde-aº fi în lume, /
Pãmântul meu rãmâne sfânt!... // Un rãsãrit
cu jertfa-n sânge; / Eroii azi în noi îi
reîntrupi, / Nici-un duºman nu ne va-
nvinge, / Cãci suntem pui de daci ºi lupi..."
Sentimentele pure de... pui de
„lup", de fiu al jumãtãþii sãnãtoase,
purificate, a neamului românesc, îl
dezvãluie drept un onest iubitor al
valorilor tradiþionale, spirituale ºi morale,
în poeziile de inspiraþie popularã ºi
legendarã cum sunt „Înger Pãzitor",
"Povestea de dinaintea visului" ºi „Iubita de
dincolo" prin care, desfaºurându-se
c va s i e p i c , p o e t u l ve r s i f i c ã t e m e
ingenioase, de transcezã în dimenisunile
de dincolo de nivelul uman ºi astral
aparent, dovedind calitãþi narative
remarcabile de observator ºi versificator
de anvergurã.
La sugestia domniei sale, în
finalul acestei note de editor care
prefaþeazã volumul de debut al unui
poet în devenire, îmi permit sã mã
autocitez reproducând propriul meu
mesaj adresat confratelui Emilian Lican
sub forma unui comentariu la una
dintre postãrile de pe pagina FB a
grupului „douãzeciºtilor", considerând
aceste mesaj, la rândul meu, o sintezã
convingãtoare despre omul, poetul,
militarul, familistul ºi patriotul Emilian
Constantin Onciuc:
„Stimate domnule Emilian
L i ca n , î m i p e r m i t s ã co n t i n u i c u
dumneavoastrã inter venþiile mele
despre cum scriu confraþii din acest
minunat grup ( Terapie prin poezie-
Facebook)...
Poeziile pe care le creaþi sunt un
fel de picturã în sumedenie de culori,
nuanþe ºi tonuri, în maniere foarte
variate ca tematicã, tehnicã ºi exprimare
metaforicã, având abilitatea de a trasa
liniile ºi de a da culoare creaþiilor pe un
registru larg, de la elegie la satirã ºi de la
patriotic la erotic... Sunteþi talentat,
profund, sensibil, deschis, prietenos,
blând, sentimental ºi chiar reuºiþi sã... nu
fiþi dur nici atunci când folosiþi cuvinte
aspre în unele versuri. In cele din urmã vã
demascã sentimentalismul ºi felul calin
de a versifica stãrile care vã inspirã...
Af l â n d u - v ã i d e n t i t a te a º i
ocupaþia de militar într-un mediu al
disciplinei, comenzilor, intervenþiilor în
forþã ºi la limitã, aþi ales sã scrieþi poezii ºi
sã nu vã lãsaþi dezumanizat, împietrit,
transformat într-un dur. Vã laud aceastã
aplecare spre diafan ºi cald, spre spirit; aþi
ales sã vã salvaþi sufletul ºi conºtiinþa, sã
rãmâneþi Om ºi nu cred cã poate fi cineva
mai puþin om, indiferent de meserie,
atunci când se dedicã artei ºi mai ales
poeziei.
Veþi evolua pas cu pas ca
m e º t e º u g a l v e r s i f i c ã r i i º i a m
convingerea cã vã veþi gãsi timbrul
interior al gasului inimii din care lãsaþi sã
iasã la luminã ºoapte de versuri, ºoapte
de destin, la fel de frumoase cum vã este
sufletul.
Struc tura dumneavoastrã
umanã are la bazã piloni supli de poezie,
pe cât de delicaþi, pe atât de solizi."
poet Romeo TARHONpoet Romeo TARHONpoet Romeo TARHON
ªoapte de versuri, ªoapte de versuri, ªoapte de versuri, ºoapte de destinºoapte de destinºoapte de destin
ªoapte de versuri, ªoapte de versuri, ªoapte de versuri, ºoapte de destinºoapte de destinºoapte de destin
19
20 În noaptea de 26 iulie
2015, la ora 0:29, Dispeceratul
pompierilor militari suceveni a
fost anunþat prin numãrul unic de
urgenþã 112, despre faptul cã, pe
DN17, pe raza localitãþii Frasin, s-
a produs un accident rutier.
L a f a þ a l o c u l u i s - a
deplasdat modulul SMURD al
G ã r z i i d e I n t e r ve n þ i e G u r a
Humorului, care a constatat cã un
autoturism de familie a pãrãsit
carosabilul ºi a intrat în coliziune
cu un stâlp de electricitate, în urma
accidentului rezultând patru
victime.
Din fericire, nu au fost
p e r s o a n e î n c a r c e r a t e , i a r
echipajele pompierilor
salvatori SMURD, ajutate de
c o l e g i i d e l a S e r v i c i u l d e
Ambulanþã Judeþean, au acordat
p r i m e l e î n g r i j i r i m e d i c a l e
r ã n i þ i l o r , d u p ã c a r e i - a u
transportat la Centrul de Primire
U r g e n þ e d i n o r a º u l G u r a
Humorului.
Scr
iso
ri d
e m
ulþ
um
ire
Scr
iso
ri d
e m
ulþ
um
ire
Scr
iso
ri d
e m
ulþ
um
ire
Scr
iso
ri d
e m
ulþ
um
ire
Scr
iso
ri d
e m
ulþ
um
ire
Scr
iso
ri d
e m
ulþ
um
ire
