31
Revista A Liceului Teoretic Mihai VeliciuPagini de cultura, opinie si divertisment NR. 14 Anul 2 Chisineu-Cris FEBRUArie 2009

Revista A Liceului Teoretic

  • Upload
    others

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Revista A Liceului Teoretic

Revista A Liceului Teoretic “Mihai Veliciu”

Pagini de cultura, opinie si divertisment

NR. 14Anul 2 Chisineu-Cris FEBRUArie 2009

Page 2: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

1

Aniversare Mircea Eliade ......……………………………………. Criza economică ………………………………………………. Ziua îndrăgostiţilor.........………………………………………. Matematică distractivă ................…………………………….. Despre fericire …..………………………….………………….. Mica mea experienţă .......................….………………………. De ce nu am...? ...........................….…………………………. Din creaţia elevilor ……...............….…………………………

Amintiri pentru viitor ...........….………………………………. Iubirea ……….….….………………….…………………………. Diana de Wales .................…………….………………………... Educaţie sexuală ………….……………………………………. Perle ……….……….…………………………………………….. Destinaţii de vacanţă ………..………………………………… Tendinţe în modă ..………….…………………………………… Încălzirea globală ..…...………………………………………… F.C. Chişineu Criş ..…….…………………………………….. Bancuri …………………..…….………………………………… Cinemateca ……………..…….……………………………….… Horoscop ……….……………………………………………….. Colectivul de realizatori ...………………………………………

pag. 2 pag. 3

pag. 4

pag. 5

pag. 6

pag. 7 pag. 8

pag. 9

pag. 18

pag. 19 pag. 20

pag. 21

pag. 22 pag. 23

pag. 24 pag. 25 pag. 26 pag. 27 pag. 28 pag. 29 pag. 30

Page 3: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

2

Născut pe data de 28 februarie 1907 în Bucureşti, Mircea Eliade este una dintre personalităţile de tip enciclopedic a

României, fiind prozator, eseist, filozof şi istoric al religiilor. Eliade a fost profesor la Univesitatea din Chicago,titular al catedrei Sewell L.Avery şi

onorat cu titlu de „Distinguished Service Professor” A scris 30 de volume ştiinţifice , opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi circa 1200 de articole şi recenzii cu o tematică extrem de variată. Opera sa completă conţine 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime şi manuscrisele inedite. Primul său debut a fost în ultimul an de liceu cu articolul „Cum am descoperit piatra filozofală”. În timpul adolescenţei ţine un jurnal personal şi scrie proză autobiografică, publicată cu titlu „Romanul adolescentului miop”. În timpul universităţii se simte tot mai atras de spiritualitatea Orientului. Primind o bursă în India el studiază în Calcutta cursuri de sanscrita şi filozofie indiană. Experienţa şederii în India s-a regăsit în celebrul său roman „Maitrey”, carte pentru care este premiat de Societatea Scriitorilor Români. Mai apoi publică romane, cărţi de eseuri, studii şi articole, lucrează intens şi febril, convins că face parte dintr-o generaţie care

trebuie sa „irupă în istorie”. Renumitul său roman „Maitrey” este printre puţinele opere din literatura universală care tratează aceleaşi fapte în viziunea a doi scriitori, care au fost de fapt şi protagoniştii lor. Pentru români „Maitrey” a constituit, şi va constituii pentru generaţii întregi o adevărată încântare, dar cu toate astea putini ştiu că personajele principale sunt de fapt însuşi Mircea Eliade (Allan) şi Maitrey Devi, fiica celui mai mare filozof indian. Cei doi au trăit o frumoasă poveste de dragoste în timpul şederii lui Eliade în India, pe când el avea 23 de ani, iar ea 16 ani. Bulversata poveste de dragoste dintre cei doi a primit o replică de-a dreptul magistrală de la însăşi eroina ei, Maitrey, după 42 de ani, intitulat „Dragostea nu moare”. În romanul-răspuns este prezentă mentalitatea indiană, cu mirifica ei lume a miturilor, ritualurilor, simbolurilor, dar cel mai impresionant lucru este de fapt relatarea cu autenticitate a înfiripării sentimentului de dragoste, fericirea iubirii împărtăşirii şi destrămarea ei. În 1940 este numit ataşat cultural la Londra, apoi la Lisabona. În anul 1945 a fost invitat să predea un curs de istorie a religiilor la Şcoala de înalte studii din Paris. În Franţa se împrieteneşte cu mari personalităţi, în special orientalişti. În 1956 pleacă în SUA, unde este titular la catedra de istorie a religiilor a Universităţii din Chicago, devenită ulterior catedra „Mircea Eliade”. Este ales membru a numeroase societăţi culturale şi membru al academiilor americană, britanică,austriacă şi belgiană. Mircea Eliade a rămas în conştiinţa poporului român datorită prestigiului şi imaginii covârşitoare pe care un autor de factură enciclopedică cu preocupări fascinante şi o biografie contradictorie continuă care o oferă.

Articol de : Dihel Raluca, clasa a-XI-a U

Page 4: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

3

Iată că suntem aici deşi am trecut prin multe şi uite că acuma ne confruntăm cu o criză economică. Dar de unde a pornit criza aceasta? Acum doi ani, situaţia pieţelor financiare internaţionale era roză, iar domeniul imobiliar părea o investiţie mai mult decât sigură şi profitabilă. Situaţia de acum este complet diferită. Cum a fost posibil să se ajungă aici? Să ne amintim: momentul declanşării crizei este 7 februarie 2007, dată la care HSBC anunţă că are probleme cauzate de creditele subprime. Companii financiare cu probleme, intrate în faliment au mai fost şi înainte. Dar ceea ce se întâmpla de această data era total diferit. Piesele mari de domino au început să cadă din 2 aprilie 2007, când renumita New Century Financial anunţă falimentul. Prima undă a crizei americane atinge oficial Europa pe 9 august 2007, când BNP Paribas anunţă că nu poate face faţă retragerilor de numerar din două fonduri ale sale.

Pe 13 septembrie 2007, banca britanică Northern Rock cere ajutorul Bank of England, iar panica începe să cuprindă continentul. La 1 octombrie, este rândul sistemului bancar elveţian să simtă fiorii panicii, când banca UBS anunţă că are probleme. Pentru ca reţeta crizei să fie completă, a intervenit şi scumpirea barilului de petrol până la valori cu mult peste 100 dolari, precum şi un dezechilibru total al ratelor de schimb valutare. Ca urmări imediate, statele industrializate şi-a revizuit politica energetică, precum şi

ofertele mult prea generoase de creditare (în Marea Britanie nu mai există creditul ipotecar prin care se acoperea 100% din valoarea imobilului). România nu a fost lovită din plin, aşa cum s-a întâmplat cu SUA sau Marea Britanie, dar

undele de şoc au fost resimţite pe diverse paliere ale economiei. Carburanţi mai scumpi, rate mai mari, inflaţie peste prognoze, regresul tranzacţiilor imobiliare, amânări de investiţii şi căderi abrupte la bursă.

Articol de :Farkas Isabella, clasa a XI a U

Sursa : www.crizaeconomica.ro

Page 5: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

4

Data de 14 februarie este cunoscută ca fiind ziua universală a îndrăgostiţilor. Ce ar putea fi mai draguţ decât o zi specială dedicată dragostei, în care să poţi spune iubitului, soţului, fratelui, mamei cât de mult îi iubeşti?

Motivul pentru care această sărbătoare o închinăm iubirii este faptului că în această zi a fost ucis Sfântul Valentin.

Există multe legende despre Sfântul Valentin, dar cea mai cunoscută este următoarea:

În Roma, în secolul al III-lea, domnea împăratul Claudius al II-lea. Lânga palatul său exista un frumos templu în care era preot Valentin. Romanii îl iubeau foarte mult şi mergeau la templu numai pentru a-i asculta predicile. În faţa altarului în care ardea veşnic un foc înghenuncheau atât săraci, cât şi bogaţi, tineri sau bătrâni pentru ca să primească binecuvantarea Sfântului Valentin. În Imperiul Roman războaiele erau un lucru obişnuit. Claudius îşi chema deseori la război supuşii şi, pentru că luptele nu

încetau, el dorea să aibă o armată puternică, dar majoritatea bărbaţilor căsătoriţi nu mai doreau să-şi părăsească familiile şi fermele în care îşi duceau viaţa liniştită. Caludius a devenit foarte furios şi drept consecinţă a ordonat ca nicio căsătorie să nu mai fie legalizată şi toate logodnele să fie imediat anulate. Preotul Valentin a fost foarte întristat de ordinul împăratului, considerând că niciun om nu are dreptul, nici chiar împăratul, să interzică căsătoriile. Aşa că, atunci când un cuplu de îndrăgostiţi a venit la altarul său, Valentin a decis să-i cunune în secret. Vestea s-a dus în toată Roma şi în curând nenumărate perechi de tineri au venit la templu pentru a se căsători în secret. Preotul era prietenul şi confidentul tuturor îndrăgostiţilor din districtul Romei. Dar astfel de secrete nu pot fi ţinute mult timp! Aşa că nu a trecut multă vreme şi împăratul a aflat despre ceea ce se întampla şi, plin de furie, a poruncit soldaţilor să-l azvârle în închisoare pe Valentin.

În temniţă Valentin s-a ofilit asemenea unei flori care nu poate rezista mult timp fără lumină. Deşi viaţa era un lucru important pentru el, Valentin a murit în cele din urmă. Prietenii săi l-au ingropat în biserica Sfântului Praxedes. Acest loc există în Roma şi în zilele noastre. Toate s-au întamplat în anul 269 pe data de 14 februarie. Şi astfel, în memoria lui, se sărbătoreşte ziua îndrăgostiţilor pe data de 14 februarie.

Articol de : Moţi Adina,cls a IX a U

Îndrumător: prof. Gavriş Lucia

Page 6: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

5

Numărul e apare pentru prima dată în matematică în anul 1618, într-un apendix ce cuprindea munca lui Napier asupra logaritmilor, în care se găsea un tabel cu valorile logaritmului natural al câtorva numere. Cu toate acestea, logaritmii în baza naturală nu au fost recunoscuţi din moment ce numărului e nu i se acorda o prea mare importanţă în acea epocă. Acel tabel din apendix, deşi nu era semnat este aproape sigur că fusese scris de Oughtred.

Câţiva ani mai târziu, în anul 1624 numărul e aproape că intrase în literatura de specialitate, dar acest lucru nu s-a întamplat. În acel an, Briggs a dat o valoare aproximativă a logaritmului zecimal fără să-l menţioneze pe e în lucrare. Următoarea apariţie a lui e este de asemenea misterioasă. În 1647, Saint-Vicent a calculat aria subgraficului hiperbolei echilatere. Dacă a recunoscut sau nu conexiunea acestora cu logaritmul este încă discutabil.Chiar dacă ar fi făcut această conexiune, el nu a reuşit să menţioneze explicit numărul e. Cu siguranţă, pe la 1661, Huygens a înţeles relaţia dintre hiperbola echilateră şi logaritm. El a analizat explicit relaţia dintre aria subgraficului hiperbolei : yx=1 şi logaritm.În acelaşi an, Huygens a şi definit o curbă numită „logaritmică”, referindu-se defapt la exponeţiala de ecuaţie y=kax. În 1668, Nicolaus Mercator a publicat "Logarithmotechnia", care conţine dezvoltarea în serie a log(1+x). În această lucrare, Mercator foloseşte pentru prima dată termenul de „logaritm natural" pentru

logaritmul în baza e. Din nou, numărul e nu apare explicit.

În mod suprinzător, deşi abordarea logaritmică a ajuns atât de aproape de recunoaşterea numărului e, „prima descoperire" a lui nu a fost legată de noţiunea de logaritm, ci de studiul calculului dobânzilor. În 1683, Jacob Bernoulli, analizând problema dobânzii compuse, a fost nevoit să examineze limita şirului (1+1/n)n, a cărei valoare a aproximat-o cu un număr cuprins între 2 şi 3. Aceasta este prima aproximaţie a numărului e, care este acceptată şi ca definiţie a acestui număr. Este pentru prima dată când un număr a fost definit printr-un proces de trecere la limită. Cu siguranţă, Bernoulli nu a cunoscut nicio conexiune între descoperirea lui şi logaritmi.

Prima persoană care a facut conexiunea între logaritmi şi exponenţială ar putea fi James Gregory.Din câte ştim însă, prima apariţie a lui e în adevăratul său sens a fost în anul 1690.Când Leibniz, într-o scrisoare către Huygens a folosit notaţia b în loc de e.În sfârşit, numărul e avea un nume, chiar dacă nu era cel de acum şi fusese recunoscut. Notaţia actuală se datorează lui Euler, nu din cauză că este prima literă a numelui său, ci probabil pentru că este prima literă a cuvântului exponenţial sau că este urmatoarea vocală după a(Euler folosise deja pe a în lucrarea sa). Oricare ar fi motivul, notaţia e îşi face apariţia în scrisoarea lui Euler către Goldbach din 1731 şi apoi în 1748, când Euler a publicat „Introductio in Analysin infinitorun". Euler a calculat o valoare aproximativă pentru e cu 18 zecimale: e = 2.718281828459045235, fără să spună cum l-a calculat. Considerând aproximativ 20 de termeni ai seriei 1+1/1!+/1/2!+.... se ajunge la această valoare.Euler, de asemenea, a indicat şi dezvoltarea în fracţie continuă a lui e :

Articol de Dema Gabriel Dan cls. a IX a R Îndrumător : prof. Brandaş Adriana

Page 7: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

6

S-au scris multe vorbe… doar cuvinte aşternute cu mult prea mult tuş … prea multe litere prea putine trairi , putine fapte … Poţi să simţi iubirea visând ? Poţi să simţi fericirea visând ? Să visezi mereu ?? Să nu trăieşti realitatea ? Începi să citeşti aceste rânduri… crezând Că am să îţi formulez o definiţie patetică a fericirii … “keep dreaming”!!! Pot doar să aberez despre fericire…eternă, veşnică, infinită , total pe lângă subiect …

Viaţa e construită să cunoşti din toate câte puţin şi toate la timpul lor. Poate in rândurile mele vei găsi fărâme de ignoranţă , deasemenea am spus că nu ai să găseşti o definiţie a fericirii. Şi totuşi are aceasta o definiţie ? Descifrarea ei pare mai degrabă o teoremă psihologică. Fiecare persoană în parte îşi poate creea definiţia proprie a fericirii …

Suntem diferiţi pentru că ne individualizează ceea ce suntem cu adevarat … nu e doar o diferenţă chimică, fizică, matematică, nu doar un ADN diferit … Există un singur “eu” un singur “tu”. Ne asemănăm deoarece e posibil să iţi oglindeşti fericirea în ochii cuiva … să te asemeni persoanei în a cărei ochi fericirea ta se scaldă, inocenta…

Ne asemănăm deoarece ne naştem cu o singură aripă ! Avem nevoie de o completare , nimeni nu este perfect ! Nu iţi impune răutatea în fericirea altuia, s-ar putea ca fericirea ta sa fie : condamnată , neacceptată sau judecată.

Respectă bucuria celui de lângă tine, luptă să o gaseşti pe a ta. Speră , crede , luptă , iartă…pentru aţi defini tu din trăiri ceea ce iţi conturează fericirea . Dilată-ţi simţurile pentru a contura curajul de aţi defini propria persoană … dar nu trăi cu teama de aţi simţi , atinge , modela … fericirea. Nu te condamna pentru ceea ce te face o « persoană fericită « Ai să ajungi să aberezi cunoaşterea ei cu mult prea multă hârtie şi cerneală conservată în zadar…

Articol de : Fildan Ramona, cls. a XI a U

Page 8: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

7

În primăvara anului 2003, la ora de matematică a

doamnei învăţătoare

Tolan Florica, a intrat în clasă profesorul de educaţie fizică, dl Miron Dumitru.

Scopul dumnealui a

fost acela de a selecta un număr de elevi pentru a forma o echipă de biciclişti în cadrul patrulei şcolare. În primul rând, domnul profesor ne-a întrebat care avem bicicletă şi ştim să mergem cu ea. Eu, ştiind să merg cu bicicleta, am ridicat mâna şi am fost aleasă pentru a mă alătura echipei de biciclişti. După ce domnul profesor ne-a selectat pe cei care aveam bicicletă, a răsfoit catalogul şi s-a uitat la calificativele obţinute în primul semestru; dintre cei aleşi la început au mai rămas trei elevi, printre care şi eu. În cele din urmă, domnul profesor ne-a spus să ne prezentăm în după-amiaza acelei zile la o probă cu bicicleta. Când am ajuns acasă le-am dat vestea părinţilor mei şi împreună am luat decizia de a merge la proba din acea zi. Am obţinut rezultate optime, domnul profesor spunându-mi la final că voi face parte din echipa de biciclişti din cadrul patrulei şcolare. La aflarea veştii îmbucurătoare, m-am entuziasmat, fără a-mi da seama însă că a te pregăti pentru competiţia care urma presupunea multă muncă, seriozitate, precum şi asumarea unor responsabilităţi. Chiar dacă mi-a luat destul de mult timp să mă obişnuiesc să merg printre obstacole, să

mă opresc la diferite puncte de control şi să reţin regulile de circulaţie, am luat premiul întâi la primul meu concurs, şi anume la faza judeţeană. Când am aflat că eu sunt câştigătoarea premiului întâi, nu mi-a venit să cred, deoarece eram convinsă că vor lua premiul întâi ceilalţi concurenţi (care erau mai mari ca mine). În acel moment am realizat că emoţiile trăite, mulţumirea pe care ţi-o conferă o competiţie din care ieşi învingător constituie o experienţă de neuitat, pe care m-am gândit să o fructific şi pe viitor. Până în toamna anului 2007, continuasem să particip cu plăcere la toate competiţiile de acest gen, atât interjudeţene, judeţene, cât şi naţionale. Am luat numeroase premii, dintre care cel mai important mi se pare a fi locul întâi la faza interjudeţeană Educaţie Rutieră – Educaţie pentru viaţă: “Memorial AMALIA BIGHER”. Am dat acest exemplu, deoarece această elevă al cărei nume îl poartă concursul, mi-a fost colegă în echipa de biciclişti, dar, din păcate, Dumnezeu a luat-o prea repede şi prea fulgerător dintre noi. Dumnezeu să o aibă în paza Lui! În concluzie, participarea la aceste concursuri a fost o experienţă plăcută şi, în acelaşi timp, benefică. Am învăţat că orice reuşită în viaţă necesită şi o muncă pe măsură.

Articol de Boloş Maria, clasa a IX-a Ştiinţe Prof. coord. Badea Cristina

Page 9: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

8

Prietenele mele au deja un iubit, dar eu nu am , ce se întâmplă??? Iată câteva motive principale pentru care o fată cool îşi găseşte cu greu un prieten.

Îi intimidezi! Poate că eşti prea complicată...poate că eşti o persoană care îţi place să fii independentă; dacă un băiat îţi oferă ajutorul tu îl respingi. Genul acesta de replici îi cam ţin la distanţă pe băieţi. Le place să simtă că ai nevoie de ei, nu că singură nu te-ai descurca foarte bine şi fără ajutorul lor. Eşti prea pretenţioasă!

Chiar dacă nu ai o listă lungă de calităţi pe care le cauţi la un băiat, problema e că s-ar putea să îţi doreşti ce se găseşte mai rar!

Ei bine…nu le poţi avea pe toate,nu e prea bine să-ţi conturezi în minte portretul băiatului ideal, mai bine descoperă-l pe parcurs în timp ce cunoşti un tip, cu toate atuurile şi punctele lui slabe.

Eşti dezamăgită de băieţi! Se spune că trebuie să-ţi frângi

inima măcar odată ,ca să ştii cu adevărat cum e să iubeşti!Mai ales când e vorba de prima dragoste care se sfârşeşte trist, dezamăgirea e şi mai puternică! Ţine minte că fiecare poveste de iubire e altfel,nu face comparaţii şi nu te gândi că se va termina la fel!Dacă ai fost rănită, e firesc să-ţi fie teamă să te îndrăgosteşti din nou, sfatul meu e să-i dai totuşi o şansă unui băiat care te place mult! El ţi-ar putea demonstra că există şi happy-end-uri! Eşti prea ocupată , nu ai timp de un prieten! Pe lângă faptul că probabil te extenuezi învăţând ,nici nu ai când să te relaxezi! Nimeni nu spune că ar trebui să neglijezi şcoala ,dar nu lăsa deoparte nici micile distracţii: o petrecere ,o plimbare,un film ,un concert. Mai ales că toate sunt ocazii de-a cunoaşte tipi interesanţi! Neîncrederea în tine poate fii un motiv! Îţi pui poate întrebarea că nu-i place cum arăţi! Adevărul e că nu ştii, de fapt ce părere are el despre tine din cauza înfăţişării, pune accent pe calităţile tale în loc să încerci să ascunzi defectele. Ţi se pare că ai nasul prea mare sau eşti prea plinuţă în şolduri? Accentuează-ţi buzele sau ochii prin make-up, de exemplu , şi poartă haine care să-ţi pună în valoare talia sau umerii. Astfel vei distrage atenţia de la „zonele problemă” şi vei străluci când te întâlneşti cu el!Nu uita că încrederea în tine porneşte în primul rînd din interior! Succes.

Articol de : Popa Lavinia, clasa a XI a U

Îndrumător: prof. consilier scolar Ligia Zaharia

Page 10: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

9

LA SĂNIUŞ

Este anotimpul iarnă. Fulgii de nea cad ca nişte steluţe argintii. Coasta dealului este acoperită cu un strat pufos de nea. Nişte copii au plecat la săniuş pe coasta dealului. Cristalinele glasuri ale copiilor se aud ca un ecou frumos. Straşnicul ger s-a pus cu mare putere peste natură.

Ei se dau cu sania, se bat cu zăpadă şi patinează. Căldura din privirile copiilor este o privelişte minunată. Patinoarul facut de copii este alb ca spuma laptelui. Brazii de lângă casă sunt încoronaţi de cuşme de omat. Fulgii parcă sunt nişte fluturi gingaşi si albi.

Spre seară valuri de copii de îndreaptă spre acasă cu obrajii ca merele.

Compunere de : Rognean Naomi, clasa a-IV-a B

IARNA

Într-o zi de iarnă, straşnicul ger porni spre sat. Valuri de copii cu obrajii ca merele făceau o zarvă foarte mare. Era un strat pufos de zăpadă. Cristalinele glasuri şi strigătele copiilor de pe pârtie ne aduceau căldură din priviri. Fulgii de nea erau ca nişte fluturi gingaşi, care zburau prin cer. Cuşme de omat la tot pasul.

Ei au făcut un om de zăpadă alb ca spuma laptelui. Ce bucurie şi ce zarvă! Copiii decorau omul de zăpadă. Maria pusese nasul, Andrei a pus „pălăria” iar ceilalţi au adus cărbuni pentru nasturi. Unii se dădeau pe gheţă, alţii se jucau cu bulgări, unii făceau îngeraşi iar alţii se dădeau cu sania. Se făcuse seară. Copii au vorbit că se vor întâlni şi mâine tot acolo.

Compunere de : Boldor Roxana, clasa a IV a A

Page 11: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

10

ŢARA MEA

Îmi aduc aminte de vara trecută când eu şi familia mea ne-am pregătit să mergem la Praid. Soarele a stralucit şi era foarte cald. Am urcat în maşina şi am aşteptat cu nerăbdare să vedem munţii. La jumătatea drumului ne-am oprit să mâncăm. Am găsit o poiană înflorită peste care zburau roiuri de fluturi coloraţi. Cerul părea a fi de peruzea, iar ciocârliile zburau

spre soare. În aer se simţea mirosul de fân cosit şi parfumul teilor bătrâni. Am urcat în maşină şi am mers mai departe. Din maşină am văzut pârâiele cum se desparţesc în munţii parcă ar fi coroana ţării noastre. Nici nu aş putea să-mi imaginez, fără să văd, cât de frumoasă şi bogată e ţara mea. Noi ne putem mandri cu ţara noastră pentru că e atât de frumoasă.

Compunere de : Kelemen Katalin Klara, clasa a III a B

FURNICA

Seara la apus de soare, O furnică-i pe cărare Cu sacoşa în spinare, Ea caută de mâncare. Ţop-top-ţop încetişor, Furnica sare într-un picior, Mai aproape de izvor,

Furnica merge repejor.

OALĂ CLAUDIU, clasa a VI a B Coordonator prof. GAVRIŞ LUCIA

IARNA

E iarnă iar, e minunat! Mă simt prinţesă-ntr-un palat Cu flori de gheaţă ferecat, Este real sau am visat?

,,- Nu-i vis!”- mi-a spus un fulg de nea Jucându-se în palma mea: ,,- Priveşte-n jur, vezi pomii ninşi? Copiii-n joacă oarbă prinşi! E iarna care an de an Transformă totul într-o ceata de mărgean!”

DASCĂL CRINA, clasa a VII-a A Coordonator prof. BADEA CRISTINA

Page 12: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

11

IARNA

Privesc pe geamul casei Cum ninge peste sat, Zăpada cea pufoasă, Se aşază strat cu strat.

Cum ninge liniştit, Copiii ies pe stradă Şi un căţel zglobiu Dă fuga să îi vadă.

Iar omul de zăpadă, Cu ochii de cărbune Zâmbeşte liniştit cu gura

De parcă vrea a spune: ,,Frumoasă este iarna!”

,,–Iarnă, iarnă falnică, În zăpadă darnică, Pe la noi, tu, să mai vii”- Strigă glasul de copii.

COVACI RAMONA, clasa a VI-a B Coordonator prof. GAVRIŞ LUCIA

GHIOCELUL

Doar odata am vazut anul asta

ghiocei si parca niciodata pana acum nu mi s-au parut mai frumosi,mai gingasi si

invingatori.Au invins inca odata gerul si zapada si si-au scos capsorul afara ca sa ne

zambeasca. Cum de se intampla astfel de minuni?De

ce niste floricele asa de mici si firave sunt,totusi, atat de puternice? Care dintre povestile de mai jos sa fie povestea nasterii ghiocelului? O legenda despre originea ghiocelului spune ca dupa ce a fost alungata din rai, Eva statea si plangea. Un inger a venit sa o consoleze. De la alungare, nu mai inflorise nici o floare , dar zapada cadea fara incetare. Si cum ii

vorbea ingerul Evei, acesta a prins un fulg de zapada,a suflat peste el si astfel a aparut primul ghiocel pe pamant. Floarea a inflorit si s-a nascut speranta.

In Germania exista alta legenda a ghiocelului. Cand Dumnezeu a facut toate lucrurile pe pamant,El a rugat zapada sa mearga la flori si sa ia putina culoare de la ele.Una dupa alta,florile au refuzat. Atunci,foarte suparata,zapada a rugat un ghiocel sa-i dea putin din culoarea sa, iar ghiocelul a acceptat. Ca recompensa, zapada il lasa sa infloreasca primul. Multi ani la rand, ghioceii erau presati ,apoi transportati in magazinele europene din Turcia. Calugarii au adus in Anglia bulbi de ghiocei de la Roma si au fost primii care i-au plantat in jurul vechilor manastiri.Din aceasta cauza, ghioceii au fost cunoscuti ca si “flori ale bisericii”. Ghiocelul simbolizeaza speranta si puritatea in limbajul florilor.

Articol de Onaca Larisa, cls. a XI a U

Page 13: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

12

GÂNDURI DESPRE IARNA

Era o zi geroasă. Straşnicul ger cuprinse întregul sat. Steluţe argintii cădeau din cer. Maria, Carina şi Dănuţ se pregăteau de ieşirea la joacă. -Bună! salută Dănuţ. -Bună! salutară cele doua fete în cor. -Deci, cum ne jucăm? Ne dăm cu sania pe derdeluş sau pe gheaţă cu patinele? întrebă Carina. -Hei, eu aş zice mai bine să mergem să ne jucăm cu bulgări de zăpadă. Voi ce ziceţi? întrebă Dănuţ. -Bună idee! Spuseră cele două fetiţe. Afară ningea cu fulgi mari şi pufoşi. -Uite! Au început să cadă fulgi uşori şi albi ca florile de cireş.

Cei trei copii se distrau de minune. Ziua trecuse foarte repede. Se înnopta. -Priviţi! S-a înnoptat. Nici nu mi-am dat seama, aşa de bine m-am distrat, spuse Maria. -O, da şi eu! spuse Carina. -De data asta a fost superb, adăugă Dănuţ. -Eu plec. Altfel se vor îngrijora părinţii, spuse Dănuţ. -Şi noi! Spuse cele două prietene. -Noapte bună, fetelor! zise Dănuţ. -Noapte bună, Dănuţ! zise cele două prietene.

Compunere de : Bursache Andrea, clasa a IV-a A

IARNA

A venit iarna, cu un ger cumplit. Suprafaţa apelor s-a transformat într-un strat gros de gheaţă, care arăta ca o sticlă fumurie. Spre dimineaţă a început să ningă cu fulgi mari uşori şi albi ca florile de cireş. În câteva ore pământul s-a îmbrăcat într-un strat pufos de zăpadă albă ca spuma laptelui, tufele mici arătau ca nişte cuşme de omăt. S-a făcut ziuă, afară încă ningea cu fulgi mari şi pufoşi. Din departare a început să se audă glasuri cristaline apropiindu-se de derdeluş.

În câteva minute câmpul s-a unplut cu valuri de copii care aveau obrajii ca merele roşii. Copiii au început să arunce cu zăpadă în sus, care venea înapoi ca nişte steluţe argintii. Unii au început să facă om de zăpadă, alţi se dădeau cu săniuţa, iar câţiva se dădeau cu patinele pe gheaţă. Frigul şi ninsoarea s-a înteţit. Copii au început să se întoarcă acasă, mâinile şi picioarele copiilor erau îngheţate, dar caldura se vedea in privirile lor.

Compunere de : Lazăr Gabriela, clasa a IV a A

Page 14: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

13

BRANGA NICOLAE cls. IV A CIOANEA DARIAN cls. IV A

DRAGOŞ MĂDĂLINA cls. III B FAUR ADELA cls. IV B

FAUR ADELA cls. IV B FAUR ADELA cls. IV B

KELEMEN KATALIN cls. III B KELEMEN KATALIN cls. III B

Page 15: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

14

LIPOVANU MĂDĂLINA cls. IV B LIPOVANU MĂDĂLINA cls. IV B

LIPOVANU MĂDĂLINA cls. IV B MIHUŢA BIANCA cls. III B

MIHUŢA BIANCA cls. III B MIHUŢA BIANCA cls. III B

MIRGOACE DAMIAN cls. IV A MIRGOACE DAMIAN cls. IV A

Page 16: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

15

NEMEŞ DANIEL cls. III B OIES CRISTIAN cls. IV B

ROGNEAN NAOMI cls. IV B ROMAN LAURENŢIU cls. III B

RUS … cls. III B VIDICAN DENISA cls. IV A

VUTAN IASMINA cls. IV B VUTAN IASMINA cls. IV B

Page 17: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

16

KELEMEN KARLA cls. III B JIVAN ANCUŢA cls. III B MAGER ANDREI cls.III B

MAGER ANDREI cls.III B KELEMEN KARLA cls.III B MIRGOACE DAMIANcls. IV A

NEMEŞ ANIEL cls. III B RIB ANDREEA cls. III B ROMAN LAURENŢIU cls. III B

Page 18: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

17

ROŞCA GHEORGHE cls. III B ROŞCA GHEORGHE cls. III B STANA ANTONIA cls.III B

STANA ANTONIA cls.III B VIDICAN DENISA cls.IV A VUTAN IOANA cls. IV B

VUTAN IOANA cls. IV B VUTAN IOANA cls. IV B LUCRARE NESEMNATĂ

Page 19: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

18

Există unele momente în viaţă pe care dorim să le păstrăm nu doar static, prin fotografie, ci şi în dinamismul lor, ori cu toate personajele prezente – atunci când e vorba de o aniversare, întâlnire etc. – sau în toată splendoarea modificării lor atunci când momentul nostru îl reprezintă un fenomen, sau chiar un peisaj, imagini ce vor deveni amintiri în viitor. Pelicula camerei de filmat ne ajută să imortalizăm aceste momente speciale.

În continuare vă prezint câteva modele accesibile de camere de filmat. Voi începe cu modelul Sony Handycam DCR-HC53E, cu senzor optic CCD, dimensiune ecran LCD de 2.5 inch, mediu înregistrare miniDV, zoom optic 40x, timp maxim de expunere 1/3500, timp minim de expunere 1/50 iar luminozitatea minimă este de 11 lux. Preţul acestuia este de 867 RON.

Camera video digitală Panasonic SDR-S7 (foto dr.) costă 779,98 RON. Este dotată cu senzor optic CCD, dimensiunea ecranului LCD fiind de 2.7 inch, mediu înregistrare DVD, zoom-ul optic de 10x, timpul maxim de expunere 1/8000, timpul minim de expunere 1/50, luminozitatea minimă de 2 lux.

Următorul model pe care vreau să vi-l prezint este Panasonic NV-GS90EP

(foto st. jos). Are dimensiunea ecranului LCD de 2.7 inch, senzor optic CCD, mediu înregistrare miniDV, zoom optic 42x, timp maxim de expunere 1/8000, luminozitate minimă 2 lux. Preţul lui este 655,50 RON.

Camera video digitală Samsung VP-

D381 are preţul de 488 RON. Este dotată cu senzor optic CCD, dimensiunea ecranului LCD de 2.7 inch, mediu înregistrare miniDV, zoom optic 34x, timp minim de expunere 1/50, luminozitate minimă 3 lux. Ultimul model pe care doresc să îl prezint este Sony Handycam DCR-DVD115E, la preţul de 941 RON. Dimensiunea ecranului LCD este de 2.7 inch, senzorul optic CCD, mediu înregistrare DVD, zoom optic 40x, timp maxim de expunere 1/3500, timp minim de expunere 1/3, luminozitate minima 6 lux.

Articol de : Butar Miruna, clasa a-XI-a U Sursa : http://www.shopmania.ro

Page 20: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

19

Mulţi dintre noi se întreabă ce este iubirea? Mă întreb caţi dintre noi au avut şansa unei iubiri adevărate? Caţi dintre noi au avut curajul să iubească cu adevărat pe cineva, fără să se mai gîndească la alte aspecte? Oare caţi au curajul să iubească de dragul de a iubi?

Iubirea este singurul lucru frumos din viaţa asta şi chiar dacă ajungi să suferi, vei fi fericit că ai avut ocazia să iubeşti, vei fi fericit că pentru o clipă, ea era totul pentru tine. Făceai totul în numele ei, ai fi mutat şi munţii din loc doar de dragul ei. Nu aştepţi nici măcar mulţumire sau gratitudine. Dăruieşti pentru că eşti prea plin, daruirea este o necesitate. Aşadar, în cazul în care apare gratitudinea, ea este îndreptată către persoana care a acceptat iubirea ta, care a acceptat darul tău. Acceptarea ei te-a eliberat, ţi-a permis să-ţi reversi iubirea asupra ei. Si cu cît împ ărtăşeşti mai mult celuilalt, cu cît dăruieşti mai mult, cu atît eşti mai bogat. Daruind astfel, nu pierzi nimic şi nici nu se iveşte gîndul "aş putea pierde totul". De fapt, cu cît pierzi mai mult, cu atît existenţa îşi revarsă mai mult prospeţimea asupra ta, dăruindu-ţi primăveri pe care pîna atunci nici nu le banuiai.

Din pacate, în zilele noastre iubirea a ajuns o arma în mîinile unora şi o victimă în mîinile altora. Iubirea este percepută ca un mijloc, ca un scop, ca un interes. Este adeseori confundată cu ideea de atracţie fizică, cu ideea de îndragosteală copilărească sau cu ideea de sex. În ziua de azi, iubirea e orice, numai ce ar trebui să fie nu mai este. Omul a tranformat iubirea din sentiment în obiect şi a gresit. A incercat s-o schimbe pe placul lui şi iar

a greşit pentru ca n-o poţi schimba; iar cînd nu mai eşti demn de ea, o pierzi precum un parfum ce nu persistă. Iubirea e mereu acolo, dar precum credinţa, cînd te îndepartezi de ea, cînd nu mai crezi în ea, n-o mai poţi simţi şi din această cauza te vezi izolat, te vezi singur.

Deschide ochii şi mai ales deschide-ţi sufletul s-o poţi primi din nou şi ai curaj, va veni la tine dacă vede că îţi doreşti acest lucru. Iubirea nu are nimic de-a face cu sexul, cu atracţia fizică, cu banii.

Iubirea îţi va

încalzi sufletul

şi te va însoţi atunci

cînd te vei simţi singur şi ori de cîte ori vei fi trist ea va fi

acolo pentru

tine.Tot ce ne dorim este să iubim şi să fim iubiţi sincer, necondiţionat şi poate pentru totdeauna.

Chiar dacă suferim, chiar dacă am iubit şi sufletul ne este sfîşiat de durere, nu trebuie sa ne pierdem speranţa. Dragostea va reveni; trebuie doar să vrem s-o primim, să gasim omul care să împărtă-şească cu noi aceea iubire...şi va veni din nou: mai frumoasa, mai matura, mai caldă.

Articol de :Vidican Carina Cls a XI a U Îndrumator : prof. Ligia Zaharia

Page 21: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

20

În această vacanţă am fost să vizitez expoziţia intitulată A Celebration organizată la Budapesta. Această expoziţie a ajuns şi în Ungaria deoarece, precum Titanicul, şi prinţesa de Wales a avut o moarte tragică al cărei motiv nu se ştie nici în ziua de azi. Prinţesa a fost căsătorită cu Prinţul Charles, fiul cel mare al reginei Elisabeta, de la care a avut doi copii. După un timp ea a devenit mult mai iubită şi cunoscută de oameni decât soţul ei şi astfel acesta s-a săturat şi a hotărât sa se despartă de Diana.Cherles s-a cuplat cu Camelia de care era îndrăgostit totdeauna, iar Lady Di, înainte de a muri, a avut o relaţie scurta cu milionarul egiptean Dodi Al Fayed, fiul proprietarului reţelei de magazine Harrods. Pe acea perioadă scurtă ei au fost foarte fericiţi împreună. Pe perioada vieţii, ea a devenit foate cunoscută şi adorată de toată lumea. Se spune că în timpul vieţii ei i s-au făcut cele mai multe fotografii în comparaţie cu alte persoane importante din acei ani. Viaţa prinţesei a devenit ca şi o carte deschisă în faţa publicului deoarece nu era loc unde să nu fie urmărită de paparazi. Ea s-a remarcat prin ajutorul şi sprijinul pe care îl acorda celor bolnavi, a organiuzat campanii împotriva minelor anti-personal, ajuta copiii orfani, toate acestea dublate de frumuseţe, sinceritate, simplitate (deşii era prinţesă), un stil de îmbrăcăminte

personalizat. Avea un gust atât de bun pe stilul vestimentaţiei încât acele haine se mai pot purta şi în zilele noastre. Lady Di şi Dodi au fost împreună în acel moment şi ambii au murit în accidentul tragic din tunelul din Paris, accident despre care nici în prezent nu se ştie cu exactitate ce s-a întâmplat. Diana a mai trăit câteva minute după ce a ajuns

salvarea şi ultimele cuvinte pe care le-a spus au fost următoarele: ,,Lăsaţi-mă în pace... ″. Aceste vorbe s-au referit la paparazii care au urmărit-o peste tot. Expoziţia din Budapesta pe care am vizitat-o şi eu este deschisă din data de 31 ianuarie până în 03 mai şi permite vizionarea tuturor obiectelor (albume cu poze chiar de când era mică, filmări din copilăria ei, jucării etc), îmbrăcămintea

ei (rochii de seară, costume, chiar şi rochia de mireasă care avea o trenă lungă de 8 metri, de culoare crem; era făcută în întregime de mână, cu multe broderii şi cu aplicaţii de peste 1000 de pietre preţioase care aveau o greutate mare), bijuterii (printre care coroana regală, lanţuri, braţări, inele etc). Organizatorii speră ca această expoziţie să aibă mult succes, cel puţin atât cât a avut Titaniculu. În orice caz, expoziţia este extraordinară şi merită să fie vizitată de toţi cei care vor să vadă acele lucruri minunate ale Prinţesei de Wales Lady Di.

Articol de: Moţi Adina Denisa, cl. a IX-a U Îndrumător: prof. Gavriş Lucia

Page 22: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

21

Dacă cineva te-ar întreba ce este sexul, ce fel de raspuns ai da? Dar ce este sexualitatea? Cei mai mulţi dintre tineri ar chicoti şi ar râde, cu siguranţa, dând un răspuns, că sunt organe genitale sau eventual, să explice mecanismele care duc la formarea unui bebe însă, este greşit deoarece aceasta este definiţia unui act sexual.

Noi am fost creaţi fiinţe sexuale barbaţi şi femei, masculini şi femini. Noi suntem fiinţe sexuale, tot timpul şi nu putem schimba asta, însa nu trebuie să confundăm, că neaparat trebuie sa fim implicaţi în relaţii sexuale pentru a fi considerate fiinţe sexuale. Acum, probabil, o să spuneţi că dacă suntem fiinţe sexuale, înseamnă că trebuie să facem şi sex. Haideţi să vedem care sunt intenţiile originale ale sexualitaţii. Sexul este ceva plăcut care ţine de viaţa intimă dintre două persoane de sex opus ce conştientizează consecinţele unui asemenea lucru. A fost creat şi este un lucru normal însă, doar pentru persoanele care sunt pregătite psihic pentru această experienţă. Este greşit să spui, că nu poţi sa o faci până când nu simţi sau dupa ce ai facut să crezi că eşti mai matur. Însă, haideţi să luăm urmatorul exemplu: o fetiţa de 10 ani simte să faca sex nu? Dacă aceasta ar face sex, s-ar transforma în femeie? Sigur că

nu. Este un mod greşit de a gândi în asemenea fel.

Meditaţi puţin la lucrurile din jurul vostru, şi luaţi aminte la societatea în care trăim, aproape că a transformat actul sexual într-o succesiune de stadii de trecere la viaţa de adult. Sexualitatea este definită nu de ceea ce faci ci de ceea ce eşti. Se spune că fetele oferă sex pentru a primi dragoste şi băieţii oferă dragoste pentru a primi sex. Trebuie să ţineţi seama de felul în care suntem noi contruiţi. Fetele diferă foarte mult de băieţi în acest sens. Băieţii sunt incitaţi foarte mult de

ceea ce văd cu ochii, iar un băiat poate avea plăcere sexuală şi fără a-şi dedica inima unei fete sau a se lega de ea în vreun fel. În schimb fetele sunt foarte diferite

de băieţi, ele au o inimă care tânjeşte după cineva care să ofere afecţiune şi ocrotire.

Intimitatea dintre doua persoane este o tânjire dupa o conexiune cu sexul opus o tânjire de a vedea sufletul celuilalt şi a o cunoaşte. Actul sexual nu este doar pentru conexiunea fizică, are consecinţe deaorece este şi o conexiune între două minţi, inimi, şi spirite o conexiune care produce unitatea unui singur trup. Este un lucru aparte însă creat pentru un moment potrivit din vieţile noastre, atunci când avem controlul asupra lui şi suntem destul de maturi să suportăm consecinţele

Articol de : Bibarţ Bianca, clasa a XI a U Îndrumător: prof. Ligia Zaharia

Page 23: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

22

Continuăm rubrica Perlele Elevilor Longevitatea acestor rubrici nou-născute depinde doar de voi: oferiţi-ne “gogoşele” şi promitem să creştem într-un an cât alţii în zece (nu de material ducem noi lipsă, dar totuşi sperăm să învăţaţi din greşeli şi să nu le mai repetaţi pe viitor).

Iată câteva din perlele culese : * Caragiale este un scriitor realist pentru că pune în evidenţă ideile sociale în care trăim. * Nuvela este mai mică ca romanul. * Caragiale a pus în evidenţă nivelul vieţii cotidiene în societatea în care trăim. * În nuvelă întâlnim elemente naturalistice. * În nuvela “La conac” este vorba despre băutură şi rime: “Am ajuns la conac

Şi ascult Tupac Am chemat barmanul Mi-adus o bere Iar barmanul era muiere Mi-am aprins şi o ţigară Dar era cam amară”

* Personajul Harry Potter trece printr-o

serie de aventuri (vă povestesc eu altă dată). * În “Vârsta de aur a dragostei” autorului îi plac foarte mult femeile şi nu ştie pe care să o aleagă. Se gândeşte în fiecare noapte şi nu poate să doarmă. Se uită la planete, stele ce i se pare foarte minunate.La sfârşit lucrurile şi le imaginează şi adoarme. * Cei doi se iubesc, imaginaţia pluteşte în jurul lor. * Iubirea te duce la culmea disperării. * Vârsta de aur a dragostei este atunci când iubirea este dincolo de nori, galaxie şi imposibil. * Titlul poeziei înseamnă că atunci când sentimentul de dragoste este mai profund. * În poezie este exprimată multă iubire. * Această poezie face referire numai la iubire, la iubirea dintre eul liric şi iubita lui. * Versurile primei strofe exprimă faptul că este vorba de multă iubire. * Autorul a dat nume de culori planetelor: Jupiter este galbenă, iar Hera are culoarea argintie. * 112= 111

Culese de : Boloş Maria, cls. a IX a Şt. Coordonator : prof. Badea Cristina

Page 24: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

23

Dacă vrei să-ţi petreci vacanţa într-un loc liniştit alături de prieteni Moneasa e locul ideal.

Nu pot să încep povestirea despre Moneasa decât cu un zîmbet larg pe buze, pe care, bineînţeles, nu-l puteţi vedea, dar ma puteţi crede pe cuvânt că îl am.

Hotelul la care am stat Singurul meu regret e că nu am făcut nici măcar o poză. Dar vă pot spune că seara se vedeau stelele din pat şi că cerul a fost senin de tot şi ziua şi noaptea, astfel incât, din râuleţul de lângă vila la care am stat, ieşeau aburi moi în lumina strălucitoare a soarelui, pe un frig de-ţi venea să te bagi în apa ca să te încălzeşti. Zăpadă nu a fost deloc, însă pământul era ingheţat. Pe unde

mă plimbam erau poduleţe de trecere peste micul râu care tot facea ţurţuri pe drumul lui. Vestitul lac de la Moneasa era ingheţat bocnă, dar n-am riscat sa călcăm pe el.

Înăuntru, lucrurile stăteau altfel. Era cald de te puteai plimba în lenjerie prin vilă, mancarea era bună, servirea ospitalieră, camerele comode. N-am facut nimic altceva decât să mancăm, să bem şi să dormim. La urma urmei, ne aflam într-un mijloc de nicăieri.

Chiar dacă nu făceam mai nimic

toata ziua, mie îmi pare rău ca n-am stat mai mult. I hate goodbyes! Şi chiar când mă obişnuisem sa nu mai dorm singur, a trebuit să plecăm.Şi vorba aia „şi altă dată şi altă dată să o facem şi mai şi mai lată ”,sper ca data viitoare sa fie şi mai frumos!

Articol de : Costescu Andrei, clasa a-XI-a U

Page 25: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

24

Materiale fine, linii bine definite, dungi şi ştrasuri sunt câteva din tendinţele în modă pentru primăvară/vară 2009. Acestea au fost şi coordonatele colecţiei Emporio Armani prezentată duminică seară la Săptămâna Modei de la Milano. Colecţiile primăvară/vară 2009, prezentate de case de modă renumite, pun accent pe romantism şi feminitate. Culori vesele, pasteluri, gri şi nuanţe tari, imprimeuri haioase, buline şi dungi, dantele sau materiale naturale combinate cu accesorii de lux, acestea sunt câteva din tendinţele

propuse de creatori. Un look original poate fi asigurat purtând o curea lată, combinând culori şi forme.

La Săptămâna Modei de la Milano, designerul Giorgio Armani a propus o colecţie sclipitoare pentru femei. Dungile albe şi albastre au dat un aer marinăresc ţinutelor, completate de pantaloni largi şi jachete. Cu toate acestea italianul nu s-a îndepărtat prea mult de tradiţionalul gri. Dar l-a făcut mai sclipitor, adăugând rochiilor fluturi albaştri sau greieri pictaţi în roz.

În ceea ce priveşte modelele, Armani a preferat liniile drepte pentru topurile, fustele şi rochiile prezentate la Milano. Safari Trip - moda îşi continua călătoriile exotice. De data aceasta ea decide sa pornească intr-un safari glamour. Couture Club - omagiu adus couturierilor parizieni prin ţinute gândite si executate ca nişte adevărate bijuterii.Abis - o tendinţa cheie a noului sezon in care accentul se pune pe elementele naturii, in special apa. Tonuri de albastru, topaz, azur, albastru electric, safir. Paleta cromatica Nuanţe metalice: podiumurile de moda au strălucit in acest sezon! Auriul patinat si argintiul sunt folosite atât pentru vestimentaţie cât şi pentru accesorii. (Ralph Lauren, Prada, Alexander McQueen, Proenza Schouler) Accesorii Cerceii supradimensionaţi, colierele din pietre mari, colorate si brăţările impresionate adaugă o notă excentritate colecţiilor pentru primăvară-vară. Genţile devin mult mai practice şi încăpătoare iar pantofii îşi păstrează platforma adăugată în toamna trecută. Materialele vedeta: piele şarpe, plută, lemn, plastic şi chiar oţel. Elementele esenţiale pentru primăvara-vară 2009 sunt: � Pantalonii � Fusta creion � Cardiganul � Centurile, cerceii si colierele XXL � Platformele � Imprimeurile

Articol de : Usca Adelina clasa a XI a U Sursa :Revista Look

Page 26: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

25

Incalzirea globala a fost în atentia specialistilor de peste 40 de ani, dar pîna acum ne-am complacut în ignoranta. Pîna nu demult oamenii de stiinta au imbratisat ideea ca fenomenul incalzirii globale va cauza schimbari majore si probleme acute în lume, dar considerau ca scenariul se va intimpla in aproximativ 100 de ani si ca abia atunci se vor face resimtite efectele.

Ideea ca incalzirea globala este un proces lent si ca umanitatea va avea timp sa descopere solutii este gresita. Noi dovezi sugereaza ca acest scenariu este complet gresit si ca trebuie sa ne pregatim pentru schimbari climatice abrupte.

Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic, este un curent de apa calda care se deplaseaza dinspre ecuator la suprafata oceanului si se indreapta spre zonele nordice unde are loc schimbul de caldura. Totodata, acest curent sustine intreaga structura climatica de anotimpuri cu care suntem obisnuiti. Sa privim acest fenomen în conditiile actuale: calotele se topesc si cantitati uriase de apa dulce ajung în Atlantic amestecindu-se cu apa sarata de la Ecuator. Rezultatul este ca diferenta de salinitate scade dramatic. Astfel “Motorul Termosalin” care mentine curentul în miscare perpetua a scazut în putere si desi s-a constatat acest lucru de peste 10 ani, nu s-a acordat atentie suficienta. Pe masura ce acest curent îsi incetineste mersul, schimbul de caldura în regiunile nord-atlantice a incetinit, iar structurile anotimpurilor au suferit modificari, pentru ca ele sunt strict dependente de aceste schimburi calorice. Consecinta acestei catastrofe va fi schimbarea climatului global: emisfera nordica va intra intr-o era glaciara, pe cand emisfera sudica va deveni desert.

Insa noile descoperiri au aratat ca acest Curent si-a schimbat forma. Aceasta

schimbare a formei curentului (foarte recenta) este dovada începutului opririi acestui curent de apa calda, si odata cu el a sfîrsitului acestei civilizatii asa cum o stim noi.

Bineinteles, exista si sceptici care privesc Incalzirea Globala ca si o diversiune. Insa, din pacate nu e. Ar trebui sa ne intrebam: Cum ar pregati guvernele lumii 6 miliarde de oameni pentru sfarsitul lumii? Raspunsul: Nu i-ar pregati. Ci ar incerca in secret sa asigure conditii de supravietuire pentru rasa umana. In Romania... La fel ca si in orice alt loc din lume,

guvernul a inceput

sa investeasca in

proiecte imobiliar

e: Compani

a Teknopar

k intention

eza sa demareze constructia unui proiect imobiliar gigant, menit sa ofere locuinte unui numar de 100 de mii de „pensionari” norvegieni ce urmeaza sa se stabileasca in Romania si Turcia Desertificarea va influenta zonele sudice si sud-estice ale Romaniei, insa nu trebuie inteles in sensul subtropical al fenomenului. Prin desertificare putem intelege degradarea vegetatiei, reducerea surselor de apa si degradarea panzei freatice. Patinoaraul din Arad(foto), impracticabil datorita temperaturilor extrem de ridicate pentru aceasta perioada a anului, o alta consecinta a Incalzirii Globale.

Articol de Morar Bogdan, cls. a XI a U Sursa: www.altermedia.info

Page 27: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

26

Când spunem FC Crişul Chişineu ne referim la echipa reprezentativă a oraşului Chişineu Criş. Aceasta este formată atât din echipa de seniori cât şi cea de juniori. Din păcate echipa de seniori nu confirmă deloc în Liga a IV-a aflându-se pe locul 8 la 15 puncte de liderul Unirea Sântana.

Spre deosebire de echipa seniorilor, echipa de juniori, elevii lui Daniel Cherecheş domină întrecerea in cadrul Ligii a IV-a la mijlocul campionatului, aflându-se pe primul loc la 4 puncte distanţă de urmatoarea clasată Vladimirescu 2003.

Construit pe scheletul celor de la A.S. Kickers lotul echipei de juniori face furori în campionat cu 15 victorii şi doar 2 înfrângeri având un golaveraj de +56 goluri.

Lotul care a dus greul in toamnă este format din jucatorii: Pătroi, Senteş- portari, Groza, Hamza, A. Pop, Puşcaş, Porumb, Cozac, Dema, Covaci, R. Pop, Ciornei, Mako, Patkany, Tolan-jucatori de câmp.

La acestia pentru retur se adauga încă 4 jucatori noi sosiţi: I. Covaci, Morar, Cherheş, Marton.

Echipa este încrezătoare ca la sfârşitul campionatului se va afla dupa cum a spus si antrenorul Cherecheş in ziarul Adevărul “Nici nu ne gandim la altceva decât să terminăm pe primul loc

al clasamentului. Este un obiectiv clar, trasat echipei de la inceputul sezonului”. Juniorii de la Crişul au jucat si două amicale, cu echipe de seniori: 2-3 cu Grăniceri şi 2-2 cu Nădab.

Pătroi Ciprian, titularul postului de portar a fost de acord să răspundă la câteva întrebari despre jocul echipei. A.P. : Crezi că jocul tău s-a ridicat la nivelul echipei? C.P.: Nu ştiu ce să cred, dar sper că am fost de folos echipei. A.P.: Crezi că echipa s-a întarit în această perioadă de iarnă? C.P.: Da, antrenamentele sunt foarte dure, grupul s-a omogenizat şi s-a întarit odată cu venirea celor patru jucatori noi. A.P.: Ce aşteptări ai pe viitor? C.P.: În continuare vreau să evoluez alaturi de această echipă cu care sper să cuceresc titlul şi poate pe viitor sa obţin un transfer într-o ligă superioară.

Articol realizat de : Porumb Alexandru, clasa a-XI-a U

Page 28: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

27

-Salut, bine că te-am intalnit! Poţi să-mi împrumuţi 100.000 lei? -Îmi pare rău,dar nu am bani la mine! -Dar acasă? -Acasă toţi sunt bine,sănătoşi,multumesc! -Să vezi că ieri am făcut vreo 10 insi să fugă. -Da cum asa? -Eu fugeam in fată,ei dupa mine. -Doi ştruţi la o discutie. -Ştii de ce ne băgăm noi capul in nisip? -Nu ştiu de ce o faci tu,dar eu caut petrol. -Grozav aş vrea să zbor pe Lună in timpul tezelor! -De ce? -Acolo orice materie este de 6 ori mai usoară!

-Chiar credeţi că meritam eu să-mi puneţi nota unu,domnule profesor? -Ce să fac,dacă alta mai mica nu există? - Bulă, cîte porunci exista? - intrebă profesorul. - Zece, domnule profesor. - Şi ce se intimplă, dacă nu respecţi una dintre ele? - Rămîn nouă... -Un tip se uită la televizor şi se trezeste cu o tigaie în cap de la nevasta-sa: - Asta pentru ce este, dragă? - Ce e cu numele Laura Jonson? - Ala este un nume de cal pe care am pariat la cursele de cai, deci e un cal. Pleacă tipa linistită. A doua zi, iarăşi se trezeste tipul cu o tigaie şi mai zdravănă în cap. - Asta pentru ce mai e, dragă? - Te-a sunat calul!

Articol realizat de: Gligor Ioana cls. a XI a U

Sursa:www.bancuri.ro

Page 29: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

28

Luna aceasta am decis să vă prezint

două filme care aparţin genului thriller. Principalele ingrediente ale acestui gen sunt suspansul, emoţia, tensiunea şi anxietatea. Totul stă însa în fiorul (thrill) produs, care ţine spectatorul pe

marginea prăpastiei pe masură ce scenariul se îndreaptă spre un punct culminant. Tensiunea creşte de obicei în momentul când unul din personaje este pus într-o situaţie ameninţătoare sau trebuie să iasa dintr-o situaţie care iniţial pare imposibilă. Ameninţarea este deseori abstractă sau învaluita în mister. Temele predominante ale genului sunt conspiraţiile politice, terorismul, urmăriri sau triunghiuri romantice care duc la crimă. Şi incep cu un film pe care Liam Nesson, timp de 93 de minute lupta împotriva traficului de carne vie de unul singur. Este un film care expune o lume plină de violenţa, droguri si oameni ahtiaţi după profit prin orice mijloace. E o realitate dură, traficul de carne vie e la fel de bănos precum traficul de arme, droguri etc. Însa ce este si mai înspaimantator, este faptul că până şi poliţia colaborează cu aceşti traficanţi, având grijă să obţină partea lor de venit lunar. Foarte interesant de urmărit firul poveştii şi metodele folosite de Liam Neeson pt. a-şi recupera fiica. Un joc

actoricesc de excepţie din partea lui, de urmărit în mod special partea în care fiica lui este rapită şi la telefon, Liam, o sfatuieşte cum să procedeze în timpul răpirii, după care dialogul purtat cu unul dintre rapitori este memorabil, la sfarşit primind o replică seacă, provocatoare dar si amuzantă din partea rapitorului. Deci, pregateşte-te să fii rapit... de acţiunea filmului.

Al doi-lea film care mi-a placut mult tot în genul thriller este Disturbia un film bun, un thriller ce te ţine în suspans până la final, o poveste bine gândită şi bine legata, mi-a placut şi îl recomand. După moartea tatălui său, Kale devine ursuz, retras, şi neliniştit, atat de mult încat se trezeşte arestat la domiciliu. Mama lui, Julie, lucrează zi şi noapte pentru a se intreţine pe ea si pe fiul ei, doar pentru a fi tratată cu indiferenţă şi letargie. Kale simte că pereţii casei cad peste el. Devine un voyeur, căci interesele sale se mută în afara ferestrelor casei sale din suburbii spre cele ale vecinilor, unul din ei fiin suspectat de Kale ca fiind criminal în serie. Vă doresc vizionare placută!

Articol realizat de: Banciu Bogdan clasa a XI-a U Sursa : www.cinemagia.ro

Page 30: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

29

BERBEC Proiectele de viitor înfloresc, capătă contur şi amploare, iar implicarea în activităţi de grup devine foarte profitabilă. Din 3 februarie 2009 întâmplările pot fi semnificative pentru felul cum va evolua viaţa ta sentimentală şi de cuplu până în vară.

TAUR Ai tendinţa de a te aprinde mai lesne decât de obicei, lucru care dă din plin sare şi piper relaţiilor tale din februarie. Pasiunea poate răsări oricând în calea ta, iar chemarea aventurii te atrage către tot felul de ispite. Financiar, prima parte a lunii ianuarie 2009 este destul de cumpătată.

GEMENI Cum Marte, marele intreprinzător şi... aprinzător (!) se întălneşte cu Jupiter, stăpănul casei cuplului, sunt şanse mari ca viaţa sentimentală să devină mai tumultoasă.Creşte probabilitatea apariţiei unor călătorii sau a unor colaborări la distanţă.

RAC Farmecul personal te ajută în carieră şi în societate, dar nu şi în relaţiile de suflet. Poate că ai pretenţii cam mari, sau poate că relaţia trebuie sa treacă prin nişte puncte critice. Ai multă iniţiativă în domeniul afacerilor, investiţiilor sau în exploatarea unor surse colaterale de venit.

LEU Zona relaţională este hiperactivă. Totul se petrece mai repede, mai intens. Colaborările sau alte relaţii sociale care au legătură cu cariera pot implica voiaje sau raporturi la distanţă. Finanţele cer atenţie sporită în ultima decadă din februarie 2009.

FECIOARĂ Dacă nu iei seama, îndatoririle te pot coplesi în aşa măsură, încât nu vei mai avea timp să întreţii o relaţie în condiţii optime. Cât despre sex, face bine la sănătate şi înlătură stresul!

Ai multă putere de muncă şi destulă energie pentru a iniţia, conduce şi finaliza acţiuni importante.

BALANŢĂ Astrele sunt generoase mai ales cu Balanţele talentate, creative şi care sunt... pe fază! Poţi prinde momente propice în special pentru promovare, (re)prezentare sau a te poziţiona într-o lumină căt mai bună. şi inclusiv pentru rotunjirea conturilor bancare.

SCORPION Poţi avea o idilă la slujbă sau iscată prin natura muncii, este posibil ca perechea sa aibă probleme de sănătate sau, cine ştie, să te amorezezi de vreun cadru medical etc. Material, sunt posibile anumite iniţiative privind posesiunile

SĂGETĂTOR Este minunat dacă eşti în căutarea iubirii sau la început de drum într-o relaţie. Dacă ai însă deja un angajament mai vechi, atmosfera ar putea deveni cam încinsă la un moment dat, cu risc de ceartă şi zâzanie.Financiar, sunt posibile unele frustrări.

CAPRICORN Dacă eşti în căutare, e posibil ca în ultima decadă din februarie 2009 să întâlneşti o persoană atrăgătoare... Sunt şanse mari de câştig, dar nu sunt excluse nici tendinţa la risipă, nici cheltuielile neasteptate.

VĂRSĂTOR Februarie 2009 este o lună pasională, cu toate simţurile stârnite de configuraţiile planetare speciale din Vărsător. Financiar, mai bine te-ai abţine deocamdată de la operaţiuni importante.

PEŞTI Dacă n-ai încă pereche, februarie 2009 ar putea marca debutul unei relaţii dificile, dar bogate în experienţe preţioase. Luna februarie 2009 este darnică în ceea ce priveşte banii.

Articol de: Stana Narcisa, clasa a XI U

Page 31: Revista A Liceului Teoretic

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

30

Realizare coperta : Butar Miruna — cls. XI U

Asamblare şi paginare : prof . Preda Octavian

2233 ffeebbrruuaarriiee 22000099

o Elev cls XI-U Bibarţ Bianca o Elev cls XI-U Onaca Larisa o Elev cls XI-U Vidican Carina o Prof. Preda Octavian

Elevii care doresc să publice materiale în revista şcolii, se pot adresa:

• Prof. Badea Cristina ● Înv. Popa Elena • Prof. Brandaş Adriana ● Înv. Vădăsan Bianca • Prof. Gavriş Lucia ● Înv. Cladovan Delia

Au asigurat trimiterea materialelor pentru publicare :

Intr-o noapte, pe la ora 2, vine Vasile la Ion şi incepe să bată de nebun la geam. După vreo jumatate de oră iese Ion adormit şi urlă la el:

Ion : "Cine-i?" Vasile : "Io, Vasile!" Ion : "Ce vrei mă, la ora asta?" Vasile : "Ioane, ai vopsea verde?" Ion : "Nu" Vasile : "Bine" ... şi pleacă.

După vreo două ore, cand tocmai atipise Ion, iar bătăi in geam. Iese Ion si mai nervos: Ion : "Cine-i?" Vasile : "Tot eu, Vasile" Ion : "Şi acum ce mai vrei?" Vasile : "Ti-am adus vopsea verde, că n-aveai"

Opiniile exprimate în cuprinsul articolelor, aparţin în totalitate semnatarilor lor. Justeţea, corectitudinea şi originalitatea lucrărilor şi materialelor prezentate în cuprinsul prezentei

reviste sunt asumate de semnatarii (îndrumătorii) articolelor.

Revista a fost concepută, editată şi tipărită ca urmare a parcurgerii, asimilării şi punerii în practică a unor teme de specialitate la materia „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor”

PPPeeennntttrrruuu aaapppaaarrriiiţţţiiiaaa pppuuubbbllliiicccaaaţţţiiieeeiii dddeee fffaaaţţţăăă aaauuu mmmuuunnnccciiittt eeellleeevvviiiiii ccclllaaassseeeiii aaa XXXIII aaa,,, ssspppeeeccciiiaaallliiizzzaaarrreeeaaa“““ fffiiilllooolllooogggiiieee””” ,,, sssuuubbb îîînnndddrrruuummmaaarrreeeaaa ppprrrooofffeeesssooorrruuullluuuiii lllooorrr dddeee TTT...III...CCC...,,, iiinnnggg... PPPrrreeedddaaa OOOccctttaaavvviiiaaannn

MMMaaaxxxiiimmmaaa llluuunnniiiiii fffeeebbbrrruuuaaarrriiieee “Daca vrei odihna, crede.

Daca vrei adevarul, cauta si sufera“

(Friedrich Wilhelm Nietzsche 1844 – 1900 , filozof german)