2

~. 7 ' <1

-:~i . . ~ -~~- ~ .. · .,\'

. /

3

6 . . .#

~-

.• .„· .·:.„· .:.·.,.·

I ; · · · „ , .

(_ I O ·

5

"",< „.:„ : . . ,- . '-._I , · .~· \ / . . './ /

. u / . . 1 , .

- ~;} : - . ~ .

Fig. 'l. Pigment a lbastru din zon a feres tre i de sud. 1. Alb as tru or gani c ( repictare) ; 2. Efl orescenţe; 3. Verde a r g il ă: 'Î. Negru de că rbun e; 5 . Into­naco.

Supusă unor inril tra~ ii de apă în dccur.;ul timpului, unele zo ne din pictura mu ra lă a turlei naosului - în spec ial în jurul ferestrelor - s-a acoperit cu un Yoal mai sub ţ ire sa u ma i gros, translucid , de efl orescenţe (să ruri migrate la s uprafa\.ă) , ca re estompează într-o oarecare măsură culoarea rea lă . Unele in­te rve n\:ii de restaurare au încerca t să corec teze aspec tul deza­greabi 1 a l acestui fenom en, prin suprapunerea unor culori peste eJl orescen\ e, în unele cazuri sc himbînd chia r culoarea o ri g in a lă (probele nr. 19 , 28 bis ; fi g. 4, 5) . O ce rce tare a te ntă va trebui înlreprinsă pentru înlătura rea efl orescenţelo r şi a

2 3

I "" i . \

I .

-· \ -'.: '<...

I ';:!. "'-..· -/ - -.. - .I

/

/

l\ .·: ·: ,. I .-\ _ '

.:

I '

L~

: I I

I /'

' /

J•i g . 5. Firidă suci-est, Sf . Varuh . Vcşmînt roşu. 1. Ocru roşu, 10µ; 2. Eflorcscc n\:c , CaCO, 25µ ; 3 . Ocrn , 50µ ; 4 . Intonaco, Yar/pai e.

rep i ctă rilor neco respunzătoare .

* * *

Cercetarea, cu ajutorul mijloacelor tehnice, a picturilor murale din turla naosului Bisericii domneşti de la Argeş, co roborată cu observaţiile directe, precum ş i sondajele strati­grafice şi alLe probe efectuate de restauratori , au clarificat problema d elimitării zonelor originare de pictură ş i a dife­ritelor etape de intervenţ.i e asupra ei, fă c înd pos ibile restaura­rea ~ i punerea în va loa re a picturi lor din secolul al XIV-lea.

/\ llSTB/\CT

Th e res torator·s direc t rc111arks ns wc !! ns Lhe L ·ch11 it: a l a11alyscs ancl laboratory t csts or tlw wnll p n inlin g fr o111 Lh e nave stccple of Cmtca ele Argeş Princc ly CJ111rch, fo11ncl r cl by th c Basarnb ruli11 g fa mil y in \Va ll achi a,

gavc th e poss ib ilily ol' accurate ly traci 11 g the a reas of ori ginal painti11 g ancl of di slin gu ish in g th c stagcs of su bscqu cnt inter vc nti on, thercby r en- clcrin g poss ib le th e rcs toration a ncl hi ghlilin g of va lu ab lc 14U1 ccntury painting.

PĂSTRAREA OPTIMĂ A PATRIMONIULUI DE MONUMENTE DE PIATRĂ

I

Cu ocaz ia întocmirii proiectu lui de restau rare pentru Bise­rica Neagră clin Braşov , ne-am co nfruntat cu probleme

re i eş ite dintr-un dom eniu cu ca re am avut, în a nii precede nţ i , contacte mai mult spora di ce ş i anume ace la al resta urări i m onum entelor de piatră. Cu prilejul unei că l'ătorii cl'ectuate în vara a nului 1981, în timpu l căreia am vizitat mo nume nte de p i atră din R. S . Cehoslova că , H. D . Germa nă , R. F . Ger­mania, Olanda ş i Austr ia, am cunoscut ş i discutat îndeaproape diverse probleme teh nice lega te el e acest t ip de monumente cu specia l işti care, t imp de zeci de ani , sînt p reocupaţ i să găsească so lu ţii optime de conservare , prote jare şi reîntre­gire a substan ţe i originare păstrate . La Institutul Zollern de la Dortrnuncl din R . F . Germania , care se ocupă de s tu­d ierea efect elor m ecliu lu i asupra piet rei natura le în emisfera ele nord, avînd staţii pi lot în întreaga Europă şi în Statele Unite, am v izitat laboratoarele ins titutului dotate cu apa-

34

IlEilMAN FABINI

ratură m odernă (laser, ultrasu net , izotopi ra dioactivi ele.) . O deosebită atenţie est e acordată studierii factor ilor nocivi cauzaţi de polua rea aerului în centrele aglomerate . Pe şanti­erul de restaurare al catedra lei clin K oln , am avut posibil i­tatea să studiez etapele de lucru ale resta u ră rii acestui monum ent , după cum alte monumente de piatră v izitate ne-au facilitat cunoaşterea unei experienţe bogate , înd eosebi .în probleme legate de restaura rea pietrei.

în cele ce urmează voi încerca, pe baza procedeelor ap li­cnte la monum ente d in ţara noa stră ş i a observa\oiilor culese , cu ocazia călătorie i documentare menţiona te, privind t ehno­logia spec ifi că opt imizării acestor tipuri de monumente , să schiţez cadrul problemelor care se pun în legătură cu restau­rarea m onumentelor el e piatră . Principalele ca uze care duc la degradarea pietrei pot fi grupa te în trei categori i: fiz ice, chimice ş i biologice . Factorii fi zici sînt dc term ina \:i în parte

http://patrimoniu.gov.ro

de schimbă ril e de tempe ratură. Prin repeta la încă lz ire ~i răc ire a ma teria lului piet ros se produc pres iuni ca re du c la cră p a rea lui . Ace laş i efect îl poa te av ea ş i apa păt runsă în l'isuri sa u pori ca re, prin îngheţa re, î ş i .m ă reşte volumul cu pînă la 9%, cxcrc itîncl , la o Lempc ratură de -22°, pres iuni a jungîncl pînă la 211 5 kg/cm 2 • Alt efect al apei , ca re du ce bi degra darea pi etre i , este s pă l a rea lia nt ului , legală în ge nera l ş i de trans f orm ăr i chimi ce . N u trebuie subaprec ia t efec lul produs de v înt, ma i ales cînd s înt an t renat e mici pa rti cule de praf , ac ~i o nînd asupra piet re i ca un sabla j. ~-=Degradarea chimică a fec tează structura m a teri a lului . P rin dizolvarea unor minera le în a pă, dar m ai a les în so lu\.ii ac id e sau a lca line, rezultat e clin poluarea ae rului cu C02 ,

S0 2 , N02 ş i alte le, procesul de eroz iune a pietrei este mulL acce lerat. Aceas ta est e explica \.ia unui fenom en deseo ri observat la catedra le clin vestul E uro pe i unde, t imp de (j0()

el e ani , piatra s-a pă strat în co ncli~ii exce le nte; î n ul t im ii 80 ele ani însă d egradăril e au dus la di s pariţi a în propor ţ.ie de 60-80% a substa n\:ei orig inare .

Degra da rea bi o l og i că es te produsă el e pla nte ş i mieroorga­nisme, ca re fae orific ii în suprafa\.a p ietrei , ac \.ionînd în multe cazuri co ncomi te nt cu degra darea c himică . De men­i.ionat a ici ş i efectul des Lru cLi v al rădăc inil or p la nte lor.

Nu vo i int ra în am ă nunlc asupra ca uzelor care du c la degra da rea pietre i , totu ş i t rebuie m en\.ionat că aceasta este în mare măsură depe nde ntă el e echilibrul hid rostatic al 111 onum entu lui. e poate afirm a că ma joritatea ci istrugeri lor suferi te el e m onum entele de piatră se dato rează efecte lor ape i a junse în co ntac t cu zidăr i a prin acoperi ş uri nceta n!)e, cu părţ i proeminente a le co nstru cţ, i e i , se cl a lorea ză a poi lipse i pantelor de scurgere, pătrund erii ape i prin fi suri ş i porozi­tate, prin ca pilari t ate ş i co ndens, prin st ropirea cauzată de circula\:ie, sa u unor burla ne defect e . Ştiut fiind că apa es lc illii7,'licul principa l a l piclre i , se cere ca, îna in te el e ori ce m ăsuri de co nservare-restaurare, să se s ludieze tem eini c Loa le aspectele legate de îndepărta rea ei de pe m onum ent .

în l egătmă cu procedeele ap licate pie lre i se pot dist inge t re i direc \ ii ca re urm ăresc cură ţirea, eo nsolida rca sau re­întregirea subs lan\ e i orig ina re . Îna inte de fi xa rea unui co neept de rcs laurarc es le necesa ră studierea propri etă ţil o r fi z ice ~ i

1 S. L 11 ckul, 1~· i 11 Sc /11 1c/ /l es lgerii l zw· Pril f'ung des l/csis len:vcrhal/ cns min era lischer naus lo(/ 'e gegcniiber L u/'lnerschm 11 l: 1111ge11 , i n „ De 11tsc hl!

l\: u11 sl u nei Dc11lrnrn lp fl cgc'", l!l7:3.

I' ig . 1. P or l a lul prin c ipal a l pa­lalulu i B r11 kc 11 th a l. 1780- 1782

chim ir c a Ic p ieLrC' i. prin ('a re se urm ă resc s lab ilirea um id i tă \.ii probe i lu a te, co n\inulul cir să ruri so lubile , rezis le n\.a fi z i că la compres iune, g rad ul de as imila re a l unor so lu ţ ii de co nso­lidare ş i hi d rot'oba rc , a bso rb \.ia ape i îna inte ş i clupă Lra la re . S înt cl'cetua le Ies le ra pide pe nt ru găs irea unor pro pri etăţ i spec ifi ce ( după S. LuckaL Lestul de cl ez inleg rare prin sul fat de nn Lriu , test în mediu ac id1) ş i teste penlrn sta bi Ii rea rn e­Lode i co respunză t oa re de curăţ ire, ca re sl1 gara nteze o p ier­dere minim ă de subs la n ~ft o rigina ră. Unele clin aceste teste pot fi execu tate pe şa nli cr. a lle le n eces i tă apara tură spec ia lă de laborato r. l e ntru şa nti e rul din B raşov s-a co ns iderat oportun ca a na li ze le de la bora lor să f ie făcute de d ou ă sa u t rei laborat oa re dil'cri te ş i să se în tocm ească cel pu ţ in d ou ă va ri ante independ cnt·c· de pro punl' ri de res taurare .

Cură {ire a pietrei Condi\ ia princ ip a l ă pe ca re trebui e să o înd eplinească

procedeul de c ură \. irc folos it este ca pi erderea de p i a tră ori­gina ră să fi e minim ă. P enlrn aeeas ta es te necesa r să se sta­bil ească îna inte rez isten\ a meca ni că la freca re, rez isten\:a la produse chimice ş i la a pă . La fo los irea u no r produse chimice trebuie cun oscu te cl'ec tcle de durată, ca re pot apărea în urm a c ură \irii , deoarece numai astfe l po t fi ev itate sur­prize le n epl ăc ute.

D intre procedee le de c ură \. ire cu a pă, ce l ma i des fo los it îl cons titui e um ezirea pietre i prin p relingerea a pei pe supra­[a\ ă, ob \.inîndu-se astfel un efect asemă năto r celui p rodu s de pl oa ie . D eza\'a nta je le me tode i constau în pătrunderea ape i aclîn c în z id ă ri e, produ ce rea el e ig ras ie ş i mucega i.

Asem ă nătoa re este metoda ca re fo l oseş te efectul ape i pul ve rizate pe supra fa \a monum enlului. Aic i co nsumul el e a pă es te mult ma i mic dec ît: la metoda a nterioară, totu ş i se poa t e produ ce ş i a ic i o umez ire ne clorită a zidă rie i. Prin interca la rea unui agregat de î ncă lzire a a pe i , pulveriza rea poat e de\' eni ma i e fi c i e ntă, dato ri tă fapt ului că apa ca ldă sa u l'i erbinte dizo lvă ma i bine par t iculele de murdări e . D acă apei i se a d a u gă detergen\i. efectul el e cură ţ. irc est e m ă rit, da r a pa re, ca rczullat negat iv, o hiclroscopie ridi cată a zidului , ca re poate fi a nihilată. num a i prin tr-o t rata re hidrofobă a z idului după c urăţ ire. între cu ră ţi re ş i hidrofobare est e indicat a se lăsa o peri oad ă, el e ce l pu\.in patru săptămîni , în ca re u rmele de cl e l erge n~i s înt , în cea ma i m are parte, eliminat e2 •

~ Rolf Wi l1r, l lcsta11 ri er11 11g /JOII S lein denkmiilern, Ei n Jfand bucll /'il, llrs tauratoren , S t ri11bi/dha11er. J\ rchit eklen w1d Denkmalp flege, M iinch cn 1 \)80, p . 05.

35

http://patrimoniu.gov.ro

Prin fo los irea apei sub pres iune se obţine accelerarea pro­cesului de c ură\;i re dar, în acest caz, trebuie avut în vedere că fra gmentele par \ial desp rinse de sup ort sînt smu lse prin lov irea je tului de apă du cînd , as tfel , în unele cazuri , la pier­deri de păr\:i origina re.

Un procedeu cu o l a rg~t răspindire astă zi este cel ca re fo lo­seşte apă supraîncă l z ită, a runca tă sub presiune asupra pcre­Lclu i de piatră, unde pătrunde în pori , se trans[ormă în va­por i mărindu-ş i astfe l volumul. Astfel , particulele de mur­dă rie sînt a nt renate spre s uprafaţă ob\;înîndu-se o c ură\: ire foa rte efi c i entă ş i de adîncim e3 . Metoda poate fi ap li cată numai la pietre Lari ş i la z iduri bine păstrate , la monumentele cu suprafa\:a paq;ial d egra d ată sau din pietre moi pierderile puLînd fi irecupera bil e .

Prin adă u g iri el e substa nl,:e ac ide sau alca line, procesul el e c urr1 ~ire poate fi influen\,at într-o direc \;i e clorită. Prob lema difi c il ă constă în faptul că nu în tota li tate se pot prevedea rcac \"iile pos ibile dintre produsele chimice şi piatră. La fo losirea unor chimica le se impune o spă lare cu multă apă a pere telui , pentru îndepărtarea integrală a urm elor chimice clin piatră, probl ema nemaifiind aic i îndepărtarea murdă­ri ei c i a urm elor curăţirii. Această m c Loclă trebu ie în mod obişnuit ev itată, d atorită ri scurilor ma ri pe ca re le are mai a les în timp.

Impregnarea pietrei cu substan\,e chimice es te în mare m ăsură evitată în cazul fo los irii unor paste ele curăţire . ln mod curenL s înt fo losite preparate pe baz[1 ele citrat de amo­niu , bicarbonat de amoniu, bica rb onat de sodiu ş i altele în combinaţie cu caolină, cenu şă de orez şi celul oză, formînd o pastă ca re est e a plicată pe suprafa \:a piet rei um cz iLc ante­ri or. Stratu l el e murdări e este înd epă rtat ele pasta uscată cu ajutoru l unui şpaclu sau a l unei perii moi ; după curăţire, pfrrtra este spă l aLă cu apă clisLilat[1.

PcnLru îndepă rtarea unor straturi de vopsitorii de ulei sau a lte lacu ri se pot fo losi dizo l vanţi orga nici. Dar ş i a ici cs Lc indicat să se facă îu prealab il probe, ca re să arate com­porLarea pietre i Ia substa n\.ele chimice fo los ite.

D intre procedeele de cură~ ire uscată se poa te m enţiona î ndepă rLarea prafului cu aspiratorul , cu perii ş i pensule clin mate ri a le moi. Dacă supra[a \:a pietrei prezintă urme ele exl'ol ierr ş i clcs pri nd crc în formă de coa j ă, procedeele meca­nice nu pot fi a plicate dec ît clupă o co nsolida re prea labilă a pietre i.

O metodă de c ură\ire m eca ni că, des fol os i tă în trecut, este sabl area pietre i . Des igur ava ntajul acestei metode îl consLituir ra ptul că nu se inLroduc substa nţe chim ice în pi atră, to Lu ş i pierderile prin acest procedeu pot fi foarte m ari d ator ită desp rinderii întregii suprafeţe a pietrei. Mai ales la pietrele m oi - gres ii , ca lcar , gres ii ca lcaroase - este distrn să, prin sablare, prelucra rea originară de s uprafaţă , rezultatul unei as tfe l de c ură \, iri fiind clis trugerea muchiilor, a detaliilor ele pie trăr ie. Prin distru gerea stru cturii de supra­fa\;ă poate să se producă o dez integrare acce le rată clupă cură­\.ire a pietrei. De aceea, metoda poate fi acceptată num ai cîncl s înt luate toate măsuri le ele precau\:ie care să elimi ne o corn pram itere a m onum entului.

Pentru lucră ri de sculp tură din piatră se poate ap lica c ură­\ irea cu dalta iar pentru s ituaţii deosebite, dalta cu ultra­sunet. Curăţirea cu raze laser este încă în stadiu l ele cercetare.

~M aieriale pen Iru conservarea pietrei De la început trebu ie atrasă atenţia as upra pericolului

manifestat la conservarea a decvată a pietrei, rezultat clin fo losirea unui material de co nserva re ce creează o crustă sau coa jă la supra[ala pietrei. Aceasta ar influe n\:a echi­librul hidrostat ic, deoa rece prin închiderea pori lor nu se mai rea lizează o aeris ire în aclîncimea ma terialului, coa ja com­portîndu-se diferit fa \.ă ele m asa pi etrei. Consec in ţa inev i­tab ilă este desprinderea ei ş i prin aceasta degradarea pietrei. În această sit uape trebuie privită cu mare prudenţă folo­s irea unor materiale de conservare, deoarece nenumărate s înt exemplele la care, clupă succese în primii ani ele la co n­solida re, procesu l el e dezintegrare a continuat mult mai rapid clec ît îna inte de interven ţia restauratorilor.

Dintre materialele organice folos ite ş i înainte pentru înlătu ra rea apei de pe ob iectele el e piatră menţionăm uleiul

36

de in , uleiul de mac ş i cea ra ele a lbine. La pietre cu o p oro­zitate redusă - marmură, granit - aceste materiale pot fi folosite, clar ş i a ici în spaţii mai a les închise, deoa rece ele nu sînt rez is tente la agen\:ii a tmosferici. Sînt ne indicate pentru pietre poroase.

În categoria materialelor de consolidare pe bază orga nică se numără ră ş inile sintetice. Ş i aici efectul ele co nservare este în func\:ie de aclî ncim ea la ca re a junge mater ialul. Dacă nu se obţi ne o impregna re totală a pietrei, ci numai proteja rea unui strat de suprafaţă , pericolul e nunţat ma i sus es te imine nt . Prin folosirea răş inil or cu două componente s-a încerca t să se ob ţină o fluiditate atît ele rid i ca tă încî t să se asigure o pătrundere adîncă în mate rialul pietros . To tuşi metoda pre­z intă mai multe aspecte de ince rtitudine, deoa rece nu se cunoaşte comporta rea răşin il or epoxidice ş i poliesterice în perioade ele timp ma i îndelungate; de aceea se impune o anumită prude nţă faţă de acest procedeu. Tot în defavoa rea acestor co nsolidări este ireversibi lita tea procedeului , deoarece răşinile, o dată aj unse în piatră, nu m a i pot fi îndepărtate .

Fig. 2 . R cs laurarca pinionului el e la prid voru l surli c a l B ise ri c ii evangh e­li ce clin . ibiu , co nsLl'lli L în 1520 (restaurare în nni i 1!l7G- 1!l77)

lncercăr i ele laborator începute în 1972 au dus la elabo­rarea unui nou procedeu denumit impreg nare de vaeuum­pres iune . La aceste impregnări se fo loseşte metilm etacrilatu~ (MMA), un materi al din familia răş inilor acrilice, cel mai cunoscut în această familie fiind plexiglasul. Procedeul poate fi ap li cat numai la ob iecte mobile de dim ensiuni medii (1 ,50 x 3,0 m) deoarece obi ec tul ele piat ră, după ce în prea­labil a fost uscat , trebuie introdus într-o cam eră ele impreg­nare unde es te îmbibat cu răş ină acri li că diluată ş i supus apoi la o pres iune el e 10- 15 a tm, care transformă m etilmeta­crilul în polimetilmet ac rilat (PMMA). Se obţine astfel o impregnare totală a pietrei. Datorită fapt ului că îna inte ele începerea procesului el e polim erizare surplusul ele MMA poate să se evapore în măsura dorită, lăs încl pe gra nulele ele pi atră num ai o pojghi\:ă foarte sub\·. ire, as pectul exteri or

http://patrimoniu.gov.ro

Vi g. :L l)cg ra cl ă ri el e pi a lr,1 la 1111 allanl di 11 c111·L,:a pa lat ului Brn kc n t hnl

a l obi ertului de pi a tră răm înc p rac Li c ncschimba L4 • Înce r­.că rile de lab ora tor , e fec tua te cu p ie tre impregna te după aceas tă m eto d ă, a u a ră ta t că respec ti va m e tod ă as i gură o con­ser va re exce le ntă ; astrei , la 1008 cic luri de tes te, la ca re toa t e probe le ne t rat ate a u ros t dist ruse, pi ese le cu impregna re P lfMA a u preze nta t numa i u şoa re sc himbă ri de s uprafa\ ă , d a r ni c i un [el el e dez in tegrare" . D in pa r tea c riLi cii de specia­lita te, procedeului îi es te rec l a m ată m a i a les irevers ibili tat ea lui6 . Totu ş i , se pa rc că prin aceas tă m etod ă s-a găs it so lu\:ia sa lvă rii unor ope re el e a r tă pl as ti că al'cctatc, în secolul nostru d e c[ectclc polu ă rii m ediului . N efiind a pli cabil ă în co ndi ţ ii el e ş a nti e r , ea ră mîne limi tată la un 1111m ă r rcs trîns de inter­ven ~ ii.

O a !tă grupă el e m ate ri a le eh im ice , el e data aceas ta a nor­ga ni ce, foa rte des utiliza te în conso lid a rea st rn ctnrii pi e tre i , este aceea a produselor pe bază de ac id s ili c ic (S i/ OH/2) .Acest a asociat cu alcool - în gene ra l se l'o l oseşte a lcool etili c (CI-13CH 20H) - est e apli ca t pe pi a tră, l ăs încl în 11rm ă un ge l s ili c ic (Si02), a pă ş i a lcool , care se evapo ră. Nu apa r produse a ux ili are nedorite, procedeul putînd [i repe tat î n func \:ic ele ca pac itat ea ele absorb ţ i e a pi etre i. Aceas ta deter­mină ş i a clîncimea de pătrundere a gelului , ca putînd a junge pînă la 10- 12 cm. Metoda dă rezulta te bune m a i a le la pietre cu o p orozitat e m are ; presupune o s tru ctură g ra nulo­metri că intactă deoarece la fi suri , crăpături ş i clcspri nderi ale suprafeţe i nu se p ot aştepta rezultate optime. Prin eli­mina rea ape i apar noi p ori în interi orul pă r\: ii co nsolid ate , ceea ce permite pe de o parte o bună aer is i re a pietre i, iar pc de a lt a înles neşte pă trunde rea unor ac iz i sa u să ruri di zo lvate

a „Vnp olcx" schlitz t unei sa ni crt cl a uc i·hnft, pu b li cn ~i c d e rcc la m i:i n întrC]J°l' Îlld crii Gcscllsch a ft flir R c ini gun gs tcchnik m bH. 5800 Jla gc n­U olt11a 11 sc n (H. F. G.)

~ Dr. rcr . na t. R. Snethl agc , R. Wihr , dr . in g . C. A rc n cl L, Bmrdc­l nil, Sl einkonsemicru11,q, î n scri a „Arbc itsbHi tLer des Bay c r . Ln n clcsa 111Lcs flir D enkma lpfl cge, Ca iet 20", iun ic 1979.

5 Holf Wihr, R es l a11rierw1g „„ p. 100

" lT elm u L Web er, Sl einkonser vierung, D cr Leilf'aden z11 r H o11 servie-1·1111 q w 1d nes l cwrien.lll f/ vo11 Na lursl eincn, ln scr in „T<onlakt & S tuclium" , vo i. 50, Grafcn nu / H. F .G„ 1080, p. 120.

în inte ri o rul pi e tre i ~ i prin aceasta co ntinua rea proc~sului de degrad a re . D e aceea se recoma ncl[t , după. co 11so l1.da re, o Lrata re hidrol'obrt a s u prafeţei. Lu c ră rile ele conso l1cl a re cu ac id s ili c ic s în t co nclj\i ona tc de umidita tea aerului ş i t empe­ratură, fiind indi c[1tc z ile usca te ş i temperaturi între 5°- 20°C.

Trat::11·1•a hidrni'oh:I a !-"U]ll'afeiclor de 1iiatI·:l7

Scopul princ ipa l a l nccs tc i opc ra~iuni. est e ~·c ducere~ as imilă rii a pe i ~ i prin aceas ta a unor m a teria le noc ive . Caşi în cazul eo 11so lidă rii , a legerea m a teri a lului co res punzăto r pentru impregna rea hidrofobă t rebuie făcută într-un l a bo~ rator de spc ·iaUtatc, :;; tiut fiind crt e fi cac ita tea procedeului cl cpindc în rnare'm ăsură ele ronluc rarca o ptimă dintre piatră ş i solu\.ia de hidro[obare . în p rac ti ca de res ta u ra ~·~ s.e fo~oses.c astă zi m a i a les combina \ ii organice pe bază ele s1licw : s lla m , siloxa ni ) i răş ini siliconice. Prin apli ca rea subs ta n\:elorhiclrofobe7

se p oate schimba ec hilibrul hid rostat ic în i~1te.r i o rul pi~tre i; ~pa provenită ci in igras ie sa u condens nu m a i ai trnge pnn capil~­ritate la s u pra fa \:a pi e tre i fiind nevoită să se evapo:e 111

interi orul pie tre i, ceea cc poate du ce la degradarea ~1.. D e aceea tratarea hidro l' obă nu es te indicată în zo ne cu umiditate ridicată ca el e exemplu în p orţiunea soclurilor ş i în locuri uncie, îi; z id ă ri a el e pi atră, s înt prezentat e săruri dizolv ate. Dura ta cfi c ien\.c i une i tra Lă ri hidrofobe est e cons iderată .în general ele zece a ni .

llc întrt'fJii·,~a unor }!iese 01·ininalc

Din v remuri s trăvechi s-a fo los i t, pentru re întregirea unor piese el e pi at ră prelucrate, Lo t pia tra na turală , procedeul f.iin~ cunoscut sub denumirea el e tasela rc . P entru Ic crarea p1 ese1 noi de bl ocul el e pi a tră a u fos t utiliza !-.i cli[e ri ţ,i lianţ i: morta r de va r , var hidra uli c, cea ră am es teca tă cu praf de pi atră .sau m armurft, bi tum, sch ellack etc . Ma i recent, acest or m at en a le li s-au a l ătura t răs inil e s intetice : în a nii ' 50 , chituri pe bază el e p oliest e ri , ia r Î I; ul t imul deceniu , răş inile epoxidice . Folo­s irii m ase lor pl as ti ce în r est aurare i-a unna.t o peri oa dă în.ca re s-a exprim at rezerva fa \,ă de a~es te I:i aten ~ le deoa.rece , mtre t imp, apă ruseră primele nea .1unsuri , m a i a les Ill ceea ce priveşte comporta rea lor în timD. . . .

Pe ntru re întrecrirc p ot [i folos i te în a fa ra p1e tre I na turale s i a lte m a teri a Ic :

0

p ia tra a r tifi c i a l ă confecţi onată pc şa ntier ~lin nisipul rezultat prin m ăcina rea pietre i origina~·e şj un li a nt pe bază de c ime n t . "f.!n ~a l. t proced e1~ , cai:~ .as 1 g~ra un cont rol m a i exact a l propneta \:1lor m eca ni ce, fizi ce ş 1 est e­ti ce a le pi e Lrei ari i[i eia le, co ns tă în co nfecţ i o n area ei în întrepri ncl cri s pec ia 1 iza t e, a da p Lî nd propri ct~ ţ.il e. acestu~ . ma­teri a l , în p ri v in ~a poroz ită \: ii , g ranul om etne1 Ş I cul on~, la m ostrele de p i at ră natura lă, cu ca re intră în contact piatra a r t iJi c i a l ă.

P roblema rrc nc ra l ă la toate tipurile el e piatră a rtific i ală este comporta~ea no ului m at eria l fa\ ă de ce l or i g ina l~. J? i~e~ renta înrc<r istrată în m a jorita tea cazurilor se d atoreaza tan ei m ult mai ~11 ari a pie tre i a r t ifi c ia le ş i unei poroz ită ţi reduse l'a (,ă de aceea a piet re i natura le . Se p oate a firm a că o piatră art ifi c i a lă se compor tă sa ti sfăcă tor numa i în m ăsura în care nu est e m a i t a re cl ec î t a rundul pe care es te aplicată iar prin p oroz ita te corespunză Lo~re nu influ en ţe.a z ă e~hilibrul hid ro­s ta ti c a l m o num e ntului. Excep \:ie fo c piesele izolat e care p ot fi m ontat e independen t ele z idă ri a de piatră veche . Este cazul p inac lu r ilor corului Biseri cii N egre refăc~te în timpu~ res taurării clin deceniul a l pa trulea a l secolului nostru . Deşi au o tări e mult mai m a rc dec ît z idări a de piatră , aces te pinacluri , executat e clin pi a tra vechil~r pi :~e, măcinată ş i legată cu c im ent , s-au comporta t ~ptim , ~11ncl mo:1t.ate pe blocuri ele beto n turnat e t ot cu ocaz ia acele i r est aura n. Con­lucra rea d efec tuoasă a unor m ateria le ele tă rie diferită ş i cu propr i etă~i fi z ice, m a i a les p orozi.ta te, deosebită, se p oat e co nstat a la rostuiri cu m orta r el e cime nt, executat e la monu­m ente cu piatră a pare ntă . Prin înt reruperea capilarităţii pe suprafa ţa zidului nu m a i a re loc aeris irea uni form ă a . s~pra­fe \:e i , apa adun îndu-se în piatră de-a Iun.gui rostu1.m ele ciment . Prin ciclurile el e înghe \~-dezgheţ, piatra se di struge în aceas tă zonă lă s ind p roemine nte r ostuirile din mortar ele

37

http://patrimoniu.gov.ro

c im e nt. Aces t as pect poa le fi în m od cure nt în t îlni t la luc ră ri de resta ura re execu ta Le cu 10- J 5 a ni în urm ă, dccrra dări le fiind m a i grave în zo na soclului clădirii . În cazul t encuirii soclului cu m orLa r de c im ent se observă des prinde rea unor p o r ţiuni m a ri el e Le ncuia lf1 ca re, d atorită a cl c rc n\ c i pute rni ce ? morta rului de c im c nl eu z id [1ria de pia lrf1, rup ş i bucă ~i

rnsemnate din aceasta, du cînd astfe l la pi er de ri de subs ta n\:ă ori g ina ră. În co nclu z ie, ori ce m a te ri a l ca re v ine în co ntact nemijl oc it cu pi a Lra na tura l ă t rebuie să a ibi:\ o pe rm ea bili­t at e c î t m a i m are la va pori el e a pă, c;cca ('(' S(> poa le rea li za num a i cu m a Leri a le p oroases.

D in gam a l a rgă el e produ se el e re întregire de p i atră , de pe pi a \.a interna ţ.io na lă , am avut ocaz ia să fo los im , începî ncl din HJ74- uncie şa ntiere a le restaură rii m onu rne nLc lor isto­ri ce româ neşt i , un produs a l firmei Max Kru s('m nrk din Miihlheim (R . F . Ge rm a ni a), ca re astăz i este fabri ca t de J'i rm a Inclu st ~· i ewerke L ohwalcl , K e imforbe n clin Au gs burg, produ s denumit „Mincros"9 . D in 1971 pînă în ·1977, m ateri a lul a

Fi !(. 4. De t aliu ele la un nllant (f ig. 3). l ' n ·g:H ire iw ntru l' l' staurun' c 11 „ Min eros"

fost fol osit la res lau ra rea por ta lului principa l a l pa la tului Brukentha l (fig. 1) şi la pini onul de deasupra port a lului sudic a l Biseri cii e , ·a ng he li re din S ibiu (fig. 2) , prec um ş i la res ta­ura rea Biser ic ii Sf. Ma rga reta din MC' dia ~ .

_ Produsul „Mineros" es lc fabri ea l de înt reprind e rea pro­du că toa re num a i după an a liza un or m odele din pi a tră ori­gin a ră; cîncl a junge pc şa nti c r în saC' i el e 1JO kg lrebu ie am es­tcrat eu a pă ; m a te ri a lul, o d a lă a plica t în form a unui m orla r m1 prea um ed , prez intă g ra nul om et ria, poroz ilatea şi cul oa rea fondului . Fo ndnl de pi at ră este eură \ at ş i pre lu cr at as lfe l pentru a se ev i ta eont ururi de pia tră ar t ifi c; ial l1 m a i sub\irc de 2- 3 cm ( l'ig. 4). L ocuri le pe nlrn l asele l rcbu ic să fi(' prcv ă zuLc cu un co ntur evazat înspre inLeri or (fi g. 5, 3), s istem eoa dă de rîncluni c5 , prin acras la m ă rindu-se a cl r re n\ a pi etre i artifi c iale. P c nlrn l nsl' lr m a i m a ri SC' recom a ndă o

~ 13audela i/ „„ p. 10 , cap. :2. 1. 8.

~ 11olf Wi hr , R csta11 ricn1111J„„ p . 1 l 7 . 0 „S tei11rcsta 11rierun g, K ei11 1 :VI i nc ros ", „ \ ' l'rn r 1J c il1111gsa 11 1l' it1111 1:(", -

1080/81, i\ u gsbu r g, 1!)80 .

38

1.: ig. 5. chem a res t aură rii cu „ ~ lin cros " n unui n11Labl a 11w 11L

1. Armă tură cl in o\.c l i11 ox i clnbil 2. M ater ia l H plu s K :3. M incrus-4. F ormă a un e i t asele cu :rn cor ft clin sl rmi\ inox 5. P i a tră natu ra lii să ­

n ă toasă

a rm ă tură, la locuril e m c n\iona te fiind rea li za l[t , co nform r et"o­m and ă ril or firme i , din s îrm ă de cupru ş i a l am ă . As lă zi se prceo n izeazlt arm ă tu ra din o \e l inoxidabil. T ehn ologia cl e­a pliea rc a produsului prevede, după m onta rea a rm~1turii , um ez irea pietre i , a pli earea unui grund de m ateri a l de numit I-I plus K , li vrat tot el e aceeaş i firm ă (fig . 5). Acest g rund est e nplieat în sta re m a i fluidă clec ît înl ocuitorul ele pi atră pro­priu-z is. După ec s-a înLă rit puţin , da r înainte de te rmina rea prize i , suprafa \.a est e zgîri a tă ş i se ap lic ă stratul el e „ 1ine ros" în gros im e de 2- 3 cm, eare este adus în forma s upral'c ~e i ele re în t reg it. Dnpă ee a fă eu t pri ză, ma te ri a lul es le prelu era t. astfel ea s uprafaţa să c orespundă zonelor acli aee nte . Ş i după uscare se m a i pol a du ec eompletă ri strueturii de sup ra fa \· ă, folos indu-se pe nt rn ac C'asta u nellelc de pietra r obi şnuite . În a fară ele a pi iea rea în form ă ele m or la r , piese le de resta ura re pot [i t urna Le în form e, pe ntru m ode le cli[i e ilc (fl euroa ne, decora \ ie cu form e vegeta le e tc .) fiind utilizat e Lipa re rea­li za te clin c lor-ca uc iuc.

Lu c ră rile de rest a urare exec u tate eu „M ine ros" la m onu­rn e nte le amintite m a i s us s-a u compor tat ireproşa bil în cei () - 8 a ni de la punere în operă. Hezulta te bune s înt semna late ş i la lucră ri mai vee hi , pînă la 40 de a ni de la fol osirea mate­ri a lului. D es igur necastă m etodă 1111 rezo l vă toat e problemele legat e de r es l aura rea p iet re i , da r a plica tă, în eo nclj\.ii a dee­Ya t e ş i în loc uri în ca re a l te rezo LY ~tri nu dau rez ul ta te, ea poat e fi un a juto r rea l a l resta ura lorului , fiind în ace la;; i timp ~ i ava nla j oasă prin redu ce rea ma noper e i de pi e tră ri e .

H eca pit ulîncl , se poate spune eă ~ i as Lăz i înlocuirea pi et re i degra date la monum e nte cu pi atră na tura lă, de fa tura celei o ri g ina re, ră mîn e so luţi a id ea l ă. T otu ~ i e înd aceasta nu m a i es le pos ibil ă , fi e din lipsrt de pi atră nat u ra lă eo respunzătoare ,

fi e dintr-un necesa r de m a nope ră exagerat , sau s laba rez is­tc n\ ă a p ielre i natural e la age 11(ii atm osfer ic i de astăz i , ori din a ll-t· ca tlZ l', ce r(·e ta rea ~ i leltni C'a co ntempora nă pun la

http://patrimoniu.gov.ro

.(lispoz i\.ia resta uratorului o serie <le procedee ca re pot par­t icipa ru succes la co nsolidarea sau reîntregirea va lorilor .cultural-artist ice ale trecutului. Esen\.ial rămîne, însă , ca,

pe baza cunoaşterii exac te a acestor procedee, să se aleagă solu ţia optimă pentru fiecare problemă în pa rte, cunoscut fiind că erori în acest sens pot duce la pi erderi ireparabile .

ABSTRACT

Thc a 11Lhor outl in cs thc fram cwork o( qn cs lion s whi ch a r isc in lh c •n !storatiun o( slonc lllonum cnts; thc ma in ca uses whi ch br in g a bout thc ·dccay of ston c, guidclin cs ancl mcthocls cmpl oy ccl în c lca nin g, r c inforcin g :ancl rcmakin g th c ori g in al substan ce , as wc ll as gcnl!ra l sol11tiun s for pre-

scr v in g thc stonc, a ll of wh id1, on Lhc wholl e , conlributc th c ir sharc în t he prcscr v in g and rc inlcgration of th c cullu ra l anti artisti c va lues of th c past.

UNELE ASPECTE PRIVIND EVIDENT A, CONSERVAREA, RESTAURAREA ŞI ÎMBOGĂŢIREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL BUCUREŞTEAN

AUH. COHNEL TAJ,OŞ -------------------------- ARH. CJUSTIAN IlTIĂCĂCl~SCU

Actuala vat ră a municipiului Bucureşti a cunoscut o locuire , a testată arheologic el e peste 150.000 el e an i,

·CU o co nsecventă continuitate în t imp, pînă în z ilele noastre. Trece rea t impului , perisabilitatea mate ri alelor ele con­

:struc!.ii , calacl ismele naturale, precum ş i fe nome nele istorico­sociale, toate au făcut să di spară (· o ns lru cţ iil e din epocile ma i vec hi , rămînînclu-ne, fra gme nta r ş i cu mod ifi cări sufe­ri te în t imp , monum ente de arhi teclură cu o vechim e totuş i rem a rcabilă , datîn cl clin secolul a l XVI-iea ş i prima jumătate a secolului al XVll-lea, cum sînt cele de la Mănăstirea Mi hai Vodă , biser ica ş i par!.ial Pa lalu l vo ievoda l ele la Cur tea Veche, mănăstiri l e Antim ş i Văcăreşti .

În afara vestigiilor arheologice, monumenlele bu cureştene .bine reprezentate, ca integri tate co nstructivă, sînt cele ale ·epoci i brîncoveneşti ele la sfîrş i tu l secolului al XVII-lea ş i ·din cel ele-al XVIII-iea, cum sînt: Pa latul Mogoşoa ia , Pala­tul lui Nicolae Ma\'l'ocordat de la Văcă reşti , b iserica Mănăs­tirii Cotroceni , bisericile Col\.ea, Doamnei , Stavropoleos, Funden ii Doamnei , Creţul esc u ş i par\:ial Pa latul Curtea Veche.

Ponderea cant ita Li vă însă a m onumenlelor bucureştene ·este de\.inută, desigur, ele arhitectura secolului a l X IX-iea ş i începutu l lui XX. Arhitectu ra c i vi lă păstrală a aceslei perioade este mai difere n\.iată, caracteri st i că pent rn diverse categorii sociale ş i diferile func\iuni , ca: l ocu in ţe urbane de t ip popular: Şerban Vodă, 33, Mircea Vodă , 51, Bocşa, 7, Te­l ea jă n , 15, l ocuinţe ş i prăvă li i de negustori ş i m ese ri aş i , cum sî nt cele clin rezervaţia de arhitectură din zona Curtea Vechr, cuprinsă între Str. Doamnei, B-clu l 184.8, Ca lea Victor iei ~ i Melik , casa Vernescu , casa Monteoru, casa Harnangiu ş i altele ; hanuri precum hanul Gabrove ni , hanul cu Tei, ha nul Ga lben, ha nul lui Manuc; hoteluri ca: F ieski , clin str. Şelari, 19, Patria , din str. Patria , 1.

La sfîrş itu l secolului al X IX-lea şi începutul seco lului a l XX-lea apar multe construclii monumentale : reşed i nţe parti­culare sau sedii a le unor instit u\.ii nou create (Banca Gene­rală , Banca Hrisoveloni) , precum ~ i prim ele mari construcţi i industriale (Uzinele Malaxa , Ford , Steaua Română , Uzina E lectr i că F ilaret, Fabrica el e bere Grivi[:a) ca reflex al trans­formăr il or socia l-politice din această perioadă. Multe din constru cţiil e menţi onate ră pundeau exigen\.elor co nstructiYe ş i estetice ale epocii la un nivel s imilar celor mai va loroase rea l izări de acest gen clin Europa.

St ilurile domina nte ale acest ei perioade s înt cele ale Euro­pe i apuse ne ele unde sînt importate : neoclas icismul, neoba­rocu l, sau cel mai adesea eclrctic11l, ele influell'ţe dominante franceză , ita li a nă sau au stri acă. N-a fost ocolit nici a t.ît ele disputa lul ş i spec tacu losu l nou s til „A rt nouvea u" , apăru t la pragul dinlre veacuri. Deşi ab ordat în mai m i că măsură ş i mai Limi cl decît în o raşele tra nsilvănene, stilul „Art nou-

veau" poate l'i întîlnit în ar hitectura bucureşteană destu l de frecvent , ma i cu seamă sub formă de grefe. Am menţ: i o na

clin această categorie : magazinul Violeta, Casa Romu lus Porescu din str. Pa leologu! , 12 , im obilul din str. I-Tristo Botev, 5, magaz inul clin str. L ipscani, 72, im obilul clin str. Că lăraşi, 41.

Arhitectura Bucureştilor din această per i oa dă este puter­nic marcată el e activitatea unor arhi t:ec\:i români, persona li­tăţ:i marcante în cullura aceste i epoci, ca Ion Mincu , Cristofi Cerchez , Petre Anto nescu, Horia Crea ngă ; aceşt ia au creat atît în stilurile de influ e n\:ă apu sea nă, cît ş i în stilul nearo­mânesc, st il nou creat, r u rădăcini puternic ancorate in arhi­tectura populară tracli\: i o na l ă, st il ca re a atribuit o puterni că individualizare noi i - pe atunci - ca pi ta le româneşti . Din­tre monumentele ma i reprezentat ive a le acestui stil aş men­\,iona: Bufetul ele la şosea, v ila Minovici , casa L ahovary, Palatul prim ări e i cap ita lei , casa Candiano, casa Cerchez ş.a.

Conside răm utilă această prezenta re s ucc intă a patrimo­niului arhitectura l bucureşlean a cărui va loare nu constă atît în vechime, c ît în sem nifica \;ia lui el e mediu rco nstruit, de martor obiect iv ş i probă materia l ă a dezvo ltării culturii ş i c i v iliza ţ i e i rom â neş ti .

Partidu 1 ş i slatu l nostru , aco rd înd o ate n\;ie deosebită problemei monumentelor, au stabili t statut ul juridic al aces­tora, care esle de[ini t printr-o sc ri e de legi, hotărî ri ş i nor­mative, emise atît de orga ne centra le de stat, cît şi de Con­si liul popu lar a l municipiului Bucureşt i .

În acest cadru , Ofi ciul pa lrim oniului cultura l- naţiona l al munic ipiu lui exerc ită activita lea ele înclrnmare ş i contro l , sus\ ine pe toate că ile ce-i stau la încl emîn[t ş i în toate ocaz iile interesele lega Le de problem ele monumentelor.

După apar i\.ia Legii 63/1974 ş i orga nizarea reţe le i of i­ciil or pe ntru palrim oniu , acţ iunea el e ev ide nţă a intrat în sarc ina acestora . Ofi ciul patrim oniului bucureştean acordă o deosebită importan\ă cercetări i , în vederea includerii în lista de monum ente a celor mai va loroase construc·ţii din cele necup rinse încă în li stă .

Starea ele conservare a monumentelor de arhitectu ră bu cureş tene este extrem de d i [erită, în func~ i e de vechimea , ca lită~il e de rez i s leJT~ă ş i durab ilitatea monumentului însuş i,

ele capac ita tea benefi ciaru lui el e a-l între \.ine , cărui a con­form Legii 63 îi rev ine aceasHt sarc in ă , p recum ş i ele gradul de conşti entizare a be nefi cia rului ş i a publi cului larg asupra valorii cultu ra le a monumentelor.

O stare de conserv are bună au în general monument ele a căror destina!.ie este ident ic[t sau aprop i ată celei pentru care au fost cons tru i te , afect area lor unor funcţiuni incompa­tib ile clucîncl, în ma joritatea cazuri lor, la transformări şi d eg radări. Şi ma i grav est e cazul cîtorva monument e care nu au nici o des lina [.ie, situa~ i e în care procesu l de det eriorare

39

http://patrimoniu.gov.ro