Revista Politia Capitalei - Septembrie 2014

SEPTEMBRIE2014

anul XXIINr . 433

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

[email protected]

Sumar

11S`pt`mâna prevenirii criminalit`]ii

3F`r`delegi cu servieta \n mân`

Implica]iile juridice ale tehnologiei cloud

6-7Girofar

10Al`turi de micii participan]i la trafic

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Istoria unei escrocherii \n materie de asigur`ri auto

16-17

19-20

21-22

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Nelu LUPU

Roberto {tefan ABABEI

Mihai VOICU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

ACTUALITATE

1POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

Parteneriat [coal`-poli]ie pentru siguran]a elevilor

Siguran]a elevilor [i a personalului didactic,în incinta unit`]ilor de înv`]`mânt preuniversitar [i în zona adiacent` acestora,constituie una dintre condi]iile fundamentale pentru organizarea unui proces educa]ional de calitate [i performant.

De asemenea, prevenirea conduitelorviolente în rândul minorilor, [i aplicarea cuoperativitate a unor m`suri de corec]ie pentru minorii autori de infrac]iuni, pot contribui la formarea unor genera]ii de tinerii care resping tenta]iile ilicite [i anturajele nepotrivite.

Prevenirea delincven]ei juvenile [i a victimiz`rii minorilor constituie, [i pentruanul de înv`]`mânt 2014 - 2015, una dinpriorit`]ile Direc]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti.

Al`turi de familie, [coala este un mediuimportant de formare a caracterelor tinere,de asimilare a unor cuno[tin]e teoretice, dar[i de socializare [i educare.

Pe raza Capitalei î[i desf`[oar` activitateaun num`r de 419 institu]ii de înv`]`mântpreuniversitar, de stat, precum [i 218 institu]ii particulare.

În anul [colar 2013 - 2014, au fost înregistrate 335 infrac]iuni (în cre[tere fa]`de anul [colar 2012 - 2013, cu 69infrac]iuni), din care 276 în incinta unit`]ilorde înv`]`mânt preuniversitar [i 59 în zonaadiacent` acestora.

Din totalul infrac]ionalit`]ii sesizate, 51% îlreprezint` faptele de „lovire sau alte

violen]e“ [i „amenin]are“, acestea fiinds`vâr[ite pe fondul unor conflicte spontane,31% sunt infrac]iuni de furt, majoritatea fiindca urmare a neglijen]ei [i neaten]iei elevilorcu privire la bunurile personale [i doar 3%au fost tâlh`rii.

Poli]ia Capitalei, în parteneriat cu Direc]iaGeneral` de Jandarmi a MunicipiuluiBucure[ti, Poli]ia Local` a MunicipiuluiBucure[ti [i Inspectoratul {colar alMunicipiului Bucure[ti, sub directa coordonarea Prefectului Municipiului Bucure[ti, a conceput un plan de m`suri privind asigurarea climatului de siguran]` public`, înincinta [i zona adiacent` unit`]ilor deînv`]`mânt preuniversitar din municipiulBucure[ti, în anul [colar 2014 - 2015.

Premerg`tor începerii noului an [colar,poli]i[tii de proximitate au acordat asisten]` conducerii unit`]ilor de înv`]`mânt,cu privire la modul de elaborare a planului depaz`, totodat`, purtându-se discu]ii despre regulamentul de ordine interioar` din institu]ie [i semnele distinctive ale elevilor:ecuson, uniform`, e[arf`, etc. De asemenea,au fost actualizate informa]iile postate laavizierul unit`]ii [colare, acestea con]inând:num`rul de telefon pentru apelul de urgen]`,[i a celui alocat protec]iei drepturilor copilului(la nivel na]ional [i teritorial), modalit`]ilede semnalare a unor evenimente, datele decontact ale poli]i[tilor cu atribu]ii în acestdomeniu, precum [i a subunit`]ii de poli]iedin care ace[tia fac parte.

La festivit`]ile organizate cu ocaziadeschiderii noul an [colar, prin participareaunui reprezentat al Poli]iei Capitalei lafiecare institu]ie de înv`]`mânt preuniversitar, elevilor din Bucure[ti le-a fosttransmis mesajul, adresat de conducereaPoli]iei Române cu aceast` ocazie.

Fiecare unitate de înv`]`mânt este inclus`în dispozitivul de ordine [i siguran]` public`,pe itinerariile de patrulare auto [i pedestr`,ca punct obligatoriu de sta]ionare [i trecere,în special pe timpul sosirii [i plec`rii elevilor.

2 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

De asemenea, sunt verificate semnaliz`rilerutiere verticale [i orizontale din zoneleunit`]ilor de înv`]`mânt, iar în cazul existen]eiunor deficien]e este informat` administra]ialocal`, pentru remedierea acestora.

Situa]ia fiec`rei unit`]i de înv`]`mânt va fianalizat` din punct de vedere al st`riiinfrac]ionale, înregistrat` înanul [colar anterior,num`rului de apeluri primite prin „112“,sesiz`rilor p`rin]ilor [icadrelor didactice, moduluide asigurare al pazei [i iluminatului public, zoneiunde este amplasat` institu]ia [colar`, etc., fiinddispuse m`suri de prevenire[i combatere specifice.

Periodic, societ`]ile comerciale amplasate înproximitatea unit`]ilor deînv`]`mânt preuniversitar, vor fi verificate cu privire larespectarea categoriilor deproduse, ce pot fi comercializate minorilor.

Împreun` cu conducereaunit`]ilor de înv`]`mânt este stabilit` agenda activit`]ilor instructiv-educative, asigurându-se participarea poli]i[tilor la[edin]ele comitetului de p`rin]i, la consiliileprofesorale [i la orele de dirigen]ie, în vederea prevenirii violen]ei în [coli, [i în

zona adiacent` acestora, precum [i a victimiz`rii elevilor [i cadrelor didactice.

Pe tot parcursul anului [colar, în scopulinform`rii elevilor, p`rin]ilor acestora [icadrelor didactice asupra problematiciidelincven]ei juvenile [i a victimiz`rii elevilor,vor fi distribuite în [coli materiale cu caracter

preventiv: pliante, bro[uri,flyere, afi[e, ghiduri, etc. Deasemenea, în colaborare cuconducerea unit̀ ]ilor deînv ]̀̀ mânt, precum [i institu]iile guvernamentale[i organiza]iile nonguvernamentale, sedesf`[oar` ac]iuni pentruprevenirea abandonului [i absenteismului [colar.

Lunar, sub coordonareadomnului director generaladjunct al DGPMB, Roberto{tefan Ababei, vor avea locîntâlniri cu reprezentan]iituturor structurilor implicate, pentru analizareaactivit`]ilor desf`[urate [i a rezultatelor ob]inute.

Trimestrial, la nivelulInstitu]iei Prefectului

Municipiului Bucure[ti, se va analiza activitateadesf`[urat` pe linia modului de aplicare aprevederilor Legii 35/2007, privind cre[tereasiguran]ei în unit`]ile de înv`]`mânt.

MMaannuueellaa--EElleennaa NNEEAAMM}}UU

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull www.pol i t iacapitalei . ro .

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll llaarevistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail


ECONOMIC

F`r`delegi cu servieta \n mân`Documente false,

\nregistr`ri contabile fictive,transferuri de bani \n contulunor firme fantom`, \nregistrate \n paradisuri fiscale (offshore), facturi fiscale ce nu au la bazòpera]iuni reale, sunt numaicâteva dintre metodele princare unii administratori defirme prejudiciaz`, lunar, bugetul statului cu milioanede lei.

|n luna februarie, ofi]eriiServiciului de Investigare aFraudelor din Poli]iaCapitalei au \nceput documentarea activit`]iiunei grup`ri, specializat` \ns`vâr[irea infrac]iunilor deevaziune fiscal` [i sp`larede bani. |n anchet` au fostimplica]i peste 350 de ofi]eridin Inspectoratul General alPoli]iei Române, IPJ Bra[ov,Giurgiu, Maramure[, Mure[,Satu-Mare, C`l`ra[i, Ia[i,Bacù, Harghita, Teleorman,Olt, Vâlcea [i de la Serviciul

pentru Ac]iuni Speciale.Activit`]ile complexe ale

anchetatorilor au scos laiveal` c`, \n perioada 2010 -2013, P. Ioan, 62 ani, P.Nicoleta, 61 an [i P. Petric`,46 ani, administratori adou` firme au ini]iat [i derulat circuite evazioniste,prin care s-au transferatsume impresionante de banispre firme fantom`, \n scopul sustragerii de laplata obliga]iilor fiscale (TVA[i impozit pe profit).

De asemenea, dupàcela[i model, \ntre 2009-2014, D. Marin, 59 ani[i }. Victor, 43 ani, prinintermediul a dou` societ`]icomerciale, au \ncheiat contracte \n domeniul construc]iilor (\n principal cuinstitu]ii publice). Dup` ceerau \ncasa]i banii, cei doi \itransferau \n contul altorfirme, apoi \i retr`geau \nnumerar. |n acest mod, auajuns \n buzunarul celor doi

peste 55 milioane lei, 4,5 milioane euro [i un milion dolari.

Pentru destructurareaacestui circuit ilicit, oameniilegii au efectuat, pe 4 septembrie, 107 mandatede perchezi]ie, iar 67 de persoane au fost conduse laaudieri. Fa]` de 17 persoane, Parchetul de pelâng` Tribunalul Bucure[ti adispus \nceperea urm`ririipenale, pentru infrac]iunilede evaziune fiscal` [isp`lare de bani.

Tot \n luna septembrie,ofi]erii SIF din Poli]iaCapitalei au efectuat 31 deperchezi]ii [i au pus \n aplicare 25 mandate deaducere, pentru destructurarea unei altegrup`ri, axat` pe achizi]ii fictive de aproximativ 8,5milioane lei. Astfel, T.Constantin, 38 ani [i }.Bogdan, 37 ani, \n calitatede administratori a treifirme, au declarat organelorfiscale achizi]ii nereale, pentru a diminua bazaimpozabil`, provocând unprejudiciu bugetului de stat\n valoare de 2,5 milioanelei, reprezentând TVA [iimpozit pe profit.

Prin aceste acte, auascuns provenien]a ilicit` abanilor, transferând sumelespre firme fantom`, \n finalajungând tot \n posesia lor.Fa]` de opt persoane a fost\nceput` urm`rirea penal`,pentru infrac]iunile de evaziune fiscal` [i sp`larede bani.

SSoorriinn AANNGGHHEELLCredit foto: Corbis.com

Scrisori de mul]umireDomnule director general al DGPMB,

Subsemnata Mihaela-AdrianaM., \n vârst` de 20 ani, din Pope[ti-Leordeni,jud. Ilfov, ]in s` v` aduc la cuno[tin]ùrm`toarele:

La data de 18 decembrie 2013, c`l`toreamcu metroul, de la sta]ia Pia]a Victoriei spre{tefan cel Mare, al`turi de fratele meu, F.R., 9 ani, pentru a ajunge la programarea f`cut` laspital. De]ineam un telefon, primit cadou detrei zile, [i, ajungând la sta]ia {tefan cel Mare,iar \ntre timp vorbeam cu diferite persoaneapropiate la acest mobil, l-am introdus \n buzunarul drept al hainei. Fiind atent` la fratelemeu [i urm`rit` de un tip dubios, pe scararulant`, \mbr`cat cu blugi de culoare deschis`[i geac` maro, nu mi-am dat seama când mi s-a sustras telefonul. Am remarcat la cinci minute,dup` ce am vorbit cu agentul de paz` de la metrou, care m-a \ndrumat s` anun] furtul laServiciul de Poli]ie Metrou din sta]ia Pia]a Unirii.

Am fost \n]eleas` [i ajutat` de acei oameni competen]i, am dat declara]ii, am vizionat incidentulde pe camerele de filmat [i, dup` câteva luni, \n care au urmat procedurile justi]iei, am fost contactat` [i chemat`, pentru a-l vedea pe cel care mi-a furat mobilul. Era \nso]it de avocat, caremi-a cerut s` ajungem la o \n]elegere, \n urma schimb`rii unei legi de la 1 ianuarie 2014, \ntrucâttelefonul nu mai putea fi recuperat, fiind vândut de dou` ori. Am acceptat propunerea avocatului, de a-mi da contravaloarea mobilului, 1000 lei, [i de a renun]a la plângere.

Aduc pe aceast` cale, sincere mul]umiri compartimentului Investiga]ii Criminale din cadrulServiciului de Poli]ie Metrou, pentru profesionalism [i modul \n care s-au implicat \nsolu]ionarea cazului meu.

Cu stim` [i respect,MMiihhaaeellaa--AAddrriiaannaa MM..

C`tre D.G.P.M.B., Sector 3

Stima]i domni,Avem onoarea de a ne adresa dumneavoastr`,

spre a v` transmite cele mai calde mul]umiri pentrurezolvarea, cu deosebit profesionalism, a solicit`riinoastre, de a elucida dispari]ia colegei noastre, JeanaM. Cu acest prilej, am interac]ionat, \n cele mai bunecondi]ii, cu doamna Alina A. [i cu domnul Marius V.,care ne-au oferit un sprijin competent [i valoros, pentru care merit` \ntreaga noastr` gratitudine.

V` rug`m s` primi]i asigurarea deosebitei noastreconsidera]ii.

HHoorriiaa GG..


CORESPONDEN}~

Scrisori de mul]umireBun` ziua,

Doresc s` adresezmii de mul]umiri poli]i[tilor dincadrul Sec]iei 17 Poli]ie, pentruinteresul acordat plângerii, pe caream f`cut-o, luni, 8 septembrie2014, \n leg`tur` cu furtul telefonului meu, Iphone 5. La treizile de la comiterea acestei fapte,telefonul mi-a fost \napoiat.Organizarea flagrantului, \ntr-untimp foarte scurt, implicarea [i optimismul de care au dat dovad`poli]i[tii Sec]iei 17, m-au f`cut s`\mi schimb p`rerea despre Poli]iaRomân`.

V` mul]umesc, \nc` o dat`, pentru \ncrederea de care a]i dat dovad` [i pentru ajutorulacordat \n recuperarea bunului. Respect!

CORESPONDEN}~


Scrisoare de mul]umire

|mi face o deosebit` pl`cere ca, prin intermediul acestei scrisori, s` aducmul]umiri organelor de poli]ie din cadrul Sec]iei 1. Subsemnata Andreea C., v` aduc lacuno[tin]` urm`toarele: la data de4 iulie, \n timp ce m` aflam la loculde munc`, o persoan` de sex masculin, necunoscut`, mi-a sustrastelefonul de pe tejghea. Imediat ceam observat furtul, am ie[it din farmacie, strigând c` mi-a fost furattelefonul. Individul a fost prins 50 mmai departe, de ofi]erii de la Sec]ia1, sinsp. Mihai B. [i sinsp. R`zvan T.

Doresc s` eviden]iez c` am fostprofund impresionat` de profesionalismul, con[tiinciozitatea,operativitatea [i rapiditatea de careau dat dovad` cei doi men]iona]imai sus.

Pe aceast` cale, vreau s` le mul]umesc [i s` le transmit aprecierea [i considera]ia mea. Ledoresc, atât lor, cât [i Poli]iei Române, mult succes \n activit`]ile pe care le \ntreprind.

CCuu mmuull]]uummiirrii,, AAnnddrreeeeaa CC..

Nota de plat` pentru o deratizare -19.800 euro [i 13.000 lei!

Atât a trebuit „s`pl`teasc`“ un b`rbat dinsectorul 6, pentru proastainspira]ie de a l`sa \n cas`trei persoane, care, sub pretextul c` sunt de la ofirm` de deratizare, au furat19.800 euro [i 13.000 lei.Evenimentul nepl`cut, s-apetrecut pe 18 august, iaroamenii legii au demaratimediat cercet`rile, reu[inds` \i identifice pe cei treiautori ca fiind C. Maria, 41 ani,V. Liliana, 46 ani [i M. Costin,22 ani, to]i domicilia]i \nsectorul 3.

Efortul anchetatorilor a

fost unul conjugat, \ncercet`ri fiind implica]ilucr`tori ai Biroului deInvestiga]ii Criminale -Sec]ia 20, BirouluiCriminalistic [i cei aiDirec]iei Opera]iuniSpeciale.

Pe 2 septembrie, au fostpuse \n aplicare dou ̀mandatede perchezi]ie, unde au fostdepistate C. Maria [i V. Liliana. Din locuin]eleacestora au fost ridica]i19.900 euro, 300 dolari,1700 lei, 400 grame debijuterii, ceasuri - diferitem`rci, cinci recipiente de

pulverizat lichide, halate deculoare alb`, chitan]e [i documente legate de deratizare [i dou` sta]ii deemisie-recep]ie.

Parchetul de pe lâng`Judec`toria Sectorului 6 adispus continuarea urm`ririipenale, pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de furt calificat.Din cercet`ri a mai reie[it c`M. Costin, a doua zi dup`comiterea faptei, acump`rat, cu 4000 euro, unautoturism.

Cercet`rile continu` pentru depistarea [ire]inerea acestuia din urm`.


JUDICIAR

Tentativ` de viol, urmat` de furt

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Poli]i[tii Sec]iei 14 aureu[it, la sfâr[itul lunii august,s` prind` un individ cuapuc`turi deviante, care a\ncercat s` violeze o femeiede 40 ani din sectorul 4.Fapta s-a petrecut pe 16august, când R. M`rioara,care locuia cu concubinul ei\ntr-un bloc din apropiereabulevardului Regina Maria, aie[it aproape de miezul nop]ii,la un magazin nonstop dinapropiere, pentru a-[icump`ra ]ig`ri [i o cafea.

La un moment dat, s-a\ntâlnit cu trei b`rba]i, pecare \i cuno[tea din vedere, [ia intrat \n vorb` cu ei.

Socializarea a continuat \ntr-un parc din apropiere,pân` aproape de ora treidiminea]a, când doi dintreb`rba]i au plecat. R`mas singur, cel de-al treilea i-apropus femeii s` \ntre]in`rela]ii sexuale, dar a fostrefuzat. Ceea ce nu i-a picatbine. Atunci, a decis s`recurg` la for]`, lovind-o cupumnii [i picioarele, pân` apus-o la p`mânt. Plin` desânge, femeia s-a opus cutoate puterile [i a \nceput s`strige dup` ajutor.

V`zând c` nu a reu[it s` \[iduc` la bun sfâr[it tentativa,individul a abandonat-o pe

femeie, dar, la plecare, i-afurat telefonul mobil [i cheilede la cas`.

Oamenii legii au demaratcercet`rile [i, \n scurt timp, i-au identificat pe cei treib`rba]i cu care s-a \ntâlnitfemeia \n noaptea groazei.De aici nu a mai fost decâtun pas pentru prindereaf`pta[ului, \n persoana lui D.Marian, 40 ani, care a fostg`sit \ntr-un imobil p`r`sitdin sectorul 4. Condus lasec]ie, b`rbatul a recunoscuttot [i i-a sprijinit pe anchetatori s` recupereze [itelefonul furat, vândut uneialte persoane.


JUDICIAR

Cu bicicletele altora peste gard|n perioada august -

septembrie, judiciari[tiiSectorului 6 au documentatactivitatea unei grup`riinfrac]ionale, format` din treitineri, L. Alin, 18 ani, B. Ionu],15 ani [i U. Iliu]`, 21 ani,axat` pe furtul din locuin]e,prin escaladare [i for]area sistemelor de \nchidere. Dininforma]iile oamenilor legii, areie[it c` ace[tia urmeaz` s`comit` [i alte furturi, ceea ce a condus la organizarea uneiac]iuni de prindere \n flagrant a acestora.

Astfel c`, \n seara de 14septembrie, poli]i[tii i-ausupravegheat pas cu pas. |njurul orei 21.00 L. Alin [i B.Ionu] au plecat de-acas` [i aumers \n zona sta]iei de tramvai Or[ova, unde suntmulte case. Meticulos, au\nceput s` verifice imobilelede pe str`zile Or[ova, Virtu]ii,Uverturii, Drept`]ii, Cerni[oara,Sportului, Planetei [i

Apeductului. Se uitau insistent\n cur]i, fiind preocupa]i s` nufie observa]i de cineva.

Cùt`rile \n aceast` zon`nu au dat roade, a[a c` ceidoi au mers \n apropiereabarajului de la Lacul Morii,unde s-au \ntâlnit cu prietenul lor, U. Iliu]`. Lamiezul nop]ii, cei trei au reluatcùt`rile [i au ajuns pe stradaDezrobirii, unde, din curteaunui imobil, L. Alin a furat obiciclet`, pe care le-a dat-opeste gard celorlal]i doi. U.Iliu]` a preluat bicicleta [i s-adesp`r]it de cei doi.

L. Alin [i B. Ionu] au continuat s` verifice [i altecur]i, iar pe strada Planetei aureu[it s` fure o alt` biciclet`,folosind acela[i mod de operare - bicicleta peste gard!De aici, au plecat \mpreun`, L.Alin pedalând, iar B. Ionu]c`]`rat pe ghidon. O sear`reu[it`, gândeau, probabil ceitrei, \n timp ce aerul nop]ii le

mângâia urechile \n dulcelesunet al pedalatului.

Din nefericire pentru ei,oamenii legii fuseser` tot timpul aproape [i au intervenit la timp pentru a-iprinde \n flagrant delict.Bicicletele au fost \napoiateproprietarilor, care au [i depusplângeri \mpotriva autorilor.

Cercet`rile sunt continuatede Sec]ia 21 Poli]ie, pentrustabilirea \ntregii activit`]iinfrac]ionale a celor trei tineri.

O patrul` de siguran]` public` a Sec]iei 6a observat, \n seara de 27 august, untân`r, pe strada Lunc[oara, care transporta pe un transpalet mai mul]ietrieri metalici pentru stâlpi. Poli]i[tii l-au oprit [i dus la sec]ie, unde, dininvestiga]ii, au aflat c` b`rbatul senume[te R. Silviu, are 31 ani [i domiciliaz` \n comuna Traian, dinjude]ul Ialomi]a. Acesta era angajat capaznic, la un [antier din apropierealocului unde a fost reperat de poli]i[ti.

Etrierii metalici (450 la num`r, \ngreutate de aproximativ 200 kilograme)fuseser` sustra[i de paznic, iar \n

momentul depist`rii, tân`rul se \ndrepta spreun centru de colectare a fierului vechi, unde

voia s` \i vând`.Bunurile au fost returnate patronului

firmei de construc]ii, prejudiciul fiind recuperat integral. Proprietarul nu a dorit s`depun` plângere penal` \mpotriva acestuia.

Cercet`rile sunt continuate de Sec]ia 6Poli]ie, cu autorul \n stare de libertate,

pentru infrac]iunea de furt.

PPaaggiinnii rreeaalliizzaattee ddee

SSoorriinn AANNGGHHEELL

„Lupul“, paznic... \n [antierC

redi

t fo

to: C

orbi

s.co

m

Credit foto: Corbis.com


PERFEC}IONARE

|n cei aproape 20 de ani de când DavidRonfeldt a introdus conceptul de r`zboi virtual, acest nou tip de conflict a devenitrealitate. R`zboiul virtual este aici, [i var`mâne, în ciuda a ceea ce ar putea credeThomas Rid, împreun` cu al]i sceptici.

La vremea respectiv`, am subliniat importan]a tot mai mare pe care sistemeleinforma]ionale o au în teatrele de opera]iuni[i impactul profund pe care distrugerea lor l-ar avea în r`zboaie, mai mari sau mai mici.A fost nevoie de doar câ]iva ani pentru avedea cât de vulnerabil` a devenit armataamerican` în fa]a acestei amenin]`ri. Cutoate c` majoritatea informa]iilor desprerepercusiunile unui r`zboi virtual - mai alescele ale exerci]iului din 1997, cu nume decod „Eligible Receiver“ - r`mân clasificate, esuficient s` spunem c` efectul acesta asuprafor]elor americane, ar fi nimicitor.

R`zboiul virtual, purtat împotriva unuiadintre alia]ii Americii, s-a dovedit, deja, devastator. Când tancurile ruse[ti aum`r[`luit prin Georgia, în 2008, avantajul lora fost sus]inut [i de atacuri virtuale asuprasistemelor de comand`, control [i comunica]ii de la Tbilisi, care au fost distruseaproape complet [i rapid. Acesta era tipul deasalt online, pe care Ronfeldt \l prev`zuse,cu opera]iuni de tip blitzkrieg la sol, înso]itede un „bitskrieg“ virtual. |ntr-o oarecarem`sur`, conflictul ruso-georgian face luminàsupra poten]ialului unui r`zboi virtual, într-o manier` asem`n`toare prin careR`zboiul Civil Spaniol avea s` prevesteasc`domina]ia crescând` a for]ei aeriene, înurm` cu 75 de ani, oferind o avanpremierà bombardamentelor aeriene din timpul

celui de-al Doilea R`zboi Mondial. La fel car`zboiul aerian, r`zboiul virtual va deveni [imai distrug`tor în timp. De aceea,Pentagonul a avut dreptate anul trecut cânda desemnat, în mod formal, cyberspa]iul cape o „zon` de lupt`“. Aceste evolu]ii sepotrivesc cu previziunile noastre din urm` cudou` decenii. Dar, o alt` no]iune a ap`rut -[i anume c` r`zboiul virtual reprezint` dince în ce mai pu]in un mod de a ob]ine unavantaj în lupt`, [i mai mult un mijloc de aataca, sub acoperire, infrastructura intern` ainamicului, f`r` a trebui s`-i învingi, maiîntâi, efectivele terestre, maritime sauaeriene, în opera]iuni militare conven]ionale.Am fost derutat de gradul ridicat de aten]ie,acordat` acestui al doilea tip de „r`zboi virtual strategic“. A te angaja în atacuri virtuale distrug`toare nu este o re]et` de acâ[tiga r`zboaie. S` ne gândim la bombardamentele aeriene: societ`]ile le-au]inut piept în cea mai mare parte a secolului trecut, [i aproape toate campaniile de acestfel au e[uat. Este foarte probabil, sau poate[i mai mult, c` popula]iile civile vor face fa]àsalturilor de bi]i. Dac` bombeledistrug`toare nu au reu[it s` înfrâng` voin]auman`, cu siguran]` nu o vor face nici„bombele cibernetice“, lansate de computere.

Rid pare s` aib` dubii în special în ceeace prive[te poten]ialul r`zboiului virtualstrategic. {i are dreptate. Dar exist` dejadovezi multiple c` acest tip de atac virtualeste folosit, cu efecte distrug`toare evidente.R`zboiul virtual din 2007, împotriva Estoniei,aparent declan[at de mândria etnic` a ru[ilor,legat` de îndep`rtarea unui monumentcomemorativ al celui de-al Doilea R`zboiMondial, a oferit un exemplu edificator.Atacul a fost extrem de nimicitor, înc` de laînceput, determinând guvernul eston s` iam`suri rapide, la scar` larg`, pentru instalareaunor patch-uri de securitate, îmbun`t`]ireaprogramelor de siguran]` (firewalls) [i punereala dispozi]ia publicului a unor mijloace decodificare puternice. Estonia este o ]ar`mic`, îns` e una dintre ]`rile cu cea maiintens` utilizare a internetului din lume;

Preg`tirea ofi]erilor din sistemeleinformative [i cyberterorismul



PERFEC}IONARE

97% dintre cet`]eni î[i fac opera]iunile debanking online. Costurile cauzate de atacuri- de la întreruperea fluxului de afaceri lanecesitatea cre`rii unor noi sisteme de ap`rare- este estimat la multe milioane de euro.

O versiune la scar` larg` a acestui gen der`zboi virtual, adaptat` la dimensiunileAmericii, ar cauza pagube de sute de miliardede dolari.

Virusul „Stuxnet“, care a lovit direct în capabilit`]ile iraniene de îmbog`]ire a uraniului,reprezint` un alt exemplu de atac virtualstrategic - ceea ce eu prefer s` denumesc„cybotaj“. Dar, va reu[i s` realizeze ]elulsuprem, de a stopa eforturile de proliferarenuclear` ale Iranului? Nu de unul singur, [inu mai mult decât raidul aerian israelianasupra reactorului nuclear de la Osirak, a reu[its` pun` cap`t programului nuclear irakian,cu mai bine de 30 de ani în urm`. Achizi]iilede tehnologie nuclear` ale Irakului, pur [isimplu au devenit mai secrete dup` ataculde la Osirak, [i mai mult ca sigur c` acela[ilucru se va întâmpla [i cu Iranul de ast`zi.

Un aspect esen]ial al atacurilor virtuale,atât în cazul Stuxnet, cât [i în cel al Estoniei,este c` identitatea atacatorilor, de[i ob`nuim, nu poate fi cunoscut` cu certitudine.Acest anonimat îl întâlnim [i în cazul campaniilor extinse de spionaj virtual (cybersnooping), împotriva sistemelor militareamericane critice, începând cu anii '90 - dar[i împotriva companiilor de top, dintre careo parte î[i v`d proprietatea intelectualàjungând în mâinile hackerilor. Se crede c` oparte dintre aceste campanii ar avea leg`turicu China [i Rusia, dar, nimic nu e sigur. Acesteac]iuni, care dup` mine pot fi consideratedrept o form` de mic` intensitate a r`zboiului

virtual, au r`mas nepedepsite. |ngrijorareamea cea mai mare este c` aceste r`zboaievirtuale, de mici dimensiuni, ar putea escalada,dat` fiind vulnerabilitatea evident` a echipamentelor militare avansate [i adiverselor sisteme de comunica]ii, care acoper` o arie tot mai larg`, cu fiecare zi cetrece. De aceea, cred c` r`zboiul virtual estemenit s` joace un rol din ce în ce maiimportant în conflictele viitoare. Da, unelearme virtuale necesit` investi]ii substan]ialede resurse materiale [i umane, dup` cumsugereaz` Rid. Dar, odat` create, ele pot fifolosite în moduri ce dep`[esc cu u[urin]`sistemele defensive actuale. Chiar [i pentruacele atacuri, care nu implic` resurse semnificative, precum campania împotrivaEstoniei, lec]ia este clar`: avantajul apar]inecelor afla]i în ofensiv`.

Ast`zi, principala provocare pentrur`zboinicii cibernetici st` în identificareaunor modalit`]i de contracarare a atacurilorvirtuale. Asta nu se va întâmpla dacàp`r`torii vor r`mâne în continuare dependen]i de o versiune virtual` a LinieiMaginot: programe de siguran]` destinate s`detecteze viru[i, viermi [i alte dùn`toare,pentru a \mpiedica pr`d`torii s` p`trund` [is` se plimbe nestingheri]i printr-un sistem.Precum Linia Maginot, care nu a reu[it sàpere Fran]a în cel de-al Doilea R`zboiMondial, acest program este u[or de luatprin surprindere. Din nefericire, credin]aexagerat` \n acest sistem pasiv de ap`rareînseamn` c`, în chiar acest moment, multprea multe date pot fi g`site în locuri fixe,„odihnindu-se“. Ca rezultat, un num`r multprea mare de informa]ii se afl` în pericol,pot fi localizate cu u[urin]` [i deveni ]intaextragerii, manipul`rii sau a distrugerii. Ar fimult mai bine s` trecem de la dependen]ade programele de siguran]`, la folosirea permanent` a cript`rilor, care protejeaz`datele prin coduri ce nu pot fi sparte [i a„norului“ (the cloud), extinderea vast` acyberspa]iului, unde datele pot fi secretizate[i apoi extrase cu u[urin]`, atunci când estenevoie.

AAddrriiaann RRoommiicc`̀ VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: udeozochibuzo.files.wordpress.com

RUTIER


Odat` cu începerea anului [colar, voi a]i devenito prezen]` permanent` în peisajul str`zii, folosinddrumurile publice, atât în calitate de pietoni, dar[i ca pasageri în diferite mijloace de transport.

V` întâlnim zilnic, c`tre [coal` sau dup` orelede curs, pe strad`, acolo unde, obligatoriu, trebuie s` respecta]i regulile de circula]ie,adresate pietonilor, pentru c` altfel, cu siguran]` ve]i fi victime ale accidentelor rutiere.

A[a cum am mai spus-o de nenum`rate ori,o clip` de neaten]ie v` poate costa via]a.

Dac` analiz`m mecanismul producerii accidentelor rutiere, reiese c` majoritateaelevilor au traversat strada prin locuri nepermisesau la culoarea ro[ie a semaforului electric, orinu au respectat regulile de circula]ie atuncicând au condus biciclete sau scutere.

Pentru evitarea unor astfel de evenimenterutiere nedorite, v` adres`m câteva recomand`ri:

traversa]i strada în pas vioi, nu alergând,doar pe la trecerile pentru pietoni sau laculoarea verde a semaforului electric;

înainte de a traversa prin locurile permise,asigura]i-v` c` în acel moment nu se apropievehicule, iar [oferii acestora au sesizat inten]iavoastr` [i au oprit pentru, a v` acorda prioritate;

dac` în timpul travers`rii sunte]i surprin[ide culoarea ro[ie a semaforului, iar dac` drumuleste prev`zut cu refugiu sau interzis circula]iei

vehiculelor, a[tepta]i pe acesta, pân` laapari]ia culorii verzi a semaforului;

în lipsa indicatoarelor sau a marcajelor,traversa]i strada numai pe la col]ul intersec]iei[i doar dup` ce v` asigura]i c` o pute]i face însiguran]`. Aten]ie, prin acest loc nu ave]i prioritate!

a[tepta]i sosirea mijloacelor de transportîn comun numai pe trotuar sau pe refugiilespecial amenajate;

alege]i-v` locurile de joac` doar acolounde nu trec ma[ini. Parcurile, terenurile desport, curtea casei sau curtea [colii sunt celemai recomandate;

mare aten]ie la traversarea str`zii dup`l`sarea serii, pentru c` atunci vizibilitatea esteredus`. Ideal ar fi s` ave]i aplicate pe haineaccesorii reflectorizante;

nu circula]i pe drumurile publice cu bicicletadecât dac` a]i împlinit vârsta de 14 ani.

Dorim ca împreun`, elevi, p`rin]i, cadredidactice [i poli]i[ti rutieri s` desf`[ur`m activit`]i de educa]ie rutier` bine gândite,atractive [i eficiente, pentru a preveni producerea de accidente rutiere în rândulmicilor participan]i la trafic.

Brigada Rutier` Bucure[ti v` dore[te succesîn noul an [colar!

AAnnddrreeii CCOODD~~UU

Al`turi de micii participan]i la trafic

Evenimentul „S`pt`mânaprevenirii criminalit`]ii“ esteunul na]ional, iar anul acesta,în perioada 29 septembrie-3octombrie, el se va afla la ceade a IX-a edi]ie. Manifestareareprezint` cel mai bun prilej dea comunica cu cet`]enii,împ`rt`[indu-le eforturile poli]ieipentru cre[terea gradului desiguran]`, contribuind la reactivarea responsabilit`]ii civice.Mass-media este [i ea foartereceptiv` la astfel de activit`]i,interesul acesteia materializându-seîn 85 articole de pres`, 144articole on-line [i 47 de emisiuni radio -TV.

Una dintre caracteristicileevenimentului amintit este creativitatea. Într-o lume plin`de informa]ii [i publicitate estegreu s` te strecori [i s` te faciauzit; doar cei care „[tiu s`spun` o poveste“, pot câ[tigaîncrederea. În urm` cu maimul]i ani, poli]i[tii de prevenirelansau pe pia]` pr`jiturile desiguran]` public`, un motivpentru a promova Noul CodRutier, în alt an, promovaugrafitti chiar pe gardul Poli]ieiCapitalei, pentru a-[i ar`tadeschiderea [i flexibilitatea fa]`de nevoile tinerei genera]ii.

Anul trecut, proiectul „gândirefresh“ a fost în centrul aten]iei.Sus]inut chiar de Federa]iaRomân` de Rugby, proiectul î[ipropunea s` aduc` în fa]a adolescen]ilor modele de timpliber, petrecut f̀ r ̀violen] ,̀ rugbytag fiind unul dintre ele. În plus,piesa de teatru, jucat` chiar lasta]ia de metrou Universitate, acreat emo]ie, tema fiind traumaviolen]ei în familie. Nici târgul

sistemelor de siguran]̀ , amenajatîn fa]a Prim`riei sectorului 2 nua trecut neobservat, în ciudavremii potrivnice.

Anul acesta, aducem unplus de valoare evenimentului.Dezvoltarea proiectului „gândirefresh“ a adus al`turi de Poli]iaCapitalei nume grele din institu]ii publice, private saudin zona artistic`. Pe perioadavacan]ei de var`, la Poli]iaCapitalei s-au desf`[urat cursurigratuite pentru copii [i adolescen]i, unde au înv`]atmuzic`, dans de societate, aujucat piese de teatru sau aupracticat dou` tipuri de sport:rugby tag [i lacrosse, ultimuldin list` fiind nou introdus înRomânia. În aceast`s`pt`mân`, copiii vor ar`ta ceau înv`]at, dând culoare zileide lansare a evenimentului, ceva avea loc la Sala Regal` dinGara de Nord.

Un alt proiect valoros, dragnou`, este „Unde-i lege, nu-itocmeal̀ !“, ini]iativ ̀care s-a f̀ cutauzit̀ atât în mediile profesionale(fiind un proiect de educa]iejuridic`), cât [i în societateacivil` [i pentru care Serviciul deAnaliz ̀[i Prevenire a Criminalit̀ ]iia primit, în 2014, Premiul pentru Educa]ie al RadioRomânia Cultural. Proiectul [i-apropus s` sus]in` importan]aintroducerii educa]iei juridice în[coli, înainte de împlinireavârstei r`spunderii penale, 14ani. Pe 30 septembrie, bro[uracu Noul Cod Penal pe în]elesulcopiilor (realizat` cu sprijinuljudec`torului Cristi D`nile] dincadrul Consiliului Superior alMagistraturii) se va g`si în

toate centrele de eviden]` apopula]iei, astfel încât oricecopil, care î[i ia cartea de identitate, s` beneficieze gratuit de informa]iile din ea.

1 octombrie este ZiuaInterna]ional̀ a PersoanelorVârstnice, un bun motiv pentrua s`rb`tori cet`]enii, în cadrulBalului Siguran]ei Seniorilor, oactivitate ce se va desf`[ura înParcul Plumbuita din sectorul2; muzica va fi sus]inut` deCentrul Cultural al MinisteruluiAdministra]iei [i Internelor, prinarti[tii sì - Bogdan Ioni]` [iCristina Gheorghiu, iar dansulva fi condus de Clubul Impetus[i Casa Studen]ilor. Prezent laeveniment va fi [i îndr`gitulsolist Aurelian Temi[an.

Ziua de 2 octombrie estededicat` promov`riiBucure[tiului, ca una dintrecele mai sigure capitaleeuropene. În acest scop, 2000de liceeni din Bucure[ti vorscrie mesaje de siguran]` c`treadolescen]ii din Praga, Viena,Var[ovia, Bratislava, München,Berlin, Budapesta. Prieteniilelegate la aceast` vârst` vor creapremisele unui viitor europeanmai tolerant [i mai sigur.

S`pt`mâna prevenirii va fiîncheiat` „în for]`“ de BrigadaRutier`, cu o demonstra]ie deprofesionalism [i implicare, încadrul unei zile a „por]ilordeschise“.

A[tept`m cu drag participareacet`]enilor [i ne baz`m, ca pân` acum, pe sprijinulmass-media în promovareaactivit`]ilor!

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

Evenimentul anului:

S`pt`mâna prevenirii criminalit`]iiedi]ia a IX-a


PREVENIRE


PREVENIRE

Când se drogheaz`:dorm ziua [i nu le mai

plac fetele

„Mai întâi încep s` nu mai doarm`... Numai au somn noaptea [i dorm ziua“, spuneo mam`. Alt semn ar fi «mâna neagr`», dincauza injec]iilor, în cazul în care se injecteaz`.Beau multe lichide, m`nânc` multe dulciuri[i, cel mai rù este c` nu mai agreeaz` sexulopus. „Mai ales bìe]ii... Nu le mai placfetele“, adaug` tat`l a doi bìe]i, amândoitoxicomani. „Nu mai au deloc interes pentrusex. Drogurile le ofer` tot ce vor: bani, sex,bog`]ie, via]a trìt` la extrem. Bìatul meucel mic venea cu bìe]i acas`“, spune acela[itat`... [i altcineva continu`: „Suntem poli]i[tiîn casele noastre [i pe strad`... Bìatul meuîmi spune, câteodat`, c` via]a lui nu mai arenici un rost, c` nu mai are nici un viitor... S`[ti]i c` toxicomanii sufer` [i de mitomanie...Mint. Toxicomanul devine cel mai mare mincinos. Începe s` fure din cas`, s` fure dela al]ii. Eu am fost iertat` de directorul unuimagazin, într-o sear`: îl prinsese furând [iera sub doz`“. Acestea sunt numai câtevadin simptomele de început ale toxicomaniei.Cu timpul, îns`, „boala se agraveaz`“ [isimptomele descrise, de asemenea. Când nuau droguri, toxicomanii devin agresivi, violen]i[i capabili s`-[i manifeste agresivitateaasupra tuturor celor pe care-i întâlnesc.Când au droguri, ei iubesc întreaga suflare,când nu au droguri, devin capabili s` ucid`.Pare ciudat, dar nu-i deloc simplu s` trìe[tisub acela[i acoperi[ cu o astfel de victim`.

O doz` cost` cât o pereche de adida[i

Drogul agreseaz` mintea [i trupul într-omanier` de nedescris. „Fiului meu nu-i maiajunge nici metadona. Îi trebuie mai mult`.A abandonat [coala în clasa a XI-a. Trebuiedus - adus de peste tot, trebuie urm`rit înpermanen]` [i, în plus, este extrem de violent. Mi-a spus c`-i trebuie 900 de dolari

pe lun` pentru marf`. Mai întâi a vândut eldin cas`, acum vând eu.

Am început s`-mi vând [i hainele pentrudrogurile de care el are nevoie. Fiului meunu-i ajunge metadona [i, când intr` în criz`,îi trebuie o doz`. Devine extrem de violent,iar eu sunt divor]at`, sunt singur`, cu el. M`descurc mai mult decât greu. Via]a mea esteun co[mar“. „Al meu a furat câteva kilogramede mu[chi de la alimentara, de fapt, vreotrei buc`]i. Am ajuns s` [tim c` o doz` costò pereche de adida[i, trei doze cost` ogeac` [i tot a[a“. Ace[ti copii î[i vândhainele c`m`tarilor, care [tiu c` ei nu vormai veni dup` ele, fiindc` le-au vândut pentru droguri. Pare neverosimil, dar iat` c`,din drama unor oameni dispera]i se hr`nescatâ]ia indivizi, pe care i-a uitat, parc`, mânialui Dumnezeu. Ace[ti oameni cu cearc`nesub ochi, înc`run]i]i [i bolnavi de nefericire,trìesc cel mai negru co[mar al vie]ii lor.

Divor]uri [i infarcturi

Un toxicoman într-o familie, înseamn`familie destr`mat` sau familie pe cale s` sedestrame. „Eu îl educ întâi pe so]ul meu“, seconfeseaz` o doamn`. „I-am spus: dac` nustai um`r lâng` um`r cu mine pentru recuperarea copiilor, n-ai decât s` pleci“...Cu siguran]`, doamna aceasta are un so]responsabil. Dar, sunt c`snicii în pericol dedestr`mare [i c`snicii deja destr`mate.Dificult`]ile uria[e au dus la divor]uri sau laîmboln`viri grave. „So]ul meu a f`cut preinfarct. B`rba]ii se consoleaz` mai

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --



PREVENIRE

repede. Ei zic: obliga]ia mea a fost s`-lîntre]in pân` la 18 ani, dar mai departe n-aredecât s` fac` ce vrea“... Al]ii, printre care [icei prezen]i la Sta]ionarul de Dezintoxicare,fac eforturi disperate pentru a-[i ajuta copiii.Ei au ajuns bodyguarzi pentru proprii lorcopii, f`r` a avea m`car speran]a c` lucrurilese vor îndrepta. „Bìatul meu cel marelucreaz` într-un loc absolut deosebit. Estefoarte inteligent [i are un serviciu de... nu v`mai spun. Cel mic [i-a f`cut o firm`, dar acheltuit to]i banii când s-a apucat de droguri[i toate eforturile de pân` atunci s-au duspe apa sâmbetei...“, se plânge un tat` cuadev`rat plin de am`r`ciune. C`ci, ambii sìcopii sunt toxicomani.

Agravarea toxicomaniei: impoten]a[i neputin]a de a merge la [coal`

sau la slujb`

Majoritatea toxicomanilor ajung într-unpunct în care nu mai pot s` mearg` nici lalucru, nu mai pot s`-[i îndeplineasc` nici oobliga]ie social`. Acesta este punctul critic.Renun]` la [coal`, la serviciu, la rela]iile cufete sau bìe]i. La bìe]i, toxicomaniaprovoac` impoten]`, spun p`rin]ii dispera]i.{i, poate, acesta este un aspect care îi vaajuta pe tineri s` se gândeasc`, într-adev`r,la viitorul lor. Drogul nu poate fi o încercare.Drogul este un rù de care prea pu]inireu[esc s` scape cu adev`rat. A încerca sìei droguri, chiar [i o singur` dat`, este ca [icum te-ai da pe mâna rùlui cu mâna ta. {itrebuie [tiut c` oficialit`]ile se implic` multcu „vorbe“ în problemele toxicomaniei.Societatea nu a v`zut, pân` acum, nici unînalt responsabil s` r`spund` pentru astfelde fapte în fa]a lumii [i, mai ales, în fa]aacestor p`rin]i „distru[i“ - indirect - de droguri.Nimeni nu i-a v`zut pe ace[ti guvernan]i s`încerce m`car s` amenajeze un adev`ratsanatoriu de dezintoxicare, departe de mafiatrafican]ilor, s` aduc` psihologi în centrelede dezintoxicare. Un singur psiholog pentrusute de tineri toxicomani este un fel de...nimic. Atragem aten]ia asupra faptului c`majoritatea toxicomanilor sunt copii dinfamilii „bune“. Un p`rinte, indiferent cineeste el, poate deveni victima drogurilor, penegândite... [i acest aspect poate deveni o

motiva]ie puternic` pentru cei care au puterea de a se implica.

Minorii [i tinerii dependen]i de droguri,care nu au resurse financiare s`-[i procuredozele zilnice de heroin`, ajung delincven]iordinari, tâlh`rind oameni pe strad` sauomorându-i cu o ferocitate ie[it` din comun.G.E., zis „Alberto“, 18 ani, S.I.S., 19 ani [iI.A.C., 17 ani, [i-au f`cut curaj cu 5 doze deheroin` [i mult alcool, înainte de a-[i tâlh`riultima victim`.

În fa]a poli]i[tilor, „Alberto“ recunoa[te cà tâlh`rit. În acela[i timp, tremur` [ipoveste[te cum au ac]ionat pentru ultimadat`. «Am urm`rit-o din ora[. De la TimpuriNoi ne-am ]inut dup` ea. Am mers cuma[ina, pân` pe Banu Manta. Când a intratîn scar`, prietenii mi-au zis „Acum!“. Unu aprins-o de gur`, cel`lalt a ]inut-o [i eu i-amsmuls geanta de pe um`r». G.E. recunoa[te[i el c` s-a certat cu legea pentru o doz`.„Anturaju' m-a stricat! La [coal` am renun]atfiindc` tata m-a întrebat ce-mi place maimult, cartea sau munca?! Am alesgol`neala“, [opte[te [i-[i trânte[te fruntea înpalme.

Ghinionul bìe]ilor a fost c` drogul le-aluat min]ile în clipa în care au atacat-o pe profesoar`. Dup` ce i-au dat drumul [i aurupt-o la fug`, femeia a început s` ]ipe.Câ]iva oameni l-au v`zut pe „Alberto“alergând cu geanta în mân` [i l-au imobilizat.Predat poli]i[tilor, a recunoscut tot. Sper` caîn arest s` scape de dependen]a de stupefiante.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN



ISTORIA LA ROTATIV~

Dorea s` asimilezefunc]ionarii poli]iene[ti cumagistra]ii, dând exempluunui D. Iulian, care, \nmod cât se poate defiresc [i de lùdabil, aajuns consilier la |naltaCurte de Casa]ie, veninddin rândul personaluluiPrefecturii Poli]ieiCapitalei. Indirect, nu afost ocolit de critici.Vorbind de efectele LegiiLasc`r, poli]istul Niky{tef`nescu scria: „Poli]i[tii,gelo[i de atributele magistraturii, devin bunijurisconsul]i, iarmagistra]ii instructori,buni poli]i[ti de teren“, iarNicolae Filipescu scria c`,de fapt, acest„extraordinar mistificator(se referea la V. Lasc`r),din magistratur` a f`cut oa doua poli]ie“.

La 23 decembrie 1903,ministrul scria fiilor sì:„Deocamdat` aplic cumare energie legea poli]iei.M`tur cu m`tura mare“.Ca s` distrug` pepinieraagen]ilor electorali, desfiin]eaz` poli]ia comunal`, o lovitur` dat`

politicianismului, inclusivdin partidul sù. |n fa]aprotestelor, declar` c` nu[i-a pierdut nici curajul,nici sângele rece, fiindc`

reforma „este de marefolos pentru ora[ele noastre“.

Iat` ce frumos scria C.Bacalba[a: „|n urmavenirei lui Vasile Lasc`r laMinisterul de Interne,Partidul Liberal este \nfierbere. Reformeleanun]ate de acesta, reforma poli]iei, reformaadministrativ`, reformacomunal`, au produssup`r`ri [i ostilitate violent`; mul]i dintreb`trânii frunta[i ai partidului s'au \nscris pe

fa]` contra reformelor“.Parlamentul a votat desfiin]area „acsizelorcomunale“, adic` a taxelor de barier`. „VasileLasc`r prezint` proiectulde reform` a poli]iei, careprovoac` nemul]umiri mari,atât \n parlament, cât [i \nlumea personaluluipoli]ienesc. Totu[i, legea efoarte bun` [i la timpvenit`. |mpotriva eiprotesteaz` interesa]ii,adic` oamenii cari trìaudin abuzurile regimului \nvigoare. Prin aceast`reform` se impuncondi]iuni de admisibilitate\n poli]ie, viitorii comisarinu vor mai fi decât titra]i,adic` licen]ia]i [i doctori\n drept, vechii practican]i,cari au stagiul, vor putear`mâne, dar al]i oamenif`r` titluri nu vor maiputea fi numi]i“. Aceast`lege „a dat voie, \ncetulcu \ncetul, cadrelorpoli]iene[ti s` sereformeze [i s`\ntinereasc`“. |mpotrivalui (Vasile Lasc`r, n.n.) s-au coalizat atât mareparte a liberalilor, cât [iPartidul Conservator,„spre a-[i atrage pe to]ipoli]i[tii cei vechi, pe care\i atingea legea propus`“.La dou` decenii dup`legea lui Lasc`r, se scriac` „poli]ia, \n România, aslujit adesea de unealtòarb` politicienilor [i oligarhiei financiare“.

„Au abandonat breasla pecare visau s` o \nnobilezeprin cuno[tin]ele, priceperea,

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Prima Lege Organic` a Poli]iei noastre -

Legea Vasile Lasc`r (1903)

A[adar, iat` cum omârl`nie i-a adunat [i pe liberali [i pe conservatori! Din

nefericire, modific`riledin 1905, 1908, 1913 [i 1916 conduc la un

declin al poli]iei.

” ”


ISTORIA LA ROTATIV~

cinstea [i puterea lor demunc`“

A[adar, iat` cum omârl`nie i-a adunat [i peliberali [i pe conservatori!Din nefericire, modific`riledin 1905, 1908, 1913 [i1916 conduc la un declinal poli]iei. Dup` VasileLasc`r, ministrul G. Gr.Cantacuzino a reangajat„poli]i[tii experimenta]i“\n potlog`rii, care f`ceauparte integrant` din clientela politic` [i a\nl`turat principiile depolitiz`rii [i preg`tirii,scria \n 1943 Nicolae V.D`nulescu, [efulCircumscrip]iei 15 Poli]ie.|n 1905, dup` statisticalui Vasile Lasc`r, numai \n20 de zile, din 480 depoli]i[ti, 360 au fost\nlocui]i de PartidulLiberal. S-a l`sat liberintr`rii \n poli]ie asergen]ilor, guarzilor deartilerie [i geniu, jandarmilor rurali. Dup`20 de ani de la adoptarealegii, m`surile ulterioare s-au dovedit fatale breslei

poli]iene[ti. «Poli]ia e \nplin` descompunere - sescria \n revista „Paza“ -datorit` acelei modific`rinenorocite, isvorât` dinmeschine interese de partid, ce a dat posibilitatealegal` tuturor neispr`vi]ilor,lipsi]i de cea mai elementar` cultur` general`sau de specialitate, sèscaladeze treptele superioare ale breslei».Agramatismul trona pestetot \n M.I. Majoritateaofi]erilor de poli]ie fuseser`sergen]i \n armat`.Licen]ia]ii \n drept, locotenen]ii, bacalaurea]ii[i absolven]ii de gimnaziu,cu care Vasile Lasc`r primenise poli]ia, au fost\nl`tura]i de cei cu experien]` electoral`, iaral]ii au plecat debun`voie, scârbi]i pestem`sur` „au abandonatdeci breasla pe care visaus` o \nnobileze princuno[tin]ele, priceperea,cinstea [i puterea lor demunc`“. |n România \ntregit` existau 2052

ofi]eri de poli]ie, cu func]iide la directorul Siguran]eiGenerale a Statului lasubcomisar clasa III.

„Pân` la Vasile Lasc`r, oadev`rat` organiza]ie depoli]ie nu am avut. Ostare de confuzie general`,lipsa unui fir conduc`tor,absen]a unei serioaseconcep]ii de organizare,toate acestea, \mpletite cumoravuri detestabile, cuatât mai vinovate cu cât leg`sim la un corp \n grijac`ruia cade paza public`,ordinea [i siguran]a destat“, spunea \n 1929deputatul Ion Gr.Perie]eanu, fost poli]ist. Trebuie accentuat c`,aceast` radical` reform` afost \mplinit` de un omaflat \n apusul vie]ii! Amai trìt câ]iva ani [i ar`posat la 23 martie1907, \n timpul r`scoalei]`ranilor, cu exact un an\nainte de crearea de jurea Poli]iei Române! Câ]idintre bucure[teni [i maiales câ]i dintre liberali maiiau seama la biografiaacestui mare român? |nsemn de pre]uire, din 1februarie 1993, {coala deagen]i poli]iene[ti de laCâmpina \i poart`numele. |n Capital`, statuia sa a fost inaugurat` \n 1908. Pe ostrad` care-i poart`numele, e \nconjurat` demizerii. PPoollii]]ii[[ttiiii ddee aazzii aarrttrreebbuuii ss--oo aaccooppeerree ccuu aauurr.. AAcceesstt MMaarree RRoommâânn eePP`̀rriinntteellee PPoollii]]iieeii RRoommâânneemmooddeerrnnee..

Pia]a Alexandru Lahovari

Str . P`r intele Galer iu nr . 7 , sector 2 , Bucure[t iT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Dup` o anchet` care a durat peste treiani, mai mul]i func]ionari din diverse structuri de control ale administra]iei de stat,directori de service-uri auto [i exper]i \nevaluarea accidentelor auto au fost trimi[i \n judecat`, \n urma mai multor escrocherii\n materie de asigur`ri auto, mari companiide asigur`ri fiind prejudiciate cu peste 10 milioane de euro.

Dosarul este impresionant, num`rândaproape 1000 de pagini de procese verbale,efectuate de anchetatori, precum [ideclara]ii ale celor implica]i direct sau indirect.

|n urma rezultatelor anchetei, justi]ia are]inut [apte directori de service-uri auto [iopt exper]i-constatatori \n accidente auto,respectiv [ase [oferi, care au pus la cale ofilier` ingenioas`, rar \ntâlnit` \n EuropaOccidental`, având la baz` fie declara]iiprivind unele accidente care nu au avut loc,fie mult exagerate, \n raport cu realitatea.Din documentele aflate la dosar,conduc`torul filierei ar fi fost Bruce Lee(coinciden]` de nume cu p`rintele artelormar]iale), cet`]ean francez de originechinez`. Din diverse surse apropiateanchetei, se pare c` acesta opera nu numai

la Paris, dar [i \n alte metropole europene(Londra, Roma [i Madrid). 18 companii deasigur`ri au c`zut victime ale filierei criminale „Lee Connection“, printre celemari, fiind Macif, GMF, Gan, Generali, AXA,Matmut [i Maaf.

|n mai 2003, Oficiul Central pentruReprimarea Marii Delincven]ei Financiare(OCRMDF) a sesizat organele judiciaredespre unele neconcordan]e, \n materie deasigur`ri auto.

O anchet` preliminar`, efectuat` de OCRMDF, care a durat câteva luni, a permisidentificarea unei firme - „Auto Miroir“, care ar fi fost nucleul dur al afacerii, precum[i al re]elei ini]iate (\n stil piramidal) [i coordonate de Lee.

Bruce Chen Lee, cet`]ean franco-chinez,rezident permanent \n Israel (la Ierusalim),era girantul societ`]ii men]ionate, specializat` \n sp`larea autovehiculelor, vânzarea lor, precum [i \n achizi]ionarea depiese de schimb. Membrii grup`rii au coruptexper]i \n materie de accidente auto, ce au\ntocmit expertize false, \n care repara]iileerau supraevaluate. De asemenea, ace[tiaau eliberat documente false, prin carediverse vehicule erau declarate ireparabile,


MONDO POLICE

Istoria unei escrocherii \n materie de asigur`ri auto


iar proprietarii au fost desp`gubi]i de companiile de asigur`ri.

Reperat, [i ulterior contactat \n Israel,Bruce Chen Lee, a negat orice amestec \naceast` escrocherie. |n ceea ce prive[tecadourile primite de la contabilul societ`]ii„Auto Miroir“ (un elicopter, un avion bimotor, precum [i bunuri imobiliare \ninsulele grece[ti), Bruce Chen Lee a declaratc` niciodat` nu [i-a pus problema \n privin]aoriginii fondurilor din care cadourile i-au fostoferite.

Unii, dintre cei re]inu]i, au recunoscut c`primeau un comision de 10-15% pentrufiecare dosar de accident. Lee \[i primeapartea nu prin intermediul b`ncilor, ci prinWestern Union, [i se considera un fidelservitor al Domnului, care \[i consacra\ntreaga activitate scrierilor religioase,servind chiar [i ca ghid spiritualprotagoni[tilor dosarului \n care acesta a fostinculpat.

Asocia]ii lui Lee au redactat constat`rifalse de accidente (peste 1200 de dosare),folosind poli]ele de asigurare ale clien]ilor,dup` care, prin modul operator clasic alcorup]iei, mituiau exper]ii constatatori (cu sume cuprinse \ntre 3000-5000euro/lun`+cadouri), pentru supraevaluareafacturii (\n medie cu 400-500%).La proces, Ministerul Public (Parchetul) asolicitat pentru capul re]elei, adic` Lee, \ntretrei [i cinci ani de \nchisoare, cu executare,[i o amend` penal` pân` la 100.000 euro,\n timp ce exper]ilor auto implica]i \nescrocherie (cca 90-95% dintre ei coruptibili), pedepse cu \nchisoarea, cu executare, \ntre 6-18 luni [i amenzi penalepân` la 40.000 euro. De asemenea, \mpotriva proprietarilor service-urilor auto,acuzarea a cerut pedepse cu \nchisoarea,

de pân` \n doi ani [i amenzi de 20.000euro, iar clien]ilor acestora, \n func]ie deimplicare, pedepse cu \nchisoarea, cu suspendare, \ntre dou` [i [ase luni.

Curtea Corec]ional` l-a condamnat pe Bruce Chen Lee la cinci ani de\nchisoare, cu executare, [i 100.000 euro,amend` penal`. |n ceea ce \i prive[te peceilal]i 20 de inculpa]i, doi dintre ei au fostachita]i, iar 18 au fost condamna]i lapedepse cu \nchisoarea, \ntre trei luni cususpendare [i trei ani cu executare, respectiv, la amenzi penale, cuprinse \ntre5000 - 40.000 euro. |n plus, celor [aseexper]i auto le-a fost interzis` practicareaprofesiei, pe o perioad` de cinci ani, iar zecedintre condamna]i (printre care [i BruceChen Lee) au fost obliga]i la plata uneidesp`gubiri, de patru milioane euro, c`trecompaniile de asigurare.

|n acest dosar exist` foarte multe confuzii,\n raport cu o infrac]ionalitate bine organizat` [i structurat`, cu complicitateaclien]ilor, evident, \n defavoarea companiilorde asigur`ri.

La acest proces, pedepsele solicitate deMinisterul Public au fost mai mult simbolice.Pentru o evaziune fiscal` de acest ordin,pedeapsa solicitat` ar fi fost \ntre 15-20 deani \nchisoare. Merit` s` men]ionez c`, dininvestiga]iile mele \n alte dosare de aceast`natur`, amenzile penale, mai mult ca sigurnu se vor pl`ti niciodat`. Cu atât mai pu]indesp`gubirile c`tre partea civil` - companiilede asigur`ri. Sumele sunt prea mari, \nraport cu posibilit`]ile de rambursare alecelor condamna]i \n acest dosar, iar socialismul francez protejeaz` p`tura defavorizat`, aflat` \n insolven]`.

|n ceea ce prive[te pedeapsa cu\nchisoarea, conform legii, regula de aur ajusti]iei franceze de tip inchizitorial (adic`libertate condi]ionat` sub control judiciar,dup` executarea a jum`tate din pedeaps`),\mpreun` cu gra]ierile Administra]ieiPenitenciare, ar fi o nimica toat`: un scurtsejur, chiar [i \n cazul lui Bruce Chen Lee, \ncondi]ii decente. Mai mult o vacan]`, \n carepresupusul infractor nu ar avea, nici m`car,posibilitatea s` se acomodeze.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

MONDO POLICE



SPA}IUL VIRTUAL

Abstract

Tehnologia IT [i dreptul...Ce ar putea avea cele dou`ramuri ale [tiin]ei în comun?Aparent, au în comun foartepu]ine lucruri... cam cât aravea în comun apa [iuleiul... Aceast` abordare nueste în interesul evolu]iei[tiin]ei. Normele juridicesunt elaborate [i promovateprin intermediulcomunica]iilor electronice,iar folosirea tehnologiilorinformatice, f`r` respectareanormelor juridice, poate s`duc` la înc`lcarea unordrepturi ca: drepturile deproprietate intelectual` [idreptul la intimitate.Tehnologia cloud presupunede cele mai multe oridesf`[urarea unor resursepe teritoriul mai multorstate, iar pentru a garantarespectarea unor drepturiale utilizatorilor de cloud,normele juridice din statelerespective trebuie s` fie celpu]in compatibile. Pentru aar`ta [i mai bine necesitateaconlucr`rii celor dou` [tiin]e,putem spune c` tehnologiacloud este mai credibil` prinaplicarea unor norme juridicefoarte stricte, care s` creezepremisele func]ion`rii acesteia într-un mediu sigur.

Introducere

Tehnologia cloud computing este un domeniurelativ nou. De[i terminologiade cloud computing este din

ce în ce mai folosit` înmass-media, tehnologia arer`d`cini mult mai vechi,odat` cu apari]ia coresponden]ei electronice,purtate prin intermediulinternetului. Viteza de transfer a datelor [i capacitatea de stocare s-adezvoltat direct propor]ionalcu internetul. În acest articol,îmi propun s` facilitez accesul la informa]ia despretehnologia cloud [i, deasemenea, s` con[tientizezviitorul utilizator de clouddespre implica]iile juridiceale acestei tehnologii aviitorului.

Cloud computing -No]iune. Clasificare

Cloud computing este unconcept modern, un modelde servicii de acces prininternet la sisteme distribuitede resurse de calcul, configurabile la cerere (ex: servere, stocare de date,aplica]ii [i servicii), care potfi puse rapid la dispozi]ie cu

eforturi minime de management [i interven]iedin partea clientului [i afurnizorului. Accesul sepoate face de oriunde, convenabil, f`r` ca utilizatorul s` aib` nevoie s`[tie configura]ia sistemelorcare furnizeaz` aceste servicii. Mai simplu spus,aplica]iile [i datele ruleaz` [isunt stocate în alt` partedecât pe serverele [i sta]iileutilizatorului, acestaaccesându-le de la distan]`(pe internet, dar nuneap`rat).

Cloud-ul nu este doar unsimplu loc online, pe care î]ila[i fi[ierele mai mult saumai pu]in importante, ci unmediu inteligent. Aplica]iilecloud vor detecta automatcu ce echipament le accesezi, [i vor reac]iona înconsecin]`, pentru a optimiza automat modul defolosire. Deja exist` omul]ime de site-uri web,care, odat` accesate cusmartphone-ul sau tableta,sugereaz` imediat

Implica]iile juridice ale tehnologiei cloud 11

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

utilizatorului sau intr` directîn varianta pentru dispozitivemobile, care folosesc cât maieficient spa]iul mai redus alecranului portabilului.

Pentru a în]elege maiu[or ce este cloud, ampostat o reprezentare graficà tehnologiei cloud.

Dac` aplic`m criteriul utilizatorului final, putemvorbi de patru tipuri decloud: privat, de comunitate,public [i hibrid.

Cloud privat descrie oinfrastructur` IT, prev`zut`pentru utilizarea exclusiv`de c`tre o singuròrganiza]ie, care cuprindemai mul]i consumatori (ex: business units).

Infrastructura IT se afl` lasediul organiza]iei sau gestionarea acesteia esteexternalizat` la un ter] („on-premises“ sau „off-premises“). Un cloud privat poate fi comparat cuun centru de dateconven]ional - diferen]afiind c` solu]iile tehnologicesunt puse în aplicare. Cloudpublic este o infrastructur`de]inut`, administrat` [ioperat` de c`tre un furnizorde servicii specializat,

organiza]ie comercial`, academic`, guvernamental`sau o combina]ie a acestora.Serviciile pot fi accesate prinintermediul internetului, iarfurnizorul de servicii are unrol esen]ial în ceea ce prive[teprotec]ia eficient` a datelorangajate în sistemele sale.

Cloud de comunitateeste o infrastructur`prev`zut` pentru utilizareaexclusiv` de c`tre o comunitate specific` de consumatori din organiza]iicare au preocup`ri sauinterese comune (de exemplu [coli, cercet`tori,dezvoltatori de software).Aceasta poate fi de]inut`,administrat` [i operat` dec`tre una sau mai multe dintre organiza]iile dincomunitate, o ter]` partesau o combina]ie a acestora,[i poate exista fizic în interiorul sau în afara organiza]iei.

Cloud hybrid, a[a-numitul„cloud intermediar“, descrieo infrastructur` de tip cloudca o combina]ie de dou`sau mai multe infrastructuricloud distincte (cloud decomunitate, privat sau public), care r`mân entit`]i

unice, dar sunt legate împreun` de o tehnologieproprietar` sau standardizat`,care permite portabilitateadatelor [i aplica]iilor, lacerere (un exemplu de utilizare este echilibrarea utiliz`rii resurselor în cazulvârfurilor de solicitare).

În func]ie de cerin]ele utilizatorilor, exist` maimulte solu]ii de cloud computing disponibile pepia]`. Acestea pot fi grupateîn trei categorii principalesau „modele de servicii“.Aceste modele se aplic`, deobicei, la ambele solu]iicloud privat [i public: IaaS (Infrastructure as aService): un furnizor închiriaz` o infrastructur`tehnologic`, adic` serverevirtuale la distan]`, care potînlocui sistemele IT de lasediul companiei sau pot fifolosite al`turi de sistemeleexistente. Astfel de furnizorisunt, de obicei juc`torii depe pia]a de specialitate [i sebazeaz` de fapt pe o infrastructur` fizic` complex`, care se întinde înmai multe zone geografice.

CCoonnssttaannttiinn CCrriissttiiaann IILLEEAA


SPA}IUL VIRTUAL

TIMPUL LIBER


CCUU

TT~~

!!

||NNCC

OORR

NNOO

-RR

AA}}

II DDIINN

MMOO

LLDDOO

VVAA

IIUUTT

EE

CCAA

SS~~

!!

GGLL

UUMM

AA((33

ccuuvv

iinnttee

))

HHAA

ZZLLII

IIBB

AASS

TTOO

NNAA

GGRR

IICCOO

LL

TTAA

LLGGEE

RRDD

EEBB

AALLAA

NN}}

~~GG

AAZZ

EETT

~~

BB~~

UUTT

UURR

~~MM

EEDD

IICCII-

NNAA

LL~~

AA ZZ

BBIIEE

RRAA

PPIIEE

RRDD

UUTT

EEPP

EE DD

RRUU

MM

BBUU

BBUU

IITTUU

RRII

1122 AA

BBAA

CCEE

!!

PPIIEE

PPTT

AARR

SSPP

OORR

TTNN

AAUU

TTIICC

AA SS

TTRR

IICCAA

AACC

AARR

!!

AACC

UUMM

!!

||NN AA

SSIIAA

!!

AARR

BBOO

RREE

CCUU

RREE

AA !!

FFIIRR

CCEE

SSEE

||NNCC

UURR

CC~~

GGÂÂ

TT GG

OOLL

!!

NNEE

AAMM

LLAACC

MM

IICC

PPRR

OODD

UUSS

DDIINN

FFRR

UUCC

TTEE

AAEE

RRIISS

IITT~~

AACC

EESS

TTAA

||NN BB

AAIIEE

!!

CCUU

RRAA

JJ

VVAA

SS

DDEE

BB~~

UUTT

CCÂÂ

NNTT

AARR

EEDD

EE MM

OORR

TT

BBOO

TT DD

EEPP

OORR

CC

IINNTT

EESS

TTIINN

TTEE

MMEE

!!

DDEE

SSCC

EENN

-DD

EENN

TT

VVAA

SSEE

DDEE

SSÂÂ

NNGG

EE

LLOOGG

OODD

IITT((pp

oopp..))

VVEE

SSEE

LL~~

COSTEL COSTEL RA{CA-CCOS RA{CA-CCOS

- A

i sp

us

pri

ete

nilo

r t`

i c`

te

-aai

log

od

it c

u m

ine

?-

Da

.-

Te

-aau

fe

licit

at?

- T

o]i

. U

nii

chi a

r ..

.

- u

rma

rea

pe

lin

ia 8

(3

cu

v.)

-

FF EE RR II CC II RR EE

11445577

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

Documents

Revista Politia Capitalei - Septembrie 2014