Revista Presei 15 Februarie 2010

15.02.2010

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI 15 februarie 2010

- REVISTA PRESEI -Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

15.02.2010

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ...................................................................................................6Pescuitul la copcă a devenit riscant în Maramureş..........................6Codul galben de inundaţii, prelungit de hidrologi............................6Codul galben de inundaţii a fost extins până astăzi la ora 16.00.....8Codul galben de inundaţii, prelungit................................................9Codul galben de inundatii, prelungit pana la ora 16.00...................9Cod galben de inundatii in sud-estul tarii.......................................10Teme similare..................................................................................11După zăpadă a venit potopul..........................................................11Circa 20 de gospodării inundate, în Dâmboviţa, pe DN 71............12Cu barca, la paine! Se intampla pe strada, in Bucuresti, si nu pe Dunare!...........................................................................................12Inundaţii în sudul ţării din cauza topirii zăpezii.............................12Teme de mediu................................................................................13Localnicii din Victoria, condamnaţi să respire aer contaminat......13Romanii isi otravesc singuri apele cu uleiul alimentar folosit la gatit........................................................................................................14Problemă naţională: bălegarul otrăveşte fântânile.........................15Strategii de conservare a naturii in Delta Dunarii.........................18Alte ştiri..........................................................................................19Prigoana jr., stapan de helestee in Delta, luate fara licitatie.........19Teme internaţionale........................................................................21Defrişările şi poluarea, probleme resimţite de români...................21Deşertificarea ameninţă 38% din Pământ......................................22

PRESA LOCALĂ.......................................................................................................24DIRECŢIA APELOR OLT......................................................................................24



2

15.02.2010

Pericol de inundaţii la Pleşoiu........................................................24Ungureanu, acuzat de facilitarea obtinerii unor contracte pentru o firma apropiata familie...................................................................24Interes public sau privat?...............................................................24Teme de mediu................................................................................28Proprietăţi private au fost încadrate nejustificat în Parcul Naţional Cozia...............................................................................................28DIRECŢIA APELOR PRUT....................................................................................29Cod galben hidrologic: Cu ochii pe cotele apelor...........................29Judetul Vaslui, din nou, sub cod galben de ninsori si inundatii......29Echipele Administraţiei Naţionale "Apele Române" monitorizează bazinele hidrografice vizate de codul galben.................................30Aeroportul e gata, de acum se pregatesc barcutele pe Bahlui.......31Licitatia pentru amenajarea Bahluiului va avea loc pe 1 martie....33Lucrarile la "Bahluiul navigabil" incep in luna mai. Va tine Primaria pasul?..............................................................................................34In an de austeritate, CJ trebuie sa inapoieze UE doua milioane de euro.................................................................................................36DIRECŢIA APELOR DOBROGEA LITORAL....................................................38Grădina şi Palazu Mic au depăşit pericolul inundaţiilor.................38Codul galben de inundaţii, prelungit..............................................39Inundaţii evitate după intervenţia unui investitor..........................39Barajul de la Cheia a făcut faţă viiturii...........................................40DADL “vede enorm şi simte monstruos”........................................41Constanţa: Prefectura a luat măsuri în caz de inundații la Grădina........................................................................................................42În cazul ruperii barajului de la Cheia, casele din satele învecinate nu ar fi ameninţate de viitură.........................................................42Pericol de inundatii la Gradina si M. Kogalniceanu.......................44DIRECŢIA APELOR SOMEŞ-TISA......................................................................45



3

15.02.2010

AVERTIZARE - Variatiile de temperatura fac pescuitul la copca periculos..........................................................................................45Sloiuri de gheata pe raul Iza...........................................................46Raul Iza, blocat de gheata la Oncesti.............................................46Poduri de gheata pe raurile din Maramures...................................47In Moisei, inundatiile au provocat pagube de peste 14 milioane lei........................................................................................................47Intalnire cu primarii din Maramuresul istoric................................48Vreme inchisa, cer noros, iarna nu pleaca inca..............................49Stratul de zapada depaseste 35 de centimetri in Pasul Tihuta......49Teme similare..................................................................................50INVENTIE BAIMAREANA – Au inventat cel mai performant dig din lume, dar le e frica sa nu fie opriti de politicieni............................50Teme de mediu................................................................................52Laszlo Borbely va inspecta iazurile de steril din Maramures.........52BORBELY: Dezastrul de la Ministerul Mediului.............................53ACUZATII - Societatea Romplumb polueaza ''in mod legal'' aerul din Baia Mare..................................................................................53DIRECŢIA APELOR SIRET...................................................................................54Codul galben de inundaţii a fost extins până la ora 16.00.............54Teme de mediu................................................................................55Garda de Mediu isi maninca pretul ca gaina!.................................55DIRECŢIA APELOR MUREŞ................................................................................57Teme de mediu................................................................................57Ministrul Laszlo Borbely, între ocrotirea mediului, pădurilor si... culturii.............................................................................................57Azomures investeste 22 milioane de dolari pentru reducerea poluării............................................................................................58Borbely Laszlo nu vrea distrugerea pădurii...................................59O singură groapă de gunoi în Mures............................................60Terenuri pentru reteaua de apă la Târgu-Mures............................60



4

15.02.2010

Se licitează "blestemul" de la Târnăveni.......................................60Dezastru la Ministerul Mediului.....................................................62Dezastrul de la Ministerul Mediului...............................................62"Bomba cu ceas", scoasă la licitaţie................................................63Bicapa-Târnăveni: Bombă ecologică de vânzare............................64Ministrul Laszlo Borbely îi “urecheşte” pe turcii de la Azomureş..66Primăria ia înapoi lacul Pădurice....................................................67Garda de Mediu continuă să verifice prin sondaj gropile de gunoi din mediul rural..............................................................................67Două proiecte pe 2010 legate de ariile protejate şi ajutorarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale........................................68DIRECŢIA APELOR BANAT.................................................................................69Teme de mediu................................................................................69În Caraş-Severin se circulă greu, dar nu există drumuri blocate...69Colectarea duală la sfârşit..............................................................70DIRECŢIA APELOR JIU........................................................................................71Alte ştiri..........................................................................................71Sub ape şi nămeţi............................................................................71Vremea rea se întoarce...................................................................72Inundaţie la Crasna! Primăria a luat tuburile de canalizare după alegeri.............................................................................................72Teme de mediu................................................................................74Rampa de gunoi, la Predeşti...........................................................74



5

15.02.2010

PRESA CENTRALĂ

Pescuitul la copcă a devenit riscant în Maramureş Pescarii din Maramureş sunt avertizaţi să evite în aceste zile momitul la copcă.Specialiştii Serviciului de Gospodărire a Apelor spun că variaţiile de temperatură înregistrate în ultimele zile au crescut semnificativ riscul unor accidente, având în vedere că grosimea gheţii s-a redus, iar pe alocuri podurile de gheaţă s-au fisurat sau chiar au cedat. Astfel de fenomene au fost raportate atât pe lacurile de acumulare, cum e barajul de la Firiza, unde la prima vedere stratul de gheaţă pare unul solid, dar şi pe cursurile de apă. „O deosebită importanţă o reprezintă conştientizarea expunerii la un astfel de pericol, având în vedere că în martie 2009 au existat şi victime: un pescar din Baia Mare a decedat ca urmare a fisurării gheţii pe lacul de acumulare Strâmtori-Firiza", au arătat oficialii serviciului. Pentru a evita apariţia unor noi evenimente tragice, s-a solicitat ajutorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, care au început o campanie în rândul pescarior afiliaţi.Adevarul/ preluare citynews.ro/ http://www.adevarul.ro/locale/baia_mare/Pescuitul_la_copca_a_devenit_riscant_in_Maramures_-_revista_presei_0_208179198.html

Codul galben de inundaţii, prelungit de hidrologi Vremea rea s-a întors după ce duminică a fost soare şi părea că vine primăvara. În Capitală, ninge de duminică noapte, iar meteorologii au anunţat că zăpada va continua să cadă pe tot parcursul acestei zile. În plus, hidrologii au prelungit avertizarea Cod galben de creştere a nivelului râurilor şi depăşirea cotelor de atenţie până la ora 16:00. În următoarele două zile, cerul va fi mai mult noros, cu temperaturi cuprinse între -10 şi 4 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, vremea se va mai încălzi miercuri, când maximele vor atinge 8 grade Celsius. Pe de altă parte, hidrologii au prelungit avertizarea Cod Galben de creştere a nivelului râurilor şi depăşirea cotelor de atenţie până luni la ora 16:00. Vizate de atenţionarea hidrologilor sunt râurile Vedea, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Bârlad dar şi cele din Dobrogea.



6

15.02.2010

PROGNOZA METEO PENTRU 15,16 ŞI 17 FEBRUARIEÎN ŢARĂLuniCerul va fi mai mult noros. Mai ales în cursul zilei vor cădea precipitaţii predominant sub formă de ninsoare în sudul şi sud-estul ţării şi izolat în celelalte regiuni. În sud-estul extrem, la începutulintervalului, vor fi precipitaţii mixte, iar cantităţile de apă vor putea depăşi izolat 10...15 l/mp. Vor fi condiţii de polei. Vântul va avea intensificări, în prima parte a intervalului, de până la 40...50 km/h local în Muntenia şi de 60-70 km/h în Dobrogea şi va viscoli trecător ninsoarea. Temperaturile maxime se vor încadra între -3 şi 5 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -10 şi 0 grade. Dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă. Presiunea atmosferică va creşte.MarţiCerul va fi temporar noros. În cursul zilei izolat şi slab vor fi precipitaţii predominant sub formă de ninsoare. Noaptea vor cădea precipitaţii mixte, local în Oltenia şi izolat în Banat şi Muntenia. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări la munte. Temperaturile maxime se vor încadra între -1 şi 7 grade, iar cele minime vor fi cuprinse, în general, între -8 şi 2 grade. Dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă. Presiunea atmosferica va scadea mai ales in a doua parte a intervalului.MiercuriVremea se va încălzi uşor. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea precipitaţii în regiunile sudice şi estice şi pe arii mai restrânse în rest. Acestea vor fi mai ales sub formă de ninsoare la munte, mixte în Moldova şi predominant sub formă de ploaie în rest. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 0 şi 8 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -4 şi 4 grade. Pe arii restrânse în zonele joase va fi ceaţă.ÎN BUCUREŞTILuniCerul va fi mai mult noros. Mai ales în prima parte a intervalului vor cădea precipitaţii predominant sub formă de ninsoare. Vântul va sufla moderat, cu unele intensificări la începutul zilei. Temperatura maximă va fi de 2 ... 3 grade, iar cea minimă de -3 ... -2 grade. Noaptea vor fi condiţii de ceaţă. Presiunea atmosferică va creşte.Marţi



7

15.02.2010

Cerul va fi temporar noros, favorabil precipitaţiilor mixte spre sfârşitul intervalului. Vântul va sufla slab până la moderat.Temperatura maximă va fi de 3...4 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -2 grade. Dimineaţa vor fi condiţii de ceaţă. Presiunea atmosferica va scadea usor in a doua parte a intervalului.MiercuriVremea se va încălzi uşor. Cerul va fi mai mult noros şi temporar va ploua. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 4...6 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 1 grad./Antena3, Jurnalul naţional

Codul galben de inundaţii a fost extins până astăzi la ora 16.00Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a prelungit avertizarea Cod Galben de inundaţii până astăzi la ora 16.00. Fenomenele vizate de avertizare sunt dislocări, ruperi ale podurilor de gheaţă, formarea de aglomerări de gheţuri pe unele sectoare de râu, cu creşteri artificiale de niveluri şi local depăşirea cotelor de atenţie.Hidrologii au prelungit avertizarea cod galben de inundaţii pentru sud-estul ţării. Avertizarea este valabilă până astăzi la ora 16.00.Datorită situaţiei hidrometeorologice actuale şi a existenţei formaţiunilor de gheaţă pe râurile din sudul şi estul ţării sunt posibile creşteri de niveluri şi debite şi dislocări, ruperi ale podurilor de gheaţă, formarea de aglomerări de gheţuri pe unele sectoare de râu, cu creşteri artificiale de niveluri şi local depaşirea cotelor de atenţie pe unele râuri mici din bazinele:•Vedea (Călmăţui, Urlui, Vl. Câinelui- aferente judeţului Teleorman), •Argeş (Neajlov, Dâmbovnic, Glavacioc, Sabar, Potop, Râuţor, Colentina- aferente judeţelor Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov), •Ialomiţa (Teleajen, Sărata- aferente judeţului Prahova),•Buzău (Basca Mare, Basca Mică, Slănic, Câlnau - aferente judetului Buzău), •unii afluenţi ai Bârladului ( Vaslui, Racova, Crasna, Simila,Tutova-aferente jud. Vaslui, Berheci, Zeletin-aferente jud.Vrancea, Tecucel, Suhurlui, Geru-aferente jud. Galaţi) •râurile din Dobrogea-aferente judeţelor Constanţa şi Tulcea./ Realitatea TV



8

15.02.2010

Codul galben de inundaţii, prelungitHidrologii au prelungit avertizarea de cod galben de inundaţii şi ruperi ale podurilor de gheaţă, în bazinele hidrografice din 11 judeţe din sud-estul ţării. Atenţionarea care a intrat în vigoare vineri a fost prelungită până azi, la ora 16.00. Bazinele hidrografice vizate sunt Vedea, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Bârlad şi râurile din Dobrogea. În bazinul Vedea ar putea fi afectate Călmăţui, Urlui şi Valea Câinelui, aferente judeţului Teleorman. În ceea ce priveşte bazinul Argeş, sunt vizate râurile Neajlov, Dâmbovnic, Glavacioc, Săbar, Potop, Râuşor şi Colentina, aferente judeţelor Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov.Şi în judeţul Prahova ar putea apărea probleme pe râurile Teleajen şi Sărata, din bazinul hidrografic Ialomiţa, iar în judeţul Buzău ar putea fi depăşite cotele de atenţie pe Bâsca Mare, Bâsca Mică, Slănic, Calnău, din bazinul Buzău.Hidrologii au mai emis avertizare pentru unii afluenţi ai Bârladului - din judeţul Vaslui (Vaslui, Racova, Crasna, Simila,Tutova), pentru Berheci şi Zeletin - din judeţul Vrancea, Tecucel, Suhurlui şi Geru - din judeţul Galaţi, precum şi pentru râurile din Dobrogea, aferente judeţelor Constanţa şi Tulcea. Precipitaţii mixte şi vânt în toată ţaraCerul va fi mai mult noros, cu precipitaţii predominant sub formă de ninsoare în sudul şi sud-estul ţării şi izolat în celelalte regi uni.În sud-estul extrem, la în ceputul intervalului, vor fi pre - ci pitaţii mixte, iar cantităţile de apă vor depăşi izolat 10-15 l/mp. Vântul va avea intensificări, în prima parte a intervalului, de până la 40-50 km/h local în Muntenia şi de 60-70 km/h în Dobrogea, şi va viscoli trecător ninsoarea. Temperaturile se vor încadra între -10 şi 5 grade Celsius. În Capitală, cerul va fi mai mult noros, cu precipitaţii predominant sub formă de ninsoare. Temperaturile se vor încadra între -3 şi 3 grade Celsius. / Evenimentul Zilei

Codul galben de inundatii, prelungit pana la ora 16.00 Hidrologii au prelungit avertizarea de cod galben de inundatii si ruperi ale podurilor de gheata, in bazinele hidrografice din 11 judete din sud-estul tarii, atentionarea fiind valabila de vineri pana luni, la ora 16.00, transmite Mediafax.



9

15.02.2010

Bazinele hidrografice vizate sunt Vedea, Arges, Ialomita, Buzau, Barlad si raurile din Dobrogea.In bazinul Vedea ar putea fi afectate Calmatui, Urlui si Valea Cainelui, aferente judetului Teleorman. In ceea ce priveste bazinul Arges, sunt vizate raurile Neajlov, Dambovnic, Glavacioc, Sabar, Potop, Rausor si Colentina, aferente judetelor Arges, Dambovita, Giurgiu si Ilfov.In judetul Prahova ar putea aparea incidente pe raurile Teleajen si Sarata, din bazinul hidrografic Ialomita, iar in judetul Buzau ar putea fi depasite cotele de atentie pe Basca Mare, Basca Mica, Slanic, Calnau, din bazinul Buzau. Hidrologii au mai emis avertizare pentru unii afluenti ai Barladului - din judetul Vaslui (Vaslui, Racova, Crasna, Simila,Tutova), pentru Berheci si Zeletin - din judetul Vrancea, Tecucel, Suhurlui si Geru - din judetul Galati, precum si pentru raurile din Dobrogea, aferente judetelor Constanta si Tulcea./ Romania Libera online

Cod galben de inundatii in sud-estul tariiHidrologii au prelungit atentionarea cod galben de inundatii pentru sud-estul tarii pana maine la ora 16:00.Fenomenele vizate de avertizare sunt dislocari, ruperi ale podurilor de gheata, formarea de aglomerari de gheturi pe unele sectoare de rau, cu cresteri artificiale de niveluri si local depasirea cotelor de atentie.Datorita situatiei hidrometeorologice actuale si a existentei formatiunilor de gheata pe raurile din sudul si estul tarii sunt posibile cresteri de niveluri si debite si dislocari, ruperi ale podurilor de gheata, formarea de aglomerari de gheturi pe unele sectoare de rau.Vor exista cresteri artificiale de niveluri si local depasirea cotelor de atentie pe unele rauri mici din bazinele: Vedea (Calmatui, Urlui, Vl. Cainelui- aferente judetului Teleorman), Arges (Neajlov, Dambovnic, Glavacioc, Sabar, Potop, Rautor, Colentina- aferente judetelor Arges, Dambovita, Giurgiu si Ilfov), Ialomita (Teleajen, Sarata- aferente judetului Prahova), Buzau (Basca Mare, Basca Mica, Slanic, Calnau - aferente judetului Buzau), unii afluenti ai Barladului ( Vaslui, Racova, Crasna, Simila,Tutova-aferente jud. Vaslui, Berheci, Zeletin-aferente jud.Vrancea, Tecucel, Suhurlui, Geru-aferente jud. Galati), raurile din Dobrogea-aferente judetelor Constanta si Tulcea./ Green Report



10

15.02.2010

Teme similare

După zăpadă a venit potopulDin cauza viiturilor, mai multe sate din judeţele Buzău şi Prahova au rămas izolate, câteva drumuri sunt blocate şi un pod s-a rupt. Topirea masivă a zăpezii din zona de deal şi de munte, dar şi ploile abundente din ultimele zile au făcut ca râurile şi pârâurile să fie afectate de viituri, iar terenurile instabile o iau la vale. Pe pârâul Slănic din judeţul Buzău s-a format o viitură ce angrenează sloiuri de gheaţă spre localităţile din aval. Viitura a afectat deja doi stâlpi de telefonie fixă şi o punte pietonală de lemn în comuna BeceniLa Chiliile, peste 600 de persoane sunt izolate după ce drumul a fost acoperit de o alunecare de teren. Un alt drum judeţean a fost închis în urmă cu două zile pentru că o parte din podul dintre localităţile Pleşcoi şi Pleşeşti s-a surpat. Localnicii sunt nevoiţi fie să meargă pe jos, fie să ocolească 30 de kilometri pe o altă rută."Am intrat în groapă, maşina a ieşit, motorul nu"În zona de munte a judeţului s-au reactivat zilele trecute alunecările de teren, iar 1.500 de oameni din satele Terca şi Ploştina riscă să rămână izolaţi. Alunecările au ajuns la marginea unui drum judeţean, iar pereţii a cinci case aflate în apropiere s-au crăpat deja.„Grupa operativă s-a deplasat pentru monitorizarea situaţiei de urgenţă, anunţându-se şi consiliile locale pentru situaţii de urgenţă din localităţile Beceni, Cernăteşti, Săpoca, Pârscov şi Chiliile", a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Buzău, căpitan Gabriela Boiangiu.O sută de familii izolate de alunecări de terenPeste 100 de familii din satul prahovean Lutu Roşu au rămas izolate din cauza unei alunecări de teren care a blocat căile de acces către sat. În prezent, singurul loc prin care se poate ajunge în localitate este albia pârâului Bertea, prin care se poate trece cu tractorul sau cu căruţa.„Vai de capul nostru. O iarnă ca asta nici că am mai pomenit vreodată. Zăpadă multă, inundaţii şi alunecări de teren. Ne-am aprovizionat cu alimente trecând prin apă, cu o căruţă", a spus Sandu Victor, localnic.



11

15.02.2010

De astăzi, dacă precipitaţiile încetează, autorităţile vor să înceapă construcţia unui pod provizoriu de 40 de metri peste pârâul Bertea, care să facă legătura între satul Lutu Roşu şi restul comunei./ Adevarul, Antena 3

Circa 20 de gospodării inundate, în Dâmboviţa, pe DN 71ATENŢIONAREAproximativ 20 de gospodării din satul dâmboviţean Hăbeni au fost inundate, duminică, în urma topirii zăpezii, fiind afectată şi o porţiune de peste o sută de metri din Drumul Naţional 71 Bucureşti-Târgovişte, unde timp de o oră s-a circulat cu dificultate din cauza apei de pe carosabil.Potrivit primarului comunei Bucşani, Constantin Niţă, în satul Hăbeni au fost inundate 20 de gospodării, iar alte o sută sunt expuse acestui risc.Şi la Brăteşti, în apropiere de Târgovişte, apa a intrat în câteva curţi şi a acoperit, pe o porţiune de peste o sută de metri, carosabilul DN 71 Târgovişte-Bucureşti, care străbate localitatea. Apa s-a retras, dar autorităţile locale avertizează că s-ar putea produce inundaţii şi în alte localităţi din judeţul Dâmboviţa, în condiţiile în care vremea este într-un proces de încălzire./ Gandul

Cu barca, la paine! Se intampla pe strada, in Bucuresti, si nu pe Dunare!Suntem capitala europeana doar pe hartie, altfel parca traim in lumea a treia. Cum se ajunge mai nou la paine, in sectorul 5 din Bucuresti? Cu barca! Si oamenii nu inteleg de ce platesc taxe, impozite, dar nu traiesc pe uscat, la Capitala./ PROTV

Inundaţii în sudul ţării din cauza topirii zăpezii40 de gospodării din Dâmboviţa şi Argeş au fost inundate în ultimele 24 de ore, din cauza precipitaţiilor şi a topirii zăpezii. Cea mai gravă situaţie a fost la Moreni, unde pompierii au încercat toată noaptea să scoată apa din curţile oamenilor. De asemenea, 85 de familii din comuna prahoveană Bertea, au rămas izolate din cauza unei alunecări de teren. Alerta, duminică noapte şi pe râul Buzău. O dragă de foraj dintr-o balastieră a fost smulsă de apă şi purtată în aval. Mastodontul greu de aproape 100 de tone risca să rupă două poduri peste râul Buzău, dacă nu se oprea într-un banc de nisip. Autorităţile sunt hotărâte să amendeze firma proprietară a balastierei pentru că nu şi-a ancorat bine draga. Proprietarul susţine că microcentralele din amonte ar fi de vină că au deversat din lacurile de acumulare o cantitate mai mare de apă decât de obicei. Până la finalizarea anchetei,



12

15.02.2010

toate aceste unităţi au fost anunţate să nu deverseze cantităţi mari de apă, pentru a nu mişca utilajul din loc. În zilele următoare, barja va fi demontată şi reaşezata în balastieră./ TVR 1

Teme de mediu

Localnicii din Victoria, condamnaţi să respire aer contaminatSursa mirosurilor insuportabile ce plutesc prin aerul din Victoria este o enigmă neelucidată de către autorităţile de mediu. Conform măsurătorilor, emisiile de la staţia de epurare a „Viromet" şi de la „Purolite" sunt în limitele normale şi nu se pot aplica amenzi. Când spui Victoria te gândeşti la poalele munţilor Făgăraş şi implicit la o zonă numai bună de a te relaxa la aer curat. Din păcate, realitatea nu este deloc aşa, iar localnicii de aici se plâng că nu mai suportă mirosul din aer.Oamenii spun că poluarea vine dinspre combinatul chimic de la marginea localităţii. Au adresat numeroase reclamaţii autorităţilor locale şi acestea, la rândul lor, au sesizat comisarii Gărzii de Mediu. Chiar dacă în aer se simte adeseori un miros deranjant, măsurătorile efectuate, la faţa locului, indică valori aflate în limita standardelor admise. „Disconfortul este sesizabil, dar atâta timp cât măsurătorile sunt în regulă, practic, nu avem ce face", a precizat Gheorghe Cristian, primarul oraşului Victoria.Apele reziduale miros îngrozitorLocalnicii din Victoria au început să se plângă din nou de mirosurile neplăcute la începutul lunii ianuarie, când firma „Purolite", producător de răşini, şi-a reluat activitatea. Oamenii spun că mirosurile nu vin de altundeva decât de la staţia de epurare a „Vriomet", unde de fapt ajung apele reziduale rezultate în urma procesului de producţie desfăşurat de „Purololite". Oamenii spun că societatea este cunoscută însă, ca o oaie neagră peste hotare, unde are astfel de puncte de lucru şi unde de altfel a fost şi sancţionată pentru poluare.„Am fost şi noi la faţa locului împreună cu cei de la Purolite care au efectuat măsurătorile şi am observat că totul este în regulă. Din păcate, cu nasul nu putem să demonstrăm că există poluare şi nici să dăm amenzi", a explicat Marian Baciu, inspector în cadrul Compartimentului de Mediu al Primăriei.Aparat de măsurare a poluării din aer



13

15.02.2010

Edilii intenţionează să achiziţioneze, în decursul acestui an, un aparat performant cu care să poată efectua măsurători ale emisiilor din aer. „Vrem să-l omologăm şi să facem şi noi măsurători, pentru a fi siguri că monitorizarea este făcută corect. În cazul în care se dovedeşte că sunt nereguli vom putea să acţionăm", ne-a mai spus Marian Baciu.Reprezentanţii „Viromet" sunt de cu totul o altă părere şi spun că mirosurile pestilenţiale nu ar proveni de la staţia de epurare din incinta societăţii. „Obligaţia noastră este de a epura aceste ape reziduale. De aer nu ne putem ocupa. Emisiile din aer nu sunt de la noi, sunt de un alt specific şi nu au legătură cu impurităţile din apă. Volatilitatea se produce înainte ca apele să ajungă la noi, respectiv la cine le emite. Noi am investit două milioane de euro în staţia de epurare, iar acest proces se realizează într-un sistem închis şi nu ar avea cum să emane mirosuri", a susţinut Ciprian Ţeţiu, şeful Departamentului Calitate Mediu al „Viromet".Există şi depăşiri de valoriCele două companii au recunoscut că au exitat şi situaţii în care încărcarea cu aminoacizi a apelor provenite de la Purolite a fost peste valorile prevăzute. Reprezentanţii Purolite spun însă, că mirosurile nu provin din instalaţiile lor. „În urma investigării situaţiei din 4.01.2010 s-a descoperit că toţi parametrii de proces au fost normali. Pentru ziua respectivă ni s-a raportat o valoare mai mare a conţinutului de amine din apele reziduale, dar PH-ul acestor ape a fost în limitele normale şi nu ar fi trebuit să creeze miros", se precizează în adresa pe care Purolite a transmis-o edililor locali./ Adevarul

Romanii isi otravesc singuri apele cu uleiul alimentar folosit la gatitChiar daca Uniunea Europeana ne impune sa reciclam uleiul alimentar, in Romania nu exista decat un singur centru pentru acest procedeu. Oricum, este mai usor de aruncat la chiuveta, fara sa pese cuiva ca un litru de ulei ars ar putea polua un lac intreg./ PROTV

Problemă naţională: bălegarul otrăveşte fântânile Din acest an, Ministerul Mediului i-ar putea obliga pe ţărani să împrăştie îngrăşământul pe câmp, după program. Sudul României figurează printre zonele din Uniunea Europeană în care apele subterane conţin niveluri crescute de nitraţi.



14

15.02.2010

Aşa arată un raport referitor la implementarea Directivei Nitraţilor, publicat joi de Comisia Europeană. Acesta mai specifică faptul că folosirea fertilizatorilor chimici şi organici cu nitraţi în agricultură este o sursă importantă de poluare a apei în Europa.„Deşi sunt vitali pentru creş terea recoltelor, nitraţii dăunează oamenilor, iar în unele regiuni,şi acestea nu sunt puţine, nivelul nitraţilor se află la cote alarmante”, concluzionează specialiştii. Război bălegarului din curţile oamenilorDe aceea, autorităţile anunţă declanşarea războiului pentru mediu. Şi încep cu bălegarul din curţile ţăranilor. „Asta pentru că pânza freatică de sub aproape 2.000 de localităţi din România conţine apă poluată cu nitraţi, clor şi fosfaţi, fapt ce duce la îmbolnăviri şi chiar decese”, explică reprezentanţii Ministerului Mediului. Aceştia intenţionează să-i oblige pe săteni să-şi facă platforme speciale în care să depoziteze mizeria de la animale, iar pe primari să ţină evidenţa îngră şământului natural. „Excrementele de animale conţin amoniac, azot (nitraţi), fosfor (fosfaţi), calciu, fier, magneziu şi altele. Cea mai «dăunătoare» e mizeria de la vaci şi porci”, susţin zootehniştii. În replică, ţăranii spun că strategia - care ar trebui să intre în vigoare anul acesta – conţine prevederi absurde şi că ar fi mult mai bine dacă li s-ar construi canalizări. Dejecţiile, împrăştiate după un program clarPotrivit programului guvernamental, gunoiul de grajd va putea fi folosit ca îngrăşământ pentru terenurile agricole doar în perioada 1 februarie-30 octombrie, iar gunoiul animalier fermentat (mraniţă) şi dejecţiile lichide - între 15 ianuarie şi 30 octombrie. Aceste intervale sunt valabile pentru culturile de toamnă, iar până atunci sătenii care au animale vor trebui să betoneze un loc unde să depoziteze excrementele animalelor. În cazul culturilor de primăvară, gunoiul de grajd poate fi dus pe câmp între 1 ianuarie şi 30 iunie, respectiv între 1 septembrie şi 31 decembrie, în timp ce mraniţa şi dejecţiile lichide – doar între 15 ianuarie şi 30 iunie. Toate aceste acţiuni se vor face sub supravegherea autorităţilor locale, care vor trebui să noteze de la ce animale provine îngră şământul, vârsta animalului şi cantitatea de bălegar împrăştiată. În nici un caz, spun autorităţile, excrementele nu vor mai fi duse pe terenurile neagricole. REACŢII„Nu poţi să ţii evidenţa bălegarului!”



15

15.02.2010

„Măsura e o aberaţie”, consideră primarul comunei Romuli (Bistriţa-Năsăud), Ion Moniţă, reprezentantul uneia dintre instituţiile care vor trebui să monitorizeze bălegarul. Edilul se referă atât la sumele pe care ţăranii ar urma să le scoată din buzunar în urma aplicării acestui program, cât şi la efortul cerut autorităţilor locale.„Nu putem face aşa ceva! De ce nu interzic aruncarea îngră şămintelor chimice pe terenuri? Guvernanţii cred că badea Ion din deal are bani să-şi facă platformă de beton în curte şi că nu ştie când să arunce balega pe câmp, ca să fie pământul bun.” Pe de altă parte, viceprimarul comunei Iara (judeţul Cluj), Dănilă Bica, consideră că planul ecologic este bun, dar imposibil de aplicat: „Nu poţi să ţii evidenţa bălegarului, e o prostie!”. „Lumea duce gunoiul în spatele casei, aşa se face”Nici Alexandru Chirilă, un ţăran din comuna Sâncel (Alba), nu vede cu ochi buni planul antipoluare: „Păi, animalele nu fac pe unde apucă, în curte sau la câmp? Şi ce-are dacă faci o gropă şi-l îngropi, de ce trebuie platformă de beton?”. „Lumea duce gunoiul în spatele casei. Se depozitează iarna pe pământ, se lasă la fermentat, începe să fermenteze vara, putrezeşte, iar în iarna următoare se duce la câmp. Aşa e din moşi strămoşi la ţară. Iar urina de la animale se pune peste gunoi, tocmai ca să nu se infiltreze în pânza freatică”, explică şi un ţăran din Neamţ.Bărbatul este de părere că, înainte de a-i obliga să-şi facă platforme, autorităţile ar trebui să introducă canalizare la sate, pentru că cei mai mulţi ţărani s-au racordat deja la apă, au băi, iar apa menajeră ajunge direct în pânza freatică. „Asta poluează mai rău decât bălegarul aruncat pe pământ, care nu afectează solul mai jos de 20 de centimetri”, mai spune nemţeanul. „Şi ce are dacă faci o groapă şi arunci bălegarul acolo, de ce trebuie să fie platformă betonată?”, ALEXANDRU CHIRILĂ, ţăran din comuna Sâncel (Alba)EXPLICAŢIILE MEDICILOR Consumul de apă cu nitraţi poate cauza moarteaÎn judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ, Vrancea, Ialomiţa, Satu-Mare, Arad, Bihor, Timişoara, Hunedoara, Dolj, Olt, Bistriţa şi Mureş sunt cele mai multe localităţi unde apele subterane de mică adâncime sunt poluate cu nitraţi. Cele mai multe dintre fântânile localnicilor se alimentează cu apă subterană de suprafaţă.



16

15.02.2010

Potrivit medicilor, apa poluată se poate bea fără probleme, dar doar dacă este supusă periodic la analize. Altfel, cei care o consumă riscă boli dintre cele mai grave. Osteoporoză, ciroze, virusuri hepatice şi diabetProfesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie, aten ţionează că o persoană care bea apă poluată cu nitraţi riscă tulburări de memorie, de concentrare şi ameţeli. În plus, inima, plămânii şi creierul celui care o bea nu mai sunt bine oxigenate. Totodată, în astfel de cazuri poate apărea şi cancerul.„La copiii sugari, apa cu nitraţi este fatală: pot muri chiar de la un singur pahar cu lichid de acest gen. În cazul persoanelor adulte, şi cantităţile mici de nitraţi sunt fatale, dar în timp”, arată Gheorghe Mencinicopschi. Şi clorul din apă poate duce la cancer, potrivit medicului, în timp ce fierul este bun numai pentru copii, femei însărcinate sau care alăptează, pentru bărbaţi până în 40 de ani şi femei până la menopauză.„Pentru bărbaţii trecuţi de această vârstă şi pentru femeile aflate la menopauză, cantităţile mari de fier duc la apariţia cirozelor şi virusurilor hepatice”, explică Mencinicopschi.În ceea ce priveşte fosfaţii, cantităţile mari provoacă apariţia osteoporozei şi a fragilităţii osoase. „Nu există studii care să arate câţi oameni s-au îmbolnăvit pentru că au consumat cantităţi mari de nitraţi, clor, fier sau fosfaţi, însă cazurile tot mai dese de diabet de tip II, de forme de cancer şi de obezitate, care apar la vârste tot mai înaintate arată că numărul îmbolnăvirilor este mare”, a conchis profesorul. „La sugari, apa cu nitraţi e fatală: pot muri chiar de la un pahar cu lichid de acest gen“, GHEORGHE MENCINICOPSCHI, specialist în alimentaţie Apa, extrem de periculoasă în 1.963 de localităţiNitraţii se regăsesc din abundenţă în apa din 1.963 de localităţi - cele mai multe sate şi comune situate în zone inundabile din judeţele Suceava, Neamţ, Vrancea, Ialomiţa, Dolj, Olt, Satu-Mare, Arad, Bihor, Timiş, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara şi Mureş. Locuitorii de aici sunt sfătuiţi de specialişti să nu consume apă din fântâni, întrucât riscă să se aleagă cu boli de inimă, de plămâni, osteoporoză, diabet, cancer sau chiar să moară./ Evenimentul Zilei



17

15.02.2010

Strategii de conservare a naturii in Delta DunariiAdministratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) implementeaza un proiect de conservare a naturii in ariile protejate dunarene. Proiectul se numeste DANUBEPARKS si are ca scop dezvoltarea si implementarea de strategii transnationale pentru conservarea Patrimoniului Natural al Dunarii, informeaza Mediafax.Unul din scopurile infiintarii acestui proiect este imbunatatirea conservarii naturii in ariile protejate dunarene precum si schimbul de experienta in managementul aplicat in aceste arii naturale. In acest sens, in perioada 12-16 ianuarie, o delegatie din cadrul ARBDD Tulcea a efectuat o deplasare in Parcul National Duna – Drava din Ungaria si Parcul Kopacki Rit din Croatia.Grupul de lucru dedicat Pasarilor s-a reunit in localitatea Kolked din Ungaria la care au participat reprezentanti ai ariilor naturale protejate si experti din Germania, Austria, Ungaria, Serbia, Croatia, Bulgaria si Romania.Discutiile s-au axat pe Strategia Vulturului Codalb si toti partenerii au avut ocazia sa invete din masurile de conservare aplicate si sa afle principalele probleme si interese ale celorlalti parteneri de proiect.Participantii din partea ARBDD Tulcea au prezentat istoricul situatiei codalbului in Dobrogea, si in particular pe teritoriul RBDD, si perspectivele evolutiei populatiei acestuia. In a doua parte a intalnirii a fost prezentata activitatea de monitorizare a vulturului codalb in arii protejate unde acesta este frecvent intalnit si a avut loc un schimb de informatii utile referitoare la protectia acestei specii.Intalnirea a oferit prilejul discutarii strategiei comune pentru Prundarasul Gulerat Mic si Lastunul de Mal. Excursiile in teren din Parcul National Duna Drava si Parcul Natural Kopacki-Rit s-au focalizat pe Vulturul Codalb putandu-se observa mai multe cuiburi intrucat majoritatea perechilor reproducatoare de pe traseul Dunarii traiesc in aceasta zona.Proiectul DANUBEPARKS va materializa protectia vulturului codalb in RBDD Tulcea prin demararea a patru directii de actiune. Prima este monitorizarea acestei specii prin folosirea de inele colorate, proiect inceput in 1976 in Suedia si la care, prin acest proiect, aderam in acest an. Inelele colorate vor indica zona de provenienta a exemplarului inelat si anul inelarii.



18

15.02.2010

A doua directie de actiune este monitorizarea codalbului folosind telemetria satelitara. Prin acest program se vor fixa emitatoare satelitare pe un adult si un juvenil de codalb, urmarindu-se pe o perioada de trei ani dinamica deplasarilor lor.Apoi urmeaza informarea pe viu a publicului interesat despre activitatea la un cuib de codalb prin intermediul unei camere web fixata la cuib si apoi construirea si montarea unui numar de 10 cuiburi artificiale si monitorizarea lor.Toate aceste actiuni sunt programate a fi realizate pe o perioada de 3 ani./ Green Report

Alte ştiri

Prigoana jr., stapan de helestee in Delta, luate fara licitatie O firma a lui Honorius Prigoana a concesionat, fara licitatie, de la Consiliul Judetean Tulcea, doua helestee in Delta Dunarii, ce se intind pe 200 de hectare. Potrivit contractului incheiat, firma lui Prigoana junior, care nu are ca obiect de activitate piscicultura, trebuie "sa puna in functiune instalatiile de pompare, sa inunde intreaga suprafata si sa populeze helesteele cu peste". Firma Pasaj Comalim SRL Bucuresti, la care unul dintre fiii omului de afaceri Silviu Prigoana, Honorius, detine 40 la suta din actiuni, a concesionat recent de la Consiliul Judetean (CJ) Tulcea doua helestee cu o suprafata de 200 de hectare, contra sumei de 210 lei/ha/an. Redeventa pe care o va plati firma lui Honorius pentru aceste bazine piscicole este mult mai mica decat cea reala, potrivit specialistilor in piscicultura. "Redeventa reala pentru un hectar de amenajare piscicola este de cel putin 500 lei, iar daca sunt mai multe oferte suma poate fi si mai mare", ne-a spus inginerul in piscicultura Grigore Vramulet. Cele doua helestee au fost concesionate prin incredintare directa, desi a existat o oferta si de la alta firma, SC Piscicola Tulcea detinuta de un afacerist local. Oferta acestuia a fost insa descalificata si nu a mai avut loc licitatia anuntata de CJ Tulcea. Presedintele comisiei de licitatie, Constantin Cabuz, care este secretar al Consiliului Judetean Tulcea, sustine ca "nu a avut loc o licitatie pentru ca firma Pasaj Comalim a facut uz de dreptul de preemtiune, motivand ca detine active esentiale pe terenul concesionat pentru desfasurarea pisciculturii in aceste helestee". "Firma care va administra cele doua bazine piscicole a prezentat un plan de afaceri privind utilizarea acestor terenuri ce apartin domeniului public al judetului Tulcea. Conform acestui plan de afaceri, am convenit cu reprezentantii firmei sa puna in



19

15.02.2010

functiune instalatiile de pompare, sa inunde intreaga suprafata si sa populeze helesteele cu peste. Daca nu vor respecta clauzele convenite, Consiliul Judetean Tulcea va rezilia contractul de concesionare a terenului piscicol", a mai spus Cabuz. Primarul comunei Maliuc, Gheorghe Manole, pe teritoriul careia se afla aceste terenuri piscicole, nu este insa prea increzator in succesul afacerii. "Este o bataie de joc ceea ce se intampla pe terenurile piscicole din apropierea satului Partizani. Statia de pompare pe care o detine o firma de-a lui Prigoana nu a mai functionat din 2008, cand inginerul piscicol Duan, care facea piscicultura aici de cateva decenii, a fost fortat sa paraseasca ferma. In 2008 apa a fost scoasa din helestee, iar instalatiile de pompare nu au mai functionat. Primaria Maliuc a facut demersuri la Consiliul Judetean sa cedeze aceste terenuri si alte bazine piscicole nefolosite pentru cresterea pestelui din complexul piscicol Rusca in administrarea comunitatii locale. Facem aceasta solicitare pentru ca satenii din Partizani nu au unde sa pasca animalele, iar firme de aiurea care le concesioneaza le lasa parloaga sau le utilizeaza ilegal pentru agricultura", sustine primarul. Silviu Prigoana: "nu stiu cu precizie ce vom face acolo" Secretarul CJ Tulcea, Constantin Cabuz, confirma ca amenajarea piscicola concesionata acum de firma la care este actionar Honorius Prigoana a fost gestionata, in ultimii trei ani, de o alta firma care are aceiasi asociati si ca terenul nu a fost utilizat de societatea respectiva pentru cresterea pestelui, cum era prevazut in contractul care a expirat la finele anului trecut. "Desi s-a invocat neeligibilitatea ofertei de concesionare a firmei Pasaj Comalim pentru ca asociatii nu au respectat contractul anterior, juridic nu se poate sustine acest punct de vedere, pentru ca este vorba de o alta persoana juridica", a spus Cabuz. Firma lui Honorius Prigoana, Pasaj Comalim, nu are experienta in afaceri piscicole, deruland doar comert cu produse alimentare. De altfel, acesta este un alt motiv de neeligibilitate pentru incheierea contractului cu CJ Tulcea. Presedintele Consiliului Judetean Tulcea, Victor Tarhon (PDL), spune insa ca nu a favorizat familia Prigoana. inu am intervenit pentru a-l favoriza pe Honorius Prigoana, toata raspunderea pentru concesionarea terenului apartine juristilor CJ din comisia de licitatie, care trebuie sa respecte legea", a declarat Tarhon. Implicarea politicului in afacere este contrazisa si de omul de afaceri Silviu Prigoana. "Vom face afaceri piscicole in Delta. Desi detinem active acolo de trei ani, pana acum nu am putut sa investim pentru ca nu aveam contract de concesiune cu Consiliul Judetean Tulcea. Nu stiu cu precizie ce vom face acolo, ca de



20

15.02.2010

afacere se ocupa dl Tanase, fostul ambasador din Bulgaria, dar vom face investitii. stiu insa ca nu a fost o interventie politica pentru a castiga concesiunea. Gura lumii e sloboda, dar nu au spus nimic atunci cand am pierdut la licitatii organizate de primari PDL, cum a fost la Valcea", a precizat Prigoana. Familia Prigoana mai are si alte legaturi de afaceri cu administratia judetului Tulcea. Societatea Rosal Green Energy, la care Honorius Prigoana detine 70 la suta din capital, s-a asociat cu o alta firma din Bistrita si realizeaza un parc eolian pe islazul comunal concesionat de la Primaria Valea Nucarilor. ën plus, Silviu Prigoana face demersuri pe langa primarul PDL al orasului Sulina sa-i concesioneze zeci de hectare pe plaja Sulina pentru realizarea unui miniaeroport si pentru construirea unui parc eolian. Potrivit unor surse, doar conflictul juridic pe care il are Primaria Sulina cu ARBDD privind administrarea plajei a intarziat planurile de afaceri ale familiei Prigoana pe plaja Sulina./ Romania Libera

Teme internaţionale

Defrişările şi poluarea, probleme resimţite de româniDefrişarea pădurilor şi poluarea sunt principalele probleme de mediu resimţite de români, se arată într-un studiu realizat pro bono de compania Synovate pentru filiala din România a prestigioasei organizaţii nonguvernamentale de mediu WWF.Mai mult de jumătate din persoanele care intenţioneză ca în viitor să facă donaţii pentru cauze de mediu consideră că protecţia pădurilor este o cauză importantă pentru care ar dona bani, iar mai mult de o treime dintre acestea ar face donaţii pentru probleme ca managementul deşeurilor şi protecţia Dunării. Poluarea aerului şi a apei, poluarea industrială, lipsa parcurilor şi, în general, a spaţiilor verzi, precum şi ameninţările cu dispariţia a unor specii de animale reprezintă, de asemenea, motive de îngrijorare în rândul românilor. WWF consideră drept o prioritate protejarea şi conservarea pădurilor din România, cu atât mai mult cu cât ţara noastră găzduieşte 300.000 de hectare de păduri natural intacte. Unul dintre obiectivele principale ale proiectelor desfăşurate de WWF în România este conservarea acestor zone, prin promovarea şi implementarea unui management forestier durabil, care să aducă beneficii pe termen lung.



21

15.02.2010

În acelaşi studiu se mai arată că aproape jumătate dintre persoanele intervievate nu au donat niciodată şi nici nu intenţionează să o facă pe viitor, acesta motivând ca principal impediment lipsa banilor, dar şi lipsa încrederii că banii ajung acolo unde trebuie. ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ NU E O PROBLEMĂCercetarea mai relevă faptul că, în opinia românilor, problema încălzirii globale şi cea a schimbărilor climatice nu reprezintă o prioritate de mediu pentru România. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate cunosc campania Earth Hour şi aproximativ un sfert au afirmat că familia lor a luat parte la evenimentul organizat anul trecut în România de către WWF, la care Jurnalul Naţional a fost partener media. Unul dintre cele mai importante evenimente organizate de WWF la nivel global pentru a atrage atenţia asupra acestor schimbări climatice, Earth Hour (Ora Pământului), va fi organizat şi în acest an, la data de 27 martie. Timp de o oră, începând cu ora 20:30, oameni din întreaga lume vor stinge luminile pentru a marca simbolic preocuparea din ce în ce mai acută pentru găsirea unor soluţii la problema schimbărilor climatice. Studiul Synovate este reprezentativ la nivel urban naţional şi a implicat 889 de respondenţi, bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 64 ani. Studiul a fost realizat în luna noiembrie 2009./ Jurnalul naţional

Deşertificarea ameninţă 38% din PământRegiunea mediteraneană s-ar putea transforma în curând dintr-un rai al naturii într-o mare de nisip.Peste o treime din solul Terrei (38%) este ameninţat de deşertificare, potrivit unui nou studiu publicat în International Journal of Life Cycle Assessment. Studiul a descoperit că opt dintre cele 15 eco-regiuni sunt pe cale să devină deşert, incluzând zone de coastă, câmpii, regiunea mediteraneană, savane, stepele temperate, tropicale şi subtropicale."Cel mai mare risc de deşertificare (7.6 din 10 pe o scală produsă din indicatori ai deşertificării) se află în regiunile uscate subtropicale - Africa de Nord, ţările din Asia Mică, Australia, sud-vestul Chinei şi vestul Americii de Sud", a declarat Montserrat Nunez, principalul autor al studiului şi cercetător la institutul Agro Food Research and Technology (IRTA). Multe dintre aceste regiuni sunt transformate deja în deşerturi.



22

15.02.2010

Zonele rămase prezintă şi ele un risc puternic. Zonele mediteraneene şi stepele tropicale şi subtropicale au primit scorul de 6.3 din 10, în timp ce zonele de coastă şi câmpiile, 4 din 10."Folosirea pământului fără cap duce la degradarea solului. Dacă acest lucru se întâmplă în zonele aride, semi-aride, uscat şi sub-umide, precum Spania, se va ajunge la deşertificare, iar efectele sunt ireversibile. Pământurile vor deveni inutilizabile", explică Nunez. Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi că schimbările climatice accelerează procesul de deşertificare.Folosirea fără cap a pământului include păşunarea excesivă, supra-cultivarea şi defrişările. Cele patru semne ale deşertificării sunt ariditatea, eroziunea, supra-exploatarea stratului acvifer şi riscul de incendii./ Realitatea TV



23

15.02.2010

PRESA LOCALĂ

DIRECŢIA APELOR OLT

Pericol de inundaţii la PleşoiuPericol de inundaţii în comuna Pleşoiu din judeţul Olt. Administraţia Naţională de Meteorologie, prin Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Olt a informat duminică Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Olt că pe pârâul Beica din localitate s-a depăşit cota de atenţie cu 14 centimetri. Gospodăriile localnicilor sau terenurile pot fi afectate de inundaţii. Centrul Operaţional al ISU Olt a trimis atenţionarea către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Pleşoiu, iar situaţia este monitorizată permanent. Până la închiderea ediţiei nu s-au înregistrat locuinţe sau terenuri afectate de ape. În pericol de a fi inundate au fost şi localităţile Văleni şi Ghimpeţeni. Pompierii au fost solicitaţi duminică pentru a interveni să spargă mai multe bucăţi de gheaţă care s-au adunat în zona podului dintre cele două comune, care traversează pârâul Vedea. „Cantităţile mari de zăpadă şi ploaie căzute în ultimele zile în judeţul Olt au dus la creşterea debitelor râurilor şi pârâurilor. În localitatea Pleşoiu s-a depăşit cota de atenţionare, iar între localităţile Văleni şi Ghimpeţeni s-au adunat blocuri de gheaţă, care au pus în pericol locuinţele oamenilor. Pompierii militari au intervenit pentru distrugerea gheţii, iar pericolul de inundaţii a fost înlăturat. Până în prezent, în judeţul Olt nu s-au înregistrat locuinţe sau terenuri inundate“, a relatat Alin Băsăşteanu, purtătorul de cuvânt al ISU Olt./ Gazeta de OLT

Ungureanu, acuzat de facilitarea obtinerii unor contracte pentru o firma apropiata familie

Interes public sau privat?În urmă cu aproximativ două săptămâni, prefectul Petre Ungureanu a sărit cu gura la toate persoanele care ar avea şanse în perioada următoare să fie desemnate drept candidaţi la Primăria Râmnicului din partea PSD. El a făcut demersuri repetate la Bucureşti, trimiţând vrafuri de hârtii prin care solicita destituirea directorului Direcţiei Apelor Olt, Ion Matei, care este în acelaşi timp şi şeful organizaţiei municipale a PSD



24

15.02.2010

Vâlcea şi consilier municipal. Prefectul ameninţa că a făcut toate demersurile necesare la Bucureşti şi aşteaptă o decizie oficială de destituire a directorului Matei. De „furcile declarative” ale prefectului nu a scăpat nici fostul său coleg, Remus Grigorescu, cel care este şi el pe lista cu favoriţi pentru a candida la alegerile parţiale care urmează să fie organizate în Râmnic. Lui Grigorescu, Ungureanu i-a transmis să nu mai facă nici un fel de referire la activitatea sa la Prefectură, deoarece, în caz contrar, ar începe şi el să vorbească. Interesul lui Petre Ungureanu pentru Direcţia Apelor Olt pare să fie însă legat de cel al PD-L, chiar dacă prefectul ar trebui să fie apolitic, deoarece, în ultimele luni, PD-L a încercat să impună anumite firme care să încheie contracte de închiriere de utilaje cu Direcţia Apelor Olt. Ungureanu este acuzat prin intermediul unei sesizări care ne-a parvenit la redacţie şi de faptul că în spatele insistenţei sale de a apăra directorii pedelişti s-ar ascunde de fata interese personale. Cheltuieli şi achiziţii nejustificate la Ape Conform unui ordin al ministrului emis la sfârşitul anului trecut, directorii aflaţi în concediu medical trebuiau înlocuiţi interimar de persoane din cadrul instituţiei respective. În cele trei luni în care directorul Ion Matei a fost în concediu medical, funcţia de director al Direcţiei Apelor Olt a fost preluată de Dorin Dobrişan. Fiindcă numirea acestuia nu a respectat întocmai prevederile ordinului, Dobrişan nefăcând parte din structurile direcţiei, Ion Matei ar putea face în perioada următoare demersuri pentru a-şi recupera salariul. „Directorul Ion Matei a deranjat foarte multă lume din grupurile de interese care se instalaseră în instituţie şi în jurul acesteia după pensionarea fostului manager, Tudor Şindilaru. A lăsat instituţia fără nici o datorie şi a găsit-o, după doar trei luni, cu datorii imense, de 11 miliarde la CAS şi 4 miliarde TVA. Veniturile instituţiei au scăzut foarte mult prin mijloace dubioase.”, se precizează în sesizarea care ne-a parvenit la redacţie. „În ultimele trei luni, în loc să se achite obligaţiile curente şi prioritare (salariile şi contribuţiile la stat), la Direcţie au fost făcute achiziţii nejustificate, la preţuri exorbitante. În luna decembrie, prin modificarea listei de investiţii, Direcţia Apelor Olt a achiziţionat de la firma SC Podium SRL, o apropiată a familiei prefectului Petre Ungureanu, utilaje a căror utilitate nu era prioritară. Se puteau face anunţuri, cereri de ofertă, însă nu s-a făcut nici un fel de formă de achiziţie. Plata s-a făcut printr-o compensare urgentă. Firma respectivă, care aparţine unei rude a soţiei domnului prefect Ungureanu, este şi cea care a



25

15.02.2010

câştigat licitaţia pentru catering la Prefectură, pe fonduri europene.”, mai precizează cititorul Impact Real. SC Podium SRL, abonată la contracteÎntr-adevăr, Instituţia Prefectului Vâlcea a publicat, la începutul anului, o cerere de ofertă pentru firmele interesate în vederea asigurării serviciilor de catering la instituţie, termenul limită pentru depunerea ofertelor fiind 20 ianuarie 2010. Finanţarea contractului care a fost atribuit este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Mecanismul Financiar al Statelor SEE (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Câştigătoarea licitaţiei a fost desemnată SC Podium SRL Olăneşti. Întrebat de redactorii Impact real ce poate comenta în legătură cu alegerea firmei respective şi cu legăturile sale cu aceasta, Ungureanu a negat orice implicare. „Este exclus ca SC Podium SRL să aibă vreo legătură cu familia mea. Nu ştiu ce licitaţii şi ce contracte se fac la Direcţia Apelor Olt.”, afirmă Petre Ungureanu. Administratorul firmei SC Podium SRL, Dalia Manuela Marinoiu, declară la rândul său că nu este dispusă să ofere amănunte despre familia sa sau afacerile pe care firma sa le desfăşoară. „Nu mă interesează ce se spune despre activitatea firmei. Nu mi se pare necesar să dau informaţii despre activitatea firmei. Acest lucru ne priveşte pe mine şi pe angajaţii mei şi pe nimeni altcineva.”, declară aceasta. La rândul său, Ion Matei, directorul Direcţiei Apelor Olt, a afirmat că ştie ceva în legătură cu aceste achiziţii, dar nu a dorit să dea amănunte. „Nu vă pot spune nimic în legătură cu aceste achiziţii, deoarece poziţia în care mă aflu acum, de director al Direcţiei Apelor Olt, nu îmi permite să fac declaraţii publice în legătură cu acest lucru. Probabil că sunt un personaj incomod, şi de aceea s-a luat de mine prefectul. Eu nu vrea să fac altceva decât să-mi fac treaba aici, iar prioritate pentru mine este, în acest moment, achitarea salariilor. Nu doresc să pun instituţia unde lucrez acum într-o lumină proastă luându-mă la ceartă cu prefectul.”, a apreciat Ion Matei. Ion Matei, incomod pentru PD-LAtitudinea prefectului Petre Ungureanu faţă de anumiţi pesedişti pare să aibă mai mult conotaţie politică decât una care ţine de conduita normală a unui prefect apolitic. Recent, Ungureanu l-a jignit chiar pe Matei, făcându-l nesimţit. Ultimele preocupări ale prefectului în acest sens sunt demersurile pentru a vedea cât mai mulţi pesedişti în şomaj. Pentru a-l lăsa pe social-democratul Ion Matei fără funcţia de director la Ape, Ungureanu a făcut câteva drumuri la Bucureşti, a trimis sesizări şi adrese, deşi recunoaşte că,



26

15.02.2010

momentan, Matei deţine funcţia legal, după ce ambele ordonanţe de urgenţă care permiteau schimbarea directorilor PSD au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională. „Ce se va întâmpla la Ape depinde de ministrul Mediului. E o situaţie ciudată acolo, dar în realitate suntem într-un cadru legal. Domnul Matei are un contract de management, întrerupt o perioadă pentru că s-a îmbolnăvit de pedelită, timp în care i-a ţinut locul domnul Dobrişan. Eu am cerut pentru directorii PSD verificări la sânge, la toate organele competente, cât şi verificarea diagnosticelor. Se pare că oamenii erau bolnavi cu adevărat. Când a ajuns la limita pensionării, cu două, trei zile înainte, domnul Matei s-a întors la serviciu, cu nesimţire, cu tupeu. Luni, trebuia să se ducă la Autoritatea Naţională a Apelor, să i se facă evaluarea, dar nu s-a dus. A fost evaluat în lipsă, pentru că a invocat că are sprijinul UDMR, pentru că soţia lui este de etnie maghiară. Am trimis o adresă la Bucureşti pentru schimbarea lui din funcţie şi mi s-a spus că va fi pus pe liber.”, admite Petre Ungureanu. În realitate, soţia lui Ion Matei este într-adevăr unguroaică, iar soacra sa face parte din forurile de conducere a unei organizaţii judeţene a UDMR. Guvernul PDL-UDMR se pare că a găsit o breşă legislativă pentru a încerca din nou să-şi impună oamenii la conducerea instituţiilor deconcentrate, prin adoptarea unui nou proiect de lege. Conform acestuia, numirea unei persoane la conducerea unui serviciu deconcentrat va fi decisă pe baza unui principiu care va ţine mai mult de funcţia publică şi nu de criterii politice, iar directorii vor trebui să «recapete» statutul de funcţionari publici, lucru care nu se ştie după ce criterii se va face.Grigorescu şi Ungureanu, „soţ şi soţie”?Prefectul Petre Ungureanu şi-a îndreptat tunurile şi asupra unui alt pesedist, fostul prefect Remus Grigorescu. Ungureanu i-a atras acestuia atenţia că „nu e normal, după ce ai divorţat de nevastă sau te-a lăsat, să spui că a fost curvă, te compromiţi.”, a afirmat Ungureanu, drept replică la o serie de critici lansate de fostul prefect de Vâlcea, pe tema implicării familiei sale în procesul de retrocedare către urmaşii boierului Lahovari. Ungureanu l-a sfătuit pe Grigorescu să nu mai comenteze prea mult dacă doreşte să mai aibă carieră politică. În caz contrar, el a ameninţat că va trece la lucruri mult mai grele. (Impact real)



27

15.02.2010

Teme de mediu

Proprietăţi private au fost încadrate nejustificat în Parcul Naţional CoziaSenatorul Emilian Frâncu l-a interpelat recent pe ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, ca urmare a multiplelor sesizări venite de la cetăţeni din oraşul Călimăneşti. Interpelarea senatorului Frâncu a avut titlul „Delimitarea şi zonarea Parcului Naţional Cozia“ şi următorul conţinut:„În cursul audienţelor din judeţul Vâlcea, colegiul meu electoral, am primit o serie de sesizări din partea unor cetăţeni din oraşul Călimăneşti, a Sfintei Mănăstiri Cozia şi a Primăriei Oraşului Călimăneşti cu privire la delimitarea exterioară şi zonarea internă a Parcului Naţional Cozia. Potrivit acestora, proprietăţile lor private, dobândite prin acte de vânzare-cumpărare incluse în intravilanul staţiunii Călimăneşti-Căciulata, au fost încadrate nejustificat în Parcul Naţional Cozia. Cu toate că pe parcursul elaborării Planului de Management, lucrare depusă la Ministerul Mediului şi Pădurilor, neaprobată până în prezent, s-a insistat pentru corectarea limitei externe, precum şi a zonării interne a Parcului Naţional Cozia, atât la Administraţia Parcului, cât şi la Consiliul Consultativ şi Ştiinţific al acestuia, nu s-a rezolvat solicitarea celor afectaţi, deşi în actele normative OUG 236/2000, Legea 462/2001, Legea 345/2006 şi altele este prevăzută posibilitatea corectării limitei externe a Parcului Naţional Cozia şi a zonării interne.Având în vedere cele mai sus menţionate, vă rog să-mi precizaţi, d-le Ministru, dacă una dintre următoarele soluţii propuse de petenţi este viabilă:1. Scoaterea celor cca. 5000 mp teren forestier privat limitrof DN7, situat în intravilanul Staţiunii Călimăneşti – Căciulata – Cozia, în afara Parcului Naţional Cozia (legislaţia permite această corectare în limita a 5% din suprafaţa totală a Parcului Naţional Cozia)2. Refacerea zonei interne a Parcului Naţional Cozia astfel încât cei 5000 mp pădure, terenuri forestiere, să fie scoase din zona de conservare specială (încadrare pentru care nu există niciun temei ştiinţific), zona fiind puternic antropizată, şi trecerea acestei suprafeţe în zona de conservare durabilă. În acest fel, personale afectate pot demara lucrări de investiţii privind dezvoltarea turismului în zonă.“(Ziarul de Valcea)



28

15.02.2010

DIRECŢIA APELOR PRUT

Cod galben hidrologic: Cu ochii pe cotele apelorDirecţia Apelor-Prut a anunţat, vineri, instituirea codului galben hidrologic în perioada 12 februarie, ora 14 - 14 februarie, ora 16 * Hidrologii susţin că sunt aşteptate depăşiri ale cotelor de atenţie pe mai mulţi afluenţi ai râului Bârlad, în judeţele Vaslui, Vrancea, Galaţi. „Sunt posibile creşteri de niveluri şi debite, dislocări, ruperi ale podurilor de gheaţă, formarea de aglomerări de gheţuri pe unele sectoare de râu, cu creşteri artificiale de niveluri şi local depăşirea cotelor de atenţie pe afluenţi ai Bârladului: „Vaslui, Racova, Crasna, Simila, Tutova - aferente judeţului Vaslui Berheci, Zeletin - aferente judeţelor Vrancea Galaţi, Tecucel, Suhurlui, Geru - aferente judeţului Galaţi, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Naţionale „Apele Romane” – Direcţia Apelor Prut. Ca urmare a acestor estimări, a fost impusă starea de vigilenţă şi se fac monitorizări permanente ale situaţiei hidrologice în cele trei judeţe. În plus sunt deja pregătite materiale care se pot utiliza în cazul unor eventuale intervenţii. În acelaşi timp, s-au trimis atenţionări către toate Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă. Viata libera

Judetul Vaslui, din nou, sub cod galben de ninsori si inundatiiSF. VALENTIN....UMED Institutul National de Hidrologie a emis, ieri o avertizare tip «cod galben» de ninsori, ploi si inundatii ce vizeazã sud-estul tãrii, printre care si judetul Vaslui, ce a intrat în vigoare ieri, începând cu ora 14.00, pânã duminicã, la ora 16.00. Prefectura Vaslui a informat ISJU Vaslui care a luat mãsurile ce sunt prevãzute avertizând primãriile si comandamentele de urgentã din toate comunele si orasele judetului.Începând din noaptea trecutã si pânã astãzi, 13 februarie ora 18.00, în sud-vestul, nord-estul tãrii si în zona de munte va ninge, iar în restul judetelor atentionate, printre care si judetul Vaslui, vor predomina ploile, cantitãtile de apã urmând a depãsi local 20...25 l/mp si izolat 35 l/mp. Vor fi si conditii de polei. Temporar vântul va avea intensificãri



29

15.02.2010

sustinute viscolind ninsoarea, mai ales în zona montanã. Avertizarea vizeazã dislocãri, ruperi ale podurilor de gheatã, formarea de aglomerãri de gheturi pe unele sectoare de râu, cu cresteri artificiale de niveluri si local depãsirea cotelor de atentie. Vor fi afectate bazinele hirdografice Vedea, Arges, Ialomita, Buzãu, Bârlad si râurile din Dobrogea, informeaza INMH, într-un comunicat. Sunt vizati unii afluenti ai Brladului (Vaslui, Racova, Crasna, Simila, Tutova - aferente judetului Vaslui. Prefectura Vaslui a fost informatã de aceste coduri galbene, asa cã s-au luat mãsurile aferente unei asemenea avertizãri. “S-a primit avertizare cod galben de ninsori si ploi abundente, pentru astãzi (ieri - n.r.) si pânã pe 14 februarie seara. Conform procedurilor s-a informat ISJU Vaslui, care a transmis avertizãri la toate primãriile din judet si comandamentelor locale pentru situatii de urgentã. Vom informa din timp dacã se vor ivi probleme mari, deocamdatã situatia este sub control”, a precizat Nicu Vârlan, purtãtorul de cuvânt al Prefecturii Vaslui.Vremea Noua

Echipele Administraţiei Naţionale "Apele Române" monitorizează bazinele hidrografice vizate de codul galben Echipele Administraţiei Naţionale „Apele Române” monitorizează cursurile de apă şi evaluează echivalentul de apă din stratul de zăpadă, în special în bazinele hidrografice Jijia si Barlad, vizate de avertizarea hidrologică emisă de INHGA, unde vor fi depăşite cotele de atenţie, informează un comunicat de presă al ANAR, Potrivit sursei citate, la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române”- Direcţia Apelor Prut s-a impus starea de vigilenţă maximă şi monitorizarea 24h din 24 a situaţiei hidrologice. Pentru atenuarea undelor de viitură, Administraţia Naţională „Apele Române”- Direcţia Apelor Prut a dispus evacuarea controlată a unor debite din toate acumulările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. De asemenea, echipele Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Direcţia Apelor Prut au în vedere măsuri de intervenţie, în zonele potenţial critice, în vederea asigurării unei secţiuni optime de scurgere a apei.Administraţia Naţionale „Apele Române” - Direcţia Apelor Prut monitorizează permanent funcţionarea în deplină siguranţă a digurilor, barajelor şi echipamentelor hidromecanice, astfel încât apele să fie conduse spre aval în mod controlat, prin zonele stabilite prin planurile de apărare.Informatia



30

15.02.2010

Aeroportul e gata, de acum se pregatesc barcutele pe BahluiRafuielile si demagogia sint pe cele mai inalte culmi. Primarul Nichita i se plinge premierului Boc din cauza Autogarii. Simirad are o presimtire: "Voi va dati la gioale unul la altul si eu o sa vad aeroport in mandatul urmator". In schimb secretarul de stat PDL, Dan Carlan, a impachetat proiecte demarate de Minister, ApaVital si Consiliul Judetean, sub aceeasi eticheta. O jonglerie de 300 milioane euro din vorbe, la care Carlan este maestru.Primarul a deschis un nou front de lupta impotriva reprezentantilor PDL din Consiliul Local. Gheorghe Nichita i-a pirit pe consilierii PDL premierului Emil Boc, in acelasi timp si presedintele PDL, dupa un vot negativ pentru proiectul autogarii din Tudor Vladimirescu. Primarul i-a cerut premierului "o interventie publica concreta pentru a determina reprezentantii PDL din Iasi sa colaboreze pentru binele orasului". Conform reprezentantilor municipalitatii, autogara ar trebui sa coste circa 20 de milioane de euro, 90% din suma urmind a fi asigurata prin fonduri europene nerambursabile. "Sint consternat si dezamagit. Consternat ca una declarati in fata romanilor din fotoliul de prim-ministru si alta este actiunea concreta din teritoriu a PDL. Dezamagit ca demagogia a devenit, din pacate, un mod de a face politica in Romania", a spus primarul intr-o scrisoare deschisa adresata premierului. In timp ce Nichita acuza sabotarea intereselor Iasului, reprezentantii PDL spun ca un proiect atit de important trebuie intii foarte bine analizat si abia apoi supus la vot. "Inainte sa-si faca timp sa-i scrie domnului Boc, sa isi faca timp sa prezinte proiectul macar cu o zi inainte. Consilierii PDL nu au avut obiectii de fond, ci pur si simplu nu au votat «pentru» in necunostinta de cauza. Dupa ce-s tiriti la DNA pentru proiectele din CL sint mai grijulii. Nu contestam importanta autogarii, dar nu votam cu ochii inchisi", a declarat Dan Carlan, seful filialei judetene a PDL."Cei din PDL ar trebui sa vorbeasca cu doamna Roberta Anastase"Blocarea proiectului autogarii de catre consilierii locali ai PDL reprezinta si motivul pentru care primarul a refuzat sa participe la o intilnire a parlamentarilor si primarilor oraselor din judet. Intrunirea convocata de Constantin Simirad, seful CJ, avea drept scop o mai buna cunoastere de catre parlamentari a proiectelor derulate de autoritatile locale, pentru a putea fi sustinute concret la Bucuresti. Discutiile purtate s-au axat in primul rind pe problema modernizarii Aeroportului.



31

15.02.2010

Seful CJ a solicitat un lobby agresiv al parlamentarilor pentu avizarea legii prin care va trece in patrimoniul CJ terenul necesar extinderii aerogarii. "Problema este daca putem sau nu lucra in deplinatatea fortelor politice, daca exista un interes comun care depaseste interesele politice. Cei din PDL ar trebui sa vorbeasca cu doamna Roberta Anastase (n.r, presedintele Camerei Deputatilor) si sa ii aminteasca faptul ca acest aeroport este si o dorinta a presedintelui Basescu", a cerut Constantin Simirad. Acesta le-a cerut reprezentantilor PDL sa se implice in conceperea ghidului de accesare a fondurilor europene destinate dezvoltarii transporturilor, astfel incit sa poata beneficia de finantare si modernizarea Aeroportului.Carlan impinge barca spre PrimarieIn cadrul intilnirii, Dan Carlan a anuntat ca proiectele cu finantari europene gestionate de Ministerul Mediului , care vizeaza Iasul si care vor deveni concrete anul acesta se ridica la peste 300 milioane de euro. Potrivit sefului PDL, in martie se va semna contractul de finantare a proiectului de 72,8 milioane de euro pentru modernizarea CET. De asemenea, in mai ar trebui semnat si contractul de 141 de milioane de euro destinati investitiilor in reteaua de apa din judet. Managementul deseurilor din judet, un proiect de 34,7 milioane ar trebui semnat, potrivit sefului PDL, "cel tirziu in iunie 2010". Carlan a anuntat ca din martie vor incepe licitatiile din cadrul proiectului "Managementul riscului de inundatii in spatiul Hidrografic Prut-Birlad", cu un buget de 64,7 milioane de euro. Pentru municipiul Iasi sint alocate 9,38 milioane de euro, destinate amenajarii albiei Bahluiului intre Podul de Piatra si Podul Metalurgie. Dan Carlan a precizat ca investitia Ministerului Mediului vizeaza doar albia Bahluiului, existind posibilitatea transformarii zonei Splai Bahlui intre Podu Ros si Tudor in zona de agrement. "Aici este de acum treaba Primariei", a declarat seful PDL. "In ce inseamna proiectul Bahlui este normal sa vrem sa ne implicam, dar trebuie sa avem toate datele investitiei Ministerului", a declarat Cosmin Coman, reprezentantul municipalitatii.Proiectul anuntat de Carlan mai prevede si alte investitii in judet, cum ar fi realizarea a trei diguri pe Bahlui in aval de localitatea Podu Iloaiei, valoarea acestei investitii fiind de 9,32 milioane de euro. Construirea altor trei diguri pe Bahlui in amonte de Podu Iloaiei va beneficia de un buget de 14,5 milioane de euro. Judetul va mai beneficia din acest proiect de 12,94 milioane de euro, destinati crearii unor acumulari nepermanente in



32

15.02.2010

amonte de Tirgu Frumos. Una din acumulari va fi pe riul Bahluet intre satele Costesti si Dadesti, iar cea de-a doua pe riul Probota amonte de localitatea Dadesti. Alte 600.000 lei vor fi investite intr-un sistem de avertizare in caz de inundatii pe riul Bahlui.Seful PDL s-a plins ca nu a vazut prinse in bugetul local cofinantari pentru proiectele pe mediu, ci doar bani veniti de la Ministere. Cosmin Coman, reprezentantul municipalitatii, l-a contrazis. "Nu este trecuta punctual cofinantarea pe mediu, dar avem alocate 50 de milioane de lei pentru asa ceva", a precizat Coman.In cadrul intilnirii s-a discutat si despre sustinerea unor proiecte in care este implicata Republica Moldova, proiecte precum infiintarea unui punct vamal la Radauti sau construirea unui pod pietonal la Ungheni. In timpul discutiilor intre cei 11 parlamentari prezenti la intilnire au avut loc si dispute, liberalul Cristian Adomnitei si democrat-liberalul Dumitru Oprea revendicind in numele partidelor proprii proiectele de sustinere a Aeroportului. Discutiile in contradictoriu au fost oprite insa de seful CJ. "Voi va dati la gioale unul la altul si eu o sa vad aeroport in mandatul urmator", a declarat Simirad. Ziarul de Iasi

Licitatia pentru amenajarea Bahluiului va avea loc pe 1 martieDan Carlan, secretar de stat in cadrul Ministerului Mediului, a anuntat ca licitatia pentru incredintarea lucrarilor de amenajare a Bahluiului va avea loc pe 1 martie."Cel tarziu de Martisor vom porni licitatia. Daca nu apar prea multe contestatii, in mai se poate semna contractul. Intre Podu de Piatra si Metalurgie va fi o reabilitare totala. Se va lucra pe 11,5 kilometri in municipiul Iasi, adica pe tot traseul parcurs de Bahlui prin municipiu. Doar pentru municipiul Iasi licitatia va avea o valoare de 9,39 milioane euro, fara TVA", a spus Carlan.Acesta a adaugat ca ar vrea ca si Primaria sa gandeasca un plan de transformare a Bahluiului intr-o zona de agrement pentru ieseni. "Primaria trebuie sa se gandeasca la amenajarea urbanistica a zonei adiacente. Trebuie sa conexam cele 2 proiecte. Ar trebui amenajate alei pietonale. In plus, Bahluiul ar putea avea caracter navigabil. Ar putea sa circule ambarcatiuni usoare. Primul stavilar ar fi in Podu Ros, iar cel de-al doilea in Tudor Vladimirescu", a mai spus Carlan.Flacara Iasului



33

15.02.2010

Lucrarile la "Bahluiul navigabil" incep in luna mai. Va tine Primaria pasul? In luna mai se va semna contractul pentru lucrarile la amenajarea Bahluiului, in zona municipiului Iasi, a anuntat Dan Carlan, secretar de stat la Ministerul Mediului, duminica, la o intilnire a autoritatilor judetene cu parlamentarii si celelalte autoritati iesene. Proiectul de regularizare a Bahluiului, in valoare de 65 milioane de euro, face parte dintr-un masterplan mai larg, care priveste intregul bazin hidrografic al zonei. Primaria ar trebui sa-si faca deja planurile pentru proiectele urbanistice adiacente: zone de promenada, pista de biciclisti, zone navigabile, turism si comert etc. Deocamdata, in bugetul municipalitatii pe 2010 sint prevazuti doar 20.000 de euro. Anuntul de licitatie pentru segmentul din Iasi al proiectului de regularizare a Bahluiului va fi lansat la inceputul lunii martie. "Acest segment are bugetul alocat la Ministerul Mediului si Padurilor si toate probleme sint rezolvate. Pentru restul obiectivelor legate de riul Bahlui, trebuie sa expropriem terenurile private, apoi vom lansa licitatiile", a declarat duminica, la Casa Patrata, secretarul de stat Dan Carlan.Practic, amenajarile la riul Bahlui incep din municipiul Iasi, urmind apoi sa fie investiti banii in acumularile din amonte de Tg. Frumos si polderele (acumularile nepermanente laterale) de pe cursul riului.Carlan catre Primarie: "Trenul nostru a plecat, daca nu sariti rapid in el, ramaneti pe drum"In paralel cu santierul care se deschide pe Bahlui, Primaria ar trebui sa gindeasca urgent amenajarile urbanistice si de agrement de pe zona adiacenta albiei. "Putem realiza lucrarile in asa fel incit sa permitem stavilare pentru agrement, dar numai daca stim de la inceput. Nu vom putea sa demolam mai tirziu, ca sa reamenajam ceea ce de-abia am construit. Putem asigura cai de acces spre albie sau alte conexiuni cu eventuale alte obiective de agrement de pe maluri, dar numai daca acestea sint proiectate in timp util", a explicat Dan Carlan.Proiectul a fost lansat in luna martie 2009 de catre Dan Carlan sub forma unui parteneriat cu autoritatile centrale, locale si judetene. "Noi am lucrat intens la partea pe care ne-am asumat-o si pornim la drum. Cine are de gind sa se tina dupa noi, sa nu piarda timpul. Din



34

15.02.2010

aceasta vara investim 271 milioane de lei si trebuie sa ne coordonam eforturile din timp", a mai spus secretarul de stat de la Mediu.In bugetul Primariei pe anul 2010 sint prevazuti putin peste 20.000 de euro, bani pentru pregatirea proiectului urbanisticpentru zona adiacenta (de la parapetii de protectie de pe mal spre strazile de pe splaiurile sting si drept).Cum va arata Bahluiulintre Podul de Piatra si podul din Tudor Vladimirescu, malurile sint in asa fel amenajate incit permit un trotuar (alee pietonala si/sau pentru biciclete). "Acesta este pregatit de noi, Ministerul, pe partea de prevenire a inundatiilor, prin asigurarea unei curgeri cat mai rapide, pentru evacuarea apelor mari, si urmeaza numai sa fie instalat de Primarie, daca vrea", spune Dan Carlan restul dotarilor urbanistice sau de agrement cad in sarcina Primariei. "Noi dam totul la cheie, curat si ecologic, cu albia betonata, cu malurile amenajate si cu parapetii de aparare de la marginea drumurilor laterale reabilitati. De asemenea, daca Primaria doreste, lucram in asa fel amenajarea incit sa fie posibila instalarea a doua stavilare (unul la Podul Ros si unul la podul Tudor Vladimirescu) incit sa fie posibila navigatia de agrement pe cele doua mici acumulari", a explicat Carlan la intilnirea de la Casa Patrata Concret, cele doua stavilare ar ridica nivelul apei la nivelul "banchetei" (vezi poza de mai sus), facind posibila navigarea cu gondole, pe doua tronsoane, cu o diferenta de nivel in Podu Ros, unde ar trebui amenajata o mica ecluza de agrement.Istoric. Regularizarea Bahluiului, proiect de 65 milioane europe 10 martie 2009, proaspat numit secretar de stat la Ministerul Mediului, Dan Carlan lanseaza initiativa unui parteneriat complex, pentru dezvoltarea riului Bahlui, cu 3 obiective: economic, de mediu si turistic. pe 17 martie 2009, are loc prima intilnire concreta pe acest proiect. Se evalueaza costurile: 160 milioane euro, fonduri europene: regularizarea cursului raului Bahlui: 65 milioane euro. "Dupa realizarea acestei actiuni, profilul municipiului ar putea arata cu totul altfel. S-ar putea realiza mai multe investitii, s-ar putea amenaja o serie de locatii cu scop turistic, iar partea de municipiu traversata de rau ar arata mult mai bine", este de parere Dan Carlan.celelalte proiecte incluse in Master Planul pentru care se va solicita finantarea vizeaza amenajarea unei acumulari in zona Targu Frumos, implementarea unui sistem de



35

15.02.2010

management integrat in bazinul hidrografic al Prutului pentru gestionarea optima a resurselor de apa si realizarea unui model digital al acestui bazin hidrografic 5 noiembrie 2009: Comisia Tehnico-Economica de la Ministerul Mediului a aprobat forma finala a studiului de fezabilitate privind amenajarea complexa a riului Bahlui. Proiectul prevede 8 masuri, in valoare aproximativa de 65 milioane euro. Banii, 271 milioane de lei, vor veni din fonduri europene, prin Programul Operational Mediu - Axa 5 Prevenirea Inundatiilor. 2 decembrie 2009: proiectul devine lege, prin hotarire de Guvern. "Primavara verde" de la Iasi: 300 milioane de euro investitii in proiecte de mediu Suma record ar urma sa fie investita in zeci de proiecte de mediu, in judetul Iasi, incepind cu aceasta primavara141 milioane pentru proiecte de apa-canalizare (Comisia Europeana a transmis deja avizul formal, cel tirziu in iunie urmind sa se semneze contractul). 34,7 milioane euro pentru managementul deseurilor (contractul urmeaza sa fie semnat de Ministerul Mediului in aceeasi perioadA) 61 milioane euro pentru retehnologizarea CET (in maxim doua saptamini ar urma sa vina aprobarea de la Comisia Europeana, a anuntat Dan Carlan, iar pina la sfirsitul lunii martie va fi semnat contractul de finantare) 65 milioane euro pentru proiectul Bahlui circa 20 de alimentari cu apa si canalizari in comunele judetului, in lucru sau care vor porni in acest an, tot pe bugetul Ministerului Mediului si Padurilor. Newsiasi

In an de austeritate, CJ trebuie sa inapoieze UE doua milioane de euroDoua milioane de euro destinati refacerii infrastructurii afectata de inundatiile din 2008 se vor intoarce la UE pentru ca CJ Iasi nu-i poate cheltui in termenul prevazut. Iasul s-a numarat printre cele cinci judete carora Fondul de Solidaritate al UE le-a alocat fonduri, judetului nostru revenindu-i doua milioane de euro.Numai ca banii trebuie cheltuiti pana la sfarsitul acestui an, iar acest lucru este imposibil, intrucat in unele cazuri nici macar nu s-au organizat licitatiile pentru a desemna firmele ce ar urma sa se ocupe de lucrari, iar in situatia in care reabilitarea unor obiective a fost deja facuta, nu exista evidente clare nici macar in privinta sumelor cheltuite. In plus, functionarii de la Serviciul pentru proiecte din cadrul CJ inca studiaza ghidul transmis de



36

15.02.2010

UE pentru a stabili lucrarile eligibile in cadrul fondului de solidaritate. Prin urmare, aceste lucrari nici nu sunt identificate pentru a putea fi demarate proiecte in acest sens.Lucrari finalizate, scoase iar la licitatieIn aceste conditii, presedintele CJ Constantin Simirad spera intr-o prelungire a termenului final. De altfel, seful judetului a explicat cum s-a ajuns in aceasta situatie. "La Serviciul Public de Administrare a Drumurilor Judetene nu exista o contabilitate corecta. Investitiile nu au fost contabilizate, nu avem o situatie exacta a lucrarilor care s-au facut sau a perioadei de garantie. Ne trezim cu lucrari deja facute, care sunt scoase la licitatie din nou. Trebuie sa-i taxam pe cei care au gresit, de la fosta conducere pana la functionari", a spus Simirad.Acum, CJ trebuie sa propuna noi proiecte, care oricum nu pot fi finalizate anul acesta deoarece toate procedurile, de la licitatii pana la receptie, dureaza mult. "Putem face noi proiecte, dar nu ne incadram in termenul de un an. Vom cere o prelungire a termenului, dar trebuie sa intervina Guvernul". Problemele de la SPADJ au ramas nerezolvate timp de doi ani si se refera la fonduri gestionate necorespunzator, lucrari de reabilitare a infrastructurii nejustificate sau receptii doar pe hartie. Simirad a anuntat de mult timp ca va lua masuri in acest sens dar, in afara, de a schimba directorul serviciului, nu s-a mai intamplat nimic. Practic, actualul sef interimar al SPADJ este Vasile Murgoci, dar in ultimii ani, pe la conducerea serviciului au mai trecut Romeo Stoica si Dorin Savlovschi.Nu e timp sa se mai faca diguriBanii de la UE au fost primiti in noiembrie 2009 si ar fi trebuit sa fie folositi pentru decontarea cheltuielilor de refacere a retelelor de aprovizionare cu apa, a sistemelor de colectare a apelor pluviale, precum si a infrastructurii rutiere. Din totalul sumei, 2,5 milioane de lei (600.000 de euro) ar fi trebuit inapoiati CJ, care a alocat fonduri pentru refracerea infrastructurii distruse de inundatii. Cu restul fondurilor, CJ intentiona sa construiasca diguri in mai multe localitati supuse riscului revarsarii apelor.Iasiplus

DIRECŢIA APELOR DOBROGEA LITORAL



37

15.02.2010

Grădina şi Palazu Mic au depăşit pericolul inundaţiilorCâteva zeci de familii din localităţile constănţene Grădina şi Palazu Mic sunt în pericol de evacuare din cauza cotelor ridicate ale râului Casimcea, ca urmare a topirii bruşte a zăpezilor. Potrivit declaraţiilor prefectului judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, care în această seară s-a deplasat la faţa locului, acolo unde, de altfel, a convocat şi Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă, este vorba de câteva zeci de case care riscă să fie inundate. Conform spuselor lui Palaz, reprezentanţii Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral (DADL) susţin că apele râului sunt în acest moment la cota de evacuare, iar digul amenajat în zona acestuia nu are capacitatea de a prelua cantităţile mari de apă rezultate în urma topirii zăpezilor.Prefectul Palaz a declarat, totodată, că atât reprezentanţi ai DADL, cât şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dobrogea vor rămâne în această noapte în localităţile ameninţate de ape pentru a monitoriza în permanenţă modul în care va evolua situaţia.Comuna constănţeană Grădina, a cărei suprafaţă este de peste 240 de hectare, are o populaţie de 1.508 locuitori, fiind compusă din trei sate: Grădina (reşedinţă), Cheia şi Casian.Satul Palazu Mic este arondat comunei Mihail Kogălniceanu.UPDATE: Grădina şi Palazu Mic au depăşit pericolul inundaţiilorPericolul inundaţiilor în localităţile Grădina şi Palazu Mic a trecut. Potrivit reprezentanţilor Prefecturii Constanţa, apele râului Casimcea s-au retras în cursul acestei nopţi, nivelul apei scăzând cu aproximativ un metru, în zonă nemaifiind, astfel, pericol de revărsare. Ieri după amiază, prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, împreună cu reprezentanţii Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral şi cu cei ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa s-au deplasat la Grădina unde se semnalase pericol de inundaţii. De asemenea, mai multe familii din localităţile Grădina şi Palazu Mic erau în prag de a fi evacuate. Tot aseară, prefectul Claudiu Palaz a convocat şi Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Cuget liber



38

15.02.2010

Codul galben de inundaţii, prelungitAvertizarea "cod galben" de inundaţii a fost prelungită până astăzi, la orele 16.00. Bazinele hidrografice vizate de avertizare sunt Vedea, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Bârlad şi râurile din Dobrogea. Din cauza situaţiei hidrometeorologice actuale şi a existenţei formaţiunilor de gheaţă pe râurile din sudul şi estul ţării, sunt posibile creşteri de niveluri şi debite şi dislocări, ruperi ale podurilor de gheaţă, formarea de aglomerări de gheţuri pe unele sectoare de râu, cu creşteri artificiale de niveluri şi local depăşirea cotelor de atenţie pe unele râuri mici. Telegraf

Inundaţii evitate după intervenţia unui investitorComitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a fost convocat, sâmbătă seară, la Primăria Grădina, din cauza riscului ridicat de inundaţii în urma viiturilor de pe pârâul Casimcea. Primarul comunei Grădina, Gabriela Iacobici, a declarat că astfel de probleme apar de fiecare dată când plouă. “Nu am înţeles de ce s-a făcut atâta tevatură. Noi, la nivel local, am întrunit Comandamentul de Urgenţă şi am stabilit măsurile care trebuia luate în cazul în care situaţia se agrava. Împreună cu investitorul din zonă care are o amenajare piscicolă am luat toate măsurile necesare pentru a evita producerea unui dezastru. Spre seară, prefectul judeţului a decis convocarea Comandamentului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, unde s-a întocmit un proces verbal în care am făcut precizarea că, în cazul în care situaţia s-ar fi înrăutăţit, urma să trecem la evacuarea locuitorilor din casele ameninţate de viitură”, a declarat Gabriela Iacobici. Reprezentantul investitorului a declarat, la rândul lui, că situaţia a fost gestionată foarte bine. “Barajul a făcut faţă. Am preluat toată cantitatea de apă, prin deversare controlată, timp de 36 de ore. Nu au fost puse în pericol casele sau culturile din aval. Locuitorii din avalul culturii piscicole Cheia nu aveau cum să aibă probleme în cazul ruperii barajului, pentru că volumul apei din amenajarea piscicolă a fost doar de un milion de metri cub, la capacitatea maximă. Distanţa până la primul sat este de aproximativ 5 kilometri, iar lăţimea văii de pe albia pârâului Casimcea este de 300 metri. La jumătatea distanţei este drumul de legătură dintre Gura Dobrogei şi Târguşor, care ar fi preluat orice viitură venită din amonte“, a declarat reprezentantul investitorului. În cazul ruperii barajului s-ar fi înregistrat probleme pentru locuitorii din satul Palazu Mic. În respectiva zonă, încă de sâmbătă noapte a fost pusă pază, pentru a se putea anunţa imediat o eventuală rupere majoră a



39

15.02.2010

barajului. Din fericire pentru locuitorii din cele 20 de case care ar fi putut să fie afectate de ape, barajul a rezistat. Telegraf

Barajul de la Cheia a făcut faţă viiturii25 de case au fost în pericol şi aproape 100 de locuitori au stat cu teama că vor fi evacuaţi, în localităţile Mihail Kogălniceanu şi Grădina, după ce Direcţia Apelor Române Dobrogea Litoral a anunţat că există posibilitatea revărsării de ape. Totul a depins de barajul de pe lacul de acumulare din Cheia, comuna Grădina. A existat posibilitatea ca acesta, construit de un investitor particular în zonă, să cedeze, a precizat, sâmbătă, 13 februarie, prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz. Reprezentantul guvernului în teritoriu a convocat, sâmbătă seara, reprezentanţii Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral (DADL), ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), dar şi primarii din localităţile Grădina şi Mihail Kogălniceanu, la sediul Primăriei Grădina, pentru a discuta măsurile care se impun în caz că digul cedează şi cele 25 de case se inundă. Potrivit prefectului Claudiu Palaz, la ora 20.30 lacul era la cota de evacuare. „Am stabilit cu primarii din Grădina şi Mihail Kogălniceanu, localităţi care ar putea să fie afectate în caz că apele se revarsă, să evacueze imediat locuitorii din casele cu risc să fie inundate, în cazul în care digul se rupe. Primarul din Kogălniceanu, Valer Iosif Mureşan, şi-a luat angajamentul că evacuează casele cu risc imediat ce este anunţat că digul s-a spart. Pentru orice eventualitate, în zona Cheia au rămas un reprezentant al DADL şi unul de la ISU Dobrogea, să supravgheze în noaptea asta (n.r. – sâmbătă noaptea) zona”, a declarat, pentru Replica, prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz. De asemenea, la faţa locului a fost semnat un proces verbal cu privire la situaţie şi persoanele responsabile să intervină în caz de necesitate.Primăriţa din Grădina, liniştităLa rândul său, primarul din Mihail Kogălniceanu, Valer Iosif Mureşan a explicat, pentru Replica: „Vremea s-a încălzit, iar debitul râului Casimcea a crescut, drept pentru care a crescut şi nivelul lacului de la Cheia. Reprezentanţii DADL ne-au anunţat că există posibilitatea ca barajul de pe lacul de la Cheia să cedeze şi apele să se reverse în satul Palazu Mic din Kogălniceanu. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar inunda 20 de case şi ar fi afectaţi aproximativ 100 de locuitori. În momentul de faţă nu există însă acest pericol, dar monitorizăm situaţia”, a declarat, sâmbătă seara, primarul Valer Iosif Mureşan. Edilul



40

15.02.2010

comunei Grădina, Gabriela Iacobici a ţinut să precizeze că în localitatea Casian, acolo unde s-ar putea revărsa apele, există 5 case care ar putea fi afectate, însă ele nu sunt în prezent locuite. „Situaţia este sub control. Digul nu va ceda”, a fost de părere primarul din Grădina, Gabriela Iacobici. „Barajul a fost plin şi a făcut faţă. A preluat toată cantitatea de apă de la viitură, trecând prin deversare controlată timp de 36 de ore. Nu au fost puse în pericol casele sau culturile din aval. Locuitorii din avalul culturii piscicole Cheia nu riscă nimic în cazul ruperii barajului, volumul apei din amenajarea piscicolă fiind doar de un milion de metri cub la capacitatea maximă. Distanţa până la primul sat este de aproximativ 5 kilometri, iar lăţimea văii de pe albia pârâului Casimcea este de 300 metri. La jumătatea distanţei este drumul de legătură dintre Gura Dobrogei şi Târguşor, care ar fi preluat orice viitură venită din amonte”, au precizat, duminică, 14 februarie a.c., reprezentanţii GMS, investitorul care a construit barajul pe lacul de acumulare de la Cheia. Replica

DADL “vede enorm şi simte monstruos”Prefectul Claudiu-Iorga Palaz a convocat la Primaria Gradina Grupul de Suport Tehnic pentru Situatii de Urgenta in Caz de InundatiiPrefectul Claudiu-Iorga Palaz a verificat în cursul după-amiezii de sâmbătă, 13.02.2010, situaţia hidrometorologică pe cursul râului Casimcea, situat pe raza comunei Grădina, precum şi felul în care autorităţile locale şi judeţene cu rol în gestionarea situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii acţionează pentru limitarea eventualelor consecinţe negative ale creşterii debitului râului şi ale unei posibile avarii la barajul de acumulare Cheia, aparţinând SC Grup Media Sud SRL. Având în vedere prognoza hidrologică de creştere a debitelor ca efect combinat al precipitaţiilor, topirii zăpezii, propagării şi diminuării formaţiunilor de gheaţă, Grupul de suport tehnic al Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral a acţionat pentru evacuarea surplusului de apă din acumularea din spatele barajului şi pentru preîntâmpinarea unei avarii. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă Grădina a informat şi avertizat populaţia în legătură cu situaţia existentă mobilizând douăzeci de persoane, precum şi mijloace de transport pentru a acţiona în caz de forţă majoră. Ca urmare a analizei situaţiei de la faţa locului şi a raportărilor directorului general DADL, Marian Mitrea şi inspectorului şef al ISU Dobrogea, col. Traian Oprea, precum şi



41

15.02.2010

a primarilor comunelor Grădina şi Mihail Kogălniceanu, care au precizat că există pericolul inundării a circa 30 de gospodării din satele Casian, respectiv Palazu Mic, prefectul a dispus ca în cazul cedării barajului să se treacă de urgenţă la evacuarea locuinţelor vizate: "Delegaţii DADL şi ISU Dobrogea vor supraveghea în permanenţă barajul de acumulare de la Cheia, iar în cazul în care acesta va prezenta tendinţa de a ceda, îi vor anunţa imediat pe cei doi primari, care vor trece la evacuarea persoanelor aflate în situaţie de risc." Ziua de Constanta

Constanţa: Prefectura a luat măsuri în caz de inundații la GrădinaLocalnicii vor fi evacuaţi dacă râul Casimcea va ieşi din matcăAutoritățile locale și județene au discutat despre măsurile care trebuie luate în cazul unei posibile avarii la barajul de acumulare Cheia, aparținând SC Grup Media Sud SRL.Prefectul Claudiu-Iorga Palaz a verificat situaţia hidrometorologică pe cursul râului Casimcea, situat pe raza comunei Grădina, în cursul după-amiezii de sâmbătă.Angajații Direcției Apelor Dorbogea - Litoral au evacuat în zonă surplusul de apă din acumularea din spatele barajului. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă Grădina a informat şi avertizat populaţia în legătură cu situaţia existentă. De asemenea, au fost mobilizate douăzeci de persoane, precum şi mijloace de transport pentru a acţiona în caz de forţă majoră, mai ales pentru că există riscul de inundare a 30 de gospodării din localitățile Casian și Palazu Mic. „Prefectul a dispus evacuarea locuințelor vizate în cazul cedării barajului. Delegații DADL și ISU Dobrogea vor supraveghea în permanenţă barajul de acumulare de la Cheia, iar în cazul în care va ceda, îi vor anunţa imediat pe cei doi primari, care vor trece la evacuarea persoanelor aflate în situaţie de risc“, spun reprezentanții Prefecturii Constanța. Adevarul de seara

În cazul ruperii barajului de la Cheia, casele din satele învecinate nu ar fi ameninţate de viiturăAutorităţile locale din comunele Mihail Kogălniceanu şi Grădina au avut un sfârşit de săptămână din cale afară de… rustic: în stare de alertă din cauza unor posibile, eventuale şi potenţiale viituri. În fapt, într-un exces de zel, Marian Mitrea, directorul Direcţiei Apelor „Dobrogea Litoral“, a alertat primăriile Mihail Kogălniceanu şi Grădina, invocând



42

15.02.2010

o eventuală rupere a barajului Cheia. Nu ştim dacă pe linie politică sau nu (şi oricum e irelevant la acest moment în economia cazului), şeful DADL l-a convins pe prefectul judeţului de necesitatea evacuării localnicilor din Palazu Mic şi Casian, în pericol de a fi luaţi de viitura formată în urma ploilor şi a topirii gheţurilor. Reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a lăsat convins, informaţiile fiind acelea că, din cauza topirii zăpezilor din ultima perioadă, pârâul Casimcea s-a umflat, iar debitul foarte mare al acestuia ameninţa să se reverse. Ca atare, sâmbătă seara, la Primăria Grădina s-a întrunit Comitetul pentru situaţii de urgenţă pentru a analiza starea barajului care, dacă ar fi cedat, ar fi inundat zona. Cel puţin aşa s-a zvonit în toată valea. Însă, potrivit primarului din Grădina, Gabriela Iacobici, situaţia este cunoscută de ani de zile de autorităţile locale, dar problema nu este dată de existenţa barajului în zonă, ci de albia pârâului. Iacobici susţine că, dacă s-ar rupe barajul din zonă, casele nu ar fi afectate, deoarece apa ar inunda izlazul comunal şi terenurile neproductive agricol. „Ar trebui regularizat cursul pârâului, nu barajul este problema”, susţine Iacobici, care spune că cele mai apropiate case de o potenţială inundaţie sunt nelocuite, deci vieţile omeneşti nu sunt puse în pericol.Scaune şi ştampilePrimarul Valer Mureşan apreciază, la rândul său, că nu există niciun pericol în cazul ruperii barajului de la Cheia. „În primul rând, barajul nu se află pe raza localităţii Palazu Mic. Mai mult decât atât, între sat şi baraj sunt câteva sute de hectare de pământ, iar, în situaţia ruperii zăgazului, s-ar deversa din lacul de acumulare un milion de metri cub, ce ar face să crească apa deasupra terenului cu doar un metru. Nu în ultimul rând, casele locuitorilor din Palazu Mic sunt pe… deal!“, declara primarul comunei Mihail Kogălniceanu, pe raza căruia este arondat Palazu Mic. În plus, aşa cum arăta Mureşan, nu există niciun studiu din care să rezulte efectele în urma ruperii barajului, dar „ne legăm de scaune şi ştampile“, explica edilul, în opinia căruia totul a pornit de la faptul că s-a speriat Direcţia Apelor „Dobrogea Litoral“! „Barajul a fost plin şi a făcut faţă. A preluat toată cantitatea de apă de la viitură, trecând prin deversare controlată timp de 36 de ore. Nu au fost puse în pericol casele sau culturile din aval. Locuitorii din avalul culturii piscicole Cheia nu riscă nimic în cazul ruperii barajului, volumul apei din amenajarea piscicolă fiind doar de un milion de metri cub la capacitatea maximă. Distanţa până la primul sat este de aproximativ 5 kilometri, iar lăţimea văii de pe albia pârâului Casimcea este de 300 metri. La jumătatea distanţei este drumul de legătură dintre Gura Dobrogei şi Târguşor,



43

15.02.2010

care ar fi preluat orice viitură venită din amonte“, se arată într-un comunicat al societăţii „Grup Media Sud“, care deţine barajul de acumulare Cheia.Vorba lui CaragialeDe altfel, Casimcea nu e un pârâu de neglijat: în anumite perioade, acumulează viituri cu debite de 600 m/s, punând în pericol sate din amonte, precum Cheia, Grădina, Râmnicu de Jos. Înainte de 1990, au existat viituri care au luat case din Cheia, un exemplu în acest sens dându-l soţul primăriţei din Grădina despre casa părintească. Ceea ce nu ştie DADL, cu Marian Mitrea în frunte, este că există un plan de măsuri pentru regularizarea pârâului încă de pe vremea Cabinetului Năstase, iar pe vremea Executivului Tăriceanu s-a organizat şi o licitaţie, numai regularizarea nu s-a efectuat. Aspecte care, din motive independente de noi, îi scapă şefului DADL, aşa cum e străin de faptul că trebuie să se ocupe de atragerea investiţiilor, inclusiv a fondurilor europene. Însă, după vorba celebră a lui Caragiale, Marian Mitrea doar „vede enorm şi simte monstruos“…Liderul de opinie

Pericol de inundatii la Gradina si M. KogalniceanuPrefectul a cerut monitorizarea atenta a cursurilor de rauri, pentru a preveni inundarea gospodariilorCodul galben de inundatii lansat, vineri, de hidrologi a fost, se pare, intemeiat, intrucat sambata, pe cateva rauri din judet s-au depasit cotele de atentie si a aparut riscul inundarii unor portiuni de teren, dar si al unor gospodarii. Sambata, situatii deosebite s-au semnalat la Gradina si Mihail Kogalniceanu, unde primarii au solicitat sprijinul Prefecturii, pentru a se evita producerea unor dezastre.Potrivit unei informari transmise de Institutia Prefectului, in cursul zilei de sambata, prefectul Claudiu Iorga Palaz a verificat situatia hidrometeorologica pe cursul paraului Casimcea, situat pe raza comunei Gradina, „precum si felul in care autoritatile locale si judetene cu rol in gestionarea situatiilor de urgenta in caz de inundatii actioneaza pentru limitarea eventualelor consecinte negative ale cresterii debitului raului si ale unei posibile avarii la barajul de acumulare Cheia, apartinand SC Grup Media Sud SRL”.Pornind de la prognozele hidrologilor, de crestere a debitelor ca urmare a precipitatiilor si a topirii zapezii, precum si din cauza propagarii si diminuarii formatiunilor de gheata, Grupul de suport tehnic al Directiei Apele Romane Dobrogea Litoral a actionat pentru evacuarea surplusului de apa din acumularea din spatele barajului si pentru



44

15.02.2010

preintampinarea unei avarii. De asemenea, s-a luat masura avertizarii populatiei despre riscul inundatiilor si au fost mobilizate 20 de persoane si mijloace de transport, pentru a se putea interveni, in caz de necesitate.Ca urmare a raportarilor primarilor comunelor Gradina si Mihail Kogalniceanu, care au avertizat ca exista pericolul inundarii a aproximativ 30 de gospodarii in Casian, respectiv in Palazu Mic, prefectul a dispus ca, in cazul cedarii barajului, sa se treaca de urgenta la evacuarea locuintelor vizate: „Delegatii DADL si ISU Dobrogea vor supraveghea in permanenta barajul de acumulare de la Cheia, iar, in cazul in care acesta va prezenta tendinta de a ceda, ii vor anunta imediat pe cei doi primari, care vor trece la evacuarea persoanelor aflate in situatie de risc.”De celalalta parte, reprezentantii SC Grup Media Sud SRL spun ca nici o secunda nu a existat pericolul inundarii gospodariilor: „Barajul a fost plin si a facut fata. A preluat toata cantitatea de apa de la viitura, trecand prin deversare controlata timp de 36 de ore. Nu au fost puse in pericol casele sau culturile din aval. Locuitorii din avalul culturii piscicole Cheia nu risca nimic in cazul ruperii barajului, volumul apei din amenajarea piscicola fiind doar de un milion de metri cubi la capacitatea maxima. Distanta pana la primul sat este de aproximativ 5 kilometri, iar latimea vaii de pe albia paraului Casimcea este de 300 metri. La jumatatea distantei este drumul de legatura dintre Gura Dobrogei si Targusor, care ar fi preluat orice viitura venita din amonte.” Observator

DIRECŢIA APELOR SOMEŞ-TISA

AVERTIZARE - Variatiile de temperatura fac pescuitul la copca periculosAtentie, pescari! Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Maramures avertizeaza ca variatiile de temperatura din aceasta perioada reprezinta un factor de risc major care poate conduce la diminuarea grosimii, fisurarea si chiar la cedarea podului de gheata existent pe lacurile de acumulare, dar si pe cursurile de apa, facand astfel pescuitul al copca periculos. Responsabili SGA reamintesc ca riscurile sunt mari si ca au existat cazuri cand pescari si-au pierdut viata aventurandu-se pe gheata subtire. In martie 2009, un pescar din Baia Mare a decedat ca urmare a fisurarii ghetii pe lacul de acumulare Stramtori-Firiza.



45

15.02.2010

Totodata, Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures a solicitat Asociatei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi sa ia de urgenta masuri pentru atentionarea pescarilor asupra riscului la care se expun practicand pescuitul la copca. eMaramures

Sloiuri de gheata pe raul IzaMONITORIZARE. Situatie de urgenta pentru care s-a dispus monitorizarea. Este vorba de aglomerare de sloiuri de gheata pe raul Iza la Oncesti. Prefectul Sandu Pocol a fost anuntat telefonic, in timp ce verifica starea de practicabilitate a DJ 184 si DN 18, despre existenta aglomerarii sloiurilor de gheata pe raul Iza, la podul situat in comuna Oncesti. Acesta s-a deplasat la fata locului, unde impreuna cu specialistii de la Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta si Sistemul de Gospodarire a Apelor a constatat ca debitului scazut al raului Iza a contribuit la aglomerarea unor sloiuri de gheata pe o suprafata de aproximativ 500 de metri. Aglomerarea nu pune in pericol gospodariile situate in apropiere, iar pentru moment nu necesita interventia echipelor de interventie. Situatia de la Oncesti este monitorizata permanent de catre inginerul Alexa Bout de la SGA Maramures. InfoMM.ro/ Autor stire: Rely MIKO-INDRE

Raul Iza, blocat de gheata la OncestiDebitul scazut al raului Iza a dus la aglomerarea unor sloiuri de gheata pe o suprafata de 500 de metri, la podul din comuna Oncesti.Specialistii din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISu) si cei ai Serviciului de Gospodarire a Apelor (SGA) au analizat situatia si au constatat ca in acest moment aglomerarea nu pune in pericol gospodariile din apropiere, iar pentru moment nu este necesara interventia echipelor ISU.Situatia de la Oncesti este monitorizata permanent de catre inginerul Alexa Bout de la SGA Maramures si maiorul Ioan Muresan din cadrul ISU.Specialistii SGA au afirmat ca debitele si nivelurile raurilor din judet vor fi in usoara crestere, iar pe cursurile raurilor Iza, Mara si Botiza exista posibilitatea producerii unor blocaje in zona podurilor si la coturile acestor cursuri de apa, ca urmare a topirii ghetii.Tania Purcaru(citynews).



46

15.02.2010

Poduri de gheata pe raurile din MaramuresFARA PERICOL. Mai multe poduri de gheata cu o grosime ce depaseste, în unele cazuri, zece centimetri grosime s-au format din cauza temperaturilor foarte scazute din ultima perioada. Nu se inregistreaza insa probleme deosebite, spun reprezentantii autoritatilor judetene. Raurile cele mai afectate sunt cele din Maramuresul Istoric. „Pe raurile Tisa si Lapus exista un pod de gheata si, pe alocuri, gheata la mal; pe Viseu, Firiza si Valea Salajului - doar gheata la mal, iar pe raurile Iza, Mara si Botiza podurile de gheata alterneaza cu ochiuri cu zonele in care avem doar gheata la mal”, spune ing. Stelian Ivascu de la Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Maramures. Totusi, aceste fenomene nu prezinta inca pericol, ele fiind normale pentru aceasta perioada a anului. „Podurile de gheata inca nu prezinta pericol. Odata cu incalzirea vremii, acestea se topesc si se deplaseaza catre mal. Pericolul apare odata cu acumularea acestor sloiuri de dimensiuni mari si formarea unor baraje naturale care risca sa inunde zonele limitrofe” mai puncteaza ing. Stelian Ivascu. Gheata dinamitata. Saptamanile trecute, la inceputul lunii februarie, au fost unele probleme pe raul Tisa, insa s-a detonat gheata acumulata. „Deocamdata nu exista pericol pe raurile din Maramures. Se inregistreaza insa gheata la mal si poduri de gheata pe raurile Mara, Iza si Botiza, in zona comunei Sieu. Pentru indepartarea acestora vor actiona lucratorii de la SGA, iar daca se impune vom trimite si echipa de pirotehnisti”, a declarat Oana Alexa-Gönczi, purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Maramures. Din cate se pare, raul Vaser a scapat anul acesta de celebrele „zapoare” inalte cat casa, ce puneau, an de an, in pericol locuintele si vietile viseuanilor. Autor stire: Cosmin MESAROS(infomm)

In Moisei, inundatiile au provocat pagube de peste 14 milioane leiInundatiile din ultimii doi ani produse in Maramures au cauzat pagube imense. Numai in Moisei, revarsarile de ape au produs pagube evaluate la 14,7 milioane lei, a subliniat Anton Rohian, directorul Directiei Agricole Maramures, la o actiune organizata de SC Ramira, avand ca scop prezentarea unei solutii inovatoare< digurile modulare contra inudatiilor. Si la Petrova, furia apelor dezlantuite a cauzat distrugeri evaluate la 6 milioane lei. Rohian a atras atentia si asupra faptului ca, in lipsa unor masuri, se pierd suprafete insemnate de teren in zona Remeti. “Daca mai stam si ne uitam la malul Tisei



47

15.02.2010

vom constata ca 500 km patrati de teren se muta dincolo, se duc in Ucraina. Asa ca, desi pretul digurilor modulare nu creeaza confort, daca utilizarea lor reduce facturile inundatiilor ar trebuie achizitionate”, a spus Rohian. Primarul localitatii Remeti, Petru Sofineti, prezent si el eveniment, a confirmat faptul ca din cauza modificarii cursului Tisei se pierd suprafete insemnate de teren si a fost foarte interesat de inventia prezentata.Scris de Corina Sofran/ Informatia Zilei

Intalnire cu primarii din Maramuresul istoricDISCUTII. Mircea Man, presedintele CJ Maramures, s-a intalnit ieri cu primarii din localitatile amplasate dincolo Muntii Gutai. La intalnire au participat si directori ai Directiilor de Dezvoltare Regionala, Economica, Planificare Teritoriala si Urbanism dar si reprezentanti ai Directiei Finantelor Publice Maramures, Directia Apelor Somes-Tisa, senatorul Gheorghe Mihai Barlea si reprezentanti ai Agentiei de Protectie a Mediului Maramures. Intalnirea a durat aproximativ 3 ore, timp in care s-au dezbatut si s-au expus probleme cu care se confrunta administratiile locale si s-a incercat gasirea celor mai bune solutii pentru gestionarea acestora. Primarii au aflat despre proiectele ce pot fi demarate in 2010, surse de finantare existente si, de asemenea, modalitati de accesare a sumelor necesare investitiilor. Mircea Man a expus prioritatile judetului in materie de investitii in infrastructura rutiera, reabilitarea si eficientizarea activitatii anumitor unitati spitalicesti din Maramures prin dotarea cu aparatura performanta si a sugerat celor prezenti sa se concentreze asupra problemelor reale, de interes local, lasand la o parte culorile politice: „Este foarte important pentru mine, si ar trebui sa fie si pentru dumneavoastra, sa ma ocup de problemele maramuresenilor fara a tine cont de coloraturi politice.Vreau sa stiti ca, in mine si in Consiliul Judetean, va avea un sprijin orice primar care are proiecte viabile si vreau ca impreuna sa facem ceea ce trebuie pentru Maramures. Haideti sa fim parteneri cu totii in proiecte pentru oameni, pentru cei care ne-au ales sa-i reprezentam.” a precizat Mircea Man.Autor stire: Ioan BUDA TETU (infomm)



48

15.02.2010

Vreme inchisa, cer noros, iarna nu pleaca incaTRECUT CODUL GALBEN. Desi Maramuresul fusese inclus pe lista judetelor cu cod galben, ieri nu s-au inregustrat schimbari majore ale vremii. Vremea a fost in general inchisa, cu cerul mai mult noros. Pe arii extinse au fost precipitaţii sub forma de ploaie, lapoviţa şi ninsoare. In zona montana a nins. Cantitatea maxima de precipitaţii inregistrata a fost de 12.0 l/mp la Targu Lapuş şi Baia Mare. Vantul a suflat slab la moderat, iar la munte a avut intensificari de pana la 101 km/h la Iezer, viscolind ninsoarea. Izolat in zonele joase şi la munte s-a semnalat ceaţa.Temperaturile maxime au fost cuprinse intre 2 gr.C in Baia Mare şi 8 gr.C la Sighetu Marmaţiei. La ora 05 temperatura aerului avea valori de -1 gr.C la Sighetu Marmaţiei, -2 gr.C in Baia Mare şi -3 gr.C la Ocna Şugatag. Stratul de zapada avea valoarea cuprinsa intre 5-10 cm la Cavnic şi pe Gutai, respectiv de 31 cm la Iezer.Nivelurile şi debitele raurilor din judeţ au fost influenţate de fenomenele meteorologice de iarna, cu tendinţa de scadere. Aglomerarile de sloiuri de gheaţa pe raul Mara, din localitatea Onceşti nu pun in pericol gospodariile din zona şi nu creaza probleme pe cursul raului. Evoluţia hidrologica pe cursurile de apa este monitorizata permanent de dispeceratele Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramureş şi Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţa. InfoMM.ro

Stratul de zapada depaseste 35 de centimetri in Pasul TihutaNinsoarea de azi noapte a ingreunat traficul rutier, mai ales in Pasul Tihuta. La Piatra Fantanele s-a asternut cel mai mare strat de zapada din judetul nostru, care atinge 38 de centimentri.Iarna nu se da dusa din Bistrita-Nasaud. Dupa ce timp de cateva zile lapovita nu ne-a ocolit, azi-noapte a nins, astfel ca soferii care au avut de traversat judetul au avut o noapte de cosmar. Circulatia a fost ingreunata de ninsoare si de fulgii de nea care s-au asternut asupra carosabilului. Conform reprezentantilor Sistemului de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud, cel mai mult a nins azi-noapte la Piatra Fantanele, unde, la aceasta ora, stratul de zapada masoara



49

15.02.2010

38 de centrimentri. Si la Colibita stratul ajunge la 30 de centimentri, in timp ce la Rodna este de 22 de centimetri. Drumarii au avut de lucru azi-noapte, insa, cu toate acestea, in Pasul Tihuta circulatia se desfasoara cu dificultate. Ieri, in aceeasi zona furtuna de zapada si vantul puternic le-a facut soferilor un drum de cosmar. 14 utilaje de deszapezire au intervenit in Pasul Tihuta, unde au fost aruncate peste 100 de tone de material antiderapant. de Camelia MOLDOVAN Bistriteanul.ro

Teme similare

INVENTIE BAIMAREANA – Au inventat cel mai performant dig din lume, dar le e frica sa nu fie opriti de politicieni Primul dig mobil care se poate monta si pe teren accidentat a fost inventat de trei baimareni. Paul Mateescu, Gheorghe Petru Tataru si Daniel Borota spun ca munca lor, un dig unic in lume, a parcurs toti pasii pana la destinatar, iar acum a sunat la usa si asteapta sa ii deschida cineva. Inventia a fost oferita la un pret promotional judetului Maramures, dar oficialitatile din administratie, presedintele Consiliului Judetean Maramures si prefectul, au spus ca se mai gandesc, desi numai anul trecut daunele provocate de inundatii s-au ridicat la cateva milioane de euro. Trei oameni la o masa. Costume, cravate, sobrietate... Ai zice ca-s diplomatii care urmeaza sa semneze un armistitiu mondial. In fapt, sunt trei ingineri baimareni care au semnat, intr-adevar, un armistitiu. Intre oameni si furia apei. Paul Mateescu, Gheorghe Petru Tataru si Daniel Borota au inventat primul dig modular de aparare impotriva inundatiilor care se poate monta si pe teren accidentat. “Am inventat ceva care salveaza vieti, caldiri si culturi agricole. Iar dupa ce isi atinge scopul, se spala cu furtunul si se duce in alt loc unde, din nou, salveaza vieti, cladiri, culturi agricole...”, spune inventatorul Petru Tataru. Sintetizata, aceasta este definitia digului modular antiinundatie demontabil, inventat in 2006 de trei ingineri baimareni. L-au perfectionat pana la forma in care a fost prezentat astazi, 12 februarie 2010, dar le este frica de un singur lucru: “Sa nu fie factorul politic o frana in implementarea inventiei”. “Intai a fost Petru (n.red., Gheorghe Petru Tataru), care a avut ideea asta. El lucra la Aramis, eu la Ramira - ne cunosteam de pe vremea lui Ceausescu, lucram impreuna la IMUAS, ingineri mecanici (n.red., rade). A venit la mine si mi-a zis despre ce e vorba,



50

15.02.2010

apoi am gandit totul. Daca ma gandesc bine, da: am inventat digul... in timpul liber. Ulterior, ne-am dat seama ca aveam nevoie de un specialist in etanseizari. Asa ca l-am cooptat in proiect pe Daniel Borota. El era patron (n.red., rade din nou, la corectia colegului sau: nu e patron, un cuvant urat, e «doar» administrator), specialist in etanseizari flexibile, pe care il cunosteam tot de pe vremea lui Ceausescu, cand el lucra la IMMUM”, isi aminteste Mateescu. Cel cu ideea, Tataru, usor incurcat, isi mangaie barba si spune ca in munca lor, acum, “in perioada de criza”, conteaza cel mai mult sa ai si sansa sa iti fie implementata ideea. “Iti vine o idee, te consulti cu echipa, ajungi la varianta finala care sa raspunda scopului, gasesti investitorul, dar, pana la urma, important e ca obiectul pe care il inventezi sa isi atinga scopul. In cazul nostru, sa salveze vieti”, spune Tataru, care marturiseste ca a gandit digul mobil dupa ce a vazut “nota de plata anuala a pagubelor produse de inundatiile din tara”, care insuma peste un milion de euro. “Cumparatorul” inventiei, social-democratul baimarean Dumitru Matei, prin firma sa, Ramira SA, detine dreptul de productie si comercializare a primului dig mobil de acest gen din lume. Spune ca a crezut din prima clipa in ideea “celor trei oameni minunati” si ca a investit 400.000 de euro pentru producerea digului. A oferit Maramuresului “protectia impotriva inundatiilor” cu un dicount de 30%. “I-am spus lui Man (n.red., Mircea Man, presedintele Consiliului Judetean Maramures) ca daca este scump cu 20 de miliarde de lei vechi il vand judetului meu cu 14 miliarde de lei vechi, doar sa-l ia. A zis ca e scump si ca se mai gandeste... Azi, nici macar n-a venit la lansarea oficiala...”, a declarat Matei. Digul a fost scos la vanzare cu 500.000 de euro/kilometru (suma in care e inclus TVA). Autoritatile judetene si locale prezente la lansarea oficiala de astazi, 12 februarie, spun ca suma e mare. Insa, toti sunt de acord ca inventia are o eficienta uimitoare. Inclusiv un reprezentat din Ungaria, Szakacs Ianos, care spune “interesul pentru solutia creata de inventatorii baimareni va avea un succes european”. Szakacs e convins ca si “cei din Ungaria si cei din Ucraina vor dori sa beneficieze de aceasta magistrala inventie. Solutia acestor oameni este... de nota 10! Probabil solutia va puea fi implementata prin proiectele europene”. Pana atunci, ramane de solutionat problema pretului, care este prea mare, din punctul de vedere al autoritatilor locale, si



51

15.02.2010

posibila doar prin lobby la nivel guvernamental, pentru ca ar rezolva o problema nationala, spun inventatorii baimareni. Catalin Vischi (emaramures)

Teme de mediu

Laszlo Borbely va inspecta iazurile de steril din MaramuresIazurile de steril din Maramures au ajuns in atentia ministrului Laszlo Borbely. Seful de la mediu considera ca aceste zone sunt adevarate bombe ecologice si promite ca va veni personal in judet pentru a inspecta lucrarile de ecologizare.“Batalurile de la Bicapa Tarnaveni nu sunt singurele bombe ecologice din tara. Un alt exemplu este Baia Mare. Acolo sunt batalurile a doua companii, Romaltim si Romplumb care au ca termen de ecologizare data de 31 decembrie. Voi merge personal acolo sa vad daca investitiile pot sa fie incheiate la timp”, a declarat astazi, la Targu Mures, ministrul Mediului si Padurilor Laszlo Borbely.Din pacate insa, problema acestor iazuri de steril a ramas in coada de peste dupa ce Guvernul a emis doua hotarari care se bat cap in cap.“Inainte de a ne apuca de orice lucrare trebuie mai intai sa lamurim situatia Iazului Aurul, acolo unde nu stim inca ce avem de facut. Problema este confuza pentru ca in 2005 Executivul a dat o hotarare conforma directivei europene care reglementeaza depozitele de deseuri si unde este specificat clar ca activitatea de depozitare de la Aurul trebuie sistata la data de 31 decembrie 2010. Pe de alta parte, in 2008 a fost emisa o noua hotarare de Guvern pe baza unei alte directive UE privitoare la gestionarea deseurilor din industria extractiva unde nu se spune nicaieri ca activitatea de la Aurul trebuie sistata”, a explicat pentru citynews.ro seful Comisariatului Judetean al Garzii de Mediu, Calin Crisan.Pentru a lamuri aceasta problema, autoritatile judetene au trimis ministerului o adresa in care se solicita un plan de masuri clar pentru acest iaz de steril.Tania Purcaru(citynews)

BORBELY: Dezastrul de la Ministerul MediuluiVicepresedintele UDMR Laszlo Borbely a declarat astazi, la Consiliul Reprezentantilor Unionali care are loc la Targu Mures, ca a preluat Ministerul Mediului cu probleme. "Eu



52

15.02.2010

am opt consilieri maghiari si doi romani, pentru ca pot sa isi faca datoria. Si ungurii pot sa isi indeplineasca obligatiile date. Vom demonstra ca si un asemenea minister se poate pune pe picioare. Nu va spun in ce stare am gasit acest minister, dar se poate pune pe picioare", a declarat Borbely in cadrul sedintei.Liderul udemerist a incercat sa isi incurajeze colegii din uniune, aratand exista sanse de a depasi dificultatile create de criza economica. "Avem posbilitati sa facem mai multe chiar daca anul acesta sunt bani mai putini. Colegii nu au reusit sa consume multi bani la Ministerul Mediului pentru ca nu au reusit sa isi administreze activitatea. Statistica demonstreaza ca regiunile transilvanene nu au fost sprijinite anul trecut. Pentru asta avem nevoie de parteneriat cu presedintii consiliilor judetene. Sa se intereseze din timp ce se intampla in jurul lor", a declarat Borbely Laszlo. Adelina Burcea(citynews)

ACUZATII - Societatea Romplumb polueaza ''in mod legal'' aerul din Baia MareProblema Romplumbului si a poluarii pe care aceasta societate o produce din cauza emisiilor de gaze toxice in atmosfera a fost ridicata din nou astazi, 12 februarie, in cadrul intalnirii Consiliului de Onoare al municipiului. Cei prezenti la intalnire au ridicat o problema cauzata de o prevedere legislativa in baza careia poluarea aerului determinata de functionarea Romplumb este legala, nivelul emisiilor de plumb situatandu-se sub media maxima admisa pe an. Cu toate ca societatea Romplumb a reusit sa respecte prevederile legii, media anuala a emisiilor de PM-10 (pulberi in suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni) fiind sub 0,5 mg/mc, continutul maxim pe zi a fost depasit de 4, 73 ori in 2009 si de 6, 22 ori in 2008. In acest fel, cu toate ca legea este respectata, sanatatea oamenilor este pusa serios in pericol, efectele plumbului asupra organismului uman fiind dezastruoase. „Ce se intampla daca eu, de exemplu, am respirat tocmai cand se depaseste continutul maxim admis? Continutul maxim admis este depasit de 4, 73 de ori in 2009. Media nu ma intereseaza. Poate sa fie media anuala la jumatatea continutului maxim admis pentru ca nu are nici o relevanta”, a spus inginerul Aurelian Brancus. Pe de alta parte, reprezentantul societatii Romplumb a sustinut ca atata timp cat prevederile legale sunt respectate, societatea nu poate fi invinovatita pentru nimic, iar



53

15.02.2010

singura optiune care le ramane celor contesta functionarea societatii este modificarea legislatiei in vigoare. „Ca medie anuala nu s-a depasit 0,5, cu o singura exceptie, iar Uniunea Europeana asta cere, sa nu se depaseasca aceasta medie, dar domnul Brancus a ridicat o problema punctuala, pentru ca media anuala este buna, dar ca si depasiri zilnice media nu a mai fost buna”, a spus Viorel Iancu, directorul Agentiei de Protectia Mediului Maramures. Din cauza depasirilor indicatorilor de dioxid de sulf si de PM 10, Romania risca sa intre in procedura de infringement, principalul vinovat pentru depasirea acestor indicatori in Baia Mare fiind societatea Romplumb. Autor: Andrei Gherghel( emaramures)

DIRECŢIA APELOR SIRET

Codul galben de inundaţii a fost extins până la ora 16.00Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a prelungit atenţionarea Cod Galben de inundaţii până mâine la ora 16.00. Fenomenele vizate de avertizare sunt dislocări, ruperi ale podurilor de gheaţă, formarea de aglomerări de gheţuri pe unele sectoare de râu, cu creşteri artificiale de niveluri şi local depăşirea cotelor de atenţie.Hidrologii au prelungit avertizarea cod galben de inundaţii pentru sud-estul ţării. Avertizarea este valabilă până mâine la ora 16.00.Datorită situaţiei hidrometeorologice actuale şi a existenţei formaţiunilor de gheaţă pe râurile din sudul şi estul ţării sunt posibile creşteri de niveluri şi debite şi dislocări, ruperi ale podurilor de gheaţă, formarea de aglomerări de gheţuri pe unele sectoare de râu, cu creşteri artificiale de niveluri şi local depaşirea cotelor de atenţie pe unele râuri mici din bazinele:* Vedea (Călmăţui, Urlui, Vl. Câinelui- aferente judeţului Teleorman),* Argeş (Neajlov, Dâmbovnic, Glavacioc, Sabar, Potop, Râuţor, Colentina- aferente judeţelor Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov),* Ialomiţa (Teleajen, Sărata- aferente judeţului Prahova),* Buzău (Basca Mare, Basca Mică, Slănic, Câlnau - aferente judetului Buzău),* unii afluenţi ai Bârladului ( Vaslui, Racova, Crasna, Simila,Tutova-aferente jud. Vaslui, Berheci, Zeletin-aferente jud.Vrancea, Tecucel, Suhurlui, Geru-aferente jud. Galaţi)* râurile din Dobrogea-aferente judeţelor Constanţa şi Tulcea. Observator de Bacau



54

15.02.2010

Teme de mediu

Garda de Mediu isi maninca pretul ca gaina!

In 2009, Garda de Mediu a dat 80 de sanctiuni, din care 66 de amenzi, din care numai 35 au fost achitate de facto, cu o valoare de doar 36.000 lei u pentru cele patru masini de interventie se aloca cite 400 litri/luna u anual, in rezervoarele masinilor se ard 76.800 lei, dublul amenzilor incasate u Garda de Mediu a dat 5 miliarde de lei vechi amenzi pentru proiectul Cosmote in Magura Odobestilor, dar si 1,6 miliarde lei amenda pentru Marian Oprisan, in acelasi dosar de telefonie in arie naturala protejata u firma de telefonie mobila a contestat in instanta amenda si nu a indeplinit masurile comisarilor, pentru repararea mediului afectatCompania de telefonie mobila Cosmote nu a pus in aplicare masurile de reglementare impuse de Comisariatul Garzii de Mediu Vrancea dupa “masacrarea” rezervatiei Magura Odobesti, in vederea amplasarii unei antene GSM intr-o arie protejata de reglementarile europene. Desi s-a ales cu amenzi de peste 200.000 lei (2 miliarde de lei vechi), compania refuza sa respecte autoritatile statului si decizia comisarilor de mediu care au stabilit ca firma sa refaca mediul natural pe care l-a alterat in primavara anului trecut. De altfel, sanctiunea contraventionala record data de comisarul Radu Minea a fost contestata in instanta si, cel mai probabil, Garda de Mediu din Vrancea nu va vedea nici un cent din sanctiune. “Procesul cu firma Cosmote este pe rolul instantelor de judecata, lucrarile au fost sistate, nu au fost indeplinite masurile impuse prin actele de control”, declara comisarul sef Gheorghita Berbece, de la Garda de Mediu. In anul 2009, potrivit unui raspuns oferit de Garda de Mediu “Ziarului de Vrancea”, cele mai mari amenintari asupra protectiei mediului le-au exercitat in Vrancea firma de telefonie amintita mai sus, impreuna cu firma de constructie a turnului GSM, Egnatia SA Bucuresti, si cea proiectanta, Protelco Cimpina, care au primit, in total, amenzi de 5 miliarde de lei vechi pentru ca au lucrat fara autorizatie de mediu.

Dusmanii mediului din Vrancea

Alaturi de aceste firme, pe lista neagra a comisarilor de mediu a urcat pe un loc neonorant si institutia Consiliului Judetean Vrancea, care a inchis ochii la crima asupra ariei naturale din Magura Odobestilor, pentru un semnal mai bun pe mobil. Institutia



55

15.02.2010

reprezentata de Marian Oprisan s-a ales cu doua amenzi in valoare totala de 160.000 lei (1,6 miliarde lei vechi), sanctiuni acordate pentru ca nu a solicitat acord de mediu la autorizatia de construire, in baza Legii 195/2005, republicata in Legea mediului 265/2006, si inca una pentru incalcarea cu buna stiinta a OUG 57/2007, art. 23, alin. 2, privind ariile naturale protejate. Desi raportul de activitate al baronului a fost “impanat” cu marite realizari si succese la accesarea fondurilor europene, iata ca autointitulatul “presedinte al Vrancei” omite sa precizeze “aportul” deosebit pe care si l-a adus la distrugerea unei zone protejate de o rara frumusete, unica pentru fauna si flora pe care le adaposteste. Pe lista dusmanilor de mediu in Vrancea s-a numarat in anul trecut si Petrom, pentru abaterile constatate, compania petroliera fiind sanctionata cu suma de 100.000 lei noi (un miliard lei vechi). Cu toate ca se lauda cu aceste amenzi imense, Garda de Mediu Vrancea nu va primi aceste sume, mai ales ca lupta in instanta cu firme importante, de ale caror beneficii nu se pot lipsi cei din conducerea tarii.

Amenzile incasate, la jumatate din cheltuielile cu benzina

Institutia vrinceana care se lupta pentru codrul verde si apele limpezi face teren cu 14 comisari, in numai patru masini de interventie, de productie romaneasca. In fruntea lor a fost pus anul trecut un comisar politic, sustinut de PD-L si contestat vehement de profesionistii din interiorul institutiei. Potrivit aceluiasi raspuns, Garda de Mediu Vrancea are repartizat, lunar, un consum de carburant de 400 de litri de fiecare masina. Ceea ce ar insemna ca un autoturism strabate 3.200 de km, in conditii optime de functionare, adica opt drumuri dus-intors Focsani-Bucuresti. Raportat la numarul total de 80 de sanctiuni, care cuprind avertismente si amenzi contraventionale, derulate de Garda de Mediu Vrancea in 2009, si din care s-au incasat abia 36.000 lei noi (360 milioane lei vechi), este o risipa de bani. In conditiile in care abuzurile asupra mediului sint la tot pasul si cele mai multe, trecute cu vederea, intr-un “jemanfisim” carpato-danubiano-pontic. Un calcul simplu ne arata ca 400 litri X 4 lei/l benzina X 4 masini X 12 luni # 76.800 lei - bani solicitati de Garda de Mediu pentru interventii. Adica 768 milioane lei vechi pe an numai pentru benzina,in conditiile in care sanctiunile achitate de contravenienti sint la jumatate din aceste cheltuieli. Potrivit comisarilor Garzii de Mediu Vrancea, in 2009 s-au derulat actiuni de control in colaborare cu Politia, Autoritatea Rutiera Romana, Garda Financiara si Directia Agricola. Din cele 80 de sanctiuni, 66 au fost amenzi, din care au fost achitate



56

15.02.2010

35, cu o valoare totala de doar 36.000 lei. Restul de 31 de sanctiuni contraventionale au fost contestate in instanta, pentru o valoare de 1.745,5 lei. Interesele Garzii de Mediu Vrancea sint reprezentate in instanta de Casa de avocatura “Bostina” si Asociatii, una dintre cele mai profibabile firme de profil din Bucuresti, iar contractul financiar este, evident, confidential. Iulia CRETU – Ziarul de Vrancea

DIRECŢIA APELOR MUREŞ

Teme de mediu

Ministrul Laszlo Borbely, între ocrotirea mediului, pădurilor si... culturiiInvitatia cu floricele, iarba, fluturasi prevestind o primavara timpurie, trimisa de sefa de cabinet al ministrului intr-o noua ipostaza, Andras Gabriella, a atras mai multi ziaristi decat de obicei (conteaza mult imaginea), joi dimineata, la Casa Bernady, unde cei prezenti s-au bucurat de o noua colectie de tablouri. Ministrul Laszlo Borbely s-a bucurat si mai mult, pentru ca "au venit multi si buni", inghesuiala soldandu-se inclusiv cu un... vas spart, din expozitie, ale carui cioburi in mod sigur aduc noroc. Prima conferinta de presa a ministrului in noua calitate - al mediului si padurilor _ a fost, cum era de asteptat, ecologista si absolut apolitica. Problemele cauzate de combinatul Azomures in sensul afectarii calitatii aerului, nevoia de retehnologizare a instalatiei de amoniac, inconstienta Agentiei si Garzii de Mediu, necesitatea colectarii deseurilor, programul rabla, Bicapa Tarnaveni, panourile solare, programul Casa Verde, intentia perdelelor de protectie pentru viscol, impaduririle, crearea pistelor pentru biciclisti au fost cateva subiecte din cele dezbatute intr-un dialog cu presa, la care raspunsurile au fost cat se poate de pertinente. Ministrul este total impotriva taierii padurilor, pledand pentru ocrotirea mediului, inclusiv prin colectarea selectiva a deseurilor (hartie, plastic, sticla), dand ca exemplu comuna Acatari, unde s-au colectat 60.000 kg, de doua ori mai mult decat Targu-Muresul, o problema fiind ca, desi exista atatea containere, nu s-a dat nici o amenda celor ce arunca peturi si mizerie unde apuca. Pentru ca acum se afla in alianta cu... primarul, ministrul i-a adresat acestuia, cu prilejul intalnirii... in avionul catre Bucuresti, invitatia unei intalniri in care sa discute si aceasta problema. Pentru ca se apropie primavara, ministrului Laszlo Borbely nu-i sta capul la kitchuri gen Valentines' Day, care nu au nimic in comun cu crestinismul, fiind o sarbatoare pagana, ci la "drama



57

15.02.2010

petrecuta cu 20 de ani in urma, in martie, la Targu-Mures". In acest sens, a realizat in colaborare cu un regizor filmul evenimentelor tragice din martie, pe care va invita sa il vizionati, caci este unul "cutremurator". Intrucat documentarul dureaza nu mai putin de 12 ore, si se bazeaza pe 1.500 pagini de rapoarte si documente reale, a fost transformat intr-un act de cultura, proiectandu-se prima parte in 19 martie anul curent, la ora 17, locatia preferata aleasa fiind Academia de Teatru. Urmatoarele "episoade" se vor putea viziona in acelasi loc, sambata, 20 martie, de la ora 17, respectiv duminica, 21, ora 10. Asteptam cu mult interes acest film, care in mod sigur starneste interesul tuturor, "chiar daca unii au aflat poate doar de la parinti ce s-a intamplat atunci cu adevarat".Cuvântul Liber MS – Ioana Florea –

Azomures investeste 22 milioane de dolari pentru reducerea poluării Problema poluarii create de combinatul „Azomures” este pe cale sa fie rezolvata. Ministrul Mediului si Padurilor, Borbely Laszlo, este foarte hotarât sa vina cu solutii pentru ca aerul din Târgu-Mures sa fie mult mai curat. Conducerea combinatului a purtat o discutie cu ministrul în care a venit cu propunerea de investire a sumei de 22 de milioane dolari, pâna la sfârsitul anului 2011, pentru reducerea poluarii. De asemenea, pâna în anul 2015 conducerea Azomures a venit cu propunerea de investire a 116 milioane de dolari pentru reducerea poluarii cu amoniac. „Am avut placuta surpriza sa primesc un material prin care se prevad urmatoarele: va fi o investitie suplimentara de 22 milioane de dolari care cel târziu pâna la sfârsitul anului 2011 sa reduca drastic poluarea, focusat pe aceste turnuri de amoniac. Va avea loc înaltarea cosurilor de evacuare si crearea unor noi instalatii de granulare-solidificare pentru azotatul de amoniu dar si pentru îngrasaminte. O alta investitie care va dura pâna în anul 2015, este de 116 milioane de dolari si se refera la modernizarea completa a doua instalatii de amoniac si a instalatiei de uree”, a declarat Borbely. Doru Opriscan, apreciat de ministru Ministrul a apreciat activitatea lui Doru Opriscan, deputat PD-L, care a avut un rol foarte activ în efectuarea demersurilor pentru stoparea poluarii. Borbely Laszlo este încrezator ca aceste angajamente date în scris vor duce la stoparea definitiva a poluarii. O alta problema ridicata a fost cea a unui analizor foarte performant detinut de catre Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu. Cei de acolo au cumparat acea aparatura însa nu



58

15.02.2010

au bani sa o certifice metrologic. Ministrul le-a dat termen de o saptamâna sa rezolve aceasta problema. “Laboratorul detine un analizor foarte performant pentru determinarea emisiilor de amoniac dar si de alte substante poluatoare. Echipamenele nu detin certificate de verificare metrologica si da calibrare initiala. Nu au avut bani. Deci au avut bani sa cumpere acest analizor foarte performant dar nu mai au bani sa îl certifice. Le-am dat o saptamâna si vom vedea ce masuri mai luam”, a mai spus ministrul. Borbely Laszlo a tinut sa precizeze faptul ca nu se mai putea continua în situatia de fata, situatie în care Azomures a primit amenzi de 80, 50 si respectiv 20 mii lei pentru emisiile înregistrate în aer. Ministrul s-a declarat nemultumit de avizul dat în 2007 de catre Agentia de Mediu din Sibiu care este “foarte generos cu cei din conducerea combinatului”. Conducerea combinatului Azomures, prin reprezentantul relatiilor cu publicul, Adrian Grosu, a anuntat ca se va remite saptamâna viitoare un comunicat privind hotarârile luate în sedinta de ieri a membrilor conducerii, precum si concluziile la care s-a ajuns. Zi de Zi MS – Damian Samoilă –

Borbely Laszlo nu vrea distrugerea păduriiMinistrul Mediului si Pădurilor, Borbely Laszlo, a declarat ieri într-o conferinta de presa ca nu este de acord cu traseul propus pentru centura din Târgu-Mures. El nu întelege de ce dupa doua refuzuri ale Agentiei de Mediu, cei responsabili vin tot cu acelasi traseu. „În calitatea mea de Ministru al Mediului nu sunt de acord sa se taie 8,2 hectare de padure daca nu exista o alta varianta. si sunt convins ca exista o alta varianta”, a declarat Borbely. Ministrul a mai spus ca va discuta cu Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mures, pentru găsirea unor solutii fără a se tăia atâta pădure. Zi de Zi MS – Damian Samoilă –

O singură groapă de gunoi în Mures Ministrul Mediului si Pădurilor, Borbely Laszlo, s-a declarat, ieri, nemultumit de situatia gropilor de gunoi din judetul Mures. El spune ca exista doar o singura groapa de gunoi la Sighisoara, si una la Târgu-Mures care functioneaza ilegal. „Muresul este, din pacate, între acele judete unde exista o singura groapa de gunoi. Am avut o întâlnire în ianuarie cu toate autoritatile implicate si le-am dat o luna sa rezolve problema. Nu ne putem



59

15.02.2010

permite ca din cauza unor orgolii sa se amâne sau sa cada proiectul”, a declarat Borbely. Ministrul a somat la începerea lucrarilor pentru ca nu mai este timp sa se schimbe actuala locatie din Vălureni.Zi de Zi MS – Damian Samoilă –

Terenuri pentru reteaua de apă la Târgu-MuresConsilierii locali din Târgu-Mures au aprobat punerea la dispozitia proiectului ”Reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare în judetul Mures” a terenului necesar pentru urmatoarele obiecte de investitii: reabilitarea a trei statii de pompare apa potabila din str. Verii si str. Trebely, construirea unei noi statii în str. Viile 1 Mai, construirea a sase statii de pompare apa uzata din mai multe străzi ale municipiului Târgu-Mures. Zi de Zi MS – Damian Samoilă –

Se licitează "blestemul" de la TârnăveniSocietatea BICAPA Târnăveni va fi scoasă la licitatie in data de 19 martie, fiind in lichidare. Pentru aceasta licitatie s-au interesat trei investitori, unul dintre ei se pare ca este cel care a preluat CARBID FOX din Târnăveni. Lichidatorul s-a intalnit astazi cu ministrul Mediului si Pădurilor, Laszlo Borbely, prefectul judetului Mures, Marius Pascan si cu reprezentanti ai agentiei mediului, si i-a informat ca licitatia porneste de la 6 milioane de euro, cuprinzand toate activele BICAPA. "Din pacate nu s-a gasit nicio solutie viabila pana acum, a fost un management nu tocmai fericit al conducerii companiei si incercarile de privatizare si unii au crezut ca privatizeaza aceasta companie ca sa vanda fier vechi, urmand sa se rezilieze incearcarea de privatizare. Cele trei bataluri sunt o bomba ecologica, care ticaie. Au fost intalniri organizate de Prefectura, s-au sesizat organele indreptatite sa se ia masuri, Guvern, Avas, Autoritatea de Mediu. Societatea este in lichidare, au intocmit caietul de sarcini pentru licitatie, in 19 martie. Sunt doua sau trei firme care sunt interesate. Vinerea viitoare va avdea loc o intalnire intre lichidator si Ministerul de Finante, AVAS. Există posibilitatea sa se adjudece mai repede in conditii legale. Mergem pe procedura legală", a declarat Borbely Laszlo.



60

15.02.2010

Borbely spune ca are "o marjă moderată de sperantă", privind aceasta licitatie. "Sunt metale grele care pot fi valorificate, ăsta e norocul combinatului. Am dat dispozitie colegilor din minister de la agentia de mediu să facă un plan de etapizare a acelor investitii urgente pentru a nu avea o catastrofă ecologică în zonă precum stabilizarea digului, iar in etapa a doua trebuie studiat ce e de făcut in comtinuare. Mi-am prezentat disponibilitatea ca din Fondul de Mediu sa accedem la bani suplimentari pentru ecologizare", a precizat ministrul Mediului si Pădurilor. Acesta a acuzat guvernul, care in ultimii 20 de ani nu a facut nimic pentru ecologizarea batalurilor de la BICAPA Târnăveni." Statul a avut o resposabilitate in ultimii 20 de ani, dar s-au uitat cu ochelari de cal, fara sa vada ce pericol de poluare exista in aceste bataluri", a precizat ministrul Borbely.Prefectul judetului Mures a declarat ca, desi a incercat sa rezolve problema BICAPA Tarnaveni, instabilitatea guvernamentala nu i-a dat aceasta posibilitate pana acum."Nu am gasit forta necesara de implicare institutionala pe acest subiect. Demersurile noastre au ajuuns pana la Bucuresti, cu AVAS, cu reprezentanti ai Min mediului, insa cand am reusit sa conving o echipa s-a schimbat cu alta. (instabilitate guvernamentala). Speram sa vina acel investitor care sa isi asume si ecologizarea. Vinerea viitoare i-am invitat pe ministrul Borbely si pe reprezentantii Muresului in parlamentul României pentru a ne face temele impreuna", a declarat prefectul judetului Mures, Marius Pascan. Cele trei bataluri cuprind 25 hectare de teren si 2,5 milioane de tone de reziduri si deseuri. Potrivit demnitarului sunt diferite datorii acumulate de BICAPA de-a lungul anilor, aproape 40 milioan de lei. "Am intrebat lichidatorul si a zis ca se poate rezolva si porblema datoriilor. Vom discuta cu Ministerul de Finante sa vedem cum putem rezolva problema datoriilor. Nu e un studiu finalizat care sa arate toate cheltuielile care sunt", a precizat ministrul Borbely. Un studiu efectuat in 2001 arata ca la BICAPA este necesara o investitie de 25 de milioane de euro pentru ecologizare. Daca societatea va fi preluata de un investitor este posibil sa se creeze locuri de munca la Târnăveni, spera ministrul Laszlo Borbely. Combinatul a devenit o adevarata sursa de venit pentru unii locuitori din Târnăveni si asta pentru ca au fost sustrase cantitati mari de fier vechi de pe platforma. Aici s-au făcut inspectii peste inspectii, însă fără nicio finalitate.City News MS – Adelina Burcea -



61

15.02.2010

Dezastru la Ministerul MediuluiLaszlo Borbely dezamăgit de starea iniţială a Ministerului MediuluiMinisterul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat astăzi că ministerul pe care îl conduce era într-o stare dezastruoasă atunci când l-a preluat. Ministrul a mai precizat că postul de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului va fi scos la concurs.Potrivit lui Borbely, ministerul a stagnat anul trecut. "Fondul de mediu avea anul trecut un buget de 800 de milioane de euro, din care s-au cheltuit doar 300 de milioane. Până acum, de la instituirea mea în funcţie am reuşit să aducem în Fondul de Mediu suma de 1,8 miliarde de lei ”, a precizat ministrul. Mai mult, ministrul Mediului speră să atragă în Fondul de mediu anul acesta suma de 2,5 miliarde de euro şi să aibă un buget echilibrat. Pentru cheltuirea banilor se va pune accentul şi pe zona Transilvaniei, care a fost lăsată la urmă în ultimul timp. Şef nou la ANPM. Potrivit ministrului, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului va fi schimbat din funcţie săptămâna viitoare."Se va face o nouă nominalizare şi se va da concurs. Postul va fi ocupat pe criterii de competenţe. Vrem să avem oameni capabili la instituţiile deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor”, a declarat Lazlo Borbely.Adevărul de Seară MS – Marinela Pop –

Dezastrul de la Ministerul MediuluiVicepresedintele UDMR Laszlo Borbely a declarat astazi, la Consiliul Reprezentantilor Unionali care are loc la Targu Mures, ca a preluat Ministerul Mediului cu probleme. "Eu am opt consilieri maghiari si doi romani, pentru ca pot sa isi faca datoria. Si ungurii pot sa isi indeplineasca obligatiile date. Vom demonstra ca si un asemenea minister se poate pune pe picioare. Nu va spun in ce stare am gasit acest minister, dar se poate pune pe picioare", a declarat Borbely in cadrul sedintei.Liderul udemerist a incercat sa isi incurajeze colegii din uniune, aratand exista sanse de a depasi dificultatile create de criza economica. "Avem posbilitati sa facem mai multe chiar daca anul acesta sunt bani mai putini. Colegii nu au reusit sa consume multi bani la Ministerul Mediului pentru ca nu au reusit sa isi administreze activitatea. Statistica demonstreaza ca regiunile transilvanene nu au fost sprijinite anul trecut. Pentru asta avem



62

15.02.2010

nevoie de parteneriat cu presedintii consiliilor judetene. Sa se intereseze din timp ce se intampla in jurul lor", a declarat Borbely Laszlo.City News MS - Adelina Burcea –

"Bomba cu ceas", scoasă la licitaţieMinistrul Mediului şi Pădurilor, Borbely Laszlo a anunţat astăzi că pe data de 19 martie se va organiza o licitaţie pentru achiziţionarea Combinatului Chimic Bicapa Târnăveni. Potrivit ministrului, în ultimii ani s-a tot încercat privatizarea combinatului, dar fără succes. "A fost probabil un management nu tocmai fericit al celor care au fost la conducerea companiei şi în ceea ce priveşte încercările de privatizare. Unii au crezut că o privatizează doar ca să vândă fier vechi. Suntem în ceasul al 12-lea dat fiind faptul că cea mai importantă problemă sunt cele 3 bataluri, care sunt o bombă ecologică în acest moment, o bombă care ticăie", a precizat Borbely.În ultimele luni au avut loc întâlniri organizate de Prefectură, care a sesizat toate organele îndreptăţite să ia măsuri-Guvern, AVAS, Autoritatea de Mediu- dar, potrivit prefectului Marius Paşcan, fluctuaţia echipelor de la guvernare a făcut ca problema Combinatului Bicapa să rămână nerezolvată. Borbely a precizat că a avut o informare din partea lichidatorului combinatului, şi s-a pregătit caietul de sarcini pentru a scoate societatea la licitaţie.„Va fi o licitaţie deschisă, sunt deja 2-3 firme interesate, dintre care una e mai specializată în domeniu. Caietul de sarcini se referă la toate activele combinatului, inclusiv la cele 3 bataluri, două ale Bicapa şi unul pe care combinatul îl deţine împreună cu societatea Carbid Fox”, a precizat Borbely Laszlo.Ministrul a precizat că va purta discuţii cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi AVAS pentru a urgenta, în termen legal, procedurile pentru demararea licitaţiei şi adjudecarea combinatului. Bataluri valoroaseSocietatea câştigătoare a licitaţie va fi nevoită să ecologizeze cele trei bataluri.„Am primit însă informaţii cu privire la faptul că acele bataluri ar putea fi însă valorificate şi ar putea aduce profit, datorită metalelor grele, care s-ar putea extrage de acolo şi care ar putea fi valorificate. Acesta ar fi norocul combinatului pentru că altfel, n-ar veni nimeni să cumpere un morman de fiare vechi”, a mai precizat Borbely.



63

15.02.2010

Ministrul a mai spus că investitorul care va câştiga licitaţia va putea realiza un parteneriat cu autorităţile locale pentru a accesa fonduri de la minister sau de la Uniunea Europeană pentru ecologizarea batalurilor. „Într-un studiu preliminar realizat în 2001 se apreciază că pentru ecologizarea celor trei bataluri ar fi necesare aproximativ 25 milioane de euro”, a precizat Borbely. Combinatul Bicapa Târnăveni deţine 3 bataluri ce se întind pe o suprafaţă de 25 de hectare, ce conţin 2,5 milioane tone de reziduri, dintre care unele cangerigene. Preţul de pornire al licitaţie organizate în 19 martie va fi de aproximativ 6 milioane de euro. Momentan Combinatul Chimic Bicapa Târnăveni are o datorie de aproximativ 40.000.000 de lei, dar fiind un caz excepţional, se vor purta discuţii la nivel de Guvern pentru a se soluţiona problema acestora.Adevărul de Seară MS – Claudia Sas –

Bicapa-Târnăveni: Bombă ecologică de vânzareMinistrul Mediului, Borbely Laszlo, a declarat vineri, după o întâlnire cu autorităţile din Mureş, că va interveni la colegii din ministere pentru urgentarea procedurilor de licitaţie la platforma chimică Bicapa din Târnăveni. „Voi mai avea o întâlnire vinerea viitoare cu AVAS, Ministerul de Finanţe, deci marii creditori, şi lichidatorul. Eu m-am angajat să vorbesc atât cu MF cât şi cu AVAS să accepte o procedură de urgenţă, ca să nu stea luni de zile cu acele termene până când trebuie să reducă preţul, cum sunt termenele legale. Ne-a explicat lichidatorul că se poate găsi modalitatea prin care să se adjudece mai repede, în condiţii legale”, a declarat Borbely. Atât combinatul Bicapa cât şi Carbid Fox au fost închise în urmă cu câţiva ani, însă batalurile de reziduuri chimice sunt considerate o adevărată „bombă ecologică” de către autorităţi. „Sunt 3 bataluri, 2 de pe platforma Bicapa şi unul de la platforma Carbid Fox, pe o suprafaţă de circa 25 de hectare, aproape 2,5 milioane de tone de deşeuri. Preţ de pornire la licitaţie 6 milioane de euro. Datoria acumulată de-a lungul anilor circa 40 de milioane de lei, datorii care nu s-au şters. Sunt 2-3 firme interesate de licitaţie”, a explicat ministrul Mediului. Potrivit acestuia, investiţia pe mediu necesară, conform unui studiu preliminar din 2001este 25 milioane de euro, „dar s-ar putea să fie şi mai mult”. Pentru investiţiile urgente s-a cerut un studiu într-o săptămână. „Această problemă foarte gravă a



64

15.02.2010

Bicapa Târnăveni a fost discutată şi răsdiscutată foarte mulţi ani, dar din păcate nu s-a găsit nicio soluţie viabilă. A fost probabil un management nu tocmai fericit al celor care au fost şi la conducerea acestei companii şi în ceea ce priveşte încercările de privatizare. Unii au crezut că privatizează această companie numai ca să vândă fier vechi, pe urmă a trebuit să se rezilieze”, a afirmat Borbely. Ministrul Mediului a vorbit despre pericolul care îl reprezintă reziduurile chimice şi a recunoscut că niciunul dintre miniştrii Mediului de până acum, inclusiv Korodi Attila, nu au reuşit să rezolve problema. „Suntem în ceasul al 12-lea în momentul de faţă, cea mai importantă problemă o constituie cele 3 bataluri, care sunt o bombă ecologică, pe lângă că trebuie să privatizezi combinatul. O bombă care ticăie. În ultimele luni au fost câteva întâlniri organizate de prefectură, care în limita competenţelor a sesizat toate organele competente ca să ia măsuri: Guvern, Ministerul de Finanţe, AVAS, Autoritatea de Mediu, toţi cei implicaţi”, a declarat Borbely. Acesta a precizat că doreşte, în primul rând, să rezolve problema de mediu şi să se vândă platforma pentru a se putea crea locuri de muncă. Lichidatorul a pregătit caietul de sarcini pentru a face o licitaţie în data de 19 martie. „Se pare că sunt investitori interesaţi, investitori specializaţi. Şi eu am primit acum câteva zile informaţii că aceste bataluri, în afară de faptul că sunt ecologizate, totuşi ar aduce unele profituri, deci sunt metale grele, metale care pot fi valorificate, printr-o procedură, printr-o tehnologie. Ăsta cred că e norocul combinatului, că altfel probabil n-ar veni nimeni să cumpere un morman de fiare vechi”, a explicat ministrul. Borbely a mai spus că a dat dispoziţie la minster, la Agenţia de Mediu, să facă un plan de acţiune pentru evitarea unei catastrofe ecologice, prin stabilizarea digului pentru a împiedica scurgerea subterană a reziduurilor în râul Târnava Mică. „Totodată mi-am exprimat toată disponibilitatea ca din fondul de mediu şi prin programe europene, pe baza unui parteneriat făcut între Primărie (Târnăveni) şi acel investitor care va câştiga să accedem la bani suplimentari pentru ecologizare, pentru că există în proiectele fondului de mediu posibilitatea să se acorde bani pentru astfel de investiţii”, a spus ministrul. Borbely Laszlo a conchis că în opinia lui situaţia de la Bicapa a fost cauzată şi de indiferenţa statului. „Trebuie să spun că totuşi statul a avut o responsabilitate în aceşti 20 de ani şi din păcate s-a privit de multe ori unilateral, cu ochelari de cal, de parc-ar privatiza Bicapa, ca pe oricare altă societate, neţinând cont de acest pericol de poluare.



65

15.02.2010

Statul trebuia să fie mai atent în aceşti 20 de ani ce pericol de poluare există în acetse bataluri”, a afirmat ministrul. Informatia de Mures MS - Cora Muntean –

Ministrul Laszlo Borbely îi “urecheşte” pe turcii de la AzomureşBorbely susţine că i-a convins pe proprietarii turci de la Combinatul Azomureş să investească în modernizarea instalaţiilor.Conducerea Combinatului Azomureş i-a promis ministrului Mediului, Laszlo Borbely că poluarea va fi redusă simţitor până la sfârşitul anului 2011. Ministrul Borbely susţine că a avut o întâlnire cu reprezentanţii conducerii Combinatului, care i-au prezentat un proiect de investitii de 138 de milioane de dolari, pentru lucrari de modernizare şi retehnologizare a instalaţiilor. Cetăţeni supăraţi. Borbely a convocat o întâlnire de urgenţă cu patronatul Combinatului după ce mai mulţi cetăţeni s-au plâns de calitatea aerului din oraş, mai ales în zona Cristeşti. “Va fi o investitie de 22 de milioane de dolari care până la sfârşitul anului 2011 să reduca drastic poluarea” a dezvălui ministrul Mediului şi al Pădurilor. Modernizarea filtrelor de noxe nu este singura investitie pe care turcii au promis-o ministrului Mediului. “O alta investitie de 116 milioane de dolari se va face pentru modernizarea-retehnologizarea instalatiilor de amoniac şi uree, astfel că poluarea va fi redusă mult până la sfârşitul anului 2011” a mai garantat ministrul. Ultimatum. Borbely Laszlo a vorbit şi despre analizatorul preformant pe care Agenţia pentru Protecţia Mediului din Sibiu a reuşit să-l achiziţioneze cu bani grei, însa nu a fost capabilă să plătească o sumă mai mică pentru autorizarea echipamentului. În acest sens, ministrul Mediului a dat termen o lună de zile Agenţiei Regionale din Sibiu să reglementeze situaţia. Anul trecut, Combinatul Chimic Azomureş a depăşit în câteva rânduri limita admisă pentru emisiile de amoniac. Atunci, Garda de Mediu împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului a somat şi chiar a amendat conducerea societăţii. Directorii de la Azomureş au contestat însă în instanţă amenzile pentru că echipamentul cu care se efectuaseră măsurătorile nu avea autorizaţie. Deşi de-a lungul anilor au fost amendaţi de mai multe ori, directorii Azomureş au plătit o singură amendă în valoare de 50 de mii de lei.



66

15.02.2010

Azomureş controlat din nou. Cel mai recent control efectuat la Combinatul Chimic „Azomureş” s-a realizat în ianuarie 2010. Verificările au fost făcute neinspirat de către inspectorii de mediu în perioada în care Combinatul nu producea la capacitate maximă. Astfel, singura neregulă constatată a fost lipsa proiectului pentru închiderea batalului, care trebuia să fie gata în septembrie 2009.Adevărul de Seară MS – Ionut Mărian –

Primăria ia înapoi lacul PăduriceARAD. Aleşii sunt chemaţi să voteze rezilierea unui contract încheiat în 1996, în urma licitaţiei organizate atunci pentru închirierea unei părţi din Lacul de la Pădurice.Contractul cu T&D American Brothers SRL era valabail 50 de ani dar societatea cere acum Primăriei rezilierea lui, aducând ca argument incendiului de anul trecut, când terasa de pe lac a ars în totalitate. Rezilierea va fi valabilă din 1 ianuarie, cu condiţia ca societatea să dezafecteze lucrările aferente teraseiJurnalul Arădean – AR – A.B.

Garda de Mediu continuă să verifice prin sondaj gropile de gunoi din mediul ruralComisariatul Arad al Gărzii Naţionale de Mediu continuă verificarea administraţiilor publice din zona rurală a judeţului, pentru a vedea dacă există abateri în privinţa gropilor de gunoi neconforme cu standardele europene, care au fost închise încă de anul trecut. Comisarii Gărzii de Mediu au verificat, la faţa locului, prin sondaj, pe parcursul săptămânilor trecute, dacă nu cumva acestea sunt folosite în continuare pentru depozitarea gunoiului. „Au fost verificate 34 de gropi de gunoi, din 24 de comune. Nu s-au constatat probleme, primăriile având încheiate contracte cu firmele care se preocupă de salubrizare pe raza judeţului Arad. Verificările vor continua, tot prin sondaj”, declarat pentru NEWS-AR Monica Jitaru, comisar-şef al Gărzii de Mediu, Comisariatul Arad.NEWS – AR – O.T.

Două proiecte pe 2010 legate de ariile protejate şi ajutorarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale Fiind o organizaţie neguvernamentală care militează pentru implicarea activă a tinerilor în timpul liber în viaţa comunităţii, Asociaţia de Tineret Fiscut şi-a propus pentru anul



67

15.02.2010

acesta iniţierea a două proiecte ce urmează să fie depuse la Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea-Ciuc. Primul proiect va fi realizat în parteneriat cu reprezentanţii Parcului Natural Lunca Mureşului şi are ca scop promovarea comportamentului ecologic în această zonă. Iniţiatorii vor realiza o potecă tematică “Universul minunat al pădurii”, vor spune o poveste despre zona respectivă, evidenţiind elementele sale mai puţin cunoscute sau necunoscute, informaţiile fiind transmise astfel într-un alt mod decât cel clasic. De asemenea, s-a propus amenajarea în zona traseelor pentru cicloturişti, prin implicarea tinerilor, a unor locuri în care aceştia să se poată relaxa. “Din discuţiile purtate cu cei de la Parcul Lunca Mureşului, am dori să amenajăm în zona traseelor pentru cicloturişti, locuri pentru relaxare, special destinate pentru ei, unde să poată face exerciţii de înviorare, sau cum îi spunem o «staţie de fitness» pentru cicloturişti”, a declarat Cosmin Suciu, preşedintele Asociaţiei de Tineret Fiscut. Tot în cadrul aceluiaşi proiect, se urmăreşte înlocuirea panourilor cu reguli ecologice, precum interzicerea depozitării deşeurilor, cu altele care să aibă semne identificative în ideea că prea puţini sunt cei care citesc textul înscris pe panou, majoritatea oamenilor fiind mai receptivi la semnele ilustrative. În plus, potrivit lui Cosmin Suciu, schimbarea panoului cu textul în care se aduce la cunoştinţa oamenilor ce NU este voie să facă, ar da rezultate pentru că marea majoritate dacă le este impus să nu facă ceva, o fac.Grupul ţintă al celui de-al doilea proiect va fi reprezentat de elevii de etnie rromă. “În momentul de faţă, avem în evaluare la şcoala din Fiscut câţiva elevi de etnie rromă cu cerinţe educaţionale speciale şi dorim ca, împreună cu un grup de tineri, să mergem acasă la familiile elevilor respectivi, să investigăm de ce au ajuns în situaţia respectivă şi să le explicăm necesitatea de a merge la şcoală. Aceşti copiii au nevoie de un program special la şcoală şi de cadre calificate în acest domeniu”, a explicat Suciu. Prin cerinţe educaţionale speciale se înţelege absenteismul şcolar din motive familiale. În general, proiectele sociale derulate de Asociaţia de Tineret Fiscut, cu ajutorul tinerilor, au caracter informativ şi sunt menite pentru a acorda o a doua şansă în învăţământ anumitor grupuri etnice, în special rromilor deoarece în Fiscut există o asemenea minoritate etnică. Tinerii, în general, se arată interesaţi de implicarea în întreprinderea unor asemenea acţiuni, Asociaţia de Tineret Fiscut putând conta pe un grup de 30 de tineri activi din localităţile Fiscut şi Firiteaz care periodic participă la majoritatea acţiunilor derulare. “Este important ca tinerii să se implice în viaţa comunităţii pentru că fiind localnici



68

15.02.2010

cunosc foarte bine problemele şi nevoile din comunitatea respectivă şi le este la îndemână să găsească soluţii pentru rezolvarea acestora. Pe de altă parte, tinerii nu prea au alternative la petrecerea timpului liber în afara barurilor locale, iar implicarea lor în viaţa comunităţii reprezintă tocmai această alternativă”, a conchis Cosmin Suciu. Observator – AR – A.M.B.

DIRECŢIA APELOR BANAT

Teme de mediu

În Caraş-Severin se circulă greu, dar nu există drumuri blocateÎn judeţ se circulă în condiţii de iarnă.Căderile masive de zăpadă şi viscolul puternic afectează traficul pe mai multe drumuri din judeţ, dar nicio arteră nu a fost blocată până la această oră. Drumul care leagă Reşiţa de Muntele Semenic este cel mai afectat şi există riscul să fie închis până când utilajele de deszăpezire vor reuşi să înlăture stratul gros de nea.Şoferii care nu au autoturismele pregătite corespunzător pentru iarnă ar face mai bine să nu se aventureze pe şoselele judeţului, pentru că meteorologii nu au veşti dintre cele mai bune. “La ora 16, circulaţia rutieră se desfasura cu dificultate pe drumurile din zona oraşelor Oraviţa şi Moldova Nouă din cauza ninsorii abundente şi a vântului care bate cu putere, viscolind zăpada pe carosabil. În zonă sunt mai multe echipaje de poliţie care dirijează traficul rutier şi utilajele de deszăpezire”, precizează inspectorul Adriana Beţa, purtătorul de cuvânt al IPJ Caraş-Severin. Deocamdată nu sunt drumuri blocate pe raza judeţului, dar nu este exclus ca circulaţia să fie întreruptă temporar în unele zone. “Drumul către Semenic riscă să fie blocat de zăpadă. Viscoleşte foarte puternic şi utilajele fac faţă cu greu. Şi la Piatra Albă sunt probleme ceva mai mari. Pe DN 58 B şi pe Drumul European se circulă destul de bine”, spune subinspectorul Radu Ştefan, Serviciul Rutier Caraş-Severin.“Recomandăm conducătorilor auto ca în astfel de condiţii meteo-rutiere neprielnice, în cazul în care deplasările nu sunt necesare, să nu plece la drum. Dacă totuşi deplasarea este absolut necesară, recomandăm conducătorilor auto ca înainte de a pleca la drum să se informeze despre situaţia traseului pe care urmează să se deplaseze, să-şi echipeze



69

15.02.2010

automobilul corespunzător pentru vreme de iarnă, să nu bruscheze comenzile maşinii şi să adapteze permanent viteza de deplasare la condiţiile de drum”, spune Adriana Beţa.( Adevarul de Resita, online, redactor Daniel Stanciu, 13 feb 2010)

Colectarea duală la sfârşitAcţiunea de implementare a colectării duale se apropie de sfârşit în oraşul de pe Bega. Angajaţii soicetăţii de salubritate acţionează zilele acestea în ultimul sector din Timişoara, mai exact în sectorul 12. Clienţii Retim care nu au situaţia contractuală clarificată sunt aşteptaţi la sediul companiei.Până în acest moment, compania de salubritate a încheiat aproximativ 12 mii de contracte, dintre care peste 7 mii sunt noi.În ceea ce priveşte distribuirea pubelelor, angajaţii Retim au reuşit să împartă aproximativ 5 mii de pubele şi 16 mii de saci pentru colectarea deşeurilor reciclabile. Mai mult, compania de salubritate a distribuit 6 mii de pubele destinate colectării deşeurilor menajere şi a înlocuit 2300 de pubele deteriorate. Timişorenii beneficiază de aceste obiecte destinate colectării deşeurilor în mod gratuit.( Analog Tv, online, ora 20.00, 12 Feb 2010 Timiş, redactor Luiza Mihan )

DIRECŢIA APELOR JIU

Alte ştiri

Sub ape şi nămeţiLuaţi de ape, craiovenii din cartierele periferice ale Craiovei strigă disperaţi după ajutor. Şi străzile lăturalnice au nevoie de intervenţia utilajelor de deszăpezire!Cartierele periferice ale Craiovei sunt sub ape, uitate şi ocolite de utilajele de deszăpezire. Este şi cazul cartierului Mofleni, situat în vecinătatea Parcului Tineretului. Dacă deszăpezirea s-a făcut pe arterele principale, acestea fiind căile de acces către groapa de



70

15.02.2010

gunoi a oraşului, străzile laterale au fost uitate de Serviciul de Salubritate al primăriei. Localnicii înoată prin bălţi, printre sloiurile de gheaţă. Nu ai cum să te fereşti de „râurile“ de apă care şiroiesc pe străzile Coşuna, Abatorului, Aleea Banu Stepan şi se revarsă în curţile oamenilor, care au tot sunat la Salubritate. De o săptămână primesc acelaşi răspuns: „Trimitem un echipaj în zonă“. Ceea ce nu s-a întâmplat nici după zăpada căzută în ultimele zile. „Am sunat la Salubritate şi nu vine nimeni. Suntem uitaţi de lume. Toată vara au trecut autovehiculele care au lucrat în parc. Acum nu curăţă gheaţa nici cu o lamă. Nu se poate merge decât cu cizme de cauciuc. Iar dacă trec două maşini se blochează strada“, a spus Dorel Alexandru, care locuieşte pe strada Coşuna. De aceeaşi părere sunt şi alţi locuitori din cartier, Nicolae Motroc, Mariana Begiu, Ioana Ghindeanu, care nu mai fac faţă cu lopeţile.„Eu încerc să mai fac cu lopata un şanţ, să mai dau zăpada într-o parte, dar trebuie să vină un utilaj să cureţe strada. Iar de apă..., dacă nu este canalizare este dezastru. Cu maşinile se merge greu. Chiar nu ne poate ajuta nimeni?“, se întreabă Nicolae Motroc.PromisiuniVineri, în jurul orei 16.30, un utilaj de deszăpezire a fost trimis în Mofleni, la cererile disperate ale localnicilor. „Serviciul de Salubritate al Primăriei Craiova care se ocupă cu degajarea zăpezii de pe arterele de acces a trimis în zonă un echipament de intervenţie, cu scopul de a debarasa gheaţa şi zăpada de pe străzile din cartierul Mofleni“, a precizat Carmen Licu, purtător de cuvânt al Primăriei Craiova.De la Compania de Apă Oltenia - aceleaşi promisiuni: o vidanjă care să-i scape pe oameni de apa rezultată în urma topirii zăpezii şi a precipitaţiilor căzute în ultima săptămână. „O vidanjă a companiei va merge în cartierul respectiv pentru a interveni unde este necesar. Avem trei astfel de utilaje care acţionează în Craiova, unde sunt situaţii urgente. Este o perioadă dificilă, în care cetăţenii solicită foarte mult intervenţia noastră şi încercăm să facem faţă“, a declarat Mihaela Chiriţescu, şef Birou relaţii cu publicul din cadrul CAO. (Gazeta de Sud -Actualitate - Maria CERNĂTESCU-13 feb 2010)



71

15.02.2010

Vremea rea se întoarceAdministraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare meteorologică de cod galben pentru precipitaţii însemnate cantitativ şi viscol. Începând de vineri noapte şi până sâmbătă, la ora 18.00, în sud-vestul şi nord-estul ţării şi în zona de munte va ninge, iar în restul judeţelor atenţionate vor predomina ploile, cantităţile de apă urmând a depăşi local 20-25 l/mp şi izolat 35 l/mp. Vor fi condiţii de polei. Temporar, vântul va avea intensificări susţinute, viscolind ninsoarea, mai ales în zona montană. (Gazeta de Sud -Actualitate – HotNews-13 feb 2010)

Inundaţie la Crasna! Primăria a luat tuburile de canalizare după alegeriMai multe familii din satul Aniniş, comuna Crasna, au avut gospodăriile inundate la sfârşitul săptămânii trecute. Oamenii acuză primăria că le-a pus tuburi de canalizare doar pe perioada campaniei electorale, iar după alegeri le-a luat, pe motiv că este nevoie de ele în altă parte. Locuitorii de pe o uliţă din satul Aniniş trăiesc un adevărat coşmar de când zăpada a început să se topească. Calea de acces la locuinţele lor s-a transformat într-o mare baltă. Cei care nu sunt echipaţi cu cizme de cauciuc nu pot ieşi din curţi, iar cei care au casele joase s-au trezit cu beciurile pline de apă. Acest coşmar a început în urmă cu câţiva ani şi reapare de fiecare dată când se topesc zăpezile sau plouă mai puternic. Autorităţile locale au pus în urmă cu câţiva ani două tuburi care ajutau la scurgerea apei printre gospodării, pe care le-au luat cu promisiunea că le vor înlocui cu altele. Le-au şi înlocuit în campania electorală din vara lui 2008, dar le-au luat înapoi imediat după alegeri, după cum susţin localnicii. „Îşi bat joc de noi pur şi simplu, aşa am ajuns. Uliţa asta este uitată de soartă. Primarul ăsta îşi aminteşte de noi numai în campania electorală, iar în rest suntem inexistenţi. Ne-a băgat tuburi pe unde să se scurgă apa şi apoi le-a luat. A doua oară tot aşa le-a adus înainte de campania electorală şi apoi vicele cu un consilier le-au luat. Tot zic că le aduc şi de atunci nu i-am mai văzut pe aici. Poate îşi amintesc şi de noi în altă campanie. Fac numai măgării aici”. Primarul este cam uitucContactat telefonic, primarul comunei Crasna, Aurel Vamvu, a negat situaţia prezentată şi s-a arătat convins că în localitatea pe care o conduce nu sunt probleme. ” Nu este adevărat aşa ceva. Am văzut şi eu pe Internet în ziarul dumneavoastră că sunt inundaţii şi



72

15.02.2010

am fost toată ziua prin comună să văd dacă sunt probleme şi nu este nimic. La o singură gospodărie în satul Radoşi a fost inundat podul unei familii, dar s-a rezolvat. Cât despre tuburile de scurgere, eu am pus în ultimii ani peste 60 de tuburi şi nu am luat niciunul înapoi”. La numai câteva minute de la această convorbire, Vamvu revine cu un telefon, semn că şi-a amintit între timp că situaţia relatată de noi este reală. „În zona prezentată de dumneavoastră într-adevăr au fost tuburi, dar le-am luat pentru că un cetăţean a zis că i se scurge apa prin livadă. Dar nu sunt probleme în zonă şi e mai bine ca apa să-şi urmeze cursul, decât să fie dirijată. Chiar acum fusăi acolo după ce mă sunarăţi şi nu este absolut nimic ieşit din comun. Lucrurile sunt sub control”.Copiii, căraţi în braţe până la drumul principalCe înseamnă că lucrurile sunt sub control? Cei care au copii trebuie să îi care în spate până la şoseaua principală atunci când pleacă la şcoală, pentru că apa le trece peste glezne. „Noi ne ducem copiii în spate la şcoală, pentru că altă posibilitate nu avem. Microbuzul pe aici nu trece. Ne încălţăm cu cizme de cauciuc, îi luam în spate şi îi ducem. Când obosim îi mai lăsăm un pic unde este apa mai mică să ne odihnim şi apoi o luăm din loc. A venit copilul meu într-o zi cu picioarele fierte acasă. A terminat mai devreme şi nu am ştiut să mă duc să-l iau şi i-a trecut apa peste ghetuţe. Nu e posibil aşa ceva. Dacă nu am avea cizme de cauciuc am muri de foame în casă. Nici după pâine nu putem să ne ducem”. Sunt şi oamenii prin ale căror gospodării apa şi-a făcut albie şi a început să curgă în tocmai ca un rău. Ca şi cum asta nu ar fi fost suficient, alimentele lor sunt în pericol pentru că apa a început să intre şi în beciuri. ”La mine curge prin curte. Am încercat să o deviez mai încolo de casă, dar nu am putut. Ziua mai mă uit eu, dar noaptea toată se duce în beci şi dimineaţă mă apuc să o strâng şi să o arunc, pentru că am şi eu conserve, ceapă cartofi, făină, carne de toate în beci. Am muncit toată vara să-l umplu şi acum să le ia apa toate. Nu-i posibil aşa ceva. Primarul ăsta îşi bate joc de noi. Suntem amărâţi. Vai de viaţa şi de zilele noastre pe aici când plouă sau când se topeşte zăpada”. (Pandurul -Comunitate - Alexandra FOLCUT-15 feb 2010)

Teme de mediu

Rampa de gunoi, la PredeştiAutorităţile din Craiova vor să iasă din asociaţia judeţeană pentru gestiunea deşeurilor, ca să poată muta groapa de gunoi de la Mofleni la Predeşti.



73

15.02.2010

Rampa ecologică de la Mofleni trebuie mutată chiar cu preţul ieşirii Craiovei din asociaţia Ecodolj, organizaţie care intenţionează să implementeze la nivelul Doljului masterplanul pentru gestiunea deşeurilor, a arătat săptămâna trecută primarul Craiovei, Antonie Solomon. Potrivit autorităţilor judeţene, procesul de aplicare a masterplanului ar demara mai repede în cazul în care pentru depozitarea deşeurilor din judeţ ar fi folosită rampa din Mofleni, deja autorizată la standardele UE. Variantă neagreată de primarul Craiovei şi în contradicţie cu strategia de dezvoltare a Băniei, unde este prevăzută expres dezafectarea rampei din Mofleni, aflată prea aproape de oraş şi pe malul Jiului. Solomon a afirmat că proiectul de hotărâre prin care municipalitatea renunţă la parteneriatul cu Ecodolj va fi pus din nou pe masa consilierilor locali. Proiectul a fost retras luna trecută de pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local, în scopul reevaluării oportunităţii anunţatei retrageri. „Nu putem accepta această variantă. Rămânem la ideea desfiinţării rampei ecologice de la Mofleni. Există alternativă pentru înfiinţarea altui depozit, cum ar fi la Predeşti“, a spus primarul Antonie Solomon. Edilul-şef din Predeşti, Florian Şerban, confirmă că au avut loc discuţii preliminare. „Noi avem suficient teren pe care îl putem pune la dispoziţie, într-o zonă departe de localităţi. Comuna nu ar fi afectată cu nimic, nici de rampă, nici de transportul deşeurilor. În plus, rampa ar însemna venituri în buget şi locuri de muncă“, a precizat Florian Şerban. Administraţia judeţeană a anunţat în urmă cu puţin timp că a luat în calcul situaţia în care rampa de la Mofleni nu va fi inclusă în masterplanul în valoare de 40 de milioane de euro.Eco Sud, translatatăMutarea rampei ecologice de la Mofleni implică şi modificarea relaţiei cu firma Eco Sud, actualul gestionar al depozitului, căreia primăria este obligată să-i pună la dispoziţie teren încă mulţi ani. Potrivit primarului Antonie Solomon, municipalitatea intenţionează să negocieze cu Eco Sud continuarea contractului astfel încât administratorul rampei să investească pe viitor în amenajarea altui depozit. În acest caz, celulele ecologice pe care Eco Sud trebuie să le construiască pe măsura umplerii celor două existente ar putea fi realizate la Predeşti, urmând să fie acoperite progresiv cele rămase la Mofleni. (Gazeta de Sud- Societate - Marian BADIRCI-15 feb 2010)



74

Documents

Revista Presei 15 Februarie 2010