Revistă municipală - Focșani · Shostakovich, Piazzolla, Bizet, Paul Constantinescu sau Johann Strauss nu trebuie ratată, ci savurată, chiar ˛i în ast-fel de condi˜ii. Pentru

Revistă editată deCONSILIUL LOCAL şi PRIMĂRIA MUNICIPIULUI FOCŞANI

Seria a VI-a, Anul 11, Nr. 115 Iulie 2013

Revistă municipală

| F

OC

ŞAN

II N

R.

11

5

|

| FOCŞANII | Iulie 20132

FOC ANIIŞRevistă municipală

Fondata în 1895Fondata în 1895

PROGRAM DE AUDIENŢE

SERIA A VI-A, ANUL 11 (XI)NR. 115, IULIE 2013

ISSN 2285–5866 ISSN-L 2285–5866

Consiliul Local și Primăria Municipiului Focșani

Tel.: 0237.236.000, Fax: 0237.216.700Email: [email protected]

Web: www.focsani.info

COLEGIUL DE CONDUCEREDecebal Gabriel Bacinschi

— Președintele colegiuluiEduard Corhană

Natașa Maria NemeșDan Mihai Cazaciuc

REDACŢIADan Mihai Cazaciuc

— CoordonatorNatașa Maria Nemeș

Mirela AndreiMarian Mihu

Răzvan Necula

GRAFICĂ ŞI LAYOUTValentin Rădulescu

Publicaţie realizată deS.C. Euro Print Company S.R.L.

Str. Victoriei, Nr. 1, BuzăuTel.&Fax: 0338.101.253

Email: [email protected]

Problemele ce sunt de competenţa adminis-traţiei publice locale și nu au fost soluţiona-te de serviciile de specialitate, pot � aduse la cunoștin ţa Primarului municipiului Focșani, a celor doi Viceprimari sau a Secretarului.

Primarul municipiului Focșani, Decebal Gabriel Bacinschi, acordă audienţe în pri-ma zi de Luni din �ecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme de urbanism, investiţii, participare cetăţenească.

Viceprimarul municipiului Focșani, Gabriel Ionel Necula, acordă audienţe în a doua zi de Luni din �ecare lună, începând cu ora 14.00, pentru pro bleme privind acti-vitatea Direcției de Dezvoltare Servicii Publi-ce – întreţinere și reparaţii străzi, iluminat pu-blic, spaţii verzi-, activităţi comerciale, cultură,

proiecte cu �nanțare europeană.Viceprimarul municipiului Focșani,

Tudorel Daniel Trofin, acordă audienţe în a treia zi de Luni din �ecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind fondul locativ, învăţământ, sanatate, tineret, sport, transport public, caminul pentru persoane vârstnice și cantina de ajutor social.

Secretarul municipiului Focșani, Eduard Marian Corhană, acordă audienţe în a pa-tra zi de Luni din �ecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind aspecte juridi-ce, legile proprietăţii, reclamaţii administrative.

Pentru a putea participa la audienţe, persoa-nele interesate trebuie să se prezinte cu buletinul/ cartea de identitate la Centrul de Comunicare al Primăriei – Compartimentul Informare Publică,

unde bene�ciază de consilierea funcţionarului respectiv în completarea unei cereri tip. În mo-mentul depunerii cererii, solicitantul primește un număr de înregistrare, cu care trebuie să se pre-zinte în ziua stabilită. Cerererile sunt înainta te ser-viciului de specialitate, care trebuie să for muleze un răspuns. Din acest motiv, este foarte important ca solicitantul să precizeze, în mod clar, probleme-le pentru care dorește să �e pri mit în audienţă.

Solicitanţii pot � admiși sau respinși, �ind acceptate doar cererile a căror rezolvare este de competenţa Primăriei municipiului Foc-șani și care au fost adresate persoanei cu res-ponsabilităţi în domeniu.

Cererile de înscriere în audienţă se primesc până în ziua de Joi din săptămâna premergă-toare zilei de audienţă. ■

CUPRINSConcertele verii ........................................................................................................ 3

Execuţia bugetului general consolidat al Municipiului Focșani pe semestrul I 2013.... 4

Sfaturi utile. „Vacanţă în siguranţă!” Recomandări preventive ............................ 6

Campania „Nu-ţi scăpa casa din ochi!” Sfaturi preventive ....................................7

„Fii prudentă! Poţi preveni tâlhăria!” ..................................................................... 8

Prevenirea înșelăciunilor comise prin intermediul telefoniei mobile .................... 9

Șah și atletism la Campionatele Naţionale .......................................................... 12

Istoria clădirilor justiţiei din Focșani ................................................................... 13

Despre trecutul structurilor militare din orașul Focșani ..................................... 16

Hotărâri adoptate de Consiliul Local al Municipiului Focșani în ședinţa ordinară din 27 iunie 2013 ................................................................................... 18

| EVEN

IMEN

T |

Iulie 2013 | FOCŞANII | 3

CONCERTELE VERII„Nu va mai � pe viitor decât o singu-

ră municipalitate pentru ambele păr-ţi ale orașului Focșani”. Acest articol 2 al decretului de la 6 iulie 1862, semnat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, oferă prilej de sărbătoare anuală orașu-lui de pe Milcov. Bucuria se manifestă de la mic la mare, în toate ipostazele ei, prin condiţiile oferite de municipalitate. Nu ne lăsăm nici noi mai prejos și, prin „uneltele” noastre de expresie, subscri-em la plăcuta sărbătoare locală.

Astfel, la 7 iulie 2013, Ateneul Popu-lar „Mr. Gh. Pastia” i-a invitat pe foc-șăneni la un concert simfonic susţinut de oblăduita sa Orchestră de Cameră UNIREA, sub bagheta aceluiași maes-tru, Vincent Grüger. Concertul a fost o reușită atât prin succesul la public, cât și printr-o muzică bine interpretată, dar și sugestiv aleasă. În mod special pentru focșănenii care nu au reușit să savureze această oră de muzică, merită a le depă-na, printr-o lapidară naraţiune, desfășu-rarea evenimentului.

Concertul s-a deschis prin alocuţiu-nea managerului instituţiei și al ansam-blului, Valentin Gheorghiţă, care a in-vocat existenţa �larmonicii focșănene, dar și personalitatea celui ce a în�inţat-o și a condus-o, dirijorul Silviu Zavulo-vici. Astfel, i-a fost adus un omagiu ma-estrului, invitând-o pe scenă pe d-na Ve-nera Zavulovici, soţia acestuia, și pe Ion Moineagu, cel ce i-a fost „locotenent” (secretar muzical) în munca de la Foc-șani și ulterior la Galaţi unde, de fapt, în-treg ansamblul s-a mutat.

Concertul propriu-zis s-a deschis cu o lucrare a părintelui pedagogiei muzicale moldovene și valoros compozitor – Edu-ard Caudella – Fantezia nr. 5, Amintiri din Carpaţi, o frumoasă lucrare descrip-

tivă, cu iz pur românesc, moldav, prin care sunt evocate meleagurile și obiceiu-rile românești. Concertul a continuat cu un fragment din Suita Maskarade, com-pusă de Aram Haciaturian – Vals, sec-venţă de destindere și discretă invitaţie. Partea întâi a concertului s-a închis cu o lucrare românească, din nou, aparţinând tânărului compozitor al anului 1953, Sa-

bin Drăgoi, care atunci (la vârsta de 32 ani) a fost premiat pentru această lucra-re de însuși George Enescu, la concursul de compoziţie patronat de marele com-pozitor, interpret și pedagog român. Lu-crarea se intitulează Divertisment rustic și reprezintă o culegere de idei folclori-ce românești, așezate în această formă și gen clasic.

Cea de-a doua parte a debutat cu o ce-lebră uvertură a unui compozitor italian foarte cântat în Europa și în lume, una dintre cele mai spectaculoase personali-tăţi ale vieţii muzicale, dar și controver-sat pentru muzicalitatea pe alocuri fa-cilă (și totuși, nu!): Gioachino Rossini

– Uvertura la Opera Coţofana hoaţă, o pagină plină de încărcătură rossiniană, simplă și naivă, dar expusă genial (și de-loc simplă pentru o interpretare în „pa-rametri”).

Concertul s-a încheiat cu o esenţă de muzică latino (poate chiar fundamentul formelor latino practicate astăzi în mu-zica pop), mai precis iberică, dar com-

pusă de un celebru francez, George Bi-zet. Astfel, orchestra a interpretat Suita Carmen nr. 2, un extras al principalelor teme, arii și dansuri din operă, realiza-tă de însuși compozitorul său. O lucrare spectaculoasă, plină de erotism și aven-tură, de ritm și euforie, în care sunt invo-cate în spirit simfonic teme precum Mar-șul contrabandiștilor, celebra Habanera, Cântecul Toreadorului și un �nal pe mă-sura personajelor operei, Cântec boem.

Poate că, citind aceste rânduri de cro-nică în miniatură, veţi simţi dorul să mai călcaţi pragul Ateneului și să poposiţi la o serată muzicală sau, de ce nu, într-un mod atipic, lângă clădirea Ateneului, în Grădina Publică, cum, de fapt, s-a în-tâmplat și anul acesta, la ziua Sfântului Ilie, când Orchestra Unirea a părăsit sala de concert și a ieșit în stradă, la chioșc, întâmpinând publicul a�at la promena-dă. A fost un concert foarte bine pri-mit, cu tot entuziasmul de care se putea da dovadă chiar și printre picăturile de ploaie, �indcă muzica lui O�enbach, Shostakovich, Piazzolla, Bizet, Paul Constantinescu sau Johann Strauss nu trebuie ratată, ci savurată, chiar și în ast-fel de condiţii. Pentru noi, concertul a fost un promo la stagiunea 2013-2014, ce se va deschide la 30 septembrie, dar pentru spectatori, a fost însăși bucuria unei seri de vară cu iz de „repetabilă adi-ere”. ■

Liviu Topală – ReferentAteneul Popular „Mr. Gh. Pastia”

| E

XEC

UŢI

E B

UG

ETA

RĂ

|


EXECUŢIA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT AL MUNICIPIULUI FOCŞANI

PE SEMESTRUL I 2013Bugetul general consolidat al Municipiului Focșani cuprinde bugetul local, bugetul instituţiilor și activităţilor �nanţate in-

tegral și parţial din venituri proprii, bugetul creditelor interne și externe.mii lei

DENUMIRE INDICATORI Buget actualizat 2013

Din care:

Execuţie 6 luni 2013

Execuţie 6 luni 2012

% Ex2013/ B2013

% Ex2013/ Ex2012

Executie 6 luni din care:

Buget Sem I 2013 Buget local

Bugetul institu-ţiilor finanţate integral/ parţi-al din venituri

proprii

Bugetul cre-ditelor in-

terne şi ex-terne

A 1 2 3 4 5=3/2 6=3/4 7 8 9

VENITURI TOTALE 335.002,48 175.915,58 135.045,70 86.452,82 76,77 156,21 128.468,97 6.576,73 0,00

Venituri proprii 85.876,48 50.287,22 47.394,83 46.537,10 94,44 101,84 45.101,31 2.293,52 0,00

Sume defalcate din TVA 59.828,00 31.967,36 31.564,21 24.243,35 98,74 130,20 31.564,21 0,00 0,00

Subvenţii de la bugetul de stat 97.534,00 54.253,00 37.016,95 2.587,28 68,23 1.430,73 37.016,95 0,00 0,00

Sume de la alte administraţii 0,00 0,00 0,00 1.000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Sume alocate de la UE 91.764,00 39.408,00 19.069,71 479,40 48,39 364.79 19.069,71 0 0,00

Transferuri de la bugetul local 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 -4.283,21 4.283,21 0,00

Vărsăminte excedent bugetar an precedent 0,00 0,00 0,00 11.605,69 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

CHELTUIELI TOTALE 407.368,17 216.481,27 157.490,26 81.163,05 72,75 194,04 122.923,85 5.850,88 28.715,53

Autorităţi executive 7.350,00 4.098,30 3.947,96 2.896,90 96,33 136,28 3.947,96 0,00 0,00

Alte servicii publice generale 1.040,57 719,57 294,32 806,10 40,90 35,51 59.67 234,65 0,00

Dobânzi 7.060,00 3.992,00 3.100,00 1.400,00 77,66 221,43 3.100,00 0,00 0,00

Ordine publică 3.960,00 1.697,50 1.458,60 3.580,02 85,93 40,74 128,56 1.330,04 0,00

Învăţământ 74.840,38 42.915,98 36.922,27 29.001,39 86,03 127,31 35.141,77 1.780,50 0,00

Sănătate 2.406,00 1.215,00 1.190,55 1.015,21 97,99 117,27 1.190,55 0,00 0,00

Cultură, recreere şi religie 16.719,71 9.189,71 4.679,45 3.640,15 50,92 128,55 2.517,21 2.161,96 0,00

Asigurări şi asistenţă socială 12.508,82 6.784,82 5.731,45 5.163,85 84,47 110,99 5.387,72 343,73 0,00

Locuinţe, servicii şi dezvolta-re publică 14.610,00 8.017,00 5.715,31 4.666,61 71,29 122,47 5.715,31 0,00 0,00

Protecţia mediului 4.144,00 2.312,00 1.532,65 1.211,59 66,29 126,50 1.532,65 0,00 0,00

Acţiuni generale economice 64.412,00 26.633,50 26.566,80 2.180,59 99,75 1.218,33 26.566,80 0,00 0,00

Combustibil şi energie 151.861,17 79.867,37 62.796,31 23.106,28 78,63 271,77 34.296,61 0,00 28.499,70

Transporturi 46.455,52 29.038,52 3.554,59 2.494,36 12,24 142,51 3.338,76 0,00 215,83

EXCEDENT(+)/DEFICIT(-) -72.365,69 -40.565,69 -22.444,56 5.289,77 5.545,12 725,85 -28.715,53

Veniturile bugetului general consolidat al Municipiului Focșani pe primul semestru al anului 2013 s-au realizat în procent de 156,21% faţă de realizările aceleiași perioade a anului precedent și în procent de 76,77% faţă de prevederile bugetare ale semestrului I 2013.

În ceea ce privește ponderea categoriilor de venit încasate în primul semestru, veniturile proprii reprezintă un procent de 36%, sumele defalcate din TVA 23%, subvenţiile alocate de la bugetul de stat 27%, iar sumele alocate de la Uniunea Europea-nă 14%.

| EXEC

UŢIE B

UG

ETAR

Ă |


PONDEREA CATEGORIILOR DE VENIT DIN TOTALUL VENITURILOR ÎNCASATE ÎN PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI 2013

Comparând gradul de încasare a veniturilor pe primul semestru al anului 2013 cu cel din aceeași perioadă a anului 2012, se constată o creștere a acestora cu 56,21%, din care: impozitele și taxele locale sunt mai mari cu 0,69%, cotele defalcate din impozitul pe venit au crescut cu 3,11%, sumele defalcate din TVA sunt mai mari cu 30,20%, subvenţiile au crescut de 9 ori, iar sumele primite de la UE de 40 de ori.

REALIZAREA VENITURILOR BUGETULUI LOCAL PE SEMESTRUL I 2013 FAŢĂ DE REALIZĂRILE DE PE SEMESTRUL I 2012

În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consoli-dat, acestea au fost repartizate pe destinaţii ţinând cont de fundamentările întocmite pe �ecare activitate în parte, pre-cum și de veniturile estimate a se încasa la nivel de an și de trimestre.

Pe primul semestru al anului 2013, cheltuielile au înregis-trat un procent de realizare de 72,75%, �ind orientate pe achi-tarea cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor din subordine,

subvenţii diferenţă de preţ energie termică livrată populaţiei, asigurarea serviciilor social-culturale, serviciilor publice de gos-podărire a orașului, asigurarea �nanţării proiectelor europene. Plăţile efectuate pe primul semestru al anului 2013 sunt mai mari decât cele înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent, urmare a faptului că în 2013 se derulează un număr de 6 proiecte cu �nanţare externă nerambursabilă.

Din tragerile autorizate pentru anul 2013 (în sumă de 62.500 mii lei), la 28 iunie 2013 s-au efectuat plăţi în sumă de 28.715,53 mii lei, din care 28.499,70 mii lei pentru modernizarea și reabilitarea reţelelor de distribuţie energie termică și 215,83 mii lei pentru refacerea infrastructurii unor străzi din municipiul Focșani.

REALIZAREA CHELTUIELILOR BUGETARE PE ACTIVITĂŢI

Pe categorii de cheltuieli, acestea au fost alocate astfel:• salarii = 37.424,41 mii lei;• bunuri și servicii = 19.452,06 mii lei;• acoperirea serviciului datoriei publice (dobânzi și rate

aferente celor două împrumuturi contractate, în valoa-re de 52,5 milioane lei, pentru refacerea infrastructurii unor străzi în municipiul Focșani) = 28.400,80 mii lei;

• acordarea subvenţiei pentru diferenţă de preţ energie termică livrată populaţiei = 8.086,17 mii lei;

• asistenţă socială (gratuităţi pe transportul urban de călători, ajutoare sociale, ajutoare pentru încălzirea locuinţelor) = 2.994,14 mii lei;

• transferuri către alte bugete = 636,78 mii lei;• acordarea burselor elevilor din unităţile de învăţământ = 89,97 mii lei;• proiecte cu �nanţare europeană = 57.230,84 mii lei;• investiţii = 3.858,49 mii lei (din care: 2.500 mii lei majorare capital social la SC ENET SA și SC TRANSPORT PUBLIC SA

Focșani, 210,03 mii lei pentru unităţile de învăţămât, 373,47 mii lei pentru cimitire, 387,87 mii lei pentru reţele distribuţie energie termică, 877,11 mii lei pentru refacere infrastructură străzi, 143,98 mii lei dotări sală cinematograf Balada, 133,51 mii lei proiecte și studii);

• plăţi ani precedenţi recuperate în anul curent = – 700,80 mii lei.

PONDEREA CATEGORIILOR DE CHELTUIELI PE SEMESTRUL I 2013

Ec. Natașa Maria NemeșDirector Direcţia Economică

| S

FATU

RI

UTI

LE

|


SFATURI UTILE „VACANŢĂ ÎN SIGURANŢĂ!” RECOMANDĂRI PREVENTIVE

V acanţa de vară, prin speci�citatea ei – deplasarea copiilor în zone de agrement, la bunici, în mediul

rural, petrecerea unei perioade de timp mai mari fără supravegherea părinţilor, care rămân în activitate, circulaţie mai intensă pe drumurile publice, mai mul-tă libertate oferită de părinţi, mai mult timp alocat distracţiei – poate genera o creștere a numărului de minori victime sau autori ai unor infracţiuni. Sociali-zarea inadecvată pe internet sau alege-rea unui anturaj greșit generează posi-bilitatea adoptării unui comportament deviant.

PENTRU O VACANŢĂ ÎN SIGURANŢĂ, POLIŢIŞTII VĂ RECOMANDĂ:

PENTRU A NU DEVENI VICTIME:• evitaţi adresarea cuvintelor jignitoare,

care poate duce la apariţia violenţei �zice;• pentru rezolvarea unei dispute sau a

unui con�ict, apelaţi la un adult (pă-rinte sau reprezentant al autorităţilor), nu încercaţi să vă faceţi singuri drep-tate;

• semnalaţi părinţilor sau autorităţilor situaţiile neplăcute de ironizare, hăr-ţuire, solicitare taxă de protecţie etc.;

• pentru protejarea bu-nurilor personale, nu le a�șaţi ostentativ în mediul stradal, evitaţi să aveţi sume mari de bani la voi sau telefoane performante, acestea �-ind foarte tentante;

• evitaţi să intraţi în re-laţie cu persoane ne-cunoscute în cluburi sau baruri, refuzaţi ofertele tentante, antu-rajele dubioase;

• refuzaţi, dacă vi se ofe-ră, droguri sau sub-stanţe noi cu propri-etăţi psihoactive și sesizaţi autorităţile sau spuneţi despre acest lucru părinţilor;

• nu oferiţi persoanelor cunoscute pe internet informaţii personale despre voi sau familia voastră;

• dacă vreţi să vă întâlniţi cu o persoa-nă pe care aţi cunoscut-o pe internet, anunţaţi părinţii anterior, oamenii pot � foarte diferiţi de ceea ce au pretins că

sunt pe internet și astfel puteţi deveni victimele tra�cului de persoane și ale altor întâmplări tragice;

• în deplasările voastre respectaţi nor-mele rutiere, mai ales în condiţiile unei aglomeraţii excesive în zone de agrement;

• aveţi grijă la traseul folosit, să �e pe ar-tere centrale, prin zone bine ilumina-te, nu folosiţi scurtături prin ganguri, scări de bloc sau prin spatele blocuri-lor și, în măsura posibilităţilor, depla-saţi-vă în grup.PENTRU CEI MAI MICI:

• comunicaţi părinţilor unde și cu cine vă a�aţi;

• nu acceptaţi cadouri sau dulciuri de la alte persoane, fără a le cere voie părin-ţilor;

• nu deschideţi ușa nimănui dacă sun-teţi singuri acasă;

• atunci când vă jucaţi afară, evitaţi zo-nele necirculate, izolate;

• refuzaţi să staţi de vorbă cu persoane necunoscute și respingeţi orice per-soană care vă atinge sau vă tratează într-un mod care vă face să vă simţiţi ciudat;

• nu vă îndepărtaţi de părinţi dacă vă a�aţi pe stradă, la cumpărături sau în

vacanţă;• atunci când aveţi o problemă, întot-

deauna discutaţi cu o persoană în care aveţi încredere (părinte, profesor,

soră/frate mai mare).ÎN CAZUL COMITERII DE ACTE

ANTISOCIALE, TREBUIE SĂ ȘTIŢI:Până la împlinirea vârstei de 14 ani

minorii nu răspund penal. De la această vârstă, până la împlinirea a 16 ani, mi-norii răspund penal dacă se constată că au avut discernământ în momentul co-miterii faptei, adică dacă au știut că fac un lucru rău, nepermis și și-au dat sea-ma de consecinţele lui. După împlinirea vârstei de 16 ani, minorii răspund penal ca și majorii.

Faţă de minorul care a comis o infrac-ţiune se poate lua o măsură educativă sau i se poate aplica o pedeapsă.

Măsurile educative care se pot lua faţă de minori sunt:• mustrarea;• libertatea supravegheată (timp de 1

an) în sarcina familiei sau a unei in-stituţii;

• internarea într-un centru de reeduca-re;

• internarea într-un institut medi-co-educativ.Pedepsele care se pot aplica minoru-

lui sunt închisoarea sau amenda prevă-zute de lege pentru infracţiunea săvâr-șită. ■

Monica ManolacheComisar de poliţie

Compartimentul de Analizăși Prevenire a Criminalităţii

| SFATU

RI U

TILE |


CAMPANIA „NU-ŢI SCĂPA CASA DIN OCHI!” SFATURI PREVENTIVE

În baza prevederilor protocolului de colaborare dintre Inspectoratul Ge-neral al Poliţiei Române și o com-

panie de asigurari, precum și a rezulta-telor foarte bune înregistrate în cadrul campaniilor parteneriale „Fii precaut, hoţii nu dorm!” și „Nu-ţi lăsa mașina la îndemâna hoţilor!”, desfășurate în peri-oada 2011-2012, Institutul de Cerceta-re și Prevenire a Criminalităţii, prin In-spectoratul de Poliţie Judeţean Vrancea – Compartimentul de Analiză și preve-nire a Criminalităţii și Serviciul Ordine Publică, în perioada mai-iunie au desfă-șurat activităţi în cadrul Campaniei de prevenire a furturilor din lo-cuinţe „Nu-ţi scăpa casa din ochi!”.

Aceasta se înscrie în prio-ritatea naţională „Prevenirea furturilor” și abordează una dintre categoriile de infracţi-uni care are un aport impor-tant la situaţia operativă, dar și un impact deosebit în per-cepţia pupulaţiei cu privire la siguranţa personală.

Grupul ţintă este constitu-it din posesorii de locuinţe în mediul urban și rural, cu precădere în zonele unde au fost sesizate, într-un număr crescut, astfel de fapte. Mesa-jele preventive sunt transmi-se acestora prin intermediul principalelor mijloace de in-formare și în cadrul unor în-tâlniri directe sau concursuri cu premii.

Nu lăsaţi ca entuziasmul plecării în vacanţă și neglija-rea măsurilor de asigurare a propriilor bunuri să vă trans-forme în victime ale spărgăto-rilor de locuinţe. Este extrem de neplăcut să-ţi găsești casa spartă. Infractorii speculează neglijenţa locatarilor în a-și securiza casa!

SFATURI PREVENTIVE – oferite de poliţiștii Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalităţii în cadrul campaniei naţionale „Nu-ţi scăpa casa din ochi!”:

DACĂ LOCUIŢI LA BLOC:• montaţi un interfon la intrarea în sca-

ră și asiguraţi-vă că aţi închis bine ușa;• ușa de acces în locuinţă trebuie să �e

confecţionată dintr-un material rezis-tent la solicitările mecanice și să �e în-cuiată chiar și atunci când sunteţi acasă;

• dotaţi cu încuietori suplimentare ușile de la intrare sau cele care fac accesul dinspre terase sau alte locuri a�ate în administrarea comună a locatarilor;

• asiguraţi-vă ferestrele, mai ales dacă locuiţi la parter sau etajul 1, cu gratii metalice sau un alt sistem antiefracţie și închideţi-le, chiar dacă părăsiţi lo-cuinţa pentru scurt timp;

• instituiţi în bloc, cu sprijinul vecinilor, un sistem de supraveghere a vecinătăţii.

DACĂ LOCUIŢI LA CURTE:• înălţimea gardului care înconjoară

curtea trebuie să �e corespunzătoare,

pentru a nu permite escaladarea sa cu ușurinţă;

• poarta și ușile de acces în locuinţă tre-buie să �e asigurate cu sistem de în-chidere;

• pe timpul nopţii, asiguraţi-vă că sunt încuiate și anexele.

ADOPTAŢI O ATITUDINE PREVENTIVĂ!• nu permiteţi accesul în locuinţă per-

soanelor care prezintă diverse promo-

ţii, în scop caritabil sau pentru sondaje de opinie;

• acordaţi atenţie când la ușa dumnea-voastră se prezintă persoane necu-noscute care declară că fac parte din diferite instituţii sau societăţi; solici-taţi legitimaţia de serviciu și cartea de identitate, reţineţi (notaţi) numele, prenumele și seria actului de identi-tate, iar, pe cât posibil semnalmentele acestora;

• nu oferiţi informaţii necunoscuţilor despre bunurile pe care le deţineţi sau despre vecini;

• nu postaţi pe reţele de socializare fo-

togra�i cu bunurile pe care le deţineţi în locuinţă;

• nu comunicaţi date despre plecarea de acasă în convorbirile cu alte persoane sau pe reţelele de socializare, ci rugaţi persoanele de încredere să vină să vă ridice zilnic corespondenţa, pentru a nu lăsa impresia de casă nelocuită. ■



| S

FATU

RI

UTI

LE

|


„FII PRUDENTĂ! POŢI PREVENI TÂLHĂRIA!”

CAMPANIE DE PREVENIRE A TÂLHĂRIILOR

În continuarea demersurilor Poliţiei Române de intervenţie pentru pre-venirea infracţiunilor de tâlhărie, In-

stitutul de Cercetare și Prevenire a Cri-minalităţii a lansat, la data de 27 iunie 2013, Campania „Fii prudentă! Poţi preveni tâlhăria!”, realizată în partene-riat cu o agenţie de publicitate.

Aceasta are drept scop creşterea gra-dului de informare a populaţiei cu pri-vire la modalităţile de prevenire a tâlhăriilor şi se va derula la nivel naţion-al în perioada iulie – august 2013.

Pentru punerea în practică a demersu-rilor destinate prevenirii tâlhăriilor prin smulgere de obiecte, poliţistii din cadrul Compartimentului de Analiză şi Preve-nire a Criminalităţii, împreună cu cei de la Serviciul Ordine Publică şi Serviciul Investigaţii Criminale, desfăşoară activi-tăţi de informare a populaţiei.

Campania are două direcţii de ac-ţiune:a. Transmiterea mesajelor cu ca-

racter preventiv prin intermediul principalelor canale de informare în masă.

b. Diseminarea mesajelor în cadrul întâlnirilor cu grupurile ţintă.Activităţile vor � desfășurate în jude-

ţul Vrancea în mediul rural și urban.Partenerii campaniei sunt mass-me-

dia centrale și locale, asociaţii de femei, societăţi comerciale cu personal pre-ponderent feminin.

ACTIVITĂŢIb. Diseminarea mesajelor în cadrul în-

tâlnirilor cu grupurile ţintă.• Participarea la întâlniri cu reprezen-

tantele asociaţiilor de femei, �rmelor cu un număr mare de angajate, aso-ciaţiilor profesionale etc., în vederea transmiterii de informaţii destinate prevenirii tâlhăriilor prin smulgere;

• Distribuirea de tipărituri în cadrul în-tâlnirilor cu grupurile ţintă;

• Organizarea de acţiuni în locuri pu-blice: parcuri, zone comerciale etc.Pentru a reduce riscul de a deveni o

victimă a tâlhăriei, Poliţia Română vă recomandă câteva măsuri de siguranţă:• Ai grijă la ceea ce se întămplă în ju-

rul tău atunci când ești pe stradă. Nu te lăsa distrasă de citirea presei sau ac-cesatul internetului și evită să folosești telefonul mobil pe stradă. Neatenţia ta poate atrage interesul infractorilor.

• Pe stradă, păstrează-ţi poșeta pe umăr, lipită de corp și protejată cu braţul.

• Cănd mergi pe trotuar în apropierea carosabilului, ţine-ţi geanta pe umărul opus străzii, pentru a evita smulgerea ei de către infractorii bicicliști sau mo-tocicliști.

• Fii prudentă cu persoanele care te abordează sub diverse pretexte sau vor să-ţi distragă atenţia. Păstrează întot-deauna o distanţă care să-ţi ofere si-guranţă, în caz că acestea vor încerca să-ţi smulgă bijuteriile sau telefonul.

• Când ţi se pare că cineva te urmărește, veri�că acest lucru traversând strada. Dacă individul respectiv alege aceeași rută, îndreaptă-te spre o zonă aglome-rată sau intră într-un magazin. Cere sprijinul poliţiei!

• Evită să mergi la ore târzii în parcuri, locuri izolate sau întunecate. Dacă lo-cuiești la perife-

rie și mergi pe stradă după lăsarea în-tunericului, stabilește să �i însoţită de mai multe persoane sau de cineva care te poate proteja și alegeţi, pe cât posi-bil, străzi iluminate.

• Nu cumpăra produse cu o provenienţă dubioasă, pentru a nu încuraja infrac-torii să-și continue activitatea ilegală.Neatenţia duce la traume de neșters.

Fiţi prudenţi! Puteţi preveni tâlhă-riile! ■



| SFATU

RI U

TILE |


PREVENIREA ÎNŞELĂCIUNILOR COMISE PRIN INTERMEDIUL TELEFONIEI MOBILE

– POLIŢIA VĂ INFORMEAZĂ –

În ultima perioadă, a crescut îngrijo-rător numărul înșelăciunilor comise prin intermediul telefoniei mobile.

În general, persoanele în vârstă sunt

victimele unor escroci. Aceștia trimit mesaje prin care anunţă că apelaţii sunt câștigătorii unor premii mari în bani sau obiecte, ori se prezintă ca rude apropia-

te (�u/nepot) implicate în accidente de circulaţie ori alte incidente, solicitând în acest sens expedierea unor sume mari de bani pentru rezolvarea acestor situaţii

critice în care se a�ă.Poliţiștii vă recomandă să nu daţi

curs unor astfel de apeluri sau mesaje, fără o veri�care atentă a celor semnalate!

• Manifestaţi prudenţă și veri�caţi dacă ceea ce vi se comunică prin te-lefon este adevărat, prin informare la serviciile de informaţii clienţi de la operator;

• NU daţi dovadă de credulitate atunci când suneţi contactat telefonic de per-soane care pretind a � reprezentaţi ai diferitelor �rme;

• NU daţi curs solicitărilor venite din partea persoanelor pe care le cunoaș-teţi doar prin intermediul telefonului;

• NU achitaţi niciodată sume în avans pentru ridicarea unor premii;

• NU comunicaţi niciodată informa-ţii personale con�denţiale (CNP, serie Carte de identitate, conturi bancare, parole etc);Sunaţi la compania de telefonie mobilă

– Departamentul de Relaţii cu Clienţii și veri�caţi veridicitatea promisiunilor.

În situaţia în care sunteţi contactat de o persoană care pretinde că vă este rudă și solicită sume de bani pentru rezolva-rea unor probleme grave, apelaţi imedi-at ruda respectivă (pe numărul pe care îl cunoașteţi) pentru a veri�ca aspectele aduse la cunoștinţă telefonic. ■



| Z

ILEL

E M

UN

ICIP

IULU

I FO

CŞA

NI

|


| ZILELE M

UN

ICIP

IULU

I FOC

ŞAN

I |


| S

PO

RT

|


ŞAH ŞI ATLETISM LA CAMPIONATELE NAŢIONALE

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL FOCŞANI 2007

ŞAHIŞTI DE EXCEPŢIE!2 medalii de aur, 3 de argint și 2 de

bronz la Campionatul Naţional pe echipe

Șahiștii de la CSM Focșani 2007 au obţinut un rezultat excepţional la Campionatul Naţional pe echipe de copii și juniori, ale cărui întreceri au avut loc la Iași, în perioa-da 14-21 iulie: șapte meda-lii! Vedeta competiţiei a fost echipa de fete 18 ani, alcătu-ită din Elena Adelaida Toma, Bianca Gabriela Banciu și Andreea Simona Toma, care a câștigat 2 titluri de campi-oană naţională – la șah clasic și la șah blitz. Ea a concurat la masa 3 și a reușit să-și treacă în palma-res cel mai bun punctaj – și procentaj – din concurs (83%) la șah clasic, la ca-tegoria sa de vârstă. Cele trei sportive ale CSM Focșani 2007 au obţinut și argintul la șah rapid.

Formaţia de fete 12 ani, în următoa-rea componenţă – Teodora Avădăni, Alexandra Ioana Banciu și Ana Maria Banciu, a terminat, la șah clasic, pe lo-cul al doilea și a primit medaliile de ar-gint, iar la șah blitz, s-a clasat pe locul al treilea și a primit medaliile de bronz. Ana Maria Banciu, care a concurat la

masa 3, a avut cel mai bun punctaj și procentajul absolut (100%, ca și o altă concurentă) la șah clasic, la categoria sa de vârstă.

Băieţii de la 14 ani, în formula Cată-lin Lucian Pătrașcu, Cosmin Vasiliu și Dragoș Cosmin Ion, au încheiat concur-sul pe locul al doilea la șah rapid, unde au primit medaliile de argint, și pe locul al treilea la șah clasic, primind medalii-le de bronz. Cătălin Lucian Pătrașcu a

avut cel mai bun punctaj și procentaj (91,7%) la masa 1 și al doilea punctaj și procentaj la general, la șah clasic.

Șahiștii de la CSM Focșani 2007 sunt

pregătiţi de Mihai Strîmbu.Înainte de plecarea la Iași pentru par-

ticiparea la Campionatul Naţional pe echipe, președintele secţiei de șah a CSM Focșani 2007, Aurelian Grigore, spunea că obiectivul delegaţiei clubului este obţinerea a cel puţin o medalie pen-tru trei dintre echipe, cea de 10 ani bă-ieţi, a�ată la primul concurs important, având doar de câștigat experienţă com-petiţională. Așadar, obiectivul enunţat a fost îndeplinit în proporţie de peste 200%!

ATLEŢI VALOROŞI!Ana Roberta Anghel – argint la pro-

be combinateO atletă completă, Ana Roberta An-

ghel și-a recon�rmat valoarea și în pro-ba probelor atletismului: heptatlonul. Eleva profesorului Ștefan Munteanu de la CSM Focșani 2007, junioară 1, s-a cla-sat pe locul al doilea, cu 4337 de punc-te, la Campionatul Naţional de probe combinate pentru seniori, tineret și juniori, ale cărui întreceri au avut loc la București. La cele 7 probe, sportiva foc șăneană a obţinut următoarele rezul-tate: 100 metri garduri – 15.74; săritura în înălţime – 1.61m; greutate – 7.59m; 200 metri – 26.63; săritura în lungime – 5.50m; suliţă – 23.77m; 800 metri – 2:31.89.

Valoroasa atletă a clubului a terminat pe poziţia a patra în clasamentul tine-retului și pe a cincea în ierarhia senioa-relor. Antrenorul său s-a declarat mul-ţumit de rezultatul obţinut de Roberta care, deși resimte sechelele unei acciden-tări mai vechi, ce nu i-a permis să se an-treneze în condiţii normale, a reușit la

această competiţie un nou record perso-nal la probe combinate. Cealaltă atletă de la CSM Focșani participantă la între-cere, Valentina Tănase, a avut o evoluţie mai modestă, ocupând un loc în subso-lul ierarhiei probei de junioare 2.

Argint și bronz în �nala Campiona-tul naţional al juniorilor 2

George Dristaru, Alexandru Arbu-nescu, Răzvan Valentin Dragomir și Cristian Gheorghe, sportivii clubului nostru, pregătiţi de profesorul Marius Batog, au reușit două performanţe ra-marcabile în �nala Campionatului Naţio-nal de atletism al juniorilor 2. Alergând în ștafeta de 4x100 metri, cei patru alteţi au ocupat locul al treilea și au primit meda-liile de bronz, iar în ștafeta de 1+2+3+4 au câștigat titlul de vicecampioni naţio-nali și au primit medaliile de argint.

Vineri, 2 august, cei patru vicecampi-oni naţionali, împreună cu cealaltă vi-cecampioană naţională a CSM Focșani 2007, Ana Roberta Anghel, vor concura în �nala Campionatului Naţional al ju-niorilor 1. Multă ba�ă! ■

Petrică ButucO�ţer de presă CSM Focșani 2007

| ISTOR

IE |


ISTORIA CLĂDIRILOR JUSTIŢIEI DIN FOCŞANI

Activitatea judecătorească în jude-ţul Putna – Vrancea s-a desfășu-rat, începând cu anul 1832, prin

mai multe localuri particulare, inadec-vate acestei activităţi de mare răspunde-re, până în anul 1862, când un in�uent focșănean, Ștefan Scarlat Dăscălescu și �ul său, poetul Dimitrie Dăscălescu, au hotărât să vândă Statului un impună-tor imobil situat pe actuala stradă Cezar Bolliac, pe locul prezentului Cerc Mili-tar, clădire care a adăpostit Tribunalul judeţean, iar din anul 1865 Judecătoria de plasă Focșani și, mai ales, prestigioa-sa Curte de Apel Focșani, chiar și Pri-măria Municipalităţii Unite a Focșani-lor Munteni și Moldoveni, împreună cu Prefectura judeţeană Putna.

Din pricina aglomeraţiei mare de insti-tuţii ce s-au instalat aici, Prefectura ju-deţeană a început încă din 1866 alte de-mersuri, care s-au concretizat 10 ani mai târziu, odată cu procurarea banilor ne-cesari și identi�carea unui imobil cores-punzător și accesibil ca preţ, anume Ho-telul Caramălău, aparţinând unui bogat armean din Focșani, Manuc Caramălău. În anul 1877, Comitetul Permanent Put-na, un serviciu al prefecturii de judeţ cu atribuţii similare actualului Consiliu Ju-deţean, a semnat actele de vânzare-cum-părare cu proprietarul acestui imobil, si-tuat atunci pe strada Centrală, în prezent localizat la doi pași de Teatrul Municipal și aproape pe același loc cu actualul Palat al Vechii Prefecturi. Imediat după cum-părare și ușoare intervenţii administra-tive, aici s-au instalat prefectura și tri-bunalul judeţului, corpul portăreilor și chiar serviciul sanitar al judeţului. Acest serviciu sanitar a venit mai târ-ziu în această clădire, nu la 1877, ci după 1890, când prefectura de judeţ a hotărât să părăsească sediul cu pricina, devenit și acesta aglomerat, și s-a instalat în casa celebrei familii Robescu, de la intersec-ţia str. Mare a Unirii cu Ghergheasa și Cuza Vodă (mai pe înţelesul contempo-ranilor, Big central), la puţină depărtare de Capela Militară și unde, după 1990, municipalitatea a amenajat un parc mic și cochet, iar o mână de oameni inimoși au ridicat în cinstea unui erou militar căzut la datorie un monument modest. Această clădire a familiei Robescu, enor-mă și bine compartimentată, amplasată într-o zonă bună a orașului și împrej-muită cu un grilaj impunător din �er, a satisfăcut foarte bine nevoile unei insti-tuţii în plină ascensiune. Astfel, timp de aproape 30 de ani, aceasta a servit de lo-cal instituţiei supreme a judeţului, iar în

1919, odată cu recepţia Palatului Admi-nistrativ, în prezent cunoscut drept pa-latul prefecturii vechi, autoritatea supre-mă judeţeană s-a instalat în noua clădire, ridicată special de către resposabilii de-cizionali ai regiunii.

Revenind la vechiul hotel Caramălău, acesta a găzduit din anul 1890 (după mutarea prefecturii de judeţ în casa Ro-bescu) celelalte autorităţi menţionate mai sus, inclusiv Palatul Judeţean de Jus-tiţie. Toate au locuit de nevoie înghesui-te în fostul hotel care, pe lângă compar-timentarea oarecum nepotrivită deselor schimbări de destinaţie a domeniilor de activitate ce se desfășurau în interior, se a�a și într-o stare de rezistenţă destul de afectată de trecerea timpului și de desele seisme ce loveau această zonă geogra�că. Acestea, ca și acum, au reușit să sperie îndeajuns funcţionarii statului, în spe-cial vechii judecători, care au convins li-derii administrativi și politici că justiţia din zonă merită mai mult decât un hotel șubred și neîncăpător. Astfel, începând cu anul 1908, odată cu atragerea banilor necesari, Prefectura judeţului, cu apro-bările venite de la centru, a început con-strucţia actualului Palat de Justiţie. De curând, instanţele din Vrancea l-au pă-răsit pentru un fost magazin comunist, cosmetizat și recompartimentat după noile necesităţi ale unei instituţii conec-tate la realităţile naţionale și implicaţiile integrării la noul Organism European.

Pașii urmaţi de autorităţi, acum un se-col, pentru a construi unul din cele mai frumoase edi�cii din Focșani au fost în-ceţi, dar siguri. Au fost, în acele vremuri, ca și în zilele noastre, numeroase discuţii pentru a a�a cum este mai bine să pro-cedeze autorităţile: să dărâme vechiul hotel Caramălău și să instaleze în acest loc un modern edi�ciu sau să cumpe-re pentru instanţe un teren separat, pe care să ridice o clădire destinată doar justiţiei vechi din judeţ. Treptat, au fost realizate ambele. Anul 1907 a însemnat câteva demersuri clare pentru partiza-nii care voiau să construiască pe locul vechiului hotel. Ministerul de Interne a aprobat lărgirea terenului fostului ho-tel prin cumpărarea a încă trei prăvălii din zonă. La 6 februarie 1908, Prefectura Putna s-a adresat Ministerului Instruc-ţiunii Publice prin Direcţia Învăţămân-tului Profesional București, solicitând ca pe tot timpul construirii Palatului de Justiţie (2-3 ani) să se admită ca Tribu-nalul să �e instalat în vechiul local de liceu, actualul sediu al Arhivelor Naţi-onale Vrancea, cel ocupat pe atunci de

Școala profesională de fete. Pe 19 februa-rie, Ministerul a aprobat propunerea, cu condiţia ca școala să �e instalată în loca-lul ocupat de poliţie (situat pe strada Si-mion Bărnuţiu) și imobilul proprietăre-sei Eliza Lupu (în care a mai funcţionat școala și mai înainte), în caz că nu s-ar găsi un singur imobil care să cuprindă școala. Astfel, Prefectura este somată să ia toate măsurile ca imobilele să �e bine reparate și amenajate, astfel încât să nu împiedice cu nimic bunul mers al școlii.

Între timp, pe 14 februarie, s-a publicat anunţul că în ziua de 5 martie, la orele 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie cu oferte închise în sala de ședinţe a Consiliului Judeţean, pentru darea în antrepriză a dărâmării localului Tribunalului Putna, adică a fostului hotel Caramălău. O zi mai târziu, este anunţat Creditul Jude-ţean și Comunal București că, prin legea sancţionată cu Înaltul decret nr. 969 din 27 februarie 1906, judeţul Putna a fost autorizat a se împrumuta de la aceas-tă casă cu o sumă consistentă, destinată noului local al Palatului de justiţie. La 3 martie, Serviciul Tehnic al judeţului Put-na întocmește devizul și caietul de sar-cini pentru lucrările de dărâmare a lo-calului vechi de Tribunal și tot atunci se avansează ideea că cea mai bună soluţie a chestiunii ar � ca dărâmarea să se dea antreprenorului care va construi noul local. În acest fel, s-ar evita neînţelege-rile care, de obicei, se nasc între diferiţi antreprenori pe același punct de lucrare, pe motiv că, din pricina unuia, nu a pu-tut celălalt a-și îndeplini obligaţiile.

Caietul de sarcini pentru dărâma-rea fostului hotel enunţa că acest local se dă în întreprindere pentru a � dărâ-mat până la faţa pământului și va dura, după calcule, nu mai mult de 2 luni, cu îngrijire să nu se producă niciun acci-dent de persoane, �e ei lucrători sau tre-cători, și nici să nu se aducă un prejudi-ciu proprietarilor vecini, cu materialele ce ar cădea din dărâmare. Antreprenorul este obligat să ia toate măsurile necesare ca să aibă schele solide, să desfacă și să transporte materialele la locul de depo-zit. Pe 5 martie 1908, la licitaţie s-au pre-zentat 4 antreprenori, iar adjudecarea s-a făcut pe seama lui Spiru Dumitru, cu 16 bani sau 25% sub devizul stabilit iniţial.

În ciuda planurilor iniţiale, însă, în șe-dinţa din 9 martie, Consiliul Judeţean a hotărât de�nitiv că va ridica noul Palat de Justiţie pe un alt teren, nu pe acela pe care se a�a vechiul hotel, din prici-na dimensiunilor nepotrivite. Astfel, ar-hitectul C. Băicoianu și câţiva membri

| I

STO

RIE

|


ai consiliului judeţean hotărâseră că te-renul avut în vedere până atunci nu era bun pentru noua construcţie deoarece, din capul locului, prezenta mai multe neajunsuri, care cu greu ar � putut � în-lăturate: clădirea ce urma a se construi pe acel teren ar � ocupat în întregime disponibilul, fără a mai lăsa vreun spaţiu în dreapta sau în stânga pentru degajarea clădirii, lucru ce ar � prezentat riscuri la un eventual incendiu; un alt dezavantaj era că, pe acel teren, se a�au din vechime niște beciuri foarte mari și adânci care ar � trebuit întărite și completate și care sigur ar � adus surpări neprevăzute; ne-ajuns ar � fost și acela că judeţul nu se înţelegea cu vecinii dimprejur, de la care se dorea cumpărarea de proprietăţi pen-tru lărgirea respectivului teren, iar aceș-tia nu voiau să lase deloc din preţ. Așa-dar, cu toate aceste probleme stipulate pe hârtie, C. Băicoianu a emis ideea că ar � mai bine să se caute un alt teren destinat construcţiei noului Palat de Justiţie.

Astfel, fusese găsit terenul aparţinând arhitectului Ion Mincu (care îl propuse-se spre vânzare deja de pe 4 martie), situat la întretăierea str. Cuza Vodă cu actualul Cezar Bolliac, în întindere de 2655 mp, cu preţul de 21.000 lei (cu speci�carea că toa-te cheltuielile cu actele și taxele de timbru îl privesc pe vânzător). O comisie a con-silierilor judeţeni împreună cu arhitectul C. Băicoianu (prietenul lui I. Mincu) au estimat că acest teren ar valora 10 lei/mp, deci 26.550 lei, mai mult decât oferta pro-prietarului, astfel încât cumpărarea ar � fost deosebit de avantajoasă pentru judeţ.

Urmează data de 12 martie, când Pre-fectura a anunţat Ministerul de Interne, în conformitate cu Înaltul decret nr. 3434 din 1905, că judeţul este autorizat ca, din împrumutul de 99.000 lei, făcut în 1904 la Creditul Judeţean, să se plătească și terenul necesar unui Palat de justiţie. Pe 18 martie, N. N. Săveanu, prefectul judeţului, și arhitecţii C. Băicoianu și Al. Clavel au încheiat contractul prin care cei doi se obligau să supravegheze și să dirijeze lucrările de construire a imobilului. Pentru aceasta, ei urmau să primească 3.000 lei la facerea contractu-lui, alţi 3.000 lei la începerea lucrărilor, 5.000 lei la facerea construcţiei la roșu, iar restul la recepţia provizorie și, bine-înţeles, din totalul onorariului aveau să se scadă cei 5.000 lei primiţi deja pentru întocmirea proiectului.

Așadar, actul de vânzare-cumpărare se încheie pe 16 mai și, din cuprinsul lui, a�ăm ca Ion Mincu, arhitect din Bucu-rești, strada Mercur nr. 19, vinde Admi-nistraţiei judeţului un loc viran, numit La Pietrele de Moară, situat în Focșani, megieșit spre apus cu Calea Cuza Vodă, la sud cu strada Curtea de Apel, la răsă-rit cu proprietatea Stamatin și cu propri-

etatea C. Cernat. Arhitectul deţinea lo-cul ca moștenire de la defunctul său tată, Mincu Pavel, și se a�a în proprietatea sa conform actului autenti�cat la Tribuna-lul Putna în anul 1900. Astfel, la sfârșitul documentului, N. N. Săveanu, în calitate de prefect al judeţului Putna și adminis-trator al intereselor judeţene, declara că a consimţit la cumpărarea acelui loc, pe care urmează a se clădi Palatul Justiţiei.

La 24 mai, Prefectura Putna s-a adre-sat Ministerului Lucrărilor Publice și a comunicat că proiectul pentru constru-irea Palatului de Justiţie, întocmit de arhitectul Clavel, a fost supus aprobă-

rii Consiliului Tehnic Superior încă din luna februarie 1907, iar acesta l-a apro-bat cu jurnalul nr. 71. Însă, pentru a îm-plini dezideratele, s-a găsit de cuviinţă a se schimba terenul pe care se va construi Palatul de Justiţie. Această schimbare de teren a atras după sine o mică modi�ca-re în planurile deja aprobate, în sensul că una dintre secţiile Tribunalului s-a pus la etajul de sus, pe când, în proiectul pri-mar, ambele secţii erau la parter. Restul

încăperilor au rămas identice.În aceeași zi, a fost înștiinţat Ministerul

de Interne că, după 3 licitaţii, construi-rea noului Palat de Justiţie a fost adju-decată de architectul Ștefan Catzianu. Clădirea urma a � așezată, fără niciun dubiu, pe terenul cumpărat de la I. Min-cu. La 22 iunie, Ministerul de Interne a comunicat Prefecturii Putna că se aprobă atât rezultatul licitaţiei, cât și planurile, devizele și caietele de sarcini, toate �ind întocmite de arhitectul Clavel. Condiţiu-nile Speciale presupuneau ca lucrarea să �e ridicată la roșu până la nivelul terenu-lui în toamna lui 1908, urmând să �e ter-

minată la roșu până la 1 septembrie 1909. Preţul cu care se obliga Ștefan Catzianu să execute aceste lucrări era de 348.000 lei (adică preţul din deviz), iar termenul pentru completa lor executare era 1 iu-lie 1910. Suma iniţială, însă, s-a dovedit insu�cientă, arhitecţii Clavel și Băicoia-nu apreciind că, datorită lucrărilor supli-mentare necesare, devizul trebuia modi-�cat până la suma de 580.000 lei. Astfel, cu toate opintelile și micile exagerări asu-

| ISTOR

IE |


pra banilor, Palatul Justiţiei (Tribunalul Putna) a fost �nalizat și inaugurat în anul 1912. Construcţia rezultată este din zid masiv, este acoperită cu ţiglă și a fost renovată complet ultima oară, lucrările �ind �nalizate în 1997.

Începând cu anul 2012, Tribunalul judeţului Vrancea și Judecătoria Foc-șani s-au mutat în sediul unui fost spa-ţiu comercial. Edi�cat în anul 1971, ma-gazinul universal Putna a fost ridicat în imediata apropiere a 7 obiective locale de importanţă majoră: BNR, Biserica Săpu-nari, Teatrul „Mr. Gh. Pastia”, Căminul de Ucenici din cadrul Ministerului Mun-

cii, Comitetul de Cultură și Artă Vrancea, Palatul Telefoanelor și sediul fostei pre-fecturi de judeţ. Clădirea a fost înălţată în perioada când au început marile ambiţii edilitare ale liderilor comuniști locali, in-spiraţi de idolii lor de la centru, odată cu Consiliul Popular judeţean, Centrul ci-vic al orașului, Hotelul Unirea și Com-plexul Modern. Toate au fost iniţiative ale Comitetului Judeţean de partid, cel care, odată cu reîn�inţarea judeţelor și

apariţia noii entităţi administrative (cam nepotrivită istoric, dar in�nit mai liberă economic decât au fost, pe vremuri, fos-tele sfaturi populare raionale), a venit cu un plan: a considerat că cel mai potivit mod de a crește, în ochii extrem de cri-tici ai Bucureștiului, era acela de a depăși așteptările conducerii din capitală, dar și de a recupera, prin salturi gigantice, prăpastia de dezvoltare și de imagine ce se crease, în ultima perioadă, faţă de alte zone învecinate (precum Bacăul sau Buzăul) care, odinioară, erau mai puţin dezvoltate decât orașul nostru.

Terenul pe care s-a construit Magazi-

nul Putna a fost parţial luat din propri-etatea Băncii Naţionale și parţial din di-ferite proprietăţi particulare care existau în zonă. A rezultat o clădire de tip subsol + parter + 2 etaje, cu acoperiș de tip te-rasă necirculabilă, fără valenţe deosebite din punct de vedere architectural sau is-toric, dar extrem de bine integrată am-biental cu zona respectivă, unde existau multe clădiri înalte. Destinaţia iniţială a fost de magazin universal, reprezentând

poate singurul reper din oraș care mai amintea de fosta denumire istorică a zo-nei: Putna. A trecut cu bine peste cele 3 cutremure majore care au lovit-o și a su-ferit, de-a lungul timpului, puţine modi-�cări de estetică și consolidare.

După 1989, în fostul magazin Putna s-a instalat sucursala Bancorex, în�inţa-tă în septembrie 1996. Banca a achiziţi-onat imobilul în aprilie 1995, de la S.C. Metex, care l-a cumpărat de la Fondul Proprietăţii de Stat, agenţie apărută în anul 1991, cu scopul de a privatiza socie-tăţile comerciale de stat. În contractul de vânzare-cumpărare făcut atunci, se face referire la imobilul din B-dul Republicii, fost magazin universal, la care se adaugă o suprafaţă de teren, niște garaje și o lis-tă impresionantă de bunuri, a�ate până la acea dată în dotarea magazinului Put-na. Suma plătită de Bancorex pentru toa-te acestea s-a ridicat la 2,5 miliarde lei vechi, din care 995 milioane lei reprezen-tau aceste bunuri din patrimoniul maga-zinului. Ulterior, la 1 iunie 1999, sucur-sala Bancorex Vrancea și-a închis porţile la Focșani, clienţii vrânceni ai băncii �ind preluaţi de sucursala din Râmnicu-Sărat.

În noua și complicata situaţie creată, sediul fostului Bancorex a trecut în pro-prietatea Consiliului Judeţean și a zăcut nefolosit ani buni, până când, în ședin-ţa extraordinară a Consiliului din data de 28 noiembrie 2008, s-a adoptat da-rea lui în folosinţă gratuită Tribunalu-lui Vrancea, deoarece imobilul în care-și desfășura activitatea acesta (împreună cu Judecătoria Focșani) fusese încadrat în clasa de risc seismic I. Clădirea prezenta un grad de �exibilitate elastică și o sen-sibilitate dinamică peste cea acceptabilă, cu cedări de reazeme care duc la dislo-cări de ziduri, crăpături și �suri în plan-șee și în zidurile de cărămidă, existând pericolul prăbușirii în orice moment.

În această istorie a clădirilor justiţiei din Focșani, cel mai recent „eveniment” este schimbarea titularilor dreptului de pro-prietate și de administrare asupra unor imobile din oraș (prin HG 1386/2010). Astfel, a fost aprobată darea în adminis-trarea Ministerului Justiţiei a unui imo-bil-teren viran, situat pe str. Lupeni nr. 7, trecut în domeniul public al statului prin HCL nr. 75/2010, pe care urmează a se construi viitorul Palat al Justiţiei. În același act normativ, se aprobă, în com-pensare, trecerea unui imobil din dome-niul public al statului și din administrarea Ministerului Justiţiei în domeniul public al judeţului Vrancea și în administrarea Consiliului Judeţean, și anume sediul tri-bunalului din strada Cuza Vodă. ■

Florin DîrdalăServiciul Judeţean Vrancea

al Arhivelor Naţionale

| I

STO

RIE

|


DESPRE TRECUTUL STRUCTURILOR MILITARE DIN ORAŞUL FOCŞANI

Anul acesta se împlinesc 45 de ani de la în�inţarea Centrului Mili-tar Judeţean Vrancea, constituit

în baza Legii nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a te-ritoriului Republicii Socialiste Româ-nia și a Ordinului Ministrului Apărării. Această structură militară este cea care

a continuat tradiţiile speci�ce Comisa-riatelor Militare Raionale, prin trans-formarea și includerea în organizare a comisariatelor raionale Adjud, Panciu și Focșani din cadrul fostului Comisa-riat Militar al regiunii Galaţi. Centrul se subordonează direct Marelui Stat Major al Ministerului Apărării Naţionale.

Sub această denumire a funcţionat până în data de 15 ianuarie 1990, când s-a transformat în Comandamentul Militar Judeţean, prin reorganizare. În anul 1994, se revine la denumirea de Centru Militar Judeţean, iar pe 1 decem-brie 2002 și 15 ianuarie 2007 instituţia suferă noi procese de reorganizare.

Pe parcursul existenţei sale, C.M.J. Vrancea a constituit în permanenţă in-terfaţa dintre societatea civilă și Minis-terul Apărării Naţionale, având rolul de a promova profesia militară, de a recruta candidaţi pentru cariera militară și de a asigura pe timp de pace repartizarea re-surselor umane și materiale în plan ju-deţean. Astfel, Centrul a fost responsa-bil de selecţia și încorporarea recruţilor (până în 2007), luarea în evidenţa mili-tară a cetăţenilor încorporabili, eviden-ţa rezerviștilor, selecţia psihologică a ti-nerilor în vederea angajării ca militari profesioniști și pentru formarea cadrelor militare în rezervă, acordarea ajutorului de deces cuvenit cadrelor militare în re-zervă sau familiilor acestora, acordarea drepturilor legale pentru rezerviștii cu domiciliul pe raza judeţului și gestiona-rea arhivelor cu datele de evidenţă mili-

tară a rezerviștilor. De asemenea, prin-tre atribuţiile ce revin Centrului Militar Judeţean Vrancea se numără și consilie-rea și reconversia profesională a cadrelor militare în rezervă, activitate foarte im-portantă, dat �ind numărul mare de mi-litari trecuţi în rezervă înainte de vârsta de pensionare.

Sediul în care a funcţionat această in-stituţie, denumit în trecut Localul Re-gele Carol I, situat ca și acum pe bdul. Unirii (fostul bd. Carol, iar în vremea comunistă de început – bdul. Stalin) este o veche și interesantă clădire ridicată de către Ministerul de Război acum 120 de ani. În prezent, aceasta a trecut în patri-moniul Consiliului Judeţean și așteaptă banii necesari pentru o reabilitare co-respunzătoare și, poate, introducerea în-tr-un tur turistic al orașului. Impozantul sediu a adăpostit mai bine de jumătate de veac, până la anul 1950, când au apă-rut Comisariatele Militare Raionale de inspiraţie sovietică, Comandamentul Diviziei a 6-a Infanterie cu unităţile din subordine, dispuse pe atunci la marginea de sud a orașului. Acestă Divizie cu for-ţele componente era unitatea militară permanent stabilită în regiune de către Guvernele vechi ale timpului, pe terenu-rile actuale pe care Ministerul de Răz-boi le-a primit de la Primăria Focșani cu acte de proprietate încă din anul 1884.

În primul război mondial, Divizia noastră din Focșani a intrat în compo-nenţa Armatei a 2-a Română. Dintre acţiunile Diviziei a 6-a, la acest moment negru al istoriei, istoricii militari amin-tesc contextul în care, în plină pregătire a Operaţiei ofensive de la Mărăști, Ordi-nul de luptă al Marelui Stat Major dispu-nea că acţiunea principală românească se va desfășura în trei faze, vizând stră-pungerea apărării inamice între Poia-na Încărcătoarea și localitatea Mărăști,

cu scopul de a cuceri dealul Teiuș. Lo-vitura trebuia executată de Divizia a 3-a Infanterie și forţele din dreapta Divizi-ei a 6-a Infanterie, cu intenţia de a �xa aliniamentul Poiana Încărcătoarea – Câmpurile – Vizantea Mănăstirească – Găurile, iar în caz de necesitate să se introducă și forţe din eșalonul doi.

Ofensiva de la Mărăști a început în dimineaţa zilei de 24 iulie 1917, la ora 03:50. Ostașii români, cu baioneta la armă, au luat cu asalt poziţiile inamice, au trecut prin breșele create de artilerie și s-au angajat în lupte corp la corp. În scurt timp, Divizia a 3-a Infanterie, pri-ma care a pornit la atac, a rupt apărarea inamică (elemente ale diviziei 218 infan-terie germană) între cota 536 și localita-tea Mărăști. O sarcină deosebit de di�ci-lă i-a revenit regimentului 22 infanterie, care a trebuit să nimicească apărarea in-amică din localitatea Mărăști. După lup-te grele, locotenent-colonelul A. Ghe-orghiu, comandantul regimentului, a reușit să ajungă cu oamenii săi pe înălţi-mea ce domina localitatea Mărăști. Acest lucru a fost posibil deoarece 2 companii s-au desprins din corpul regimentului cu sarcina de a �xa inamicul în localita-te, creând astfel premisele ca forţele ger-mane să �e încercuite. Sesizând situaţia, inamicul a părăsit în grabă poziţiile de-ţinute în sat. Succesul acţiunii regimen-

tului 22 infanterie a favorizat ocuparea dealului Mănăstioara de către regimen-tul 30 infanterie, în al cărui sector, dato-rită luptelor grele, se progresa mai lent. Ajungând pe acest alinimament, Divizia 3 infanterie și-a îndeplinit obiectivul �-xat pentru prima zi a ofensivei.

Concomitent cu acţiunile Diviziei a 3-a infanterie, brigada 12 din Divizia a 6-a infanterie a cucerit o parte din po-ziţiile inamice de pe dealul Puturoasa. Pentru a umple golul dintre Divizia a

| ISTOR

IE |


3-a și brigada 12, Înaltul Comandament a introdus în luptă regimentul 17 infan-terie al Diviziei 1 din rezerva Armatei a 2-a. Corpul 8 armată rus a atins în mare măsură obiectivele zilei, reușind să cuce-rească vârful Momâia (625 m). Astfel, rezultatele primei zile de ofensivă au fost următoarele: o pătrundere de apro-ximativ 3 km în dispozitivul inamic și o spărtură a frontului pe o lungime de 10 km, 2000 de prizonieri, importante cap-turi de armament și muniţie. Despre pri-ma zi de ofensivă, adversarul nostru, ar-hiducele Iosif, nota următoarele: „La 11 iulie, după cea mai vie pregătire de arti-lerie (...), inamicul, cu o superioritate de forţe de infanterie, pleacă la atac pe în-tegul front al diviziei 218. (...) În luptă disperată, linia noastă subţiată este res-pinsă. Pe un teren foarte greu și sub pre-siunea celui mai tare foc de artilerie in-amic, contraatacurile noastre au avut prea puţine rezultate. (...) Artileria noas-tră a fost decimată, iar infanteria a sufe-rit foarte mari pierderi.” La consemnarea acestui adevăr istoric din partea adver-sarilor României, la obţinerea unor vic-torii răsunătoare a contribuit și Divizia a 6-a din orașul nostru, cu unităţile a�ate în coordonarea acesteia.

În cursul celui de-al doilea război mondial, Divizia a 6-a Infanterie a făcut parte din Corpul 11 Armată german și a trecut Prutul și Nistrul în cadrul aces-tui Corp. Încă din septembrie 1939, Divizia 6 Infanterie a fost concentrată, toate unităţile ei �ind instalate în pozi-ţii de apărare în zona Rădăuţi–Prut. În mai 1940, Divizia a fost dislocată mai la nord, în zona Mihăilești–Ţinutul Her-ţa. După cedarea Basarabiei, Divizia 6 Infanterie a fost mutată, până în august 1940, în zona Dorohoi-Leorda-Boto-șani. În august 1940, Divizia a fost mu-tată în Ardealul de Nord, în zona Jibou–Bistriţa, pentru eventualitatea unui atac din partea Ungariei. După Dictatul de la Viena, Divizia s-a repliat în zona Dum-brăveni–Sighișoara, după care, îmbar-cate în trenuri, regimentele Diviziei s-au întors în localitatea de reședinţă. În mai 1941, Divizia a fost luată de la Focșani și dusă în zona Todireni–Ripiceni, de la graniţa cu Basarabia.

În acest con�ict major, Armata Româ-nă a jucat rolul de sprijin adus Armatei Germane. Astfel, Armata a 3-a, așezată la stânga Armatei a 11-a, era sub coman-dament nemţesc. Armata a 4-a, sub co-mandament românesc, a�ată la dreapta Armatei a 11-a, asigura �ancul drept. În aceste condiţii, nemţii au întărit Armata a 11-a cu Corpul de Cavalerie (Brigăzile 5 și 8 Cavalerie), Diviziile 6, 8 și 14 In-fanterie și Brigada 6 Cavalerie. Această structură a fost stabilită în cadrul înţele-gerii din 18 iunie 1941 dintre Ion Anto-

nescu și generalul Eugen von Schobert. Pe această bază, Marele Stat Major Ro-mân a emis, în 19 iunie 1941, Ordinul de Operaţii nr. 19, care intra în vigoare pe 20 iunie 1941. Prin acest Ordin, Divizi-ile 6 și 8 Infanterie au trecut în subordi-nea Corpului 11 Armată german, unitate care a dat izbitura principală rușilor.

O dată cu declanșarea invaziei asupra Uniunii Sovietice, Divizia din Focșani a participat cu însu�eţire la eliberarea Basarabiei, acţionând între Dumeni și Movila Ruptă și executând in-cursiuni în poziţiile ru-sești. La 26 iunie 1941, în baza Ordinului nr. 129 din 25 iunie 1941 al Comandamentu-lui Armatei 11 germa-nă, începe regruparea în vederea Operaţiu-nii München. Armata a 11-a germană urma să respingă forţele sovieti-ce spre Nistru în direc-ţia Moghilev, pentru ca apoi să �e străpunsă li-nia de forti�caţii „Stalin“. Divizia 6 In-fanterie a fost plasată în �ancul stâng al Armatei germane, iar trecerea Prutului a început la ora 3, în ziua de 2 iulie 1941. Divizia 6 Infanterie a realizat un cap de pod între Cuconești și Movila Ruptă, pentru a putea introduce în luptă Corpul de Cavalerie român. După îndeplinirea misiunii, Divizia a fost regrupată la Vest de Movila Ruptă și pusă la dispoziţia Ar-matei 11. Pentru că rezistenţa rușilor era slabă în acest sector, Corpul 11 Armată german a ajuns repede la Nistru, �uviul �ind traversat între 17 și 21 iulie 1941. Trecerea Nistrului s-a făcut pe un pod de vase făcut de nemţi, care, de altfel, a re-alizat și capul de pod de pe celălalt mal. În noaptea de 17 spre 18 iulie 1941, Gru-pul de Armată General Antonescu s-a des�inţat. S-a constituit Frontul de Sud, comandat de Ion Antonescu și Frontul de Nord, comandat de Eugen von Scho-bert, alcătuit din Armata 11 germană și Armata a 3-a română, iar Diviziile 6, 8, 13, 14 Infanterie au rămas mai departe în compunerea Armatei a 11-a. După tre-cerea Nistrului, la 26 iulie 1941, cu din ce în ce mai puţină însu�eţire naţională, au urmat noi acţiuni ale Armatei Româ-ne și ale acestei Divizii din orașul nostru.

La Odessa, Divizia a 6-a Infanterie a intrat în luptă în ziua de 28 august 1941, prin cucerirea localităţii Vajni, din cea de a doua linie de rezistenţă a orașului. La 15 septembrie 1941, Divizia 6 Infan-terie a atacat ultima forti�caţie a Odes-sei: Tătarka-Dalnik. Luptele crâncene pentru străpungerea forti�caţiei nu au dus la niciun rezultat. La 24 septembrie

1941, Marele Cartier General Român a decis o pauză în asaltul asupra Odes-sei. Motivul? Nevoia de a obţine ajutor german. Se înţelege că ostașii români au trecut la săparea gropilor individuale, pentru consolidarea poziţiei câștigate. Și astfel, aici au fost surprinși românii din al doilea război de celebrul contraatac sovietic din 2 octombrie 1941. Cartea lui Constantin Kiriţescu, „România în al doilea război mondial”, text stabilit și în-

grijit de Gheorghe Buzatu, editura Uni-vers enciclopedic (1995), reușește cea mai viguroasă descriere a acestui mo-ment consemnat, de altfel, de toate căr-ţile dedicate Campaniei din Est, al cărei rezultat este bineștiut de toată lumea.

Urmează Campania din Vest a Arma-tei române, de această dată la braţ cu to-varășii ce ne fuseseră până de curând duș-mani. Divizia din orașul nostru execută noile ordine și ajunge până în Cehoslo-vacia. Substanţialele lucrări militare ale autorilor români și străini consemnează cu lux de amănunte și prezintă și aceas-tă campanie ca, de altfel, �ecare moment din istoria marilor con�icte ale umanită-ţii, în care a fost prinsă cu voie sau fără de voie și ţara noastră. Dar relatările re-putaţilor istorici sunt seci, fără trăiri, fără emoţii, fără implicare. Interesant ar � ca veteranii de azi, câţi mai sunt și cât mai este timp, să lase câteva informaţii, câteva povești, câteva istorioare trăite de ei înșiși, câteva necazuri la care au fost martori, câ-teva lecţii de supravieţuire la care au fost nevoiţi să recurgă, cum se purtau rușii cu ei, cum era viaţa în lagărele din U.R.S.S, cum erau primii noștri aliaţi, nemţii, cum s-au comportat noii noștri tovarăși, rușii, cum au reușit unii să ajungă mai repede acasă la familiile lor și cum de alţii s-au întors abia după mulţi ani. Toate acestea ar � bine să rămână în memoria coletivă, spre a servi de învăţătură celor ce vor să a�e partea neagră a istoriei. ■

Florin DîrdalăServiciul Judeţean Vrancea

al Arhivelor Naţionale

| I

STO

RIE

|


HOTĂRÂRI ADOPTATE DE CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI ÎN

ŞEDINŢA ORDINARĂ DIN 27 IUNIE 2013• Consiliul local a alocat suma de 40 mii

lei pentru premierea elevilor și spor-tivilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din municipiul Focșani care au obţinut rezultate deo-sebite la olimpiadele și concursurile școlare pe discipline – faza naţională, precum și la campionatele sportive in-ternaţionale și naţionale, organizate în perioada iunie 2012 – iunie 2013;

• S-a acordat un sprijin �nanciar Paro-hiei „Sf. Nicolae Nou Focșani”;

• Au fost repartizate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Con-siliului local, prevăzut în bugetul local al municipiului Focșani pe anul 2013;

• Consiliul local a aprobat modi�carea tarifelor pentru legitimaţiile de călă-torie aferente serviciului public lo-cal de transport urban de călători în municipiul Focșani, stabilite prin HCL nr. 79/2007 cu modi�cările și comple-tările ulterioare;

• A fost modi�cată HCL nr. 107/ 27.04.2010 privind constituirea Comi-siei de evaluare a managementului in-stituţiilor publice de cultură a�ate sub autoritatea Consiliului Local al muni-cipiului Focșani și a Comisiei de solu-ţionare a contestaţiilor, cu modi�cările și completările ulterioare;

• S-a aprobat deplasarea dlui. Tudorel Daniel Tro�n – viceprimar al munici-piului Focșani, pentru a participa la o vizită de studii în Slovenia, în perioada 1-4 iulie 2013;

• Consiliul local a aprobat lista nomi-

nală cu persoanele cărora li se repar-tizează locuinţe pentru tineri desti-nate închirierii, conform Normelor metodologice de punere în aplicare

a prevederilor Legii nr. 152/1998 re-publicată și modi�cată și a HCL nr. 167/30.05.2013 privind aprobarea lis-tei de priorităţi;

• Consiliul local a aprobat două schim-buri de locuinţe ANL situate în Foc-șani, Cartierul Tineretului – Sud, re-spectiv Cartierul Brăilei, solicitate de titularii contractelor de închiriere în conformitate cu Legea locuinţei nr.

114/1996 republicată și modi�cată;• S-a aprobat concesionarea fără licitaţie

a unor terenuri aparţinând domeniu-lui privat al municipiului Focșani, adi-

acente construcţiilor existente, pentru extinderea acestora;

• A fost aprobat Raportul consultă-rii și informării publicului nr. 17432 din 03.06.2013, privind documentaţia P.U.Z. și aprobarea Planului Urbanis-tic Zonal „Construire parc fotovoltaic și amplasare LES 20 kV pentru legătu-ra la SNTEE” – Focșani, intravilan, str. Cuza Vodă nr. 74 T 39 P 179;

• Consiliul local a aprobat Raportul consultării și informării publicului nr. 5283 din 15.05.2013 privind do-cumentaţia P.U.D. și aprobarea Planu-lui Urbanistic de Detaliu „Construire Club Sportiv P+1E și împrejmuire” – Focșani, intravilan, Aleea Stadionului, T 213 P 11675;

• A fost însușit proiectul Stemei muni-cipiului Focșani;

• S-a aprobat achiziţionarea de către Municipiul Focșani a 2 imobile teren situate în Focșani, pe str. Vrancei nr. 33 (unul în suprafaţă de 1.410 mp, iar celălalt de 442 mp), în vederea extin-derii Cimitirului Nordic;

• A fost încredinţată în folosinţă gra-tuită, pe o perioadă de 5 ani, către Clubul Sportiv Municipal Focșani 2007, suprafaţa de 585 mp, aferentă Punctului Termic nr. 110, în vederea mansardării clădirii și amenajării unei săli de sport. ■

| INFO

RM

AŢII U

TILE |


1 Cabinet Primar – DECEBAL BACINSCHI 209

2 Cabinet Viceprimar – GABRIEL IONEL NECULA 107

3 Cabinet Viceprimar – TUDOREL DANIEL TROFIN 109

4 Cabinet Secretar 210

5 Centrul de Comunicare – Cadastru și agricultură 411

6 Centrul de Comunicare – Impozite și taxe 412

7 Centrul de Comunicare – Informaţii generale 417

8 Centrul de Comunicare – Juridic 418

9 Centrul de Comunicare – Registratură 416

10 Centrul de Comunicare – Urbanism 419

11 Compartiment Audit 303

12 Compartiment Contracte, Achiziţii 203

13 Compartiment Proiecte 111

14 Compartiment Rromi 404

15 Compartiment autorizare agenţi economici 302

16 Compartiment transport public local 302

17 Compartiment monitorizare servicii comunitare 215

18 Compartiment Securitatea muncii 215

19 Consiliul Local – Aparat Tehnic 217

20 Direcţia Resurse Umane și Coordonare Unităţi Subordonate 103

21 Direcţia Resurse Umane și Coordonare Unităţi Subordonate – Director 105

22 Direcţia Administraţie Publică Locală – Director 106

23 Direcţia Economică, Birou Contabilitate 207

24 Direcţia Economică – Director 206

25 Direcţia Economică, Serviciul Buget – Șef serviciu 205

26 Serviciul Fond Locativ, Asociaţii de proprietari (Cam. 2) – Șef serviciu 302

27 Serviciul Administraţie Publică Locală – Șef serviciu 102

28 Serviciul Administrativ – Șef serviciu 115

29 Serviciul Comunicare 201

30 Serviciul Comunicare 104

31 Serviciul Comunicare – Șef serviciu 202

32 Serviciul Comunitar de Cadastru și Agricultură (Cam. 04) 304

33 Serviciul Comunitar de Cadastru și Agricultură (Cam. 05) – Șef serviciu 305

34 Serviciul Impozite și taxe – Șef serviciu 333

35 Serviciul Impozite și taxe (Cam. 09) 309



38 Serviciul Investiţii – Șef serviciu 204

39 Serviciul Juridic, Contencios, Domeniul Public și Privat – Șef serviciu 112

40 Serviciul Urbanism (Cam. 07) – Șef serviciu 307

41 Serviciul Urbanism (Cam. 08) 308

NUMERELE DE TELEFON (INTERIOARE) DIN PRIMĂRIA MUNICIPIULUI FOCŞANI

0237

.236

.000

CENTRUL DE COMUNICARE AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI FOCŞANI

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICULLuni 8.30 – 16.30Marţi 8.30 – 16.30Miercuri 8.30 – 18.30Joi 8.30 – 16.30Vineri 8.30 – 16.30

Personalul care asigură relaţia cu publicul trebuie să adopte o atitudine pozitivă, să �e calm, politicos și respectuos, să folo-sească un limbaj adecvat și civilizat, să păstreze con�denţialita-tea informaţiilor obţinute de la cetăţean și să formuleze răspun-suri legale, complete și corecte, pe înţelesul �ecărui cetăţean.

CEI CE LUCREAZĂ ZILNIC ÎN CENTRUL DE COMUNICARE SUNT:

Daniela Grozavu – Informare Publică și Fond LocativElena Vișan – Registratură

Lucia Caloian – Urbanism și InvestiţiiPrin rotaţie – Juridic

Violeta Asanache – Taxe și ImpoziteEduard Bernovici / Valentin Agafiţei

– Cadastru și Agricultură

TELEFOANE UTILE

TELEFONUL CETĂŢEANULUI: 0237.233.333

Centrala telefonică: 0237.236.000Fax: 0237.216.700

INTERIOARE:417 – Informare Publică, Fond Locativ

416 – Registratură419 – Urbanism, Investiţii

418 – Juridic412 – Taxe și impozite

411 – Cadastru și agriculturăwww.focsani.info

[email protected]

Documents

Revistă municipală - Focșani · Shostakovich, Piazzolla, Bizet, Paul Constantinescu sau Johann Strauss nu trebuie ratată, ci savurată, chiar ˛i în ast-fel de condi˜ii. Pentru