Upload
katalina-plugari
View
47
Download
7
Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
CATEDRA DE OBSTETRICĂ ŞI CHIRURGIE
LUCRARE DE CURS LA CHIRURGIA
OPERATOARE
Tema : Rezecţia de coastă
Efectuat :
stud. an. III , Gr. I
f-tea : Medicină Veterinară
Verificat : Maria Moldovanu
Dr. conf. universitar
CHIŞINĂU 2009
Cuprins
1. Introducere
2. Rezectia costală
3. Date anatomo-topografice
3. Indicaţii
4. Contenţii
5. Pregătirea animalului pentu operaţie, regiunii operatoare şi a
mâinilor chirurgului
6. Instrumentar
7. Anestezia indicată în timpul operaţiei
8. Tehnica operaţiei
8.1. Complicaţii în timpul operaţiei
8.2. Înlăturarea suturilor
9. Îngrijirea animalului după intervenţia chirurgicală
10. Concluzii
În lucrarea dată am dorinţa de-a expune materialul cules zi de zi la obiectul
de Chirurgie operatoare veterinară, care a fost expus cu mare măiestrie şi
profesionalism de către Dr. Conf. univ. Maria Moldovanu care-i aduc sincere
mulţumiri la aportul depus la instruirea mea, de a-mi insufla deprinderi în
viitoarea specialitate.
Lucrarea dată a fost efectuată pe baza lucrărilor de laborator precum şi
completată din mai multe surse de literatură avînd o combinaţie variată de idei
propuse de autori din anul 1954 pînă în prezent. Astfel selectînd esenţialul comun
care s-a folosit cu succes în trecut şi se foloseşte şi astăzi.
În lucrarea am atenţionat la căpătarea datelor cît mai corecte, ce m-a impus
să includ date din disciplinele satelite cu chirurgia cum ar fi: farmacologia,
semiologia, morfopatologia, igiena ş.a. .
Lucrarea dată prezintă o suficientă gamă de informaţie ce ar fi suficientă de a
fi cunscută pentru a evita complicaţiile postoperatorii.
Rezecţia costală
Indicaţii : leziunile de osteomielită, neoplasme osoase, fracturile deschise, necroze
costale, toracotomie pentru creeare caii de acces la organelle din cavitatea toracica
si abdominala.
Date anatomo-topografice . Coastele la exterior sint acoperite de piele, muschiul
pielos si stratul muscular din regiune, in raport de coasta interesata si anume: de
muschii marele dintat, marele dorsal sau partea antero superioara a oblicului
superior. Muschii intercostali externi si internise insera pe marginile anterioare si
exterioare ale fiecarei coaste.Osul costal este acoperit de periost de care adera spre
interiorul cavitatii toracice, fascia endotoracica si pleura.
Contentia: în decubit lateral.
La bovine şi ovine meidastinul constituie un perete despărţitor rezistent,
care împiedică trecerea exudatelor dintr-o cavitate pleurală în cealaltă şi care
permite cu anumite măsuri, toracotomia unilaterală. La solipede şi la carnivore
există numeroase orificii în porţiunea ventrală a mediastinului posterior, prin care
cele două cavităţi pleurale comunică între ele; de aceea pneumotoraxul şi pleurezia
exudativă sunt aproape totdeauna bilaterale. Coastele sunt acoperite de periost, la
care aderă la interiorul cavităţii toracice.
Musculatura subiacentă, reprezentată prin muşchiul
latissimus dorsi, prin muşchiul serratus dorsalis şi prin muşchiul
oblicus abdominis externus, este acoperită de pielos şi de pielea
regiunii.
Pregatirea animalului pentru operatie a regiunii operatorii si miinile de lucru.
Pregătirea animalelor pentru operaţie
Conform datelor D. Stancu avem : Pentru pregatirea animalului de operaţie
urmează a fi o importanţă deosebită, aceasta fiind în raport cu datele furnizate de
examenul clinic şi cel de laborator.
Cîmpul de operaţie se tunde şi se rade în limita a 3 coaste, apoi se spală cu soluţie de permanganat, se pensulează cu tampoane cu alcool şi tinctură de iod.
Antisepsia se efectuiază prin pensulaţii de la centru spre periferie cu alcool
iodat de 2-5% dar sunt cazuri de reacţie alergică la nivelul pielii, în aşa cazuri se
foloseşte alcoolul curat de 70%. Înainte de operaţie, se repetă antisepsia şi apoi se
aplică cîmpul operator din pînză sterilă şi se fixează fie cu agrafe , fie prin sutură.
Fig.1 Pregatireacimpului de operatie
Pregătirea chirurgului
Se realizează prin antiseptizarea mâinilor şi îmbrîcarea echipamentului de
protecţie.
Antiseptizarea mâinilor se efectuiază prin spălarea insistentă cu apă caldă şi
săpun, folosind peria pentru unghii. Apoi urmează o spălare a palmelor şi
antebraţelor aproximativ 10 min. . După spălarea mâinilor se şterge cu un
prosop steril, sau se usucă la un curent de aer cald. Urmează apoi
dezinfectarea mâinilor :
Se efectuiauă prin spălarea minuţioasă a mâinilor timp de 3-5min. cu sol.
caldă de amoniac de 0,5% (în două lighene). Acest procedeu permite o
curăţire mecanică şi o degrasare sigură, nu irită şi nu provoacă tumifierea
pielii. Apoi se efectuiază dezinfecţia mâinilor. Se freacă timp de 3min. cu un
tampon de vată sau tifon îmbibat bine în sol. de alcool de 70%,apoi cu
tinctură de iod de 5%. Această metodă se foloseşte la o operaţie programată
în sala de operaţie, dar în caz de urgenţă sau în condiţii de teren se poate de
folosit o metodă mai simplificată care constă din curăţarea mecanică cu apă
şi săpun, mîinile se antiseptează cu ajutorul unui tampon de vată îmbibat cu
sol. alcoolică de iod în conc. de 1 : 3000.
Pentru protecţia mîinilor se folosesc mănuşile de cauciuc sterile, care se
îmbracă obligatoriu după antiseptizarea riguroasă a mîinilor. De asemenea
pentru protecţia mîinilor este obligaoriu ca ungiile să fie tăiate, iar pielea
integră. Pentru a se preveni efectele negative date de spălare şi antisepsia
chimică repetată, la terminarea programului de lucru mîinile se vor unge cu
balsamuri sau pomezi, cu glicerină, lanolină sau vaselină. După
antiseptizarea mîinilor chirurgul îmbracă masca, boneta şi halatul steril.
Instrumentarul
ferestrău de sîrmă (Gigli)
costotom
decolatorul de pereost
Anestezia Anestezia : tranchilizarea şi anestezie locala prin infiltraţie cu novocaină 2% în
planurile musculare.
La bovine se face anestezie cu Rompun si anestezie regionala prin blocarea
nervilor intercostali si a ramurii toracice inferioare.
Blocajul nervilor intercostali si adaugator, pe linia de incizie. Mai apoi se
efectuiaza anestezia locala a nervilor intercostali, nervul 11,12 si13 anterior si
posterior a coastei rezectate. Respectind strict asepseia si antisepsia in spatiul
coastei rezectate la nivelul treimei de sus al peretelui toracit in cavitatea pleurală,
se inoculează soluţie de novocaină.
Tehnica blocajului: lungimea acului de 10 cm, locul de elective 2 linii, o linie
vertical la nivelul coastei a 11, 12 si 13, linia orizontala deasupra venei toracale –
ventrale.Acest ac se introduce in profunzime de 2 cm si in forma de evantai, se
inoculeaza 15-20 ml solutie de novocaina 2-4%.
Fig.1 Infiltrarea cu novocaina
Tehnica operatoare
Incizia liniară a pielii , a ţesutului conjunctiv subcutan pe mijlocul latimii coastei
de rezectat în directia lungimii ei, pe distanţa în raport cu leziunea costală si
descoperirea coastei;
Incizia sa efectuat in planul medianal coastei a-11 a pe o lungime de 20-22cm.
Descoperirea şi rezecţia, cu ajutorul depărtătoarelor se îndepartiază buzele rănii,
punînduse în evidenţă coasta acoperită de periost. Cu un bisturiu ascuţit se
inciziază periostul de toata lungimea coastei. La extremitaţile acestei incizii,
periostul este sectionat pe toata latimea fetei externe a coastei. Apoi cu decolatorul
de periost se decoliaza cu atentie periostul de jur in prejurul coastei, în aşa fel ca
atunci cînd el este desprins de pe fata iterna a coastei, să nu se deschida accidental
cavitatea toracica.
Apoi se execută sectiunea transversala portiunii de coasta cu ajutorul
costotomului sau a fierastraului de sîrma protejind fascia endotoracica. Fierastraul
de sirma se introduce in jurul coastei cu ajut orul acului Deschamp.Marginile
tăioase ale bonturilor costale se netezesc cu clestele ciupitor de os sau cu chiureta.
Fig.1 Incizia pereustului
Fig.2 Ferestrău de sîrmă (Gigli)
Fig.3 Costotom
Fig.4 Coasta exterpata
Suturarea pielii
Închidera ranii operatorii, in cazul in care inrventia a avut ca scop numai rezecţia
segmentului de coasta, se face in sutură etajată; priostul cu catgut in fir
continuu,apoi planul muscular. Pielea se închide prin sututra în fire separate cu aţă
chirurgicală.
Noi am efectuat suturarea pielei: in bordoneţ.
Straturile se pudriază cu pulbere de Penicilină sau Ampicilină. În cazul ca scopul
rezectiei costale a fost creearea accesului pentru interventia pe viscerele din
cavitatea toraco-abdominală, dupa terminarea aceteia, fragmenutl de coastă poate fi
aplicat în locul sai şi apoi efectuata sutura periostului.
Fig.1 Suturarea pereustului
Fig.2 Aplicarea suturii cu burdoneţ
Utilizarea tranchilizantelor a redus mult numărul accidentelor datorate contenţiei.
În cazul pierderilor mari de sînge ce duc la scăderea tensiunii arteriale sau chiar la
oprirea activităţii cardiace, ajutorul va administra animalului ser fiziologic călduţ,
ser glucozat 47%, clorură de calciu, vitamina k, ser gelatinat 5%.
În cazul operaţiilor de mare chirurgie şi de lungă durată, datorită traumatismului
operator, se poate instala starea de şoc, caracterizată prin prăbuşirea funcţiilor
vitale : circulaţia şi respiraţia. Efectele negative ale traumatismului operator pot fi
evitate prin folosirea anesteziei generale şi pregătirea preoperatorie ( când acest
lucru este posibil) în funcţie de rezultatele examenului clinic şi ale datelor
examenului de laborator. Cînd starea de şoc s-a instalat se va interveni cu adrenalin
intracardiac, respiraţia artificială, tonice cardiace şi tonice generale .
8.2.Înlăturarea suturilor
Firele de sutură se scot după 8 – 10 zile, se practică în următorul mod: se fixează
cu pensa anatomică de nodul de sutură şi se trage puţin, după ce cu foarfecele se
taie sub nod un capăt al firului, apoi de nod se exteriorizează firul din ţesut prin
tragerea lui, în cazul cînd suturile au fost aplicate strîns, pielea se inflamează astfel
complică găsirea nodurilor de sutură. Înainte de procedură şi după ea locul se
dezinfectează cu sol. antiseptice.
Post-operator
Tratamentul post-operator consta în antibioticoterapie 3-4 zile si ingrijirea ranii operatorii zilnic, pină la vindecare, prin aspersiuni cu eter iodoformat sau cu singe sulfamidat. În jurul ranii operatorii se fac pensulatii cu tinctura de iod.
ConcluzieRezultatul acestei metode propuse depinde nu numai de tehnica operaţiei, dar şi de posibilitatea efectuării sănatăţii post-operatorii a organelor afectate. Operaţia dată este foarte eficientă în tratarea pneumotoraxului, în cardiocinteză, în toracotomie, procese necrotice ale coastelor,pneumonie, boli la cord, nimerirea diferitor corpi srăini, eliminarea exudatului din pulmoni şi din cavitatea toracică.
Bibliografie
Gheorghe Donica, Maria Moldovanova Chirurgie Operatoare veterinară,-
Chişinău 2004
Nicolae Moroşanu Anatomie Chirurgicală şi Tehnică Operatorie Veterinară,-
Bucureşti, 1989
N. Mateş Propedeutică şi Tehnică Chirurgicală Veterinară,- Cluj-Napoca, 1996
N. Mateş Lucrări Practice de Propedeutică şi Medicină Operatorie, Ediţia a 2-a,-
Cluj-Napoca, 1990
N. Mateş Lucrări Practice de Propedeutică şi tehnică Chirurgicală veterinară, -
Cluj-Napoca, 1996
MINISTERUl AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
Catedra:OBSTETRICĂ ŞI CHIRURGIE
LUCRARE DE CURS
Obiectul: Chirurgia Operatorie
Tema:Rezecţia de coastă
A elaborat: student an lll,grupa I fac,,Medicină Veterinară’’ Puha Dumitru
A controlat: prof.univ Maria Moldovanova
Chisinau 2009
Planul lucrării de curs
1.Întroducere2.Date anatomo-topografice3.Instrumentar4.Indicatţii5.Pregatirea chirurgului6.Pregatirea regiunii operatorii7.Contenţie8.Anestezia9.Tehnica operatorie 10. Concluzie11. Bibliografie.
INTRODUCERE
În lucrarea dată as dori sa-mi expun cunostintele din materialul cules de la
obiectul de Chirurgie operatoare veterinară, care a fost expus cu mare
măiestrie, dragoste şi profesionalism de către Dr. Conf. univ. Maria
Moldovanu ce-i aduc sincere mulţumiri la efortul depus la instruirea mea, de-
ami insufla deprinderi în viitoarea specialitate.
Lucrarea dată a fost efectuată in urma lucrărilor de laborator precum şi
completată din mai multe surse de literatură cu o combinaţie variată de idei
propuse dediversi autori din anul 1954 pînă în prezent. Astfel selectînd
esenţialul comun care s-a folosit cu succes în trecut şi se foloseşte şi astăzi.
În lucrarea am atenţionat la căpătarea datelor cît mai corecte, ce ma impus să
includ date din disciplinele satelite cu chirurgia cum ar fi : farmacologia,
semiologia, morfopatologia ş.a. .Un loc foarte important în
chirurgia toracală îl ocupă afectiuni purulente şi necrotice
ale cordului, pulmonilor, şi pleurei(pericardita
traumatică,pleurita purulentă, abcesele),cît şi
echinococoza pulmonilor. Tratamentul acestor afectiuni de
obicei se reduce la metode terapeutice, iar deseori nu se
efectuiază. Aceste animale bolnave sunt sortite pieirii sau
trecute la rebut.
Un număr mare de bovine sunt afectate de pericardita
traumatică, care apare în rezultatul perforării
prestomacilor şi diafragmului de corpi străini. La afectarea
acestui organ contribuie şi predispunerea anatomică a
animalului, fiindcă reţeaua este mai fregvent traumată în
locul de învecinare cu regiunea sacului cardiac, prin
intermediul stratului subţire a diafragmului(cupola
cranioventrală).
Instrumentar şi materiale Bisturiu ascuţit, foarfecă dreaptă şi curbă, pensă
chirurgicală şi anatomică, pense hemostatice,
depărtătoare simple, decolator de periost drept si curb
(periostotom), costotom sau ferestrău de sîrmă (Gigli), ac
de sutură Reverdin, sau Hagedorn şi Mooij, catgut(fir de
aţă resorbabil) nr.0, aţă chirurgicală nr.6, cîmpuri de
operaţie, agrafe de prins cîmpurile, compres de tifon, vată
hidrofilă şi 1-2 fîşii de tifon.
Foto: 1 Instrumentarul.
Date anatomo-topografice
Coastele la exterior sint acoperite de piele, muschiul pielos si stratul muscular
din regiune, in raport de coasta interesata si anume: de muschii marele dintat
(seratus ventralis pars thoracalis), marele dorsal(m. latisimus dorsi) sau
partea anterosuperioara a oblicului extern. Muschii intercostali externi si
interni se insera pe marginile anterioare si posterioare ale fiecarii coaste.
Cordonul vasculo-nervos intercostals este situate la marginea posterioara a
fiecarii coaste. Osul costal este acoperit de periosr de care adera spre
interiorul cavitatii toracice, fascia endotoracica si pleura
Indicaţii În toracotomie, în pericardotomie pentru crearea
spaţiului necesar accesul la viscerele toracale, edemul
pulmonului, afecţiuni ale organelor respiratorii, plăgile
penetrante ale peretelui toracic şi complicaţiile apărute
(pneumotoraxul,pleurita şi procesele septice în cavitatea
toracală).
În scop terapeutic operaţia se recomandă, în fractura
cominutivă deschisă, în osteomielită, în necroza coastei,
precum şi în cazul prezenţei neoplasmelor la acest nivel.
Contenţia Animalele mari se contenţionează în travaliu Gherten, iar
animalele mici în decubit lateral.(la operaţia efectuată de
noi animalul a fost conteţionat în travaliu în decubit
lateral pe partea dreaptă) La efectuarea intervenţiilor
chirurgicale cu fixarea animalului în decubit se va asigura
o poziţie a gîtului şi capului în aşa fel, pentru a evita
complicaţiile de inhalarea salivei sau a
s
ucului ruminal regurgitat.
AnesteziaAnestezia : tranchilizarea cu Xilazina doza de 0,25ml, şi anestezie locala prin
infiltraţie dupa metoda lui Visnevschi cu novocaină 2% sau 4%în planurile
muscular ,si anestezie regionala prin blocarea nervilor intercostali si a
ramurii toracice inferioare.
Blocajul nervilor intercostali si adaugator, pe linia de incizie.
Se mai efectuiaza si anestezie,toracal-ventral.
Mai apoi se efectuiaza anestezia locala anervilor intercostali, anterior si
posterior a coastei rezectate. Respectind strict asepseia si antisepsia in spatiul
coastei rezecate la nivelul treimei de sus al peretelui toracic in cavitatea
pleurală, se inoculează soluţie de novocaină.
Foto:2Preparate
Foto 3Tranchilizarea
Foto:4 Anestezia
Anestezia nerrvilor intercostali
Pe marginea posterioară a coastei în limita dintre
treimea superioară şi mijlocie se efectuează anestezia a
trei nervi intercostali (11,12,13), şi a celor toracali dorsali.
În general, se blochează nervii anteriori şi posteriori ai
accesului operatoriu, deoarece între ei există anostomoze.
Acul se întroduce perpendicular pe marginea
posterioară a coastei pînă se reperează osul, între
muşchiul lungisimus al spatelui şi muşchiul intercostal.
Deplasînd acul de pe ţesutul osos în profunzime 0,5- 0,75
cm, se inoculează 10- 20 ml novocaină 2- 3 % (blocajul
nervului intercostal). Blocajul nervilor dorsali subcutanaţi
se efectuează suplimentar, înlocuind subcutanat 10- 20 ml
novocaină.
Pregătirea chirurgului
Se realizează prin antiseptizarea mîinilor şi
îmbrăcarea echipamentului de protecţie (halat, şorţ,
bonetă şi mască) sterilă.
Antiseptizarea mîinilor se efectuează prin spălare
insistentă cu apă caldă şi săpun, folosind peria pentru
unghii. Apoi urmează o spălare a palmelor şi antebraţelor
aproximativ 10 minute. După spălare mîinile se şterg cu
un prosop steril, sau se usucă la un curent de aer cald.
Urmează apoi dezinfectarea mîinilor, folosindu-se una din
următoarele metode:
1. Spălarea minuţioasă a mîinilor timp de 3-5 minute
cu soluţie caldă de amoniac de 0.5 % (în două lighene).
Acest procedeu permite o curăţire mecanică şi o
degrasare sigură, nu irită şi nu provoacă tumefierea
pielii. Apoi se efectuează dezinfecţia mîinilor. Se freacă
timp de 3 minute cu un tampon de vată sau tifon
îmbibat bine în soluţie de alcool de 70 0 , apoi cu
tinctură de iod de 5 %.
2. După curăţarea mecanică cu apă şi săpun, mîinile se
antiseptizează cu ajutorul unui tampon de vată îmbibat
cu soluţie alcoolică de iod (alcool iodat), în
concentraţie de 1:3000.
3. Pentru antisepsia chimică, după posibilităţi, poate fi
folosit unul din următoarele produse:
-alcool etilic 80 0 timolat 5 %;
- alcool etilic 80 0 taninat 5 %;
-tinctură de iod diluată 1:1 cu alcool 70 0;
-bromocet 1 %.
Pentru protecţia mîinilor se recomandă utilizarea
mănuşilor de cauciuc sterile, care se îmbracă obligatoriu
după antiseptizarea riguroasă a mîinilor. Mănuşile de
cauciuc se pot steriliza prin fierbere, autoclavarea cu
vapori de formol sau prin introducerea lor în soluţii
antiseptice de tipul celor utilizate pentru mîini. Cînd se
recurge la sterilizare prin fierbere sau autoclavare este
necesar ca mănuşile sa fie protejate la interior şi exterior
cu tifon tălcuit în aşa fel ca să nu să se atingă una de alta,
deoarece datorită temperaturii ridicate acestea se lipesc
şi se rup. În practica de teren se recurge fregvent la
sterilizarea cu tinctură de iod. De asemenea, pentru
prtecţia mîinilor este obligatoriu ca unghiile să fie tăiate,
iar pielea integră. Pentru a se preveni efectele negative
date de spălare şi antisepsie chimică repetată, la
terminarea programului de lucru mîinile se vor unge cu
balzamuri sau pomezi, cu glicerină, lanolină sau vazilină.
În operaţiile laborioase unde riscul contaminării şi
consecutiv al infecţiei este mare (osteosinteză,
toracotomie,pericardotomie etc.), după antiseptizarea
mîinilor chirurgul îmbracă masca, boneta şi halatul steril,
avîndu-se grijă că acestea să nu se contamineze mai ales
în părţile care vin în contact cu plaga operatorie.
Pregătirea cîmpului operatotoriu (antisepsia regiunii pe care se operează)
Se realizează prin tundere şi raderea părului,
spălarea şi antiseptizarea pielii pe o suprafaţă ce
depăşeşte cu 5-15 cm (în raport de talia animalului)
distanţa de la locul de unde se practică plaga operatorie.
Antisepsia se efectuează prin pensulaţii de la centru spre
periferie cu unul din următoarele produse:
-tinctură de iod 5 %;
-alcool iodat 2-5 %;
-alcool formolat 2-5 %;
Înainte de începerea operaţiei, se repetă asepsia si
antisepsia strict si fara gafe
Foto:5 Pregătirea cîmpului operatoriu
Tehnica operatorie
Tehnica operatorie comportă executarea următorilor timpi
operatori:
1) Descoperirea porţiunii de coastă rezecabilă.Cu
bisturiul ascuţit se practică o incizie de-a lungul coastei de
rezecat, pe mijlocul feţei externe, care intersectează
pielea fasciei superficială, pe pielosul şi stratul muscular,
pînă la periost.
Foto: 6 Descoperirea pielosului şi stratului muscular pînă
la periost.
2) Deperiostarea şi rezecţia coastei.Cu ajutorul
depărtătoarelor se trage lateral buzele plăgii, descoperid
coasta acoperită de periost. Cu bisturiul ascuţit se
incizează în aceeaşi direcţie şi periostul. La extremităţile
acestei incizii, periostul este secţionat pe toată lăţimea
feţei externe a castei, formînd forma literei ,,T’’ cu incizia
precedentă longitudinală, atît în unghiul superior cît şi în
cel inferior al plăgii operatorii. Apoi, folosind decolatorul
de periost sau foarfeca curbă boantă închisă, se decolează
cu atenţie periostul de jur împrejur al coastei, în aşa fel că
atunci cînd el este desprins de pe faţa internă a coastei,
să nu se deschidă accidental cavitatea toracică.
Foto:7 Decolarea periostului(cu ajutorul decolatorului de
periost)
Porţiunea denudată a coastei se v-a secţiona cu
ajutorul costotomului al ferestrăului de sîrmă, protejînd
fascia endotoracică. Mărginile tăioase ale bonturilor
costale se netezesc cu cleştele ciupitor pentru oase (Leur)
şi se acoperă cu periost.
Foto:8Ferestraul cu sirma(Gigli)
Foto:9 Costostomul
Foto:10 Portiune de coasta rezecata
Foto:11 Ciupitorul de os
3) Închiderea plăgii operatorii . În cazul cînd intervenţia
a avut drept scop număr rezecţia segmentului de
coastă respectiv, plaga operatorie se închide prin
sutură etajată. În primul plan se suturează periostul
cu catgut în fir continuu , apoi planul muscular.
Foto: 12Sutură cu catgut în fir continuu.
Foto: 13Închiderea plăgii.
Foto:14Aplicarea suturii cu burdoneţ.
Plaga cutanată se închide in sutura cu burdonet. Fiecare
strat suturat va fi pudrat cu Xeralxon, si cu Dermo Sprei
Foto:15Preparate
Inlaturarea suturelor
Firele de sutură se scot după 8 – 10 zile, se practică în următorul mod: se
fixează cu pensa anatomică de nodul de sutură şi se trage puţin, după ce cu
foarfecele se taie sub nod un capăt al firului, apoi de nod se exteriorizează
firul din ţesut prin tragerea lui, în cazul cînd suturile au fost aplicate strîns,
pielea se inflamează astfel complică găsirea nodurilor de sutură. Înainte de
procedură şi după ea locul se dezinfectează cu sol. antiseptice.
Post-operator
Tratamentul post-operator consta în antibioticoterapie 3-4 zile si ingrijirea
ranii operatorii zilnic, pină la vindecare, prin aspersiuni cu eter iodoformat.
În jurul ranii operatorii se fac pensulatii cu tinctura de iod.
CONCLUZIIIn rezultatul acestei operatii am insusit noi cunostinte in studiera viitoarei mele
profesii. Am simtit singur cum se efectueaza aceasta interventie chirurgicala cu
ajutorul colegului de grupa Rosca VITALIE, si prof. MOLDOVANOV MARIA. Operaţia
dată este foarte eficientă în tratarea pneumotoraxului, în cardiocinteză, în
toracotomie, procese necrotice ale coastelor,pneumonie, boli la cord, nimerirea
diferitor corpi srăini, eliminarea exudatului din pulmoni şi din cavitatea toracică.
Bibliografie
Gheorghe Donica, Maria Moldovanova Chirurgie Operatoare veterinară,-
Chişinău 2004
Nicolae Moroşanu Anatomie Chirurgicală şi Tehnică Operatorie Veterinară,-
Bucureşti, 1989
N. Mateş Propedeutică şi Tehnică Chirurgicală Veterinară,- Cluj-Napoca, 1996
N. Mateş Lucrări Practice de Propedeutică şi Medicină Operatorie, Ediţia a 2-a,-
Cluj-Napoca, 1990
N. Mateş Lucrări Practice de Propedeutică şi tehnică Chirurgicală veterinară, -
Cluj-Napoca, 1996