1

Tudor Vasile

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL SIGURANȚEI RUTIERE

Conducător de doctorat

Prof. Univ. Dr. Prună Ștefan Eugen

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în „Ordine Publică și Siguranță Națională”

- BUCUREŞTI , 2019–

2

CUPRINS

Abrevieri.....................................................................................................5-6

Introducere...............................................................................................7-19

CAPITOLUL I. Precizări conceptuale privind managementul

integrat al siguranței rutiere ....................................................................20

I.1.Conceptul de siguranță rutieră – valențe naționale și internațional

.............20-22

I.2. Accidentul de circulaţie – aspect fundamental în siguranţa rutieră

…............................................................................................................ .22

I.2.1.Dimensiunea reglementativă ..........................................................22-24

I.2.2. Categorii ale accidentelor rutiere .......................................................24

I.2.3.Dimensiunea instituțională .............................................................24-25

I.3. Conceptul privind managementul integrat.Importanța managementului

integrat în eficientizarea domeniului de referință .................................25-33

I.4. Particularităţi ale managementului integrat în gestionarea siguranţei

rutiere ...................................................................................................33

I.4.1.Proceduri de acționare la locul incidentului....................................33-34

I.4.2. Acțiuni obligatorii la fața locului ................................................34-37

I.4.3. Circumstanțe supuse analizării și clarificării în procesul de investigare

a incidentelor de trafic .............................................................................37-39

CAPITOLUL II. Managementul integrat al traficului rutier în

domeniul semnalizării și sistematizării rutiere .....................................40

II.1.Dimensiunea preventivă a managementului traficului rutier ................40

II.1.1.Eficientizarea traficului rutier prin semnalizare rutieră ................40-41

II.1.2.Eficientizarea traficului rutier prin sistematizare rutieră ...............41-42

II.2.Cooperarea instituțională în domeniul semnalizării rutiere .............42-51

II.3.Modele tehnice privind sistematizarea rutieră .................................51-53

II.3.1.Reglementări și recomandări referitoare la situațiile de interzicere a

circulației în scopul intervenirii asupra părții carosabile ........................53

II.3.1.1. Condiţiile de interzicere a circulaţiei în vederea intervenţiei asupra

părții carosabile ......................................................................................53-54

II.3.1.2.Recomandări pentru utilizatorii normelor, principii, caracteristici şi

modalități de aplicare ale semnalizării rutiere temporare .....................54-55

II.4.Diminuarea accidentelor de circulație prin semnalizare și sistematizare

rutieră.......................................................................................................55-60

CAPITOLUL III. Analiza referitoare la managementul prevenirii

cauzelor accidentelor rutiere prin aplicarea de practici și metode

utilizate în țările Uniunii Europene .................................................61-62

3

III.1.Organizarea, întărirea și coordonarea instituțional a siguranței și

securității rutiere .....................................................................................62

III.1.1. Viziunile în domeniul rutier ........................................................62-63

III.1.2. Programe și ținte privind siguranța în domeniul rutier ...................63

III.1.3. Analiza eficienței....................................................................63-64

III.1.4. Procedee de finanțare ...................................................................64

III.2. Siguranța și securitatea infrastructurii rutiere .............................64-67

III.3. Vehicule și dispozitivele de siguranță rutieră ................................67-69

III.4. Factorul uman, educația și campaniile pentru siguranța rutieră .........70

III.4.1.Educația pentru siguranța rutieră ………………………………70-71

III.5. Instruirea și examinarea conducătorilor auto ……………….....71-73

III.6.Aplicarea și impunerea legislației în domeniul rutier ...................73-76

III.7.Date în domeniul siguranței rutiere – implementare și interpretare.76-77

III.7.1.Date referitoare la participanţii la trafic......................................77-78

CAPITOLUL IV. Managemetul integrat al activităților preventive –

educative......................................................................................................79

IV.1 Cultura de mobilitate rutieră – concept complex și integrator ......79-87

IV.2.Campaniile de prevenire pentru reducerea accidentelor de

circulație…………………………………………………………..87-90

IV. 3. Educaţia în traficul rutier – conducători auto /vs/pietoni ..........91-100

CAPITOLUL V.Gestionarea factorilor și cauzelor generatoare de

accidente rutiere....................................................................................101

V.1. Rolul și importanța analizei cauzelor generatoare de accidente

rutiere..................................................................................................101-103

V.2. Cauze generatoare de accidente ................................... .............104-108

V.3.Modalități de analiză a cauzelor generatoare de accidente...........108-109

V.4.Modalități de combatere a principalelor cauze generatoare de

accidente..............................................................................................109-116

CAPITOLUL VI. Studiu privind managementul integrat al siguranței

rutiere în Uniunea Europeană și impactul asupra României și județului

Sibiu. O cercetare calitativă................................................................117

VI.1. Bune practici. Gestionarea siguranței rutiere în cadrul acțiunilor

coordonate de TISPOL pe teritoriul României .................................118-128

VI.2.Proiecte și acțiuni de educație rutieră. Studiu de caz. Județul

Sibiu....................................................................................................129-153

VI. 3. Analiza indicatorilor de performanță privind circulația rutieră în

județul Sibiu .........................................................................................153

VI.3.1. Analiza indicatorilor de performanță privind circulația în județul

Sibiu 01 ianuarie 2010 - 3 decembrie 2018 .....................................153-165

4

VI.3.2. Analiza referitoare la dinamica și evoluția accidentelor înregistrate

pe DN1 limita județului Brașov – Sibiu în perioada 01.01.2010

30.11.2018...........................................................................................165-175

VI.3.3.Analiza referitoare la dinamica și evoluția accidentelor înregistrate pe

nerespectarea distanței între vehicule pe DN1 limita județului Vâlcea –

Veștem în perioada 01.01.2010 - 31.11.2018 ....................................175-180

VI.3.4. Analiza referitoare la dinamica și evoluția accidentelor înregistrate

pe DN1 și A1 Sibiu – limita județului Alba în perioada 01.01.2010

30.11.2018...........................................................................................181-195

Concluzii și propuneri.........................................................................196-206

Bibliografie.........................................................................................207-221

Anexa 1.............................................................................................222-226

5

ABREVIERI

Acc. -accident

Art. - articol

Alin. - alineat

A.D.A.S. - Advanced Driver Assistance Systems

A.R.R -Autoritatea Rutieră Română

C.C.I. -Centrul de Comunicații și Informatică

C.I.S.R -Control Interministerial pentru Siguranța Rutieră

C.P.U. -Central Processing Unit (Unitate Centrală de Procesare)

D.N. -Drum Național

E.A.C. -Evidența Accidentelor de Circulație

Ed -editura

EDR -Event Data Recorder

Etc. -etcaetera („și celelalte”)

Fig. -figura

G.P.S. -Global Positioning System

Ibidem - în același loc

Idem - același autor

I.G.P.R. -Inspectoratul General al Poliției Române

I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

I.P.J. - Inspectoratul de Poliție Județean

I.G.P.R. - Inspectoratul General Al Poliției Române

M.A.I. -Ministerul Afacerilor Interne

M.E.N. -Ministerul Educației Naționale

MZA - media zilnică a accidentelor

O.N.G. -Organizație Nonguvernamentală

6

O.U.G. -Ordonanța de Urgență a Guvernului

Pag. -pagina

Pt. -pentru

Pct. –punct

R.C.A. – Răspundere Civilă Auto

S.N.U.A.U. –Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență

S.T.I. - Sisteme de Transport Inteligente

S.T.S. -Servicii de Telecomunicații Speciale

U.E. -Uniunea Europeană

Veh -vehicul

Vs -versus „contra”

Vol. -volumul

7

Rezumat

Perceput ca fiind o adevărată amenințare a „lumii civilizate,

accidentul rutier continuă să producă pagube materiale însemnate, să

provoace rănirea gravă sau uşoară ori decesul participanţilor la trafic care,

în calitate de conducători de vehicule ori autovehicule, pietoni, biciclişti,

motociclişti, mopedişti, pasageri, etc. utilizează drumul public”1.

De la apariţia autovehiculului, societatea a evoluat, raportat la

utilitatea indiscutabilă pe care a adus-o automobilul, asumându-şi, direct sau

indirect, riscurile provocate de efectele performanţelor lui. „Automobilul a

transformat treptat modul de viaţă al comunității, impunându-se ca etalon al

civilizaţiei vremurilor noastre.

Astăzi, mai mult ca oricân, acesta ne ajută să ne deplasăm mult mai

rapid şi să ne trăim viaţa mai intens, ca simpli pietoni și conducători auto”2.

Domeniul rutier, un domeniu vast de activitate, se definește ca o inter-

relaționare dinamică și permanentă a celor care sunt implicați în trafic și ale

acțiunilor sale, fie ele pasive și active.

Datorită acestei complexități a domeniului, s-a impus nevoia unei

analize ce are la bază gestionarea domeniului. În timp, s-au identificat

variate modalități de management al siguranței rutiere, strâns relaţionat cu

tipul de gândire din perioada respectivă.

Prin lucrarea de față, ne propunem să demonstrăm că:

- managementul în domeniul rutier nu poate fi considerat izolat, ci într-o

manieră integrată, coordonat în mod eficient;

1 Lucian Ioan TARNU, Analiza, investigarea și reconstrucția accidentelor rutiere, Editura Universul

Juridic, Bucuresti, 2012, pp. 5 2 Ibidem

8

- gestionarea domeniului rutier se va face în strânsă relaționare cu celelalte

țări membre europene, deoarece manegementul un este un fenomen solitar,

ci se derulează într-o manieră interactivă;

- maniera în care se derulează managementul va avea ca efect atât siguranța

celor implicați în trafic cât și acțiunile lor;

- gestionarea domeniului rutier este posibilă prin interacționarea dimensiunii

normativ-legislative, educative și instituționale;

- implementarea comunicării în cadrul activităților de management va genera

o creştere a informării şi conştientizării regulilor în trafic;

- se impune aplicarea modalităților prin care se vor evita erorile ce intervin

în trafic și se vor diminua efectele fizice cauzate de accidente;

- este important să se realizeze o analiză riguroasă și clară a cauzelor

incidentelor în trafic în scopul eficientizarii traficului și reducerii victimelor

materiale și umane;

- un trafic rutier sigur poate fi asigurat prin aplicarea de practici și metode în

alte țări membre ale Uniunii Europene;

- siguranţa rutieră se va supune unor principii construite în scopul

cetăţenilor, aplicând cele mai bune standarde de securitate şi siguranță

rutieră, cu un grad crescut care să faciliteze circulaţia în siguranţă a

cetățenilor pe drumurile europene;

- se impune necesitatea analizării indicatorilor de performanță, precum și a

dinamicii ascendente a accidentelor;

- gestionarea sistematizării și semnalizării rutiere va asigura siguranța

componentelor materiale și umane ale siguranței rutiere.

Gândirea și practica din anii 1950 erau centrate pe rolul

conducătorului auto și pe abordarea că cei care sunt victime suportă culpa.

9

Managementul siguranței rutiere se evidenţia ca necoordonat și insuficient

documentat.

Perioada dintre anii 1960 şi 1970 aduce în prim plan gândirea şi

practica focusate pe sistemul infrastructură - şofer – vehicul, înainte, în

timpul şi după accident, fără a se stabili esponsabilităţile unui management

instituţional.

Mai târziu, în anii 1980 și 1990, s-au dezvoltat o gândire și practică

centrate pe intervențiile în cadrul întregului sistem. Acestea aveau obiective

clar definite și creau baza la nivel instituțional.

În prezent, parcul de autovehicule naţional este în permanentă

creştere.

„Ca atare, în calitate de conducători de autovehicule sau pietoni, ori

o altă categorie de participanţi la traficul rutier, suntem în majoritatea

timpului în pericol de a fi ori deveni victime”3.

Din statisticile internaționale, se evidențiază că pericolul de a deceda

în urma unui eveniment rutier este tripul în comparație cu cel din cauze

medicale.

Datele internaționale și interne „situează accidentele rutiere pe un loc

fruntaş, după afecţiunile cardiovasculare şi cancer. Din totalul accidentelor,

cele de circulație ocupă un procent de peste 50%, iar în categoria de vârstă

cuprinsă între 20 şi 30 ani, reprezintă 2/3 din totalul accidentelor mortale şi

1/3 din cauzele mortalităţii generale”4.

Conform datelor, în fiecare an se înregistrează aproximativ 1,5

milioane de victime decedate în evenimente din trafic. Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a raportat peste 35 milioane victime afectate grav sau uşor anual

3 Lucian Ioan TARNU, Analiza, investigarea și reconstrucția accidentelor rutiere, Editura Universul

Juridic, Bucuresti, 2012, pp. 5 4 Idem, pp. 6

10

din aceeaşi cauză. Totodată, pagubele materiale înregistrate ca urmare a

evenimentelor rutiere se ridică la câteva milioane de euro, iar costurile

sociale ale acestor accidente ajungând la suma estimată de 130 miliarde de

euro pe an. Conform datelor statistice, accidentul reprezintă cauza majoră

pentru persoanele decedate în urma acestor evenimente rutiere nefaste.

Persoanele decedate sunt în mare măsură tineri.

De aceea, tinerii trebuie educați, formați profesional şi pregătiți

pentru viaţă.

În urma unor consultări a societăţii civile, Comisia Europeană şi-a

stabilit ca ţintă principală diminuarea rănirilor grave cauzate de evenimente

rutiere nefavorabile până în 2020.

În acest sens, au fost elaborate strategii, planuri și programe de

acțiune, numărul de accidente rutiere reducându-se în mod considerabil.

Aceste planuri și programe reprezintă o parte din necesitățile și situațiile

identificate în domeniul rutier, ceea ce a determinat analizarea și înțelegerea

managementului într-o dimensiune integrată.

Subiectul tezei mele de doctorat, implicit a cercetării mele științifice

nu este legat de utilitatea și de semnificația culturală a folosirii

autovehiculului, ci de faptul că acesta este un factor de progres, un

instrument al globalizării, și ca orice factor social complex cuprinde în

logica lui atât oportunitatea cât și amenințarea. Cu toate că societatea a

reușit să-și asume amenințările, identificând automobilul cu unul din cei

mai importanți factori de progres, asta nu înseamnă că nu trebuie să

cercetăm serios aceste amenințări și să le diminuăm drastic efectele prin

diferite proiecte pe care le putem promova în cadrul societății. În felul

acesta, vom promova securitatea rutieră, vom minimiza amenințarea și vom

promova o cultură rutieră proactivă din perspectiva conducătorilor auto, a

11

călătorilor și a pietonilor. Cum anume vom putea realiza acest lucru?,

putem discuta de o securitate rutieră obiectivă prin care să reducem

pierderile materiale și de vieți omenești sau ea va rămâne un ideal,

imposibil de atins?

Generând consecințe grave, se impun măsuri de cooperare integrate

privind evitarea sau diminuarea accidentelor.

Siguranţa şi securitatea circulaţiei rutiere nu sunt un atribut aflat doar

în competenţa instituţiei Poliţiei, problemele circulaţiei rutiere fiind aparent

probleme de ordine publică, care pot fi rezolvate numai prin măsuri oficiale.

Situaţiile prezente în trafic cauzează aspecte care nu pot fi monitorizate în

mod facil. Acestea au un carcater complex. Omul reacţionează într-un fel

imprevizibil. Acesta este motivul pentru care remarcăm calitatea de pietoni,

conducători de vehicule, biciclişti, motociclişti, etc.

Societatea modernă depinde de traficul rutier, iar siguranţa rutieră

este un target al tuturor cetățenilor.

„Unul dintre mijloacele de eficientizare și de întărire a securității

rutiere, poate cel mai eficient şi mai la îndemână, este, pe lângă

incriminarea pe cale legislativă a comportamentelor care periclitează

relaţiile sociale privind siguranţa şi securitatea circulaţiei pe drumurile

publice”5, realizarea unui management integrat în domeniul siguranţei

rutiere şi al prevenirii incidentelor de trafic sau, mai simplu, un management

integrat al securității rutiere, în care să fie implicate, în mod direct, absolut

toate instituţiile, autorităţile şi factorii care au atribuţii şi responsabilităţi în

5 Lucian Ioan TARNU, Analiza, investigarea și reconstrucția accidentelor rutiere, Editura Universul

Juridic, Bucuresti, 2012, pp. 6

12

domeniul siguranţei rutiere, a prevenirii şi reducerii numărului accidentelor

rutiere alături şi împreună cu societatea civilă6.

Managementul integrat este un concept utilizat cu succes în statele

membre ale Uniunii Europene şi are ca scop coordonarea şi cooperarea

instituţiilor, autorităţiilor şi serviciilor specializate în vederea obţinerii și

realizării obiectivelor stabilite în domeniul siguranței rutiere.

Siguranța și securitatea rutieră reprezintă o problemă societală de

importanță majoră, de o importanță majoră pentru viitoarele documente

strategice privind politiciile în domeniul transporturilor 2015-2020,

diminuarea persoanelor vătămate fiind un scop remarcant pentru societatea

civilă și companii.

Prin urmare, în actualul context global și european, se impun scopuri

strategice din domeniul siguranței naționale și europene, precum migrația

ilegală, traficul ilegal de persoane și de carne vie, contrabanda.

Experiența mea în domeniul rutier, în cei peste 20 de ani petrecuți în

structuri ale Poliției Române, preocupările personale și studiile realizate îmi

dau posibilitatea să punctez câteva aspecte importante în domeniul supus

cercetării științifice.

În primul rând, siguranţa rutieră reprezintă un aspect de interes

global pentru toţi factorii cu atribuții directe și indirecte în domeniul

siguranței și securității rutiere, dar deopotrivă și pentru toți cetăţenii, fie că

aceștia au calitatea de conducătorii auto, fie în calitate de diverși participanți

la traficul rutier, fiecare dintre ei au posibilitatea să contribuie colectiv și

individual la un drum mai sigur.

6 M.A.I. - Poliţia Română, Ministerul Transporturilor prin I.S.C.T.R, Autoritatea Rutieră Română,

Registrul Auto Român, Compania Naţională a Autostrăzilor şi Drumuri Naţionale din România, etc.

13

În al doilea rând, remarcăm existența documentelor europene și

naționale, cum ar fi de exemplu Strategia Națională de Ordine și Siguranță

Publică din România pentru perioada 2015-2020.

În al treilea rând, politicile adoptate în domeniul siguranței rutiere

trebuie construite în jurul cetățenilor ca factori de acțiune, determinându-i să

fie mai responsabili.

În al patrulea rând, crearea unei colaborări flexibile între țările U.E.

și Comisia Europeană, în vederea implementării politicii Uniunii Europene

„în domeniul siguranței rutiere și a monitorizării progreselor în acest

demers, va include elaborarea, de către acestea a unor strategii și planuri

naționale de siguranță rutieră, care vor fi făcute publice și care vor conține

descrierea mijloacelor avute în vedere pentru atingerea obiectivului

comun”7 și stabilirea unui calendar în acest sens.

În al cincilea rând, toate statele membre se confruntă cu aceleași

probleme privind siguranța rutieră, principalele cauze ale accidentelor fiind

clar definite: viteza excesivă și necorespunzătoare, cauză a aproximativ o

treime din accidentele mortale și grave, dar și un factor important în

determinarea gravității leziunilor; consumul de alcool, droguri sau oboseala.

Statisticile în domeniu au arătat faptul că o rată ridicată de utilizare a

centurii de siguranță la nivel internațional poate salva mai mult de 7.000 de

vieți în fiecare an. Din acest punct de vedere, benchmarket-ul este o soluție

pentru a pune în practică cea mai bună soluție identificată de o țară sau alta.

În ultimul rând, consider că un management integrat al securității

rutiere este capabil să surprindă complexitatea și contextualitatea

7http://ec.europa.eu/transport/road_safety/sites/roadsafety/files/pdf/road_safety_citizen/road_safety_citizen

_100924_ro.pdf

14

fenomenului rutier pentru înțelegerea acestuia prin intermediul securității

rutiere.

Decizia pentru care am optat în alegerea acestui subiect de cercetare

științifică a derivat dintr-o serie de aspecte care țin, pe de-o parte de interesul

dezvoltării pregătirii mele în acest domeniu important iar, pe de altă parte,

de aspecte legate de provocările oferite de dificultatea de a gestiona cât mai

eficient probleme noi, carcaterizate prin mobilitatea excesivă a persoanelor,

apariția unei noi game de riscuri și amenințări la nivel național, regional și

global privind siguranța și securitatea rutieră și, nu în ultimul rând, creșterea

gradului transnațional al acestui domeniu.

Toate aceste aspecte, dar și altele determină abordări complexe,

integrate și acțiuni eficiente în ceea ce putem denumi o nouă cultură a

mobilității.

Am considerat că tema aleasă este una de tip european, modernă și,

totodată, de mare actualitate și notorietate, orientată, mai cu seamă, pe

nevoia de a acoperi acele aspecte care vor reprezenta o gestionare cât mai

eficientă, atentă și minuțioasă a riscurilor și vulnerabilităților în domeniul

siguranței și securității rutiere din viitorul apropiat, european comun.

Astfel, am încercat să pun accentul, cu precădere, pe identificarea

acestor mijloace și proceduri care pot constitui suportul unui management

eficient, al unei cooperări de succes în neutralizarea principalelor amenințări

și riscuri care privesc, în primul rând, cetățeanul ca exponent și beneficiar de

securitate și, nu în ultimul rând, statul român în ansamblul său.

Sunt convins că domeniul cooperării intra și inter-instituționale în

domeniul siguranței rutiere constituie nu doar un punct de plecare pentru

anticiparea viitoarelor provocări pe care România va trebui să se confrunte,

15

dar și o reală nevoie de aprofundare științifică a problematicii din

perspectiva devenirii țării noastre ca țară membră a spațiului Schengen.

Obiectivul fundamental al tezei mele de doctorat vizează folosirea

managementului integrat în vederea asigurării și promovării securității

rutiere. Prin tehnica inserțiilor ameliorative focalizate, am încercat să

identific acele aspecte importante pe care să le pun la baza fundamentării

managementului integrat în domeniul securității rutiere. Am folosit această

tehnică pentru a putea interveni – inserții – acolo unde studiile și cercetările

pe care le-am realizat au indicat acest lucru – focalizare – în speranța că

factorii decizionali statali în domeniu vor folosi cercetările mele pentru a

eficientiza activiatea – ameliorative.

Deasemenea, prin studiile calitative realizate am încercat să ofer un

argument solid în vederea folosirii acestui tip de management, insistând pe

particularitățile identificate în raport cu securitatea rutieră. Privind

metodologia, pe parcursul cercetării știintifice, voi promova conexarea

fundamentelor teoretice cu elementele practice și cu studiile de caz, astfel

încât teza să ofere un tablou complet atât din punct de vedere sistemic cât și

funcțional. Ca și tehnici de cercetare, studiul de caz, analiza diferitelor

documente privind conținutul, analizele comparative, statisticile judiciare

comparate vor completa cercetarea calitativă pe care am promovat-o în teză.

Fără îndoială, toate sursele secundare - cărți, articole de specialitate,

metodologii, strategii au conferit tezei un fundament teoretic complet,

acestea fiind fructificate cu precădere în elaborarea cadrului teoretic al

cercetării și în analiza evoluției istorice a securității rutiere.

Obiectivele funcționale ale tezei, care decurg direct din obiectivul

fundamental sunt:

16

- fundamentarea managementului integrat în domeniul securității

rutiere;

- identificarea principalelor aspecte de interes în managementul

integrat cu referire la semnalizarea și sistematizarea rutieră ca elemente de

asigurare a securității rutiere;

- identificarea aspectelor preventive ce pot fi folosite în analiza

cauzelor accidentelor prin prisma practicilor țărilor din U.E., precum și

alegerea unor modele de pus în practică prin benchmarket;

- specificul managementului integrat în zona preventiv - educativă ca

element de promovare a securității rutiere;

- învățarea din situații critice, prin exploatarea proactivă a factorilor

și cauzelor generatoare de accidente rutiere;

- indentificarea unor bune practici prin analiza aspectelor

manageriale ce țin de siguranța rutieră în unele țări europene și impactul lor

asupra României și a județului Sibiu.

Ipotezele de lucru ale tezei, implicit ale cercetării științifice sunt

conexate metodologiei de cercetare, pe parcul tezei, prin analizele facute

urmărind validarea sau invalidarea lor.

Principalele ipoteze sunt:

1. dacă fundamentarea managementului integrat se realizează prin

intermediul conceptelor managementului organizațional, finalitatea

demersului devine mai eficace;

2. înțelegerea construcției siguranței rutiere ca o rezultantă a mai

multor factori și indicatori, nu numai a efortului conducătorului auto, este de

natură să creeze o cultură a prevenirii și educației rutiere;

3. atunci când construcția politicilor în domeniu va fi completată cu

alte politici și strategii, efectul pozitiv va crește;

17

4. construirea demersurilor în domeniul siguranței rutiere în jurul

cetățeanului, văzut în multiplele lui fațete – conducător auto, pieton, om al

cetății etc., poate mări responsabilitatea și creea o cultură a mobilității;

5. extinderea cooperării europene în domeniu trebuie întărită prin

demersuri naționale, fundamentate contextual și adaptate la nevoile locale;

6. faptul că problemele cu care se confruntă statele sunt aproximativ

aceleași va întări ideea de benchmarket prin complementarea creativă a celor

mai bune soluții.

Lucrarea se structurează în șase capitole după cum urmează: capitolul

I - Precizări conceptuale privind managementul integrat al

siguranţei rutiere, capitolul II - Managementul integrat al traficului

rutier în domeniul semnalizării și sistematizării rutiere, capitolul III -

Analiza referitoare la managementul prevenirii cauzelor accidentelor

rutiere prin aplicarea de practici și metode utilizate în țările Uniunii

Europene, capitolul IV - Managementul integrat al activităților

preventive – educative, capitolul V - Gestionarea factorilor și cauzelor

generatoare de accidente rutiere, capitolul VI - Studiu privind

managementul integrat al siguranței rutiere în Uniunea Europeană și

impactul asupra României și județului Sibiu. O cercetare calitativă.

Conținutul fiecărui capitol este prezentat în subcapitole.

Capitolul I face referire la modalitatea de gestionare a situațiilor în

dimensiunea ei integrativă în cadrul domeniului rutier, însă la nivel de

concept.

Dacă factorii de decizie implicaţi, un vor lua măsurile necesare,

numărul accidentelor şi consecințele acestora vor fi într-o creştere

continuuă.

18

Urmărind valenţele naţionale şi internaţionale ale conceptului de

management rutier, specialiștii în domeniu privesc siguranța rutieră ca un

scop permanent.

Siguranța rutieră constituie rezultatul diminuării până la eliminarea

riscului implicării într-un eveniment rutier. Acest lucru e posibil prin

implementarea de soluții legislative, educative- preventive, reglementative,

instituționale și tehnice. Aceste dimensiuni interelaționează într-o manieră

dinamică, în continuă schimbare și adaptare la condițiile legislative sau de

infrastructură din fiecare țară, generând elaborarea și aplicarea diverselor

strategii de intervenţie atât la nivel european cât și național.

Siguranța rutieră face referire și la reducerea accidentelor rutiere care

pot fi cu urmări contravenţionale şi civile, dar și cu urmări penale, aplicând

normele prevăzute în Codul Penal.

Siguranța rutieră este o responsabilitate a mai multor instituţii la nivel

central și regional al Ministerului Afacerilor Interne, ale autorităților publice

și private, precum și a societăţii civile.

Diminuarea accidentelor rutiere de orice natură reprezintă un scop

major.

Astfel că, problematica accidentelor rutiere este analizată, pornindu-se

de la fundamentul legislativ, continuând cu colaborarea între instituțiile

responsabile și terminând cu procedura aplicată în vederea protejării

participanților la trafic.

În cazul accidentelor, colaborarea instituțională este aplicată astfel că

lucrătorii din sistem cercetează prin varii metode cauzalitatea și urmările

incidentului rutier aplicând legislația în vigoare.

Pentru asigurarea unui trafic derulat în condiții de siguranță se vor lua

în considerare dimensiunile educative, reglementative și instituționale.

19

Relația între aceste dimensiuni are o latură dinamică și în continuă

schimbare și adaptare la condițiile legislative sau de infrastructură din

fiecare țară.

Colaborarea între instituţiile cu responsabilitate în domeniul rutier va

genera construirea unor strategii de intervenţie. Acestea din urmă vor

cuprinde, în mod clar și riguros, atribuţiile specifice fiecărei autorităţi

implicate. Siguranța rutieră va avea ca bază aceste strategii.

Respectarea normelor rutiere, respectiv cele referitoare atât la

infrastructura rutieră cât și la cea tehnică a autovehiculelor implicate în

trafic, va influența categoric numărul accidentelor rutiere, ceea ce constituie

o problemă stringentă în zilele noastre.

Siguranța rutieră trebuie analizată în strânsă legătură cu semnalizarea

și sistematizarea rutieră, ambele fiind gestionate, deasemenea, din punct de

vedere integrat, așa cum se detaliază în capitolul II.

Regăsim acțiuni preventive pentru a dobândi un proces de

sistematizare și semnalizare eficient, fapt realizat prin cooperarea la nivel de

instituții responsabile în domeniul rutier, precum și prin aplicarea unor

modele tehnice. Aceste modele sunt aplicabile în condițiile legii în vigoare,

toți cei implicați în procedurile de semnalizare și sistematizare rutieră

trebuind să respecte norme și principii.

Derularea traficului rutier este în strânsă legătură cu dezvoltarea

societății moderne, fiind un fenomen puternic ancorat în realităţile

economice, sociale şi culturale ale colectivităţii.

Evoluţia relaţiilor sociale este direct proporțională cu dezvoltarea

rolului instituţiilor şi autorităţilor implicate în organizarea, semnalizarea şi

sistematizarea traficului rutier.

20

Ca stat membru european, România, implementează diverse măsuri

care să determine eficienţa traficului rutier la nivel naţional.

În acest sens, amintim că modernizarea infrastructurii rutiere vizează

fluidizarea traficului rutier şi deplasarea în condiţii de siguranţă pe toate

categoriile de drumuri existente conform standardelor europene în vigoare.

Infrastructura rutieră existentă trebuie îmbunătăţită prin valorificarea

multifuncţionalității drumurilor la standarde europene. În acest mod,

participanții la trafic vor fi în siguranță.

Îmbunătățirea infrastructurii este realizabilă prin implicarea Poliției

Române, prin structurile de Poliţie Rutieră, a administratorilor drumurilor

publice, a Consiliilor Judeţene și Consiliilor Locale în organizarea,

sistematizarea și semnalizarea traficului rutier.

Astfel, aceste autorități vor fi responsabile de:

- autorizarea lucrărilor;

- omologarea echipamentelor;

- verificarea instalării;

- aplicarea şi mentenanţa echipamentelor de siguranţă rutieră;

- reglementarea şi controlul transporturilor rutiere;

- verificarea stării tehnice favorabile a drumurilor;

- elaborarea planurilor de fluidizare a traficului;

- reglementarea regimului de circulaţie, staţionare şi parcare și

sprijinirea autorităţilor publice la nivel regional sau central.

Eficientizarea sistematizării rutiere se realizează, deasemenea, prin

diferite modalități, cum ar fi cele de reglare şi dirijare a circulaţiei, adică,

indicatoarele, marcajele şi alte dispozitive de semnalizare utilizate

permanent sau temporar în funcție de necesitatea apărită în infrastructura

rutieră.

21

Sistematizarea rutieră are drept scop siguranța participantului la trafic.

Acest lucru este rezultatul măsurilor ce vizează implementarea unor soluții

mai bune pe drumurile locale, naţionale şi internaţionale, spre exemplu:

- revizuirea cerinţelor prevăzute pentru şoferii participanţi la trafic;

- elaborarea unor programe destinate securităţii circulaţiei rutiere;

- adaptarea legislativă a activităţii individuale în domeniul

transporturilor;

- sancţiuni mai drastice pentru cei care încalcă regulile;

- îmbunătățirea condiţiilor de circulaţie pe drumurile publice urbane şi

rurale, etc.

Regăsim acțiuni preventive pentru a dobândi un proces de

sistematizare și semnalizare eficient, fapt realizat prin cooperarea la nivel de

instituții responsabile în domeniul rutier, precum și prin aplicare unor

modele tehnice. Aceste modele sunt aplicabile în condițiile legii în vigoare.

Este imperios necesar a se lua în considerare circumstanțele supuse

analizării și clarificării rezultatelor investigate cu ocazia incidentelor din

trafic, cu precădere, locația, cauzele, regulile încălcate, persoanele implicate

ca victime sau cauzatoare de accident și de consecințele acestuia.

Relaționarea permanentă cu un trafic sigur determină ca semnalizarea

și sistematizarea rutieră să fie implementate conform măsurilor ce se înscriu

în contextul unui management îmbunătățit, social și tehnic.

La nivel naţional, se va implementa un program obiectiv de asigurare

şi realizare a unei securităţi şi siguranţe rutiere eficiente, prin:

-identificarea şi centralizarea întregii problematici în sectorul rutier;

-implementarea unor modalităţi de supraveghere şi gestionare în scopul

evaluării siguranţei în zonele publice şi de risc;

-elaborarea unei strategii care va avea drept ţintă derularea unui trafic rutier

22

fără dificultăţi;

-eliminarea punctelor concentratoare de accidente grave de circulaţie şi a

zonelor cu risc ridicat de victimizare;

-aplicarea unor soluţii de amenajări rutiere existente şi, totodată, aplicate la

nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene;

-elaborarea unei strategii naţionale ce vizează implementarea pe drumurile

de interes naţional şi european a sistemelor automate destinate supravegherii

traficului rutier şi înregistrării încălcării normelor rutiere;

-crearea, pe autostrăzi şi drumurile naţionale şi europene, a dispeceratelor

mixte Poliţie Rutieră – administratorii drumurilor naţionale pentru

intervenţii operative la solicitarea participanţilor la trafic şi menţinerea

viabilităţii drumurilor;

- reamenajarea intersecţiilor prin îmbunătăţirea elementelor geometrice;

-îmbunătăţirea semnalizării orizontale şi verticale prin folosirea unor

materiale performante cu caracteristici superioare de calitate și soluţii de

calmare a traficului.

Capitolul III analizează modul de gestionare a cauzalității, mai precis,

a prevenirii cauzelor accidentelor rutiere la nivel european. Acest lucru este

posibil în condițiile aplicării practicilor și metodelor care vor duce la un

trafic derulat în condiții sigure, ceea ce este realizabil prin variate procese ce

țin de organizare și coordonarea instituțională în domeniul rutier, dar și de

viziuni, programe, scopuri și finanțare.

Siguranța rutieră depinde de modalitatea în care se efectuează

monitorizarea măsurilor, dar și de modul în care se valorizează acestea. Este

recomandabil ca aceste măsuri să fie făcute cu regularitate.

Una dintre măsurile care trebuie monitorizate este aceea de a

implementa o infrastructură rutieră sigură. Dacă există deja o reţea rutieră,

23

aceasta trebuie folosită optim sau îmbunătăţită. În acest caz, se vor pune în

evidenţă locurile şi zonele cu risc ridicat de pericol și se vor identifica

modalitățile de intervenție asupra rețelelor de drumuri.

Intervenția trebuie făcută într-un mod eficient din punct de vedere

calitativ, dar și financiar. Întreţinerea infrastructurii rutiere trebuie aplicată

ulterior pentru a corespunde cu aspectul de siguranţă a traficului în limite

optime.

Siguranţa desfăşurării traficului este susţinută prin două pârghii

importante de previzionare, ca de exemplu: auditul şi inspecţia.

Prima priveşte lucrările de întreţinere, ajustare sau reconstrucţie a

infrastructurii rutiere, ceea ce necesită faze de proiectare, cel mai important

obiectiv al auditului fiind analizarea situaţiilor ce intervin în cadrul

desfăşurărilor fazelor de proiectare în vederea păstrării în limitele eficiente

de cost a lucrărilor de intervenţie asupra infrastructurii rutiere.

Cea de a doua pârghie se efectuează regulat, de specialiști, la anumite

intervale de timp. Amintim inspecţiile regulate care ţintesc marcarea

deteriorării drumului şi în vederea generării îmbunătăţirilor ce se impun.

Inspecția țintește coordonarea nevoilor şi sustenabilitatea soluțiilor luate,

astfel încât să existe un trafic rutier sigur.

Condițiile de siguranță a derulării traficului depind nu numai de

participanții la trafic, ci și de capacitatea tehnică a autovehiculului.

Atitudinea participanților la trafic este foarte importantă și trebuie să fie

adecvată, adică să respecte regulile și normele de circulație. Practicile din

țările membre ale U.E. au demonstrat importanța atitudinii civice și

regulamentare a participanților la trafic, fie conducători auto, fie pietoni.

Deasemenea, cauzalitatea trebuie privită și din perspectiva siguranței

și securității structurii infrastructurii rutiere, și anume cum se utilizează

24

aceasta și cum este marcată și întreținută. Evitarea cauzelor incidentelor din

trafic este posibilă dacă, în trafic sunt permise autovehicule sigure din

perspectivă tehnică, precum și dacă participantul la trafic este educat, instruit

corespunzător și conform legii, determinându-i atitudinea în trafic în vederea

diminuării accidentelor, și, deci, a eliminării cauzelor într-o proporție

semnificativă.

Factorul uman trebuie educat și informat. În acest sens, remarcăm

campaniile efectuate de specialişti prin diferite modalităţi: televiziune,

panouri montate pe marginea drumului şi uşor accesibile vizual şi

informaţional, radio, internet, reţele de socializare, etc.

Practica în domeniu arată că nu doar participanții la trafic trebuie

educați, ci și instructorii auto, adică cei care furnizează educația în domeniul

rutier. Acest proces de educaţie auto trebuie actualizat permanent în funcţie

de evoluţia legislaţiei, de complexitatea subiecţilor. Instructorul auto trebuie

să stăpânească în mod aprofundat şi profesionist cunoştinţele teoretice şi

practice, astfel încât instruirea elevului să fie la standarde maxime calitative.

Un factor major în asigurarea siguranţei rutiere şi reducerea

consecinţelor grave ale evenimentelor rutiere este respectarea regulilor în

domeniu, adică limita de viteză impusă în funcţie de zone şi categoria

drumului,etc., legea aplicându-se optim. Lucrătorii de poliţie trebuie să

întreprindă controale la anumite intervale de timp, regulat, dar şi vizibil.

Controlul care are în vedere respectarea legii în domeniul rutier duce la

creșterea gradului de conștientizare de către participanții la trafic a

importanței siguranței rutiere.

Dacă se identifică problema şi cauza acesteia, se va obține o analizare

eficientă a resurselor în vederea implementării siguranţei în desfăşurarea

traficului rutier. Cauzalitatea accidentelor este studiată şi analizată

25

permanent. Cauzele sunt stabilite şi înţelese prin reconstituire la faţa locului,

prin audierea martorilor, prin analizarea pagubelor materiale sau umane.

Gradul de evoluţie al siguranţei pe arterele rutiere se calculează în

funcţie de numărul victimelor. Cei mai importanţi indici rămân viteza de

rulare, gradul de alcoolemie şi utilizarea acostamentelor.

Activitățile preventive – educative reprezintă o altă modalitate de

reducere a cauzalității accidentelor rutiere, și, implicit, de gestionare

integrativă a evenimentelor din trafic, fapt detaliat în capitolul IV.

Participanții la trafic, constituind actori importanți în dinamica procesului de

mobilitate rutieră, trebuie să beneficieze de informații clare și utile pentru a

avea o atitudine corespunzătoare în trafic, astfel, contribuind la siguranța

rutieră.

Furnizarea de informații se face prin intermediul atât al campaniilor

de prevenire cât și prin variate acțiuni ce sunt parte a multiplelor procese

instructiv - educative dinamice și permanente.

Capitolul V aduce în atenție managementul factorilor și cauzelor ce

generează accidentele din trafic. Se iau sub lupa analizei cele trei tipuri de

factori, și anume: autovehiculul, infrastructura și omul. Conștientizând rolul

acestor trei factori, sunt analizate cauzele majore care duc la incidente

nefaste în trafic.

Calitatea managementului integrat al siguranței rutiere a avut un

impact considerabil la nivel european, național și regional.

Putem vorbi despre o cultură de mobilitate rutieră care presupune

diverse abordări referitoare la aplicarea corectă în ceea ce privește

managementul mobilităţii. Acesta din urmă poate fi văzut ca o nouă direcţie

în organizarea şi planificarea transportului rutier, în utilizarea eficientă şi

integrată a echipamentelor de transport.

26

Unul din obiectivele unui management eficient al mobilităţii este

utilizarea la o scară cât mai redusă a autovehiculelor şi promovarea utilizării

mijloacelor de transport ecologice, precum bicicleta, transportul în comun

ecologic, mersul pe jos, etc.

Managementul mobilităţii oferă posibilitatea rezolvării problemelor

legate de transport şi implică transformarea tipurilor de comportament al

participanţilor la trafic.

În contextul european şi naţional, participantul la trafic este

principalul element în jurul căruia se desfăşoară majoritatea acţiunilor de

prevenţie, mobilitate, toate serviciile de management având ca ţintă

efectuarea transportului durabil focusat pe nevoile participanţilor la trafic

care trebuie educat. Educaţia rutieră este abordată din multiple perspective în

cadrul unor programe de educaţie rutieră care sunt implementate în

învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, dar şi universitar.

Este o educație aplicată pe tot parcursul vieţii, deoarece nivelurile de

formare a competenţelor rutiere sunt dinamice şi în permanentă dezvoltare.

Activităţile educative non-formale previn soluţionarea riscurilor.

Campaniile de promovare a siguranţiei rutiere vor avea loc cu sprijinul

instituţiilor de învăţământ la nivel judeţean, dar şi al altor instituţii din

sectorul privat şi public.

Programele naţionale care au drept scop prevenirea accidentelor

rutiere vor avea ca finalitate siguranţa rutieră. Acest lucru este posibil dacă

există şi o infrastructură rutieră ce prezintă siguranţă.

Campaniile de prevenire au în vedere rezolvarea problemei și punerea

în aplicare a modalităţii de rezolvare sau nu a unor exemple concludente.

27

Permanentizarea educaţiei rutiere are avantajul de a menţine în rândul

opiniei publice încrederea că traficul rutier se desfăşoară în siguranţă cu

rezultatele scontate.

Rata de accidente grave sau mai puţin grave reprezintă o astfel de

problemă la care trebuie găsite soluţii într-o manieră cât mai eficientă.

Dacă este detectată problema, următorul pas va fi analizarea acesteia

în funcţie de cine sunt cei care sunt relaţionaţi în legătură cu problema, care

sunt zonele sau categoriile de participanţi la trafic care se confruntă cu

această problemă, precum şi motivele datorită cărora se întâmplă problema.

Rezolvarea problemei depinde și de oportunitățile ce se întrevăd, cum

ar fi:

-îmbunătățirea structurii de prevenţie și colaborare inter-

instituţională și de comunicare internă și externă;

- prevenire a conflictelor;

- o mai bună conștientizare și educare și îmbunătăţirea legislaţiei în

domeniu.

Scopul gestionării prevenţiei este acela de lua măsuri de control şi

prevenire, adaptate cauzalităţii incidentelor în trafic, precum şi evaluarea

impactului acestuia.

Omul, ca factor principal în accidentul rutier, are dublu rol, acela de a

fi în acelaţi timp şi cel care produce şi cel care suferă consecințele

accidentului.

Dotarea autovehiculului este un factor cu un rol major în cauzalitatea

evenimentelor neplăcute în trafic.

Infrastructura rutieră trebuie să creeze circumstanțe eficiente de

circulație. O infrastructură rutieră proastă, cu semnalizare şi sistematizare

rutieră verticală şi orizontală uneori insuficientă, iar alteori precară,

28

drumurile înguste, podurile înguste, intersecţiile aglomerate dintre arterele

rutiere mari şi circulate intens, lăţimea, declivitatea, curbura, natura,

indicatoarele, refugiile, existenţa unor obstacole, drumurile neiluminate,

monotonia unor căi rutiere, etc. sunt câteva impedimente care influențează

siguranța rutieră.

Putem face vorbire și de alte tipuri de factori, cum ar fi cei naturali,

socio-economici, profesiile, măsurile legislative.

Factorii naturali sunt reprezentați de fenomenele meteorologice -

viscole, zăpezi, gheață, temperaturi - care determină creșterea ratei

accidentelor.

Factorii socio-economici - urbanizarea și sistematizarea - influențează

cauzalitatea accidentelor. Aici, facem referire la creșterea densității umane,

intensificarea relațiilor interpersonale și intercomunitare și la mobilitatea în

creștere a variatelor grupe populaționale cu o perspectivă nouă asupra

calității vieții. Modernizarea și sistematizarea zonelor rezidențiale sau

industriale influențează direct circulația rutieră. Rata cea mai mare a

accidentelor grave se manifestă atât la oraș cât și la sat.

Profesiile sunt în conformitate cu nivelul de cultură și civilizație al

societății, ceea ce contribuie în mod indirect la creșterea accidentelor.

Măsurile legislative asigură cadrul juridic al relațiilor interumane din

perspectiva evenimentelor ce pot interveni în trafic și contribuie la creșterea

impactului educațional al activităților de socializare drept rezultat al

promovării consecințelor contravenției sau infracțiunii.

Conștientizând rolul acestor trei factori, sunt analizate cauzele majore

care duc la incidente nefaste în trafic.

În scopul efectuării acestor analize, avem în vedere cele mai

importante modalități de gestionare a cauzalității, și anume:

29

-design-ul instituţional al siguranţei rutiere;

-proiectarea și marcarea optimă a infrastructurii rutiere;

- implementarea eficientă a sistemelor de siguranţă rutieră.

Toate acestea converg în cadrul sistemului circulației rutiere, în

special în cel al infrastructurii rutiere.

Aceasta din urmă presupune mai multe aspecte cum ar fi:

-proiectarea reţelei;

-construcţia și refacerea drumului unde s-a acționat;

-marcarea intersecţiilor;

-instalarea marcajelor rutiere și managementul calității.

Un management eficient va asigura calitatea siguranței rutiere.

Calitatea managementului integrat al siguranței rutiere a avut un

impact considerabil la nivel european, național și regional.

Capitolul VI aduce studii de caz și bune practici în acest sens.

Astfel, putem menționa unele din cele mai importante acțiuni

coordonate în cadrul campaniei TISPOL desfășurată în țările membre ale

Uniunii Europene și țara noastră.

Campania intitulată „Alcool și Droguri” și proiectul „Strider” au

eficientizat modul de intervenție al agenților rutieri din țară și alte țări

europene îmbunătățind, astfel, siguranța rutieră și reducând rata accidentelor

în România.

Campania TISPOL a avut în vedere reducerea deceselor și a

accidentelor rutiere grave cauzate de conducerea vehiculelor sub influența

băuturilor alcoolice și a drogurilor. Au fost implementate și acțiuni de

prevenție care au avut rezultate pozitive în cazul în care analizăm datele

furnizate de autoritățile în domeniu. În acest sens, se remarcă o îmbunătățire

30

a fenomenului investigat, numărul victimelor în accidente rutiere parcurgând

o traiectorie descendentă.

În cadrul acestor campanii, un rol important l-a avut strategia care s-a

centrat pe abordarea a două perspective, și anume, cea care vizeză cooptarea

în activităţi preventive a instituţiilor, organismelor non-guvernamentale şi

asociaţiilor profesionale cu atribuţii în domeniul siguranţei rutiere, și cea de

a doua care a vizat obţinerea sprijinului din partea mass-media pentru

promovarea, prin mijloace specifice, a educaţiei rutiere, dar şi a urmărilor

nefericite în cazul nerespectării normelor rutiere.

Un program cu un impact deosebit la nivel regional și național a fost

,,Educaţia Rutieră – Educaţie pentru Viaţă’’, care a avut drept țintă

îmbunătăţirea educaţiei rutiere teoretice şi practice a şcolarilor.

Activităţile de educaţie rutieră s-au concentrat în direcţia creşterii

informării şi conştientizării regulilor în trafic, eforturile fiind focusate către

atragerea societăţii civile în activităţi preventive-educative care să

promoveze disciplina în circulaţia pe drumurile publice.

Poliţia Rutieră pentru intervalul 2010 – 2020 își propune o mai bună

siguranţă rutieră implementată prin acţiuni de prevenție şi educaţionale. Se

are în vedere eficientizarea acţiunilor de impunere a legii, prin adoptarea

unui mod de acţiune dinamic şi axat pe îndepărtarea cauzalităţii incidentelor

în trafic, mai ales pe tronsoanele cu rată accidentogenă considerabilă.

În cadrul acțiunilor de prevenție și educative, menționăm mai multe

proiecte, cum ar fi: „Viteza ucide!”, „Siguranţa ta contează”, „Traficul rutier

nu este o competiţie”, „Ghidul anvelopelor de iarnă”, „Pentru o viaţă mai

bună”, „Respect în trafic = Siguranţă rutieră!”, „Conducerea auto în condiţii

de iarnă”, „Ce faci în caz de accident”, „Bei sau conduci?”, „Ştii ce să faci în

caz de accident? Informează-te”, „Ţine-ţi viaţa în propriile mâini”,

31

„Oboseala, un pericol major!”, „Împarte drumul”, „Stop teribilismului

rutier!”, „Atenţie, accident!”, „Atenţie mopedişti!” „Eşti şofer

profesionist?”, „Mărţişorul”, „Ziua Internaţională a Femeii”, „Dacă ai băut

alcool, nu urci la volan!”, „Cunoaşte şi protejează patrimoniul cultural

naţional!”, „Prevenție prin artă 2017- Dă o șansă vieții tale prin siguranța

rutieră ”. Toate aceste acțiuni au avut în vedere creșterea conștientizării

publicului și a participanților la trafic a importanței respectării normelor și

regulilor de circulație în scopul implementării siguranței rutiere.

Tot în acest capitol, s-au analizat în detaliu indicatorii de performanță

privind circulația rutieră în județul Sibiu, precum și dinamica evoluției

accidentelor înregistrate pe mai multe tronsoane, și anume: DN1 limita

județului Brașov – Sibiu în perioada 01.01.2010 30.11.2018, DN1 limita

județului Vâlcea – Veștem în perioada 01.01.2010 - 31.11.2018, DN1 și A1

Sibiu – limita județului Alba în perioada 01.01.2010 30.11.2018.

Conform analizei, s-au identificat mai mulți factori care au cauzat

accidentele rutiere.

În acest sens, remarcăm pe cei care contribuie la agravarea efectelor

accidentelor și cei care nu au legătură directă cu accidentul rutier, dar care

vizează efectul acestora pe termen mediu sau lung.

În cadrul analizei, s-a apelat la mai multe metode, ca de exemplu:

analiza trendurilor, analiza intensităţii pe care un indicator o are într-un

anumit interval de timp și analiza comparativă a datelor.

Printre cele mai importante cauze ale accidentelor, în urma analizei, se

remarcă neadaptarea vitezei, neacordarea priorităţii și traversarea

neregulamentară.

32

Consecințele accidentelor sunt multiple. Se identifică pagube umane -

victime rănite grav, ușor și decedate - și pagube materiale. Aceste consecințe

au fost analizate la nivel de municipiu, județ și țară.

Analizele oferă o imagine clară a datelor privind pagubele materiale și

umane, precum și interpretarea creșterii sau descreșterii impactului cauzelor

accidentelor și, implicit, a siguranței rutiere.

Luând în considerare indicatorii menționați mai sus, putem afirma că

siguranța rutieră este rezultatul unui proces de management integrat, dinamic

și permanent.

Cu siguranță această teză este utilă, nu numai prin inserțiile

ameliorative pe care le-a susținut și pe care le vom concluziona folosind

perspetiva structurală (pe fiecare capitol), ci și prin deschiderile

metodologice, teoretice și practice pe care le-a făcut.

Securitatea rutieră, mai bine spus managementul securității rutiere, are

în acest moment un tabloul complex al preocupărilor și oportunităților

generate de specificul siguranței rutiere. Alegerile pe care le-am făcut în

teză, în speță, identificarea problemelor care în opinia noastră au meritat să

le ridicăm, nu epuizează sub nici o formă preocupări viitoare în domeniu.

Asta ne și dorim. Securitatea rutieră se gestionează continuu, răspunde la

provocări noi și, cu siguranță, unele din soluțiile prezentate, în timp, vor

deveni mai puțin eficiente.

Ipotezele de cercetare au fost validate prin concluziile exprimate și ele

se constituie în indicatori calitativi pentru atingerea obiectivelor propuse în

teză.

Am pus, sperăm noi, cărămizi importante care pot rezolva mai multe

probleme în cascadă. Problemele pe care noi le-am atacat le-am considerat

probleme ale căror soluții vor rezolva și alte probleme – soluții tip cascadă.

33

Am ales să prezentăm soluțiile pe fiecare capitol în parte pentru a ușura

urmărirea lor sub aspectul oportunității, eficienței și eficacității.

Capitolul I - Precizări conceptuale privind managementul

integrat al siguranţei rutiere – a detaliat perspectiva conceptuală a

managementului domeniului rutier, având ca scop principal siguranța rutieră.

Aceasta din urmă a fost, la rândul ei, abordată din punct de vedere

conceptual.

Reflectată în strategiile din sectorul de profil, s-a constatat că

siguranța rutieră este garantată de anumite condiții din care amintim

respectarea regulilor în trafic de șoferi și pietoni, starea tehnică bună a

vehiculelor, informarea corespunzătoare a şoferilor referitor la condiţiile de

drum şi aranjamentele de trafic prin instalarea indicatoarelor rutiere sau

direcţionarea traficului rutier.

Astfel de strategii, s-au adoptat la nivel european, comunitatea având

un rol important în implementarea multiplelor măsuri privind siguranța

rutieră.

Siguranța rutieră are ca fundament noțiunea de accident de circulație.

Abordate din punct de vedere reglementativ și instituțional, accidentele sunt

clasificate în accidente cu pagube de natură umană și materială, grave și

ușoare.

Accidentele sunt incidente sancţionate în concordanță cu prevederile

Codului Penal. La nivel european, documentul referitor la accidentele rutiere

este constituit de Convenţia privind Circulaţia Rutieră Internaţională,

încheiată în Austria, în 1968.

La nivel instituțional, toate țările vor respecta strategiile adoptate, țara

noastră, conformându-se Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră 2016-

2020 implementată de către instituțiile de resort din România.

34

Privit la nivel european și național, conceptul de management are drept

scop coordonarea şi cooperarea tuturor serviciilor specializate pentru a avea o

intervenţie eficientă în incidentele de trafic.

S-au remarcat variate particularități ale managementului integrat,

particularități care vizează modalitățile, procedurile și acțiunile obligatorii la

locul incidentului precum și analizarea condițiilor incidentului.

Luând în considerare perspectiva intregrată a managementului în

domeniul rutier, propunem implicarea în domeniul rutier, prin variate

instrumente sau pârghii, a comunității, înglobând valențe ale educaţiei,

sănătății, politicii sociale şi ocupării forţei de muncă, aplicării legii, mediului

înconjurător și cercetării, astfel încât să se stimuleze interesul pentru

siguranța în trafic.

În capitolul II - Managementul integrat al traficului rutier în

domeniul semnalizării și sistematizării rutiere – dimensiunea integrată a

managementului a fost analizată din perspectiva activităților de prevenție,

evidențiind aspecte referitoare la semnalizarea și sistematizarea traficului.

Modernitatea societății la nivel european, și nu numai, a generat o mai

amplă relaționare a instituţiilor şi autorităţilor responsabile de organizarea,

semnalizarea şi sistematizarea traficului rutier.

Uniunea Europeană a întreprins demersuri pentru armonizarea

legislațiilor din țările membre pentru a beneficia de un transport eficient și

sigur, transpunerea acestora în legislațiile naționale contribuind la garantarea

siguranței rutiere, reducerea numărului de accidente și decese pe drumurile

publice europene.

Sistematizarea arterelor rutiere se va face unitar, dar şi relaţional,

integrând reţeaua de drumuri naţională celei europene.

35

Acest lucru este realizabil dacă există o infrastructură rutieră modernă

care să răspundă necesităților de fluidizare a traficului rutier şi deplasării în

condiţii de siguranţă la standarde europene.

Procesul de sistematizare se derulează în strânsă legătură cu cel de

semnalizare de care sunt răspunzătoare instituțiile și autoritățile centrale și

regionale de resort din fiecare țară.

Se remarcă variate modele de semnalizare care asigură desfășurarea

traficului în parametrii de siguranță.

Astfel, marcajele longitudinale, transversale, laterale și de delimitare a

părţii carosabile precum și indicatoarele de avertizare, de reglementare, de

orientare şi informare, permanente sau temporare asigură semnalizarea

drumurilor publice într-o manieră optimă.

Semnalizarea va trebui făcută conform literei legii și necesităţilor din

teren.

Ambele procese - semnalizare și sistematizare – sunt extrem de

importante în arealul siguranţei rutiere deaorece se are permanent în vedere

reducerii numărului de accidente.

Pentru o mai bună siguranță rutieră, se impun câteva propuneri.

Astfel, menționăm:

- se vor elabora programe pentru securitatea circulaţiei rutiere;

-se vor elabora strategii naţionale ce vizează implementarea pe drumurile de

interes naţional şi european a sistemelor automate destinate supravegherii a

traficului rutier şi înregistrării încălcării normelor rutiere;

-se vor lua în considerare nevoile participanţilor la trafic;

-publicul va fi mai bine informat cu privire la atitudinea din trafic, crescând

gradul de conștientizare a importanței respectării regulilor și normelor în

trafic;

36

-se vor actualiza la standarde europene condiţiile de circulaţie pe drumurile

publice urbane şi rurale;

-se va îmbunătăți legislația privind semnalizarea rutieră în locurile

vulnerabile;

-o mai bună centralizare a întregii problematici în sectorul rutier;

-îmbunătățirea modalităţilor de supraveghere şi gestionare în scopul

evaluării siguranţei în zonele publice şi de risc;

-eliminarea zonelor cu risc accidentogen prin aplicarea unor soluţii de

amenajări rutiere la standarde europene;

- îmbunătățirea infrastructurii rutiere prin construirea mai multor autostrăzi.

Capitolul III - Analiza referitoare la managementul prevenirii

cauzelor accidentelor rutiere prin aplicarea de practici și metode

utilizate în țările Uniunii Europene – a adus în prim plan o altă latură a

managementului integrat, și anume cauzalitatea și modurile de combatere a

acesteia la nivel european.

Având în vedere o serie de politici pe baza cărora se va aplica şi implementa

un trafic rutier sigur, managementul rutier implică interacțiunea autorităţilor

administrative publice cu responsabilităţi în siguranţa rutieră.

La nivel european, s-au remarcat diferite metode și practici în acest

domeniu. Printre cele abordate în acest capitol, amintim:

-organizarea şi coordonarea instituţională a siguranţei şi securităţii

rutiere;

- siguranţa şi securitatea infrastructurii rutiere;

- latura educațională;

- echipamentele necesare siguranţei rutiere;

- implementarea normelor rutiere pe baza datelor din domeniu.

37

Aceste modele au fundamentat viziunea privind diminuarea pagubelor

de orice natură în urma incidentelor din trafic. S-a constatat ca toţi

participanţii la procesul de implementare a viziunii să aibă un scop comun în

implementarea siguranţei durabile a traficului. Aceasta din urmă este posibil

realizabilă dacă se implică toate autorităţile din domeniul rutier.

Viziunea a fost susținută de soluții optime care au avut un impact

considerabil. Eficientizarea și monitorizarea soluțiilor au generat valorizarea

acestora în contextul derulării optime a traficului.

Cauzalitatea accidentelor a fost analizată și din perspectiva

infrastructurii drumului, amplasării sensurilor giratorii, a indicatoarelor şi

marcajelor, precum și întreţinerii și asigurării calităţii rețelelor de drum.

Combaterea accidentelor este posibilă dacă pe drumurile publice

circulă autovehicule dotate tehnic, respectând standardele tehnice de

siguranţă.

Deasemenea, este important și modul în care acţionează sau

reacţionează ceilalţi participanţi la trafic. Orice problemă a societăţii în care

trăim trebuie filtrată şi îmbunătăţită prin prisma educaţională. În ceea ce

priveşte domeniul rutier, educaţia se îndreaptă către toţi participanţii la

trafic, pe canale de comunicare care au ca receptori toate mediile sociale şi

economice de care aparţin cei care sunt implicaţi în trafic. Deci, factorul

uman reprezintă un alt element considerabil în eliminarea cauzelor

accidentelor. Participantul la trafic poate fi instruit, educat în spiritul

respectării normelor rutiere prin intermediul instituțiilor școlare și

campaniilor educaţionale ce se vor desfășura în instituții şcolare, companii,

fabrici, etc.

38

Siguranța rutieră este un rezultat al diminuării cauzelor evenimentelor

neplăcute din trafic, un rol important având identificarea problemei şi a

cauzei, analizării eficiente a resurselor.

Datorită implementării eficiente a managementului cauzelor

accidentelor, la nivel european, deşi mobilitatea este ascendentă, accidentele

s-au diminuat şi, astfel, şi riscul de accident.

În menținerea acestei traiectorii pozitive, venim cu următoarele

propuneri:

-motivarea celor care furnizează informaţii, dar şi a celor care le primesc;

-actualizarea permanentă a procesului de educație în funcţie de evoluţia

legislaţiei, de complexitatea subiecţilor, dar şi de dezvoltarea infrastructurii

auto;

- analizarea regulată a statisticilor în vederea stabilirii unei evoluţii sau

involuţii a accidentelor rutiere;

-eficientizarea siguranței rutiere prin constientizarea cauzelor și

îmbunătățirea metodelor de eliminare sau reducere a acestora, fie din

perspectivă legislativă, fie din cea socio-economică.

În capitolul IV - Managementul integrat al activităților preventive

– educative – s-a analizat perspectiva complexă și integratoare a

comportamentului activ și/sau pasiv al participanților la trafic. Aceștia au

fost studiați în contextul mobilităţii prin intermediul promovării noilor oferte

de servicii şi produse în domeniul transportului rutier, pregătirii ofertelor

destinate şcolilor, iniţierii campaniilor pe tema mijloacelor de transport,

derulării campaniilor de prevenire. Managementul mobilității are ca ţintă

efectuarea transportului durabil, centrat pe nevoile participanţilor la trafic și

pe comportamentul lor. Acest lucru va fi posibil prin integrarea mijloacelor

de transport, comunicare, furnizare de informaţii clare.

39

S-a remarcat că la nivel european şi naţional, participantul la trafic

este elementul primordial al acţiunilor de prevenţie și mobilitate. Astfel, s-au

elaborat studii şi strategii privind acest aspect având în vedere importanța

educaţiei şi formării continue în sectorul rutier. Derulând acțiuni educative

formale și non-formale siguranţa rutieră va fi ținta principală. S-a făcut apel

la variate instrumente de învățare și informare, cum ar fi campaniile,

programele, proiectele și sistemele informative la care au contribuit instituții

și autorități cu responsabilități majore în domeniu.

Participanții la trafic sunt instruiți și preveniți asupra evitării

accidentelor prin campaniile de prevenire în domeniul rutier, care au avut și

rolul de a rezolva problema, a aplica modalitatea de rezolvare, a identifica,

analiza și evalua factorii instituţionali care influenţează contravenţiile sau

infracţiunile rutiere.

Există variate mijloace, forme şi metode folosite pentru educaţia

rutieră a participanţilor la trafic derulată cu sprijinul administrațiilor centrale

din domeniul rutier și al educației, mass-mediei, și alte mijloace, ca de

exemplu, tipărituri, simpozioane, concursuri, Internet etc.

Luând în considerare importanța laturii educative a managementului

integrat, propunem :

- îmbunătățirea asigurării siguranţei participanţilor la trafic în condiții de

mediu și energie optime;

- creșterea capacității administrative în implementarea sistemelor de

transport ;

- intensificarea controlului traficului rutier;

- îmbunătățirea modalităților de informare în timp real a participanţilor la

trafic asupra restricţiilor şi a vitezei optime de rulare;

- dezvoltarea rețelelor de parteneriat între instituţiile responsabile ;

40

- creșterea conştientizării importanţei acţiunilor de prevenţie;

- amendarea reglementărilor legislative în vederea dezvoltării structurii de

prevenţie ;

-dezvoltarea eficientă a instrumentelor educaționale în domeniu pentru a

beneficia de specialiști mai bine instruiți.

Ca o concluzie a acestor propuneri susținem introducerea în

învățământul preuniversitar, anul de studiu se poate analiza, noi propunem

clasa a 8 a, a unei discipline practice numită – Cultura și educația de

prevenire. A forma la copii abilități de autosecurizare este un demers mai

mult decît eficient. Structura disciplinei poate fi negociată. Ideea de bază

este să îi învățăm pe copii să se securizeze, să se protejeze singuri.

Este important să considerăm participanții la trafic ca parte a celor trei

tipuri de cauzalitate, împreună cu autovehiculul și infrastructura. Aceste

tipuri au fost analizate în cadrul capitolului V - Gestionarea factorilor și

cauzelor generatoare de accidente rutiere.

S-au identificat cauzele majore generatoare de accidente rutiere

printre care remarcăm conduita imprudentă a conducătorului auto,

imperfecţiunile legislaţiei rutiere, pedepsele blânde aplicate în domeniu,

acestea fiind analizate din perspectiva factorului uman, tehnic, natural,

socio-economic. Perspectiva factorului tehnic aduce în discuție starea și

dotarea autovehiculului.

Fenomenele meteorologice, ca parte a categoriei factorilor naturali,

reprezintă o latură importantă a cauzalității accidentelor.

Din punct de vedere socio-economic, dezvoltarea urbană și

sistematizarea au un impact remarcant asupra cauzalității accidentelor. Pe

măsura creșterii densității umane, crește și mobilitatea, deci, invariabil, și

riscul de accidente.

41

Pentru a combate cauzele, acestea trebuie analizate. În acest sens, s-au

identificat modalități de analiză, și anume cele care vizează prevenirea prin

factorul uman - demersuri educaționale rutiere - și cele care au în vedere

factorul tehnic - semnalizarea si sistematizare rutieră.

Cauzalitatea poate fi combătută prin variate modalități: design-ul

instituţional al siguranţei rutiere, problematica infrastructurii rutiere și

autovehiculele şi sistemele de siguranţă rutieră.

Pentru a îmbunătăți managementul cauzalității accidentelor,

propunem următoarele:

-îmbunătățirea calității infrastructurii rutiere, dezvoltarea unor noi rețele de

drumuri care să faciliteze libera circulație în condiții de siguranță;

-o acțiune mai implicată și mai riguroasă a auditorilor din domeniul

siguranţei rutiere;

-creștere a inspecţiilor privind siguranţa rutieră;

-intensificarea prevenirii comportamentului periculos în trafic.

Managementul integrat s-a dovedit a fi eficient, dinamic și în

permanentă dezvoltare, prin intermendiul capitolului VI - Studiu privind

managementul integrat al siguranței rutiere în Uniunea Europeană și

impactul asupra României și județului Sibiu. O cercetare calitativă.

În acest ultim capitol al lucrării, au fost evidențiate cele mai importante bune

practici precum „Alcool și Droguri” („Alcohol and Drugs”) și proiectul

„Strider” puse în aplicare de către Comisia Europeană în perioada 2001 –

2014. Aceste bune practici au avut loc în cadrul campaniei TISPOL ce a

vizat reducerea deceselor și a accidentelor rutiere grave cauzate de

conducerea vehiculelor sub influența băuturilor alcoolice și a drogurilor.

Conform statisticilor din domeniu, s-a dovedit că aceste practici au fost un

42

succes, deoarece numărul victimelor și accidentelor a scăzut atât la nivelul

țărilor membre ale U.E. cât și în România.

Deasemenea, diminuarea accidentelor este reflectată și în Raportul

Anual al Accidentelor elaborat în anul 2018. În acest document, s-au luat în

considerare principalele cauze ale accidentelor, și anume tipurile de drum,

infrastructura, tipul de autovehicul, condițiile meteo.

Statisticile prezentate evidențiază că strategia și măsurile luate în vederea

unei eficiente siguranțe rutiere au avut rezultatele dorite. Acest lucru se

datorează și multiplelor proiecte și campanii educaționale la care au luat

parte comunitatea și instituțiile reprezentative de resort din domeniul rutier.

Ultima parte a capitolului de cercetare aduce în atenție analiza

indicatorilor de performanță privind atât circulația rutieră în județul Sibiu

precum și dinamica și evoluția accidentelor înregistrate în județul Sibiu la

limită cu județele Brașov, Vâlcea și Alba în perioada 2010 – 2018.

Interpretând datele obținute în urma acestor analize, constatăm că dinamica

accidentelor s-a modificat, poziționându-se pe o traiectorie descendentă.

În vederea diminuării accidentelor și victimelor rezultate din acestea,

propunem următoarele:

- pe drumurile publice, și cu precăderee în zonele cu risc accidentogen, să fie

instalate mai multe dispozitive ce pot monitoriza viteza de deplasare, astfel

încât cei care nu respectă normele în vigoare să fie sancționați mai riguros;

- instalarea pe drumurile publice a mai multor sisteme de semnalizare și

avertizare a participanților la trafic asupra riscului tronsonului de drum

respectiv;

- interzicerea montării pe autovehiculele proprii a dispozitivelor de detectare

a vitezei de deplasare a autovehiculelor;

43

- interzicerea folosirii de către conducătorii auto a stațiilor de radio emisie -

recepție deoarece cei care le utilizează nu vor respecta limita de viteză

impusă de lege dacă pe drumurile publice nu întâlnesc echipaje de poliție

sau au ieșit din raza de acțiune a acestora;

- modificarea conținutului legislativ, utilizându-se termeni lingvistici ce pot

fi înțeleși de către toate categoriile de participanți la trafic, astfel încât, de

exemplu, într-o intersecție de tip sens giratoriu, să se cunoască cu exactitate

forma de prioritate pe care o are fiecare, întrucât există, în mod frecvent,

blocaje și accidente datorate necunoașterii legislației privind prioritatea;

- impunerea expresă a responsabilității privind folosirea de către pietoni în

calitate de participanți la trafic a drumului public, privind vinovăția în situția

în care nu respectă normele rutiere în vigoare;

- interzicerea utilizării telefonului mobil de către pietoni la angajarea în

traversarea drumului public întrucât prin distragerea atenției nu

conștientizează riscul la care se expun dacă sunt implicți în evenimente

rutiere;

- obligativitatea expresă a pietonului participant la trafic de a traversa

drumul public în condiții de siguranță fără a cauza vreun accident rutier;

- modicarea legislației, astfel încât conducătorii de vehicule să aibe

alcoolemia în aerul expirat sau/și sânge, zero.

În cadrul propunerilor noastre, există și propuneri de lege ferendă, după cum

urmează:

-amendarea articolului 72, alineat 3, din O.U.G. 195/2002 modificat, prin

stipularea în textul de lege a aspectului referitor la interzicerea utilizării

mijloacelor de comunicare, respectiv telefon mobil, căști, de către

participanții la trafic în calitate de pietoni, în timpul traversării drumului atât

prin zonele semnalizate cu marcaj și indicator rutier cât și prin alte locuri

44

permise de legislație, deoarece acest lucru le reduce atenția, determinându-i

a fi un real pericol pentru siguranța rutieră, aceștia fiind implicați, în mod

frecvent, în accidente de circulație.

-amendarea articolului 106, din O.U.G. 195/2002, prin stipularea

următorului aspect, și anume acela ca un posesor al permisului de conducere

căruia i-a fost suspendat permisul din cauza depășirii vitezei legale sau

limitei de alcoolemie să aibă dreptul de a solicita reducerea perioadei de

suspendare prin dublarea cuantumului amenzii deja prevăzute în textul de

lege. Acest aspect va determina conducătorii de vehicule să se conformeze

limitei de viteză și, totodată, să nu se afle sub influența alcoolului atunci

când circulă pe drumurile publice.

În final, putem afirma că managementul domeniului rutier trebuie să

se desfășoare într-un mod integrat, deoarece este un fenomen socio-

economic în plin dinamism și schimbare atât în plan european cât și național.

45

BIBLIOGRAFIE

Acte normative

1. Constituţia României ;

2. Codul Penal al României ;

3. Codul de Procedură Penală ;

4. Codul Muncii ;

5. Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române;

6. Legea nr. 265/2008 privind gestionarea sigurantei circulatiei pe

infrastructura rutiera, republicata 2012 – Legea privind auditul de siguranţă

rutieră, publicată înMonitorul Oficial nr. 777 din 20 noiembrie 2008;

7. Legea nr 155 din 2010, Legea Poliției Locale, publicată în Monitorul

Oficial, Partea I nr. 483 din 14 iulie 2010;

8. Legea nr. 38/2003 privind activitatea în regim de taxi şi în regim de

închiriere;

9. Legea nr. 319/2006 - Legea securității și sănătății în muncă, publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 646 din 26 iulie 2006;

10. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe

drumurile publice, cu modificările şi completările ulterioare;

11. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2004, actualizată, privind

transporturile rutiere;

12. Ordonanţa Guvernului nr. 19/18.08.1997 privind transporturile,

republicată;

13. Ordonanţa Guvernului nr. 43/28.08.1997 privind regimul drumurilor,

republicată;

14. Ordonanţa Guvernului nr. 15/24.01.2002 privind introducerea unor tarife

de utilizare a infrastructurii de transport rutier, aprobată prin Legea nr.

424/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

15. Ordonanţa Guvernului nr. 37/16.08.2007 privind stabilirea cadrului de

aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de

odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a

activităţii acestora, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin

legea nr. 371/2007;

16. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, privind regimul juridic al

contravenţiei;

17. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul

Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

46

18. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 26 din 2011 privind organizarea

şi funcţionarea ISCTR;

19. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile

rutiere;

20. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului. nr. 26 din 2011 privind organizarea

şi funcţionarea ISCTR;

21. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 97/1999 privind garantarea

furnizării de servicii publice subvenţionate de transport rutier intern şi de

transport pe căile navigabile interioare;

22. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului. nr. 48/1999 privind transportul

rutier al mărfurilor periculoase;

23. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului. nr. 88/1999 privind stabilirea unor

reguli pentru transportul combinat de mărfuri;

24. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului. nr. 17/2002 privind stabilirea

perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor

vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naţionale;

25. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 56/2002 privind monitorizarea

pieţei transporturilor rutiere şi măsurile ce trebuie luate în situaţii de criză în

domeniul transportului rutier de mărfuri;

26. Hotărârea Guvernului nr. 437 din 20 iunie 1995 privind înfiinţarea

Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră publicată în Monitorul

Oficialnr. 134 din3 iulie 1995;

27. Hotărârea Guvernului nr. 901 din 20 august 2008 pentru modificarea şi

completarea Hotărârii Guvernului nr. 437/1995 privind înfiinţarea

Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră publicată in Monitorul

Oficial nr. 635 din 3 septembrie 2008;

28. Hotărârea Guvernului. nr. 625/1998 privind organizarea şi funcţionarea

Autorităţii Rutiere Române - A.R.R.;

29. Hotărârea Guvernului nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de

aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, privind

circulaţia pe drumurile publice;

30. Normele metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de

instituire a restricţiilor de circulaţie, în vederea executării de lucrări în zona

drumului public şi/sau pentru protejarea drumului, aprobate prin Ordinul

comun M.A.I.-M.T. nr. 1112/411/2000;

31. OMTI/M.A.I. 1025/16 din 2011/2012 Normativ privind prevenirea şi

combaterea înzãpezirii drumurilor publice, indicativ AND 525-2011;

32. Regulament comun M.E.N. şi M.AI. 38554/10.09.1999 şi

nr.191365/09.09.1999 – efectuarea activităţilor de educaţie rutieră în rândul

publicului preşcolar şi preuniversitar;

47

33. Rezoluţia 64/255 din 2010 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor

Unite;

34. Convenţia referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri

pe şosele (CMR), Geneva, 1956;

35. Convenţia asupra circulaţiei rutiere, Geneva, 1949;

36. Acordul European privind activitatea echipajelor vehiculelor care

efectuează transporturi rutiere internaţionale, Geneva, 1970.

Lucrări de autor

1. Constantin ALEXA, Transporturi şi expediţii internaţionale, Ed. All,

Buc., 1995;

2. P., ALBU, Crima organizată în perioada de tranziţie – o ameninţare la

adresa securităţii internaţionale, Ed. MIRA, Bucureşti, 2007;

3. N. AVRAMESCU, M. STANCU, M. LEPĂDATU, S. GABOR,

Conducerea preventivă, Editura IFPTR, Miercura Ciuc, ediţia 2000;

4. F. BITER şi D-A. IGNAT, Permisul de conducere – Chestionare de

legislaţie rutieră, Editura Prometeus, Bucureşti, 2008;

5. F.BITER, Curs de Poliţie Rutieră, vol. I, Editura Tritonic, Bucureşti

1999;

6. Florin BITER, Dragoş Andrei IGNAT, Curs de poliţie rutieră, vol. II,

Ed. Academia de Poliţie, Bucureşti, 2002;

7. V. BREBAN, Dicţionar al limbii române contemporane de uz intern,

Editura Ştinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980;

8. E. BUSEK, Werner MIKULITSCH, Uniunea Europeana şi drumul

către răsărit, Editura Institutul European, Iaşi, 2005;

9. O. CĂPĂȚÂNĂ, Gh. STANCU, Dreptul transporturilor. Partea

generală, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2002;

10. Mircea COSTIN, Răspunderea penală şi civilă pentru încălcarea

regulilor de circulaţie, Ed. Dacia, 1978;

11. P. I. DEMETRESCU, Contractul de transport, Cartea I, Bucureşti,

Editura Didactică si Pedagogică, 1962;

12. Dragoş Andrei IGNAT, Curs complet de legislaţie rutieră, Ed.

Prometeus, Bucureşti, 2008;

13. Dragoş Andrei IGNAT, Consideraţiuni asupra infracţiunilor rutiere,

Editura Crepuscul, Ploieşti, 2011;

14. Marius LUNGAN, Managementul siguranței rutiere, Ministerul

Transporturilor Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier-

I.S.C.T.R.,http://www.arssm.ro/fisiere%20ssm/Romania%20-

%20Managementul%20Sigurantei%20Rutiere%20-

%20Min%20Transporturilor.pdf

48

15. O. MANOLACHE, Dreptul transportatorilor, Bucureşti, Editura All

Beck,, 2001;

16. Georgeta MARCOV, Infracţiuni săvârşite în cadrul circulaţiei rutiere,

nr. 2/1968;

17. Elena NEAGU, Trafic rutier, dinamica şi expertiza accidentelor

rutiere, Ed. Universul, Piteşti, 1995;

18. E. STANCU, Tratat de Criminalistică, ediţia a IV-a, Editura

Universul Juridic, Bucureşti, 2008;

19. E. STANCU, Criminalistică, Editura Actami, Bucureşti, 2001;

20. Vl. STOICA , Cercetarea accidentelor de circulaţie, în revista PCC,

nr 3/1981;

21. S. ȘERB, D-A. IGNAT şi alţii, Drept poliţienesc şi contravenţional,

Editura Tritonic, Bucureşti, 2003;

22. C. TURIANU, Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei rutiere, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986;

23. Corneliu TURIANU, Infracţiunile Rutiere, Ed. All Beck, Bucureşti

2000;

24. Corneliu TURIANU, Legislaţie rutieră comentată şi adnotată, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1996;

25. L. I. TARNU, Analiza, investigarea și reconstrucția accidentelor

rutiere, Ed. Universul Juridic, București, 2012;

26. L. I. TARNU, Investigarea și reconstrucția accidentelor rutiere, Ed.

Lucian Blaga din Sibiu, 2009;

27. L. TARNU, Elemente de drept și legislație, Editura Universităţii Lucian

Blaga din Sibiu, Sibiu, 2014;

28. I. L. TĂUT , Metodologia investigării criminalistice a accidentelor de

trafic rutier, Editura Universul Juridic, 2011;

29. C. VOICU, A, C. VOICU, Teoria Generala a Dreptului, Ed. Universul

Juridic, Bucuresti, 2013;

Buletine, rapoarte, ghiduri, manuale, documente oficiale, tratate, decizii

1.Buletinul documentar al poliţiei rutiere, realizat de către Direcţia Poliţiei

Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, anii

2011,2012 şi 2013;

2.Dinamica accidentelor de circulaţie în România, editată de către Direcţia

Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, anii

2008-2013;

3.IGPR - Centrul de Informare şi Relaţii Publice, Nr. 2373 din 8

septembrie2009;

4.Ghid pentru măsuri la nivel național.Cele mai bune practici în materie de

49

siguranță rutieră. Comisia Europeană, Oficiul pentru publicații a Uniunii

Europene, Belgia, 2010;

5.Proiect-Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră 2015-2020;

6.PROSPER, raportul final al Prosper, proiect de cercetare privind politicile

referitoare la adaptarea pe drumurile europene, proiectul nr. GRD2-2000-

30217, 2006;

7.Ghid pentru măsuri la nivel național.Cele mai bune practici în materie de

siguranță rutieră. Comisia Europeană, Oficiul pentru publicații a Uniunii

Europene, Belgia, 2010;

8.Ghid pentru măsuri la nivel național

9.Regulament comun M.E.N. şi M.A.I. 38554/10.09.1999 şi

nr.191365/09.09.1999

10.Proiect-Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră 2015-2020;

11.PROSPER, raportul final al Prosper, proiect de cercetare privind

politicile referitoare la adaptarea pe drumurile europene, proiectul nr.

GRD2-2000-30217, 2006;

12.Elvik, R&VAA, Ghidul măsurilor de siguranță rutieră, Pergamon,

Amsterdam, 2004;

13.Lamm, R., PSARIANOS, B. & Mailaender, Th. (1999), Ghidul pentru

proiectarea autostrăzilor și pentru instalațiile de siguranță a traficiului.

New York, McGraw-Hill;

14.PIARC, Manualul siguranței rutiere. Paris, Asociația Mondială a

Drumurilor PIARC, 2004;

15.RoSPA Road Safety Engineering Manual, 3rd edition 2002, Birmingham

UK;

16.Elvik, R., CHRISTENSEN, P. & OLSEN, S.F. (2003). Luminile de zi. O

analiză sistematică a efectelor asupra siguranței rutiere. TØI-raport

688/2003. Oslo: Institutul de Economie în domeniul Transporturilor;

17.Dieter-Lebrecht Koch, A7-0264/2011, 8.7.2011;

18.Francesca PODDA, Drunk Driving Towards Zero Tolerance, ETSC;

19.Reglementări privind accesul la activitate şi condiţiile de efectuare a

transporturilor rutiere, Editura Institutului de Formare Profesională în

Transporturi Rutiere, 2007;

20.Decizia (93/704 / CE), 30 noiembrie 1993;

21.COMISIA EUROPEANĂ, „Carte Albă. Foaie de parcurs pentru un spațiu

european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și

eficient din punct de vedere al resurselor”, Bruxelles, 28.3.2011,

COM(2011) 144 final, http://www.untrr.ro/diverse/carte-alb-2011-foaie-de-

parcurs-pentru-un-spatiu-european-unic-al-transporturilor--catre-un-sistem-

de-transport-competitiv-si-eficient-din-punct-de-vedere-al-resurselor.html;

50

22.COMISIA EUROPEANĂ, „Notă de informare Siguranța rutieră: Pachetul

privind inspecția tehnică auto - controale mai stricte ale vehiculelor, pentru a

salva vieți”, Bruxelles, 13 iulie 2012, http://europa.eu/rapid/press-

release_MEMO-12-555_ro.htm;

23.COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU,

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Pentru un

spațiu european de siguranță rutieră: orientări pentru politica de siguranță

rutieră2011-2020, Bruxelles, 20.7.2010 COM(2010) 389 final, http://eur-

lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC0389&from=EN;

24.CONSILIUL LEGISLATIV AL ROMÂNIEI, „Aviz referitor la proiectul de

Ordonanță de urgență privind transporturile rutiere”, Analizând proiectul de

Ordonanță de urgență privind transporturile rutiere, transmis de Secretariatul

General al Guvernului cu adresa nr. 140 din 12.07.2005;

25.EURLEX, „Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, O strategie

a Uniunii Europene pentru a ajuta statele membre să reducă daunele legate

de consumul de alcool”, COM/2006/0625 final, http://eur-

lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52006DC0625;

26.EURLEX, „Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind

accesul la ocupaţia de operator de transport rutier de marfă şi operator de

transport rutier de călători şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor,

certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor

operatori de transport dreptul la libera stabilire pentru operaţiuni de transport

naţional şi internaţional”, 29 Aprilie 1996, http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/?uri=celex:31996L0026;

27.EURLEX, „Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire,

pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a

dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a

greutății maxime autorizate în traficul internațional”, http://eur-

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1996L0053:2002

0309:RO:PDF;

28.EUROPEAN COMMISSION DIRECTORATE GENERAL FOR ENERGY AND

TRANSPORT, „Respecting the Rules Better Road Safety Enforcement in the

European Union.A Consultation Paper”, Brussels, 6 November 2006,

http://ec.europa.eu/transport/road_safety/consultations/doc/2007_01_19_roa

dsafety_enforcement_consultation_paper.pdf;

29.EUROSTAT, „Eurostat regional yearbook 2014: Transport (tables and

graphs)”,http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-statistical-books/-

/10_RYB2014;

51

30.Declaraţia de la Moscova din 20 noiembrie 2009 şi a Rezoluţia Adunării

Generale a ONU din 2 martie 2010;

31.Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră 2016-2020;

32.„Studiul privind atitudinile in trafic a conducatorilor auto, Institutul de

Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al

Poliţiei Române, 2010;

33.RoSPA Road Safety Engineering Manual, 3rd edition 2002, Birmingham

UK;

34.GUVERNUL ROMÂNIEI, Analiza de situație în România, ocazionată de

campania luna națională a informării despre efectele consumului de alcool”,

Iulie 2014, http://www.dsptimis.ro/promovare/analiza_alcool_14.pdf;

35.JURNALUL OFICIAL AL UNIUNII EUROPENE, „Directiva 2006/126/CE a

Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind

permisele de conducere”, 20 Decembrie 2006, p. 216, http://eur-

lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006L0126&from=RO;

36.JURNALUL OFICIAL AL UNIUNII EUROPENE, „Directiva 2006/22/CE a

Parlamentului European și a Consiliul din 15 martie 2006 privind condițiile

minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și

(CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la

activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a

Consiliului”,http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006L0022&from=fr;

37.JURNALUL OFFICIAL AL UNIUNII EUROPENE, „Directiva 2011/82/UE a

Parlamentului European și a Consiliului de facilitare a schimbului

transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care

afectează siguranța rutieră”, 5 November 2011, Art.2, http://eur-

lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011L0082&from=EN;

38.PARLAMENTUL EUROPEAN, „Cooperarea polițienească”, fără an,

http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.12.7.pdf;

39.TISPOL. EUROPEAN TRAFFIC POLICE NETWORK, „3 Year Strategic Plan

2015-2017”, https://www.tispol.org/about/reports;

40.TISPOL EUROPEAN TRAFFIC POLICE NETWORK, „Annual Report”, 2014,

https://www.tispol.org/system/files/TISPOL%20Annual%20Report%20201

4.pdf;

41.TISPOL. EUROPEAN POLICE NETWORK, „TISPOL News”, Issue 2/2014,

https://legacy.tispol.org/newsletter;

42.TISPOL. EUROPEAN TRAFFIC POLICE NETWORK, „TISPOL Strategy,

2011-2015. A Vision for Safer Roads”,

52

https://www.tispol.org/system/files/TISPOL%20Strategy%202011‐2015%

20Document.pdf;

43.TISPOL. EUROPEAN TRAFFIC POLICE NETWORK, „TISPOL Strategic Drugs

& Alcohol Working Group, Enforcing Drug and Drink Driving in Europe.

TISPOL Policy Paper”, 4th October 2012,

https://legacy.tispol.org/system/files/TISPOL%20Drugs%20and%20Alcohol

%20Policy%20Document%204th%20October%202012.pdf

Articole online

1.DIRECȚIA RUTIERĂ A POLIȚIEI ROMÂNE, „Statistici”,

https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-

centrale/directia-rutiera/statistici;

2.EURLEX, „Durata de conducere în sectorul transporturilor rutiere”,

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Ac00018;

3EUROPEAN COMMISION, „Mobility and Transport Road Safety Atlas”,

http://ec.europa.eu/transport/road_safety/specialist/statistics/map-viewer;

4.PARLAMENTUL EUROPEAN, „Politica în domeniul transporturilor:

generalități”,

http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU

_5.6.1.html;

5.PARLAMENTUL EUROPEAN, „Transportul rutier: internațional și de cabotaj”,

http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU

_5.6.3.html;

6.PARLAMENTUL EUROPEAN, „Transporturi rutiere: reglementări privind

traficul și securitatea”, Noiembrie 2015,

http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU

_5.6.5.html;

7.TISPOL, „Results from TISPOL December Alcohol and Drug

enforcement operation”, 23 January 2014,

https://legacy.tispol.org/news/articles/results-tispol-december-alcohol-and-

drug-enforcement-operation;

8.TISPOL, „Road Deaths 2008-2014”, https://www.tispol.org/about/road-

eaths-2008-2014;

9.TISPOL, „Strider Project. Tispol Strider Project 1 March 2015-28 February

2017,” https://www.tispol.org/strider;

10.TISPOL SITE OFICIAL, https://www.tispol.org;

11. „TISPOL Strategic Drugs & Alcohol Working Group, Enforcing Drug

and Drink Driving in Europe. TISPOL Policy Paper”;

12.European Transport Safety Council, 24 April 2012, p. 10,

http://archive.etsc.eu/documents/Drink_Driving_Towards_Zero_Tolerance.p

53

df,http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC0389&from=EN;

13.European Parliament,„Report on European road safety 2011-2020

(2010/2235(INI)) Committee on Transport and Tourism”, Rapporteur:

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-

//EP//TEXT+REPORT+A7-2011-0264+0+DOC+XML+V0//EN;

14.Eurocare.European Alcohol Policy Alliance,„European Parliament

Resolution calls for new EU Alcohol Strategy”, 29 aug 2018, ora

15http://www.eurocare.org/library/updates/european_parliament_resolution_

calls_for_new_eu_alcohol_strategy;

15.„Annual Accident Report 2018” al Comisiei Europene cu sprijinul

European Road Safety Observatory www.erso.eu;

16.ZIARUL DE VÂLCEA, „Acțiune pentru prevenirea și combaterea

consumului de alcool și droguri la volan”, 14 Iunie 2015,

http://ziaruldevalcea.ro/2015/06/14/actiune-pentru-prevenirea-si-

combaterea-consumului-de-alcool-si-droguri-la-volan.

Pagini internet

1. http://www.walkinginfo.org/newsroom/newsletter/signup.cfm;

2. http://www.ite.org/education/webinars.asp;

3. http://www.nhi.fhwa.dot.gov/;

4. https://ec.europa.eu/transport/road_safety/sites/roadsafety/files/pdf/pr

ojects_sources/supreme-c_ro.pdf ;

5. http://safety.fhwa.dot.gov/roadway_dept/rumble/index.htm;

6. http://www.highways.gov.uk/knowledge/334.aspx;

7. http://sibiunews.net/articole/15-social/16246-copii-politisti-educatie-

scoala -altfel-la-inspectoratul-de-politie-judetean-sibiu.html ;

8. www.politiaromana.ro - dpr/atributii.htm;

9. www.ec.europe.ro;

10. www.tispol.org;

11. www.mtr.ro;

12. www.and.ro;

13. www.arr.ro;

14. www.rarom.ro

15. www.untrr.ro;

16. www.artri.ro;

17. www.unece.org/trans/roadsafe;

18. www.cisr.ro;

19. www.roadsafty.com;

20. www.Sibiu 100%.ro ;

54

21. www.stiridesibiu.ro;

22. www.romaniatv.net;

23. http//ziarullumina.ro.

Instituții europene și internaționale

1. Comisia Europeană - http://europa.eu.int/comm/index_en.htm;

2. Consiliul Uniunii Europene - http://ue.int/en/summ.htm;

3. Curtea de Justiţie - http://curia.eu.int/en/index.htm;

4. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, http://www.col.int/ECHR

5. Colecţia de tratate a Naţiunilor Unite, http://untreaty.un.org

6. Europol http://www.europol.europa.eu;

7. Organizaţia Naţiunilor Unite, http://www.un.org;

8. Parlamentul European - http://www.europarl.eu.int;

9. Uniunea Europeană - The European Union on-line - www.europa.eu.int.

Instituții din România

1. Agenţia Naţională Antidrog http://www.ana.gov.ro;

2. Biblioteca Naţională a României, www.bnr.ro;

3. Camera Deputaţilor, http://cdep.ro;

4. Camera Deputaţilor, http://cdep.ro;

5. Centrul de Documentare Europeană - Şcoala Naţională de Ştiinţe

Politice şi Administraţie Publică - www.snspa.ro;

6. Centrul de Informare Europeană - Institutul Naţional de Informare şi

Documentare (INID) - www.bcub.ro;

7. Centrul de Informare al Comisiei Europene în România -

www.infoeuropa.ro;

8. Consiliul Legislativ, http://www.clr.ro;

9. Curtea Constituţională a României, http://ccr.ro;

10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, http://www.scj.ro;

11. Ministerul Afacerilor Externe - www.mae.ro;

12. Ministerul Afacerilor Interne - www.mai.gov.ro;

13. Ministerul Justiţiei, http://www.just.ro;

14. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor,

http://www.mdlpl.ro;

15. Senatul României, http://senat.ro