REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

EVALUAREA RADIOLOGICĂ ŞI ECOTOXICOLOGICĂ A

HALDEI DE FOSFOGIPS DIN BACĂU

Îndrumător,

Prof. univ. dr. ing. Gabriel LAZĂR

Doctorand,

Ing. Sorina ZÎRNEA

BACĂU

2014

Nr. /

………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………….

Vă facem cunoscut că în data de 6.06.2014 la ora 13 în aula din corpul D al Universităţii

“Vasile Alecsandri” din Bacău, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat cu titlul

“EVALUAREA RADIOLOGICĂ ŞI ECOTOXICOLOGICĂ A HALDEI DE FOSFOGIPS DIN

BACĂU”, elaborată de domnişoara ing. Sorina Zîrnea, în vederea conferiri titlului ştiinţific de

doctor în Ingineria Mediului.

Comisia de doctorat este alcătuită din:

Preşedinte: - Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY - Universitatea

“Vasile Alecsandri” din Bacău, România;

Conducător ştiinţific: - Prof. univ. dr. ing. Gabriel-Octavian LAZĂR - Universitatea

“Vasile Alecsandri” din Bacău, România;

Membri: - Prof. univ. dr. ing. Gheorghe SIN - Academia de Ştiinţe

Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Bucureşti,

România;

- Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI - Universitatea

Ecologică din București, România;

- Prof. univ. dr. ing. Valentin NEDEFF - Universitatea “Vasile

Alecsandri” din Bacău, România.

Vă trimitem rezumatul tezei de doctorat cu rugămintea de a ne comunica în scris,

aprecierile dumneavoastră.

Cu această ocazie vă invităm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat.

RECTOR, Secretar şcoală doctorală,

Prof. univ. dr. ing. Valentin NEDEFF Ing. Alina Ioana DIACONESCU

Mulțumiri

În primul rând doresc să-mi exprim recunoştinţa faţă de coordonatorul meu ştiinţific,

domnul prof. univ. dr. ing. Gabriel LAZĂR pentru sprijinul acordat pe durata pregătirii mele şi

pentru răbdarea de care a dat dovadă în formarea mea profesională pe parcursul celor trei ani de

pregătire doctorală şi nu în ultimul rând pentru oportunitatea de a face parte din programul de

burse doctorale POSDRU/107/1.5/S/76903 ”Valorificarea capitalului uman din cercetare prin

burse doctorale (Expert)”, de care a facilitat finalizarea acestei teme de doctorat în cadrul

Universității ”V. Alecsandri” din Bacău, România.

Sunt recunoscătoare doamnei conf. univ. dr. Iuliana Mihaela LAZĂR pentru modul în

care m-a ghidat și susținut în toată această perioadă și pentru tot suportul științific oferit, cât şi

pentru criticile, întotdeauna binevenite, care m-au ajutat să mă dezvolt ca și cercetător. Să nu uit

de veşnica mea problemă, „criza de timp” pentru care a găsit soluţii şi m-a dojenit în mod

constructiv.

De asemenea mulţumesc echipei de îndrumare: domnului prof. univ. dr. ing. Marius

STAMATE, pentru toată răbdarea şi îndrumarea acordată pe parte de radioactivitate, doamnei

conf. univ. dr. Irina IFRIM pentru sprijinul acordat în laboratorul de analize biochimice şi nu în

ultimul rând domnului lect. univ. dr. ing. Ioan RUSU pentru susţinerea oferită.

Aduc mulţumiri prof. univ. dr. ing. Valentin NEDEFF pentru observaţiile şi sugestiile

interesante, pertinente şi constructive asupra tezei.

Doresc să mulţumesc firmei AMURCO Bacău pentru suportul oferit şi pentru

încrederea acordată în utilizarea datelor şi explorarea „muntelui alb” care a constituit obiectul de

studiu al acestei teze.

Sincere mulțumiri către toţi cei care, de-a lungul acestor trei ani au contribuit câte puţin

la realizarea, desfășurarea și finalizarea în bune condiții și cu succes a acestui demers ştiinţific:

� colegilor doctoranzi: Marius Popescu, Ciprian Sandu, Andreea Cocarcea, Iulia

Terrin, Stelian Cartacuzencu, Traian Vasilache, Mioara Săndulache, Călin

Felegeanu;

� studenţilor de la internship: Ana Maria Macsim, Elena Goldan, Oana Acatrinei,

Cristiana Cenuşă;

� colegilor străini din Africa pentru colaborare: Aristide Kamda, J.B. Hzounda,

Saha Brice.

Mulţumesc în mod deosebit colegei mele Dumitra RĂDUCANU pentru toată munca

depusă alături de mine în infinitele ore petrecute în laboratorul de biochimie. Mulţumesc de

asemenea doamnei Dr. Ema FÂCIU pentru sfaturi, pentru încurajare şi pentru ajutorul oferit în

realizarea hărţilor de distribuţie.

Cadrelor didactice de la Departamentul Ingineria Mediului și Inginerie Mecanică,

Departamentul Inginerie Industrială (în special, Cătălin TÂMPU şi Eugen HERGHELEGIU) și

de la Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară, le mulțumesc pentru sfaturi şi tot suportul

pe care mi l-au acordat.

Vă mulțumesc în mod deosebit, dumneavoastră, membrilor comisiei de evaluare pentru

acceptul de a aprecia această teză și pentru disponibilitatea de care ați dat dovadă, participând la

această susținere.

Nu în cele din urmă, mulţumesc prietenilor mei care mi-au fost alături, m-au încurajat şi

mi-au oferit un real ajutor: Boris Boberschi, Vasilica Cuciureanu, Adelina Maxim, Mihaela

Maxim, Alina Radu, Cosmin Ghineţ, Tom Cat Ady şi Cătălin Bordeianu. Cred că ei sunt cei mai

bucuroşi că am terminat şi sunt nerăbdători să sărbătorim.

Mulţumesc pentru susţinere şi colegilor mei de la Tango Social Club Bacău, care mi-au

întreţinut pasiunea pe ritmuri argentiniene pentru a mă deconecta de la activitatea zilnică, „la

şcoală”.

În final, adresez mulţumiri familiei mele care m-a sprijinit şi a avut încredere în forţele

mele. Nepoţilor mei George-Andrei şi Bogdan-Gabriel, le dedic această teză şi le cer scuze

pentru timpul care nu mi-a permis să îi vizitez mai des.

Introducere generală

Obiectivele principale ale tezei de doctorat sunt următoarele:

evaluarea radiologică a haldei de fosfogips din Bacău, România la nivelul anului

2013;

evaluarea distribuţiei vegetaţiei pe suprafaţa haldei de fosfogips din Bacău realizată

simultan cu evaluarea radiologică;

estimarea efectului ecotoxicologic produs de fosfogips asupra unor plante de cultură.

Structura tezei de doctorat

Teza de doctorat este structurată în 3 părți diferite conținând 8 capitole însumând un

număr de 183 pagini, 91 de figuri, 35 de tabele, 12 relaţii matematice şi 164 referinţe

bibliografice. Conţinutul tezei este organizat după cum urmează:

Partea I - este structurată pe două capitole în care au fost prezentate informații referitoare

la „Stadiul actual al studiilor din literatura de specialitate aferente caracterizării și

utilizării fosfogipsului” (Capitolul 1) la nivel naţional şi mondial şi „Caracterizarea

fizico-chimică și geologică a haldei de fosfogips din Bacău” (Capitolul 2);

Partea II – conține „Metodologia cercetării” și este structurată pe trei capitole:

Capitolul 3 descrie tehnicile de lucru, investigațiile și instrumentele folosite pentru evaluarea

radiologică a haldei de fosfogips din Bacău;

Capitolul 4 descrie metodologia de evaluare ecotoxicologică privind impactul fosfogipsului

asupra creşterii unor specii de plante;

Capitolul 5 prezintă „Instrumentele de prelucrare a datelor obţinute” privind modul de

realizare a hărţilor de distribuţie, metodele de analiză statistică şi tehnicile utilizate în

analiza spectrală.

Partea III – include trei capitole referitoare la „Rezultatele şi discuţiile” privind analiza

datelor obținute experimental.

Teza de doctorat se finalizează cu principalele concluzii generale ale cercetărilor

realizate, cu prezentarea contribuţiilor originale și propunerea câtorva direcţii viitoare de

cercetare.

Notă La redactarea rezumatului s-au păstrat aceleași notații pentru capitole, paragrafe, figuri,

tabele și ecuații utilizate în textul tezei de doctorat.

Rezultatele originale ale tezei de doctorat au fost diseminate astfel: 2 articole publicate (1

articol Proceding ISI, 1 articol Proceding Conferință Internațională), 2 articole în curs de

evaluare în reviste cotate ISI Web of Science (Environmental Engineering and Management

Journal), 12 lucrări prezentate sub formă de comunicări orale la conferinţe naţionale și

internaţionale şi 3 lucrări prezentate sub formă de postere la conferinţe internaţionale.

6. Rezultatele evaluării radiometrice a haldei de fosfogips

6.1 Rezultate privind analiza statistică a datelor publice referitoare la

caracterizarea radioactivă şi geochimică a fosfogipsului din Bacău

Rezultatele obţinute din analiza datelor referitoare la radioactivitate au arătat o reducere

semnificativă la nivelul solului în anul 2011, dar în acelaşi timp o creştere peste radioactivitatea

medie la fosfogips în cursul anilor 2007-2010 (figura 6.1).

S-a reuşit gruparea probelor pe baza proprietăţilor geochimice în 4 clustere. Se observă că

Zn, K2O, Cd, Cu, pH-ul, Ni şi P2O5 au fost, în această ordine, cei mai importanţi parametrii

geochimici analizaţi (figura6.2).

Figura 6.1.Variaţiaradioactivităţii la nivelul solului şi al fosfogipsului (2007-2011)

Figura 6.2. Ordinea în care proprietăţile geochimice au fost folosite pentru gruparea probelor.

6.1.3 Concluzii

Din această analiză preliminară, se observă că relaţia dintre caracteristicile geochimice

ale fosfogipsulului şi radioactivitatea solului este mult mai complexă pentru a fi definită printr-o

evoluţie simplă în timp. Efectuarea unei investigaţii complexe la nivelul solului, în zonele cu un

potenţial risc de contaminare radioactivă, este recomandată.

6.2 Rezultatele privind distribuţia radioactivităţii pe halda de fosfogips din

Bacău

Pentru evaluarea haldei din punct de vedere radioactiv şi pentru a verifica dacă reprezintă

o sursă de poluare radioactivă pentru mediu, s-au efectuat măsurători de radioactivitate pe teren

şi pe probele de fosfogips prelevate. Având în vedere zonele învecinate ale haldei de fosfogips

(figura 6.4.a) se pune problema unei potenţiale expuneri a populaţiei din zonă la riscul de

inhalare a prafului de fosfogips şi de ingerare a unor nuclizi prin lanţul alimentar. Reprezentarea

3D după coordonatele punctelor de colectare s-a realizat în figura 6.4.b. Deoarece terenurile

aflate la N şi S de halda aparţin şi altor unităţi industriale, iar solul este acoperit cu materiale de

construcţii, nu au putut fi prelevate probe suplimentare.

Figura 6.4.a. Locaţiile de prelevare a probelor Figura 6.4.b. Reprezentare 3D după coordonatele punctelor de colectare

6.2.6 Concluzii

Din analiza valorilor şi a distribuţiei spaţiale nu s-au observat corelaţii între măsurătorile

de radiaţii alfa şi toate celelalte măsurători, ceea ce ne permite să afirmăm că măsurătorile

deradiaţie alfa nu sunt concludente pentru situaţia de faţă. În schimb pentru toate măsurătorile

vizând radiaţia beta şi gama se observă că există corelaţii semnificative între măsurătorile

efectuate atât pentru radiaţia beta pe haldă sau măsurătorile de doze de radiaţii cât şi pentru

măsurătorile efectuate în situ cât şi pentru probele măsurate în laborator. Din tabelul corelaţiilor

se observă de asemenea că există corelaţii semnificativ statistice între măsurătorile efectuate în

teren şi valorile coordonatei pe înălţime ale punctului de colectare (Ic). Practic existenţa

dependenţei de înălţimea punctului de colectare a măsurătorilor beta global, dozimetrie şi gama

global teren indică o legătură puternică între radioactivitatea locală şi existenţa depozitului de

fosfogips.

Figura 6.5.a. Harta distribuţiei activităţii alfa global pe teren

Figura 6.7.a. Harta distribuţiei activităţii beta

global Figura 6.9.a. Harta distribuţiei activităţii gama

global pe teren

Figura 6.11.a. Harta distribuţiei dozei gama pe teren

Figura 6.13.b. Harta distribuţiei activităţii gama global determinate în laborator din probele

prelevate

6.3 Rezultate privind măsurarea activităţii radonului în interiorul unei

incinte speciale

O nouă metodă de măsurare a concentraţiei radonului a fost realizată utilizând un vas din

otel inoxidabil de 40 litri. În figura 6.15 este prezentată acumularea de concentraţii de radon în

camera fără ventilaţie. Din figură se observă că după un timp concentraţia de radon intră în

modul de saturare unde fluctuaţiile sunt mai pronunţate. În figura 6.16 sunt prezentate variaţia de

activitate a radonului faţă de timpul de ventilaţie/de admitere. Din figură se observă faptul că o

variaţie puternică apare la acumularea radonului în vasul din oţel inoxidabil şi una uşoară pentru

procesul de ventilaţie.

Figura 6.15. Acumulare de radon într-o cameră

neventilată Figura 6.16. Activitatea radonului estimată

pentru diferite seturi temporale de acumulare/ventilaţie

6.3.1 Concluzii

Datele înregistrate cu referire la radon au fost în concordanţă cu două tipuri de

comportament în regimul de acumulare şi ventilaţie. Concentraţia radonului s-a dovedit a fi

crescută, depinzând de momentul procesului de acumulare / ventilaţie. Măsurătorile sunt puţin

sau deloc dependente de parametrii mediului, însă o analiză aprofundată ar putea fi realizată

pentru a identifica unele corelaţii în mediul izolat. Dimensiunile fractale ale seriei de timp de

concentraţie a radonului s-au demonstrat a fi corelate cu regimul măsurătorilor (acumulare sau

ventilaţie). Din perspectiva dimensiunii fractale a comportamentului radonului, concluzionăm că

evoluţia radonului în mediul interior şi condiţiile mediului închis prezintă un haos deterministic.

7. Rezultate privind evaluarea ecologică a haldei de fosfogips din

Bacău

7.1 Analiza vegetaţiei de pe platoul haldei de fosfogips

Pentru a putea face aprecieri cu privire la condiţiile de ecologizare pe viitor a haldei de

fosfogips, s-a efectuat pentru început o analiză a stadiului de instalare a vegetaţiei toamna. S-a

observat că vegetaţia abundentă se răspândeşte pe latura de NE a haldei. Pe suprafaţa haldei,

vegetaţia este dispusă neuniform şi se întâlneşte arareori. Din cele 28 de puncte de prelevare de

pe suprafaţa haldei de fosfogips, s-au identificat 19 puncte cu vegetaţie. S-au putut identifica un

număr de 26 de specii de plante, pentru fiecare atribuindu-sedenumirea ştiinţifică a speciilor şi

denumirea populară a plantei.

7.4 Concluzii

S-a observat că vegetaţia haldei de fosfogips nu

este bine consolidată şi structurată. Ponderea cea mai

mare în funcţie de indicatori ecologici analitici

principali este deţinută de speciile Calamagrastis

epigeios (trestioara) şi Setaria viridis (mohor). Aceste

specii posedă o capacitate ridicată de adaptare şi

rezistenţă la condiţiile ecologice oferite de halda de

fosfogips.

Figura 7.3. Distribuţia abundenţei şi frecvenţei speciilor de plante în

punctele de prelevare

8. Rezultate privind efectul ecotoxicologic al fosfogipsului

Pentru a studia potenţialele efecte ale fosfogipsului asupra germinării şi creşterii

plantelor, s-a realizat un experiment in vitro conform ghidurilor OECD 208 şi 227. Experimentul

nu se referă la efectele cronice sau efectele asupra funcţiei de reproducere a plantelor ci doar la

efectele înregistrate la nivelul parametrilor biometrici şi biochimici ca răspuns al plantelor test.

Conform condiţiilor specificate în ghidurile OECD 208 și 227, durata testului a fost de 21 de zile

după germinarea a 50% din seminţele probelor control cu sol. Stadiul de dezvoltare a plantelor

testa cuprins doar fenofazele iniţiale ale organelor vegetative (2-4 frunze). Au fost însămânţate

un număr de 400 de seminţe din fiecare specie selectată pentru test.

Concentraţiile de fosfogips stabilite pentru variatele testate:

Varianta Cantitate substrat creștere Notație prescurtată utilizată Control Sol 100g S 0%PG Control PG 100g PG 100%PG Var 1 4 g PG + 96 g S 4%PG Var 2 8 g PG + 92 g S 8%PG Var 3 12 g PG + 88 g S 12%PG Var 4 16 g PG + 84 g S 16%PG Var 5 20 g PG + 80 g S 20%PG Var 6 24 g PG + 76 g S 24%PG Var 7 28 g PG + 72 g S 28%PG Var 8 30 g PG + 70 g S 30%PG

Conform testelor OECD 208 şi 227, s-au luat în studiu următoarele 3 tipuri de plante test:

a. Rapiţă – Brassica napus – 400 seminţe;

b. Grâu – Triticum aestivum – 400 seminţe;

c. Trifoi roşu – Trifolium pratense - 400 seminţe.

8.1 Efectele fosfogipsului asupra procesului germinativ

Speciile de rapiţă şi grâu au îndeplinit condiţiile de validitate a testelor OECD în ceea ce

priveşte germinarea seminţelor la probele control, ratafiind de peste 90%. Trifoiul roşu nu a fost

luat în considerare pentru o analiză mai detaliată, deoarece nu a îndeplinit condiţiade validitate a

ratei de germinaţie, având un procent de germinare de 47% la proba control (mai mic de minimul

de 70% indicat). Figura 8.5 prezintă germinaţia la proba control pentru fiecare specie test.

Figura 8.5. Rata de germinare la proba control pentru speciile testate

Figura 8.7. Rata de germinare pentru speciile testate în funcţie de variantele de creştere.

8.2.1 Influenţa fosfogipsului asupra speciei de rapiţa

S-a observat că specia test rapița se poate adapta în solurile cu diferite concentrații de

fosfogips. În cazul ratei de germinare, la varianta de 16% s-a obţinut cea mai scăzută rată, dar în

acelaşi timp plantele au luat în greutate. S-a putut observa că suprafaţa foliară pentru variantele

cu PG este mult mai mare decât suprafeţele frunzelor de la variantele control.

S-a putut observa o corelație puternică parametrii biometrici ai speciei de rapiţă şi nivelul

pigmenților clorofilieni de la majoritatea variantelor de creştere cu excepţia celor cu 4 şi

8%PG.Variația mică în producția de compuși fenolici explică din punct de vedere fito-

biochimic, că această specie de rapiţă se dezvoltă bine într-un substrat cu concentrații variind

între 20 și 28% PG.Toate aceste observații evidenţiază că planta crește cu ușurință în solul care

conține concentrațiile de PG testate în acest studiu.

8.2.2 Influenţa fosfogipsului asupra speciei de grâu

Specia de grâu testată nu se adaptează ușor la acest mediu, pentru că nu are acces

suficient la nutrienți, ceea ce conduce la o deficiență în materia organică exprimată prin

cantitatea de biomasă uscată. La proba control 100%PG, greutatea şi suprafaţa foliară au fost

0

20

40

60

80

100

120

140

Control (Sol)

Rat

a de

ger

min

are

proc

entu

ală

(%)

Rapiţă

Grâu

Trifoi roşu

0

20

40

60

80

100

120

0 4 8

12

16

20

24

28

30

100Rat

a de

ger

min

are

proc

entu

ală

(%)

%PGRapiţăGrâuTrifoi roşu

foarte scăzute, din cauza efectului fitotoxic, iar plantele au reuşit să adapteze cu greu acestui

mediu. Fosfogipsul induce o reducere a dimensiunii rădăcinilor acestei specii, iar plantele au mai

puține oportunități de a găsi elemente nutritive necesare creşterii. S-a putut observa că la

varianta cu 20%PG, s-au obţinut cele mai mici lungimi ale rădăcinilor. Tot la varianta cu

20%PG, s-au dezvoltat şi cele mai înalte tulpini. În ciuda prezenţei fosfogipsului în sol plantulele

au reuşit să producă componentele necesare pentru creşterea lor. Acest lucru înseamnă că

plantulele s-au adaptat la compoziţia experimentală de 20%PG.S-a observat faptul că în ciuda

scăderii cantității de pigmenţi clorofilieni, plantulele rămân verzi. Plantele își continuă

activitatea metabolică în pofida semnelor de stres ai parametrilor biometrici. S-a concluzionat că

flavonoizii sunt responsabili pentru răspunsul metabolic al stresului plantelor de grâu cauzat de

fosfogips.

CONCLUZII FINALE

Studiul de faţă ne permite evaluarea impactului fosfogipsului aferent haldei de steril

lângă AMURCO, Bacău asupra mediului, din punct de vedere ecologic şi radiologic, furnizând

un plus de informaţie la cercetările efectuate până în prezent.

Analiza preliminară a datelor publice, demonstrează că relaţia dintre caracteristicile

geochimice ale fosfogipsului şi radioactivitatea solului este mult mai complexă pentru a fi

definită printr-o evoluţie simplă în timp.

Din analiza valorilor şi a distribuţiei spaţiale nu s-au observat corelaţii între măsurătorile

de radiaţii alfa şi toate celelalte măsurători, ceea ce ne permite să afirmăm că măsurătorile

deradiaţie alfa nu sunt concludente pentru acest caz.

Din analiza hărţilor de distribuţie a radioactivităţii beta şi gamma se poate observa că

maximum de intensitate se înregistrează în zona ocupată de haldă, în zonele limitrofe

înregistrându-se o scăderea valorilor.

Pentru toate măsurătorile vizând radiaţia beta şi gama s-au observat corelaţii

semnificative între măsurătorile efectuate in vivo şi in vitro. Totodată s-a observat existenţa

corelaţiilor semnificative între măsurătorile efectuate în teren şi valorile coordonatei pe înălţime

ale punctului de colectare. Practic existenţa dependenţei de înălţimea punctului de colectare a

măsurătorilor beta global, dozimetrie şi gama global teren indică o legătură puternică între

radioactivitatea locală şi existenţa depozitului de fosfogips.

Studiul realizat în laborator în ceea ce priveşte măsurătorile de radon în mediul interior şi

în condiţiile unui mediu închis, a concluzionat din perspectiva dimensiunii fractale a

comportamentului radonului, că evoluţia radonului prezintă un haos deterministic. Sunt necesare

a fi examinate în continuare măsurători suplimentare cu serii de timp mai lungi şi instrumente de

validare cum ar fi calculul exponenţial Lyupanov.

Pe platoul haldei de steril în punctele de prelevare a probelor s-au identificat un număr de

26 de specii de plante. Vegetaţia haldei de fosfogips nu este bine consolidată şi structurată.

Ponderea cea mai mare în funcţie de indicatori ecologici analitici principali este deţinută de

speciile Calamagrastis epigeios (trestioara) şi Setaria viridis (mohor). Aceste specii posedă o

capacitate ridicată de adaptare şi rezistenţă la condiţiile ecologice oferite de halda de fosfogips.

În timpul testării ecotoxicologice, s-a observat o bună creştere şi dezvoltare a plantulelor

de rapiţă şi grâu la variantele în amestec cu fosfogips. Specia de trifoi roşu a fost afectată din

punct de vedere al germinaţiei. La finalul perioadei de testare (21 zile), proba control de trifoi

roșu avea o rată de germinare mai mică de 50%. În aceste condiții această specie nu a mai fost

analizată din punct de vedere biometric şi biochimic. Testul de ecotoxicitate efectuat pe cele 3

specii de plante a demonstrat că efectul fosfogipsului asupra fiecăreia este complet diferit,

rezultat confirmat și de analiza confirmatorie exploratorie.

PERSPECTIVE

� Evaluarea bioacumulării metalelor grele la nivelul plantelor perene de pe halda de

fosfogips.

� Evaluarea bioacumulării radioactivităţii la nivelul plantelor perene de pe halda de

fosfogips.

� Realizarea harţilor de distribuţie GIS a indicilor de bioacumulare a metalelor grele

şi radioactivitate in zona haldei de fosfogips şi in zonele învecinate.

� Evaluarea poluării remanente chimice şi radioactive.

Realizări personale în cadrul temei

Elaborarea unui amplu studiu bibliografic;

Prelevarea probelor din teren și proiectarea experimentelor de laborator;

Măsurarea parametrilor stabiliţi pentru punctele de prelevare a probelor;

Măsurători biometrice: determinarea suprafeței foliare calculată cu ajutorul

programului NX7.5 dezvoltat de compania Siemens PLM Software;

Proiectarea unui test ecotoxicologic pentru fosfogips respectând ghidurile OECD

208 şi 227;

Interpretarea rezultatelor de radioactivitate aferente măsurătorilor efectuate;

Interpretarea distribuției ecologice a vegetației identificate pe halda de steril în

perioada octombrie-noiembrie 2013;

Interpretarea rezultatelor testului de ecotoxicitate;

Redactarea tezei de doctorat.

Prezentări în cadrul Conferințelor Naționale şi Internaționale:

1. Sorina Zîrnea, Iuliana Lazar, Brice U. Saha3, Gabriel Lazar, Multivariate analysis of

physico-chemical data characteristics of wastes with potential radioactive risk near

Bacau City,- poster, Moldavian Risks – from Global to Local Scale Bacău (16 – 19 Mai

2012);

2. Aristide Guillaume KamdaSilapeux, Dumitra Raducanu, Sorina Zîrnea, Stelian

Cartacuzencu, Elie Fokou, Iuliana Lazar, Specific features of Luffa Cylindrica (L.) Syn

Luffa Aegyptiaca mil growth under environmental stress conditions, International

Conference of Applied Sciences, Chemistry and Chemical Engineering (CISA), Bacău

(15-18 Mai 2013);

3. Eve Jeanne Cabo, Dumitra Raducanu, Ema Ficiu, Sorina Zîrnea, Camelia Ureche, Irina

Ifrim, Gabriel Lazar, Iulia Lazar, Aquatic environment behavior influenced by the

presence of sewage sludge, International Conference of Applied Sciences, Chemistry and

Chemical Engineering (CISA), Bacău (15-18 Mai 2013);

4. Aristide Guillaume Kamda Silapeux, Steve VoundiOlugu, Sorina Zîrnea,

BihAchuMercy, MaximillienneNyegue, Brice Saha Foudjo, Germain Kansci, Iulia Lazar,

Elie Fokou, Spectral features and antibacterial activities of The obroma Cacao husk,

International Conference of Applied Sciences, Chemistry and Chemical Engineering

(CISA), Bacău (15-18 Mai 2013);

5. Sorina Zîrnea, Aristide Guillaume Silapeux Kamda, Dumitra Raducanu, Elie Fokou,

Iulia Lazar, L'acclimatation des grains Luffacy lindrica provenant du Cameroun en

Roumanie, Le troisième colloque francophone PLUridisciplinaire sur lesMatériaux,

l’Environnement et l’Electronique (PLUMEE), Bacău (22-25 Mai 2013);

6. Eve Jeanne Cabo, Dumitra Raducanu, Ema Ficiu, Sorina Zîrnea, Irina Ifrim, Camelia

Ureche, Gabriel Lazar, Iulia Lazar, Surveillance du développement à

Ceratopteristhalictroides dans les eaux polluées par les boues d'épuration, Le troisième

colloque francophone PLUridisciplinaire sur lesMatériaux, l’Environnement et

l’Electronique (PLUMEE), Bacău (22-25 Mai 2013);

7. Dumitra Raducanu, Aristide Guillaume Silapeux Kamda, Ioana Gherman, Sorina Zîrnea,

Irina Ifrim, Elie Fokou, Daniela Nicuta, Iulia Lazar, Effect of acid rain on spinach

growth planting in different soil types, The 10th International Conference

CONSTRUCTIVE AND TECHNOLOGICAL DESIGN OPTIMIZATION IN THE

MACHINES BUILDING FIELD –OPROTEH, Bacău (23 – 25 Mai 2013);

8. Sorina Zîrnea, Cucu Marius Bogdan, Irina Ifrim, Gabriel Lazar, Iulia Lazar, The effect

of cypermethrin in soil on rapeseed plantlets at molecular level, The 10th International

Conference CONSTRUCTIVE AND TECHNOLOGICAL DESIGN OPTIMIZATION IN

THE MACHINES BUILDING FIELD –OPROTEH, Bacău (23 – 25 Mai 2013);

9. Sorina Zîrnea, Dumitra Raducanu, Aristide Guillaume SilapeuxKamda, Irina Ifrim,

Daniela Nicuta, Marius Stamate, Gabriel Lazar, Iulia Lazar, Monitoring the

phosphogypsum influence on canola and spinachgrowth, The 10th International

Conference CONSTRUCTIVE AND TECHNOLOGICAL DESIGN OPTIMIZATION IN

THE MACHINES BUILDING FIELD –OPROTEH, Bacău (23 – 25 Mai 2013);

10. Eve Jeanne Cabo, Dumitra Raducanu, Ema Faciu, Sorina Zîrnea, Irina Ifrim, Gabriel

Lazar, AdrienColy, Iuliana Lazar, Ecozone system for monitoring water quality

parameters, The 10th International Conference CONSTRUCTIVE AND

TECHNOLOGICAL DESIGN OPTIMIZATION IN THE MACHINES BUILDING FIELD

–OPROTEH, Bacău (23 – 25 Mai 2013);

11. Stelian Cartacuzencu, Sorina Zîrnea, Iulia Lazar, Gabriel Lazar, Non destructive method

for measuring the leaf surface, The 10th International Conference CONSTRUCTIVE

AND TECHNOLOGICAL DESIGN OPTIMIZATION IN THE MACHINES BUILDING

FIELD –OPROTEH, Bacău (23 – 25 Mai 2013);

12. Sorina Zîrnea, Milian Gurău, Marius Popescu, Ciprian Sandu, Ema Faciu, Iuliana Lazăr,

Ecotoxocological index associated to phospfogypsum by geostatistical analysis, The 10th

International Symposium "Ecology and Protection of Ecosystems" - EPE, Bacău (7-9

Nov. 2013)

Articole publicate sau în curs de evaluare

ISI

� Dumitra Raducanu, Ioana Stefanescu, Ifrim Irina, Sorina Zirnea, Daniela Nicuta, Viorel Rati,

Iulia Lazar, Ecotoxicological test of anaerobic stabilized sewage sludge subjectto sanitization

treatments, Environmental Engineering and Management Journal, în evaluare

� Marius Stamate, Sorina Zîrnea, Iulia Caraman, A new method for evaluation of radon

concentration within a dedicated vessel, Environmental Engineering and Management Journal, în

evaluare

Proceding ISI

� Sorina Zîrnea, I. Lazar, B. U. Saha, T. Vasilache, G. Lazar – “Cluster analysisbased of

geochemical properties of phosphogypsum dump located near Bacau City, Romania” –

ISI Procedia, Dubai 2013;

Proceding Conferință Internațională

� Sorina Zîrnea, Cucu Marius Bogdan, Stelian Cartacuzencu, Irina Ifrim, Iuliana Lazar,

Monitoring the effect of cypermethrin in soil on rapeseed growth, International

Conference on Energy Efficiency and Agricultural Engineering (EE&AE), Ruse,

Bulgaria, 2013, pg. 397-405, ISSN 1311-9974;

Referinţe bibliografice

1. Guvernul României. Strategia Naţională de Gestionare a Siturilor Contaminate – Prima

versiune. Evaluare de mediu pentru strategii/planuri/programe 2011 [cited 2014; 60]. Available from: http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/evaluare_impact_planuri/2011-12-05/2011-12-05_evaluare_impact_planuri_strategianatgestsituricontaminate2011.pdf.

2. Guvernul României. Strategia naţională si planul naţional de acţiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România. Evaluare de mediu pentru strategii/planuri/programe 2013 [cited 2014 04]; Available from: http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/08/2013-08-12_strategie_plan_actiune.pdf.

3. Guvernul României. Strategia naţională si planul naţional de acţiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România. Evaluare de mediu pentru strategii/planuri/programe 2013 [cited 2014 02]; Available from: http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/01/2013-10-29_strategie.pdf.

4. Badea, C., Contribuţii referitoare la utilizarea deşeurilor refolosibile pentru producerea unor noi tipuri de materiale de construcţii, in Facultatea de Construcţii, Departamentul de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole 2004, Universitatea „Politehnica”: Timişoara.

5. Dumitraş, D.-G., Studii mineralogice şi geochimice ale fosfogipsurilor din România şi ale unor compuşi similari ca parte a atingerii standardelor europene de protecţie a mediului, stocaj şi valorificare PNCDI, 2007. Program CEEx 79/2006, modul III.

6. Caraveţeanu, A.M., Mineralogia şi geoghimia depozitelor de fosfogips din România, in Facultatea de Geologie şi Geofizică. 2013, Universitatea din Bucureşti: Bucureşti.

7. MÁS, J.L., et al., A dosimetric model for determining the effectiveness of soil covers forphosphogypsum waste piles. Health Physics, 2001. 80(1): p. 34-40.

8. Tayibi, H., et al., Environmental impact and management of phosphogypsum. Journal of Environmental Management, 2009. 90(8): p. 2377-2386.

9. Lucas da Costa, J.P., M.P. Campos, and M.B. Nisti, Exhalation of radon phosphogypsum plates of diferent origins, in International Nuclear Atlantic Conference - INAC 2011. 2011, Instituto de Pesquisas Energéticas e Nucleares, São Paulo: Belo Horizonte,MG, Brazil.

10. Tayibi, H., et al., Radiochemical Characterization of Phosphogypsum for Engineering Use. Journal of Environmental Protection, 2011.

11. Tayibi, H., et al., Environmental impact and management of phosphogypsum. Journal of Environmental Management, 2009. 90(8): p. 2377-2386.

12. Zhang, P., Phosphogypsum Management and Utilization: A Review of Research and Industry Practices, in Technical Conferenece 2010: Tunisia.

13. Ajam, L., et al., Characterization of the Tunisian phosphogypsum and its valorization in clay bricks. Construction and Building Materials, 2009. 23(10): p. 3240-3247.

14. Wang, T., et al., A safety assessment of the new Xiangyun phosphogypsum tailings pond. Minerals Engineering, 2011. 24(10): p. 1084-1090.

15. Lloyd, G.M., Phosphogypsum: A review of the Florida Institute of Phosphate Research Programs to develop uses for phosphogypsum, F.I.O.P. RESEARCH, Editor. 1985, No. 0l-000-035: Florida.

16. CPCB, Guidelines for Management and Handling of Phosphogypsum Generated from Phosphoric Acid Plants (Draft Final), M.o.E.F. Central Pollution Control Board, Editor. 2012, March.

17. Ditchburn, R.W., Light. 1965, London, Glasgow: Blackie & Son Limited. 18. Garrido, F., et al., Evaluation of industrial by-products as soil acidity amendments:

chemical and mineralogical implications. European Journal of Soil Science, 2003. 54(2): p. 411-422.

19. HILTON, J., Phosphogypsum – management and opportunities for use: Resolving a conflict between negative externality and public good? , in Proc. No. , 587, Editor. 2006, International Fertiliser Society: Leek, UK.

20. Meriño-Gergichevich, C., et al., Al3+- Ca2+ Interaction in plants growing in acid soils: Al-phytotoxicity response to calcareous amendaments. J. soil. sci. plant nutr, 2010. 10((3)): p. 217 -243 (2010).

21. A. Luca, et al., Activity measurements of technically enhanced naturally occurring radionuclides (TENORM) in phosphogypsum. Applied Radiation and Isotopes, 2009. 67(5): p. 961–963.

22. IANCU Aurora Măruţa, et al. (2012) Mineralogical and geochemical peculiarities of phospogypsum from Turnu Măgurele (Romania).

23. Ştefănescu, I.A., Studiul posibilităţilor de valorificare a unor deşeuri rezultate din activitatea industriei chimice din judeţul Bacău, in ICA. 2012, UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” BACĂU.

24. Ioana Adriana ŞTEFĂNESCU, Raluca MOCANU, and M. DUNCIANU, Bio-solubilisation capacity of Bacillus megaterium strain of some micronutrients from the polluted soil. Cercetări Agronomice în Moldova, 2010. XLIII(2): p. 142.

25. Komnitsas, K., I. Lazar, and I.G. Petrisor, Application of a vegetative cover on phosphogypsum stacks. Minerals Engineering, 1999. 12(2): p. 175-185.

26. Lazar, I. and B.A. Sterian, Investigations on the vegetal carpet developed on Navodari phosphogypsum dump after six vegetation cycles (1998-2003). Roumanian Biotehnological Letters, 2001. 9(2): p. 1623-1630.

27. Calin M.R., et al., Radiometric ratings for phosphogypsum in industrial areas in Romania. International Journal of Environmental Technology and Management, 2013. 16(3): p. 223-233.

28. Komnitsas K., et al., Risk assessment and proposed remedial actions in coastal tailings disposal sites in Romania. Minerals Engineering, 1998. 11(12): p. 1179-1190.

29. Hallett C., Cambridge M., and K. K., Selection of remedial actions in tailings disposal sites based on risk assessment studies. Two case studies. Process Metallurgy, 1999. 9(C): p. 655-664.

30. Rafael Perez-Lopez, Antonio M. Alvarez-Valero, and J.M. Nieto, Changes in mobility of toxic elements during the production of phosphoric acid in the fertilizer industry of Huelva (SW Spain) and environmental impact of phosphogypsum wastes. Journal of Hazardous Materials, 2007. 148 p. 745–750.

31. S. S. Bhadauria and R.B. Thakare, Utilisation of phosphogypsum in cement mortar and concrete, in 31st Conference on OUR WORLD IN CONCRETE & STRUCTURES, S.C. Institute, Editor. 2006: Singapore.

32. Hotea, L. Amurco SRL Bacău în sprijinul producătorilor agricoli. 2009 [cited 2014 02]; Available from: http://www.amurco.ro/documente/sfaturi_pentru_agricultori.pdf.

33. E.A. Abdel-Aal, et al., Increasing the filtration rate of phospho-gypsum using surfactant. Hydrometallurgy, 2006. 85: p. 53–58.

34. Zhang, D., et al., Utilization of waste phosphogypsum to prepare hydroxyapatite nanoparticles and its application towards removal of fluoride from aqueous solution. Journal of Hazardous Materials. 241-242(0): p. 418-426.

35. Tayibi H., RadiochemicalCharacterization of Phosphogypsum for Engineering Use. Journal of Environmental Protection, 2011. 2: p. 168-174.

36. Forests, M.o.E., Guidelines for Management and Handling of Phosphogypsum Generated from Phosphoric Acid Plants C.P.C. Board, Editor. 2012: Delhy.

37. IAEA, Radiation protection and management of NORM residues in the phosphate industry, in Marketing and Sales Unit, S.R. SERIES, Editor. 2013, International Atomic Energy Agency: Vienna. p. 308.

38. Zhang, P., Phosphogypsum Management and Utilization: A Review of Research and Industry Practices, in 23 AFA Int. 'I Technical Conference & Exhibition, A.F. Association, Editor. 2010, Florida Institute of Phosphate Research: Ramada Plaza Tunis Hotel, Tunisia.

39. Deshpande, P.S., The determination of appropriate phosphogypsum:class c fly ash:portland type ii cement compositions for use in marine applications, in Department of Civil and Environmental Engineering. 2003, Swami Ramanand Teerth Marathwada University: Nanded.

40. Wissa, A.E.Z. Phosphogypsum Disposal and The Environment [cited 2013 14.04]; Available from: http://www.fipr.state.fl.us/pondwatercd/phosphogypsum_disposal.htm.

41. Papastefanou, C., et al., The application of phosphogypsum in agriculture and the radiological impact. Journal of Environmental Radioactivity, 2006. 89(2): p. 188-198.

42. Mohammad A. Aliedeh and N.A. Jarrah, Application of full factorial design to optimize phosphogypsum beneficiation process (P2O5 Reduction) by using sulfuric and nitric acid solutions in Sixth Jordanian International Chemical Engineering Conference. 2012: Amman, Jordan.

43. FIPR, I. Phosphogypsum and the EPA Ban. 2010 [cited 2014 02]; Available from: http://www1.fipr.state.fl.us/PhosphatePrimer/0/684AE64864D115FE85256F88007AC781.

44. Duenas, C., M.C. Fernandez, and M. Perez, Radiological impacts of natural radioactivity from phosphogypsum piles in Huelva (Spain). Radiation Measurements. 45(2): p. 242-246.

45. Aguado, J.L., et al., Ra and U isotopes determination in phosphogypsum leachates by alpha-particle spectrometry, in Radioactivity in the Environment. 2005, Elsevier. p. 160-165.

46. Botezatu, E., Impactul radiologic al depozitelor de fosfogips, in Protecţia în expunerea profesională la radiaţii ionizante. 2010: Bucuresti.

47. J.E. Rechcigl, et al., Impact of high rates of phosphogypsum on radon emissions and on radioactivity and heavy metals in soils, groundwater, and Bahiagrass forage. 1998(92-05-038): p. 310.

48. FIPR Institute. Phosphate Primer. 2010 15.04.2013]; Available from: http://www1.fipr.state.fl.us/PhosphatePrimer/0/E5D15C19BBC6697C85256F800074C32A.

49. USEPA, Review of the Office of Radiation and Indoor Air Draft Document on Diffuse Naturally Occurring Radioactive Material (NORM): Waste Characterization and Preliminary Risk Assessment, in Rep. EPA-SAB-RAC-94-013,. 1994, UNITED STATES ENVIRONMENTAL PROTECTION AGENCY: Washington, DC,.

50. European, C., Radiation protection 112. Radiological protection principles concerning the natural radioactivity of building materials, N.S.a.C.P. Environment, Editor. 1999: Stuk, Finland.

51. Luca A., et al., Activity measurements of technically enhanced naturally occurring radionuclides (TENORM) in phosphogypsum. Applied Radiation and Isotopes, 2009. 67(5): p. 961-963.

52. Mas J.L. , et al., An assay on the effect of preliminary restoration tasks applied to a large TENORM wastes disposal in the south-west of Spain. Science of the Total Environment 2006. 364: p. 55–66.

53. Dueñas C , et al., Exhalation of (222)Rn from phosphogypsum piles located at the Southwest of Spain. Journal of Environmental Radioactivity, 2007. 95: p. 63-74.

54. Lysandrou, M., A. Charalambides, and I. Pashalidis, Radon emanation from phosphogypsum and related mineral samples in Cyprus. Elsevier. Radiation Measurements, 2007. 42(9): p. 1583-1585.

55. Jang, M., C.-S. Kang, and J. Hyun Moon, Estimation of 222Rn release from the phosphogypsum board used in housing panels. Journal of Environmental Radioactivity, 2005. 80(2): p. 153-160.

56. CNCAN, NSR-01 Norme fundamentale de securitate radiologica. 2000. 57. Martínez-Sanchez, M., et al. (2012) Methodology for the ecotoxicological evaluation of

areas polluted by phosphogypsum wastes. EGU General Assembly 2014, 13567. 58. Al-Karaki, G.N. and M. Al-Omoush, Wheat response to phosphogypsum and mycorrhizal

fungi in alkaline soil. Journal of plant nutrition, 2002. 25(4): p. 873–883. 59. F.S. Watanabe and S.R. Olsen., Test of an ascorbic acid method for determining

phosphorus in water and NaHCO3, extracts from soil. . Soil Science Society of America Proceeding, 1965. 29: p. 677-678.

60. Broers, J.W., F.E.T. Hoefnagels, and H.L. Roskamp, Life Cycle Assessment of a Road Embankment in Phosphogypsum: Preliminary Results. Studies In Environmental Science, 1994. 60: p. 539-542.

61. Catarina R., M., et al., Toxicity screening of soils from different mine areas—A contribution to track the sensitivity and variability of Arthrobacter globiformis assay. Journal of Hazardous Materials, 2014. 274(331–341).

62. Haridasan, P.P., et al., Dissolution characteristics of 226Ra from phosphogypsum. Journal of Environmental Radioactivity, 2002. 62(3): p. 287-294.

63. Azouazi, M., et al., Natural radioactivity in phosphates, phosphogypsum and natural waters in Morocco. Journal of Environmental Radioactivity, 2001. 54(2): p. 231-242.

64. Burnett, W.C. and A.W. Elzerman, Nuclide migration and the environmental radiochemistry of Florida phosphogypsum. Journal of Environmental Radioactivity, 2001. 54(1): p. 27-51.

65. Perez-Lopez, R., et al., Dynamics of contaminants in phosphogypsum of the fertilizer industry of Huelva (SW Spain): From phosphate rock ore to the environment. Applied Geochemistry, 2010. 25(5): p. 705-715.

66. Mostary, S., TRACE METALS LEACHABILITY CHARACTERIZATION OF PHOSPHOGYPSUM in Environmental Engineering. 2011, ME from University of Florida: Florida.

67. Reijnders, L., Cleaner phosphogypsum, coal combustion ashes and waste incineration ashes for application in buildingmaterials: A review. Buildingand Environment, 2007. 42: p. 1036–1042.

68. Kovler, K., The problems of utilizing industrial by-products contaminated with natural radionuclides in construction, in PRO 40: Proc. International RILEM Conference on the Use of Recycled Materials in Buildings and Structures. 2004, RILEM Publications S.A.R.L.: Barcelona, Spain. p. 899-907.

69. Lassaad, A., et al., Phosphogypsum utilization in fired bricks and Radioactivity Assessment, in 26th AFA International Fertilizer Technology Conference & Exhibition, A.F. Association, Editor. 2013: Rdes Medina Tunisia.

70. Türkel, S. and E. Aksin, A comparative study on the use of fly ash and phosphogypsum in the brick production. Indian Academy of Sciences, 2012. 37, Part 5: p. 595–607.

71. Kovler, K. and M. Somin, Producing environment-conscious building materials from contaminated phosphogypsum, Kashino N. and O. y., Editors. 2004, PRO 41: International RILEM Symposium on Environment-Conscious Materials and Systems for Sustainable Development.

72. Olmez H. and Y.V. T., Infrared study on the refinement of phosphogypsum for cements. Cement and Concrete Research, 1988. 18(3): p. 449-454.

73. Olmez H. and E. E., The effects of phosphogypsum on the setting and mechanical properties of Portland cement and trass cement. Cement and Concrete Research, 1989. 19(3): p. 377-384.

74. Manjit Singh, Mridul Garg, and S.S. Rehsi, Purifying phosphogypsum for cement manufacture. Construction and Building Materials, 1993. 7(1): p. 3-7.

75. Manjit, S., Treating waste phosphogypsum for cement and plaster manufacture. Cement and Concrete Research, 2002. 32(7): p. 1033-1038.

76. Manjit Singh, et al., An improved process for the purification of phosphogypsum. Construction and Building Materials, 1996. 10(8): p. 597-600.

77. Manjit Singh and M. Garg, Making of anhydrite cement from waste gypsum. Cement and Concrete Research, 2000. 30(4): p. 571-577.

78. Manjit Singh and Mridul Garg, Study on anhydrite plaster from waste phosphogypsum for use in polymerised flooring composition. Construction and Building Materials, 2005. 19(1): p. 25-29.

79. Sunil, K., Fly ash-lime-phosphogypsum hollow blocks for walls and partitions. Building and Environment, 2003. 38(2): p. 291-295.

80. Kacimi, L., et al., Reduction of clinkerization temperature by using phosphogypsum. Journal of Hazardous Materials, 2006. 137(1): p. 129-137.

81. Shen, W., M. Zhou, and Q. Zhao, Study on lime-fly ash-phosphogypsum binder. Construction and Building Materials, 2007. 21(7): p. 1480-1485.

82. Taher, M.A., Influence of thermally treated phosphogypsum on the properties of Portland slag cement. Resources, Conservation and Recycling, 2007. 52(1): p. 28-38.

83. Mun, K.J., et al., Basic properties of non-sintering cement using phosphogypsum and waste lime as activator. Construction and Building Materials, 2007. 21(6): p. 1342-1350.

84. Min, Y., Q. Jueshi, and P. Ying, Activation of fly ash-lime systems using calcined phosphogypsum. Construction and Building Materials, 2008. 22(5): p. 1004-1008.

85. Campbell, C.G., et al., Transport of Cd, Cu and Pb in an acid soil amended with phosphogypsum, sugar foam and phosphoric rock. Applied Geochemistry, 2006. 21(6): p. 1030-1043.

86. Nivea Maria Piccolomini Dias, et al., Radiological impact of phosphogypsum surface application in a no‑till system in Southern Brazil. Pesq. agropec. bras., Brasília, 2010. 45(12): p. 1456-1464.

87. EL-Mrabet, R., et al.,, Phosphogypsum amendment effect on radionuclide content in drainage water and marsh soils from southwestern Spain. J. Environ. Qual., 2003. 32 p. 1262–1268.

88. Enamorando, S., et al., Transfer of Cd, Pb, Ra and U from phosphogypsum amended soils to tomato plants. Water Air Soil Pollut. , 2009. 203 p. 65–67.

89. Jacomino, V.M.F., et al. Radiochemical characterization of phosphogypsum for its use in agriculture in Cerrado, Brazil in Naturally Occurring Radioactive Material (NORM VI), (Proc. Int. Symp. Marakesh 2010). 2011. IAEA, Vienna.

90. Mariscal-Sancho, I., R. Espejo, and F. Peregrina, Potentially toxic effects of phosphogypsum on palexerults in western Spain. . Soil Sci. Soc. Am. J. , 2009. 73: p. 146 - 153.

91. TM CIOROIANU, F.B., D.FILIP, Gh. FUJP. ENVIRONMENTAL CONSIDERATIONS ON URANIUM AND RADIUM FROM PHOSPHATE FERTILIZERS. 2001 [cited 2012 20.09]; Available from: http://www.iaea.org/inis/collection/NCLCollectionStore/_Public/32/051/32051590.pdf.

92. Botezatu, E. and O. Iacob. Radiological Impact of TENORM on the Environment in Romania. [cited 2012 20.06]; Available from: http://pintassilgo2.ipen.br/biblioteca/cd/irpa/2004/files/6b1.pdf.

93. Petrisor, I.G., et al., Vegetative cover for phosphogypsum dumps: a romanian field study, in International Containment & Remediation Technology Conference and Exhibition 2001. 2001: Orlando, Florida.

94. Lazar I. and S.B. A., Investigations on the vegetal carpet developed on Navodari phosphogypsum dump after six vegetation cycles (1998-2003). Roumanian Biotehnological Letters, 2001. 9(2): p. 1623-1630.

95. Onisie, T., Agrotehnica. 2002, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi de Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Facultatea de Agricultură: Iasi.

96. D. Georgescu, et al. Sources of TENORM — inventory of phosphate fertilizer and Aluminium industry. in Naturally occurring radioactive materials (NORM IV). 2004. Szczyrk, Poland.

97. E. Botezatu , O.I. Radiological Impact of TENORM on the Environment in Romania. [cited 2012 20.06]; Available from: http://pintassilgo2.ipen.br/biblioteca/cd/irpa/2004/files/6b1.pdf.

98. Botezatu E., Pantelica A., and C.M. R., Radiological characterization of stocked phosphogypsum from former phosphate fertilizers factories (Romania), in 4th EAN-NORM Workshop. 2011: Hasselt, Belgium.

99. EPA, IDENTIFICATION AND LISTING OF HAZARDOUS WASTE - in PART 261-IDENTIFICATION AND LISTING OF HAZARDOUS WASTE, E.P. Agency, Editor. 2012.

100. India, G.o., Use of Phosphogypsum in Building & Construction Materials & in Agriculture, in 01, A.E.R. Board, Editor. 2009: Mumbai.

101. Decizia Comisiei Europene (3 mai 2000) de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei Liste de deşeuri în temeiul art.1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile şi cu art. 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase. 2000.

102. Cichy, B., et al., A prospective study of inorganic waste from polish chemical industry. Czaspopismo techniczne (Tehnical transactions), 2011. 108(8).

103. Regimul deşeurilor, G. Romaniei, Editor. 2011. 104. AMURCO, Documentaţie tehnică. 2013: Bacău. 105. ANPM, Planul de Analiza si Acoperirea Riscurilor de pe teritoriul judeţului Bacău,

ANEXA la Hotărârea nr. 29 din 22.06.2011. 2012: Bacău. 106. AMURCO, Studiu de caracterizarea fosfogipsului de pe platforma SC SOFERT SA Bacău.

Documentaţie Tehnică, 2007. 107. Bacău, C.J., Planul de analizăşi acoperirea riscurilor de pe teritoriul Judeţului Bacău, in

Hotararea 92 din 22.06.2011. 2011: Bacău. 108. ISPE, Studiu de fezabilitate - Reabilitare sit poluat istoric Halda de Fosfogips SOFERT

Bacău. 2011, Institutul de Studii şi Proiectari Energetice SA: Bacău. 109. Bacău, C.J., Planul de analiză şi acoperirea riscurilor de pe teritoriul Judeţului Bacău, in

Hotararea 92 din 22.06.2011. 2011: Bacău. 110. Lynda Thorn and C. Dumitrescu, Întãrirea capacitãtii institutionale pentru implementare

si punerea în aplicare a directivelor SEA si de Raportare. Obiectivele nationale si regionale de mediu pentru perioada 2007 - 2012. 2007, Bucuresti: Speed Promotion.

111. ARPM, Raport privind starea mediului in judeţul Bacău pentru anul 2007. Cap 5 Solul, Cap 10 Radioactivitate. 2007, Agentia Regionala de Protectia Mediului.

112. Guşă, D.N., Raport de mediu la planul urbanistic general a municipiului Bacău, in HCL_Nr. 84 din 13.04.2012.10.B. 2009, Primăria Bacău: Bacău.

113. ARPM, Raport privind starea mediului in judeţul Bacău pentru anul 2008. Cap 5 Solul, Cap 9 Radioactivitate. 2008: Bacau.

114. ARPM, Raport privind starea mediului in judeţul Bacău pentru anul 2009. Cap 5 Solul, Cap 9 Radioactivitate. 2009: Bacau.

115. ARPM, Documentatie tehnica - Situatia activitatii beta globala pentru halda de fosfogips AMURCO pe anii 2007-2011. 2012, Agentia Regionala de Protectie a Mediului: Bacau.

116. AMURCO, Documentatie tehnica - Studiu de caracterizare a fosfogipsului de pe Platforma Sofert S.A. 2007, in Bacău. 2012, S.C. AMURCO S.A.: Bacau.

117. European, P., Propunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante (COM/2012/0242 final - 2011/0254 (NLE)), Comisia pentru mediu, et al., Editors. 2009-2014.

118. Luncan, I. Analiza chimica a apei. 2010 [cited 2012 9.10]; Available from: http://www.scribd.com/doc/36846644/Analiza-Chimica-a-Apelor.

119. Alex, A. Poluarea mediului. 2011 [cited 2012 10.10]; Available from: http://www.scribd.com/doc/47587932/Poluarea-Mediului.

120. BERTHOLD, T. LB 123 D-H10 Dose Rate Monitor. 2014 [cited 2014 10.01]; Available from: https://www.berthold.com/en/rp/lb-123-d-h10-dose-rate-monitor.

121. EXATEL. Analizor multicanal portabil AMP-07. 2008 [cited 2014 10.01]; Available from: http://www.exatel.ro/analizor-portabil-amp07.php.

122. GT-Analytic. Radon measuring instruments - Radim 3A. 2013 [cited 2014 10.01]; Available from: http://www.gt-analytic.at/downloads_en/Radim3A%20technical%20description.pdf.

123. Soppera, N. Java-based Nuclear Data Information System. 2014 [cited 2014; Available from: http://www.oecd-nea.org/janis/.

124. Laboratorul, B. Determinarea activităţii absolute a unei surse de radiaţii prin metoda unghiului solid cunoscut. 2009 [cited 2014; Available from: http://www.physics.pub.ro/Referate/BN031A/Determinarea_ACTIVITATII_ABSOLUTE_a_unei_surse_prin_metoda_unghiului_solid_(2009).pdf.

125. Cuculeanu, V. and A. Lupu, Fractal dimensions of the outdoor radon isotopes time series. Environment International, 1996. 22(1): p. S171-S179.

126. OECD208, OECD guidelines for the testing of chemicals, in Terrestrial Plant Test: Seedling Emergence and Seedling Growth Test. 2006.

127. OECD227, OECD Guidelines for the Testing of Chemicals, in Terrestrial Plant Test: Vegetative Vigour Test 2006.

128. Software, G. 50% of what? How exactly are IC50 and EC50 defined? 2014 [cited 2014 10.02]; Available from: http://www.graphpad.com/support/faqid/1356/.

129. Procter&Gamble. Science in the box - EC50/LC50. 2014; Available from: http://www.scienceinthebox.com/ec50-lc50-median-effective-concentration-and-lethal-concentration.

130. Wikipedia. Agonist. 2014 [cited 2014 10.02]; Available from: http://en.wikipedia.org/wiki/Agonist.

131. AndreiŞtirbu, Particularităţile fiziologo-biochimice ale creşterii şi productivităţii soiurilor de struguri pentru masă în dependenţă de combinaţiile altoi-portaltoi, in Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor 2012, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova: Chişinău.

132. Lichtenthaler H.K. and C. Buschmann, Chlorophylls and Carotenoids: Measurement and Characterization by UV-VIS Spectroscopy. Current Protocols in Food Analytical Chemistry, 2001. F4.3.1-F4.3.8.

133. Lichtenthaler, H.K., Chlorophylls and carotenoids: Pigments of the photosynthetic biomembranes. Methods in Enzymology, 1987. 148: p. 350-382.

134. Witham F.H., Blaydes B.F., and D. R.M., Experiments in plantphysiology. Van Nostrand Reinhold, 1971: p. 167-200.

135. Michael KRASNUK, Francis H. WITHAM, and J.R. TEGLEY, Cytokinins extracted from Pinto Bean fruit. Plant Physiology, 1971. 48: p. 320-324.

136. Brix, H. (2009) Protokol plants chlorophyll a, b, carotenoids in ethanol. Chlorophylls and carotenoids in plant material.

137. Aghajanzadeh, F.P.T. and L.J.D. Kok, Ecophysiology of Plants in Experimental manual: Sulfur Metabolism and Stress. 2013.

138. Miazek Krystian and L. Stanislaw, Chlorophyll extraction from leaves, needles and microalgae: A kinetic approach Int J Agric & Biol Eng 2013. 6(2): p. 107.

139. Luís Ângelo, et al., Antioxidant activity of extracts of Portuguese shrubs: Pterospartum tridentatum, Cytisus scoparius and Erica spp. . Journal of Medicinal Plants Research, 2009. 3(11): p. 886-893.

140. Mohammad Ali Ebrahimzadeh, Fereshteh Pourmorad, and A.R. Bekhradnia, Iron chelating activity, phenol and flavonoid content of some medicinal plants from Iran. African Journal of Biotechnology, 2008. 7(18): p. 3188-3192.

141. Armstrong, M., Basic linear geostatistics. 1998: Springer. 142. Atkinson, P.M. and C.D. Lloyd, Mapping Precipitation in Switzerland with Ordinary and

Indicator Kriging. Journal of Geographic Information and Decision Analysis, 1998. 2(2): p. 65-76.

143. Atkinson, P.M. and N.J. Tate, Techniques for the analysis of spatial data, in Advances in Remote Sensing and GIS Analysis, P.M. Atkinson and N.J. Tate, Editors. 1999, Wiley.

144. Webster, R. and M. Oliver, Geostatistics for Environmental Scientists. 2007: John Willey and Son.

145. Cărbureanu, M. (2010) A factor analysis method applied in development field. Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” Seria Economie, Nr. 1.

146. Statistics, I.S., IBM SPSS Statistics Base 21. 2012. 147. Brett Williams, Ted Brown, and A. Onsman, Exploratory factor analysis: A five-step guide

for novices. Australasian Journal of Paramedicine, 2012. 8(3). 148. Cristina Verza, Nicoleta Mocanu, and P. Alecu, Direcţii şi perspective ale cercetării şi

practicii psihologice în context organizaţional, M.A. Interne, Editor. 2013: Bucureşti. 149. Türel, Y.K., An interactive whiteboard student survey: Development, validity and

reliability. Computers & Education, 2011. 57: p. 2441–2450. 150. Zurena Rena Shahril, Mohd Salehuddin Mohd Zahari, and I.R. Othman, Responsiveness of

Smart Card in Restaurants: Factor analysis approach Procedia - Social and Behavioral Sciences, 2013. 105: p. 745 – 754.

151. Daniela-Maria Andrei and A.-M. Guran, Analiza a trei instrumente de evaluare a utilizabilităţii, a satisfacţiei şi a experienţei utilizatorului în context românesc Revista Română de Interacţiune Om-Calculator, 2010. 3(2): p. 97-124

152. Helen M. Skerman, Patsy M. Yates, and D. Battistutta, Identification of Cancer-Related Symptom Clusters: An Empirical Comparison of Exploratory Factor Analysis Methods. Journal of Pain and Symptom Management, 2012. 44(1): p. 10-22.

153. Samprit Chatterjeea and I. Olkinc, Nonparametric estimation for quadratic regression. Statistics & Probability Letters 2006 76 p. 1156–1163.

154. Gheorghe, D. Regresia neliniara. 2012 [cited 2013 28.12]; Available from: http://www.scribd.com/doc/94086954/Regresia-neliniara-1.

155. Johny Neamţu and P.G. Anoaica, eds. Aplicaţii ale radiaţiilorelectromagnetice în domeniul medical. ed. E.M. Universitară. 2006: Craiova.

156. Champery, D.C., Fourier Transforms and their physical applications. Academic Press, 1973: p. New York.

157. Biochrom. Biochrom Libra S22 UV/Vis Spectrophotometer. 2014; Available from: http://www.biochrom.co.uk/product/48/biochrom-libra-s22-uv-vis-spectrophotometer.html.

158. Higuchi, T., Approach to an irregular time series on the basis of the fractal theory. Physica D., 1988. 31: p. 277-83.

159. Cuculeanu, V., et al., Dynamics, deterministic nature and correlations of outdoor 222Rn and 220Rn progeny concentrations measured at Bacău, Romania. Journal of Environmental Radioactivity, 2011. 102(7): p. 703-712.

160. Bartha, C., Studiu comparativ al manifestărilor fiziologice şi moleculare ale halotoleranţei la diferite varietăţi intraspecifice de Lactuca sativa L., in Facultatea de Biologie şi Geologie. 2012, Universitatea „Babes-Bolyai”: Cluj-Napoca.

161. Mehdi Aghighi Shahverdikandi, et al., The study of germination index of canola cultivars for drought resistance. International journal of Agronomy and Plant Production, 2011. 2(3): p. 89-95.

162. MARLI A. RANAL and D.G.D. SANTANA, Germination measurements. How and why to measure the germination process?, in Revista Brasil. Bot 2006. p. 1-11.

163. Huang, X., et al., Photoinduced toxicity of PAHs to the foliar regions of Brassica napus (canola) and Cucumbis sativus (cucumber) in simulated solar radiation. Ecotoxicol Environ Saf., 1996. 35(2): p. 190-7.

164. Paolo, B., et al., Effect of salinity and priming on seedling growth in rapeseed (Brassica napus var oleifera Del.). Acta Scientiarum. Agronomy, 2013. 35(4).