Upload
others
View
66
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
Locotenent colonel Gheorghe NIȘULESCU
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: „CONSIDERAŢII PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMULUI DE
COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC, DE NAVIGAŢIE AERIANĂ ŞI
IDENTIFICARE AL UNEI BAZE AERIENE PENTRU EXECUTAREA
MISIUNILOR ÎN MEDIUL NAŢIONAL ŞI/SAU MULTINAŢIONAL“
Conducător de doctorat Colonel (r) prof. univ. dr.
Gheorghe BOARU
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de Doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii
- Bucureşti, 2015 –
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 2 din 28
INTRODUCERE ................................................................................................ 7
CAPITOLUL 1
LOCUL, ROLUL ȘI MISIUNILE BAZEI AERIENE ÎN CONTEXTUL
MODERNIZĂRII FORȚELOR AERIENE ALE ROMÂNIEI ........................ 13
1.1. Locul şi rolul bazei aeriene în cadrul Statului Major al Forţelor Aeriene
.......................................................................................................................13
1.2. Structura organizatorică a unei baze aeriene ..........,............................. 15
1.3. Misiunile şi principiile de întrebuinţare în luptă a bazei aeriene ....... 22
1.3.1. Principiile de întrebuinţare în luptă a bazei aeriene................ 22
1.3.2. Tipuri de acțiuni aeriene ............................................................ 25
1.4. Sistemul de comandă şi control al bazei aeriene .................................. 30
1.4.1. Aspecte generale privind comanda şi controlul...................... ... 30
1.4.2. Sistemul de comandă şi control al bazei aeriene .........................34
1.4.3. Integrarea sistemului de conducere al bazei aeriene în cadrul
Sistemului de Comandă și Control Aerian Național ............................. 38
CAPITOLUL 2
ASPECTE EVOLUTIVE ALE STRUCTURILOR ȘI SISTEMELOR TEHNICE
DE ASIGURARE A ZBORURILOR AVIAŢIEI MILITARE ŞI CIVILE ...... 45
2.1. Apariţia şi evoluţia comunicaţiilor aeronautice şi a sistemelor tehnice de
aerodrom .......................................................................................................45
2.2. Dezvoltarea şi întrebuinţarea sistemelor tehnice de aerodrom pentru
realizarea legăturilor aviaţiei, după cel de-al doilea război mondial ........... 54
2.3. Organisme interne şi internaţionale cu responsabilităţi în managementul
spaţiului aerian .............................................................................................70
2.3.1. Scurt istoric al reglementărilor aeronautice ................................. 70
2.3.2. Organisme internaţionale cu responsabilităţi în gestionarea
spaţiului aerian ...................................................................................... 72
2.3.3. Organisme interne cu responsabilităţi în managementul spaţiului
aerian ..................................................................................................... 77
2.4. Infrastructura de aerodrom ................................................................... 84
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 3 din 28
2.4.1. Evoluţii în dezvoltarea infrastructurii de aerodrom .................... 84
2.4.2. Elemente definitorii privind infrastructura de aerodrom ............. 87
CAPITOLUL 3
CERINŢE OPERAŢIONALE, TEHNICE ȘI DE SECURITATE, PENTRU
REALIZAREA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC, DE
NAVIGAŢIE AERIANĂ ŞI IDENTIFICARE AL BAZEI AERIENE ............ 98
3.1. Cerinţe operaţionale impuse sistemului de comunicaţii şi informatic, de
navigaţie aeriană și identificare al bazei aeriene ......................................... 98
3.1.1. Cerinţe operaţionale şi obiective specifice de realizat pentru
Forţele Aeriene ale Armatei Române în etapa actuală ................,......... 98
3.1.2. Cerinţe operaţionale pentru sistemul de comunicaţii şi informatic,
de navigaţie aeriană şi identificare al bazei aeriene .............................100
3.2. Consideraţii privind cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
echipamentele de comunicaţii, informatice şi sistemele terestre de navigație
aeriană ale bazei aeriene ............................................................................ 103
3.2.1. Cerinţe tehnice pentru mijloacele de comunicații și informatice
.............................................................................................................. 103
3.2.2. Cerințe tehnice pentru echipamentele de comunicații aeronautice și
sistemele de navigaţie aeriană ............................................................. 107
3.3. Măsuri pentru asigurarea stabilităţii şi protecţiei sistemului de
comunicaţii şi informatic în acţiunile militare moderne .......................... 110
3.4. Securitatea sistemului de comunicaţii şi informatic al bazei
aeriene...................................................................................................... 115
3.4.1. Securitatea fizică a componentelor sistemului .......................... 115
3.4.2. Securitatea informaţiilor/INFOSEC stocate, procesate sau
transmise prin canalele de comunicaţii ............................................... 117
3.4.3. Securitatea împotriva cercetării radio şi radioreleu ................... 123
3.4.4. Securitatea personalului, procedurilor şi documentelor ............ 124
CAPITOLUL 4
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 4 din 28
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR PE LINIA
COMUNICAŢIILOR PENTRU EXECUTAREA ZBORULUI....................125
4.1. Responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi executarea
misiunilor de zbor în cadrul bazei aeriene.................................................. 125
4.2. Structuri de comunicaţii şi atribuţiile personalului ............................ 132
4.2.1. Structuri de conducere .............................................................. 133
4.2.2. Structuri de execuţie ................................................................. 136
4.2.3. Persoane cu funcţii de execuţie ................................................ 138
4.3. Asigurarea sprijinului de comunicaţii a misiunilor de zbor ...............144
4.3.1. Conducerea sprijinului de comunicații, informatic și de navigație
aeriană pentru îndeplinirea misiunilor de zbor .................................... 146
4.3.2. Realizarea sprijinului de comunicații pentru îndeplinirea
misiunilor de zbor ................................................................................ 148
4.3.3. Mijloace tehnice de sprijin a misiunilor de zbor ........................151
CAPITOLUL 5
ARHITECTURA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC, DE
NAVIGAŢIE AERIANĂ ŞI IDENTIFICARE AL BAZEI AERIENE .......... 156
5.1. Rolul, locul şi importanţa sistemului de comunicaţii şi informatic, în
cadrul sistemului de conducere al bazei aeriene ....................................... 158
5.2. Factorii care influenţează sistemul de comunicaţii şi informatic, de
navigaţie aeriană şi identificare …….............…………………........….... 161
5.3. Fluxul informaţional şi nevoile de legătură pentru exercitarea comenzii
şi controlului structurilor bazei aeriene ..................................................... 163
5.4. Subsistemul de comunicaţii ................................................................ 166
5.5. Subsistemul terestru de navigaţie aeriană şi identificare .................... 186
5.5.1. Sisteme (mijloace) de radionavigaţie aeriană ............................ 186
5.5.2. Destinaţia, compunerea şi funcţiile subsistemului..................... 189
5.5.3. Conceptul de identificare în câmpul de luptă ............................ 208
5.5.4. Sisteme de identificare amic-inamic ......................................... 210
5.6. Subsistemul informatic …………………….....…............................. 215
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 5 din 28
5.6.1. Reţeaua INTRAMAN ............................................................... 216
5.6.2. Reţeaua INTERNET ................................................................. 219
5.6.3. Reţeaua operaţională de comandă şi control din cadrul Sistemului
de Comandă şi Control Aerian Naţional (SCCAN)............................. 221
5.7. Elemente de logistică şi mentenanţă pentru comunicaţii şi
informatică.................................................................................................. 225
5.8.Subsistemul de management ............................................................... 226
5.9. Rezerva de comunicaţii şi informatică ….......………....................... 227
CAPITOLUL 6
PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ȘI REALIZAREA SPRIJINULUI DE
COMUNICAȚII ȘI INFORMATIC ÎN ACȚIUNILE BAZEI AERIENE ..... 231
6.1. Planificarea sistemului de comunicații și informatic, de navigație aeriană
și identificare al bazei aeriene ....................................................... 231
6.2. Organizarea sprijinului de comunicații și informatic ........................ 242
6.3. Realizarea și menținerea în funcțiune a sistemului de comunicații și
informatic de navigație aeriană și identificare al bazei aeriene ................. 255
6.4. Considerații privind realizarea sistemului de comunicații și informatic
pentru entități dislocabile destinate NATO/UE ......................................... 259
6.4.1. Principii de realizare a sistemului de comunicații și informatic
pentru entități dislocabile ................................................................... 264
6.4.2. Planificarea sprijinului de comunicații și informatic al
detașamentului care execută misiuni în teatrul de operații .................. 269
6.4.3. Aspecte privind activitățile desfășurate în perioada premergătoare
dislocării și pe timpul deplasării în teatrul de operații ........................ 271
6.4.4. Tipuri de legături și servicii realizate teatrul de operații ........... 274
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ...................................................................... 279
GLOSAR CU ACRONIME ........................................................................... 285
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ 294
LISTA ANEXELOR ...................................................................................... 304
ANEXE .......................................................................................................... 306
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 6 din 28
CUPRINSUL REZUMATULUI
Introducere .........................................................................................................
Capitolul 1 Locul, rolul și misiunile bazei aeriene în contextul modernizării
forțelor aeriene ale României....................................................... 7
Capitolul 2 Aspecte evolutive ale structurilor și sistemelor tehnice de asigurare
a zborurilor aviaţiei militare şi civile .......................................... 8
Capitolul 3 Cerinţe operaţionale, tehnice și de securitate, pentru realizarea
sistemului de comunicaţii şi informatic, de navigaţie aeriană şi
identificare al bazei aeriene ......................................................... 9
Capitolul 4 Organizarea şi desfăşurarea activităţilor pe linia comunicaţiilor
pentru executarea zborului........................................................ 13
Capitolul 5 Arhitectura sistemului de comunicaţii şi informatic, de navigaţie
aeriană şi identificare al bazei aeriene …………..………............15
Capitolul 6 Planificarea, organizarea și realizarea sprijinului de comunicații și
informatic în acțiunile bazei aeriene ….…………………...........16
Concluzii și propuneri .....................................................................................19
Bibliografie selectivă ......................................................................................21
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 7 din 28
INTRODUCERE
Motivația care a stat la baza acestei lucrări a pornit de la necesitatea
aprofundării, înţelegerii şi explicării rolului semnificativ şi importanţei pe care le
au comunicaţiile aeronautice şi sistemele terestre de navigaţie aeriană în
conducerea şi dirijarea aeronavelor în condiţii de securitate ştiut fiind faptul că
sistemul de comunicații și informatic constituie un factor esenţial pentru
planificarea şi desfăşurarea acţiunilor unei baze aeriene.
Conceptul menţionat în titlul tezei este după părerea noastră încă insuficient
explorat în ştiinţa militară românească, astfel că, în cuprinsul lucrării am pus un
accent deosebit pe studierea, aprofundarea și îmbogăţirea problematicii specifice
procesului de planificare, organizare şi realizare a activităţilor pentru
managementul sistemului de comunicaţii și informatic, sistemelor terestre de
navigaţie aeriană şi identificare din cadrul unei baze aeriene. De asemenea,
înţelegerea necesităţii descifrării, cu instrumentele modernităţii, a evoluţiei
comunicaţiilor aeronautice şi a serviciilor de navigaţie aeriană în aviaţia civilă şi
militară, a acumulărilor cantitative şi calitative determinate de complexitatea tot
mai accentuată a misiunilor de zbor şi de saltul tehnologic fără precedent al
comunicaţiilor şi informaticii în prezent au constituit deopotrivă, suficiente motive
de explorare și dezvoltare a domeniului amintit.
Ipotezele și premisele cercetării științifice s-au bazat pe realitățile evolutive
ale cerințelor misiunilor forțelor aeriene, complexitatea mereu crescândă a
sistemelor tehnice de sprijin a acțiunilor aviației precum și pe evoluțiile, întro
dinamică fără precedent a tehnologiei informației și comunicațiilor.
Am utilizat ca aparat științific cele mai semnificative surse documentare
naționale și internaționale, cu accent pe cele care exprimă cerințele NATO privind
sistemele de comunicații și informatice militare, în ideea de a găsi soluții și
rezolvări pentru asigurarea compatibilității și interoperabilității operaționale,
procedurale și tehnice cu partenerii noștri din alianță.
Pe baza studierii reglementărilor în domeniul aviației, legate de procedurile
operaționale și infrastructura unui aerodrom modern, dar și a experienței proprii de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 8 din 28
lucru timp de 29 ani în acest domeniu precum și pe experiența didactică și
publicațiile în acest domeniu a conducătorului de doctorat am elaborat această
lucrare științifică.
Prin tematica propusă, considerăm că aprecierile şi concluziile rezultate vor
putea fi folosite, alături de alte studii în domeniu pentru elaborarea, fundamentarea
sau îmbunătăţirea noilor manuale, regulamente, instrucţiuni etc., care vor
reglementa activităţile specifice domeniului militar, precum şi în cadrul procesului
de instruire.
Demersul nostru de cercetare ştiinţifică am înţeles să-l finalizăm prin
prezenta lucrare pe care am structurat-o în șase părţi și prin care am dorit realizarea
unei analize pertinente şi realiste privind evoluţia, structura, cerinţele tehnice,
operaţionale și de securitate ale sistemului de comunicaţii şi informatic, de
navigaţie aeriană şi identificare precum şi a modului de planificare, organizare și
realizare a sprijinului tehnic de specialitate în vederea îndeplinirii misiunilor unei
baze aeriene.
CAPITOLUL 1
LOCUL, ROLUL ȘI MISIUNILE BAZEI AERIENE ÎN CONTEXTUL
MODERNIZĂRII FORȚELOR AERIENE ALE ROMÂNIEI
În capitolul 1, am tratat aspecte generale privind locul, rolul, misiunile și
obiectivele de realizat de baza aeriană în contextul modernizării forțelor aeriene ale
României, precum și o analiză a misiunilor structurilor principale din compunerea
bazei aeriene.
Plecând de la misiunile generale și obiectivele specifice ce revin bazei
aeriene în situații de pace, pe timp de criză și la război, pentru a fi în măsură să
desfăşoare acţiunile militare într-o viziune unitară, coordonat, bine încadrat în
timp, am considerat oportun să analizăm, în cadrul acestui capitol modalităţile de
realizare a sistemului de conducere al bazei aeriene și rolul pe care îl joacă
comandamentul și centrul de operații al bazei aeriene (COBA) în planificarea,
conducerea și evaluarea acțiunilor de luptă ale acesteia.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 9 din 28
În finalul capitolului, am abordat principalele aspecte privind realizarea
sistemului de comandă şi control al bazei aeriene și posibilitățile integrării tehnico-
funcționale a acestuia în cadrul Sistemului de Comandă și Control Aerian Național
(SCCAN). Pentru realizarea acestui obiectiv am subliniat rolul fundamental pe care
îl are sistemul de comunicații și informatic, de navigație aeriană și identificare
pentru interconectarea tehnică a COBA în cadrul SCCAN. În acest context am
precizat că acest lucru este posibil numai prin proiectarea şi realizarea unui sistem
de comunicaţii unitar, fiabil şi flexibil care să asigure suportul tehnic de
specialitate pentru exercitarea funcţiunilor de comandă şi control ca parte
integrantă a Sistemului de Comandă Control Aerian Naţional (SCCAN).
De asemenea, considerăm că este deosebit de util pentru îndeplinirea cu
succes a misiunilor bazei aeriene, realizarea și menținerea operațională a
capabilităţilor tehnice privind integrarea în sistemul SCCAN, în scopul menţinerii
controlului asupra spaţiului aerian în zona de responsabilitate, conducerii forțelor
proprii și a celor primite în sprijin în cazul descentralizării comenzii, recepţionării
datelor radar în timp real despre situația aeriană, procesării planurilor de zbor şi
transmiterea datelor de planificare/programare a misiunilor aeriene, realizării
legăturilor de cooperare cu celelalte elemente participante la operația aeriană.
CAPITOLUL 2
ASPECTE EVOLUTIVE ALE STRUCTURILOR ȘI SISTEMELOR TEHNICE
DE ASIGURARE A ZBORURILOR AVIAŢIEI MILITARE ŞI CIVILE
În paralel cu evoluţiile şi modernizările ce se produc în realizarea
comunicaţiilor şi dezvoltarea genurilor de armă consacrate (infanterie, artilerie,
geniu, cavalerie etc.) se manifestă preocupări şi în alte domenii. Apariţia unei noi
arme, aeronautica militară, cu problemele sale de început, necesita existenţa pentru
nevoile proprii de conducere a unor sisteme tehnice și structuri speciale de
transmisiuni care să asigure legăturile radio bilaterale între avion şi sol, pentru
transmiterea informaţiilor sol-aer precum și pentru coordonarea şi dirijarea
evoluției avionului în aer sau asigurarea comunicațiilor pe suprafața de mișcare a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 10 din 28
aerodromului. Contextul apariției comunicațiilor aeronautice și a sistemelor tehnice
de aerodrom precum și principalele aspecte evolutive ale acestora de la începuturi,
continuând cu întrebuinţarea în cele două războie mondiale și până în prezent sunt
abordate în cuprinsul celui de-al doilea capitol. În paralel cu dezvoltarea
structurilor tehnice de aerodrom s-au produs mutaţii semnificative şi în structura
personalului de comunicaţii şi informatică din organica unităţilor de aviație,
aspecte care sunt analizate în context, în cadrul fiecărei etape de organizare și
restructurare a unităților de aviație.
Încă de la începuturile aeronauticii au existat preocupări privind
reglementarea folosirii spațiului aerian. Primele încercări de reglementare juridică
a acestui domeniu au fost limitate de nivelul de dezvoltare tehnică, nefiind sesizată
în acel moment amploarea pe care o va lua utilizarea spaţiului aerian. Pe parcurs,
în condiţiile dezvoltării transportului aerian internaţional, a apărut necesitatea
creării unui cadru de reglementare care să vină în sprijinul dezvoltării activităţilor
aeronautice civile internaţionale. Acest fapt a impus ca statele europene să încerce
o organizare a zborurilor civile pe baza de norme, de legi şi acorduri, să fie create
o serie de organisme interne și internaționale cu atribuții în domeniu. Cele mai
importante reglementări în domeniul activităţilor aeronautice civile interne și
internaţionale, prezentarea principalelor organizaţii responsabile cu gestionarea
spațiului aerian, precum și rolul autorităților naționale cu atribuții în domeniu, sunt
descrise în continuare în capitolul 2.
În opinia noastră cunoașterea și respectarea reglementărilor cu privire la
utilizarea spațiului aerian, organizarea activității pe aerodrom, dispunerea
mijloacelor tehnice de asigurare a zborului conform standardelor NATO și
normelor ICAO, asigură condițiile desfășurării fluente și în condiții de securitate a
activității de zbor și constituie un factor deosebit de important în eliminarea
oricăror premise de insecuritate.
Fiecare bază aeriană operează încă din timp de pace pe unul sau mai multe
aerodromuri. Acesta trebuie să dispună de facilitățile necesare ducerii acțiunilor de
luptă în zona de responsabilitate, indiferent de condiţiile de timp, anotimp, stare a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 11 din 28
vremii, teren etc. Prin urmare, un aerodrom militar trebuie să fie dimensionat,
amenajat şi dotat astfel încât să asigure infrastructura necesară pentru desfăşurarea
în condiţii de securitate a activităţilor de zbor pentru aeronavele proprii cât și
condiții optime de operare a aeronavelor din cadrul alianţei. Fiecare dintre aceste
aspecte sunt dezvoltate și analizate în finalul capitolului, în același context fiind
formulate idei și opinii privind evoluția și echiparea modernă a unui aerodrom.
În acest context, subliniem importanţa dezvoltării și modernizării infrastructurii de
aerodrom ca fiind o condiție esențială pentru crearea cadrului necesar ducerii
acțiunilor de luptă ale bazei aeriene în condiții de siguranță, indiferent de timp și
stare a vremii.
CAPITOLUL 3
CERINŢE OPERAŢIONALE, TEHNICE ȘI DE SECURITATE, PENTRU
REALIZAREA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC, DE
NAVIGAŢIE AERIANĂ ŞI IDENTIFICARE AL BAZEI AERIENE
Funcţionarea stabilă, continuă şi sigură a sistemului de comunicaţii în spaţiul
de luptă modern este o cerinţă primordială pe care acesta trebuie să o satisfacă.
Îndeplinirea acestui deziderat impune îndeplinirea mai multor condiţii
tehnice și operaţionale precum și luarea unui complex de măsuri organizatorice şi
de securitate prin care să se asigure funcţionarea permanentă şi sigură a sistemului
în condiţiile acţiunii sau ameninţării factorilor destabilizatori de natură externă
şi/sau internă.
Pornind de la cerințele operaționale, obiectivele specifice și
responsabilitățile care sunt stabilite pentru baza aeriană, în capitolul 3, am reliefat
câteva aspecte care trebuie îndeplinite de sistemul de comunicații și informatic, de
navigație aeriană și identificare al bazei aeriene pentru asigurarea unei
sustenabilități ridicate a sistemului de conducere. În raport de aceste aspecte,
principalele cerinţe operaţionale pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de
comunicaţii şi informatic, de navigaţie aeriană şi identificare derivă din
următoarele aspecte: condiţiile speciale în care îşi desfăşoară acţiunile de luptă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 12 din 28
baza aeriană ce implică realizarea unui schimb rapid de date şi comunicaţii vocale
pe întreg spaţiu aerian naţional/raionul de dislocare, mobilitatea foarte ridicată a
structurilor luptătoare ce presupune dependenţa de o mare cantitate de resurse
umane, materiale şi financiare.
În continuare am subliniat principalele cerinţe tehnice pe care trebuie să le
îndeplinească echipamentele de comunicaţii și sistemele tehnice de navigație
aeriană. Echipamentele instalate trebuie să aibă parametrii conform standardelor şi
să îndeplinească cerinţele tehnice stabilite pentru fiecare sistem.
Conform cerinţelor operaţionale stabilite și nevoilor de legătură se configurează
sistemul şi se trece la instalarea echipamentelor şi realizarea căilor de legătură.
Considerăm că este deosebit de important ca, la realizarea sistemului, trebuie să
se țină cont și de următorele elemente: disponibilitatea mijloacelor aflate în
funcțiune și capacitatea acestora de a face față la cerințele operaționale stabilite,
disponibilitatea capacității de bandă și a canalelor în funcțiune, timpul avut la
dispoziție, limitările și posibilitățile tehnice ale echipamentelor aflate în serviciu,
gradul de pregătire a personalului care asigură operarea și mentenanța CIS etc.
În finalul capitolul 3, am prezentat unele aspecte privind securitatea
sistemului de comunicaţii şi informatic al bazei aeriene. Măsurile privind
securitatea sistemului de comunicaţii şi informatic se stabilesc pe timpul
planificării şi organizării acestuia, pe tipuri de legături şi mijloace şi se realizează
pe mai multe planuri: fizic, procedural, la nivel de personal, specifice protecţiei
documentelor şi de tip INFOSEC.
Opinăm că, desfăşurarea oportună şi cu succes a activităţilor specifice
domeniului comunicaţii şi informatică trebuie considerată ca având o importanţă
deosebită în realizarea condiţiilor de desfăşurare a acţiunilor militare, lucru fiind
posibil prin îndeplinirea unui set de cerinţe operaţionale, tehnice şi de securitate
prin care să se asigure continuitatea în funcționare a sistemului la parametri
predefiniți în condițiile acțiunilor ostile ale inamicului, dezastrelor naturale sau
erorilor umane.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 13 din 28
CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR PE LINIA
COMUNICAŢIILOR PENTRU EXECUTAREA ZBORULUI
În cuprinsul capitolului 4 sunt prezentate unele aspecte privind
responsabilităţile personalului și structurilor cu competenţe privind planificarea,
conducerea, controlul misiunilor de zbor: structuri de comandă şi control, structuri
de sprijin de luptă şi organe ATC.
Pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, comandantul bazei aeriene exercită
conducerea misiunilor de zbor utilizând sistemul de comandă şi control. Sistemul
de comandă și control cuprinde: personalul de comandă cu atribuții privind
conducerea zborului din cadrul comandamentului (statul major), corpul de
instructori din cadrul echipei de comandă, structurile COBA, comandanții de
escadrile. În cadrul statului major responsabilităţile privind planificarea,
organizarea, comanda, coordonarea, controlul pregătirii şi executării misiunilor de
zbor revine şefilor de module şi compartimentelor specializate: informații, operații,
logistic, comunicații și informatică, în conformitate cu reglementările specifice. În
continuare sunt descrise activitățile principale desfășurate de organele de
conducere pentru organizarea și desfășurarea misiunilor de zbor.
Responsabilitatea privind pregătirea și asigurarea sprijinului de comunicaţii,
informatic şi de navigaţie aeriană revin unei structuri specializate încadrată cu
personal şi înzestrată cu mijloace tehnice specifice conform misiunilor pe care
trebuie să le îndeplinească. Această structură este formată din personal de
comunicații și informatică. Organizarea structurilor de comunicații și informatică
din organica bazei aeriene cuprinde personal de conducere responsabil cu
planificarea, organizarea și controlul realizării sistemului de comunicații și
informatic precum și personal de execuție cu sarcini precise în realizarea,
exploatarea și mentenanța acestui sistem. Atât personalul de conducere cât și cel
de execuție îndeplinește atribuții specifice în raport de funcțiile pe care sunt
încadrați și funcțiunile deservite în cadrul sistemului de comunicații și informatic,
de navigație aeriană și identificare al bazei aeriene. În acest context subliniem rolul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 14 din 28
deosebit de important pe care îl are personalul de comunicații și informatică în
realizarea suportului tehnic de specialitate pentru transmiterea comenzilor,
rapoartelor și informațiilor necesare conducerii zborului și asigurării suportului
terestru de navigație aeriană.
CAPITOLUL 5
ARHITECTURA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC,
DE NAVIGAŢIE AERIANĂ ŞI IDENTIFICARE AL BAZEI AERIENE
În capitolul 5, am prezentat câteva consideraţii privind locul, rolul și
importanța sistemului de comunicații și informatic, de navigație aeriană și
identificare în cadrul sistemului de conducere al bazei aeriene, factorii care
influențează funcționarea sa, principalele componente tehnico-organizatorice și
funcționale care definesc arhitectura sistemului, respectiv: subsistemul de
comunicații, subsistemul informatic și subsistemul terestru de navigaţie aeriană şi
identificare, subsistemul de management și rezerva de comunicații. În cadrul
fiecărui subsistem sunt descrise elementele de bază și funcțiunile ce trebuie
îndeplinite pentru asigurarea legăturilor și îndeplinirea scopului pentru care au fost
realizate. În acest context subliniem importanța și rolul sistemului de comunicații
și informatic, de navigație aeriană și identificare în cadrul sistemului de conducere
al bazei aeriene.
Importanța sistemului de comunicaţii şi informatic, de navigaţie aeriană şi
identificare rezidă din faptul că acesta reprezintă instrumentul principal pus la
dispoziţia comandantului şi statelor majore prin care se asigură culegerea,
prelucrarea, stocarea, protejarea şi diseminarea informaţiilor, în conformitate cu
misiunile forţelor și cerințele schimbului informațional.
Rolul CIS-NA-IFF este acela de a asigura infrastructura tehnică necesară
sprijinirii sistemului de comandă şi control al tuturor entităţilor operaţionale ale
bazei aeriene prin crearea condiţiilor de procesare şi transmitere a celor mai
importante informaţii la locul unde sunt solicitate, în timp oportun, protejate şi în
forma cerută de utilizatori în tot ciclul de comandă şi control. Acesta trebuie să
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 15 din 28
ajute procesul de planificare a acţiunilor bazei aeriene, să reducă timpul de luare a
deciziilor şi de dare a misiunilor, să permită coordonarea acţiunilor escadrilelor,
replanificarea unor acţiuni în dinamică, transmiterea în timp real a comenzilor,
rapoartelor şi informaţiilor pentru conducerea şi dirijarea aeronavelor,
recepţionarea cu acuratețe a datelor despre situaţia aeriană şi transmiterea cu
repeziciune a ţintelor la subunităţile de artilerie antiaeriană cu baza la sol.
Prezentarea acestor aspecte este detaliată la începutul capitolului 5 al acestei
lucrări.
În continuare este prezentat rolul şi compunerea fiecărui subsistem în cadrul
arhitecturii generale a sistemului de comunicații și informatic, de navigație aeriană
și identificare al bazei aeriene. În cadrul fiecărui subsistem sunt descrise structura
de principiu, rolul, destinația și compunerea funcțională a fiecărui element precum
și posibilitățile de întrebuințare în mediul tactic a acestora pentru realizarea
legăturilor bazei aeriene.
În finalul capitolului sunt abordate unele aspecte privind subsistemul de
management al rețelelor de comunicații și informatică, elemente de logistică
specifice precum și câteva considerații privind constituirea, compunerea și
utilizarea rezervei de comunicații și informatică.
În opinia noastră această arhitectură a sistemului propusă și realizată în
cadrul bazei aeriene reprezintă o abordare în conformitate cu cerinţele câmpului de
luptă modern, corespunde nevoilor de legătură și cerințelor de schimb
informațional ale forțelor luptătoare, pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor de
luptă în cadrul operațiilor aeriene. De asemenea, considerăm ca fiind deosebit de
utilă și necesară:
- extinderea legăturilor operaționale și în afara centrului de operații (COBA)
prin instalarea și configurarea unor pupitre VCCS pentru personalul și structurile
cu atribuții în planificarea, coordonarea și controlul misiunilor de luptă (locțiitor,
comandanți de grupuri, comandanți de escadrile, modulele A3, A4, A6, birou
instructori, punctul de comandă al batalionului de artilerie A.A., subunități de
sprijin de luptă etc.). Avantaje: redundanță la căderea sistemului de bază,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 16 din 28
posibilitatea unor legături directe, utilizarea multiplă a canalelor de legătură cu
posibilitarea folosirii legăturilor comutate;
- utilizarea la capacitate maximă a circuitelor de FO din cadrul rețelelor de
date prin introducerea și folosirea telefoniei VoIP (avantaje: utilizarea aceluiași
circuit pentru mai multe funcțiuni: date și voce, posibilitatea criptării informației,
economie în capacitatea de bandă, cale redundantă);
- dispunerea concentrată a centrelor de comunicații în clădiri cu destinație
specială care să asigure condiții optime de instalare, funcționare și de securitate
pentru mijloacele tehnice (avantaje: mărirea duratei de viață a echipamentelor,
securitate ridicată, economie în exploatare, posibilități de intervenție și
mentabilitate ridicată);
- schimbul de date și informații între diferite categorii de utilizatori și diverse
structuri să se efectueze pe căi/legături realizate pe unul sau mai multe medii de
transmitere prin care se interconectează dispozitivele terminale utilizate pentru
comunicații (Exemplu utilizarea circuitelor de FO ca mediu de transmisie pentru
telefonia analogică prin interfețe de tip gateway).
CAPITOLUL 6
PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ȘI REALIZAREA SPRIJINULUI DE
COMUNICAȚII ȘI INFORMATIC ÎN ACȚIUNILE BAZEI AERIENE
În cuprinsul capitolului 6 sunt tratate principalele aspecte privind
planificarea, organizarea și realizarea sistemului de comunicații și informatic, de
navigație aeriană și identificare în conexiune directă cu procesul general de
planificare operațională a acțiunilor de luptă ale bazei aeriene.
Întrebuinţarea judicioasă a aviaţiei este şi va fi permanent condiţionată de
existenţa unei planificări eficiente ca un raport optim între efort şi rezultate,
dublată de o pregătire riguroasă a forţelor participante, respectarea standardelor şi
procedurilor de operare în contextul cunoaşterii şi evitării riscurilor şi
ameninţărilor existente în zona de desfășurare a operațiilor aeriene.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 17 din 28
Planificarea sistemului de comunicații și informatic, de navigație aeriană și
identificare este parte componentă a procesului de planificare a acțiunilor bazei
aeriene și reprezintă ansamblul activităților desfășurate de către centrul de
planificare și conducere a comunicațiilor pentru sprijinul comandandului în luarea
deciziei. Acest proces este ciclic și se desfășoară continuu, în strânsă legătură cu
componentele procesului de planificare pentru întreagă acțiune aeriană desfășurată
de bază, în vederea asigurării coerenței cu efortul general de planificare.
Fiecare dintre cele șase etape ale ciclului de planificare, generează produse
de planificare materializate în documente de conducere și se finalizează prin
planul/ordinul de acțiune al bazei aeriene (OPLAN). Planul pentru comunicaţii şi
informatică este produsul final al procesului de planificare și trebuie detaliat
suficient pentru executarea misiunii. În acest plan sunt evidențiate forțele și
mijloacele angajate, nivelul de capabilitate atins și măsurile de pregătire pentru
angajare în vederea îndeplinirii misiunii de către stuctura de comunicații și
informatică a bazei aeriene. Anexa Q la OPLAN este elaborată pe baza unui format
standardizat care cuprinde cinci secțiuni principale: situația, misiunea, execuția,
sprijinul logistic, comanda și comunicațiile.
În opinia noastră, planificarea activităţilor specifice domeniului comunicaţii
şi informatică este un factor esențial în desfăşurarea acţiunilor militare ale bazei
aeriene iar finalitatea acestui proces se materializează prin organizarea și realizarea
sistemului de comunicaţii şi informatic, de navigație aeriană și identificare al bazei
aeriene. Acesta trebuie să fie fiabil, flexibil şi adaptabil schimbărilor din mediul
operațional în care își desfășoară acțiunile baza aeriană.
În continuare, în cuprinsul capitolului 6, sunt evidențiate unele aspecte
privind organizarea și realizarea sistemului de comunicaţii şi informatic, de
navigație aeriană și identificare al bazei aeriene.
La pace, sistemul de comunicații și informatic de navigație aeriană și
identificare este planificat, organizat și realizat pe aerodromul de bază. Pentru
realizarea suportului tehnic de specialitate necesar exercitării comenzii și
controlului administrativ și operațional la pace, sistemul de comunicații și
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 18 din 28
informatic, de navigație aeriană și identificare al bazei aeriene are o componentă
staționară. În situații de criză și la război acesta se dezvoltă conform cerințelor
operaționale folosind mijloacele tehnice de comunicații și informatice din cadrul
componentei mobile (dislocabile) și rezervei de comunicații care completează
componenta staționară. Cele două componente sunt interoperabile din punct de
vedere tehnic și al procedurilor utilizate.
În finalul capitolului 6 am considerat util să exprimăm câteva aspecte cu
privire la realizarea sistemului de comunicații și informatic pentru entitățile
dislocabile ale bazei aeriene destinate NATO/UE și să prezentăm model cu
activitățile desfășurate de structurile de comunicații și informatică pentru
asigurarea suportului tehnic de specialitate în vederea exercitării comenzii şi
controlului (C2) al acestor entități.
Implicarea forțelor aeriene în diferite misiuni interne şi în afara teritoriului
statului naţional (NATO/UE), determină folosirea pentru deplasarea trupelor şi
asigurarea legăturilor în teatrul de operații un modul de comunicații și informatic
dislocabil. Modulul de comunicații și informatică dislocabil minimal este
constituit dintr-un ansamblul de echipamente, sisteme şi personal de specialitate
destinate să asigure suportul de comunicaţii şi informatic pentru o entitate
dislocabilă de natura unui detașament/escadrilă, în vederea asigurării comenzii şi
controlului (C2). Acesta execută misiuni cu caracter specific: activități de instruire
comune și specifice împreună cu detașamentul în țară, asigură legăturile pe timpul
deplasării în/din TO, realizează conectivitatea cu infrastructura națiunii gazdă
(Host Nation – HN) și forțele desfășurate în cadrul structurii de forțe întrunite,
comunicațiile pe timpul îndeplinirii misiunii de luptă în zona de dislocare a
detașamentului.
În opinia noastră considerăm că este deosebit de util pentru îndeplinirea cu
succes a misiunilor bazei aeriene și a entităților dislocabile operaționalizate
destinate NATO/UE, realizarea și menținerea operațională a unor capabilităţi
tehnice dislocabile (module de comunicații și informatică dislocabile-configurabile
pe funcțiuni și capacități în funcție de nevoi) care să poată fi folosite pe timpul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 19 din 28
exercițiilor desfășurate în comun cu partenerii de coaliție precum și pentru
asigurarea legăturilor detașamentelor în teatrul de operații.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Din abordarea tematică a acestei lucrări a reieşit faptul că realizarea unui
sistem de comunicaţii şi informatic, de navigaţie aeriană şi identificare unitar,
fiabil, adaptabil schimbărilor din mediul operațional și interoperabil cu cel al
partenerilor din Alianță constituie o condiție fundamentală pentru asigurarea unei
conduceri stabile şi eficiente a bazei aeriene.
Îndeplinirea acestui deziderat impune realizarea mai multor condiţii tehnice
și operaţionale precum și luarea unui complex de măsuri organizatorice şi de
securitate prin care să se asigure funcţionarea permanentă şi sigură a sistemului. În
acest context opinăm că lucru este posibil prin: utilizarea unor mijloace de
comunicaţii şi de radionavigaţie performante, bazate pe tehnologii avansate, care
să ofere posibilităţi sporite şi diversificate de transmitere a informaţiilor, la
parametrii calitativi superiori, indiferent de forma de prezentare a acestora
(analogică sau numerică), tehnică de calcul şi produse software performante;
modernizarea infrastructurii de aerodrom în conformitate cu normele ICAO și
standardele NATO; perfecționarea pregătirii de specialitate a personalului și
antrenarea acestuia conform unor proceduri standard pentru a fi în măsură să
monitorizeze și să estimeze modul de funcționare al sistemului.
Materializarea aspectelor menţionate mai sus, deşi foarte dificilă datorită
insuficienţei resurselor, va face posibilă realizarea unui sistem de comunicaţii şi
informatic în concordanţă cu societatea informaţională actuală, care îi va permite
să fie interoperabil cu sisteme similare din NATO şi Uniunea Europeană.
Pentru ca baza aeriană să-şi poată realiza îndeplini misiunile, sarcinile şi
obiectivele repartizate considerăm viabile următoarele propuneri :
- dotarea entităților dislocabile ale bazei aeriene cu un modul de comunicaţii
şi informatică dislocabil cu o construcţie modulară şi configurabilă în raport de
misiunile detaşamentelor dislocabile, destinate NATO/UE.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 20 din 28
- modificarea statului de organizare al bazei aeriene prin repoziționarea
companiei comanicaţii în cadrul lanțului de comandă și control în subordinea
nemijlocită a comandantului bazei aeriene ca structură de sprijin nemijlocit de
luptă.
- prevederea în cadrul statelor de organizare a funcţiilor de şef al Autorității
Operaționale de Securitate a Sistemelor Informatice și de Comunicații (AOSSIC)
şi administrator de securitate, îndeplinite în prezent cu personal de comunicații,
prin cumul de funcții;
- prevederea în cadrul statelor de organizare ale structurilor de comunicații a
unor funcţii specifice domeniilor inginer comunicații și automatizări calculatoare
şi întreprinderea demersurilor de şcolarizare în instituţiile specializate din cadrul
Ministerului Apărării Naţionale (Academia Tehnică Militară);
- întreprinderea demersurilor de către structurile abilitate din SMFA pentru
includerea în programele analitice ale instituţiilor de învăţământ militar (Academia
Forţelor Terestre, Şcola Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor
Terestre) a unor ore de pregătire specifice domeniului comunicații aeronautice și
STNA.
- participarea personalului ce încadrează structurile de comunicaţii şi
informatică din cadrul bazei aeriene la programe de pregătire şi la exerciţii comune
care se desfăşoară cu ţările membre NATO şi partenere;
- achiziţia unor complete formate din piese de schimb, subansamble, module
şi alte materiale care să fie folosite pentru repunerea rapidă în stare de funcţionare
a echipamentelor defecte utilizând capacităţile de mentenanţă proprii ale bazei
aeriene;
- derularea unor programe comune, coordonate, prin care să se realizeze
achiziţia de tehnică şi echipamente de comunicaţii, informatică şi de navigaţie
aeriană concomitent cu modernizarea sau intrarea în înzestrare a unor echipamente
și tehnică nouă (avioane, echipamente radio şi de navigaţie de bord etc.).
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 21 din 28
În continuare este necesar ca organele cu putere de decizie din forţele
aeriene să manifeste un interes sporit pentru achiziţionarea și dotarea cu noi
sisteme tehnice de comunicații și informatice sau modernizarea celor existente
pentru a se putea ţine pasul cu noutăţile tot mai frecvente în acest domeniu şi
pentru a face faţă cerinţelor tot mai crescute pentru realizarea unui sistem de
comandă și control eficient atât pentru asigurarea legăturilor în țară cât și în teatrul
de operații. Considerăm de asemenea că, prin adaptarea permanentă a sistemului de
comunicaţii şi informatic la cerinţele operaţionale şi misiunile ce revin bazei
aeriene precum şi prin modelarea structurilor de comunicaţii şi informatică şi
ridicarea nivelului de pregătire şi instruire a personalului în raport cu evoluţia
tehnologică a sistemelor utilizate se pot asigura servicii de comunicaţii şi
informatică de calitate care facilitează procesele de planificare, comandă şi control,
precum şi a celor de asistare a deciziei.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. * * * Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.767, 2003.
2. * * * Legea privind Apărarea Naţională a României nr 45/1994, Monitorul Oficial nr.172, 1994.
3. * * * Legea 130/21 iulie 2000 privind Codul Aerian.
4. * * *
Strategia de securitate naţională a României: „România Europeană, România Euroatlantică: pentru o viaţă mai bună într-o ţară democratică, mai sigură şi prosperă“, Bucureşti, 2007.
5. * * * Strategia naţională de apărare a României: „Pentru o Românie care garantează securitatea şi prosperitatesa generaţiilor viitoare“, Bucureşti, 2010.
6. * * * Strategia de Transformare a Armatei României, Bucureşti, 2007.
II. DOCTRINE, REGULAMENTE, MANUALE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE
ROMÂNEŞTI 1. * * * Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012.
2. * * * SMG/P.F.-3, Doctrina pentru operaţiile întrunite ale Forţelor Armate, Bucureşti, 2003.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 22 din 28
3. * * * Doctrina Forţelor Aeriene Române, Statul Major al Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2000.
4. * * * F.A.-1, Doctrina pentru Operaţii a Forţelor Aeriene, Statul Major al Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2005.
5. * * * SMG/P.F.-5, Doctrina planificării operaţionale, Bucureşti, 2008.
6. * * * SMG -6.0, Doctrina pentru sprijinul cu sisteme de comandă, control, comunicaţii, computere şi informaţii (C4I) în operaţiile, întrunite, Bucureşti, 2004.
7. * * * S.M.G./CI.1.1-Doctrina sistemelor de comunicaţii şi informatice în operaţii întrunite, Statul Major General, Bucureşti, 2010.
8. * * * Manualul de planificare a operaţiilor, Statul Major General, Bucureşti, 2011.
9. * * * F.A.-2, Manualul pentru organizarea de stat major şi operaţii în Forţele Aeriene, Statul Major al Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2009.
10. * * * F.A./Av-1, Regulamentul pentru zbor al Aviaţiei Militare, Statul Major al Forţelor Aeriene, 2005.
11. * * * F.A./Av-2, Manualul pentru luptă al flotilei aeriene, Statul Major al Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2010.
12. * * * F.A./L.-3/3, Manualul pentru marcarea, iluminarea şi infrastructura de aerodrom, Statul Major al Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2011.
13. * * * F.T./T.-3, Manualul pentru luptă al companiei de comunicații și informatică, Statul Major al Forţelor Terestre, Sibiu, 2007.
14. * * * F.T.-10, Manualul sprijinului de comunicații și informatică în operațiile forțelor terestre, Statul Major al Forţelor Terestre, București, 2007.
15. * * * C.I.-1, Glosar cu termeni și definiții în domeniul comunicațiilor și informaticii, Direcția Comunicații și Informatică, Bucureşti, 2007.
16. * * * Navigaţia aeriană, SAFA, Boboc, 1987.17. * * * Navigaţia radio, SAFA, Boboc, 1987.
18. * * *
Dispoziţie privind stabilirea responsabilităţilor centrelor de operaţii cu atribuţii în domeniul managementului traficului aerian în spaţiul aerian al României, , Statul Major al Forţelor Aeriene, 2008.
III. DOCTRINE, REGULAMENTE, MANUALE ŞI INSTRUCŢIUNI
MILITARE STRĂINE 1. * * * Joint Doctrine Encyclopedia, USA Army, 1997 2. * * * AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions, 2008.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 23 din 28
3. * * * AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions, 2010.
4. * * * AAP-15, NATO Glossary of Abbreviations used in NATO, Documents and Publications, 2010.
5. * * * AAP-28 (B), NATO Glossary of Identification, 2002.
6. * * * AAP-31, NATO Glossary of Comunication and Information System, Terms and Definitions, 2009.
7. * * * AC/322(SC/7)D/001, Identification in the Alliance, 2002.
8. * * * AdatP-2(G), Automatic Data Processing (ADP) NATO Glossary, 1994.
9. * * * AIP Romania, Aeronautical International Publications.
10. * * * AJP-01 (D), (Allied Joint Doctrine) Doctrina Aliată întrunită, 2010.
11. * * * NATO Handbook, Bruxelles, 2001.
12. * * * ICAO Annex 10, Volume I, Aeronautical Telecomunications.
13. * * * ICAO Annex 14, Volume I, II – Aerodrome Design and Operations.
14. * * * Bi – SC 85 – 5, NATO Criteria and Standards for Airfields.
15. * * * STANAG 3316 ASed. 10 - Airfield Lighting NATO SA, Brussels, ed.3/2004.
16. * * * STANAG 3346 - Marking and Lighting of Airfield Obstructions, NATO SA, Brussels, ed.7/2012.
17. * * * STANAG 3711 AS edition 3 -Airfield Marking and Lighting Colour Standard, NATO SA, Brussels, ed.3/1994.
18. * * * STANAG 5048 – The Minimum Scale of Connectivity for Communications and Information Systems for NATO Land Forces, NATO HQ, Brussels, ed.2/2005.
19. * * * STANAG 4203 Tehnical Standard for Single Channel HF Radio Equipment. NATO HQ, Brussels, ed.3/2002.
20. * * * STANAG 4204 Tehnical Standard for Single Channel VHF Radio Equipment. NATO SA, Brussels, ed.3/2008.
21. * * * STANAG 4205 Tehnical Standard for Single Channel UHF Radio Equipment. NATO HQ, Brussels, ed.3/2002
IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1.
Alexandrescu C, Boaru
Gheorghe, Alexandrescu
Gelu
Bazele teoretice ale sistemelor informaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2014.
2. Alexandrescu C,
Alexandrescu Gelu, Boaru
Sisteme informaţionale – fundamente teoretice, Editura Universităţii Naţionale pentru apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 24 din 28
Gheorghe
3.
Alexandrescu C, Alexandrescu Gelu, Boaru
Gheorghe
Sisteme informaţionale militare – servicii şi tehnologie, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010.
4. BOARU Gheorghe
Monografie privind Comanda, Controlul, Comunicaţiile şi Calculatoarele (C4) în Armata României, Editura AISM, Bucureşti, 2000
5.
BOARU Gheorghe
(coordonator) şi colectiv
Aspecte ale conducerii sistemelor militare, Editura Militară, Bucureşti, 1999.
6. BOARU
Gheorghe și colectiv
Tratat de ştiinţă militară- vol 3. Cap. 9.9 : Sistemul de comunicaţii şi informatic în acţiunile unităţilor şi marilor unităţi aeriene. Subsistemul de radionavigaţie aeriană şi aterizare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, 2004.
7. BUCINSCHI Vasile
Acţiunile aviaţiei în cadrul operaţiilor întrunite, Editura AISM, Bucureşti, 2002.
8. CERĂCEANU Ion,
Transmisiunile armatei române (1873-2012), Editura Militară, 2012.
9. DROC Niculae Scurtă istorie a serviciilor de trafic aerian, ROMATSA, Bucureşti, 2007.
10. DUMITRU Cristea
Sisteme C4I, Editura Militară, București, 2005.
11. DUMITRU Cristea
Concepția C4I în Armata României, Editura Militară, București, 2005.
12.
DUMITRU Cristea, TIMOFTE Gruia
Sisteme de comunicații militare moderne, Editura AISM, Bucureşti, 1997;
13. ENCIU Gheorghe
Poşta şi telecomunicaţiile în România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1984.
14.
GUDJU Ion, IACOBESCU, Gheorghe, STOIKA, Radu
Contribuţii la istoricul aeronauticii, Editura Militară, Bucureşti, 1966.
15.
HLADIUC Eusebiu, POPESCU Alexandru,
Navigaţia Aeriană, Editura Junimea, Iaşi, 1977.
16. MATEESCU Adelaida NICU Grazziela
Sisteme de telecomunicaţii, Editura AGIR, Bucureşti, 2004.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 25 din 28
17. ORZEAŢĂ, Mihail
Tactica genurilor de armă din Forţele Aeriene, Curs de tactică şi artă operativă, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2004.
18. RĂDULESCU Tatiana
Telecomunicaţii, Editura Teora, Bucureşti, 1994.
19. ROCEANU Ion Fundamente ale sistemelor C4I, Editura AISM, Bucureşti, 2004.
20. ROCEANU Ion Securitatea informațiilor în sistemele C4I, Editura AISM, București, 2004.
21.
TIMOFTE Gruia, TUDOSE
Emil, CONSTANTIN
G.
Protecţia informaţiilor în sistemele de comunicaţii militare moderne, Editura INEDIT, Bucureşti, 2006.
V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
1. Laudon C.L. Management Information Systems, Prentice Hall Inc., New Jersey, 1999.
2. Powell J. A. Aircraft Radio Systems, London, 1985
3. Schleher C. Introduction to Electronic Warfare, McGraw Hill, New York, 1986.
4. Sun Tzu Arta războiului, Editura Antet, Bucureşti, 1999.
ARTICOLE, PUBLICAŢII, LUCRĂRI DE CERCETARE
1. BOARU Gheorghe
Preocupări pentru modernizarea sistemului actual de comandă-control al aviaţiei şi apărării antiaeriene şi posibilităţi de realizarea unui sistem integrat C4I pentru forţele aeriene ale armatei României, A.T.M. – Simpozion Internaţional Noiembrie, 1998.
2. BOARU Gheorghe
Preocupări pentru modernizarea sistemului actual de comandă-control şi posibilităţi de realizare a unui sistem integrat C4I pentru forţele aeriene ale Armatei României, A.T.M. – a XXIX-a Sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională Noiembrie 2001-„Tehnologii moderne în secolul XXI”, București, 2001.
3. BOARU Gheorghe
Sistemul de comandă şi control aerian naţional (SCCAN), Comunicare ştiinţifică prezentată în cadrul simpozionului cu tema „Sisteme integrate de comandă şi control”organizat de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România- Secţia de ştiinţă militară, la data de 25 Mai 2009 , la Sala de marmură a Cercului Militar Naţional, Revista de Ştiinţe Militare nr. 1(16)/2009, Bibl. U.N.Ap.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 26 din 28
„Carol I”, BUCUREȘTI, 2009.
4.
BOARU Gheorghe,
NIŞULESCU Gheorghe
Sistemul de comandă, control şi comunicaţii în cadrul misiunilor de sprijin apropiat şi nemijlocit, Buletinul U.N.Ap. „Carol I“ Nr.3, Bucureşti, 2009.
5.
BOARU Gheorghe,
NIŞULESCU Gheorghe
Particularităţile sprijinului de comunicaţii, informatică şi de navigaţie aeriană pentru coordonarea şi controlul activităţilor de pregătire, desfăşurare şi încheiere a zborului. Buletinul U.N.Ap. „Carol I“ Nr. 2, București, 2012.
6.
BOARU Gheorghe,
NIŞULESCU Gheorghe
„Locul, rolul şi misiunile structurilor de comunicaţii şi informatică din cadrul Flotilei Aeriene“, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională STRATEGII XXI „Tehnologii – aplicaţii militare, simulare şi resurse”, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti, Romania, 05 - 06 aprilie, 2012.
7. NIŞULESCU
Gheorghe
Apariţia şi evoluţia comunicaţiilor aeronautice şi a sistemelor tehnice de navigaţie aeriană pentru asigurarea legăturilor aviaţiei militare şi civile, Revista Gândirea Militară Românească Nr.1,2, Bucureşti, 2014.
8. NIŞULESCU
Gheorghe
„Particularităţi privind sprijinul de comunicaţii şi informatică pentru detaşamente dislocabile ale bazei aeriene, destinate NATO/UE“. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Strategii XXI-SCHIMBĂRI STRATEGICE ÎN SECURITATEA ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE“, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti, România, 02-03 Aprilie, 2015.
9. NIŞULESCU
Gheorghe
„Opinii privind infrastructura și echiparea unui aerodrom“. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Strategii XXI-SCHIMBĂRI STRATEGICE ÎN SECURITATEA ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE“, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti, România, 02-03 Aprilie, 2015.
10. RÂPAN Florian
Coordonate ale modernizării managementului resurselor de apărare în forțele aeriene – suport al eficienței operaționale, Biblioteca U.N.Ap. „Carol I”,, București, 2007.
11. TURCU Dănuţ Comanda şi controlul în războiul bazat pe reţea, Buletin U.N.Ap. „Carol I“ Nr. 3, Bucureşti, 2007.
VI. SURSE WEB
1. * * * http://www.aeronautica.difesa.it. 2. * * * http://www.roaf.ro.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 27 din 28
3. * * * http://www.eurocontrol.int. 4. * * * http://www.mapn.ro/despre_mapn./informatii_gen/documente.5. * * * cssas.unap.ro/pdf_studii/rbr.pdf. 6. * * * http://www.icao.int. 7. * * * http://www.airforce.com. 8. * * * cssas.unap.ro/pdf_studii./rbr.pdf. 9.
* * * http://www.en.wikipedia.org/wiki/Precission_approach_path_indicator.
10. * * * http://www.cissb.ro/Revistacomunicatiilor_informaticii_2011.
VII. REVISTE 1. * * * Gândirea militară românească, anii 2012-2015. 2. * * * Cer senin, anii 2004-2015. 3. * * * Revista comunicațiilor și informaticii, anii 2010-2015
VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
1. * * * Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1996.
2. * * * Culegere de termeni, concepte și noțiuni de referință din domeniile politicii militare, securității naționale și apărării armate, Editura Militară, Bucureşti, 2000.
3. * * * Lexicon militar, Editura Saka, Ed. a 2-a revăzută, Buc., 1994.
5.
LUCRĂRI (CONTRIBUŢII) PERSONALE
Boaru Gheorghe Nișulescu Gheorghe
„Sistemul de comandă, control şi comunicaţii în cadrul misiunilor de sprijin apropiat şi nemijlocit“.
Buletinul Universităţii Nationale de Apărare „CAROL I“ Nr. 3/ iulie - septembrie 2009.
Nișulescu Gheorghe
„Particularităţile sprijinului de comunicaţii, informatică şi de navigaţie aeriană pentru coordonarea şi controlul activităţilor de pregătire, desfăşurare şi încheierea zborului“.
Buletinul Universităţii Nationale de Apărare „CAROL I“ Nr. 2/ aprilie - iunie 2012.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 28 din 28
Nișulescu Gheorghe
„Apariţia şi evoluţia comunicaţiilor aeronautice şi a sistemelor tehnice de navigaţie aeriană pentru asigurarea legăturilor aviaţiei militare şi civile (I).
Revista Gândirea Militară Românească Nr. 1/ianuarie-februarie 2014.
Nișulescu Gheorghe
„Apariţia şi evoluţia comunicaţiilor aeronautice şi a sistemelor tehnice de navigaţie aeriană pentru asigurarea legăturilor aviaţiei militare şi civile (II).
Revista Gândirea Militară Românească Nr. 2/martie-aprilie 2014 .
Nișulescu Gheorghe
„Locul, rolul și misiunile structurilor de comunicații și informatică din cadrul flotilei aeriene“.
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Strategii XXI- TEHNOLOGII – APLICAŢII MILITARE, SIMULARE ŞI RESURSE“, România, Bucureşti, 05-06 Aprilie, 2012.
Nișulescu Gheorghe
„Particularităţi privind sprijinul de comunicaţii şi informatică pentru detaşamente dislocabile ale bazei aeriene, destinate NATO/UE“.
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Strategii XXI-SCHIMBĂRI STRATEGICE ÎN SECURITATEA ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE“, România, Bucureşti, 02-03 Aprilie, 2015.
Nișulescu Gheorghe
„Opinii privind infrastructura și echiparea unui aerodrom“.
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Strategii XXI-SCHIMBĂRI STRATEGICE ÎN SECURITATEA ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE“, România, Bucureşti, 02-03 Aprilie, 2015.