Riscurile in Afac Internat

8/19/2019 Riscurile in Afac Internat

1/13

6.1.Generalitati despre riscRiscurile reprezintă posibilitatea de obţinere arezultatelorfavorabile sau nefavorabile într-o acţiune viitoare

exprimată întermeni probabilisticiCorespunzător altor puncte de vedere, riscul constituie„evenimentul viitor şi probabil a cărui producere ar puteaprovocaanumite pierderi; uneori factorii care ar conduce lapierderi pot prevăzuţi cu anticipaţie, alteori riscul este neprevizibil

inddeterminat de situaţii fortuite"2. Riscul este denit şi caposibilitateaapariţiei unei pierderi n cadrul unei afaceri economice!eport,import, cooperare#, ca rezultat al producerii unorevenimente saufenomene imprevizibile

$deea de risc este asociată n practică, de re%ulă, cu ceadepierdere, deşi dacă ne referim la relaţiile economiceinternaţionale sepot nt&lni at&t riscuri, din care decur% pierderi pentru toţipartenerii,c&t şi altele din care pierderile unora dintre parteneri şi%ăsesc

corespondentul n c&şti%uri pentru alţii'facerile internaţionale se desfăşoară n condiţiileeistenţei anumeroase riscuri ca urmare a caracterului comple alrelaţiilorinternaţionale contemporane, a evoluţiilor adeseoricontradictorii careau loc pe piaţa mondială, a fenomenului de instabilitate

care


2/13


3/13

evalua probabilitatea producerii şi %estionarea lorparţială.Riscurile care compun riscul de ţară sunt incluse ncate%oria

macro+riscurilor şi sunt determinate de evoluţia ntr+oanumită direcţiea cadrului %eneral economic, politic,social,instituţional alţăriirespective. 'ceste macro+riscuri se manifestă şi afecteazăat&t rmelestrăine cu activităţi economice rezidente n spaţiulnaţional respectiv,

c&t şi afacerile economice ale propriilor ntreprinderi.Riscul de ţară are la bază factori interni şi factori eternişi, caatare, %radul de control al autorităţii naţionale diferă de lasimpla%estionare şi diminuare a efectelor p&nă la implicareadirectă n acesteriscuri.

Conceptul de risc de ţară n afacerile internaţionale esteunconcept apărut relativ recent, care s+a dezvoltat mai ales

nsfera activităţii nanciar+bancare internaţionale+uneemplu n acest000098

sens ind riscul de ţară aferent mprumuturilor

eterne,denumitratin"ul de ţară pentru împrumuturi.Riscul de ţară n cazul creditelor eterne este denit careprezent&nd pierderi nanciare potenţiale datorateproblemelormacroeconomice şi0sau politice survenite ntr+oţară,factorii de riscind controlaţi sau controlabili, total sau parţial, de către

instituţiile


4/13

conducătoare le%islative şi eecutive ale ţării debitoare.$nceea cepriveşte riscul de credit, n mod practic,acest concept sereferă la

probabilitatea ca la un anumit moment %uvernul debitorsă nudorească sau să se ae n imposibilitatea de a rambursa

mprumutulrespectiv. 1ocalizarea debitorului ntr+o anumită ţarăpresupune unrisc de ţară numai n măsura n care factorii caredetermină

materializarea sa sunt ntr+o oarecare pondere sub control%uvernamental şi nu sub controlul debitorului.Riscul de ţară este o #noţiune a"re"ată$% care oferăo ima%inesintetică asupra %radului de risc la care este epusă oafacere localizată

n spaţiul %eo%rac al unei ţări. ivelul riscului nu esteacelaşi pentru

ecare din componentele sale. Riscul de ţară este unconceptmultidimensional care nu poate eprimat sub formaunei cifre,iarnivelul său nu poate apreciat de o manierănumerică.(entru ocorectă evaluare se impune descompunerea sa pecomponente,deoarece o anumită afacere internaţională

poate maimult sau mai puţin epusă la o anumită componentă ariscului de ţară,ceea ce impune o atentă analiză a %radului de epunere apărţilorproiectului de afaceri la nivelul riscului de ţară şi aldiferitelorcomponente ale acestuia.

3valuarea şi poziţionarea c&t mai corecte ale riscului deţară sunt


5/13

foarte importante pentru sistemul decizional al uneirme.Cunoaşterea nivelului de risc al unei ţări şi a premiselorcare stau la

baza modicării sale n timp oferă operatorilor economicio mai maresi%uranţă şi posibilitatea adoptării unor&omponente politice 'i sociale interneDistribuţia puterii între forţele politice principaliilideri,principalele partide şi platformele acestora, putereaşi000099

455

spri6inul de care se bucură opoziţia, politizarea instituţiilorstatului,competiţia politică dintre partide.(nstituţiile statului,urmărindu+se n principal relaţiiledintreacestea şi %uvern, respectiv partide,implicarea acestora

n viaţapolitică şi rolul şi structura armatei, bisericii, presei etc.Guvernul 'i politica economică %enerală promovată,

structuraforţelor politice din %uvern,stabilitatea structurilor%uvernamentale,relaţiile cu celelalte forţe politice şiinstituţii.(nstabilitatea politică internă determinatăde*frecvenţa%revelor,demonstraţiilor,conictelor politice,crize%uvernamentale,lovituri de stat,absenţa spri6inului faţă de

%uvern.actorii sociali cu implicaţii asupra stabilităţii politicesuntanalizaţi din punctul de vedere al structurii sociale,afenomenului deemi%rare,etero%enitate lin%vistică şi reli%ioasă, adisparităţilor dintreaşteptările populaţiei şi rezultatele obţinute de %uvern.

&omponente politice externe*titudinea faţă de capitalul 'i investiţiile străine,


6/13

urmărindu+se n special eventualele discriminări ntrerme careprovin din anumite re%iuni sau care acţionează nanumite sectoare.

*linierea internaţională vizează participarea ţării%azdă latratate,convenţii şi alianţe politice internaţionale saure%ionale,disputecomerciale şi impactul acestor factori asupratratamentuluidiscriminatoriu faţă de anumite rme străine şi asuprastabilităţii

interne.+uportul ,nanciar 'i politic internaţional de care sebucurăţara %azdă este de natură să ducă la creşterea ncrederii

n ţararespectivă şi diminuarea componentelor politice eterne ariscului deţară n funcţie de amploarea acestui suport etern.

&onictele internaţionale n care statul %azdă esteimplicatdirect sau indirect'ceşti factori eterni au o inuenţă ridicată n conturareaima%inii politice internaţionale a ţării %azdă.7actorii de risc nu trebuie abordaţi din perspectiva000100

454

statică,ci este necesară şi o estimare a evoluţiilor lor

viitoare pentrucreşterea utilităţii analizei riscului şi, n fapt, pentrudeterminareapoziţiei faţă de o ţară.

6..Riscuri microeconomice în afacerileinternaţionale$n afacerile internaţionale apar o serie de riscuri care ţin

n

totalitate sau n cea mai mare parte de domeniulmicroeconomic.


7/13

/ana%ementul defectuos n domeniul producţiei şi alcirculaţieimărfurilor provoacă anumite disfuncţionalităţi, at&t nactivitatea de

producţie pentru eport, c&t şi n operaţiunile comerciale.Riscurile care ţin de mana%ementul producţiei ocupă unlocimportant n afacerile internaţionale şi vizează diferiteaspecte careconcură la nerealizarea n termenii prevăzuţi acontractuluietern;nerespectarea prevederilor contractuale

referitoare la cantitatea,calitatea, termenul de livrare a mărfurilor etc.Riscurile de inovaţie 'i cele te/nolo"ice apar caurmare a maimultor situaţii*+subestimarea activităţii de cercetare+dezvoltare;+din cauza faptului că8 uneori,c)eltuielile pentru

nfăptuirea

inovaţiilor sau modernizărilor sunt n realitate mult maimaridec&t cele prevăzute prin studiile de fezabilitate,risculpentru

ntreprinderea producătoare pentru eport este de a nu+şiacopericosturile. prin faptul că unele fabrici eportatoare şieperimentează produse şi te)nolo%ii noi, nsucient

vericate subaspectul funcţionării lor pe seama unor parteneri deafaceri din ţări ncare le%islaţia privind securitatea n producţie esteincompletă sau, norice caz,mai le6eră; n urma transferului de te)nolo%ii pebazecomerciale, prin inovaţii brevetate sau prin 9no:+)o:,

importatorii nu reuşesc să realizeze produsele laparametrii proiectaţi,la nivelul produselor din ţările eportatoare sau la unul


8/13

apropiat de acesta. Riscul poate acţiona pentruimportator, dar nmăsura n care plata importurilor de invenţii se face princote procentuale din comercializarea produselor realizate

sublicenţa sau 9no:+)o:+ul importat, riscul vizează şi000101

452

pe eportatorul de te)nolo%ie;n importul de brevete deinvenţii,9no:+)o: şi, n %eneral, te)nolo%ie modernă, riscul apareşi n cazul

n care acestea nu corespund e condiţiilor de

infrastructură din ţaraimportatoare,e cerinţelor şi nivelului te)nic eistent pepiaţainternaţională.Riscurile provenite din cooperarea economicăinternă 'iinternaţională apar,de re%ulă,n cazul producţiei şieporturilor

complee şi pot riscuri de cooperare internă,situaţie ncareeportatorul este o ntreprindere care acţionează cafurnizor %eneralcare lucrează cu un număr mare de subfurnizori dinţară,precum şiriscuri de cooperare internaţională,atunci c&nd serealizează produsul

cu importuri de completare sau prin diferite acţiuni decooperareeconomică cu rme străine, neconcordanţa de ordinte)nic+calitativsau nerespectarea termenelor de livrare asubansamblelor de cătresubfurnizori reect&ndu+se n riscuri pentru activitatea deproducţie a

furnizorului %eneral.


9/13

Riscul informaţional se manifestă sub forma nt&rzierilor saudeformărilor n circuitul informaţiilor ntre doi sau maimulţi a%enţi

economici an%a6aţi ntr+o afacere economicăinternaţională. n modfrecvent, acest risc se manifestă n raporturile dintreproducători şi

ntreprinderea de comerţ eterior sub forma insucienteiinformări aacesteia asupra sc)imbărilor care au loc n cerereaeternă, n sensul

că ntreprinderile producătoare pentru eport nu+i ţin lacurent peoamenii de afaceri care efectuează eportul asupraevenimentelorte)nico+economice care duc la nerealizarea contractuluietern.Riscurile în domeniul resurselor umane.'ceste riscuripot

apărea pe o arie lar%ă, care ncepe cu faza cercetării şiproiectării deproduse şi servicii,continuă cu producerea acestoraşi,evident,cudomeniile specice afacerilor internaţionale. Riscurileprovin,pe de oparte,din cunoştinţele insuciente ale mana%erilor şi alepersonalului

de eecuţie din aceste unităţi şi,pe de altă parte,dinnerespectareacaracterului condenţial al operaţiunilor,fapt cedetermină favorizareaspiona6ului economic, cu urmări %rave pentru

ntreprinderile şi c)iar000102

45

economiile naţionale care devin victime ale acestei

activităţi,cu


10/13

impact puternic n economia mondială contemporană.'ceste riscuripot prevenite,e şi parţial, printr+o selectare atentă aspecialiştilor an%renaţi n afacerile internaţionale,mai ales

ndomeniile te)nicii şi te)nolo%iei de v&rf,prin măsurimenite săstimuleze şi să obli%e lucrătorii din ntreprinderile cuactivitate decomerţ eterior să e preocupaţi n permanenţă deperfecţionarealor.

Riscul de neexecutare constituie o componentă arisculuicomercial, care decur%e din situaţiile n care*+cumpărătorul nu mai vrea sau nu mai poate să preia opartidă demărfuri de6a contractată,+v&nzătorul nu trimite marfa sau o trimite cu

nt&rziere.


11/13

credit,se ncearcă transferarea riscurilor de insolvabilitateasupracompaniilor de asi%urare sau a societăţilor de factorin%Riscul lipsei de lic/iditate. (entru bănci, lic)iditatea

esteposibilitatea de a asi%ura n orice moment efectuareaplăţilor cerute decreditorii lor. n situaţia n care o bancă nu mai poate faceplăţilesolicitate,apare riscul de lic)iditate care, etins la maimultebănci,poate provoca o criză foarte periculoasă pentru

economianaţională.Riscul de preţ apare datorită neconcordanţei de timp

ntremomentul nc)eierii contractului de comerţ eterior şimomentul

ncasării sau al plăţii, după cum urmează*+pentru eportator, apare riscul ca preţul contractului să

e00010345=

sub nivelul celui mondial din momentul plăţii;+pentru importator,acest risc constă n faptul că preţulstabilit nmomentul nc)eierii contractului poate să e mai maredec&t preţulmondial din momentul plăţii.

Riscul valutar derivat din di,cultatea convertirii într-o altăvalută a #monedei datoriei$. n situaţia n caredebitorul nu poateplăti n „moneda ei", ca urmare a unor re%lementări noiprivindre%imul de convertibilitate din ţara sa, a%entul economiceste supus

unui risc prin cumpărarea altei monede, fapt din carepoate să


12/13

nre%istreze efecte nefavorabile asupra protului său.Riscurile de transfer valutar,variantă a risculuivalutar, sedatoresc unor condiţii cu caracter economic,

nanciar,valutar saupolitic,care pot mpiedica transferul valutei de cătreinstituţiilenanciare din tara debitorului. 'cest risc este frecvent

nt&lnit ndiferitele forme de colaborare economică internaţională şisemanifestă atunci c&nd ţara %azdă introduce o serie de

restricţii pentruefectuarea transferului valutar sau c&nd taele detransfer suntma6orate ecesiv. 'şa cum s+a menţionat, n re%imulcursurilorotante, formate liber pe piaţă prin 6ocul cererii şi ofertei,deci ncondiţiile unei variaţii n principiu nelimitate a cursurilor

valutare,riscul valutar devine foarte important şi are o mareinuenţă asupraafacerilor economice internaţionale.Riscul de re"lementare se referă la posibilitatea care%lementările din ţara băncii care realizează operaţiunilesă semodice după ce s+a acordat creditul. (rotabilitatea

creditului poate afectată dacă aran6amentul de credit este structurat ntr+un mod carenu permite băncii să a6usteze rata dob&nzii la credite.Riscul ratei dob0nzii rezultă din acordarea de creditecudob&ndă ă din fondurile colectate n depozite cudob&nzi

variabile. >acă diferenţa ntre cele două rate ale dob&nziieste


13/13

importantă şi permanentă, aceasta poate provocadicultăţi nanciarebăncii.

Documents

Riscurile in Afac Internat