&RO U LQJ 0,5&($ &251(/,8ancmrr.ro/wp-content/uploads/2014/06/ROR_mai2014.pdf · manuale şi regulamente militare) ; acor- darea pentru a 20-a oară a unui premiu anual pentru cea

Col. (r) ing. MIRCEA CORNELIU ALEXE

1. Aşa cum bine se cunoaşte la 31 mai 1990,la Bucureşti, un Comitet de iniţiativă, format din24 ofiţeri şi generali în rezervă şi în retragereproveniţi din Ministerul Apărării Naţionale, re -luând tradiţia interbelică privind organi za -rea cadrelor militare în rezervă şi în retragere, ahotărât înfiinţarea Ligii Naţionale a Ofiţerilor înRezervă şi în Retragere (L.N.O.R.R.).

În ideea ca această structură asociativă să cu -prindă toate categoriile de cadre militare în re -zervă şi în retragere - generali, ofiţeri, maiştri mi -li tari şi subofiţeri - prima Conferinţă Naţională aacesteia - 31 mai 1991 - a hotărât schimbarea de -nu mirii în Uniunea Naţională a Cadrelor Mili -tare în Rezervă şi în Retragere (U.N.C.M.R.R.).denumire care după 16 ani, în urma hotărâriiConferinţei Naţionale Extraordinare - 31 mai2007 - se schimbă, devenind Asociaţia Naţionalăa Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retra -gere.(A.N.C.M.R.R.).

Aşadar sunt suficiente motive ca ziua de 31mai să devină Ziua A.N.C.M.R.R., ziua celei maire prezentative structuri asociative a cadrelormilitare în rezervă/retragere care, prin legitimi -tatea istorică, utilitatea publică şi notorietatea sa,ocupă un loc bine definit în viaţa membrilor săi,dar şi a societăţii româneşti în ansamblu.

2. O coincidenţă fericită face ca tot la 31 maia fiecărui an să se sărbătorească Ziua Rezervis -tului Militar, legiferată prin H.G. nr. 467 din12.05,2010. Ziua Rezervistului Militar, instituită lainiţiativa A.N.C.M.R.R., a fost înscrisă, aşa cum eraşi firesc, în Calendarul Tradiţiilor Militare.

În opinia noastră, această sărbătoare desuflet se constituie, prin tot ceea ce ea reprezintă,un prilej minunat de afirmare a unităţii structuraleşi de corp, a tuturor cadrelor militare în rezer -vă/retragere, o necesitate deosebit de stringentăîn condiţiile sociale, economice şi politico-militareinterne şi internaţionale de azi.

3. În acest an, în luna mai sărbătorim şi îm -pli nirea a 5 ani de la aprobarea Strategiei

A.N.C.M.R.R., document de o importanţă deo -sebită în plan organizatoric, programatic şiacţional al acestei structuri asociative. StrategiaA.N.C.M.R.R. a fost adoptată de cea de al VI-laConferinţă Naţională din 2009, dovedindu-se, întimp, deosebit de utilă în activitatea tuturorstructurilor A.N.C.M.R.R. precum şi a celor afiliate.Aceasta a fost actualizată şi completată cu noisarcini de către cea de a VII-a Conferinţă Naţio -nală din 6 noienbrie 2013.

4. Luna mai 2014 consemnează şi împli -nirea a 15 ani de la apariţia primului număr alrevistei ,,Rezerva Oştirii Române” , revistă deinformare, opinie şi cultură, organ de presă alA.N.C.M.R.R.

Încă de la primul său număr, în anul 1999,revista şi-a propus să oglindească cu fudelitateactivităţile A.N.C.M.R.R., să faciliteze un per -manent şi util schimb de experienţă între struc -turile Asociaţiei, să fie o tribună de luptă pentrucreşterea calităţi vieţii cadrelor militare înrezervă/retrgere. Totodată s-a avut în vedere carevista să prezinte pagini din istoria poporuluiromân şi a armatei sale, precum şi principalelecaracteristici ale fenomenului politico-militarcontemporan, în dinamica sa, pentru o informarepermanentă a cititorilor, dar şi pentru facilitareadesfăşurării unor activităţi pe plan central şi localcu impact favorabil pentru cadrele militare înrezervă/retragere, membre ale A.N.C.M.R.R.

** *

Aşadar, un mănunchi de sărbători, cu ocaziacărora A.N.C.M.R.R. îşi reafirmă voinţa de de a-şidesfăşura activitatea la cote valorice superioare, înconcordanţă cu cerinţele Hotărârii celei de VII-aConferinţe Naţionale şi ale devizei Asociaţieinoastre ,,Patrie - Onoare - Demnitate”.

Colegiul de redacţie

2 Rezerva Oştirii Române

EDITORIAL

ANIVERSĂRI CU IMPACT MAJOR ÎN VIAŢA A.N.C.M.R.R.

După câteva luni de la Revoluţia din De -cembrie 1989, respectiv la 31 mai1990, a fost reluată de către cadrele

militare în rezervă şi în retragere provenitedin activitate în Armata României, după oîntrerupere abuzivă de 42 de ani, tradiţiaasocierii acestora pentru a-şi putea apăramai bine interesele. Structura asociativă careşi-a făcut apariţia în această zi poartă astăzidenumirea ,,Asociaţia Naţională a Cadre -lor Militare în Rezervă şi în Retragere(A.N.C.M.R.R.)

Iată de ce sărbătorim în fiecare an la 31mai Ziua A.N.C.M.R.R., zi de mare încăr -cătură emoţională pentru cadrele militare înrezervă/retragere membre ale acesteistructuri asociative. de vocaţie naţională

În mai 2010, pentru prina dată în Ro -mânia, din iniţiativa Biroului PermanentCentral al A.N.C.M.R.R., cu acordul tuturorstructurilor asociative similare din sistemulde apărare, ordine publică şi siguranţănaţională, cu sprijinul ministrului apărăriinaţionale de la acea vreme, domnul GabrielOprea, Guvernul României, prin H.G. nr.467/2010, a instituit Ziua RezervistuluiMilitar, hotărând sărbătorirea acesteiaanual, la aceeaşi dată – 31 Mai. Pe aceastăbază, data de 31 Mai a fost înscrisă încapitolul ,,Sărbători militare” al CalendaruluiTradiţiilor Militare , periodic de istorie şicultură militară, editat de Statul MajorGeneral.

Pentru cadrele militare în rezer -vă/retragere, anul 2014 este un an ani -versar de excepţie. Cele două sărbători le

aniversăm pe fondul unui important set deacţiuni prin care România şi Armata sa aumarcat, la sfârşirul lunii martie-începutullunii aprilie a.c., un deceniu de prezenţă, pecât de utilă, pe atât de onorabilă, în AlianţaNord-Atlantică. Actul săvârşit de România la29 martie 2004 – aderarea la N.A.T.O. afost salutat cu deosebită încredere de cătreconducerea centrală a A.N.C.M.R.R., în nu -mele tuturor celor care fac parte din aceastăstructură, având motive temeinice şi convin -gătoare, ca urmare a faptului că, în marepar te, membrii Asociaţiei şi-au doveditpro bitatea profesională şi morală în peri -oada de preaderare, la acţiunile desfăşurateîn cadrul P.f.P. precum şi la cele deinteroperabilitate şi colaborare cu armatelemembre ale N.A.T.O., în teatrele de operaţii.

După cum se ştie, A.N.C.M.R.R. a apărutcu mai bine de 24 de ani în urmă, ca urmarea curajului şi iniţiativei unor camaraziîntreprinzători, ofiţeri în rezervă/retragereproveniţi din activitate, fiind împreună cuA.N.V.R. , una din primele structuri asociativedin domeniul apărării armate a ţării de după1990.

În deceniile de existenţă, concomitent cutransformările petrecute în Armata Româ -niei care, aşa cum afirma recent ministrulapărării naţionale domnul Mircea Duşa, s-aconsolidat ca o ,,armată modernă, suplă, cuex pe rienţă operaţională, adaptată stan dar -delor şi exigenţelor N.A.T.O.” , a evoluat şiA.N.C.M.R.R., afirmându-se constant ca ostructură asociativă viabilă, purtătoare aunei îndelungate legitimităţi istorice, reven -

3Rezerva Oştirii Române

General (r) prof. univ. dr. MIHAI ILIESCUPreşedintele A.N.C.M.R.R.

DIN V IAŢA A .N .C .M .R .R .

31 MAI - ZIUA A.N.C.M.R.R. “ALEXANDRU IOAN CUZA”

ZIUA REZERVISTULUI MILITAR

di cân du-se statutar a fi continuatoareaSocietăţii Ofiţerilor în Rezervă şi în Re -tragere Proveniţi din Activitate – S.O.R.P.A..,atestată juridic.din 1925.

Confirmată de la primele sale începuturi,prin hotărâre a instanţei, ca persoană juri -dică română de drept privat, legal con sti -tuită, democratică şi independentă,A.N.C.M.R.R. şi-a dobândit pe merit recu -noaş terea reprezentativităţii, utilităţii şinotorietăţii publice. În acest sens stau măr -turie dovezi indubitabile, precum: Ordinulministrului apărării naţionale nr. M 42/1990privind sprijinirea activităţii U.N.C.M.R.R. ,structură asociativă a cadrelor militare înrezervă/retragere; Hotărârea Guvernuluinr.20/2004 pri vind utilitatea publică,schimbare a statu-quoului care nu ar fi fostprocedural posibilă fără acordul ministruluide resort.; Ordinul ministrului apărăriinaţionale nr. H 5198/2008 prin care, lapropunerea Co misiei de Heraldică şi De -numiri, i s-a acordat A.N.C.M.R.R. în modoficial dreptul de a avea, ca şi structurilemilita re semnificative, Însemn heraldic,Steag de identificare şi Emblemă deOnoare; atestatele prin care i s-a conferitPlacheta Administraţiei Prezi denţiale, Em -blema de Onoare a Armatei României, Em -ble ma de Onoare a Statului Major General,Emblema de Merit ,,Rezerva Armatei Ro -mâne” clasa I-a, Emblema de Onoare aDirecţiei Generale de Informaţii pentruApărare, Emblemele de Onoare ale StatelorMajore ale Categoriilor de Forţe – Terestre,Aeriene şi Navale, Emblema de Onoare aComunicaţiilor şi Informaticii.

Între realizările remarcabile aleA.N.C.M.R.R. pot fi înserate: legăturile sale cuConfederaţia Interaliată a Ofiţerilor deRezervă – C.I.O.R. , legături care au debutatîncă din timpul Parteneriatului pentru Pace– P.f P., soldându-se cu primirea, în urmă cuun deceniu, în cadrul Congresului de laViena, în C.I.O.R. a Asociaţiei Ofiţerilor deRezervă din România – A.O.R.R., structurăasociativă constituită prin eforturile şi con -tri buţia hotărâtoare a Asociaţiei noastre;îm plinirea a mai mult de un deceniu de

participare a reprezentantului A.N.C.M.R.R.la lucrările Comisiei Superioare pentru ActeNormative Specifice (fostă pentru doctrine,manuale şi regulamente militare) ; acor -darea pentru a 20-a oară a unui premiuanual pentru cea mai valoroasă lucrare delicenţă/dizertaţie de masterat din domeniulartei militare/securităţi, întocmită la ab -solvirea Universităţii Naţionale de Apă rare,,Carol I”.

De asemenea, între realizările semni -ficative pot fi înscrise şi elaborarea şiimplementarea, în urmă cu cinci ani, pentruprima dată, ca document de sine stătător, a,,Strategiei A.N.C.M.R.R. 2009-2013, actuali -zată şi completată şi pentru perioada 2013-2017, document benefic, deosebit de apre -ciat la nivelul filialelor şi subfilialelorteritoriale, dând o bună perspectivă acţiuniipermanente de optimizare a activităţii lanivel central şi teritorial; consecvenţa şicalitatea realizării revistei de informare,opinie şi cultură ,,Rezerva Oştirii Române”,care în această lună împlineşte 15 ani de laapariţie.

Din panoplia realizărilor semnificativenu pot să lipsească rezultatele notabile obţi -nute, începând din anul 2009, în ,,bătălia”pentru apărarea drepturilor de pensie legalcuvenite cadrelor militare în rezer -vă/retragere provenite din activitate înArmata României. Astăzi se poate afirma,fără teama de a greşi, că fără perseverenţaA.N.C.M.R.R. şi fără sprijiul fostului ministrual apărării naţionale, actualul viceprim-ministru al Guvernului, domnul GabrielOprea, nu era posibil să se obţină ceea ce s-a obţinut în domeniul pensiilor militare destat, care a generat o stare de linişte şisperanţe îndreptăţite pentru etapa viitoare.

Vocaţia şi notorietatea publică de carese bucură A.N.C.M.R.R. la aniversarea aaproa pe două decenii şi jumătate de exis -tenţă şi 90 de ani de legitimitate istorică suntatestate şi de solidaritatea şi coerenţa struc -turilor sale teritoriale, de excelenta conlu -crare, la nivel central şi teritorial, cu maivârstnicii foşti camarazi, adevăraţi eroi înviaţă, veteranii şi invalizii de război;


protocoalele de afiliere şi colaborare fruc -tuoasă cu structurile asociative similare dinsistemul de apărare, ordine publică şi sigu -ranţă naţională; sistemul de relaţii inter -naţionale cu structuri asociative similare dinstatele membre N.A.T.O şi U.E. în plin procesde consolidare şi dezvoltare (R. Moldova, Bul -garia, Serbia, Slovenia, Ungaria, Germania,Polonia, Turcia, Italia) .

*

Indubitabil, A.N.C.M.R.R. demonstreazăcu prisosinţă că existenţa sa în panopliastruc turilor asociative care alcătuiesc so -cietatea civilă românească se prezintă şiacţionează ca ,,misiune de credinţă şi datoriede onoare”. Este în spiritul devizei sale –,,Patrie, Onoare, Demnitate”, faptul că la unsecol şi jumătate de la adoptarea, în anul1864, a Legii asupra poziţiei ofiţerilor, actnormativ care prefigurează primeleelemente de întemeiere în plan legislativ acor pului cadrelor militare în re zer -vă/retragere pro venite din activitate în ar -mată, din iniţiativa A.N.C.M.R.R., de acumpatru ani, aniversăm, ca sărbătoare militarădistinctă – Ziua Rezervistului Militar. Esteo izbândă notabilă, mai cu seamă încondiţiile unei anu mite confuzii în ceea cepriveşte armata de rezervă.

Este necesar să reiterăm faptul că de laprimele sale începuturi moderne, ca orga -nism viu, temeinic articulat la nevoile socie -tăţii româneşti destinat îndeplinirii unorobiective vitale, complexe şi de anvergură,cum este cel al apărării militare a ţării,pentru menţinerea suveranităţii naţionale,independenţei şi integrităţii teritoriale,organismul militar al României a fost struc -turat pe două sisteme de bază – sistemulactiv permanent şi sistemul de rezervă acăror trăsătură fundamentale au fost dintot -deauna, unitatea de ţel şi de acţiune.

Istoria militară modernă a poporuluiromân atestă cu date şi fapte, că nu de puţineori, mai cu seamă în vremuri de restrişte,eforturile celor două sisteme, activ şi de

rezervă s-au îngemănat, uneori până lacontopire, fiind încredinţată conceptualînsăşi naţiunii armate. Şi în aceste situaţii,cele două sisteme şi-au păstrat anumitetrăsături definitorii, îndeosebi ca mod deexistenţă.

Dintotdeauna, pentru armata română,cadrele militare în rezerva mobilizate lanevoie a reprezentat şi reprezintă o preocu -pare esenţală. Ca urmare, cele două sistemeale organismului militar românesc, înevoluţia lor istorică, au determinat apariţia,dezvoltarea şi consolidarea a două corpuride cadre militare – corpul cadrelor militareîn activitate şi corpul cadrelor militare înrezervă sau în retragere, ambele fiindpărţi constitutive ale aceluiaşi organism –Armata României. În arcul de timp de laLegea privind poziţia ofiţerilor, din 1864,până la Legea nr. 80 / 1995 privind statutulcadrelor militare, lucrurile s-au desfăşuratastfel.

Existând posibilitatea trecerii, la nevoie,dintr-un corp în altul, unul din obiectiveleprioritare ale existenţei lor l-a constituit culti -varea, consolidarea şi menţinerea unităţii decorp şi a spiritului de camaraderie, a legăturiidintre cadrele militare active, în rezervă sauîn retragere, aparţinând aceleiaşi mari fa -milii - Armata României. În acest obiectiv seînscrie şi aniversarea Zilei RezervistuluiMilitar, instituită de Guvernul Românieiprin H.G. nr 464 / 2010.

Potrivit art. 3 al hotărârii ,,prin rezervistmilitar se înţelege orice persoană care deţinegrad militar, în rezervă sau în retragere”. Oînţelegere mult mai largă decât categoria decadre militare pe care le reprezintăA.N.C.M.R.R . ,,Alexandru Ioan Cuza” – cadremilitare în rezervă / retragere provenite dinactivitate în Armata României. Ziua Rezer -vistului Militar este a noastră. a tuturor celorcare am slujit un mare număr de ani ţara subDrapelul Tricolor, precum şi a celor care aufost pregătiţi în acest scop în diferite mo -duri.

La mulţi ani, camarazi !


Invitaţia adresată conducerii cen -

trale a A.N.C.M.R.R. la vernisajul

celei de a XV-a ediţii a Expoziţiei

filatelice ,,Sădirea arborilor”, în or -

ganizarea Regiei Naţionale a Pădu -

rilor ROMSILVA, Asociaţia Filateliş ti -

lor din Bucureşti şi Clubul Filatelic al

Cercului Militar Naţional, a fost ono -

rată de domnii General de brigadă (r)

dr. Ion Ganea, vicepreşedinte şi prim

consilier al preşedintelui A.N.C.M.R.R.

şi General de brigadă (r) Stan Costan -

tinescu, preşedintele Filia lei Sector 1.

După meajul directorului general

al Regiei Naţionale a Pâdurilor

ROMSILVA,, dr. ing. Adam Crăciu -

nescu, Gl bg.(r) dr. Ion Ganea a mul -

ţumit pentru invitaţie şi a pre zentat

mesajul preşedintelui A.N.C.M.R.R.,

General (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu

şi. Ambele mesaje au fost primite cu

satisfacţie de participanţii la vernisaj.

Apoi, cei prezenţi au vizitat

expoziţia realizată cu contribuţia a a

38 de expozanţi din Bucureşti, Galaţi,

Suceava, Sibiu, Ploieşti, Caraş Severin

şi Rădăuţi. Între panourile filatelice

prezentate, deosebit de interesante

au fost cele cu temele: Pădurea şi rolul

ei, Pădurea şi mediul înconjurător,

Pădurea - suflet viu, Pădurea - suflet

verde, Poezia bradului, Farmacia

naturii, Paradisul păsărilor, Să apă -

răm pădurea, Europa apără pădurea

etc.

În organizarea şi realizarea aces -

tui eveniment s-a remarcat cama -

radul nostru, Colonel (r) Gheorghe

Cotolan, membru al Consiliului Di -

rector al A.N.C.M.R.R., prim-vicepre -

şedinte al Filialei Sector 1.

Cu acest prilej s-a discutat şi

posibilitatea unei întâlniri a con -

ducerii ROMSILVA cu conducerea

A.N.C.M.R.R., în vederea încheierii

unui protocol de colaborare la nivel

central şi la nivel teritorial – Direcţii

judeţene şi Filiale judeţene.

Prezentăm în continuare Mesajul

preşedintelui A.N.C.M.R.R., domnul

General (r) prof. univ. dr. Mihai

Iliescu.


General de brigadă (r) dr. ION GANEAVicepreşedinte al A.N.C.M.R.R., prim consilier al preşedintelui

EXPOZIŢIA FILATELICĂ DEDICATĂ LUNII SĂDIRII ARBORILOR

- Ediţia 2014 -


Mărturisesc de la început, cu de plinăconvingere, că pentru fiecaredintre noi este o deo sebită onoare

să fim prezenţi astăzi la acest vernisaj,care marchează des chiderea oficială aexpoziţiei filatelice organizată subgenericul ,,SĂDIREA ARBORILOR”, ma ni -festare care a devenit tradiţională – fiindla a 15-a ediţie.

Scopul acestei activităţi este deo sebitde generos, se înscrie în politica demediu a României, prin care se urmă -reşte protecţia acestuia, ca elementesenţial al continuităţii vieţii pe Terra –obligaţie prioritară, de alt fel, pentru toateţările globului pă mântesc.

Cu satisfacţie şi mândrie româ neascăconstat că această iniţiativă s-a doveditbenefică şi se doreşte în continuare să-şisprească eficienţa în cultivarea dragosteifaţă de MEDIU – care include dragosteafaţă de ROMÂNIA.

Conducerea Asociaţiei Naţionale aCadrelor Militare în Rezervă şi în Re -tragere (A.N.C.M.R.R.) ,,Alexandru IoanCuza” este onorată de partici pareapermanentă la această mani festarefilatelică, dar şi prin impli ca rea, prinreprezentantul acesteia, dom nul Col. (r)Gheorghe COTOLAN, preşedintelecomitetului de orga nizare şi în acest an,în pregătirea şi desfăşurarea acesteiactivităţi cu importante conotaţii ştiin -ţifice şi de mediu, acţiune de un real inte -res pentru toţi cetăţenii ţării.

Această manifestare filatelică solicitădin partea colecţionarilor tematicii pre -

zentate şi nu în ultimul rând a RegieiNaţionale a Pădurilor, eforturi fizice, inte -lec tuale şi materiale şi totodată are me -nirea de a mobiliza vizitatorii pentru aacorda mai multă atenţie protecţiei şidezvoltării suprafeţelor împădurite şispaţiilor verzi din localităţi,

Având în vedere rolul manifes tărilorfilatelice şi nu numai, în com plexulactivităţilor organizate de Regia Naţio -nală a Pădurilor ROMSILVA, cu prilejulLunii Plantării Arborilor, pen tru dezvol -tarea şi protecţia pădurilor şi spaţiilorverzi din localităţi, Aso ciaţia Naţională aCadrelor Militare în Rezervă şi în Retra -gere îşi va aduce în continare contribuţia,prin structurile sale din capitală şi dinteritoriu, la im plementarea obiectivelorpropuse.

Dorim din tot sufletul ca aceastăexpoziţie, care prezintă armonia, po tri -virea desăvârşită a elementelor de me diu,să încânte, să fascineze şi să înnobilezevizitatorii şi de ce nu, pe fiecare român.

Cu aleasă preţuire ne ataşăm orga -nizatorilor şi Regiei Naţionale a PădurilorROMSILVA, dorim succes deplin expo -ziţiei, iar acţiunea lor să se înscrie şi deaceastă dată cu rezultate depline în asi -gurarea unui mediu ambiant purificat şibenefic tuturor românilor.

Preşedintele A.N.C.M.R.RGeneral (r) prof. univ.

dr. Mihai Iliescu

MESAJUL PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI NAŢIONALE ACADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE

”ALEXANDRU IOAN CUZA”


La sfârşitul lunii martie şi începutul luniiaprilie a.c. România a marcat, prin nu me -roase activităţi încheiate cu Ziua N.A.T.O.

(6 aprilie), un deceniu de prezenţă onorabilă înAlianţa Nord Atlantică, apre ciată ca fiind unadintre cele mai sigure um brele pentrusecuritatea şi apărarea ţării, în condiţiile uneilumi bântuite de ,,furtuni” şi ,,uragane”, deriscuri şi ameninţări.

Este prilejul să reamintim faptul căA.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza”, struc turăasociativă a cadrelor militare în rezer -vă/retragere provenite din activitate în Ar ma taRomână, purtătoare a unei îndelungate legiti -mităţi istorice, a cărei reprezenta tivi tate, utilita -te şi notorietate publică au fost recunoscuteprin acte de guvernare şi de conducere militară,a salutat, în urmă cu zece ani, cu deosebităsatisfacţie şi în deplină cunoştinţă de cauză,accederea României în N.A.T.O.

În mesajele adresate de conducereacentrală a A.N.C.M.R.R. Preşedintelui Româ niei,Primului Ministru al Guvernului, Minis truluiApărării Naţionale şi Şefului Statului Major Ge -ne ral, în numele cadrelor militare în rezer -vă/retragere din cele 47 filiale judeţene şi alesectoarelor Capitalei, din cele peste 80 de sub -filiale din actualele şi fostele garni zoa ne mili -tare, unii dintre aceştia, în funcţiile îndepliniteîn activitate, aflându-se la ori ginea dorinţei şiefor turilor care au pregătit accederea înN.A.T.O. sau chiar participanţi la misiuni în noileteatre de operaţii, Ade rarea României cudrepturi depline în Alian ţa Nord - Atlantică, afost apreciată ca una dintre cele mai marirealizări diplo matice a naţiunii române,după de cembrie 1989.

Aniversarea primului deceniu împreunăRomânia - N.A.T.O. fiind şi un moment de bilanţ,

se poate afirma, fără teama de a greşi că, înce -pând cu anul 1994, când România a semnatParteneriatul pentru Pace (P. f. P.) , fiind primulstat din Europa Centrală şi de Sud-Est care afăcut acest pas, parcurgând cu succes 10 ani depreaderare şi încă 10 ani de postaderare,perioade în care ,,Statul român a reuşit săconsolideze o armată modernă, suplă, eficientă,cu experienţă operaţională, adaptată standar -delor şi exignţelor N.A.T.O.”.

Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare înRezervă şi în Retragere ,,Alexandru Ioan Cuza” aparcurs şi ea anii unei înalte şcoli, nu numai destructurare şi consolidare în plan intern, ci şi derelaţionare cu structurile asociative similare dinstatele membre N.A.T.O. şi U.E.

Înscriindu-şi în Statut, încă de la primaConferinţă Naţională din mai 1991, ca unuldin tre obiectivele strategice importante,A.N.C.M.R.R. a acţionat şi acţionează con stantpentru realizarea şi dezvoltarea rela ţiilor sale custructuri asociative similare din statele membreN.A.T.O. şi U.E., cu structuri internaţionale deprofil, în deplină con cordanţă cu politica desecuritate şi apărare, precum şi cu principiilede politică externă ale Statului român.

Timp de peste două decenii, cu sprijinulMinisterului Apărării Naţionale, şi beneficiindde contribuţia unor cadre mili tare înrezervă/retragere, care timp de mai mulţi aniau îndeplinit funcţii de ataşaţi mi litari aiapărării în diverse ţări, A.N.C.M.R.R. a reuşit să-şi construiască un sistem de relaţii cu structuriasociative similare din state membre N.A.T.O. şiU.E., concretizat în vizite reciproce, întâlniri,convorbiri, schimburi de experienţă, acorduri,declaraţii comune, primiri la factorii deconducere politică şi militară ş.a. În acest modA.N.C.M.R.R. a sprijinit şi completat, pe măsura

General de brigadă (r) dr. ION GANEAVicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

A.N.C.M.R.R. LA UN DECENIU DE LA ADERAREA ROMâNIEI

LA TRATATUL ATLANTICULUI DE NORD


posibili tăţilor, misiunea de ambasador alRomâniei, îndeplinită cu succes în ultimii ani deinstituţia la care membrii săi şi-au consumat ceimai buni ani ai vieţii lor active - Armata Ro -mână.

O legătură interesantă şi fructuoasă areuşit să realizeze A.N.C.M.R.R. cu Con federaţiaInteraliată a Ofiţerilor de Rezervă - C.I.O.R., cucare în anul 1997 a avut loc primul contact,fiind invitată să participe cu o delegaţie la unatelier de lucru pe tema ,,Rezervistul militar însecolul XXI”.

Au urmat alte şi alte participări anuale înacest cadru internaţional, ca cea din anul 2002,la atelierul de lucru organizat de CentrulMarshal din Germania, pe tema ,,Rezerviştii şiasociaţiile lor în perspectiva lărgirii N.A.T.O.” , înrapoartele şi referatele prezentate fiind abor -date aspecte privind: întrebuinţarea rezerveiarmatei; probleme legislative; relaţii interna -ţionale; organiza rea, rolul şi sarcinile structu -rilor asociative ale ofiţerilor de rezervă; relaţiilecu minis terele apărării ş.a. Participarea activă adele gaţiei A.N.C.M.R.R. la dezbateri a fostremarcată într-o scrisoare oficială adresatăconducerii centrale de preşedintele co mitetuluiC.I.O.R.-P.f.P.

În iunie 2004, la invitaţia A.N.C.M.R.R.,preşedintele C.I.O.R. a făcut o vizită în Ro mânia,fiind primit de Şeful Statului Major General. Cuacest prilej, oaspetele a fost informat că Aso -cia ţia Ofiţerilor de Rezer vă din România -A.O.R.R., pentru constituirea căreiaA.N.C.M.R.R., la sugestia C.I.O.R., trebuia săcuprindă ofiţerii de re zervă potenţiali mobi -lizabili, luase din timp măsurile de constituire.este agreată de Mi nisterul Apărării Naţionale,acesta impli cându-se în definitivarea acesteia.

Ca urmare, Congresul C.I.O.R. de la Viena,din iunie 2004, a aprobat cererea de primire aA.O.R.R. aceasta devenind membru cu drepturidepline a C.I.O.R., actul produ cându-se înprezenţa delegaţiei A.N.C.M.R.R.

În august 2006, la solicitarea C.I.O.R.,A.N.C.M.R.R. a organizat la Predeal - Centrul deInstrucţie al Vânătorilor de Munte, un curs delimbi străine - engleză şi franceză - cu durata de12 zile, curs la care au participat 55 de ofiţeri derezervă din 12 ţări şi opt profesori militari dinAn glia, Franţa şi Canada. Pentru sprijin,

A.N.C.M.R.R. i s-a conferit Medalia C.I.O.R.Din păcate, ca urmare a lipsei mijloa celor

necesare, îndeosebi financiare şi înce tăriisprijinului din partea conducerii minis terului,precum şi a acţiunilor unor elemente străine depreocupările cadrelor militare în rezervă pro -venite din activitate în Armata României,A.N.C.M.R.R. a fost nevoită să intrerupă legă -turile deosebit de fructuoase pe care le reuşisecu Confederaţia Interaliată a Ofiţerilor deRezervă -C.I.O.R.

A.N.C.M.R.R. a acordat, în acelaşi timp. odeosebită atenţie continuării legăturilormembrilor săi cu instituţia în serviciul căreia şi-au petrecut cei mai buni ani ai vieţii lor active,parcurgând o carieră militară de 30-40 de ani înArmata României, apreciată, pe bună dreptateca instituţie de temelie a statului român.

Atentă la transformările organismuluimilitar românesc în anii Parteneriatului pentruPace şi în cei de după aderarea la N.A.T.O.,A.N.C.M.R.R. a militat permanent ca membriisăi să fie aproape de instituţia militară, săînţeleagă perioadele de transfor mare prin carea trebuit să treacă, coman damentele care îiimpun rolul şi misiunile şi, mai cu seamă, modulactual de îndeplinire a acestora, în slujba întă -ririi securităţii şi apărării ţării, faptul că armatade azi, rămâ nând cu acelaşi rol fundamental deapărare militară a ţării, este altfel faţă de ceadin timpul activităţii majorităţii dintre ei.

Aproape că nu a fost moment de plecaresau sosire în şi din teatrele de operaţii a unită -ţilor şi subunităţilor militare, la care ca drelemili tare în rezervă/retragere, membre aleA.N.C.M.R.R. să nu fie prezente, înconju rând cutoată dragostea şi încrederea lor pe mai tineriicamarazi. Nu a fost apreciere făcută de forurileN.A.T.O. sau de populaţia din zonă la adresamilitarilor români care au activat în teatrele deoperaţii, la care să nu vi breze şi inimilecamarazilor lor mai vârstnici, aflaţi în rezervăsau în retragere. Cum nu a fost nici un accidentsoldat cu moartea sau rănirea camarazilor dinteatrele de operaţii, care să nu întristeze şicadrele militare în rezervă/retragere.

Toate cele la care ne-am referit mai sussunt dovezi ineluctabile ale spiritului militar decamaraderie, de demnitate şi onoare, pe careA.N.C.M.R.R., de aproape un sfert de secol, s-a


străduit şi se străduieşte constant să-l întreţinăşi să-l dezvolte.

O altă preocupare a A.N.C.M.R.R. în pe -rioada la care ne referim, deşi începând din anul2009 a trebuit să se ,,bată” pentru drepturile depensie legal cuvenite cadrelor militare în re -zervă/retragere, atât la nivel central cât şi lanivelul filialelor, a constat în realizarea obiec -tivului strategic - acţiunea pentru menţinereape cât posibil în actualitate, a culturii desecuritate şi apărare a membrilor săi, dez -voltarea acesteia prin conştientizarea noilorvalori, principii, norme şi acţiuni, caredetermină înţelegerea şi interpretareaparadigmelor actuale de securitate şiapărare.

La originea unei astfel de preocupări s-aaflat convingerea că numai astfel cadrele mili -tare în rezervă/retragere a căror cultură desecuritate şi apărare, formată şi atestată prinlicenţe militare, absolvirea a numeroase cursuripostacademice, masterate şi docto rate, în altecondiţii, pot să se alăture, cu rezultate notabile,mai tinerilor camarazi din activitate, a cărorcultură este produsul actua lului sistem deînvăţământ militar, organizat şi desfăşurat încondiţiile apartenenţei la Alian ţa Nord-Atlantică.Un rol însemnat în acest demers şi l-a asumatrevista A.N.C.M.R.R. de informare, opinie şicultură, ,,Rezerva Oştirii Române”, aflată în al15-lea an de apariţie.

Desigur, pentru realizarea acestui obiectiv,A.N.C.M.R.R. a trebuit să apeleze la instituţiileacademice de profil, la camarazii din activitate şisă stimleze în rândul cadelor militare înrezervă/retragere studierea literaturii militareactuale. Important este faptul că i-au venit înîntâmpinare presti gioase instituţii militare decercetare şi învă ţă mânt, precum Institutul deStudii Politice şi de Apărare, UniversitateaNaţională de Apă rare ,,Carol I” , Institutul deStudii de Secu ritate şi Apărare de pe lângăaceasta, Acade mia Oamenilor de Ştiinţă dinRomânia, prin Secţia de ştiinţe militare ş.a.

Cu U.N.Ap., A.N.C.M.R.R. are Protocol departeneriat care, până în prezent a funcţionat înbune condiţii, asigurându-ne documentare peteme de interes, publicaţiile editate, precum,,Im pact strategic” ş.a.

Remarcabil este şi faptul că Statul MajorGeneral a sprijinit acest demers, prin acordarea

în sistem de gratuitate a revistei sale ,,GândireaMilitară Românească”.

Într-o bună perioadă A.N.C.M.R.R. a primitinvitaţii şi a participat la sesiunile ştiinţificeorganizate anual de S.M.G. şi la sesiunile decomunicări şi referate organizate de Institutulde Studii Strategice şi de Apărare. De peste douădecenii A.N.C.M.R.R. acordă anual un premiupentru cea mai valoroasă lucrare de licenţă saudizertaţie de masterat din domeniul artei mi -litare, întocmit la absolvirea UniversităţiiNaţionale de Apărare.

De un real folos s-au dovedit întâlnirilecadrelor militare în rezervă/retragere cu maitinerii lor camarazi, pe tema ,,lecţiilor învăţate”în teatrele de operaţii, acţionând alături de aliaţiidin N.A.T.O..

Este şi aceasta o dovadă de necontestat afaptului că A.N.C.M.R.R., continuând o tradiţie depeste nouă decenii, nu s-a constituit şi nuacţionează strict ca o asociaţie de pensionari, cica una de legătură organică, strânsă, întrecadrele militare în rezervă/retragere provenitedin activitate în Armata României şi cadrelemilitare în activitate, susţinând fără rezerve,în deplină cunoştinţă de cauză, acţiunileacestora, ale Armatei Române care, princeea ce face în cadrul Alianţei Nord-Atlan -tice, a devenit unul dintre cei mai străluciţiambasadori ai naţiunii Române.

Desigur, având în vedere potenţialul de caredispune, se poate afirma fără teama de a greşi,că mai sunt şi alte probleme la care A.N.C.M.R.R.nu a fost ajutată să-şi manifeste pe deplinvocaţia publică. De asemenea, că este deneînţeles faptul că în ultimul timp, în condiţiileunei avalanşe de pretinse ,,structuri asociative“ale cadrelor militare în rezervă/retragere, uniidintre mai tinerii camarazi investiţi în funcţii deconducere în Ministerul Apărării Naţionale şi înStatul Major General, nu acordă atenţia cuvenităA.N.C.M.R.R., născută imediat după eveni -mentele din decembrie 1989, reluând o tradiţieasociativă în fruntea căreia s-au aflat presti -gioase personalităţi militare. O dovadă a acesteiatitudini este şi neinvitarea A.N.C.M.R.R. laacţiunile desfăşurate cu prilejul marcării împli -nirii a zece ani Împreună Romnânia -N.A.T.O.


Conform prevederilor StatutuluiA.N.C.M.R.R. (art.27 şi 33), în lunilemartie şi aprilie a.c. , în filialale şi

subfilialele Asociaţiei s-au desfăşurat Adu -nările Generale care, în principiu, au dreptscop analizarea şi evaluarea activităţiidesfăşurate de organele de conducere aleacestora pe parcursul unui an şi stabilireaunor obiective, sarcini şi măsuri pentruactivitatea viitoare.

Membrii Biroului Permanent Central şiai aparatului de lucru al acestuia au parti -cipat la majoritatea Adunărilor Generale alefilialelor şi au contribuit, prin îndrumările,observaţiile, propunerile şi recomandărilefăcute, la buna organizare şi desfăşurare aacestora, la dinamizarea muncii organelorde conducere şi la îmbunătăţirea muncii înviitor.

În marea majoritate a cazurilor, Adu -nările Generale ale filialelor au fost onoratede prezenţa comandanţilor de garnizoanăşi ai unităţilor militare din zonă, a repre -zentanţilor puterii şi administraţiei locale, adelegaţilor asociaţiilor similare din M.A.I.,S.R.I., S.I.E., S.P.P., A.N.V.R., A.N.C.E. şi aiConsiliilor Judeţene ale Personelor Vârst -nice. La unele adunări au fost prezenţi re -pre zentanţi ai presei scrise, radioului şi T.V.locale, fapt care dovedeşte aprecierea şiprestigiul de care se bucură filialeleA.N.C.M.R.R.

Din informaţiile prezentate de

persoanele din conducerea A.N.C.M.R.R.care au participat la aceste adunări şi dinmaterialele primite de la filiale, s-au deprinsurmătoarele concluzii mai importante:

• Adunările Generale, în majoritatea lor,au fost bine pregătite, conform cerinţelorstatutare şi s-au desfăşurat sub semnul se -riozităţii, responsabilităţii şi anagajării,constituind un bun prilej de analiză aactivităţilor desfăşurate, ceea ce arată căstructurile A.N.C.M.R.R. îşi cunosc menireaşi locul lor în viaţa cadrelor militare înrezervă/retragere şi în societate;

• Documentele prezentate au avut labază prevederile Statutului Asociaţiei,sarcinile şi dezideratele reieşite din Hotă -rârea Conferinţei Naţionale din 6 noiem -brie 2013;

• Au fost evidenţiate realizările obţi -nute, minusurile din activitate şi cauzelecare le-au determinat şi au fost stabilitemăsuri pentru lichidarea neajunsurilor şieficientizarea activităţilor în viitor;

• Dezbaterile care au avut loc ausubliniat necesitatea întăririi unităţii, coe -ziunii şi autorităţii filialelor, precum şinecesitatea apărării onoarei şi demnităţiica drelor militare în rezervă şi în retragere;

• Documentele prezentate şi dezba te -rile au reliefat totodată faptul căA.N.C.M.R.R. este ,,de utilitate publică“,calitate care solicită implicarea şi maiputernică a filialelor în viaţa societăţii. A

General de brigadă (r) TRAIAN CRISTACHEMembru al Biroului Permanent Central

PRINCIPALELE CONCLUZII REZULTATE DIN DESFĂŞURAREA ADUNĂRILOR

GENERALE ANUALE ALE FILIALELOR ŞI SUBFILIALELOR A.N.C.M.R.R. DIN ACEST AN


fost evidenţiată participarea membrilorfilialelor în structurile administraţiei locale,în forumuri de cultură, ştiinţă şi artă etc. incare, prin activitatea lor, contribuie lacreşterea prestigiului şi autorităţii perso -nale, dar şi la crearea unei imagini favora -bile a structurii asociative pe care o repre -zintă, respectiv filiala sau subfiliala dincare fac parte;

• În multe adunări generale s-a subli -niat rolul Strategiei A.N.C.M.R.R., docu -ment de maximă importanţă, care vizeazăoptimizarea şi eficientizarea funcţionăriiAsociaţiei ca structură reprezentativă, ară -tân du-se necesitatea continuării eforturilorpentru implementarea obiectivelor, sarci -nilor şi acţiunilor cuprinse în StrategiaAsociaţiei pentru perioada 2013-2017,în activitatea filialelor şi subfilialelor;

• În materialele prezentate şi în cadruldiscuţiilor a fost subliniată preocupareamultor cadre militare în rezervă/retragerede a scrie, tipări şi edita lucrări cu caracteristoric, militar, memorialistic, ştiinţific,literar, de artă etc., activitate care demons -trează posibilităţile creatoare ale cadreormilitare în rezervă/retragere şi carecontribuie, în mod evident, la creştereaprestigiului A.N.C.M.R.R. şi a structurilorsale;

• O preocupare principală a cadrelormilitare în rezervă/retragere, subliniată şila recentele Adunări Generale, a fost aceeaprivind pensiile militare. În majoritateafilialelor, în cadrul Adunărilor Generale aufost exprimate aprecieri privind oportu -nitatea şi pertinenţa demersurilor condu -cerii A.N.C.M.R.R., acţiune care continuă şiîn prezent, folosind eficient parteneriatulviabil cu Ministerul Apărării Naţionale şipărghiile legale care pot fi utilizate, înspiritual devizei ,,Patrie, Onoare, Dem -nitate”. În acest context, conducereaA.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza” a

prezentat conducerii Alianţei CentruStânga (P.S.D + U.N.P.R.) , cu care a încheiatProtocol de colaborare şi parteneriat,priorităţile pe care le-a susţinut şi lesusţine, dintre care cea privind pensilemilitare reprezintă problema numărul unu,în care se au în vedere următoarele:

- respectarea principiului neretroac -tivităţii legii, în sensul că pensiile în platăcare au înregistrat creşteri se menţin lanivelul rezultat, iar cele diminuate să ră -mână la nivelul din decembrie 2010;

- în stabilirea pensiilor pentru viitor săse ia în calcul întreaga perioadă de acti -vitate toate sporurile acordate, fără discri -minare;

- perioada pentru o pensie completă săfie de minimum 20 de ani de activitate;

- în stabilirea cuantumului pensiei săse ia în calcul venitul brut obţinut de vii -torul pensionar în ţară şi în misiunile dinstrăinătate;

- corectarea pensiilor să se facă înraport cu soldele cadrelor militare active şicu inflaţia;

- pensiile militare să fie cumulate cusalariul pe care îl poate primi un pensionarîn perioada post-carieră;

- pensiile militare aflate în plată înmomentul adoptării noii legi redevin pen -sii militare de stat, acestea nu pot fi nicicontributive şi nici ocupaţionale.

• Aprecieri deosebite au fost făcute laadresa revistei Asociaţiei noastre ,,Re -zerva Oştirii Române”, care este aştep -tată cu mult interes de către cititori cât şide colaboratori, fiind considerată o sursăde informare privind viaţa Asociaţiei şi dindomeniile social, militar, istoric, culturalş.a., care preocupă cadrele militare în re -zervă/retragere, dovadă fiind faptul căeste solicitată de tot mai mulţi cititori şiprimeşte numeroase materiale din parteacolaboratorilor şi corespondenţilor de la

filiale/subfiliale şi de la personalităţi dinafara armatei;

În cadrul dezbaterilor şi în materialeleprezentate în Adunările Generale au fostsubliniate şi unele lipsuri privind stilul demuncă al unor comitete şi birouri şiprivind activitatea unor departamente dincadrul filialelor.

S-a arătat insuficienta preocuparepentru atragerea de noi membri în Aso -ciaţie, mai ales din rândul celor care auieşit la pensie în ultimii ani, pentru reacti -varea celor care s-au retras şi pentru redu -cerea numărului restanţierilor la platacotizaţiei. În scopul creşterii numărului demembri, conducerile filialelor vor trebui săprevadă în programele lor de activitateacţiuni concrete, cu termene şi respon -sabilităţi precise cu privire la aceastăactivitate deosebită.

În cadrul dezbaterilor au fost eviden -ţiate, de asemenea, o serie de neajunsuriîn ceea ce priveşte asistenţa medicală şiasigurarea cu medicamente, problemede rezolvarea cărora depind sănătatea şichiar viaţa pensionarilor militari, cărora înnumeroase cazuri, nu li se acordă atenţiacuvenită de către organele de stat abilitate.Diferenţe mari, din acest punct de vedere,se constată în cazul filialelor care nu potbeneficia de asistenţa unor medici militarisau de arondarea la cea mai apropiatăunita te medicală din sistemul militar(spitale, policlinici militare). S-a cerut res -pectarea legislaţiei din acest domeniu, careacordă pensionarilor militari dreptul laasistenţă medicală şi medicamente gratui -te, iar membrilor de familie ai acestoradreptul la asistenţă medicală gratuită şi lamedicamente compensate.

Concluzionând, se poate afirma că fi -lialele A.N.C.M.R.R. au înregistrat rezultatepozitive în toate domeniile de activitate, pelinia perfecţionării activităţii organiza -

torice şi de conducere, a relaţiilor cuinstituţiile publice locale, precum şi în ceeace priveşte colaborarea cu asociaţiilesimilare şi cu A.N.V.R , A.N.C.E., ConsiliulJudeţean al Persoanelor Vârstnice.

Pe ansamblu, filialele au avut o evoluţieascendentă şi se prezintă bine închegate şistructurate. Pentru exemplificare citămcâteva filiale cu rezultate semnificative:Arad, Bihor, Botoşani, Braşov, Brâila,Buzău, Constanţa, Covasna, Craiova,Curtea de Argeş, Galaţi, Ilfov, Mureş,Sibiu, Satu Mare, Suceava, Timiş,Vrancea, filialele sectoarelor 1,2,3,5 şi 6ale Municipiului Bucureşti.

În final putem aprecia contribuţia totmai importantă a filialelor la sporireapropriei imagini şi implicarea lor în cadrulcomunităţii şi ca urmare, a imaginii şiinfluenţei A.N.C.M.R.R. în societatearomânească, ca structură asociaţivă pu -ternică, reprezentativă şi de utilitatepublică.

Adunările Generale s-au constituit înadevărate forumuri ale democraţiei, deafirmare a răspunderii, onoarei şi demni -tăţii cadrelor militare în rezervă/retragere,care vor conduce la creşterea şi întărireaautorităţii şi prestigiului filialelor şi aleA.N.C.M.R.R. în ansamblul său.

Problemele actuale, precum şi cele carevor apărea în viitor, nu le vom putea re zol -va decât strâns uniţi în cadrul A.N.C.M.R.R.,structură asociativă reprezentativă, deutilitate publică, care reprezintă intere -sele tuturor cadrelor militare în rezer -vă/retragere provenite din activitate înM.Ap.N.

Greutăţile, problemele deficitare şipropunerile rezultate din adunările ge -nerale ale filialelor vor fi analizate de că treBiroul Permanent Central şi se vor luamăsurile corespunzătoare pentru fiecarecaz în parte.



Cea de a VII-a Conferinţă Naţională aAsociaţiei Naţionale a Cadrelor Mili -tare în Rezervă şi în Retragere

,,Alexzndru Ioan Cuza”, răspunzând multi -plelor schimbări care au avut loc, în timp, înorganizarea şi funcţionarea StructurilorAsociaţiei şi având în vedere necesitatea dea fi permanent în acord cu prevederile le -gislative în vigoare, a aprobat cu majoritatede voturi modificări şi completări aleStatutului A.N.C.M.R.R.

Acestea au fost făcute şi în baza propu -nerilor de la filiale. Astfel. în perioada 2011-2012 s-au primit la Biroul Permanent Cen -tral peste 200 propuneri referitoare la con -ţinutul Statutului A.N.C.M.R.R., de la 20 filialeşi subfiliale şi de la 13 membri, în numepropriu.

Aceste propuneri au fost analizate deComisia de Analiză a Respectării Preve -derilor Statutului (CARPS). Propunerile înlegătură cu care Comisia nu avea compe -tenţe specifice (de exemplu în problemejuridice, logistice, de resurse umane, deorganizare, comunicare, relaţii externeetc.), au fost prezentate şi analizate sepa -rat, cu departamentele de specialitate dinaparatul de lucru al Biroului PermanentCentral. În urma acestor consultări,problemele au fost prezentate şi analizateîn cadrul mai multor şedinţe ale GrupuluiOperativ de Lucru. În anul 2013 au avut loc9 astfel de şedinţe. după care propuneriledefinitivate au fost dezbătute în şedinţe aleB.P.C.

După validarea propunerilor care fă -ceau obiectul modificării Statutului, B.P.C.,

în conformitate cu atribuţiunile sale de or -ganizator al Conferinţei Naţionale, a trimisdin timp propunerile care au fost acceptatetuturor filialelor, astfel încât acestea să lecunoască şi să aibă timp pentru formulareaunor eventuale amendamente şi observaţii.Până la Conferinţa Naţională şi în cadrulacesteia, au mai fost făcute puţine ob -servaţii şi propuneri.

Subliniez faptul că în cadrul ConferinţeiNaţionale modificările la Statut au fostaprobate cu 113 voturi din totalul de 115voturi exprimate.

Modificările aprobate de ConferinţaNaţională au fost înaintate organelor jude -cătoreşti abilitate, care, prin HotărâreaJude cătorească definitivă nr. 1952/259 din20.02.2014 au aprobat introducerea aces -tora în Statutul A.N.C.M.R.R..

Principalele îmbunătăţiri ala StatutuluiA.N.C.R.R. au în vedere:

a) Întărirea organizatorică şi spo -rirea drepturilor organelor de con -ducere;

Astfel Consiliul Director are dreptul dea adopta amendamente la prevederileStatutului, care vor putea fi puse în aplicareimediat în activitatea Asociaţiei, urmând caacesrtea să fie supuse ulterior spre validareConferinţei Naţionale. Prin aceasta seasigură o mai mare operativitate pentrurezolvarea unor situaţii în care se impuneluarea unor astfel de măsuri.

b) Întărirea disciplinei.Conform modificărilor Statutului apro -

bate de Conferinţa Naţională, se interzicealegerea în organele de conducere, la toate

STATUTULÎN PAS CU DINAMICA A.N.C.M.R.R.

General de brigadă (r) ing. GHEORGHE GÂRLEAPreşedintele Comisiei de Analiză a Respectării Prevederilor Statutului


nivelurile, a unor membri care fac partedin alte structuri asociative ale căror pre - vederi statutare, metode de acţiune saumanifestări, sunt incompatibile cu aleAsociaţiei noastre.

Trebuie arătat că această prevederevalidată la Conferinţa Naţională şi-a

dovedit pe deplin viabilitatea în unelesituaţii apărute la alegerea organelor deconducere în cadrul Adunărilor Generaleale filialelor din anul 2013.

Se ştie că A.N.C.M.R.R., prin Statut, esteo structură asociativă deschisă şi nu a pusnici o restricţie ca un membru al său săfacă parte şi din alte structuri asociative.Însă, în situaţia în care unii dintre membriiAsociaţiei noastre care sunt membri şi ai

altor structuri asociative şi care prin com -por tamentul lor aduc prejudiciiA.N.C.M.R.R., nu putem fi de acord caaceste persoane să fie alese în organele deconducere ale unor structuri aleA.N.C.M.R.R., a cărei verticalitate este binecunoscută;

c) Îmbunătăţirea prevederilorprivind sancţionarea abaterilor.

Până la Conferinţa Naţională din 6noiembrie 2013 singura măsură statutarăde sancţionare a abaterilor era ,,încetareacalităţii de membru”. Noile prevederi aduco îmbunătăţire la acest capitol, în sensul căsunt prevăzute sancţiuni graduale şianume: avertisment, revocarea dinfuncţie şi în ultimul rând excluderea. Nuau mai fost stabilite sancţiuni pentrudiferite abateri (de exemplu, încetareacalităţii de membru pentru neplata coti -zaţiei), ci se acordă organelor de con -ducere dreptul de a stabili gravitatea aba -terii săvârşite şi modul în care să fiesancţionată.

De asemenea se fac precizări privindcontestarea sancţiunilor, precum şi amodalităţii de reprimire în cazul exclu -derilor;

d) Îmbunătăţirea condiţiilor pri -vind desfăşurarea unor activităţispecifice:

- nu se mai limitează numărul şi den -umirea funcţiilor în cadrul organului deconducere;

- se reduce contribuţia filia le -lor/subfilialelor la fondul centralizat;

- se amplifică drepturile filialelor înre laţiile cu alte structuri asociative similaredin ţară şi din străinătate, cu organele lo -cale, cu mass-media etc.;

- filialele au dreptul de a acorda titlulde ,,Membru de onoare“ ;

- precizări mai clare privind activita -

Statutul A.N.C.M.R.R.Ediţia 2013


tea serviciului financiar şi a comisiilorstatutare.

Reamintim că nu au fost modificate cunimic principiile generale de definire,fiinţare şi organizare ale A.N.C.M.R.R.,scopul, obiectivele, deviza, heraldica, prin -cipiile de acţiune şi relaţiile.

Nu au fost introduse modificări carepot conduce la slăbirea disciplinei interne,a unităţii şi coeziunii structurilorA.N.C.M.R.R. sau la diminuarea respon -sabilităţii organelor de conducere şi amembrilor. Dimpotrivă, prin noile modi -ficări se menţionează expres că membriiA.N.C.M.R.R. trebuie să acţioneze perma -nent pentru menţinerea şi ridicarea pres -tigiului Asociaţiei, să fie reprezentanţidemni ai acesteia în viaţa socială, să nu seimplice în activităţi care contravin dem -nităţii, onoarei şi normelor de com por -tament civic.

Se reiterează prevederea că hotărâ -rile organelor de conducere sunt obliga -torii pentru toţi membrii respectiveistructuri, indiferent de poziţia personală,exprimată verbal, în scris sau prin vot.

Se precizează că prezentul Statut alAsociaţiei este valabil pentru toate struc -turile A.N.C.M.R.R. (filiale, subfiliale).

Statutul prevede că obligativitateaîndeplinirii hotărârilor, prin stabilireacelor mai eficiente măsuri de punere alor în aplicare, constituie fundamentuldisciplinei A.N.C.M.R.R..

Trebuie menţionat că nu toate pro -punerile primite din teritoriu au fostaccep tate şi introduse în Statutul modificat.Îmi fac datoria de a menţiona câteva dintreacestea:

a) Propuueri care depăşescposibilităţile şi atributele A.N.C.M.R.R.:• să facem propuneri de schimbări încadrul M.Ap.N.; • să participăm la pre -gătirea rezerviştilor; • să iniţiem legi;

b) Propuneri care complică inutilstrictura A.N.C.M.R.R.: • să se introducă lanivel central ,,Comitetul de urgenţă” ?; • lafiliale să se introducă ,,Comisia de etică” ?;• organizarea ierarhică să cuprindă: filialecomunale, orâşeneşti, judeţene şi zonale;

c) Propuneri care generează o bi -roc raţie excesivă: • să se contabilizezefaptele şi lucrările membrilor (cu punctaj),pentru a li se acorda titluri sau să fie aleşi înorganele de conducere; • să se întoc -mească o evidenţă centralizată pe ţară şi ateransferării membrilor între filiale; • săse introducă separat ,,norme de etică” şi săse urmărească respectarea lor; • să seprevadă norme şi criterii pentru alegereaîn organele conducătoare sau în grupul deconsilieri;

d) Propuneri antidemocratice: • săse limiteze la două mandate alegereapreşedintelui A.N.C.M.R.R.; • să se adopteunele hotărâri şi cu 30 % din voturi; •B.P.C. să nu aibă dreptul de a sancţiona; •să se pună condiţii de vârstă, pregătire,pentru cei propuşi să fie aleşi în organelede conducere.

Personal consider că în noua sa formă,cu modificările şi completările aprobate decea de a VII-a Conferinţă Naţională, Sta -tutul va contribui la o mai bună funcţio -nare a Asociaţiei şi la îndeplinirea cu maimultă eficienţă a cerinţelor impuse dedeviza ,,Patrie, Onoare, Demnitate”.

v


ÎN ATENŢIA PREŞEDINŢILOR DE FILIALEPentru informarea membrilor ANCMRR

Stimaţi camarazi,

Ca urmare a sesizărilor primite din partea mai multor membri ai Asociaţiei

noastre, referitoare la faptul că nu li s-a aplicat indexarea pensiei din ianuarie

2014, fac următoarele precizări cu privire la interpretarea legii 241/2013:

După intrarea în vigoare a legii menţionate, pensionarii militari

disponibilizaţi cărora li se redusese pensia, au revenit la cuantumul pensiei

din decembrie 2010. Pentru majoritatea pensionarilor militari, acest cuantum

a fost majorat, potrivit prevederilor din Legea 119/2010 şi O.U.G. 1/2011.

În situaţia în care dreptul la pensie revizuit conform O.U.G.1/2011 este mai

mic decât cel din decembrie 2010, este pus în plată acesta din urmă.

Conform art. 1 (al. 4) din legea 241, cuantumul mai mare al pensiei (din

decembrie 2010) se menţine în plată, fără indexări şi majorări

(prin creşterea punctului de pensie), până când, prin însumarea acestora la

pensia mai mică se depăşeşte cuantumul din decembrie 2010.

Pentru a estima perioada de timp necesară depăşirii cuantumului

din decembrie 2010, se face diferenţa dintre cele două cuantumuri – cel din

decembrie 2010 şi cel aflat în plată înainte de intrarea în vigoare a legii

241/2013, – se ia în calcul indexarea anuală pentru inflaţie

(în jur de 3% din pensia mai mică) şi posibile majorări anuale,

prin creşterea valorii punctului de pensie (în medie, 3-4%).

Detalii privind aplicarea legii 241/2013 sunt publicate

în ziarul ,,Observatorul Militar nr.6 (12 -18 februarie 2013)

Cele de mai sus sunt confirmate de Casa Sectorială de Pensii a M.Ap.N.

ŞEFUL SERVICIULUI JURIDIC,

Cdr. (r) C. ALEXANDRU

COMUNICATUL Nr. 38 din 13.02.2014


Risipa de alimente este un fenomen careafectează atât societatea, în an samblu,cât şi mediul înconjurător.

Statisticile europene semnalează că 89milioane tone de alimente, adică 179 Kg.pe cap de locuitor, sunt aruncate la gunoipe bătrânul continent. Previziunile pentru2020 sunt deosebit de sumbre, risipa putândajunge la 128 milioane de tone, cu 40 %mai mult decât în prezent, dacă nu se vor luamăsuri în acest sens.

Este absurd faptul că 50 % din alimen -tele consumabile să fie irosite, în vreme ce 79milioane de cetăţeni europeni trăiesc sublimita sărăciei, iar 16 milioane îşi primescmâncarea de la asociaţii caritabile. Aceastaeste o situaţie de la care România nu faceexcepţie,

În Rezoluţia Parlamentului European,în care anul 2014 este dedicat luptei împo -triva risipei alimentelor, au fost formulatemăsuri clare pentru diminuarea acestuifenomen. Amintim în continuare câteva dinprevederile rezoluţiei:

• Pentru evitarea situaţiilor în care ceicare vând alimente prea aproape de data deexpirare, crescând astfel posibilitatea caalimentele să ajngă la gunoi, ar putea fiintrodusă dubla etichetare, cu menţionareape ambalaj a datei până la care alimentulpoate fi vândut (data limită de vânzare) şi adatei până la care poate fi consumat (datalimită de consum);

• Ambalajele alimentelor trebuie săacopere o gamă variată de dimensiuni şi săfie concepute încât să păstreze cât mai binealimentele. Alimentele aproape de data ex -pirării şi ambalajele produselor alimentaredeteriorate trebuie vândute la preţ redus,

pentru a le face mai accesibile celor nevoiaşi;• Instituţiile publice ar trebui să utili -

zeze servicii de catering de la firme res -ponsabile. Regulile de licitaţie publică pentruservicii de catering trebuie aduse la zi, astfelîncăt să includă condiţia că, ori de câte orieste posibil, contractele să fie oferite firmelorcare folosesc produse locale şi donează sauredistribuie gratuit mâncarea către cei ne -voiaşi sau către băncile de alimente, în loc săo arunce;

• Campanii de sensibilizare şi informarela nivel naţional şi european, schimburi debune practici;

• Propunerea spre vânzare de pachetemai mici de alimente, pentru satisfacereamai multor necesităţi ale consumatorilor (înfuncţie ce vârstă, necesar caloric, stare desănătate).

Risipa de alimente nu are doar con -secinţe de natură etică, economică, socială şialimentară, ci şi implicaţii sanitare şi eco -logice, având în vedere că munţii de alimenteneconsumate au o contribuţie majoră laîncălzirea globală, iar deşeurile alimentaregenerează metan, care este un gaz cu efectde seră, de 21 de ori mai puternic decâtdioxodul de carbon.

Totodată, risipa de alimente afecteazăsecuritatea alimentară, precum şi secu -ritatea sanitară.

Considerăm că şi A.N.C.M.R.R., filialele şisubfilialele sale, se pot angrena, prin variimijloace, în acţiunea împotriva risipei dealimente, contribuind astfel la îmbunâtăţireavieţii celor care trăiesc încă sub pragul să -răciei şi nu numai.

Colegiul de redacţie

INFORMARE:2014 - ANUL EUROPEAN

ÎMPOTRIVA RISIPEI DE ALIMENTE


Vineri 14 martie, în sala de festivităţi a Cer -cului Militar din Garnizoana Curtea deArgeş, s-a desfăşurat Adunarea Generală

a Filialei Judeţene Argeş ,,Posada” aA.N.C.M.R.R., cu sediul în Curtea de Argeş, încadrul căreia a fost analizată activitatea BirouluiPermanent şi a Comitetului acesteia, în perioada15 martie 2013 - 14 martie 2014, execuţiafinanciar-contabilă şi rapoartele comisiei decenzori ale Filialei şi C.A.R - P.M. - POSADA.

Invitaţi de onoare la lucrările AdunăriiGenerale au fost: prefectul Judeţului Argeş, dom -nul Cristian Soare, primarul Muicipiului Curteade Argeş, domnul Nicolae Diaconu, vicepri -marul Consiliului Municipal, domnul CristianMitrofan, comandantul garnizoanei, domnulLocotenent-Colonel Corneliu Florin-Şoltuz ş.a.Au participat şi preşedinţii subfilialelor subor -donate Filialei Judeţene Argeş, respectiv domniiColonel (r) Alexandru Monea - Subfiliala ,,VladŢepeş” Piteşti şi Colonel (r) Eugeniu Niţu -Subfiliala ,,Dragoslavele” Câmpulung Muscel.

Lucrările adunării generale s-au desfăşuratîntr-un climat deosebit şi au fost în atenţia mass-mediei locale, care le-a prezentat în organele depresă ,,Argeş-Expres”, ,,Interes Argeşean”, ,,Pro -fit Argeşean”, la postul de radio ,,Radio Argeş” şiposturile TV ,,Absolut TV” şi ,,Argeş Expres”.

Participanţii la Adunarea Generală au făcutaprecieri pozitive la adresa activităţii Biroului şiComitetului Filialei, precum şi propuneri, in clu -siv unele care s-au adresat organelor locale parti -cipante la adunare.

Din partea invitaţilor la această adunaredomnul Nicolae Diaconu, primarul MunicipiuluiCurtea de Argeş i-a felicitat pe membrii FilialeiJudeţene Argeş ,,Posada” a A.N.C.M.R.R. pentruactivitatea desfăşurată şi i-a asigurat de tot spri -jinul administraţiei publice locale. ,,De câţiva ani

particip cu plăcere la această adunare. În primulrând vreau să vă aduc salutul comunităţii locale şisă vă felicit pentru modul în care v-aţi făcut dato -ria de-a lungul timpului. Sunteţi un adevăratexemplu privind implicarea în viaţa comu -nităţii locale, dar şi pentru alte activităţi pe carele desfăşuraţi acum, la pensie“.

Cu această ocazie, domnul primar al Muni -cipiului a menţionat şi faptul câ în scurt timp laCurtea de Argeş va fi inaugurat Centrul derecreere pentru pensionari, unde aceştia potsocializa şi îşi pot petrece timpul liber împreună.

Din partea Biroului Permanent Central alA.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza”, în semn derecunoaştere a sprijinului acordat Filialei decătre organele locale şi a activităţii desfăşurate cuînaltă răspundere în folosul cadrelor militare înrezervă/retragere, au fost conferite Diplome deExcelenţă prefectului Judeţului Argeş, domnulCristian Soare, primarului Municipiului dom -nul Nicolae Diaconu, viceprimarului, domnulCristian Mitrofan şi academicianului GheorghePăun şi Diplome de merit domnilor; Colonel (r)Constantin Ghigheanu - preşedinte de onoareal Filialei; Colonel (r) Alexandru Monea -preşedintele Subfilialei ,,Vlad Ţepeş” Piteşti;Colo nel (r) Eugeniu Niţu - preşedintele Sub -filialei ,,Dragoslavele” Câmpulung Muscel;Lt.Colonel (r) Ion Nastea - membru al BirouluiPermanent al Filialei: Plt. Adj. Şef Ioan Şutacu -membru al Biroului Permanent al Filialei

Membrii Filialei participanţi la AdunareaGenerală a Filialei Judeţene Argeş ,,Posada” aA.N.C.M.R.R. s-au angajat, în spritul devizeiAsociaţiei ,,Patrie, Onoare, Demnitate“, să nu-şiprecupeţească eforturile pentru îndeplinirea decalitate a hotărârilor Conferinţei Naţionale din 6noiembrie 2013, precum şi a propriilor hotărâri.Un angajament care-i onorează pe membriiFilialei noastre.

DIN VIAŢA FILIALELOR ŞI SUBFILIALELOR A.N.C .M.R.R.

O ANALIZĂ SERIOASĂ A MUNCII ORGANELOR DE CONDUCERE A FILIALEI JUDEŢENE ARGEŞ

“POSADA” A A.N.C.M.R.R.Colonel (r) LAURENŢIU DOMNIŞORU

Preşedintele Filialei Judeţene Argeş “Posada” a A.N.C.M.R.R.


La data de 10 aprilie 2014, la Cercul Mi -litar Târgu Jiu a avut loc Adunarea Ge -nerală a Filialei Judeţene Gorj ,,General

Ioan Culcer” a A.N.C.M.R.R. Din partea conducerii centrale a

A.N.C.M.R.R. la adunare a participat o dele -gaţie condusă de preşedintele acesteia, dom -nul General (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu,iar din partea autorităţilor locale prefectul deGorj, domnul Alin Văcaru, primarul Muni -cipiului Târgu Jiu, domnul Florin Cârciu -maru şi vicepreşedintele C.J.Gorj, domnulCiprian Florescu. Au mai participat zece pre -şedinţi ai altor filiale din ţară ale A.N.C.M.R.R,precum şi cei ai cadrelor militare în re -zervă/retragere provenite din sistemul deapărare, ordine publică şi siguranţă naţio -nală de pe plan local.

Domnul General de brigadă (r) IonBărbulescu, preşedintele Filialei, a prezentatRaportul de activitate pentru anul 2013,domnul Colonel (r) Emanuel Bărbulescu,prim- vicepreşedinte, a prezentat Planul deactivităţi pentru anul 2014, domnul Colonel(r) Ionel Bâltocea, şeful Sectorului finan -ciar-contabil, a prezentat execuţia financiarăpentru anul 2013 şi Proiectul de venituri şicheltuieli pentru anul 2014, iar domnulLocotenent-Colonel (r) Semen Constantina prezentat Raportul Comisiei de Cenzoripentru anul 2013.

A urmat apoi completarea ComitetuluiFilialei cu un nou membru, în persoana dom -nului Maior (r) Gheorghe Dolofan.

Domnul General de brigadă (r) IonBărbulescu a înmânat Diplome de Onoare şicâteva suveniruri invitaţilor.

Discuţiile care au avut loc în partea adoua a Adunării Generale au reliefat activi -

tatea Biroului Permanent şi a ComitetuluiFilialei, perecum şi a Filialei, în ansamblulacesteia.

Ideea care s-a desprins din discuţiilepurtate a fost aceea că Filiala Judeţeană Gorj aA.N.C.M.R.R. ocupă un loc bine definit încadrul Municipiului Târgu Jiu, dar şi la nivelulJudeţului Gorj, poziţie care trebuie menţinutăşi consolidată în viitor.

Propunerile care s-au făcut în cadrulAdunării au fost adresate Biroului Perma -nent, acestea vizând în mod deosebit eficien -tizarea muncii acestuia, în conformitate cucerinţele celei de a VII-a Conferinţe Naţionalea A.N.C.M.R.R.

Luând cuvântul în cadrul AdunăruiiGenerale, domnul General (r) prof. univ. dr.Mihai Iliescu, preşedintele A.N.C.M.R.R., aapreciat activitatea Biroului Permanent şi aComitetului Filialei gorjene şi a subliniat, înmod deosebit, acţiunile recente întreprinsede conducerea Asociaţiei şi intervenţiileacesteia la Parlament, Guvern şi MinisterulApărării Naţionale pe probleme care privescîn mod deosebit calitatea vieţii cadrelor mili -tare în rezervă/retragere. De asemenea dom -nul preşedinte a subliniat principalele pro -bleme pe care Asociaţia le are pe agenda sa delucru şi faptul că în viitor această activitate seva amplifica.

Preşedinţii filialelor invitaţi la AdunareaGenerală au apreciat utilul schimb deexperienţă realizat cu această ocazie, precumşi informaţiile prezentate de preşedinteleAsociaţiei.

După încheierea Adunării, participanţiiau fost invitaţi la o masă festivă organizată cuprilejul Zilei Filialei Judeţene Gorj.

Locotenent-Colonel (r) GHEORGHE BUŞE

ADUNAREA GENERALĂ ANUALĂ A FILIALEI JUDEŢENE GORJ

“GENERAL IOAN CULCER” A A.N.C.M.R.R.


Tradiţionala colaborare dintre Filiala Jude -ţeană Dolj ,,Mihai Viteazul” a A.N.C.M.R.R.cu Filiala Judeţeană Dolj ,,Fraţii Buzeşti” a

Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor şi AsociaţiaRomână pentru Propa gandă şi IstoriaAeronauticii–Filiala Craiova, a căpătat înultimul timp noi valenţe, mai ales în planulactivităţilor de evocare şi comemorare amomentelor de vârf din istoria poporuluiromân şi a armatei sale.

Din bogata paletă tematică istorico-mili -tară de pe agenda activităţilor celor trei struc -turi asociative doljene, evocarea revoluţiei con -dusă de Tudor Vladimirescu în urmă cu aproa -pe două veacuri, a fost marcată de activitateacu tema ,,Ecouri ale pandurilor gorjeni pemeleaguri doljene”, desfăşurată în AulaBibliotecii Judeţene ,,Alexandru şi AristiaAman” din Municipiul Craiova, în prezenţamembrilor celor trei filiale şi a unui numerospublic iubitor al istoriei patriei. Se cuvine săsubliniem amabilitatea domnului prof. dr.Lucian Dindirică, directorul acestei instituţiide cultură, care a pus la dispoziţie şi mijloaceletehnice video şi audio necesare desfăşurării încondiţii optime a acestei activităţi. Modera -torul acestui simpozion, la dorinţa organiza -torilor, a fost doamna conf. univ. dr. GabrielaRusu-Păsărin - Radio „Oltenia” Craiova.

Într-o atmosferă amiabilă, camarade reas -că, preşedintele Filialei Judeţene Dolj ,,MihaiViteazul” a A.N.C.M.R.R., domnul comandor(rz.) Octavian Cococeanu a facut cunoscutprogramul pregătit pentru acest eveniment şi amulţumit călduros publicului prezent în sală.Dezbaterea tematicaă a fost deschisă dedomnul comandor (r) Paul Sandachi, colabo -rator la Institutul de Cercetări Istorice Militare,cu comunicarea ,,Personalitatea lui TudorVladimirescu“. ,,A trebuit să consult foartemulte materiale documentare ale vremii, măr -turii, şi nu numai, să parcurg mii de pagini, zi şinoapte, referitoare la figura legendară a erouluişi martirului gorjean de la 1821 ca să potînţelege cât mai profund complexa lui perso -nalitate”, se destăinuie vajnicul aviator.

Setea de cunoaştere a ceea ce, pentrumulţi, este învăluit în mister, se citea pe feţeleascultătorilor, la fel de concentraţi ca şicamaradul lor de la microfon. ,,Pentru că,adesea mi-am pus fireasca întrebare - continuăvorbitorul -, ce l-a determinat pe revoluţionarulde la începutul secolului 19 să-şi arunce aver -siunea cu atâta înverşunare pe << căpeteniilevremii, balaurii care ne înghit de vii şi ne sugsângele din noi>>. El, Tudor, care agonisise oavere de boiernaş, să-şi constituie o oaste depanduri în fruntea căreia să lupte în războiuldin Crimeea alături de ruşi şi eterişti împotrivaotomanilor! Şi am avut şansa să descopăr oînsemnare ce îi aparţinea şi care-i motiva cuputere sentimentul naţional: <<Unde nu puiceva, de ce să cauţi să iei ceva>>; aşa gândeael, Tudor, la salvarea românilor de secularadominaţie fanariotă, şi nu numai, răscumpăratăscump încă de la finalul conflictului ruso-turc,1806 - 1812. Din nefericire însă, inerentelegreşeli datorate împrejurărilor atât de confuzeşi defavorabile au dus inevitabil la sfârşitultragic al martirului gorjean”.

În cuvântul său, reputatul profesor deistorie domnul Vasile Titi, membru al Con -siliului Director al Filialei ,,Fraţii Buzeşti” aA.N.C.E. s-a referit la o etapă importantă dindrumul lui Tudor spre Bucureşti: Tabăra de laŢânţăreni. ,,Tudor s-a afirmat ca un orga -nizator şi un conducător de excepţie al maselorlargi populare. El a trăit intens şi responsabilfiorul revoluţiilor europene stabilite la Con -gresul de la Viena din 1915. Tabăra de laŢânţăreni, strategică de altfel, are menirea sădea curs dorinţelor pandurilor mehedinţeni săse alăture revoluţionarilor gorjeni, să-i între -gească oastea. Iar faptul că printre pandurierau nume şi de dincolo de munţi simţea pulsulaprobator şi al transilvănenilor, ale căror inimiexclamau la unison şi pe acele meleaguri: <<Neajunge fraţilor, atâta vreme de când lacrămilede pe obrazul nostru nu s-au mai uscat>>. Îiîntărea credinţa că proclamaţia de la Padeşînflăcărase inimile românilor şi de pe aceste

ECOURI ALE PANDURILOR GORJENIColonel (r) SERGIU PICIORUŞ

Purtător de cuvânt al Filialei “Mihai Viteazul” Dolj a A.N.C.M.R.R.


meleaguri străbune, le redeşteptase sentimentuldreptăţii sociale şi naţionale”.

Drept urmare, Tudor devine şi mai hotărâtîn acţiunile lui <<pentru a-i înlătura pe cei răi>>a le lua <<bunurile agonisite prin jaf şi tiranie>>şi a le repartiza apoi în <<folosul de obşte>>.Totodată pedepseşte aspru pe făptaşi, punându-le în faţă sloganul <<Toţi cei ce vă alăturaţi, veţifi numiţi patrioţi; cei ce nu vă alăturaţi, nu veţifi numiţi patrioţi>>. Sfârşitul tragic i-l cunoaş -tem. Nu cunoaştem însă, cu toate căutărileînaintaşilor noştri, unde este trupul său pentru afi eternizat creştineşte. El dăinuie totuşi veşnicîn inimile noastre în amintirea şi conştiinţa celorde astăzi şi a celor de mâine”, a mai spuseruditul profesor Vasile Titi.

Comunicarea: ,,Culele din arealul Olte -niei şi importanţa lor în revoluţia de la 1821condusă de Tudor Vladimirescu”, prezentatde domnul Colonel (r) Grigore Păsărin, a fostprimit cu mult interes de participanţii la sim -pozion. Precedate de textul Proclamaţiei de laPadeş, cele peste patruzeci de diapozitiveproiectate pe ecran, însemnând tot atâtea cule,conace boiereşti, mănăstiri care au oferit oasteipandurilor loc de organizare, de refugiu, deadăpost şi de odihnă, întregite cu explicaţiiadecvate, au creat o imagine cât mai verosimilăa timpului istoric. ,,În regiunea Olteniei au fostconstruite multe asemenea cule de către boieri,oameni mai înstăriţi, deoarece în perioadadomniilor fanariote din Moldova şi ŢaraRomânească ei locuiau în aceste construcţii carele ofereau loc de taină pentru averi, loc deodihnă pentru ei şi familiile lor şi fortăreaţă dincare răspundeau atacurilor năvălitorilor. Îndrumul său spre Bucureşti, Tudor a întâlnitmulte case şi cule ai căror stăpâni, de voie denevoie, i-au venit în ajutor cu ce au putut”,precizează octogenarul colonel (r) GrigorePăsărin.

Memoria iubitorilor de istorie prezenţi lamomentul comemorativ este împrospătată cunumeroase obiective care au servit pandurilorcum ar fi: Cula lui Tudor de la Cerneţi, aGlogovenilor - ambele din Mehedinţi -, culeleTătărăscu, Cornoiu-Curţişoara, Gorj; construc -ţii de cult: mănăstirile Tismana, Crasna, GuraMotrului, Bucovăţ, Cozia, Bistriţa, Hurezi...Convins că Tudor a rămas nemuritor în con -ştiinţa poporului român, vorbitorul îşi încheieprezentarea tematică cu fragmentul din

,,Oltenii lui Tudor” de G. Coşbuc: ,,Vine-un chiotdinspre munte,/ Vine freamăt din păduri- /Tudor domnul vine-n frunte,/ Cu mulţimea depanduri!...”

Fostul ambasador al României la Paris,scriitorul şi publicistul Petre Gigea-Gorun,preşedinte de onoare al Filialei ,,Fraţii Buzeşti”a A.N.C.E. mereu prezent, ca şi acum, în mijlo -cul cadrelor militare în rezervă şi retragere laastfel de întâlniri, a spus: ,,Felicit sincer orga -nizatorii acestei dezbateri, că militarii aduc lacunoştinţa iubitorilor de istorie şi de neam, oride câte ori au prilejul, personalităţi de seamă alepoporului român. Cinste dumneavoastră căfaceţi lucrul acesta nobil când, astăzi dinnefericire, programele şcolare rămân corigentela capitolul: venerarea figurilor luminoase alecelor ce s-au jertfit pentru fiinţarea naţiuniiromâne.

Eu am fost ambasador în <<oraşul lu -minilor>> mulţi ani, şi acolo am învăţat cumfrancezii fac istorie şi îşi cinstesc eroii naţionali.Îmi face plăcere să văd că şi dumneavoastră,cadre militare, purtători de virtuţi alese, sunteţionoraţi să duceţi mai departe, ca şi ambasadorii,solia figurilor legendare ale neamului românesc.Să le sădiţi consecvent, să le perpetuaţi îninimile şi conştiinţa viitorimii. Vă felicit că nu aţiuitat că şi Tudor din Vladimir se află în grădinaeroilor din Bănie - tradiţionala garnizoanămilitară craioveană. Iată şi casa Glogoveanu -acum memorială -, aminteşte stăruitor, ca şiacest interesant simpozion istoric, de prezenţafigurii luminoase a martirului din Vladimir.Peisajul urbanistic craiovean este iluminat, şimă bucur nespus, de chipul său strălucitor: înMuzeul de Istorie Oltenia, în scuare, nume deinstituţii de învăţământ, de străzi, de zecile deplachete comemorative emise de Fundaţia<<Scrisul Românesc>> şi placate în diverselocuri publice. Şi în sfârşit, cine nu ştie căsemnalul triumfător al trompetelor lui TudorVladimirescu, este astăzi semnalul deschideriiemisiunii Postului de Radio Oltenia!”, a conchiseruditul ambasador.

Dezbaterea tematică din aula BiblioteciiJudeţene ,,Alexandru şi Aristia Aman” a luatsfârşit. Mulţumirea sufletească radia pe feţeleparticipanţilor. Dar şi în inimile organizatorilor,ca rezultat al unei colaborări cu adevăratprieteneşti, camaradereşti. Acum gândurile lor,însoţite de optimism, se îndreaptă spre noiizbânzi colegiale.


În arcul de timp dintre cele de a VI-a şi a

VII-a Conferinţe Naţionale, A.N.C.M.R.R.

s-a aflat la originea şi gestionarea a peste

30 acţiuni majore pe planul relaţiilor inter na -

ţionale, o dovadă a reprezentativităţii şi legi -

timităţii acestei structuri a cadrelor militare

în rezervă/ retragere şi pe plan internaţional.

Instrumentul principal de orientare şi

planificare a eforturilor pentru realizarea

obiectivelor A.N.C.M.R.R. pe plan inter na -

ţional este Planul Anual Privind Relaţiile

Internaţionale, parte inseparabilă a Pla nu -

lui cu principalele activităţi ale Biroului

Permanent Central.

Acţiunile din Planul anual (vizite, în -

tâlniri, convorbiri, schimburi de experienţă,

acorduri, declaraţii comune ş.a.), s-au des -

făşurat sub coordonarea Departamentului

Relaţii Internaţionale, în cadrul căruia lu -

crează profesionişti în domeniu.

Conducerea A.N.C.M.R.R. şi respectiv

Departamentul Relaţii Internaţionale au

acţionat constant pentru îndeplinirea la

parametri superiori a obiectivelor de dez -

voltare şi întărire a relaţiilor cu structuri aso -

ciative similare, îndeosebi cu cele din statele

membre NATO şi UE, precum şi cu alte state

şi armate cu care Armata României are relaţii

tradiţionale de prietenie şi bună înţelegere.

Toate acestea având misiunea de a promova,

de către A.N.C.M.R.R., imaginea, tradițiile is -

to rice, prestigiul și valorile perene ale Ro -

mâniei și ale Armatei sale. Scopul şi obiec -

tivele Planului de Relaţii Internaţionale al

A.N.C.M.R.R., aşa cum au fost formulate

pentru anul 2014 vin să întărească cele de

mai sus.

Propunându-şi ca scop promovarea

imaginii, tradițiilor și valorilor perene ale

Armatei Române, menținerea și dezvoltarea

relaților de prietenie deja statornicite cu

armatele și structurile asociative din țările

aliate și prietene, precum și multiplicarea și

diversificarea acestor relații în conformitate

cu obiectivele politicii externe și interesele

statului roman, în planul adoptat au fost

stabilite următoarele obiective:

1. Asigurarea continuității, dezvoltării și

întăririi relațiilor de prietenie și încredere cu

structurile asociative din țările NATO și UE

deja statornicite, acordând prioritate celor cu

țările vecine și de natură specifică cu cele

similare din Republica Moldova;

2. Identificarea, stabilirea de contacte,

schimburi de informații și modalități de con -

lu crare cu structuri asociative similare din

RELAŢII INTERNAŢIONALE

SARCINI MAJORE ÎN PLANUL RELAŢIILORINTERNAŢIONALE ALE A.N.C.M.R.R.

General de brigadă (r) VIRGILIU-MARIAN BUCIUMANVicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.


spa ţiul de interes strategic al României și al

armatei sale;

3. Studierea, identificarea și stabilirea de

oportunități și modalități de apropiere, con -

tactare și relaționare cu structurile asociative

de factură internațională, interaliată și re -

gională, în măsura în care statutele și obiec -

tivele acestora sunt compatibile cu statutul

A.N.C.M.R.R.;

4. Cunoașterea activității desfășurate de

structurile asociative în domeniile: social,

organizatoric și de conducere a filialelor, le -

gislației privind drepturile și obligațiile

cadrelor militare în rezervă/ retragere, preo -

cupărilor pe linia cultivării tradițiilor, a

educației patriotice;

5. Sprijinirea și coordonarea filialelor și

subfilialelor în inițierea, derularea și dez -

voltarea contactelor internaționale cu struc -

turi asociative similare locale din străinătate.

Astfel între anii 2009 şi 2013 proto -

coalele de colaborare semnate la Bucureşti cu

delegaţiile oficiale din 8 ţări (Bulgaria,

Germania, Italia, Moldova, Polonia, Serbia,

Slovenia şi Ungaria), statornicesc ca pe viitor

relaţiile bilaterale să se desfăşoare în spirtul

european al apartenenţei la aceleaşi valori de

reper privind activitatea dedicată vieţii şi

bunăstării personalului militar în rezervă şi

în retragere.

Recent A.N.C.M.R.R. a fost invitată, să

facă parte, alături de alte structuri asociative

din 7 state, la o Conferinţa Internaţională Re -

gio nală privind Problematica Rezerviştilor

Militari.

Obiectivele Acordurilor de colaborare

şi ale discuţiilor oficiale au urmarit:

a) schimburi de experiență în sfera

protecției sociale și juridice a cadrelor mili -

tare în rezervă și în retragere;

b) diseminarea cunoștințelor asupra

istoriei țărilor și armatelor noastre;

c) intensificarea activităților bilaterale la

nivel transfrontalier de către structurile

asociative locale.

După cum se vede, prevederea privind

intensificarea activităţilor bilaterale la nivel

transfrontalier, şi nu numai, de către orga -

nizaţiile locale este rezultatul expe riențelor

acumulate la nivel local de către organizaţiile

respective şi de aceea s-a simţit nevoia

instituţionalizării în plan bilateral a acestei

realităţi printr-un document oficial încheiat

la nivel central.

În ianuarie 2013 a fost elaborat un ins -

trument de dezvoltare şi implementare a unui

cadru general de prevederi privind întărirea

şi diversificarea relaţiilor dintre structurile

locale şi structuri asociative similare din ţările

vecine sau alte ţări cu care se colaborează,

Primirea delegaţiei sârbe la M.Ap.N


precum şi crearea cadrului adecvat obţinerii

experienţei necesare iniţierii şi derularii de

programe, împreună cu instituţiile de profil

ale M.Ap.N., pe probleme de interes ale celor

de vârsta a treia, inclusiv cu accesare de

fonduri europene.

În ceea ce priveşte derularea de relaţii

internaţionale la nivelul filialelor (22 de

activităţi în decurs de patru ani, nu numai de

către cele din judeţele limitrofe, ci şi de către

cele din Prahova şi Cluj) ne propunem ca

dezvoltarea cadrului general să prevedă, în

esenţă, următoarele:

Se vor încuraja prin toate mijloacele şi în

cât mai multe forme derularea de relaţii

internaţionale la nivel transfrontalier şi nu

numai;

Respectarea cadrului legistativ şi nor -

mativ al M.Ap.N. în domeniu;

Activităţile în plan internaţional desfă -

şurate la nivel local au caracter oficial, impli -

că imaginea ţării şi prestigiul A.N.C.M.R.R. şi,

de aceea, se aprobă de către preşedintele

Biroului Permanent Central;

Aceste acţiuni se consemnează în docu -

mente (rapoarte, informări, articole etc.)

care, arhivate la nivel central, se constituie ca

baza documentară pentru discuţii şi nego -

cierii cu partenerii străini şi totodată ca fond

istoric al relaţiilor bilaterale;

Ca regulă generală, la nivel central al

A.N.C.M.R.R. se încheie acorduri şi/ sau pro -

tocoale de colaborare cu cadrul normativ

agreat la nivel internaţional cu structuri

asociative similare dintr-o anumită ţară care

constituie baza încheierii şi derulării la nivel

local de planuri de acţiune în conformitate

şi în sprijinul cadrului normativ general.

Dialogurile oficiale dintre A.N.C.M.R.R. şi

structurile similare din străinătate au scos în

evidenţă preocupările şi problematica co -

mună cu care ne confruntăm. În acest sens,

urmare a deciziilor legislative defavorabile

din 2010 şi 2011, A.N.C.M.R.R. a fost

apreciată de către partenerii străini pentru

demersurile sale de soluţionare a problemelor

majore ale rezerviştilor militari, şi i s-a

solicitat experienţa în acest domeniu.

Pentru realizarea menirii şi misiunii sale

în plan internaţional A.N.C.M.R.R. şi-a folosit

resursele sale, din păcate limitate, fapt pentru

care nu s-au putut fructifica mai multe

oportunităţi.

Iată de ce trebuie să milităm ca

A.N.C.M.R.R., în calitatea sa de ONG de

utilitate publică, să beneficieze şi din acest

punct de vedere, de fondurile necesare de la

guvern, inclusiv, pentru susţinerea unor

relaţii internaţionale de o mai mare

amploare.

În sinteză, ne revine obligaţia, nouă şi

camarazilor din Departamentul Relaţii Inter -

naţionale, ca A.N.C.M.R.R., continua toarea

tradiţiilor şi valorilor Armatei Ro mâniei de la

Alexandru Ioan Cuza încoace, să intensifice

demersurile şi acţiunile sale de a se manifesta

plenar şi să promoveze pe plan interna ţio -

nal, nu numai la nivel NATO şi UE, intere sele

şi aspiraţiile armatei de rezervă şi prin con -

secinţă, ale poporului român şi ale Româ niei,

aşa cum de altfel ostaşii ţării sunt oriunde

interesele ţării noastre o cer.


1. A.N.C.M.R.R. – Filiala JudeţeanăSuceava ,,Petru Muşat”, a organizat cuprilejul sărbătoririi Unirii Principatelor, unsimpozion intitulat ,,155 de ani de la UnireaPrincipatelor Române”.

În cadrul acestui simpozion au fostprezentate următoarele comunicări: ,,UnireaPrincipatelor Române – eveniment de răs -cruce din istoria multimilenară a po poruluiromân” (Contraamiral (r) Ioan Ivanas -ciuc); ,,Ecoul internaţional al Unirii Prin -cipatelor Române” (Colonel (r) Viorel Ho -ro denciuc); ,,Alexandru Ioan Cuza, un dom -nitor pentru toţi românii ( Colonel.(r) IoanAcatincăi); ,,Modernizarea instituţiilormilitare în timpul domniei lui Alexandru IoanCuza” (General de brigadă (r) ZahariaCojocaru).

Simpozionul s-a bucurat de aprecieridin partea tuturor celor prezenţi.

Ziarul sucevean ,,Crai nou” a prezentatîn paginile sale această activitate deosebită.

2. Domnul General de brigadă (r) IoanBelci, preşedintele Filialei Judeţene Alba,,Gemina” a A.N.C.M.R.R. ne-a informat des -pre participarea unui mare număr de mem -bri ai acestei structuri asociative, la ma ni -festarea intitulată ,,Să ne amintim de Emi -nescu”, închinată aniversării împlinirii a164 de ani de la naşterea luceafăruluipoeziei româneşti.

Manifestarea s-a desfăşurat lângăstatuia-bust a lui Mihai Eminescu, amplasatăîn centrul oraşului Alba Iulia, capitala desuflet a tuturor românilor, ocazie cu careFiliala Alba a A.N.C.M.R.R. a depus o coroanăde flori.

3. De la Braşov am primit, sub sem -nătura domnului Col.(r) Nicolae Dărăbanţ,poet şi publicist, un material intitulat ,,Filedin istoria artileriei antitanc”.

După cum ne informează autorul acestuiarticol, artileria a.t. a apărut şi s-a dezvoltatconcomitent cu tancurilor. Aşa se face că laînceputul celei de a doua conflagraţii mon -diale, exista câte o baterie (6 piese) de tunuria.t. în fiecare M.U., iar în cadrul fiecăreiarmate au fost înfiinţate divizioane şi maitârziu regimente de artilerie antitanc.

În perioada celui de Al Doilea RăzboiMondial, tunurile antitanc de toate calibreledin dotarea Armatei Române au constituitosatura raioanelor şi punctelor de sprijinantitanc autonome. dar au intrat şi încompunerea avangărzilor, detaşamentelor deurmărire şi grupărilor de asalt.

Domnul Colonel.(r) Nicolae Dărăbanţ neaminteşte totodată de tunul a.t. românescReşiţa de 75 mm, precum şi de iscusinţaartileriştilor români în confruntările la careau participat.

4. Domnul Col. (r) ing.ec. Nicolae C.Grosu, preşedintele Ligii Culturale RomâneFiliala Cluj, ne-a informat despre celebrareala 5 februarie a.c. a eroului Baba Novac,căpitan al Voievodului Mihai Viteazul, la 413ani de la martiriul său – 5 februarie 1601.

Celebrarea a avut loc în Cluj-Napoca, laMonumentul lui Baba Novac, amplasat înfaţa Bastionului Croitorilor.

Cu această ocazie au susţinut comu -nicări ştiinţifice: domnii General de brigadă(r) Constantin N. Mancaș, prof. univ. dr.Alexandru Matei, Colonel (r) ing.ec. NicolaeC. Grosu, prof. univ. dr. Traian Rus – Istoric,prof. drd. Vasile Lechinţan.

Baba Novac s-a născut în Serbia, în satulPorec (actual Donji Milanovac), pe malulDunării, aproape de Cetatea Severinului, dinmamă româncă (din familia Basarabilor) şitată sârb.

Baba Novac, eroul martir legendar, a fostunul dintre principalii colaboratori apro -

CURIER


piaţi ai Marelui nostru Voievod, MihaiViteazul, distingându-se în luptele pe careacesta le-a purtat, în urma cărora a fost rea -lizată prima unire politică a Ţării Româneşticu Ardealul şi Moldova.

Baba Novac împreună cu duhovniculsău Saski (Saşcă) au fost arestaţi din ordi -nul generalului Basta, condamnaţi la moarteşi executaţi în Piaţa Centrală a Clujului, la 5februarie 1601, ora 10.00, prin ardere perug, şi apoi trupurile lor au fost înfipte îndouă ţepe, ridicate în apropierea BastionuluiCroitorilor - locul Monumentului, de azi, al luiBaba Novac. Execuţia a avut loc în prezenţaAutorităţilor, nobililor şi a generalului mer -cenar Gheorghe Basta, care urmărise exe -cuţia de la fereastra unei case din Piaţaoraşului.

În semn de cinstire a bravului săucăpitan, Mihai Viteazul a înălţat, la 11 august1601, un steag pe locul în care au fost traşiîn ţeapă, iar mai târziu aici a fost înălţatăstatuia lui Baba Novac, pe a cărui com -petenţă, talent şi devotament Voievodul s-asprijinit.

Pe locul moşiei dăruite lui Baba Novac deVoievod se află azi cartierul craioveanBrazda lui Novac iar numele său îl poartă unîntreg cartier şi un bulevard din Bucureşti.

La această manifestare comemorativăau participat şi cadrele militare în re -zervă/retragere, membre ale Filialei Jude -ţene Cluj a A.N.C.M.R.R., structură asociativăal cărei membru este şi domnul Colonel (r)ing.ec.Nicolae C. Grosu, organizatorulacesteia.

5. De la Sibiu. am primit veşti princolaboratorul nostru permanent din aceastăgarnizoană, domnul Colonel (r) VictorNeghină.

Dintre materialele trimise redacţiei decătre domnia sa remarcăm: 1. In me mo -riam General de Armată AlexandruHanzu, un luptător neînfricat pentru înfăp -tuirea, apărarea şi consolidarea Unirii de la 1

Decembrie 1918; 2. 8 martie 2014. Onorfemeilor veterane de război. Un omagiuadus doamnelor Locotenent Colonel (r)Georgiana Oprean, Plutonier adjutant (r)Elena Şega şi Plutonier adjutant ElisabetaFuneriu, membre ale A.N.V.R. Filiala ,,TraianMoşoiu” Sibiu: 3. Ceremonial militar laSibiu – primăvara armatei. Este vorba deceremonia prilejuită de absolvirea Cursuluide Bază de Ofiţeri Promoţia ,,Aurel Vlaicu100” : 4. Maistrul militar principal EnescuMihai, un material care prezintă activitatealiterară a acestuia; 5. Cotul Donului 1942,eroism, jertfă, trădare, Ediţia 2013Chişinău. Este vorba de cartea scriitoruluibasarabean Vasile Şoimaru, într-o prezen -tare a autorului articolului.

Am fi dorit ca măcar un material semnatde domnul Colonel (r) Victor Neghină, să se fireferit la viaţa şi activitatea Filialei Sibiu aA.N.C.M.R.R.

6. DOMNUL Colonel (r) LaurenţiuDomnişoru se referă în mai multe materialeadresate preşedintelui A.N.C.M.R.R., labogasta activitate culturală a Filialei JudeţeneArgeş a A.N.C.M.R.R. Dintre acestea remar -căm: sărbătorirea Unirii Principatelor,participarea Filalei argeşene la FestivalulPrimăverii 2014, sărbătorirea Zilei ForţelorTerestre etc;

7. Domnul Colonel (r) Emil Petrescu,de la Filiala Judeţeană Dâmboviţa aA.N.C.M.R.R. şi-a intitulat articolul trimisredacţiei ,,Din agenda de acţiuni ale FilialeiJudeţene Dâmboviţa a A.N.C.M.R.R.”, în careaduce în prim plan participarea filialeidâmboviţene la sărbătorirea evenimentelorde primă mărime din istoria poporuluiromân şi armatei sale.

General de brigadă (r)dr. GHEORGHE CREŢU

Col. (r). ing. MIRCEA CORNELIU ALEXE


Termenul ,,homeopatie” provine de lacu vintele greceşti ,,homois” (egal,similar) şi ,,patheia” (suferinţă). Deci

homeoatia este metoda ,,vindecării prinsimilaritate”.

Astfel homeopatia, care se pretinde a fi oformă alternativă a medicinii alopate, vin -decă bolnavul cu ajutorul unor substanţefoarte diluate, care dacă ar fi administrateomului sănătos în stare pură (nediluate), arproduce aceleaşi simptome ca ale bolnavului.Am folosit noţiunea bolnav şi nu boală,deoarece homeopatia se adresează între -gului organism ca un tot unitar, în timp cemedicina alopată (specifică) se adreseazăbolii.

Principiul similarităţii a fost cunoscutîncă din antichitate, dar studiat mai înamănunt în secolele XVIII-XIX. În afara legiisimilarităţii, homeopatia aplică şi alte reguli,ca cele prevăzute de legea experimentării,legea remediului unic şi a dozei minime(potenţa), legea vindecării, a lui Hering şilegea miasmelor (emanaţii maligne spiritualesau materiale ale corpului bolnav).

Legea vindecării, a lui Hering, are la bazăpatru principii: vindecarea pleacă de laorgane vitale: creier, inimă, ficat, plămânietc.), până la organe mai puţin vitale caureche, nas, etc.; evoluează din interior spreexterior (organul se vindecă, dar apar semneperiferice la nivelul pielii) ; se manifestă desus în jos (pleacă de la cap, trece la mână,picior) şi nu în ultimul aspect, în ordineainversă a apariţiei (ultimele simptome dis -

par primele).Cei mai renumiţi pionieri ai homeo -

patiei au fost acum câteva secole: dr.Constantino Hering, dr. Samuel Hahnemannşi Melanie D. Hervilly (artistă şi pictor ?!). Oîntrebare firească: care a fost cauza explozieicercetărilor homeopatice în această peri -oadă? Explicaţia e simplă; diagnosticareamai corectă a bolnavilor, studiul semiologiei(descrierea manifestărilor bolnavului), auluat-o înaintea progresului din industriafarmaceutică.

Prezenţa acestui vid farmaceutic a fostcompensat de studiul remediilor homeo -patice, ca răspuns la nevoile de tratament alebolnavilor.

Pe măsură ce industria farmaceutică avenit în sprijinul medicinei alopate cuproduse revoluţionare, ca insulina, antibio -ticele etc, interesul pentru homeopatie ascăzut. Totuşi ea este larg răspândită înîntreaga lume, inclusiv în ţara noastră (la noidreptul de competenţă în homeopatierevenind doar medicului).

Materia primară care stă la bazatratamentelor homeopatice este de naturăminerală, animală, vegetală şi umană. Ma -terialele minerale folosite sunt: sulful, po -tasiul, sodiul, fosforul, siliciul, aurul, argintul,mercurul, arsenicul etc. cele de origineanimală sunt: veninul de scorpion, cernealade sepie, furnica roşie, sânge de vulturpleşuv, aripă de pescăruş şi multe altele.Regnul vegetal este reprezentat de legu -minoase (usturoi, ceapă, pătrunjel), muşeţel,

SFATUL MEDICULUI

HOMEOPATIAColonel (r) dr. GHEORGHE ENEA

Medic primar medicină generală


coada şoricelului, nuca vomica (nucăotrăvitoare care conţine stricnină), opium(din distilarea seminţelor de mac), canabisul(haşiş şi marijuana extrase din cânepaindiană) etc. Ca produse umane se folosescsecreţiile patologice ale bolnavului. Mai suntşi alte remedii mai ciudate, ca expunereaapei la soaree, la lună, în mediu poluant !?

Din toate aceste aceste categorii demateriale şi substanţe, se extrag substanţelede bază care, dacă ar fi administrate înaceastă stare omului bolnav sunt toxice,chiar fatale. De la aceste substanţe primarede bază, prin diluaţii repetate rezultăremediul homeopatic. Observaţi faptul cănu folosesc noţiunea de medicament ci deremediu, deoarece, după părerea mea şi nunumai, homeopatia nu este o ştiinţă medi -cală, iar produsul ei nu poate fi un medi -cament. Să ne explicăm. Medicamentul carestă la baza tratamentului alopat acţioneazăprin trei moduri: prin cantitate, prin calitateşi prin informaţie. Despre medicamentulalopat trebuie să se cunoască: substanţa debază, cu exactitate, să i se stabilească pro -prietăţile fizice şi chimice, să se ştie modul deacţiune, dozajul individualizat, în funcţie devârstă şi boli adiacente, contraindicaţiile şiinteracţiunile cu alte medicamente. Înde -plineşte homeopatia toate aceste criterii ? Cusiguranţă că nu şi de aceea se foloseştenoţiu nea de procedee (potenţe) homeo -patice şi nu pe cea de medicament. Nicimăcar suplimentele alimentare nu pot fietichetate ca produse homeopatice, deoareceacestea sunt tot medicamente care nu auparcurs toate etapele de verificare şi, dininterese comerciale, sunt puse în circulaţiemai devreme, verificându-le totuşi lipsatoxicităţii şi efectele benefice.

Produsul de diluaţie utilizat înhomeopatie poate fi centezimal sau

decimal. Diluaţia centzimală este cea maides folosită. Se numeşte aşa deoarece fiecarediluţie echivalează cu a suta parte din diluţiade bază. Se ia o picătură din diluţia de bază şise amestecă cu 99 picături de apă cu alcool.se agită puternic pentru ,,dinamizare”.Această primă diluţie centezimală senotează cu 1C (sau 1H- pentru că se mainumeşte şi hahnemanniană). În continuarese ia o picătură din soluţia 1C (1H) şi seamestecă cu 99 picături de apă cu alcool, seagită puternic pentru ,,dinamizare” şi seobţine astfel soluţia 2C(2H). şi aşa maideparte la soluţia 3C(H), 4C(H) etc. Diluţiilemari şi foartre mari pot merge până la diluţiide mii de ori, însemnate cu semnul M (omie). O diluţie 1M înseamnă o mie de diluţiicentezimale, 5M- cinci mii etc.

Diluţia decimală are acelaşi mod depreparare, cu singura deosebire că la opicătură din soluţia de bază se adaugă nouăpicături de apă cu alcool. Ea se notează cu 1X(X este în latină cifra 10). Şi în acest caz sefac diluţii din ce în ce mai mari, succesive:2X, 3X etc.

La diluţii mari şi foarte mari, esteposibil ca în soluţia respectivă să nu mairămână nici măcar o moleculă din soluţiade bază. În acest caz care este misterul căinformaţia din substanţa de bază se menţineşi este recepţionată de omul bolnav ? Esteposibil ca în acest proces structura mole -culară a apei să fie modificată, mecanismulfiind de tip energo-informaţional. Misterulnu este încă elucidat.

Pe baza acestor consideraţii, un ,,Gicăcontra”, nedumerit, ar putea spune: ,,Cumpot să cred că punând o picătură de soluţieîntr-o cisternă cu apă şi luând din aceasta opicătură, mă voi vindeca ?”. Gică al nostruare dreptate ? S-ar putea spune şi Da şi Nu.Da, pentru că realitatea, logica, sunt departea lui. Nu, pentru că nu putem infirma


aprioric o ipoteză căreia astăzi nu-i găsim unrăspuns, dar poate mâine misterul va fielucidat. Cine ar fi crezut acum câteva sutede ani că în zilele noastre omul va ajunge pelună, că se vor descoperi fisiunea şi fuziuneanucleară, că sateliţii artificiali ai pământuluisupraveghează tot ce se întâmplă pe tera, cămedicamente de ultimă generaţie au salvatmilioane de bolnavi, că prin vaccinare au fosteradicate ciuma, holera, poliomelita, spaimageneraţiilor trecute !

Tratamentul homeopatic nu-l exclude pecel alopat. De asemenea este total interzis săse înlocuiască medicaţia alopată cu unahomeopată în anumite cazuri de urgenţă, caîn infarctul miocardic, pleurezie, septicemie,HTA Au fost semnalate cazuri în care, dinmotive religioase (secte) familia bolnavului arefuzat medicaţia alopată (în special ceainjectabilă, transfuziile de sânge), iar bolnaviiau avut de suferit.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (ONS)interzice total homeopatia în bolile: TBC. HIV,malarie, gripă, enterocolite acute la copii.

Consultul homeopatic trebuie să pre -cizeze în ce boală poate interveni, gradul dediluţie a potenţelor, dacă se poate apela şi lamedicaţia alopată, la acupunctură şi pre -sopunctură, medicaţia naturistă, etc. Fiindcăs-a amintit de folosirea trartamentuluinaturist în homeopatie, trebuie precizatfaptul că este o diferenţă totală întretratamentul cu plante în homeoterapie,faţă de cel din fitoterapie.

În timp ce acesta din urmă, prin ceaiurişi tincturi foloseşte substanţele tămădui -toare, aşa cum le-a lăsat natura în plante,homeoterapia, prin macerarea plantelor,urmată de diluţii mari sau foarte mari,centezimale sau decimale, nu mai are nimiccomun cu aceste substanţe vindecătoare şideci tratamentul homeopatic nu este untratament cu plante.

Aplicarea tratamentului homeopat pre -supune unele precizări, Cu 30 minute înainteşi după tratament nu se vor consuma lichideşi alimente, nu se va fuma. Se va decide cugrijă folosirea antibioticelor (numai în caz deurgenţă, când tratamentul homeopatictrebuie amânat), sau a produselor cortizo -nice, pentru ca efectul să nu fie redus sauchiar anulat.

Cele mai bune rezultate în tratamentulhomeopatic se obţin la copii, în bolile urmă -toare: înfecţia căilor respiratorii superioare,ORL, erupţii cutanate, tulburări de com -portament, enurezis nocturn (urinareainvoluntară pe timpul nopţii). La adulţicităm: cefalee, infecţia căilor respiratorii,astm bronşic, afecţiuni renale, ginecologice,adenom de prostată, infecţii ale pielei, durerireumatismale.

Datorită faptului că homeopatia seadresează întregului organism şi nu boliipropriu-zise, orice boală poate intra în sferade competenţă a acesteia.

Mecanismul de acţionare al trata -mentului homeopatic este energetic şi nubiochimic, ca în cazul medicaţiei alopate.

Dacă totuşi homeopatia are astăziadepţi, aceasta se datoreşte mai multor fac -tori: tratamentul alopat nu a dat rezultatelescontate, diluţiile foarte mari sunt lipsite detoxicitate (în cazul contrain dicaţiilor întratamerntul alopat), preţul mult mai mic încomparaţie cu cel al medicamentelor

Şi ca să închei într-o notă umoristică,amintesc faptul că în perioada de acordarea apremiilor Nobel, unele lucrări homeopaticeau fost ,,distinse” cu ,,premiul Ig. Nobel” (Înlimba engleză ,,ignoble” înseamnă ruşinos,josnic), pentru ,,realizări care nu merită a fipublicate”.

Să auzim numai de bine !


Cine se aştepta ca în Comuna Luciu să aibăloc asemenea transformări, odată cualegerea ca primar al comunei a dom nului

Mircea Frăţilă, maistru militar principal (r).Erau destule îndoieli, mai ales că prede cesorii săinu prea lăsaseră nimic în urma lor.

La prima întâlnire cu cetăţenii comunei,imediat după alegerea sa ca primar, domnulMircea Frăţilă le-a spus oamenilor ce avea degând să facă pentru comună şi pentru locui toriiacesteia. Să construiască o şcoală nouă încomună, pentru că cea veche nu mai întruneacondiţiile ca elevii să înveţe, să înfinţeze douăgrădiniţe, una în Luciu, cealaltă în Caragele, săasfalteze uliţele comunei şi încă multe altele...

- Ce se mai laudă! a răbufnit un cârcotaşcare participa la această întâlnire. Ne-amsăturat de promisiuni, de vorbe.. vorbe..vorbe..Aşa de uşor este de spus! Neîncrederea lui eraîndreptăţită pentru că până atunci, deşi sefăcuseră multe promisiuni, nu se schimbasenimic în comună.

Noul primar a trecut cu multă hotărâre latreabă. Proiectul noii şcoli nu îi dădea deloclinişte. Şi cât a mai umblat, cât s-a zbătut! Peunde se ducea era întâmpinat cu formula: ,,Nuporniţi prea devreme lucrarea, mai aveţi timp căabia v-a început mandatul!”. ,,Am timp să lucrez,nu să aştept, să stau”, le răspundea el. Vreo 2-3săptămâni primarul a tot umblat la judeţ pecheltuiala lui. Şi nu s-a lăsat până nu a rezolvatproblema. Întâmplător, aici a întâlnit unproiectant care l-a sprijinit ca pe un frate.Primarul a mai avut încă un noroc; timpul l-aajutat. Construirea şcolii din Luciu a fost ultimalucrare care a fost prinsă în planul de investiţiidin acel an. Bucuria primarului era denedescris: pusese bazele primei construcţiipublice din viaţa sa. A învăţat să lupte, să nu seoprească. Pentru că aşa îi cerea conştiinţa sa deprimar, de militar. Lupta aceasta face parte dinviaţa primarului, reprezintă trăsătura lui debază, singura cale de a învinge. El trebuie săcâştige în viaţă, nu are voie să dea înapoi. Acâştigat lupta împotriva cârcotaşilor, opo zanţilor,

conservatorilor, rutinaţilor. La o nouă întâlnirecu lucienii care l-au ales primar a anunţat faptulcă a fost aprobată construirea şcolii.

- De aici începe greul, le-a spus primaruloamenilor. Vrem să asfaltăm comuna. Străzilearată ca în evul mediu. Când plouă, nici căruţelenu mai pot merge din cauza gropilor care s-auformat. Când este cald şi bate vântul praful neînchide ochii.

După ce a început construirea şcolii,,,arhitectul” nostru a continuat lupta, în ciudamultor refuzuri, care însă nu l-au copleşit. Încele din urmă a mers la preşedintele Con siliuluiJudeţean pentru a-i aduce la cunoştinţăgreutăţile pe care le întâmpină în realizareaproiectului privind asfaltarea străzilor.

- Nu mai putem să îndurăm mizeria asta!Trăim într-o comună cu o înfăţişare jalnică,precum în evul mediu.

- Dar mai sunt şi alte comune în sitiaţiaasta, i-a răspuns preşedintele.

- Eu sunt primarul acestei comune, nu aalteia care are aceeaşi soartă ca a noastră.

Primarul nu s-a descurajat. Aşa suntoamenii care vor să clădească. Nu se opresc dindrum. Şi primarul din Luciu voia să-i facă pelocuitorii comunei fericiţi europeni. Dru muleuropenizării este lung, greu, dar înălţător,frumos, lasă urme, creează stări, sentimentenemaiîntâlnite. Acest ,,arhitect” ştia că, dacălucienii dau de bine devin mai uniţi, maiputernici, se ataşează şi mai mult de comună. Întimp ce el aştepta cu nerăbdare, iată că vineaprobarea pentru asfaltarea unei străzi dincomună, uliţa din centrul comunei, până laSfânta Biserică. Pentru că eram acasă şi locuiescchiar pe această uliţă, am văzut cum în două lunide zile lucrarea a fost gata. Am văzut bucuriaoamanilor din comună şi a copiilor care acum seputeau plimba cu rolele şi cu bicicletele.

Domnul primar Mircea Frăţilă, maistrulmilitar principal (r), a făcut să se nască o viaţănouă pe această uliţă, în această comună, săaducă în inimile locuitorilor comunei o marebucurie, să le insufle o stare de spirit nouă, ceea

ECOURI

ARHITECTUL MODERNIZĂRII COMUNEI LUCIUMAISTRUL MILITAR PRINCIPAL (R) MIRCEA FRĂŢILĂ

Colonel (r) ION GH. TOMA


ce până acum niciun primar al comunei nu a maireuşit. Da, domnule primar, aţi dovedit că sepoate, că aţi avut tăria morală şi fizică să luptaţişi să ieşiţi învîngător! Uliţa bisericii a devenit ostradă adevărată, pe care lucienii merg acum încondiţii civilizate. Primarul a considerat aceastărealizare ca pe o datorie a sa faţă de cei care l-auales în fruntea comunei.

Odată cu asfaltarea primei străzi dinComuna Luciu, din iniţiativa primarului s-arealizat un mausoleu, pe frontispiciul căruia aufost înscrise numele tuturor eroilor din ComunaLuciu care s-au jertfit pentru ţară în cel de AlDoilea Război Mondial, precum şi numelesoldatului Traian Dorinel Buzea care şi-a pierdutviaţa în Revoluţia din Decembrie 1989.

,,Arhitectul” nostru nu avea însă astâmpăr. Îlfrământa problema asfaltării tuturor uliţelorcomunei, precum şi realizarea unor şanţuri descurgere a apei pe marginea uliţelor. Asta esteviaţa primarului nostru european, să ia mereu şimereu de la capăt lupta. Un primar drept, cinstit,care slujeşte cu credinţă interesele oamanilor, nuse înclină în faţa şefilor, în faţa nimănui. Încli -narea nu este caracteristică luptătorului modernşi mai ales primarului, sufletul comunei.Înclinarea este caracteristică parvenitului, dema -gogului, prostului, hoţului, mincinosului, omuluifără caracter. Domnul Frăţilă face tot ceea ceeste posibil pentru îmbunătăţirea vieţii locuito -rilor, care îi este mai scumpă ca a lui. Şidumnealui pentru asta luptă, pentru binele lor.Binele lor nu este o vorbă aruncată în vânt, binelelor reprezintă punerea în aplicare a programelorcare să ducă la creşterea gradului de civilizaţie, lao viaţă mai bună şi demnă.

De câteva luni luni a început asfaltareacelorlalte străzi din comună. Locuitorii spun căaceastă lucrare este şantierul lui Frăţilă. Unii auînceput să spună în mod laudativ ,,Opera luiFrăţilă, cartea de vizită a lul Frăţilă, asfaltarea luiFrăţilă”. În comună au sosit aproape o sută deutilaje moderne necesare asfaltării, de la firmacare a câştigat contractul. Maşini mari, pentrutransportat piatră şi pământ, exca vatoare,buldozere, cum nu au mai fost nicio dată încomuna noastră. Se lucrează la foc con tinuu şirezultatele se văd.. Lucrarea a pre zentat pentruoamenii comunei un interes deosebit. Nicitinerilor şi nici bătrânilor nu le venea să creadăcă dispar aşa, dintr-o dată, toate gropile de peuliţe.

Construcţia este o lucrare de artă care seînscrie într-o linie dreaptă ce îţi îmbogăţeştesufletul. A doua zi după ce se turna asfaltul, uniilocuitori cercetau lucrarea cu palmele, o sărutau

cu privirile, o lăudau, o aşezau la loc de cinste însuita tuturor construcţiilor. Era construcţia ceamai mare, cea mai de folos, care dădea comuneiun aspect de localitate civilzată. Cei mai în vărstăîşi exprimau regretul că lucrarea s-a fost făcutde-abia acum, tinerii sunt foarte fericiţi căaceasta s-a realizat. Lucrarea, asfaltarea, le-aschimbat viaţa oamenilor. Le-a dat mare încre -dere în primar şi în comuna lor. I-a bucurat că seschimbă ceva, că aşezarea îşi schimbă înfăţi -şarea, fapt care pentru mulţi părea un vis, nu orealitate. Asfaltarea comunei este o cântare avieţii, o transformare a oamenilor, o lucrare careîntinereşte comuna, îi schimbă definitiv înfăţi -şarea, îi înfrăţeşte pe lucieni cu noul, cu mo -dernul, cu contemporanul. Ei, marea majoritate alocuitorilor trăiesc acum în istorie, îşi dau şi maibine seama cum înaintează în viaţă, cum sefolosesc de istorie, de asfaltare. Asfaltarea nu s-afăcut pentru şcoală, primărie, Sfânta Biserică, cipentru fiecare om din comună, pentru ca aceştiasă păşească pe un drum nou, cel construit deprimarul Mircea Frăţilă. Asfaltarea este împli -nirea vieţii materiale şi spirituale, o împlinirecare nu aparţine trecutului ci numai prezentuluişi viitorului. Asfaltarea iniţiată de primar nuînseamnă, dacă se poate spune aşa, pietrificareagândurilor şi sentimentelor, ci o etapă de des -chidere a lor spre viitor, spre împlinire şi spe -ranţă. Asta a făcut primarul comunei, MirceaFrăţilă: i-a pus pe oameni să trăiască directnumai în prezent şi viitor, să uite de necazurilepe care le-au avut şi trăit până acum, să iubeascăşi mai mult viaţa, primăria, comuna, pământulpe care îl lucrează. Vechiul a început cu maregrije să fie dat afară din comună, să fie aruncatpe apa sâmbetei. Greutăţile care ne-au ars, ne-auprodus mari traume fizice şi psihice, nu mai auce căuta în viaţa noastră. Este însă necesar sămuncim neîncetat şi să avem o grijă deosebităpentru tot ceea ce construim.

Acum ,,arhitectul” comunei, domnul MirceaFrăţilă lucrează la un program care nu s-a mairealizar până în prezent şi mulţi lucieni dorescsă se facă: întâlnirea cu fii satului din toatăţara şi din alte ţări. Aşa meticulos, perseverentcum este, cât de curând, vom asista la aceastăîntâlnire a fiilor satului cu noul Luciu cu uliţeleasfaltate, cu şcoală nouă şi cu multe alterealizări. Este un motiv de mândrie, de înălţarepentru toţi lucienii, indiferent unde locuiesc,faptul că la această întâlnire vor găsi o cu totulaltă comună. Iată deci, un fost cadru militar,acum primar, face lucruri minunate, într-ocomună până mai ieri uitată. Felicitări domnuleprimar, Mircea Frăţilă !


Clubul Ofiţerilor de Tancuri

,,Mureş” a fost înfiinţat la data de

12.11.2012, din iniţiativa unui

grup de ofiţeri de tancuri (Coloneii (r)

Aurel Bochiş, Cornel Cacoveanu, Ioan

Cocian, Constantin Trandafir şi Ispas

Todea), la care a subscris şi regretatul

General Ion Scrieciu, fost comandant al

Diviziei 6 Tancuri ,,HCC”.

Scopul principal pentru care a fost în -

fiinţat Clubul nostru este, în primul

rând acela de a cultiva şi transmite

nealterate tra diţiile armei tancuri, în

ansamblul tradiţiilor Armatei Române.

Clubul este deschis ofiţerilor de

alte arme în raport 3/1 (în favoarea

armei tancuri), cu condiţia ca cei

acceptaţi în Club să fi desfă şurat o

parte din activitatea lor în unităţi sau

comandamente de mari unităţi de tancuri

şi care cunosc şi respectă spiritul acestei

arme. Apartenenţa la club nu îngrădeşte

dreptul membrilor de a face parte din

oricare alte asociaţii. Menţionez că toţi

cei care fecventează Clubul Ofiţerior de

Tancuri sunt membri ai Filialei Judeţene

Mureş a A.N.C.M.R.R.

Formele şi metodele aflate la dis -

poziţia Clubului pentru realizarea sco -

purilor proprii sunt cele cunoscute:

sim pozioane pe diferite teme, expuneri

în cadrul unor activităţi, întâlniri co -

legiale la diferite evenimente din viaţa

armelor şi unităţilor, editarea unor lu -

crări tematice itinerarii istorice şi vizite,

pelerinaje, depuneri de coroane, la

locurile unde s-au dat bătălii sau au avut

loc eve nimente importante.

Am aşezat la loc de onoare

CLUBUL OFIŢERLOR DE TANCURI “MUREŞ”Colonel (r) AUREL BOCHIŞ

Preşedintele Clubului

Şedinţa de constituire a Clubului Ofiţerilor de Tancuri, Mureş

Aniversarea a 52 de ani de la înfiinţarea Diviziei 6 Tancuri


cunoaşterea şi popularizarea acţiunilor

de formare şi de luptă ale Regimentelor 1

şi 2 Care de Luptă, ale Diviziei 1 Blindate,

unităţi care s-au acoperit de glorie pe

câmpurile de luptă ale celui de Al Doilea

Război Mondial, cu actele lor de eroism,

dar şi cu uriaşele pierderi umane şi

materiale suferite.

Avem în vedere evocarea participării

unităţilor de tancuri şi a altor unităţi ale

Armatei române la evenimentele impor -

tante, uneori cruciale, pentru destinul

poporului şi statului român (august 1968,

decembrie 1989, ianuarie 1990,

calamităţi naturale, activităţi în economia

naţională, prezenţa în teatrele de operaţii

ş.a.)

Acordăm atenţie deosebită colabo -

rării în organizarea unor activităţi comu -

ne sau cu participare reciprocă, cu aso -

ciaţii din ţară şi din străinătate.

Dintre activităţile desfăşurate în anul

2013, an de început, remarcăm cele

privind aniversarea a 52 de ani de la în -

fiinţarea Diviziei 6 Tancuri ,,Horia, Cloşca

şi Crişan”, sărbătorirea la 1 august a Zilei

Armei Tancuri ş.a.

Pentru anul 2014 am stabilit un

calendar, din care spicuim:. 20 de ani de la

prima reformă împortantă din armată

după decembrie 1989; înfiinţarea la 1

martie 1994 a Comandamentelor de Corp

de Armată şi de Brigadă (Tancuri, Meca -

nizate, Infanterie Moto etc.); come -

morarea la 28 martie a 20 de ani de la

trecerea în nefiinţă a Generalului Ştefan

Guşă, fost comandant al D.6 Tc ,,HCC” ;

înfiinţarea la 1 iunie a D.6.Tc ,,HCC” şi

rolul acesteia în Sistemul naţional de

apărare, sărbătorirea Zilei Armei Tancuri

- 95 de ani de la înfiinţarea primului Bata -

lion de Tancuri din Armata României;

aniversarea împlinirii a 70 de ani de la

eliberarea, la 25-28 septembrie 1944, a

Oraşului Târgu Mureş şi de la marea

bătălie de la Oarba de Mureş.

Programul activităţilor noastre va

cuprinde: evocări, simpozioane, discuţii,

itinerarii istorice, sesiuni de comunicări

etc. În paralel cu aceste activităţi, ofiţeri

din cadrul Clubului, în cooperare cu alţi

ofiţeri din alte structuri, lucrează la

organizarea, în luna mai 2015, a unei

excursii cu tema ,,Drumul glorios de luptă

al Regimentului 2 Care de Luptă”, martie

- mai 1945, la împlinirea a 70 de ani de la

evenimente, precum şi la editarea a două

lucrări privind Regimental 2 Care de

Luptă şi Divizia 6 Tancuri.

Avem credinţa că în viitor vom reuşi

să alcătuim o istorie completă a armei

tancuri, dat fiind faptul că toţi cei care

frecventează Clubul nostru sunt angajaţi

plenar în scoaterea la lumină şi aducerea

în prim plan a faptelor de arme pe care

tanchiştii le-au săvârşit, atât în timp de

război, dar şi pe timp de pace.


Când ceasul izbăvirii a sunat che -

mând poporul român la arme,

unul din miile de ţărani români a

lăsat plugul şi a luat puşca. Se numea,

cum altfel !?, ION, un bărbat mărunţel de

stat, matur, care îşi ducea existenţa

alături de femeia lui, încercând să facă

faţă greutăţilor vieţii, cu un petic de

pământ pe care îl muncea.

Nu a cerut nimănui nimic toată viaţa

sa, a trăit numai din lucrul mâinilor sale.

Avea conştiinţa datoriei sale de român şi,

prin fapta sa, dorea să-şi aducă modesta

contri buţie la eliberarea fraţilor din

Ardeal. La sfârşitul anului 1916, într-o

eroică bătălie dată pe meleaguri vrân -

cene de armata ro mână, a căzut prizo -

nier. Drumul către lagărul german din

Alsacia a fost lung, cu opriri numai atunci

când se aruncau din tren trupurile

camarazilor morţi, multe trupuri calde

încă, sărmani căzuţi pradă inaniţiei, mi -

zeriei dar mai ales tratamentului aplicat

prizonierilor, înghesuiţi în picioare, să

încapă mai mulţi, în vagoane în care în

mod normal, se transportau vite.

Ajuns în lagăr, cu inteligenţa sa de

om descurcăreţ, practic şi cu experienţa

adunată într-o viaţă de trudă, a muncit la

fermierul neamţ unde a fost trimis. Ştia

că muncă este viaţă, iar el dorea să su -

pravieţuiască. A deschis bine ochii şi a

învăţat, a căpătat cunoştinţe de care

ceilalţi prizonieri râdeau amar, ştiind că

şansa de a se reîntoarce în ţara lor era

extrem de mică, aproape un miracol. Nu

a zis nimic, a strâns din dinţi, a îndurat

foamea şi frigul şi a muncit; a crezut cu

tărie în destinul său aşa cum, în micul sat

din Oltenia, muierea lui, Leoneta lui, l-a

aşteptat în ciuda părerii tuturor nea -

murilor, care i-au făcut pomeniri ca la

mort şi care o sfătuiau să se mărite cât

mai e tânără.

După aproape cinci ani de prizo -

nierat, timp în care familia sa nu a ştiut

nimic despre el, soldatul este eliberat de

francezi şi revine, pe jos, acasă. După

eliberarea din lagăr autorităţile franceze

au oferit militarilor români supravie ţui -

tori uniforme şi o sumă de bani pentru

POVEŞTI DE RĂZBOI - POVEŞTI DE VIAŢĂCARMEN NEGOIŢĂ

Încă un obiectiv nimicit


întoarcere, bani pe care el i-a păstrat să-

şi poată pune din nou pe picioare

gospodăria.

Şi-a găsit femeia aşteptându-l cu cre -

dinţă şi cuminţenie. Şi-a lucrat bucata de

pământ, punând în practică tot ce văzuse

şi învăţase la neamţ. Dumnezeu l-a

binecu vân tat cu trei copii; fiul cel mare,

CONSTANTIN, inteligent şi dezgheţat, a

dorit să înveţe, şi la 14 ani a plecat în

lume cu douăzeci de lei, doi poli cum se

spunea pe vremea aceea, singurii bani

pe care i-a primit fără să-i câştige prin

munca sa şi cu un sfat: să nu cauţi

gâlceava, dar să nu ieşi niciodată înfrânt

dintr-o bătălie.

A făcut liceul, muncind noaptea şi

învăţând ziua. Iubea matematica, dorea

să fie artilerist şi începutul celui de Al

Doilea Război Mondial, l-a prins ca elev

de şcoală militară. A fost pe toată durata

conflagraţiei comandant de baterie

Vikers în cadrul unui Divizion Krup,

suportând, alături de militarii din

unitatea sa bombardamentele cumplite

asupra zonei petroliere a Văii Prahovei,

marşurile istovitoare, când mâncau

ştiuleţi de porumb, care le astâmpărau şi

setea şi foamea, când dormeau în marş,

susţinându-se unii pe alţii, scoţând din

noroaie tunurile cu puterea braţelor.

Noap tea, când bucătăria de campanie

ajungea şi la ei, se hrăneau pe întuneric,

cu o mâncare plină de gărgăriţe, care

pocneau cu zgomot în gură. Pe timp de zi

nu ar fii suportat să vadă ce mănâncă,

chiar obosiţi şi epuizaţi, le-ar fii provocat

greaţă.

A avut şansa să nu fie rănit grav, să

supravieţuiască tuturor necazurilor şi să

poată reveni în satul natal, îmbrăcat în

uniformă de ofiţer român, spre mândria

tatălui său, Aceasta şi poza de la nunta sa,

cu o femeie frumoasă şi deşteaptă, au

fost singurele bucurii ale ultimilor ani de

viaţă ai părintelui. A murit demn, aşa

cum a trăit, cu fruntea sus, un om obiş -

nuit, un ţăran român. Fiul său şi-a

continuat cariera militară, un profesio -

nist desăvârşit dar mai ales un om de o

demnitate şi cinste exemplare. Şi acum, la

mulţi ani de la trecerea la cele veşnice,

mai sunt camarazi care îi păstrează o vie

şi frumoasă amintire, mai sunt fiinţe care

plâng amar şi aprind candele la crucea de

la căpătâiul său, cruce pe care au pus

tricolorul, să nu se iute că acolo îşi are

odihna un om care a slujit, cu arma în

mână, Ţara şi Poporul.

Iar pentru mine au fost şi sunt şi

acum, soldat, veteran de război, ION

SULIMAN, bunicul meu şi colonel, vete -

ran de război, CONSTANTIN SULIMAN,

tatăl meu.

Dumnezeu să ocrotească sufletele lor

şi a tuturor eroilor ştiuţi şi neştiuţi ai

acestui plai strămoşesc pe care l-au iubit

şi apărat, ROMÂNIA !


În 2014 se împlinesc 15 ani de la apariţia pri -mului număr al revistei ,,Rezerva Oştirii Ro -mâne”, revistă de informare, opinie şi cul -

tură, organul de presă al A.N.C.M.R.R., cu apariţiesemestrială.

Încă de la primul său număr s-a subliniatnecesitatea unei publicaţii de calitate, în conţinutşi în formă, ancorată solid în viaţa A.N.C.M.R.R. şia structurilor sale.

Aşa se face că întregul demers editorial, încei 15 ani de existenţă a avut în vedere urmă toa -rele: • promovarea în permanenţă a imaginiiA.N.C.M.R.R., având ca obiectiv creşterea credi -bilităţii acesteia în viaţa cadrelor militare în re -zer vă şi în retragere, dar şi a societăţii; • preo -cuparea A.N.C.M.R.R. pentru îmbunătăţireaprotecţiei sociale a cadrelor militare în rezervă şiîn retregere şi a familiilor acestora; • subliniereanecesităţii ca A.N.C.M.R.R. să-şi axeze activitateasa pe cerinţele statutare şi să-şi onoreze prinfapte calitatea de utilitate publică; • apărareademnităţii cadrelor militare în rezervă şi înretragere şi reliefarea în permanenţă a roluluiA.N.C.M.R.R. ca interfaţă între armată şisocietatea civilă; • implicarea cadrelor militare înrezervă şi în retragere în viaţa comunităţilor pebaza unor relaţii solide cu organele locale şicentrale ale puterii şi administraţiei de stat; •prezentarea ,,in extenso” a activităţii şi preocu -părilor A.N.C.M.R.R. şi ale structurilor sale pentrucunoaşterea permanentă a dinamicii vieţiipolitice, economice, sociale, militare şi de altănatură şi a influenţelor acesteia asupra activităţiA.N.C.M.R.R.; • preocuparea constantă aA.N.C.M.R.R. pentru creşterea calităţii vieţiicadrelor militare , în raport cu eforturile depusede acestea în perioada în care au slujit patria subdrapel; • implicarea A.N.C.M.R.R. în sporirearolului cadrelor militare în rezervă şi în retragereîn procesul cunoaşterii principiilor care stau labaza educării tineretului în spiritul dragostei faţăde ţară şi a necesităţii apărării acesteia, în con -formitate cu cerinţele Constituţiei României, care

stipulează că: ,,Cetăţenii au dreptul şi obligaţia dea apăra România” şi că ,,Fidelitatea faţă de ţarăeste sacră”; • Valorificarea experienţei istorice astruc turilor asociative ale cadrelor militare înrezervă şi în retragere; • menţinerea unei strân -se legături cu Ministerul Apărării Naţionale, cuStatul Major General şi cu structurile acestora; •cu noaşterea şi promovarea istoriei poporului ro -mân şi a armatei sale; • aprofundarea per -

manentă a caracteristicilor fenomenelor politico-militare contemporane, pentru o mai bună infor -mare a cadrelor militare în rezervă şi în retra -gere, precum şi pentru facilitarea organizăriiunor activităţi (simpozioane, mese rotunde,sesiuni ştiinţifice etc.); • promovarea constantă a

REVISTA “REZERVA OŞTIRII ROMâNE” - 15 ani

ANIVERSĂRI , ANIVERSĂRI . . .

General de brigadă (r) dr. GHEORGHE CREŢUVicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.


eveni mentelor culturale, dar şi a preocupărilorştiinţi fice, în condiţiile unei lumi tot maiglobalizate; • problematica asigurării medicale decalitate şi satisfacerea cerinţelor cadrelor militareîn rezervă şi în retragere pentru tratament şiodihnă; • rea lizarea unor colaborări fructuoase custructurile asociative afiliate, precum şi cu cele cucare se colaborează, din sistemul apărării, ordiniipublice şi siguranţei naţionale etc.

În continuare ne vom referi la parcursulrevistei ,,Rezerva Oştirii Române” în cei 15 anicare au trecut de la apariţia primului său număr.

Revista a apărut începând cu anul 1999, înbaza unei hotărâri a Biroului Executiv Central (aziBiroul Permanent Central).

Directoratul revistei a fost asigurat astfel: dela nr. 1-16 de către domnul General-locotenent(r) prof. univ.dr. Iulian Topliceanu. Începândcu nr. 17 al revistei, director al acesteia estedomnul General (r) prof. univ.dr. Mihai Iliescu,preşedintele A.N.C.M.R.R.

Din Colegiul de redacţie, în aceşti 15 ani de laapariţie, au făcut (fac) parte:: Colonel (r) FloreaŞerban, General de brigadă (r) Mihai Chiriac,General-maior (r) Eugen Teodorescu, General debrigadă (r) dr. Gheorghe Creţu (redactor şef alrevistei, începând cu nr. 4 al acesteia şi până înprezent), General de brigadă (r) dr. Ion Ganea,Colonel (r) Traian Bucurenciu, Colonel (r) ing.Mircea Corneliu Alexe (şi secretar de redacţie),Colonel (r) Ioan Mija, Colonel (r) Ioan Filip Rotaru,General de brigadă (r) dr Nicolae Dragu , generalde brigadă (r) Traian Cristache, Colonel (r) NinelGeorgescu, General de brigadă (r) Vasile Ilieş,Colonel (r) dr. Gheorghe Enea, General de brigadă(r) ing. Gheorgghe Gârlea, Maior (r) . Daniel Ioan,

În cele 30 numere ale revistei, apărute înperioada mai 1999 - mai 2014, au fost publicatepeste 1000 materiale diferite, tipărite în peste2550 pagini, ceea ce reprezintă un deosebit volumde muncă din partea celor care au asiguratredactarea acestei publicaţii.

Editorialele revistei, precum şi rubricileacesteia: Din viaţa A.N.C.M.R.R., Din viaţa filialelorşi subfilialelor A.N.C.M.R.R., Din viaţa asociaţiilorafiliate, Din viaţa asociaţiilor cu care secolaborează, Relaţii internaţionale, Curier, Sfatulmedicului, Ecouri, Aniversări - Aniversări, Paginalirică, Semnal, File de istorie, Valori ale culturii,civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, Probleme deinteres, Remember, In Memoriam, Legislaţie şialtele au făcut întotdeauna revista atractivă şiapreciată de cadrele militare în rezervă şi înretragere şi nu numai.

Nu-i putem omite în această prezentare pecolaboratorii revistei, unii deosebit de activi, care

prin materialele trimise la redacţie au contribuit ladiversificarea conţinutului, precum şi la creşterea,de la număr la număr, a calităţii şi atractivităţiiacesteia.

În cei 15 ani de apariţie semestrialăneîntreruptă, în mai şi decembrie, revista a adunatîn jurul său peste 300 de colaboratori, unii cusemnături în aproape toate cele 30 numere alerevistei, printre care aducem în prim plan pedomnii: Gl.lt.(r) dr. Radu Vlăsceanu, Gl.bg.(r) dr IonGanea, Gl.mr.(r) ing. Domnu Vasile, Col.(r) dr.Gheorghe Cristache, Gl.mr.(r) Stelian Teodorescu,Col.(r) Sergiu Picioruş, Col.(r) Laurenţiu Dom -nişoru, Col.(r) Gheorghe Cireap, Col.(r) MarianaFediuc, Col.(r) dr. Gheorghe Enea, Col.(r) Ion. Gh.Toma, Col.(r) Liviu Vişan, Gl.bg.(r) SilvestruHamganu, Gl.bg.(r) Cojocaru Zaharia, Col.(r)Victor Neghină, Gl.mr.(r) dr ing. VictorDumitrescu, Gl.mr.(r) Gheorghe Popa, Gl.bg.(r)Traian Cristache, Gl.bg.(r) Mihai Chiriac, Gl.bg.(r)Virgiliu-Marian Buciuman, Col (r) Doru Guşu,Carmen Negoiţă, Col.(r) Valeriu Creţu, Col.(r) dr.Petre Duţu, Col.(r) Marian Dulă, cărora le adresămrespectuoase mulţumiri..

Subliniem faptul că această publicaţie desuflet a A.N.C.M.R.R. a găzduit în paginile sale şi oserie de personalităţi militare şi civile care, prinmaterialele încredinţate revistei au sporit inte -resul cititorilor.

În cei 15 ani de la apariţie, pe care revista,,Rezerva Oştirii Române“ îi împlineşte în lunamai a,c., pregătirea din punct de vedere tehnic aacesteia a fost asigurată de o serie de spacialişti deo certă valoare, ca: Victor Ilie, Narcisa Grădinaru,Elena Lemnaru, Maria Prahoveanu, Elena Gruiu,Ecaterina Novac, Ana Târdel, Stela Proca, LiviaDragu, Emilia Tudose, Mariana Ioniţă, MarinaGruia, Maria Paşol ş.a.

La sărbătorirea revistei ,,Rezerva OştiriiRomâne”, aducem prinosul nostru de recunoştinţăconducerii acesteia, Colegiului de redacţie, cola -boratorilor, preşedinţilor filialalor şi subfilialelorA.N.C.M.R.R., Biroului Permanent Central şiorganului său de lucru şi nu în ultimul rândEditurii Militare şi Centrului Tehnic Editorial alArmatei, precum şi Tipografiei Fedprint - Bu -cureşti, care în timp şi în perioade diferite ne-auajutat să edităm şi să tipărim această publicaţie.

Aducem totodată mulţumiri MinisteruluiApărării Naţionale şi Statului Major General care,în perioade grele, ne-au oferit ajutorul lor nepre -cupeţit.

Sperăm că în viitor revista se va bucura de unşi mai mare interes din partea cititorilor şi că de laediţiţie la ediţie vom putea mări numărul deexem plare tipărite.

La mulţi ani revistei ,,Rezerva Oştirii Ro -mâne” şi tuturor cititorilor ei !


FELICITĂRI REVISTEI ,,REZERVA OŞTIRII ROMâNE”

Sunt colonel (r) Ion Gh. Toma. Ce a însemnat pentru mine

revista ,,Rezerva Oştirii Române” în cei cincisprezece ani de activitate ?

A fost un moment crucial al vieţii mele, dacă nu cel maiimportant. Îi mulţumesc din inimă revistei

că timp de cinci ani m-a ajutat, număr de număr (de necrezut),

să-mi publice un eseu, un reportaj sau o povestire despre viaţa pensionarilor militari,

care mi-au de venit pur şi simplu eroi. Eroii cărţilor mele. Pentru că ei şi-au revărsat gândurile

frumoase, pline de înţelep ciune nu numai în revistă, dar şi în patru cărţi ale mele: Cu tinereţea su fletului - 2011,Înţelepţii oştirii - 2012, O luminiţă în inima Europei - 2013,

Sărut mâna dragoste - în curs de apa riţie, toate la Editura Detectiv.

Cu alte cuvinte, revista m-a ajutat să mă realizez şi literar,altfel rămâ neam un anonim în acest domeniu.

De ce mai sunt bucuros la acest eveni ment aniversar ? Pentru faptul că datorită eforturilor Colegiului de re dac ţie,

în frunte cu Generalul de bri gadă (r) dr. Creţu Gheorghe, revista este cea mai bună, cea mai lumi nată din presa

militară româ neas că.

Sincere felicitări şi ,,La mulţi ani”!


Deşi primul război mondial se în -cheiase, în conştiinţa întregului po -por dar mai ales a militarilor, era încă

trează memoria celor care s-au jertfit şisacrificat pentru împlinirea idealului delibertate şi unire a tuturor provinciilorlocuite de români într-un singur stat.

Acest sublim sentiment naţional agenerat în întreaga ţară multiple iniţiativeşi acţiuni privind înălţarea pe locurilemarilor bătălii din anii Marelui Războipentru Întregirea Neamului, precum şi înnumeroase localităţi urbane şi rurale, aunor edificii monumentare menite sămenţină mereu vie flacăra recunoştinţeigeneraţiilor prezente şi viitoare şi săeternizeze memoria celor care s-au jertfitpentru libertatea şi neatârnarea poporuluiromân.

Pentru imortalizarea faptelor de războisăvârşite de geniştii români pentru înde -plinirea acestui măreţ ideal, în anul 1925,gl. de div. Constantin Ştefănescu Amza, încalitate de comandant al Şcolii Militare deGeniu a luat iniţiativa realizării unui mo -nument al eroilor armei.

În urma discuţiilor purtate cu gl. de div.Aristide Razu, inspectorul general algeniului, s-a hotărât:- monumentul să fieamplasat lângă Cazarma Geniului, pentru aservi ca pildă vie pentru viitorime, fon -durile necesare să fie realizate prin contri -buţia ofiţerilor şi a trupelor de geniu, do -naţii şi alte resurse extrabugetare; sta -

bilirea prin concurs a machetei monu -mentului; constituirea unui colectiv deiniţiativă cu rol executiv având ca preşe -dinte pe gl. Constantin Ştefănescu Amza, iarca membrii pe: arhitectul D. Ciortan,pictorul D. Verana şi sculptorul D. Mirea.

În vederea alegerii şi stabilirii macheteimonumentului s-au desfăşurat, în cursulanului 1925, două concursuri. La primul

MONUMENTUL LEUL - SIMBOLULGLORIEI ŞI ETERNITĂŢII ARMEI GENIU

- 85 DE ANI DE LA INAUGURARE -Colonel (r) MARIAN GARGAZ

Preşedintele Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Arma Geniu

Monumentul Geniştilor


concurs s-au prezentat patru machete, toatefiind respinse întrucât nu exprimausuficient de bine „spiritul şi particularităţilearmei geniu”. La cel de-al doilea concurs,desfăşurat la 02.06.1925, câştig de cauză aavut macheta sculptorului Spiridon Geor -gescu, artist cu studii temeinice dobânditeîn ţară şi în Italia, care se remarcaseanterior prin patriotismul şi înclinaţiile salepentru subiectele de război.

Pentru ridicarea acestui monument, înanul 1926, locotenentul colonel GrigoreGeorgescu (viitor inspector general algeniului), a donat statului terenul intravilancu care a fost împroprietărit ca urmare adecorării cu Ordinul „Coroana României”,pentru faptele de arme în timpul campanieidin anul 1917.

Cu o înălţime de aproximativ 12 metri,Monumentul Eroilor din Arma Geniu a fostterminat în anul 1929. În integralitatea sa,lucrarea include un ansamblu de piese dinbronz, turnate la Fabrica V.V. Raşcanu dinBucureşti, care împreună constituie o grăi -toare şi expresivă formă de reprezentare aspecificului Geniului.

Elementul dominant al monumentului,care întruchipează chintesenţa tărieiarmatei, sufletul mare, mândru şi generos alsoldatului român fiind Leul, regele forţei şial frumuseţii, simbolul curajului, spirituluide sacrificiu şi al mândriei ostăşeşti.

Având o lungime de 5,40 m şi o înălţimede 4,4 m Leul, dispus pe partea superioarăa unui soclu principal, scrutează cu încre -dere şi mândrie sfârşitul glorios al răz bo -iului, stând biruitor într-o poziţie trium falăcu labele din faţă pe unele însemne militareale adversarilor: arme, scuturi şi o ţeava demortier peste care se desfăşoară faldurileunui drapel de luptă.

Specificul armei este redat prin:elemente dispuse aproape de mijlocul so -clului.

- 4 statuete cu înălţimea de dispus

acestuia, pe socluri secundare, repre zen -tând chipeşii genişti ai specialităţilor debază ale armei - pionieri, pontonieri, tele -grafişti şi lucrători căi ferate - echipaţi adec -vat pentru îndeplinirea misiunilor de luptă.

- 4 metope reprezentând în basoreliefaspecte din acţiunile caracteristice fiecăreispecialităţi militare, dispuse pe fiecarelatură a soclului principal, la nivelul părţiiinferioare a statuetelor, astfel: pe latura dinfaţă, construcţia unor infrastructuri de caleferată; pe latura stângă, trecerea unui cursde apă cu ambarcaţiuni mobile şi pe vasede echipaj; pe latura dreaptă, amenajareaunei poziţii de apărare cu tranşee, reţele desârmă şi lucrări de nuielărie, pe latura dinspate, realizarea şi deservirea postu -rilor/centrelor telefonice şi telegrafice; 2em bleme reprezentând semnul de armă laacea vreme, dispuse pe laturile din stânga şidreapta a soclulului principal la nivelulpărţii superioare a statuietelor.

Pe faţada soclului, aproape central seaflă inscripţia „SPUNEŢI GENERAŢIILORVIITOARE CĂ NOI AM FĂCUT SUPREMAJERTFĂ PE CÂMPURILE DE BĂTAIE PEN -TRU ÎNTREGIREA NEAMULUI”, iar în parteainferioară un medalion înconjurat de lauridin care rezultă în cinstea cui s-a ridicatacest monument triumfal: „EROILOR DINARMA GENIU 1913; 1916- 1919”.

Inaugurarea monumentului s-a des -făşurat în urmă cu 85 ani, la data de 29 iulie1929, în cadrul unei grandioase festivităţi înprezenţa reprezentaţiilor Casei Regale, aguvernului, a capilor oştirii, a unui marenumăr de generali de geniu activi şi în re -zervă, a şefilor serviciilor şi coman da men -telor unităţilor de geniu, a întregului corpofiţeresc şi profesoral al Şcolilor de Geniu şia tuturor elevilor acestora.

În acelaşi context s-a mai sărbătoritjubileul împlinirii a 70 de ani de la atestareaoficială a înfiinţării primei unităţi de geniudin armata română modernă şi înălţarea în


gradul de sublocotenent a absolvenţilorŞcolii de Ofiţeri de Geniu şi ai celei de Guarzide Geniu – promoţia 1929.

Începând cu primele ore ale dimineţiiau sosit rând pe rând invitaţi de vază laceremonie, dintre care amintim pe: IuliuManiu, primul ministru al României; Gl.Henry Cihoschi , ministrul de război; VaidaVoievod, ministru de interne, Virgil Mad -gearu, ministrul industriilor; Gl.c.a. Con -stantin Prezan, fost şef al Marelui CartierGeneral; Gl.c.a.Gheorghe Mărdărescu, fostministru de război; Gl.div. Nicolae Petala,inspector al armatei; Gl.div. Nicolae Sam -sonovici, şeful Marelui Stat Major, Gl.div.Mihail Ionescu, inspectorul învăţământuluimilitar; Gl.div. Constantin Dragu, inspectorulinfanteriei; Gl.div. Alex Hanzu, comandantulCorpului de Munte; Gl.div. Nicolae Con dies -cu din Statul Major Regal; Gl.div. AristideHazu, inspectorul general al geniului.

La orele 10.00 în piaţa din faţamonumentului, încadrată cu elevii ŞcoliiMilitare de Geniu, înalţi demnitari ai statuluişi Oştirii române aşteptau sosirea A.S.R.Principele Nicolae.

Ceremonialul acestei festivităţi a fostdeschis de gl. div Constantin ŞtefănescuAmza, preşedintele comitetului de iniţiativă.În cadrul alocuţiunii sale a elogiat faptele debravură şi jertfele ofiţerilor şi trupelor degeniu de-a lungul celor 70 de ani de exis -tenţă, iar în încheiere a încredinţat măreţulmonument şcolilor de geniu, ca acestea săaibă în permanenţă în faţă pilda virtuţiile şisacrificiilor generaţiilor care au făcutrăzboiul pentru reîntregirea neamului.

A urmat serviciul religios şi sfinţireamonumentului de către P.S.S. părinteleCostea, subdirectorul Seminarului Centraldin Bucureşti.

În aplauzele unei imense asistenţemonumentul a fost dezvelit de către A.S.R.Principele Nicolae, care apoi a înmânatpremii de studii celor mai merituoşi elevi ai

şcolilor de geniu şi a fixat pe umerii unoradintre absolvenţii promoţiei 1929, treselede sublocotenent.

Monumentul Leul, aşa cum este el cu -noscut cetăţenilor capitalei, străjuieşte cuaceiaşi grandoare piaţa delimitată de in -tersecţia bulevardului Iuliu Maniu cu bu -levardul Geniului, Palatul Cotroceni şiGrădina Botanică, amintind trecătorilordespre măreţele fapte de arme ale bravilorgenişti din Armata României.

Statutul juridic al monumentului estereglementat prin Legea nr. 422/2001 pri -vind protejarea monumentelor istorice şiLegea nr. 379/2003 privind regimul mor -mintelor şi operelor comemorative derăzboi, fiind inclus în lista monumenteloristorice, ediţia 2004, cod B 3-m-B 20.010,sub denumirea de „Monumentul Eroilor dinArma Geniu - Leul”.

Administrativ, monumentul se află înjurisdicţia Direcţiei Monumentelor şi Patri -moniului Turistic a Municipiului Bucureştişi a Direcţiei de Cultură a sectorului 5.

Spre finele anului 2008, după aproape80 de ani de existenţa, Monumentul Eroilordin Arma Geniu - LEUL se înfăţişa ase -menea oricărui edificiu care nu mai încântăpe trecători / vizitatori, ca urmare a de gra -dării acestuia şi a aspectului neîngrjit alzonei de dispunere.

Drept urmare, la iniţiativa col.(r)Marian Gargaz, Asociaţia Ofiţerilor de Geniuîn Rezervă şi Retragere a început demer -surile necesare reabilitării monumentului.În acest scop, colectivul format din col.(r)Nicolae Vesa - preşedintele AsociaţieiOfiţerilor de Geniu în Rezervă şi Retragere,col.(r) Marian Gargaz, col.(r) MirceaSclipcea şi col.arh.(r) Frantz Ion au elaboratun memoriu tehnic privind restaurarea mo -numentului şi reconfigurarea zonei adia -cente, care în principal viza: recon diţio -narea elementelor din zidărie ale soclului,aflat într-un stadiu avansat de degradare;


curăţirea tuturor pieselor me talice (dinbronz) oxidate; înlăturarea gardului viu dinjurul soclului şi a celui din beton cu panouridin sârmă împletită care împrejmuieştemonumentul; realizarea în locul acestora aunei peluze moderne adecvată; toaletarea şi,după caz, înlăturarea copacilor din jurulmo nu mentului; reali zarea unui sistem deiluminare pe timp de noapte; instalareacatargelor pentru arbo rarea drapelelor cupri lejul diferitelor cere moniale militare; re -fa cerea dispoziti velor de aşezare a co -roanelor de flori;

În cursul lunii decembrie 2008, cusprijinul decisiv al col.(r) Ilie Schipor,director adjunct la Oficiul Naţional pentruCultul Eroilor, documentul menţionat a fostînaintat la Direcţia Monumente şi Patri -moniu Turistic din Primăria MunicipiuluiBucureşti, în administraţia căreia se aflămonumentul Leul şi acceptat spre finanţareîn anul 2009.

După analizarea memoriului tehnicmenţionat de către specialiştii PrimărieiGenerale şi parcurgerea procedurilor pri -vind achiziţiile publice, lucrările proiectuluide restaurare a monumentului LEUL,

potrivit competenţelor legale în vigoare, auînceput în luna aprilie şi numai o parte s-aufinalizat în luna octombrie 2009, stadiulrealizării acestora fiind urmărit îndea -proape de către col.( r) Mircea Sclipcea.

În prezent, monumentul şi zonaadiacentă au o nouă înfătişare, făcând dinacesta un punct de atracţie turistică, pemăsura grandorii conferite de cei care l-auinaugurat, în anul 1929, în semn de re -cunoştinţă şi eternizare a memoriei ge niş -tilor români, care s-au jertfit pentru liber -tatea şi neatârnarea neamului.

Anual, cu prilejul sărbătoririi ZileiGeniului, cu demnitate şi mândrie, militariiacestei arme îşi omagiază înaintaşii încadrul unui ceremonial militar şi religios,aducând astfel prinosul lor de recunoştinţăpentru cei care s-au jertfit pentru libertateapoporului român.

La sfârşitul acestei primăveri se îm -plinesc 155 de ani de la înfiinţarea ofi cială aArmei Geniu, prilej cu care vom re me morala Monumentul armei, locul şi rolul pe careaceasta l-a avut şi îl are în cadrul ArmateiRomâniei.

Colegiul de redacţie mulţumeşte

domnului colonel (r) Filip Vasile Rotaru,

preşedintele Filialei A.N.C.M.R.R., sector 5

pentru sprijinul acordat

în realizarea coperţilor revistei.


Cunoscut şi apreciat jurnalist militar, cuo lungă şi profundă operă publicistică, fostredactor-şef al săptămânalului ,,Obser -vatorul Militar”, dar şi un minuţios cer -cetător pe tărâmul teoriei şi istoriei militare,domnul Colonel (r) Vasile Popa a fost şi esteperceput ca un om sobru, mai mult moră -cănos decât hâtru, retras şi preocupat maimult de ştiinţă decât de artă.

Puţini ar fi crezut că în spatele uneiastfel de percepţii generale se află un poetsensibil şi talentat. Această pasiune discretăizbucneşte iată, la vârsta senectuţii, cu oprospeţime comparabilă cu forţa şi gingăşiamugurilor care-şi desfac misterele în toiulprimăverii.

În continuare facem cunoştinţă cupoetul, Colonel (r) Vasile Popa, prin inter -mediul câtorva poezii cuprinse în volumul

de versuri ,,Îngerul de seară’’, apărut înurmă cu un an la Societatea ScriitorilorMilitari.

ÎŢI SĂRUT DREAPTA UŞOARĂ

Ca o candelă arzi, mamă,Lustru după lustru, ştiu, Iar puterea-ţi se destramă, Cotropită de pustiu.

Chip de marmură-n absidaVisului cu fir tivit, Te zăresc, vag, în ColhidaUnde am copilărit.

De saiaua albei rochiiAcul mic fugind spre zoriTe-mpungea arar, când ochiiSe-nchideau pe cheutori.

Îţi sărut dreapta uşoarăCu care mi-ai mângâiatCreştetul odinioară, Pe o margine de pat.

O, lumina lămpii-n noapteŞi păru-ţi negru, curgând, Printre cântece şi şoapte, Peste chipul meu plăpând !

Viu se-nţărmură iubireaÎn chenar de doruri greu, Când duioasă-ţi simt privireaUrmărindu-mă mereu.

PAGINA L IR ICĂ

DEBUT POETIC LA VâRSTA SENECTUŢII- Col. (r) VASILE POPA -


Nicicând dragostea de mamăNu va obosi veghind,Paznic sfânt rămas la vamă, Ochii lumii aburind.

ÎNSTRĂINARE

Torn între mine şi tinePod de cuvinte puţine, Vorbe în suflet rămaseLângă atingeri sfioase, Tandre aduceri aminte, Corzi de viori, jurăminte.

Nu ne mai facem nici semne, Ne-nstrăinarăm pesemne, Prinse de secera lunii, Visele joacă pe funii, Lin se goleşte clepsidra,Carnea ne-o mursecă hidra.

Totul s-a frânt pe din două,De când, în barca cea nouăSe-ndepărtează şi moare Iubirea ta-nşelătoare.

Culeşi din pădurea pierdută, Fragii au gust de cucută,Trupu-ţi verzui de naiadăStă cu tufarii la sfadă.

Susură note de flautCând prin hăţişuri te caut. Între mirări şi pricesne, Te-ai aciua, cred, mai lesne.

Prinsă-n tăcerea de vată, Nu te arăţi niciodată. Unde te-asunzi, oare unde, De niciun dor nu pătrunde, De nicio stea nu-nluminăDragostea ta peregrină ?

DORINŢÅ

Strânge-mă-n braţe, iubito, Ca într-un ultim răsfăţ, Clipa pe care-am trăit-oÎn amintiri s-o înfăţ !

Să înfrunzesc înc-odată, Tânăr, la tine sub geam, Dragostea-ţi, vrajă curată, Să-mi înflorească pe ram.

Lacrima ta tutelarăCu buze-nsetate s-o sorb, Un călător în Sahară, Ars de pojaruri şi orb.

Raiul când va să mă chemeÎn depărtări sidefii, Tu, coborând din poeme, Înger de taină să-mi fi,

Clipa pe care-am trăit-oÎn amintiri s-o înfăţ, Strange-mă-n braţe, iubitoCa înrtr-un ultim răsfăţ !

REGRETE

Sortând amintiri voalate, difuze, Din clipe sublime, consimt, vinovat:Am fost cavalerul cu gesturi confuze, În tot ce-am iubit, am distrus sau salvat!

De aş fi ars într-o nouă iubire, Nu tremuram, pai uscat, în pustiu, Dar am pierdut programat fericire, Şi-acum când încerc s-o adun, e târziu.


MĂCAR

Măcar o undă de parfum, măcarUn scurt declic, ca o străfulgerare, Şi amintirea ta suită-n car, În fânul proaspăt, copt de aşteptare.

Tu, văduva topindu-se de dor, Cu sânii goi, lăsaţi de grea uitare,Şi braţu-mi tânăr, neîndurător, Cuie bătând în carnea ta prea tare.

Măcar o undă de parfum, măcarMinutul dens dorit de fiecare, Fructul oprit în necuprins hotarDin necuvintele cuvântătoare.

ÎNCHISOARE

Mă viscolesc prin somn ferestre sparteLa casa mea din coajă de pământŞi cad bolnav de amăgiri deşarte, Urând fătura-n care mă frământ.

Orbecăiesc cu mâna-ntinsă, rugă,Să sparg profilul, ca să ard mai pur;Dar smalţul de pe gol nu vrea să fugă Şi mă trezesc în vechiul meu contur.

Pagină realizată deColonel (r) LIVIU VIŞAN

Preşedintele Societăţii Scriitorilor Militari

În numărul viitor al revistei

vom aduce în prim-plan la această rubrică,

câteva aspecte privind

“SOCIETATEA SCRIITORILOR MILITARI”

în ideea de a reliefa locul şi rolul acesteia

în cultura românească de azi.


Academia Română, cel mai înalt for

de cultură şi de ştiinţă al ţării, tră -

ieşte odată la patru ani, momentul

im portant al alegerii unei noi conduceri.

Este un moment de bilanţ şi totodată un

moment de stabilire de noi proiecte. Un

asemenea moment a avut loc şi anul

acesta, în zilele de 8 şi 24 aprilie, când au

fost aleşi preşe dintele, vicepreşedinţii

şi secretarul gene ral al acestei impor tan -

te instituţii.

Pentru A.N.C.M.R.R. acest moment

este un prilej de a mulţumi conducerii de

până acum a Academiei Române, cu

deosebire domnilor academicieni Ionel

Haiduc şi Dan Berindei pentru excelenta

colaborare cu care a onorat Asociaţia

noastră, prin parti ciparea la reuniunile

importante ale acesteia precum şi pentru

colaborarea cu revista noastră.

Pe 8 şi 24 aprilie, în fruntea supre -

mului for de ştiinţă şi de cultură al ţării

au fost aleşi domnul academician Io -

nel-Valentin Vlad, ca preşedinte, domnii

academicieni Dinu C. Giurescu, Ale -

xandru Surdu, Bogdan Simionescu şi

Cristian Hera ca vicepreşedinţi şi dom -

nul academician Victor Voicu, secretar

general, perso nalităţi cunoscute şi

recunoscute ale ştiinţei şi culturii ro -

mâne.

Specialist unanim recunoscut în ţară

şi peste hotare în fizica nucleară, autorul

unor importante lucrări în domeniul

holografiei, opticii cuantice, prelucrării

optice a infor maţiei, membru al unor

prestigioase orga nisme ştiinţifice din

străinătate, domnul aca demician Ionel-

Valentin Vlad este şi un bun cunoscător şi

iubitor al literaturii, filo sofiei şi istoriei

patriei, prezent în fiecare an la ma ni -

festările organizate la Alba Iulia cu

prilejul Zilei Naţionale si la serbările

ASTREI, al cărui membru este, alături de

un alt mem bru al conducerii actuale a

ACADEMIA ROMâNĂ LA CEAS DE BILANŢ,ALEGERI, STABILIREA DE NOI OBIECTIVE

VALORI ALE CULTURI I Ş I SP IR ITUALITĂŢI I ROMÂNEŞTI


Academiei, dom nul academician Ale -

xandru Surdu, specialist în filosofie şi în

logică, domnia sa s-a aplecat şi asupra

unor probleme legate de istoria ţinutu -

rilor natale, întocmind o deosebit de

interesantă monografie a Scheilor Bra şo -

vului şi asupra Mitropolitului Andrei Şa -

guna, al cărui nume îl poartă renumitul

liceu din Braşov, unde domnul acade -

mician a studiat.

În fruntea Academiei, în calitate de

vicepreşedinte, a fost ales şi domnul aca -

demician Dinu C. Giurescu. Al treilea, în

ordine cronologică, al acestei adevărate

,,di nastii” de istorici - bunicul, Constantin

Giurescu, excelent medievist, editor de

documente şi cronici şi tatăl, Constantin

C. Giurescu, eminent profesor, autorul

unor importante sinteze asupra istoriei

popo rului român, dar şi al unor scrieri

unicat, precum Istoria pădurii, Istoria

vânătorii etc. - domnul academician Dinu

C. Giurescu duce cu cinste mai departe

numele acestei ilustre familii. Specialist

în istoria medie, dar şi în istoria contem -

porană, a României, autorul unor lucrări

de referinţă în domeniu, cordonator şi

principal autor al Tratatului de Istoria

Românilor al Academiei Române (vol. IX

şi X), domnul academician Dinu C.

Giurescu este şi o personalitate deo sebit

de activă în viaţa societăţii, vocea sa fiind

ascultată şi respectată. Nu o dată s-a

pronunţat cu un deosebit curaj asupra

pro blemelor grave ale culturii româneşti

actuale, asupra rolului şi locului istoriei în

şcoală, asupra necesităţii apărării şi

menţinerii identităţii naţionale, a afir -

mării adevăratelor valori ale culturii şi

ştiinţei româneşti.

Ne bucură alegerea în fruntea Aca -

demiei Române a domnului academician

Victor Voicu, în calitate de secretar

general, cu atât mai mult cu cât provine

din rândurile armatei române. General-

maior, fost şef al Direcţiei Medicale a

Ministerului Apărării Naţionale, cunoscut

farmacolog, cu o activitate ştiinţifică im -

presionantă, domnul academician Victor

Voicu a rămas legat de instituţia armatei,

pe care a servit-o peste patru decenii.

Ne exprimăm speranţa că noua con -

ducere a Academiei Române va continua

să ne fie aproape, că şi în viitor vom avea

o colaborare rodnică, menită să pro -

moveze adevăratele valori ale culturii

poporului român, să cinstească faptele

înain taşilor şi marile momente ale

trecutului, inclusiv în domeniul militar.

Cu această speranţă, conducerea

Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Mi li -

tare în Rezervă şi în Retragere

(A.N.C.M.R.R.) urează succes noii

conduceri a Acade miei Române, spre

binele culturii Nea mului Românesc.

Colonel (r) CRISTACHE GHEORGHE

Doctor în Istorie


CǍRŢI…

SUB ÎNSEMNELE GENIULUI

Apărută la începutul acestui an, cartea cutitlul de mai sus, semnată de Colonel(r) Marian Gargaz, oferă cititorului

cele mai semnificative repere cronologiceprivind evoluţia Armei Geniu din ArmataRomâniei

Lucrarea prezintă în prim plan dateinedite privind evoluţia acestei arme, peparcursul celor 155 ani de existenţă, cuprivire la: structura organizatorică, structurade conducere, formarea cadrelor, dotarea cumijloace tehnice şi materiale, acţiuniletrupelor de geniu pe timp de pace şi de războietc.

Prezentarea istoriei armei geniu a maifost realizată, în timp, în lucrări precum:,,Istoria Armei Geniu” (General Constantin N.Hârjeu) - 1902, ,,Istoria Armei Geniu dinArmata României” (Colonel Petre Zaharia,Colonel Emanoil Ene, Colonel Florea Pavilov) -1994/1999, precum şi documentarul foto,,Arma Geniu din Armata României – 150 deani de jertfe şi glorie”- 2009 dar, aşa cumsubliniază domnul Colonel (r) Marian Gargaz,lucrarea de faţă aduce în prim planaspecte inedite privind structura, evoluţia şiacţiunile acesteia.

Cele şapte capitole ale lucrării urmărescpas cu pas dezvoltarea Armei Geniu, începănddin 31.05.1859, dată care marcheazănaşterea oficială a acesteia, până în prezent,acţiunile acesteia în campanii, precum şi petimp de pace.

Lucrarea conţine, ca parte distinctă,,,Tabela de onoare”, cu datele nominale şifotografiile gen medalion, ale comandanţilor şişefilor tuturor structurilor organizatorice careau existat în armă de-a lungul timpului,precum şi un număr considerabil de ilustraţiicu aspecte din activitatea M.U.şi U. din ArmaGeniu.

Autorul cărţii a fost ajutat în demersulsău de un număr însemnat de colaboratori şianume: Gl.bg.(r) Constantin Teodorescu,Gl.bg.(r) Constantin Savu, Col.(r) Mihai Istrate,Col.(r) Victor Pantelimon, Col.(r) MirceaSclipcea, Col.(r) Aurel Neagu, Col. Ioan Mocan,Col.(r) Cornel Julea, ing. Robert Gargaz.

Lucrarea a fost tipărită la EdituraRAFECT- director Constantin Marafet.

Felicitări tuturor celor care au trudit laaceastă interesantă şi valoroasă carte.

SEMNAL


BACĂU – CONSEMNĂRIISTORICE

Cartea semnată de domnul Colonel (r)Paul –Valerian Timofte, preşedinteleFilialei Judeţene Bacău ,,Col. Corneliu

Chirieş“ a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor,,Regina Maria”, reprezintă, în opiniaautorului, ,,o modestă contribuţie la trezireaunui suflu nou, de care se pare este nevoie maimult ca oricând, pentru cinstirea memorieieoilor neamului, într-o societate care astăzinu mai are în atenţie preţuirea şi recunoştinţafaţă de strămoşi”

Pentru o mai corectă delimitare şiînţelegere a subiectelor abordate, cele 80 deconsemnări (tablete) care au văzut mai întâilumina tiparului în ziarul băcăuan ,,Deştep -tarea”, au fost grupate în cinci capitole, astfel:1) Istorie şi cultură; 2) Marile bătălii ale po -porului român pentru păstrarea fiinţei na -ţionale; 3) Eroi băcăuani – eroi ai României;

4) Armata – sufletul ţării, stâlpul identităţii şidăinuirii noastre; 5) Veteranii de război,prezenţe încă active în viaţa oştirii şi asocietăţii românesti.

Subiectele cu cea mai mare pondereprezentate în lucrare sunt cele privind con -tribuţia înaintaşilor la realizarea tezau -rului de valori ale poporului român. O deo -sebită importanţă este acordată cutivăriieroismului, prin aducerea în prim plan aeroilor, în special a celor băcăuani, care prinfaptele lor au pus cărămizi solide la temeliaînălţării României. Păstrarea prin veacuri afiinţei naţionale a poporului român este unalt subiect prezentat de autor. Veteranii derăzboi, tezaurul virtuţilor strămoşeşti, şi-augăsit de asemenea un loc bine meritat în fileleacestei frumoase şi consistente cărţi.

Autorul inserează în lucrare fapte dejertfă şi glorie ale armatei, care a ştiut sădepăşească permanent momentele decumpănă din istoria ţării.

Prefaţa şi postfaţa cărţii purtând sem -năturile domnilor Col. (r) George D. Gheor -ghiu şi Jean Dănilă, reputat condeier bă -căuan, prezintă aspecte din viaţa şi acti -vitatea autorului, precum şi virtuţile edu -cative ale acestei valoroase lucrări. care avăzut lumina tiparului la Editura Magic PrintOneşti.

LUPTELE DIN ZONA BRANŞI DRAGOSLAVELE ÎN PRI -MUL RĂZBOI MONDIAL

Lucrarea cu titlul de mai sus constituie unomagiu pe care domnul colonel (r)Nicolae Dărăbanţ, autorul acesteia, îl

aduce vitejilor ostaşi români care, în toamnaanului 1916, prin sacrificiul lor în luptele dinzona Bran şi Dragoslavele, au reuşit săîntârzie pătrunderea trupelor inamice înMuntenia. Aceasta a permis retragereagrosului armatei în Moldova, pentru refacere.


Autorul lucrării apelează la impresiile şiaprecierile unui militar din tabăra inamică,respectiv subofiţerul german Fritz Ortlepp,participant la luptele din această zonă.

De ce o astfel de abordare? Pentru că,deşi adversar, acest subofiţer este deosebitde obiectiv în însemnările sale, dovedindu-seun adevărat admirator al eroismului ostaşilorromâni care în luptele din zona Bran,Dragoslasvele au dat o ripostă pe măsurăBrigăzii 5 Alpine, precum şi altor unităţigermane care au acţionat în această zonă şicare deşi aveau o dotare superioară nu auputut înfrânge voinţa luptătorilor români.

Regretând suferinţele provocate, po -vestitorul doreşte înlăturarea resenti men -telor provocate de război.

O LUMINIŢĂ ÎN INIMA EU ROPEIComuna LUCIU Buzău

Colaboratorul nostru, domnul Colonel(r) Ion Gh.Toma ne propune sprelectură o carte scrisă cu sufletul, care

adu ce în prim plan oameni şi fapte dinComuna Luciu, Buzău, comuna sa natală.

Cartea se constituie ca o monografieromanţată a acestei aşezări, cândva uitată delume, dar care cunoaşte astăzi, datorită vred -niciei oamenilor din comună şi preo cupăriicelor din fruntea acesteia, schimbăriesenţiale. Comuna Luciu este a lucienilor, iarprimarul lor, cadru militar în rezervă, domnulMircea Frăţilă a ţinut seama mereu dedorinţele şi aspiraţiile spre progres aleoamenilor.

Asfaltarea tuturor uliţelor comunei,reabilitarea şcolii şi a grădiniţelor, reparareabsericii şi a primăriei şi încă multe alte

realizări, oferă acum Comunei Luciu o nouăînfăţişare, care umple de bucurie şi încrederepe toţi locuitorii comunei,

Viaţa socială şi culturală a oamenilor afost în atenţia primarului şi este reliefată deautor, care prezintă facilităţile create sprebucuria locuitorilor de toate vârstele.


Domnul Colonel (r) Ion Gh Toma,autorul cărţii, a fost de faţă şi a urmăritîndea proape toate cele care s-au realizat încomună, în timpul petrecut la casapărintească, adevărată oază de linişte, undese retrage adesea.

În cele 22 eseuri cât sunt cuprinse în cele112 pagini ale cărţii, găsim şi referiri lapărinţii autorului, Ioana şi Gheorghe Toma,oameni harnici şi pricepuţi, care şi-aucrescut copii în cultul muncii, al dragostei şial bunei înţelegeri între oameni, învăţăturicare l-au condus şi pe autor în întreaga saviaţă şi care se întâlnesc la tot pasul înpaginile acestei frumoase cărţi.

Schimbările petrecute în Comuna Luciu,realizările făurite de locuitori în frunte cuprimarul lor, îl fac pe autor să spere căaceasta va deveni o adevărată comunăeuropeană.

Cartea a fost tipărită graţie EdituriiDetectiv Bucureşti, la începutul acestui an.

Felicitări autorului !

TIRANIA şi lacheii de luxsau corigenţii puterii

Ocarte în care domnul general debrigadă (r) ing Mihai Sandu, autorulacesteia, aduce în prim plan perioada

în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrulÎntreprinderii Electrocentrale Turceni,unde a fost detaşat, comandant militar, înbaza Decretului Prezidenţial nr.208/17.10.1985, prin care s-a instituitStarea de necesitate şi regimul de lucrumilitarizat în unităţile Sistemului ener -getic naţional.

O cronică în care faptele relatate, deşiuneori greu de crezut, îl familiarizează pecititor cu ceea ce s-a petrecut într-o mareîntreprindere industrială a ţării, în perioadade agonie a totalitarismului când, in loc să se

caute soluţii tehnice şi de managementadecvate, se apela cel mai des la schimbareacelor care conduceau, consideraţi incapabili,deşi nu se poate spune că nu au fost şi astfelde cazuri. Linguşeala, lichelismul, slugăr -nicia, ascunderea realităţii, ignorarea mă -surilor stabilite cu ocazia unor controale etc.sunt mai puţin băgate în seamă în atarisituaţii.

Parcurgând cuprinsul cărţii cunoaştemşi o serie de aspecte tehnice, de organizare a

muncii şi de management general, a cărornecunoaştere conducea la producerea unoraccidente şi altor nereguli.

În carte sunt incluse şi impresii ale altorcadre care s-au aflat în compunereastructurii militare de la Turceni.

Aceasta este o carte care ar trebui citităde către guvernanţii de azi, pentru a nu maiumili cadrele militare în rezervă şi înretragere, aşa cum s-a întâmplat în perioadapost-decembristă.


Cartea a văzut lumina tiparului laEditura Colorama, la începutul acestui an.

Felicitări domnule General !

PATRIA DIN CUVâNT- poezii de suflet românesc -

Volumul de poezii cu titlul de mai sus,semnat de scriitorul, poetul şi pu -blicistul Ioan Benche, Locotenent-

Colonel (r), este o pledoarie pentru cel maiînălţător sentiment omenesc, acela al iubiriide ţară.

Cele 47 poezii din volum, adevărate con -fesiuni de suflet, au fost distribuite aproape

în mod egal în cele două părţi ale acestuia, înordine alfabetică pentru fiecare, respectivAlfabet pe prispa ţării şi Alfabet în hainăostăşească. Un inedit dicţionar liric, în carefiecare poezie, fiecare vers, conturează unîntreg univers de trăiri ale autorului îmbătatde iubirea de neam şi ţară şi nu mai puţin de

armată, ale cărei rosturi a început să leînţeleagă încă de pe băncile Liceului Militar,,Ştefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc.

Fiecare poem, de dimensiuni mai marisau mai mici, identifică o anumită ipostazăexistenţială a poetului, precum: Acasă,Carpaţi, Dacică, Gardă de strămoşi, Munţi,Sat natal, Ţărână de Ardeal, Armata,Cazarma, Drapel, Harta, Jurământ, Neam,Ziar etc.

Colegul său, Colonelul (r) Iulian Patca, pecare l-am prezentat în nr. 29 al revisteinoastre, subliniază: ,,Ioan Benche este con -vingător nu doar prin mesajul frust al unoridei insolite, ci mai ales prin vocaţia de a leexprima într-un limbaj elevat, original, cumijloace rafinate ale poeziei de substanţă”

Cartea a văzut lumina tiparului laEditura Napoca-Star – Cluj Napoca.

... ŞI REVISTE

MARINA ROMâNĂ S-A NĂS -CUT LA BRĂILA

Liga Navală Română – Filiala Brăila -preşedinte Contraamiral (r) Cioro -mele Petre, ne-a pus la dispoziţie

această revistă, editată împreună cu Pri -măria Municipiului Brăila – primar prof.univ. dr. ing. Aurel Gabriel Simionescu şiMuzeul de Istorie Brăila – director prof.univ. dr. Ionel Cândea, care înfăţişează printext şi imagini locul şi rolul pe care Brăila l-ajucat în dezvoltarea navigaţiei pe fluviu, atât acelei comerciale, cât şi a celei militare derăzboi.

Primele informaţii în acest sens provinde la Arrian, istoric grec din antichitate, caresemnalează faptul că în contextul cunoscuteiexpediţii peste Dunăre împotriva geţilor,Alexandru cel Mare ar fi poruncit să se aducădin ţinut cât mai multe bărci. Astfel de in -formaţii le avem şi de la Herodot, care men -


ţionează în scrierile sale despre alianţa re -gilor traci cu Troia, căruia i-au dat ajutorarmat şi corăbii.

În secolele XIV şi XV, mijloacele de na -vigaţie pe fluviu îmtr-o permanentă perfec -ţionare, conferă Brăilei un loc aparte în acestsens.

Dată fiind dezvoltarea fără precedent acomerţului pe Dunăre, între secolele XVI –XX,Brăila cunoaşte o dezvoltare continuă, atât caport cât şi ca şantier naval, dar şi în planmilitar, anul 1919 marcând înfiinţarea BazeiNavale a Marinei în acest frumos oraşdunărean.

EROII NEAMULUINr. 1 (18)/2014

Revistă de cultură şi educaţie patriotică,editată de Asociaţia Naţională CultulEroilor – Filiala Satu Mare şi Asociaţia

Civică ,,Tempora” – Satu Mare, în colaborarecu Muzeul Judeţean Satu Mare.

,,Judeţul Satu Mare - mărturiseştedomnul Mihai Adrian Ştef, preşedinteleConsiliului Judeţean Satu Mare, în chiarprimul material înserat în acest număr alrevistei – se mândreşte cu nume sonore careau contribuit la istoria naţională...”.

Un adevăr de care colectivul redacţionalal revistei – redactor coordonator Colonel(r) Voicu Şichet – este ferm convins. Astfel,peste 75 % din economia revistei aduce înprim plan oameni, fapte şi evenimenteistorice din arealul Judeţului Satu Mare.

În cuprinsul acestei interesantepublicaţii găsim şi materiale care se referă la

prefacerile istorice fără precedent care şi-aupus, în timp, amprenta asupra vieţii şievoluţiei României (Ideologia unirii Ba -natului şi Transilvaniei cu România, 155 deani de la Unirea Principatelor...; Mari deciziipolitice româneşti în preajma PrimuluiRăzboi Mondial; Filosofie politică: Europareformei şi apariţiei capitalismului (I);


Românitatea Basarabiei după autori ruşi (II)etc.

Organele puterii şi administraţiei locale,precum şi un număr însemnat de unităţieconomice sprijină apariţia acestei frumoasereviste.

Felicitări !

VOLUNTARULNr.12

Periodicul editat de Asociaţia ,,Foişorulde Foc” – voluntariat şi parteneriatpentru viaţă – Divizia Civică Vo -

luntară, pune la dispoziţia cititorilor săi, princonţinutul acestuia, date şi fapte ale celor careau înţeles ce loc ocupă voluntariatul, precumşi de ce acesta a devenit imperios necesar înzilele noastre.

Totodată, prezentul număr ne oferă şimodalitatea de susţinere a voluntarilor decătre oameni care au disponibilităţi să o facă,în cazul de faţă este vorba de preşedintele-director general al S.C.Supercom S.A. domnulIlie Ionel Ciuclea.

Divizia Civică Voluntară la nivelulSectorului 2 Bucureşti – director General debrigadă (r) Vasile Ciornei, structură din carefac parte şi cadre militare în rezer -vă/retragere, promovând voluntariatul şiprin el spiritul civic, a reuşit să dezvolte înrândul tineretului (şcoli, licee, întreprinderietc.) dar şi în cel al altor categorii de vârstă şide cele mai diverse profesii, un interes totmai mare pentru această formă de întraju -

torare, căreia i se potriveşte motoul ,,Ajută-ţi aproapele”.

Totodată, această structură este ajutatăîn demersurile sale şi în special în pregătireavoluntarilor, de specialişti proveniţi dininstituţii puternice şi care susţin o astfel deactivitate.

Printre multe altele, Divizia CivicăVoluntară şi-a propus pentru acest an obţi -nerea statutului ,,de utilitate publică”.

General de brigadă (r)dr. GHEORGHE CREŢU

v


Motto:Orice istorie este convingătoare şi im -

pune respect numai prin adevăr. Aşa cumafir ma patriotul paşoptist George Bariţiu:,,Is toria fără adevăr îşi pierde însemnătatea,ea nu mai este istorie”.

S-au scurs trei secole de la sfârşitul tragical Domnitorului Ţării Româneşti -Constantin Brâncoveanu, împreună cu

cei patru fii ai săi, precum şi al vistierniculuiIanache Văcărescu, la Constantinopol.

Brâncoveanu provenea din stirpeaBasarabilor descălecători de Ţară, dătători delegi şi datini şi dintr-o familie de ,,boierivechi” din neamul cantacuzinilor. Tatăl, Papaşi mama, Stanca, fuseseră boieri avuţi, cumare influenţă în epocă.

În timpul lungii domnii a lui ConstantinBrâncovenu în Ţara Românească, care adurat mai bine de două decenii şi jumătate(1688-1714), în Moldova s-au schimbat nouădomnitori; cei mai însemnaţi au fost: can -temireştii; Con stantin Cantemir, cu cei doi fii,Antioh şi Di mitrie.

În toată această perioadă Brâncoveanus-a afirmat ca un strălucit conducător de stat,iscusit diplomat şi priceput ,,hospodar”, astfelîncât domnia lui va fi denumită de către ur -maşi, pe drept cuvânt, ca o autentică ,,Epocăa reformelor“, asemănătore, la timpul lor, cucele ale lui Mircea cel Bătrân (1386 - 1418);Alexandru cel Bun (1400 - 1432); Ştefan celMare şi Sfânt ( 1457-1504); Matei Basarab(1632-1654) şi ceva mai târziu, a luiAlexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Predecesorul lui Constantin Brânco -veanu, Şerban Cantacuzino (1678-1688) amurit subit şi de aceea el nu a putut lua vreode cizie privind urmaşul la domnie. Dom -

nitorul avea doar un fiu, iar marii boieri l-auconsiderat prea tânăr, sprijinindu-l la tron peConstantin Brâncoveanu, rudă apropiată a luiŞerban şi ultimul din familia domnitoare aBasarabilor, care primeşte ,,jugul domniei”,după vorba sa numai ca ţara să nu ajungă pemâinile străinilor fără milă.

Iată cum relatează Cronica anonimăBrâncovenească alegerea ca domn a luiConstantin Brâncoveanu:

Deoarece Şerban Vodă a murit în

F ILE DE ISTORIE

SFINŢII MARTIRI BRâNCOVENI - 300Colonel (r) dr. CRISTACHE GHEORGHE

Membru titular al Academiei Oamenilor de ştiinţă din România

Constantin BrâncoveanuDupă o carte grecească închinată lui. În jurul

portretului e scris pe greceşte: Ioan ConstantinBassarab Brâncoveanu Voievod şi conducător

de sine stătător al Ţării-Româneşti


condiţii necunoscute, boierii cei mari, carese întâmplase în Bucureşti, s-au strâns toţi,fiind şi vlădica Theodosie , mitropolitul ţării,şi s-au sfătuit pe cine să pună domn, că nueste bine să meargă la Poarta turcească săceară domn, din două motive: fiindcă oştistrăine hagsburgice erau în ţară şi puteau eisă pună domn, iar la rândul lor otomanii ar fivrut ei să numesscă domn. Ca atare, să aleagă,,domn de pământ” şi cât mai repede. Şigândiseră că Constantin logofătul Brânco -veanu este neam de al lui Matei Vodă şi are şialte calităţi, blândeţe şi altele; să-l ridice predânsul domn, că şi om este în vârstă, de vaputea chivernisi domnia cum să cade, învreme ce este ţara pândită de oşti şi deprimejdii, măcar că doamna lui Şerban Vodăruga pe unii, alţii şi le-a dat bani să-l puie pefii-său Iordache domn. Dar boierii au zis căIordache este mic şi nu va putea chivernisiţara într-atâtea răzmeriţe ce se află, oştirinemţeşti cu turci, şi om în vârstă

Şi aleseră pe Constantin logofătulBrâncoveanu să le fie domn şi să ridicară cutoţi din curtea domnească şi merseră laMitropolie, unde este obiceiul a să punedomn. şi au trimis un boier de au chemat peConstantin logofătul Brâncoveanu de la curteşi îndată ce sosi acolo ziseră cu toţii:,,Logofete, noi cu toţii pohtim să ne fi domn”.El zise: ,,Dar ce aş vrea eu domnia, de vremece ca un domn sânt la casa mea; nu-mitrebuieşte să fiu”. Iar ei ziseră: ,,Ne rugâm, nulăsa ţara să intre alţi oameni sau răi, sau bunisă o strice, şi fii ! ” Şi-l luară de mâini şi-lîmpingea de spate şi-l duse la Mitropolie de i-au citit moliftele de domnie, şi au mers de i-ausărutat toţi mâna, zicându-i mnogo leata.Deci făcând mâlcomire, era acolo şi părintelepatriarhul Dionisie şi Vlădica. Începu să zicădomnul: ,,Boieri dumneavoastră, bine ştiţitoţi că eu am fost la casa mea ca un domn,trăit-am cum am vrut, nimic lipsindu-mi şidomnia aceasta eu nu o pohtesc ca să-miînmulţesc grijile şi nevoile, şi dumneavostrăm-aţi pohtit şi fără voia mea m-aţi pus domnîn vremi ca acestea turburate, încongiuratede oşti de vrăjmaşi; ci dar acum iar întreb: ,,

Este-vă cu voia tuturor?” Aceiaşi toţirăspunseră: ,,Toţi voim, toţi pohtim”.

Zise iar: ,,Deaca pohtiţi toţi, mi-e voia şimie să-mi daţi un jurământ înaintea luiHristos precum veţi fi cu dreptate şi de arveni vreo primejdie domnii mele, desprevreo parte să staţi cu mine toţi”. Şi ziseră toţisă fie aşa şi merseră boierii cei mari întâi laicoană şi începu logofătul al doilea a zicejurământ pe o foaie de hârtie scris precum îlsocotise mai nainte şi după ce au sfârşit zisaprecum fusese scris, ziseră amin toţi şiîncepură a săruta boierii icoana. După aceeaieşiră din biserică şi s-au suit în divanul celmare şi şezură domnul în scaun şi sărutămâna domnului de la mare până la cel maimic...”. Deci, Constantin Brâncoveanu a fostales de boieri şi confirmat de turci înschimbul a 400 pungi cu aur.

În timpul în care a cârmuit ţara, Brân -coveanu a fost silit să aplice o politică fiscalăexcesivă - determinată, între altele şi detributul greu ce-l impunea ,,PoartaOtomană” - politică care se va răsfrânge înmod negativ asupra condiţiilor de viaţă alemaselor ţărăneşti şi orăşeneşti. El şi-a pus înschimb întreaga sa capacitate şi energieîn slujba apărării, propăşirii şi înfloririiŢării pe multiple planuri. Fiind un mareiubitor de cultură, de artă şi de frumos, cusuflet bun şi cu credinţă întru Cel de Sus, adus o politică activă şi cu largi deschideri, darşi cu implicări în toate aceste domenii, ca şiîn modernizarea instituţiilor statale.

Din iniţiativa şi sub directa conducerea lui Constantin Brâncoveanu, s-auconstruit mai multe palate şi lăcaşuri decult la Mogoşoaia, Bucureşti, Hurezu,Târgovişte, a ctitorit multe biserici şimănăstiri, între care Făgăraşi (1698), OcnaSibiului (1601), Sâmbăta de Sus, iar la 25 mai1698 a dăruit Mitropoliei de la Alba Iulia şimoşia Merişani, din Judeţul Argeş.

Literatura şi arta au cunoscut o înflo -rire aproape fără precedent până ladomnia sa; cărţile tipărite în româneşteaveau să inunde, practic, tot spaţiul locuit deromâni, iar cele tipărite în limbile unor


popoare ortodoxe s-au răspândit nu numaiîn aria geografică de la Tisa până la Nistru, cişi în Balcani şi în tot orientul ortodox.Brâncoveanu a sprijinit totodată, folosinddonaţii şi tipărituri, popoarele aflate substpânirea otomană.

Prin grija şi implicarea unor iluştriînvăţaţi şi oameni de cultură din epocă,precum Antim Ivireanu, Constantin şiIordache Cantacuzino, s-au tipărit .printrealtele, lucrăi de referinţă cu conţinut religiosprecum ,,Liturghierul” (1712). Stilul care vapurta numele lui Brâncoveanu va avea săpredomine întregul secol al XVIII-lea,arhitectura, sculptura, pictura, mobilierul dinpalate şi din lăcaşurile de cult din ŢaraRomânescă şi nu numai.

Pe plan extern, Constantin Brâncoveanua dus o politică ce poate fi denumită ,,deechilibru”. În acest sens s-a preocupat deasigurarea colaborării cu celelalte două ţăriromâneşti surori: în Moldova a sprijinitînscăunarea unor domni cu care să poatăacţiona în direcţia luptei împotriva otoma -nilor, iar în Transilvania s-a arătat dispus săajute mitropolia ortodoxă, care se opuneadirect expansiunii catolicismului.

După despresurarea Vienei (1683),domnitorul de atunci, Şerban Cantacuzino,a realizat o înţelegere cu împăratul LeopoldI, încheind chiar un act prin care se obliga sădea pe faţă ajutorul creştinilor în lupta cuturcii, asigurându-i-se din partea austriecilornu numai ereditatea familiei sale la tronulMuntean ci şi tronul Bizanţului, după alun -garea otomanilor din Europa. Şerban murindîn 1688, a fost înmormântat la MânăstireaCotroceni, zidită de el. Se crede că a fostotrăvit, deoarece unii boieri vedeau cu ochirăi politica sa austriacă, ce ameninţa să facădin Ţara Românească un câmp de luptă întreturci şi austrieci. Astfel tratatul cu habsburgiinu a mai fost semnat.

Odată ajuns domnitor, Brâncoveanurefuză să semneze tratatul cu austriecii, deşivictoriile acestora înclinau tot mai multînspre ei. Păstra însă bune legături şi cuturcii, cărora le trimetea mereu daruri şi bani.

Austriecilor nu le plăcea politica chibzuită alui Brâncoveanu, de aceea, chiar la începutuldomniei acestuia intră în ţară pentru a puneîn aplicare învoiala cu Şerban Cantacuzino,dar Brâncoveanu, cu mare greutate, mai multcu bani, alungă din ţară oastea austriacă.Ceva mai târziu, spre marea lui părere de rău,a fost silit să însoţească oştile turceşti înArdeal, unde a bătut pe austrieci la Tohani-Zărneşti, în 1690. Generalul Heisler a căzutprizonier, iar ginerele lui Cantacuzino, AgaConstantin Bălăceanu, marele duşman al luiBrâncoveanu, care se afla şi el printre co -mandanţii austrieci, a căzut în luptă.

În acelaşi timp, Brâncoveanu a avut defăcut faţă multor conflictre cu marii boieri aiţării, îndeosebi cu cei din propria-i familie -

Cantacuzinii – care doreau să-l înlăture dindomnie şi să-l înlocuiască cu fiul stolnicului,Ştefan Cantacuzino, ei nu concepeau cafamilia Cantacuzino să nu revină la domniaţării, considerându-l pe Brâncoveanu doar undomn trecător, pârându-l mereu atât laotomani cât şi la austrieci. În 1703 domnulBrâncoveanu a fost chemat la Poartă, dar

Constantin BrâncoveanuMedalie de aur. Pe faţă, bustul Voievodului, cu o căciulă cu surgiuc de pene, în spate o

manta cu guler de blană şi cu agrafă bătută înmărgăritare. Inscripţia: Constantin Bassarabade Brâncovanu. Pe dos: un scut decorat cu flori

şi cu doi balauri, în mijloc cu o acvilă cucrucea în cioc cu soarele şi luna la dreapta

şi la stânga, iar jos 1713; deasupra coroana.Inscripţia: Din mila lui Dumnezeu voievod

şi principe al Valahiei Transalpine.


prin înţelepciunea vorbelor sale şi sutelor depungi cu aur date înalţilor demnitariotomani, a reuşit să depăşesască momentulşi mai mult, a fost numit domn pe viaţă,oferindu-i şi domnia Moldovei, pe care însă arefuzat-o. Şi poate ar fi izbutit să se strecoarenevătămat printre primejdiile vremii, dacănu ar fi apărut ruşii.

Petru cel Mare, (1689 - 1725), îşi căutaaliaţi în lupta pe care voia să o înceapă cuturcii. Victoria de la Poltava (1709) îi mărisefaima, aşa că o parte dintre boierii ţăriiînclinau spre politica rusească.

Credeau că împăratul care se ridică vascăpa pe creştini de sub jugul turcesc, cu atâtmai mult cu cât austriecii, în care îşipuseseră speranţa - erau mereu ocupaţi înlupta lor cu francezii.

Petru cel Mare s-a adresat atât luiBrâncoveanu cât şi lui Cantemir, ca să seridice împotriva sultanului şi, în cele dinurmă, amândoi voievozii au încheiat cu ruşiicâte un tratat tainic. În 1710 s-a încheiattratatul de alianţă între Ţara Românească şiRusia; Constantin Brâncoveanu se angaja săsprijine cu un corp de 20.000 de oamenicampania antiotomană proiectată de ţar.Domnii români primind bani de la Petru celMare pentru ca să-i strângă provizii,Brâncoveanu se şi puse pe lucru. Nu trecumult însă şi el se răzgândi; nu avea încredereîn izbânda ruşilor şi s-ar fi expus la preamari primejdii dacă ar fi fost înfrânţi. Deaceea a oprit la Urlaţi tabăra cu provizii. Darcumnatul său, Toma Cantacuzino a trecut pefaţă, cu toată călărimea la ruşi, după ce maiîntâi a prădat Brăila, pe atunci raia turcească.Brâncoveanu s-a speriat cumplit, a înapoiatţarului pungile cu bani, iar proviziile strânsele-a îndreptat spre turci.

Bătălia de la Stănileşti, pe Prut, din 18-22iulie 1711, a fost pierdută din lipsă deprovizii, căci Moldova fusese bântuită anulacela de lăcuste, iar ruşii se lăsaseră înprivinţa aceasta în grija autorităţilor ro -mâne. După luptele de la Prut, Brâncoveanumulţumi lui Dumnezeu pentru că a scăpatdintr-o mare încurcătură.

În anii 1712-1713, Brâncoveanu a reluatcorespondenţa diplomatică cu Rusia şiAustria în mare secret, de teama turcilor. DarCantacuzinii îşi continuă intrigile şi-l pârăscla Constantinopol, acuzându-l de trădareaintereselor Porţii. În aceste împrejurări,Turcii hotărăsc să-l dea jos din domnia ţăriişi să pună mâna pe uriaşa sa avere. Pe 24martie 1714, în săptămâna mare, a sosit laBucureşti capugiul turc Mustafa-aga, cu ogardă de 12 ieniceri, domnul acordându-i o

audienţă a doua zi. A fost primit în salaMarelui Divan de domnitorul Brâncoveanu,de faţă fiind marii boieri ai ţării. Când aintrat, turcul i-a aruncat pe umăr mătaseaneagră care însemna mazilirea şi i-a spus cuglas aspru: ,,Porunca este că tu eşti mazil şitrebuie să pleci cu casa ta, cu fii şi ginerii laConstantinopol...”.

Mustafa-aga a cerut boierilor, care nu au

Constantin Brâncoveanu (1688-1714) cu cei patru fii ai săi


făcut nici un gest în apărarea domnului lor, săgaranteze pentru el, iar dacă vor refuza, ţarava fi atacată de turci şi de tătari. Domnul acerut ajutor boierior, dar nimeni n-a schiţatun gest. A urmat sigilarea visteriei, jefuireaşi confiscarea bunurilor familiei Brân co -veanu. Între timp, boierii purtau discuţii cucapugiul otoman, căruia i-au promis sumeuriaşe de bani pentru numirea lui ŞtefanCantacuzino ca domn, lucru care s-a şi pe -trecut. Convoiul cu care a plecat familiadomnitorului a fost înconjurat de turci şi afăcut trei săptămâni până la Constantinopol.

În ţară, Ştefan Cantacuzino a confiscattot ce a mai găsit în palatele de la Mogoşoaia,Potlogi, în casele de la Braşov şi le-a împărţitcu imbraharul turc. Este inadmisibil ce s-apetrecut atunci! Cum a fost posibil capopulaţia Bucureştilor, de peste 50.000 delocuitori, să nu facă nimic, dând dovadă de olaşitate inexplicabilă, lăsând ca 12 turci să-laresteze pe domn şi familia sa, să jefuiascăaverea acestuia, visteria statului şi cămaradomnească.

La Constantinopol, Brâncoveanu şifamilia au fost închişi în vestita închisoareEdicule (Şapte turnuri) şi supuşi la cele maigroaznice chinuri ca să mărturisească undeera ascunsă uriaşa avere. În cele din urmă,sultanul a ordonat execuţia lui Brâncoveanuşi a fiilor săi. Duminică 15 august 1714, ziuaîn care donmnul împlinea 60 de ani şi ziuaonomastică a soţiei sale, Maria, a fost fixatăpentru execuţie. Cei şase condamnaţi, îm -brăcaţi în cămăşi albe, cu lanţuri grele lamâini şi picioare, au fost aduşi în piaţaLalichiost (Chioşcul Mării), din apropiereapalatului sultanului. La execuţie asistausultanul Ahmet al III-lea, sângerosul vizir OinAli Paşa, înalţi dregători ai porţii, consuliiputerilor europene şi o mulţime de peste100.000 de oameni.

Cei şase condamnaţi au fost urcaţi pe unpodium înalt pentru a fi văzuţi din toatepărţile, aşezaţi în genunchi la câte un metrudistanţă. Li s-a permis să-şi scoată bonetelede pe cap şi să rostească o scurtă rugăciune.Primul a fost executat vistiernicul Ianache

Văcărescu, unchiul doamnei Maria. Călăul,gol până la brâu, cu trupul strălucind stridentîn razele soarelui, ridică sabia, loveşte pu -ternic şi capul se desprinde de corp. Au căzutapoi, rând pe rând, capetele băieţilor dom -nitorului Constantin, Ştefan şi Radu, subprivirile îndurerate ale tatălui. Când i-a venitrândul lui Matei, fiul cel mic de numai 17 ani,s-a petrecut un lucru surprinzător. Copilul s-a aruncat în genunchi şi a cerut sultanului săfie iertat, căci acceptă să treacă la religiaislamică. S-a lăsat o tăcere adâncă, toţiaşteptau să vadă ce va hotărâ tatăl, dacă va fide acord şi astfel îşi va salva unicul fiu rămasîn viaţă. În liniştea de gheaţă ce se lăsasepeste îmensa muţime, ca un Tunet a răsunatvocea îndureratului tată, care a spus fiuluisău: ..E mai bine să mori de o mie de ori înreligia străbunilor tăi decât să maitrăieşti câţiva ani în plus pe acest pământblestemat”. Băiatul a înţeles că tatăl său nueste de acord să trădeze religia înaintaşilorsăi şi şi-a aşezat capul pe butucul călăului. Aurmat apoi domitorul, care a avut până înultimele clipe ,,liniştea împăcării cu sine” înfaţa destinului.

După ce voievodul şi fii săi au fost ucişi,conform mărturiei secretarului său, AntonMaria del Chiaro, moaştele mucenicilor şi-augăsit locul în pământul sfânt al Mănăstirii cuhramul Adormirii Maicii Domnului dinInsula Halki. Doamna Maria, credincioasasoţie a domnitorului martir a strămutatosemintele domnitorului în biserica SfântulGheorghe Nou din Bucureşti, în anul 1720,cea mai împortantă ctitorie aclesiastă adomnitorului, sfinţită în anul 1707.Aceastăaducere a sfintelor oseminte s-a făcut înmare taină, deorece Ahmet al III-lea era încăpe tronul Imperiului Otoman, el fiind cel careîi stabilise domnitorului Brâncoveanu,,,sentinţa de trădare”.

Drama pe care a trăit-o domnul ŢăriiRomâneşti ca şi jertfa sa şi a plăpândelorvlăstare, ne este astfel relatată într-o scrierede sinteză a marelui istoric Nicolae Iorga:,,Înainte de Paşti, în anul 1714, un trimis alporţii veni pe neaşteptate, luă pe domn din


scaunul de la Bucureşti, împreună cu doamnalui, Marica, cu fii şi partea de bogăţie care eramai uşor de văzut şi de ridicat, şi-l duse laConstantinopol. Aici toată familia lui fuaruncată în temniţa celor ,,Şapte Turnuri”.Dar judecata şi osânda lui se prelungea aşa demult, încât Brâncoveanu putea nădăjdui săscape în adevăr, dacă vărul şi înlocuitorul lui,Ştefan Cantacuzino n-ar fi grămădit pârileîmpotriva lui. La urmă i se pregăti soarta pecare o avusese, printre domnitorii noştri,Alexandru cel Rău, care a fost spânzurat laConstantinopol în haine domneşti, MironBaranovschi, care a fost tăiat înainteasultanului. Pentru a nimici întregul său neamal brâncovenilor şi a servi astfel peCantacuzini, se tăiară împreună cu bătrânuldomn şi fii lui - el rămânând pe urmă (15august 1714 - n.a.). După această groaznicăfaptă de sânge, trupurile fură aruncate înmare, de unde fu culese de pescarii greci,îngropându-le pe ascuns.. Dar oaseledomnului martir au fost aşezate de văduva luiBrâncoveanu în Biserica Sfântul GheorgheNou (din Bucureşti - n.a.), făcută de dânsul”(N. Iorga, Istoria românilor pentru poporulromânesc vol. II, p 45).

Chipul, faptele şi amintirea domnuluimartir Brâncoveanu, sunt evocate în modexemplar în pagini de carte, în exponate demuzeu, în acordarea numelui său unorinstituţii de cultură şi sociale, în medalistică şiprin numeroase monumente şi alte insemnememoriale care au fost înălţate în decursultimpului în Bucureşti, la Râmnicu Vâlcea, laHorezu şi la Măgura Buzăului.

În această din urmă localitate se află,după opinia noastră, cel mai reprezentativ,cel mai valoros sub aspect artistic şi celmai mişcător monument istoric de peîntregul cuprins al României. Este vorbade grupul statuar intitulat ,,Jertfa Brânco -venilor“ Lucrarea plastică este amplasată încadrul Taberei de scluptură în aer liber de laMăgura Buzăului, fiind creaţia sculptoruluiGheorghe Coman. Ea se impune, înprincipal, prin ideea artistică pe care oîntruchipează. Grupul statuar este alcătuit

din două piese sculpturale legate între eleprintr-o idée artistică de mare sensibilitate şivibraţie.

Astfel, într-un prim plan se află statuiadomnitorului român, dăltuită dintr-un blocmasiv de piatră de Măgura. Domitorul esteînfăţişat într-o atitudine de reculegere, închip de sfânt. Într-un al doilea plan se aflăreprezentată o sculptură realizată dinaceeaşi piatră de Măgura, în care suntînfăţişate, ca într-o icoană autentică, ceipatru fii ai lui Brncoveanu, căzuţi şi ei jertfătiraniei otomane. Grupul statuar a fostrealizat în anul 1974, la împlinirea a 260 deani de la uciderea Brâncovenilor.

Un alt însemn memorial reprezentativdedicat lui Brâncoveanu, se află aşezat pe,,Aleea Voievozilor” din incinta MuzeuluiMilitar Naţional. Socotim necesar să arătămaici despre el, în special datorită înscrisuluicu înalt conţinut ideatic, consemnat pe soclulpe care se află aşezat bustul domnitoruluimartir, reprodus după Nicolae Iorga. Iatăcare este acesta: ,,Constantin Brâncoveanu,Domn al Ţării Româneşti Muntenia (1688 -1714). Prin legăturile sale cu Moldova şiTransilvania, Constantin Brâncoveanu areprezentat unirea indestructibilă aorganismului naţional românesc”.

În semn de înaltă şi aleasă preţuirepentru dreptcredinciosul domn Brânco -veanu, apărător hotărât şi consecvent alvalorilor creştinătăţii, a gliei străbune,Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro -mâne a decis, în 1992, ca el să fie aşezatîn strălucita şi impresionanta galerie asfinţilor bisericii naţionale. Jertfa sa şi acelor patru feciori ai săi înnobilează im -presionantul şir al figurilor de primă mă -rime ale martirilor Neamului Românesc.Totodată s-a hotărât ca 2014 să fiedenumit: ANUL COMEMORATIV AL SFIN -ŢILOR MARTIRI BRâNCOVENI !


S-au scurs 100 de ani de când în în Eu ropas-a declanşat cel mai mare război de pânăatunci din istoria universală - cel mondial.

Cauzele războiului care a însângerat omenireatimp de peste patru ani, îşi au sorgintea, înmare măsură în politica Germaniei luiBismarck, de la 1870. Umilind Franţa, într-unmod groaznic şi luându-i Alsacia şi Lorena -întreaga Europă s-a resimţit de duşmăniafranco-germană.

Pentru a-şi păstra această situaţie privi -legiată, Germania a continuat înarmările saleformidabile, - iar Franţa, în speranţa uneirevanşe - a imitat-o. Alianţele care s-au formatdupă aceea, atât ale Germaniei cu Austro-Ungaria şi Italia, cât şi ale Franţei cu Rusia, auextins cursa înarmărilor în întreaga Europă. Aşacă, în scurt timp aproape toate eforturilenaţiunilor erau mistuite de cheltu ielile militare.

Pacea armată, sub care a trăit Europa dedupă 1870, explică în bună parte războiuldeclanşat în 1914, pe lângă alte cauze şi cea denatură economică îndeosebi. Nu trebuietendenţios omis faptul că răscitatul ,,spaţiuvital”, cuprinde pe plan economic ,,sfere deinfluenţă”. Aşa a fost în trecut şi aşa a rămaspână în zilele noastre când, pentru a câta oară,războiul de expansiune, de dominaţie, dacă sepoate mondială, pentru cucerirea de zone deinfluenţă, în concret de pieţe de desfacere şiexploatarea materiilor prime, în detrimentulstatelor slab dezvoltate, este principala cauză aacestuia,

Prilejul îzbucnirii primei confruntărimondiale l-a constituit asasinarea la Sa raievo, înBosnia, a arhiducelui Ferdinand, moştenitorultronului Austro-Ungar şi a soţiei acestuia, la 15iunie 1914. Asasinul un sârb sau un croat, nucontează. Austro-Ungaria a declarat războiSerbiei şi a început să bombardeze Belgradul.După izbucnirea războiului, la Puterile Centrale

se alipesc Bulgaria şi Turcia, iar la puterileAntantei, Anglia şi mai toate naţiunile globuluicare luptă pentru libertate, încât războiul euro -pean s-a transformat în război mondial.

România avea de recuperat pământuristrămoşeşti de la Rusia şi Austro-Ungaria, ţăricare făceau parte din alianţe politice şi militarediferite. Această situaţie a pus ţara noastră,legată din 1883 printr-un tratat de alianţădefensivă cu Germania, Austro-Ungaria şi Italia,într-o poziţie din cele mai complicate: cu cine să

UN SECOL DE LA DECLANŞAREA PRIMEICONFLAGRAŢII MONDIALE

Colonel (r) dr. CRISTACHE GHEORGHEMembru titular al Academiei Oamenilor de ştiinţă din România

Regele Ferdinand al României


meargă şi de ce? Cu Germania şi Austro-Ungaria, cu care în mod oficial era aliată, prinsemnătura regelui Carol I, dar fără cuoştinţaCamerei şi a Senatului, sau cu puterile Antantei,care fuseseră atacate de cele dintâi şi carefăceau stăruitoare eforturi diplomatice penrtrua ne obţine concursul ?.

Cu tot tratatul care exista între România şiPuterile Centrale, nimeni nu putea uita că substăpânirea Austro-Ungariei se afla jumătate dinteritoriul românesc - Ardealul, Banatul, Crişana,Maramureşul, Bucovina - şi totodată peste patrumilioane de români, care protestau necontenitîmpotriva regi mului de exploatare şi dezna -ţionalizare la care erau supuşi şi care îşi ma -nifes taseră în atâtea rânduri, prin toate mijloa -cele, dorinţa de a se uni, pe baza conştiinţeiunităţii naţionale, cu fraţii lor din Ţară. Întreagaisto rie românească dovedise cu prisosinţă forţaacestei aspiraţii şi nimeni nu se îndoia nici deîndreptăţirea şi nici de inevitabila ei realizare.La 1848 ea fusese afirmată în mod categoric peCâmpia Libertăţii de la Blaj.: ,,Noi vrem să neunim cu Ţara”.

Cum s-ar fi putut propune astfel ţării unrăzboi alături de Austro-Ungaria, care n-ar fiînsemnat, în ultimă instanţă, decât o consolidarea robiei atâtor milioane de români şi totodată orenunţare făţişă la mândrul nostru idealnaţional? Şi fiindcă lucrul acesta nu era cu ade -vărat posobil, în Consiliul de Coroană, convocatde Carol I, care s-a ţinut la 21 iulie/3 august1914 la Sinaia, pentru a fixa atitudinea Româ -niei, propunerea regelui de a se pune în aplicaretratatul încheiat în 1883 şi a ataca Rusia, a fostrespinsă de toţi cei prezenţi - cu excepţia lui P.P.Carp - fiindcă aşa cum arăta prmul ministru Ion.I. C. Brătianu ,,dacă este cu putinţă a nu tepreocupa de opinia publică, în ceasurile hotă -râ toare ale vieţii naţionale nu poţi să trecipeste ea. În ceasul de faţă nu poţi face războiuldecât când conştiinţa naţională îl aprobă. Ori eaîl respinge “ (Întrebăm noi, actualul preşe dinteal României ţine cont de acest principiu ?).

Regele a fost silit deci să renunţa laplanurile şi aranjamentele sale şi să acceptesoluţia Consiliului. Prin aceasta se abandonamai întâi vechiul tratat de alianţă cu Ger mania şiAustro-Ungaria, care nu ne obliga, de altfel, să

luăm armele decât în cazul că acestea ar fi fostatacate şi nu dacă ele, cum s-a întâmplat atumci,au fost agresoare şi totodată se dobândeaposibilitatea de a ne orienta către singurapolitică acceptată de conştiinţa obştească - cea arealizării idealului naţional.

Îndată după Consiliul de Coroană, prinacţiunea diplomatică directă a guvernului care,chiar în luna următoare a încheiat un tratatsecret cu Rusia, prin care aceasta recunoşteaRomâniei, în schimbul unei neutralităţibinevoitoare, dreptul de a alipi teritoriile reven -dicate (18 septembrie/1 oc tom brie 1914),tratat cunoscut şi de regele Carol, care avea sămoară la 27 septem brie/10 noiembrie. Ion I. C.Brătianu urma apoi să angajeze tratativesecrete cu guver nele Franţei, Angliei, Rusiei şiItaliei pentru intrarea României în război, toateaceste guverne având să recu noască drepturilelegitime ale României. Rea lizarea statuluinaţional unitar devenise, în preajma intrăriiRomâniei în Primul Război Mondial, o cerinţăimediată, o condiţie pri mordială a mersuluiînainte al ţării noastre pe plan economic şisocial.

La 4/17 august 1916, Brătianu semnaTratatul de alianţă şi Convenţia militară cuPuterile Antantei, prin care acestea recu noşteaudrepturile întegrale ale României asupraArdealului, Banatului, Crişanei, Ma ramureşuluişi Bucovinei, iar la 15/28 au gust, în urma unuinou Consiliu de Coroană, prezidat de regeleFerdinand, la Cotroceni, guvernul declară războiAustro-Ungariei, în declaraţia respectivă afir -mându-se în mod sincer, categoric: ,,scopul in -ter venţiei Ro mâniei este înfăptuirea unităţiisale naţionale“.

Cu imaginea răscolitoare a lui MihaiViteazu în suflete, ostaşii români treceau dinnou Carpaţii, pentru înfăptuirea idealului na -ţional. Primele formaţiuni, primite pretu tindenicu un entuziasm de nedescris, au ajuns curepeziciune până la Topliţa Mu reşului, precumşi la Braşov şi Făgăraş şi în regiunile încon -jurătoare. S-au trăit atunci momente de co -pleşitoare bucurie.

Pe neaşteptate însă, armata noastră, an -gajată cu majoritatea forţelor în Tran silvania, afost atacată de coaliţia germano-austro-ungară-


bulgaro-turcă, în Dobrogea şi pe Dunăre, fiindsilită astfel să-şi întrerupă înaintarea în Ardealşi, luptând cu o vitejie fără seamăn, să sereplieze pas cu pas spre interiorul ţării.

În cele din urmă, trupele inamice ocupă2/3 din suprafaţa ţării şi instaurează regimulde ocupaţie militară. Conducerea Ro mâniei deatunci se refugiază la Iaşi. Ofensiva armatelorinamice a fost oprită în ianuarie 1917, frontulstabilindu-se pe Siret. Răgazul obţinut a fost

folosit pentru reorganizarea armatei. Franţaacordă un ajutor eficient, contribuind lainstruirea ostaşilor şi ofiţerilor români şifurnizând totodată mari cantităţi de aramamentperfecţionat. La acestea se adaugă prezenţavoluntarilor români căzuţi prizonieri, din Rusia,Italia, Franţa. De altfel, ca şi războiul pentruindependenţă şi războiul pentru întregireanaţională, nu a fost un război numai alromânilor din hotarele statului ro mân, ci altuturor, din toate provinciile, fiindcă toţi

aşteptau cu aceeaşi sete eliberarea şi unirea. În vara anului 1917, armata română a

început ofensiva împotriva aramatelor germaneşi austro-ungare. Rezistenţa ro mânilor de laMărăşti, Mărăşeşti şi Oituza fost fără seamăn,trupele inamice suferind pier deri grele. Întretimp, Rusia iese din război, imperiul aflându-seîntr-o situaţie dezas truaosă din punct de vederepolitic şi militar, în urma revoluţiei dinoctombrie 1917, iar prin proclamarea liber tă -ţilor democratice s-au creat premizele eliberăriipopoarelor asuprite.

Pentru a evita anexarea la nou pro clamataRepublică ucraineană, românii basarabenivotează, în decembrie 1917, declaraţia cu pri -vire la formarea Republicii DemocraticeMoldoveneşti, aflată în compo nenţa RepubliciiFederative Democratice Ruse. Pretenţiile deanexare ale Ucrainei au grăbit constituireaRepublicii Democratice Moldoveneşti. ExistenţaSfatului Ţării şi constituirea unei republici aureprezentat primul pas pentru desprindereatotală a Basarabiei de Rusia.

La sfârşitul lunii decembrie 1917, situaţiadin Basarabia se agravase şi mai mult. Militariiruşi pregăteau o lovitură de stat care urmăreainstaurarea purterii sovietice în Basarabia şimenţinerea acesteia în componenţa Rusieisovietice. Sfatul Ţării, în frunte cu Ion Inculeţ,face apel către Guvernul Român, solicitândajutor militar împotriva pericolului bolşevic.Patru divizii româneşti au trecut atunci Prutulpentru a restabili şi menţine ordinea. Printrecei căzuţi în luptă atunci se afla şi generalulromân Stan Poetaş. Ca răspuns, la 13 ianuarie1918, guvernul Rusiei sovietice întreruperelaţiile diplomatice cu România, sechestrându-i şi tezaurul.

Proclamarea independenţei Ucrainei afăcut imposibilă legătura Basaraniei cu Rusia,iar la data de 24 ianuarie 1918, zi cu sem ni -ficaţie deosebită, Sfatul Ţării a adoptat cu votunanim, Declaraţia privind Indepen denţaRepublicii Democratice Moldoveneşti. Aceasta aînsemnat desprinderea definitivă a Basaraiei deRusia şi orientarea ei către România. La 27martie 1918, Sfatul Ţării a votat istoricaDeclaraţie de Unire a Basa rabiei cu România.Această unire a constituit un imbold pentru

I.C. Brătianu


românii din Bucovina şi Transilvania.Destrămarea Imperiului Austro-Ungar era

inevitabilă. După semnarea Păcii de la Brest-Litovsk din 18 februarie 1918, între PuterileCentrale şi Ucraina, aceasta înain tează pretenţiiasupra Bucovinei, inten ţionând să recurgă laintervenţia armată. În aceste condiţii, în SalaMare a Palatului Naţional de la Cernăuţi, a fostconvocată Adunarea Reprezentativă a româ -nilor bucovineni. Adunarea hotărăşte Unireanecondiţionată a întregii Bucovine cu România.A fost ales Consiliul Naţional, format din 50 demembri, care trebuiau să pregătească proiectulDeclaraţiei de Unire. Preşedintele Consiliului afost Iancu Flondor. S-a decis convocareaCongresului General al Bucovinei, care urma săvoteze Unirea. Consiliul cere guvernului românintervenţia militară, pentru a contracarapresiunile Ucrainei. La 15/28 noiembrie,Congresul General al Bucovinei a votat, înmajoritate, unirea cu România.

Forţele politice româneşti din Tran silvaniaanunţă prin Declaraţia de la Oradea din 29septembrie 1918 hotărârea de autodeter -minare şi separare politică de Ungaria. Prinaceastă hotărâre a fost pro clamată, de fapt,independenţa naţiunii române din Transil -vania. S-a constituit Con siliul Naţional RomânCentral, care devine centrul de coordonare amişcării de eliberare naţională. În noiembrie,pe întreg teritoriul Transilvaniei se formeazăconsilii şi gărzi naţionale, care preiau controlulpolitic şi administrativ, asigurând ordinea întoate localităţile. La 15 noiembrie 1918, prin

manifestul ,,Către popoarele lumii’, se facecunoscută dorinţa naţiunii române dinTransilvania de a se uni cu România. Con siliuldecide convocarea unei mari adunări plebis -citare, care să adopte această hotărâre. La 7noiembrie se publică textul convocării şi MareaAdunare a Românilor se întruneşte la AlbaIulia, la 1 Decembrie 1918. Aceasta decide înunanimitate unirea cu România. Actul a marcatfinalul unui mare proces de desăvârşire a uniriinaţionale a tuturor românilor.

Temeliile Unirii sunt cimentate princredinţa nestrămutată a unui şir întreg degeneraţii de apostoli ai idealului naţional, elesunt consfiinţite şi prin sângele vitejilor ostaşicare au luptat şi au murit pentru Unire. JertfeleRomâniei în cursul războiului de întregirenaţională s-au cifrat la peste 300.000 de morţi,iar numărul invalizilor fiind şi mai mare.Pagubele calculate au depăşit suma de 33milioane lei aur.

După şase secole de viaţă politică neîn -treruptă - independentă sau autonomă - celedouă Principate, clădite pe temelii trainice deBasarabi şi Muşatini, unindu-se mai întâi eleamândouă, la 1859 sub domnia luminoasă a luiAlexandru Ioan Cuza, dezro bindu-se de tributulturcesc şi protectoratul rusesc, adună la sânullor provinciile înstrăinate: Dobrogea în 1878,Basarabia, Bucovina, Transilvania cu Banatul,Crişana şi Maramureşul în 1918, pentru a secontopi laolaltă în România Mare - PatriaRomânilor deapururi întregită, în urmarăzboiului cel mare pentru noi, din 1916-1918,fapt recunoscut oficial de către marile puteri aletimpului, la Conferinţei de Pace de la Paris din1919-1920, care a marcat şi sfârşitul PrimuluiRăzboi Mondial. Tot la Paris s-au pus bazeleLigii Naţiunilor, în care au intrat majoritateapopoarelor, cu scopul de a nu se mai recurgeniciodată la război. S-a dovedit că războiul, maiales cel de cuceriri, este cea mai neiertatăgreşeală pe care o poate comite omul pepământ. Să ia aminte liderii statelor din zilelenoastre.

România în Războiul Mondial


29 martie 2004 reprezintă data la care,după depunerea instrumentelor de ratificarela Departamentul de Stat al S.U.A.. Româniaera primită oficial în Alianţa Nord-Atlantică.

După numai cinci zile de la luarea acesteihotărâri de o importanţă capitală, la 2aprilie 2004, drapelul ţării noastre a fostarborat oficial la sediul N.A.T.O.

Momente istorice pentru România, atâtprin prisma consacrării apartenenţei la sis -temul de valori euroatlantice, cât şi prin asi -gu rarea celor mai puternice garanţii de se -curitate din istoria contemporană a acesteia.

Era un început prin care ţara noastră îşimanifesta convingerea că parteneriatultransatlantic constituie cheia de boltă a secu -rităţii europene, precum şi a celei naţionale.

Aderarea la Alianţa Nord Atlantică a fostprecedată de un proces îndelungat, în cadrulcăruia au avut loc transformări fărăprecedent în cadrul organismului militar şinu numai, proces din care a ieşit în evidenţă,printre multe altele, o constantă susţineredin partea poporului român, preocupat, aşacum era şi firesc, de garanţia deplină şieficientă a securităţii României.

Rememorând acest proces trebuiesubliniat mai întâi, efortul uriaş al per so -nalului armatei pentru remodelarea între -gului orga nism militar românesc şi găsireacelor mai facile căi pentru eficientizarea ac -ţiunilor sale, în raport cu exigenţele N.A.T.O.,cea mai puternică structură politico-militarădin lume.

O a doua direcţie a fost aceea aparticipării armatei române la misiuni şioperaţii în afara graniţelor ţării, prima fiind

în Golf, prin care, pe de o parte şi-a de -monstrat capabilităţile, iar pe de altă parte aacumulat experienţa necesară, ceea ce i-adat posibilitatea luării unor măsuri îndeplină cunoştinţă de cauză.

Drumul către N.A.T.O. nu a fost nici uşor,nici comod, în condiţiile în care a fostnecesară luarea unor măsuri radicale.Acestea s-au derulat încet încet, în mai multeetape: prima, cea premergătoare, întreanii 1991- 1994; a doua, s-a derulat în pe -rioada 1994, anul sem nării ProgramuluiParteneriatului pentru Pace (P.f.P), până înanul 2000.; a treia se înscrie în perioadea2000 - 2004 , denumită etapa preaderării;cea de a patra marchează momentuladerării cu drepturi depline la AlianţaNord Atlantică.

În aceşti primi 10 ani de apartenenţă laAlianţa Nord-Atlantică, România a continuatsă-şi modernizeze constant armata sa,participând în acelaşi timp, cu rezultatemeritorii la operaţii în Balcanii de Vest, înAfganistan, în Irak, în Nordul Africii etc.

Cei peste 40.000 de militari rotiţi înaceste teatre dau dimensiunea anga ja men -telor pe care ţara noastră şi le-a asumat şi pecare le-a onorat cu mult profesionalism, prinacţiuni complexe, în cele mai diferite şi maipericuloase locuri din lume. Astfel, Româniademonstrează că nu este doar beneficiar ci şifurnizor de securitate. Poţi fi într-o alianţă şisă nu ai o contribuţie pe măsură? Poţi pre -tinde garanţii pentru securitate dacă nu eştigata să participi, la rândul tău, cu resurseletale, pentru apărarea acestei securităţi ?

Nu poţi cere drepturi, indiferent de

General de brigadă (r) dr. GHEORGHE CREŢUVicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

NATO- GARANŢIA DEPLINĂ DE SECURITATE A ROMâNIEI-

PROBLEME DE INTERES


natura acestora, dacă nu-ţi asumi şi res pon -sabilităţi. România a înţeles foarte bine acestlucru şi niciodată nu s-a dat în lături de a-şiîndeplini toate angajamentele, unele cu oîncărcătură strategică deosebită.

România participă la misiunile şi ope -raţiile militare ale Alianţei, contribuind astfeldirect la creşterea capabilităţilor acesteia.

În cei 10 ani care au trecut de la mo -mentul aderării, România a urmărit luareaunor măsuri care să-i dea posibilitatea sărăspundă eficient, coerent şi credibil la oricefel de ameninţări la adresa securităţiinaţionale, indiferent de natura acestora.

Itinerând misiunile din afara graniţelorţării la care România a fost şi este parte, vomînţelege poate mai bine efortul material,uman, uneori până la sacrificiul suprem, darşi înaltul profesionalism al militarilor românipartici panţi la aceste misiuni. Iată şi câtevadintre cele mai concludente exemple:

• În anul 2002, deci mai înainte de a fiintrat oficial în N.A.T.O. şi până în prezent, înAfganistan, zonă de conflict cu un ridicatpotenţial de risc, 24.000 de mili tari româniau participat la misiuni. În primii ani efor -turile au fost concentrate în cadrul misiuniiI.S.A.F., pentru executarea operaţiilor decon train surgenţă, cu accent pe protecţiapopulaţiei civile, sprijinirea dezvoltăriiForţelor Naţionale de securitate şi aautorităţilor locale. Mai târziu, dată fiindgravitatea situaţiei din Sudul Afganistanului,efortul ac ţiu nilor este con centrat în aceastăzonă, res pectiv în provincia Zabul.

Nu putem omite din cadrul acţiunilor înAfganistan, pe cele ale Forţelor AerieneRomâne, care timp de un an (aprilie 2011-aprilie 2012), au asigurat comanda Aero -portului Inter na ţional din Kabul (KAIA),misiune îndeplinită cu suces de cătreaviatorii români, cât şi de militarii care auasigurat paza.

Armata română va continua să participeîn Afganistan cu instructori şi cu alte forţe înmisiunea N.A.T.O. Resolute Support

• Şi în Irak România a avut o prezenţă

cu pestre 10.000 de militari între anii 2003-2009, participînd la două dintre misiunileN.A.T.O. în această ţară, respectiv IraqiFreedom şi M.T.M.-I, misiuni în caremilitarii români şi-au dovedit profesio -nalismul în acţiunile la care au luat parte, câtşi ca instructori pentru noua armată aacestei ţări.

• În perioada la care ne referim, o zonăfierbinte a constituit-o cea a Balcanilor deVest, o zonă de importanţă majoră pentruRomânia. Ar mata română a participat lamisiuni atât în Bosnia şi Herţegovina cât şi înKosovo, începând din anul 1996.

În prezent România participă la mi -siunea KFOR, cu 68 de militari incluzândper sonal de stat major şi elemente deinformaţii, precum şi o companie de 108militari în cadrul Rezervei Strategice –SACEUR, care poate fi dislocată la ordin,inclusiv în zona de operaţii Kosovo.

• România a participat cu efectivereduse şi la alte misiuni N.A.T.O., precum ceade Poliţie Aeriană în folosul ţărilor baltice; deimpunere a embargoului asupra Libiei(Unified Pro tector); sau cea de sprijin alunităţilor de apărare a.a. în Turcia (ActiveForce).

• O direcţie deosebită pe care armataromână o are în vedere este cea a antrenăriiefectivelor în vederea executării unor mi -siuni în carul N.A.T.O., prin exerciţii cu oanumită periodicitate.

În cadrul acestora s-a avut în vedereevaluarea forţelor, managementul crizelor,gradul de interoperabilitate, verificareaforţelor, mijloacelor şi sistemelor de apărarea.a., de ducere a acţiunilor de luptă într-unmediu electromagnetic ostil etc.

Toate acestea au contribuit şi contribuiela perfecţionarea pregătirii efec tivelor, înideea de a face faţă celor mai di ferite situaţiireale, la care ar putea lua parte oricând,având în vedere existenţa în lune a încămultor focare de conflict, unele cu unpotenţial ridicat.


Misiunile la care armata română aparticipat pe parcursul celor 10 ani ca mem -bră N.A.T.O. s-au constituit în adevărate pro -vocări pentru aceasta. Astfel a avut locschim barea sistemului educaţional şi depregătire, s-au îmbunătăţit abilităţile deacţiune în mediul multinaţional, a crescutcalitatea planificării şi executării operaţiilor,s-au testat şi utilizat echipamente de ultimăoră. Toate acestea au dus totodată laapariţia unei noi generaţii de liderimilitari, cu o valoroasă experienţă deluptă şi operaţională.

Creşterea treptată a contribuţiei Ro -mâniei ca membră N.A.T.O. a fost dublată deun mai mare activism în revizuirea şipromovarea priorităţilor.

Printre acestea, în afară de măsurileprivind creşterea nivelului de pregătire a ar -matei, s-a avut în vedere şi facilitarea unormisiuni N.A.T.O. pe teritoriul României.(Scutul antirachetă de la Deveselu, Bazamilitară de la Kogălniceanu, folosirea spţiuluiaerian pentru executarea unor misiuni detransport şi aprovizionare etc.).

Având în vedere în mod deosebit ris -curile la adresa securităţii naţionale, Ro -mânia va continua şi în viitor să se alătureeforturilor N.A.T.O., în scopul găsirii celormai eficace măsuri pentru contracarareaaces tora.

Evenimentele din Ucraina şi implicareaFederaţiei Ruse în cadrul acestora, problemăcare a surprins Europa, necesită o abordareconvergentă din partea comunităţii euroat -lantice faţă de vecinătatea estică, dar şi oreplanificare a structurii de forţe în statele degraniţă ale Alianţei, inclusiv România.

O problemă afirmată recent şi de Co -mandantul suprem al efectivelor N.A.T.O. înEuropa (SACEUR), generalul PhilipBreedlove, în legătură cu nevoia derepoziţionare înspre Est a forţelorN.A.T.O., situaţie în care România ar puteaoferi partenerilor occidentali baze militareimportante din punct de vedere strategic.

În opinia analiştilor, o creştere a pre -zenţei N.A.T.O. este o oportunitate pentru caRomânia să devină lider regional. Sarcinideosebite revin, în acest sens, în primulrând armatei române, care va trebui maimult susţinută, în toate dimensiunile sale.

Dacă în viitor se va avea într-adevăr învedere o replanificare, spre exemplu astructurii de forţe, este necesar ca alocareapentru armată din Bugetul de Stat să creascăsau măcar să atingă pragul de 2 %, aşa cumeste prevăzut, ceea ce ar permite o mai per -formantă înzestrare şi pregătire, inclusiv arezervei, precum şi pentru întărirea apărăriinaţionale, sarcină a fiecărui stat membruN.A.T.O. Totodată se impune eficientizareaactivităţii instituţiilor de cultură şi învăţă -mânt ale armatei, avându-se în vederetehno logizarea şi digitalizarea câmpului deluptă modern.

La împlinirea a 10 ani ca membru alAlianţei, România afirmă cu deplină con -vin gere că N.A.T.O. reprezintă garanţiadeplină a securităţii sale, o garanţie caretrebuie susţinută şi de ţara noastră, obligatăsă fie permanent un partener activ, atât pepa lierul conceptual cât şi pe cel opera -ţional, al celei mai puternice alianţe politico-militare a momentului.

v


Despre agresiunea psihologică şimanipularea informaţională, ca pro -cese importante de realizare, se discută

foarte mult în zilele noastre, atât în literatura despecialitate cât şi în vorbirea cotidiană. Lucruleste explicabil dacă avem în vedere că individuluman realizează adaptarea, reglarea şi auto -reglarea cu mediul înconjurător prin inter -mediul psihicului şi că acesta funcţionează pebază de informaţii. Şi cum omul este atâtproducător cât şi consumator de informaţiicare sunt în creştere evidentă, atât activităţilede agresiune psihologică, în general, cât şi celecircumscrise manipulării informaţionale,devin tot mai complexe, complicate şi greu decontrolat.

Prin manipulare informaţională înţele -gem intervenţia în funcţionarea psihiculuiuman, prin modul de concepere, structurare,orientare, direcţionare, repetare, transmitere,prezentare, etc. a informaţiei, pentru ducereaîn eroare, reordonarea, reorientarea, detur -narea, dirijarea obiectivelor şi scopurilor, acon duitelor şi comportamentelor existente şipre existente, în vederea obţinerii adeziunii şiangajării la efort a celor vizaţi, pentru reali -zarea obiectivelor şi scopurilor, de regulănedeclarate (ascunse) urmărite de emitenţi(agresori) , pe termen scurt, mediu sau lung, îndiferite domenii: economic, politic, educa -ţional, cultural, religios, interetnic, militar,etc..

Fiecare individ prelucrează, conştien -tizează, memorează şi utilizează într-o ma -nieră personală informaţiile recepţionate,astfel că produsele psihice rezultate: infor ma -ţii, concepte, principii, reguli, criterii, atitudini,modele, opinii, convingeri, aptitudini, etc. suntdiferite de la individ la individ, încât combinate

cu cele deja înmagazinate din experienţaanterioară, produc reacţii de răspuns indivi -dualizate şi în consecinţă comportamente şiconduite diferite, unele conştientizate, altelenu, unele dorite, altele nu, toate fiind con -siderate adecvate şi necesare.

Calitatea şi cantitatea produselor psihice,influenţa lor asupra reacţiilor la solicitărilemediului, asupra comportamentului şi con -duitei individului depind, pe de o parte destarea de funcţionare a proceselor psihiceimplicate şi a suportului biologic al acestora,iar pe de altă parte, de cantitatea şi calitateainformaţiilor din mediu care acţionează subformă de stimuli asupra sa, în mod permanent,cu viteze şi frecvenţe uneori greu de controlat.Deci, indiferent de voinţa sau dorinţa noastră,acţiunile de influenţare, inclusiv prinmanipulare informaţională, a conduitei, a com -portamentului, a produselor psihice sau autilizării acestora în acţiuni sau situaţiiconcrete sunt mediate de modul de func -ţionare a psihicului în raport cu informaţiaprimită şi prelucrată. Odată cunoscute cele demai sus, agresiunea psihologică în general şimanipularea informaţională în special devinposibile, iar folosirea lor nu este o surpriză (celpuţin pentru psihologi şi sociologi, precum şipentru cei interesaţi în utilizarea lor).

În cadrul manipulării informaţionale seintervine atât asupra informaţiei semantice,cât şi, în mod deosebit, asupra informaţiei decomandă, despre care vorbeşte Paul PopescuNeveanu citându-i pe Bar-Hillel şi M.Bernestein şi care conchide: ,,este necesar, maiales la om, definit ca fiinţă informaţională, însensul unei maxime capacităţi de absorbţie şiproducere a informaţiei, să se ţină seama de

MANIPULAREA INFORMAŢIONALĂ,COMPONENTĂ A AGRESIUNII

PSIHOLOGICE ÎN PLINĂ ASCENSIUNEGeneral de flotilă aeriană (r) prof. sociolog MARIN ROŞU


corelaţia dintre nivelele semantice (de pă -trundere în real) cu nivelele pragmatice (de

luare în stăpânire a realului)’’1.În perioada actuală, principalele caracte -

ristici ale manipulării informaţionale sunturmătoarele:

a. Vizează indivizi (personalităţi politice,artistice, culturale, religioase, militare, etc.);grupuri (economice, ştiinţifice, cultural-artis -tice, militare, religioase, etnice) şi categoriisociale (intelectuali, bugetari, pensionari, civili,militari, artişti, ziarişti, credincioşi, anumiteminorităţi naţionale, etc.); instituţii sociale(politico-administrative, financiare, militare,juridice, de ordine publică şi securitatenaţională, cultural-artistice şi educaţionale,religioase, de comunicare în masă); naţiuni,state, uniuni de state, etc.

b. Este prezentă peste tot: în dezbateri şiconfruntări politico-ideologice, etnice, reli -gioase, militare, etc., în jurnale de ştiri, în presascrisă, în comunicate şi conferinţe de presă, pebloguri şi comentarii pe internet, în disputeinterpersonale, etc.

c. Se bazează pe o bună cunoaştere amecanismelor psihologice de influenţare adatelor şi concluziilor oferite de ştiinţele socio-umane, precum psihologia, sociologia, psiho -logia socială, istoria, lingvistica, psiho-ling -vistica, etc, dar şi de ştiinţele tehnice, militare,medicale, biologice. În aceeaşi măsură, sebazează pe o bună cunoaştere a trăsăturilor şiproblemelor politice, economice, culturale,psihologice, a istoriei şi tradiţiilor societăţilor,grupurilor sau indivizilor asupra căroraurmează să se acţioneze.

d. Se execută de către oameni cuexperienţă în domeniu şi de structuri spe -cializate, gata în orice moment să acţioneze laordin sau din proprie iniţiativă pentru adezinforma, pentru a crea imaginea dorităasupra oricărei componente a societăţii şi ainduce, astfel, la cei vizaţi, conduitele şicomportamentele aşteptate.

e. Poate avea obiective limitate saudeosebit de complexe, cu caracter tactic sau

strategic, pe timp scurt, mediu, lung sau foartelung.

f. Este greu de descifrat în ceea ce priveşteconţinutul propriu-zis, procedeele ce pot fifolosite, durata, obiectivul (ţinta), etc.

g. Este dificil de combătut (contracarat) şimai ales de prevenit, necesită studii,previziuni, prognoze şi structuri specializateîn acest scop.

h. Nu atrage atenţia, nu sperie, nu sedesfăşoară la vedere, nu prezintă violenţaagresiunii armate, deşi prin efectele sale greusesizabile şi modalităţile ascunse de realizareeste de multe ori mai periculoasă decâtagresiunea militară.

i. Poate fi folosită cu succes atât pe timp depace cât şi pe timp de război.

Manipularea informaţională serealizează prin multiple şi variate modalităţi.Cea mai folosită şi discutată este dezinfor -marea. Manipulare informaţională se face şiprin propagandă, publicitate, intoxicare,zvonuri, minciună, cel puţin pentru faptul căacestea conţin în ele şi dezinformare. Ma -nipulare informaţională se face, de asemenea,prin limbaj, prin manipularea semantică aacestuia, prin modificarea sensului şi sem -nificaţiei unor cuvinte, prin folosirea de acuze,etichetări, exagerări, apostrofări, insinuări,îndemnuri, etc., precum şi prin exagerareaefectelor unor fapte, evenimente, măsurieconomico-sociale, politice sau militare, prindescrierea unor evoluţii apocaliptice: cutre -mure, încălzire globală, suprapopularea glo -bului pământesc, insuficienţa resurselor,conflicte armate, ,,războaie” de toate felurile,ce pot avea ca rezultat final chiar dispariţia(autodistrugerea) omenirii.

Dezinformarea, considerată mijloculprincipal de manipulare informaţională, estedefinită şi analizată în diferite moduri, funcţiede orientarea şi interesele autorilor. Dintreaceste definiţii reţinem: ,,Dezinformarea re -pre zintă ansamblul procedeelor dialectice puseîn joc în mod intenţionat pentru a reuşi’’manipularea ,,perfidă a persoanelor, grupurilor


sau a unei întregi societăţi, în scopul de a ledevia conduitele politice, de a le domina gân -direa sau chiar a le subjuga. Presupune disi -mularea surselor şi scopurilor reale, precum şiintenţia de a face rău, printr-o reprezentare de -formată sau printr-o interpretare tendenţioasăa realităţi. Este o formă de agresiune care cautăsă treacă neobservată. Se înscrie în rândul

acţiunilor psihologice subversive’’2; ,,Dezinfor -marea este o manipulare a opiniei publice, înscopuri politice, folosind informaţii tratate cu

mijloace deturnate’’3, o ,,tehnică permiţând fur -nizarea de informaţii generale eronate unorterţi, determinându-i să comită acte colectivesau să difuzeze judecăţi dorite de dezin -

formatori’’4.La început, dezinformarea a fost folosită în

confruntările militare pentru inducerea îneroare a adversarului cu scopul de a ascundeunele acţiuni planificate sau în derulare,precum şi pentru scăderea moralului acestuia.Astăzi, dezinformarea transcende domeniulmilitar, utilizându-se din ce în ce mai mult, subdiverse forme, şi în alte domenii: politico-ideologic, economic, ştiinţific, cultural, educa -ţional, religios, etc.

Dezinformarea se constituie atât ca forţăde impunere (asemenea unei arme, de ocomplexitate şi cu efecte, uneori greu de bănuitşi controlat), cât şi ca o stare de spirit creeată şidominată cu ajutorul şi prin denaturareainformaţiei prin înşelăciune, intimidare,amăgire, confuzie, etc. Prin manipulare infor -maţională, în general şi prin dezinformare, înspecial, se pot subjuga indivizi sau grupuri, sepot provoca neînţelegeri între state sau entităţinaţionale, se pot destabiliza state, naţiuni,societăţi, alianţe, fără a se recurge la forţaarmată.

Manipularea informaţională, prin dezin -formare şi nu numai, este tot mai multpracticată în politica internaţională, cupredilecţie de statele puternic dezvoltate, fiinddecisiv influenţată de extinderea şimultitudinea relaţiilor interstatale, globale,regionale şi bilaterale, de schimbarea per -

manentă a intereselor şi strategiilor derealizare a acestora, de perfecţionarea şimultiplicarea mijloacelor de comunicare înmasă.

Din multitudinea de tehnici şi procedeecare se folosesc în dezinformare menţionăm:ascunderea unor informaţii (despre un eve -niment, o acţiune), cenzurarea informaţiilor,invocarea secretului în raport cu interesele şiscopurile urmărite; selectarea informaţiilor,prin difuzarea numai a celor ce convin emi -ţătorului; negarea evenimentului; ames teculîntre adevăr şi minciună, amestecul informaţieicu comentarii; prezentarea informaţiei în maimulte variante, pentru a face dificilă iden -tificarea adevărului şi a crea confuzie; pre -zentarea de informaţii trunchiate, false, ruptede context; operarea cu jumătăţi de adevăr;deformarea proporţiilor prin minimalizareasau exagerarea unor informaţii despre eveni -ment, prin prezentarea în ,,alb’’ sau ,,negru” ainformaţiei, prin trecerea în prim plan aaspectelor negative şi punerea în umbră a celorpozitive, mai ales când scopul dezinformăriieste denigrarea, discreditarea personalităţilor,conducătorilor civili sau militari; modificareamotivelor; schimbarea circumstanţelor;bruiajul informaţional.

Din literatura de specialitate dar şi dinrealitatea în care trăim, constatăm o puternicăproliferare şi diversificare a mijloacelor şisuporturilor de comunicare şi vehiculare (di -fuzare, transmitere) a informaţiilor cătrepublicul-ţintă: radioul (cel mai facil şi răs -pândit mijloc de comunicare în masă; deşiastăzi se ascultă mai puţin pentru ştiri, esteposibil, datorită uşurinţei privind dotarea şifolosirea, ca într-un posibil viitor conflictmilitar radioul să devină principalul mijloc demanipulare informaţională, prin dezinformareşi intoxicare, aşa cum a fost şi în cel de Al DoileaRăzboi Mondial), televiziunea (87% dintreromâni în 2006 şi 93% în 2007 au declarat că

au folosit televizorul pentru informare)5, presascrisă, internetul, afişul, foi volante, cartea,

filme, casete, fotografii, etc6.


În prezent constatăm că: se comunică(vehiculează) un volum foarte mare de in -formaţii ale cărui dimensiuni cresc de la o zi laalta; în rezolvarea diverselor dispute, conflictepolitice, economice, militare, etc. înving cei caredeţin şi controlează informaţia; nevoia, dorinţade cunoaştere a oamenilor este în continuăcreştere; mijloacele de comunicare şi pre -zentare a informaţiei se perfecţionează şi di -versifică permanent. În condiţiile în care viaţadevine tot mai complexă şi complicată, în carese derulează multiple evenimente economice,politice, socio-culturale, militare, inclusiv crize,catastrofe sociale sau naturale care pot afectamodul lor de existenţă, oamenii îşi punîntrebări şi caută răspunsuri. Şi cum despreacelaşi eveniment, temă sau problemălitigioasă primesc informaţii cu atât maidiferite cu cât este mai mare numărul surselorce pot fi recepţionate, sarcina lor de a se lămuri,de a afla adevărul este tot mai grea. Sensi -bilităţile existând, în raport de interese şiposibilităţi, manipularea informaţională sepoate face cu succes.

În contextul celor prezentate, necesitateaunor măsuri şi eforturi sporite de protecţieinformaţională la nivel individual, grupal,naţional, statal devin evidente.

Dintre modalităţile de protecţie împo -triva manipulării informaţionale propuse deanalişti ai domeniului, evidenţiem:

- evitarea sufocării de către informaţiaambiantă;

- să nu se formeze opinii, criterii, judecăţide valoare, principii, decât în legătură cusubiectele, evenimentele despre care deţineminformaţii din cât mai multe surse;

- să se practice spiritul de contradicţie;- să se examineze pe cât posibil sursa,

conţinutul informaţiei, contextul şi momentuldifuzării;

- să se solicite şi să se analizeze logicargumentele primite;

- fiecare să-şi facă propria analiză, să-şiformuleze propria opinie, judecată, să nu seînsuşească necritic opiniile altora;

- să se apeleze la experienţa proprie sau la

experienţa sau expertiza cunoscută a altora;- identificarea şi evaluarea acţiunilor de

manipulare informaţională care se exercită sause pot exercita asupra României (surse, motive,interese, arie de cuprindere); evaluareaefectelor acestora asupra securităţii naţionale;

- cunoaşterea şi interpretarea corectă decătre cetăţeni a situaţiei actuale a României, apoziţiei sale faţă de evoluţiile şi problemele deinteres existente în Europa şi în lume;

- dezvoltarea interesului şi respon -sabilităţii cetăţenilor români pentru se -curitatea naţională, informarea permanentă aacestora asupra situaţiilor care pot afectainteresele naţionale, integritatea teritorială,suveranitatea şi independenţa statului român;

- dezvoltarea spiritului de unitate naţio -nală, cultivarea mândriei naţionale, a încrederiiîn capacitatea statului român de a rezolvaproblemele cu care se confruntă ţara şi oameniiei;

- militarea pentru identificarea şi adop -tarea unor instrumente de drept interna -ţional prin care să se controleze şi descurajezemanipularea informaţională.

Note:

1. Paul Popescu-Neveanu, Dicţionar depsihologie, Editura Albatros, Bucureşti, 1976, p.353

2. Henri-Pierre Cathala, Epocadezinformării, Editura Militară, Bucuresti,1991, p. 24.

3. Vladimir Volkoff, Tratat dedezinformare, Editura Antet, p. 25.

4. Vladimir Volkoff, op. citată, p. 17.5. Mirela Lazăr, Noua televiziune şi jurnalul

de spectacol, Editura Polirom, Iaşi, 2008, p.19.6. Liviu Andronovici, Manipularea prin

publicitate, Fedprint, Bucureşti, 2012; VladimirVolkoff, op. citată.


Generalul de brigadă (r) Nicolae Vesa s-anăscut la 17 martie 1926, într-o familiemodestă din satul Galişca, comuna Gâlcău,

judeţul Cluj. După absolvirea a 5 clase primare însatul natal, a urmat cursurile licealela liceul Andrei Mureşanu din Dej(clasele I-VI) şi după ocupareavremelnică a Ardealului de Nord decătre statul maghiar, în urmaTratatului de la Viena din 30 august1940, Liceul National din Năsăud,singura şcoală medie cu predare înlimba română.

În luna august 1942, a trecutclandestin frontiera arbitrară, refu -giindu-se în Banat, unde un an dezile a fost student la Facultatea deMate matică a Universităţii dinTimişoara.

Începând cu 1 august 1943, în urma unuiexamen riguros, a fost admis ca elev la ŞcoalaMilitară de Ofiţeri Geniu din Bucureşti, iar laabsolvirea acesteia, la data de 1 martie 1945, afost înaintat la gradul de sublocotenent şirepartizat la Regimentul 6 Pionieri Alba Iulia, înfuncţia de comandant de pluton.

Abia sosit la unitate, tânărul sublocotenentNicolae Vesa avea să afle că subunitatea sa a fostinclusă în Detaşamentul Special pe care ParteaSedentară a Regimentului 6 Pionieri o punea ladispoziţia Comandamentului 6 Teritorial Sibiupentru deminarea totală şi asanarea câmpului deluptă din Transilvania, în vederea reintegrăriiacestuia în circuitul agricol.

Timp de aproape 2 ani, sublocotenentulNicolae Vesa organizează şi conduce cu calm şipricepere ,,acţiuni cu grad maxim de risc”, inclusivîn zona sa natală, întreaga perioadă fiindu-iconsiderată incontestabil, potrivit reglementărilorlegale din acele vremuri, ca participare integrală larăzboi şi pe această bază i s-a conferit calitatea de,,veteran al războiului de întregire naţională”.

Experienţa dobândită pe parcursul misiu -nilor de acest gen o va împărtăşi cu succes, înce -pând cu toamna anului 1947, în calitate de co -

mandant de pluton – companie şi instructor de,,baraje-distrugeri” în cadrul Centrului deInstrucţie şi Şcolii de Ofiţeri de Geniu.

În perioada 1956-1959 a urmat cursurileAcademiei Militare, iar dupăabsolvirea acesteia a îndeplinitfuncţii importante în domeniulpregătirii teritoriului naţionalpentru apărare, în cadrul uneistructuri din compunereaDirecţiei Operaţii. În anul 1976 afost mutat în ComandamentulTrupelor de Geniu, fiind respon -sabilul nemijlocit al activităţii deelaborare a regulamentelor şi in -strucţiunilor tehnice specificearmei.

Şi-a încheiat în mod onorabilcariera militară în anul 1981, cu

gradul de colonel, la împlinirea vârstei de 59 ani,iar la 25 oc tombrie 2010 a fost înaintat la gradulde general de brigadă în retragere.

După trecerea în rezervă, a participat curegularitate la ,,Întâlnirea anuală a generalilorşi ofiţerilor de geniu din rezervă şi retragere”,pentru a comemora Ziua Armei Geniu.

După revoluţia din decembrie 1989, a fostunul dintre membrii fondatori ai ,,AsociaţieiOfiţerilor de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate”constituită legal la 22 martie 1990. În lunanoiembrie 1991 a fost ales preşedinte al acesteiasociaţii, funcţie pe care a îndeplinit-o cu mareresponsabilitate până în luna martie 2013.

În această calitate, timp de 22 ani, gl..bg.(r)Nicolae Vesa, împreună cu membrii Consiliului deConducere al Asociaţiei a iniţiat şi desfăşurat, cuprioritate, diverse activităţi menite să asigureperpetuarea şi dezvoltarea tradiţiilor istorice, aimaginii şi prestigiului Armei Geniu în mediulmilitar şi în societatea civilă. Totodată, de numelelui sunt legate şi multiple acţiuni cultural-educative şi de agrement adecvate vârsteimembrilor asociaţiei şi preocupărilor cotidieneale acestora, organizate în diferite zone din ţară şi

REMEMBER

General de brigadă (r) NICOLAE VESA


străinătate;A avut o viaţă cu multiple greutăţi şi

privaţiuni, însă şi tăria de a le înfrunta şi depăşi cudemnitate şi onoare. Incontestabil, în funcţiileîndeplinite pe parcursul celor 36 de ani ca militaractiv şi încă 33 de ani ca militar în rezervă şiretragere, a făcut dovada unei înalte conştiinţeprofesionale, a unui ataşament exemplar faţă deinstituţia în care s-a format şi afirmat ca ofiţer decomandă şi de stat major. A manifestat un evidentspirit de sacrificiu şi identificare deplină custatutul de ofiţer de geniu, a fost un coechipiersolidar şi generos, responsabil al faptelor şideciziilor proprii, un lider abil şi onest, care areuşit cu mult rafinament să se apropie sufleteştede oameni, să-i înţeleagă şi să-i ajute la nevoie.

A fost un patriot desăvârşit şi nu s-a sfiitniciodată să exprime public acest spirit. Grăitoareîn acest sens este şi placa comemorativă aşezatăla loc de cinste, în numele ,,Asociaţiei Ofiţerilor de

Geniu, Construcţii şi Căi Ferate” la Gorunul luiHorea de la Ţebea, în ziua de 15 octombrie 2011,pe care a dorit să fie înscris mesajul transmis deAvram Iancu căpitanilor săi, şi anume:

,,Iar când va veni duşmanul, să vă ia pământşi drept,

ROMÂNI scuturaţi gorunul ca din somn să mă deştept!”

A încetat din viaţă cu câteva zile înainte de aîmplini vârsta de 92 ani. Cadrele militare active,din rezervă şi în retragere din Arma Geniu vorpăstra vie amintirea celui care a fost general debrigadă NICOLAE VESA.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Colonel (r) Marian GargazPreşedintele Asociaţiei Cadrelor Militare

în Rezervă şi în Retragere din Arma Geniu,,Constantin N. Hârjeu“

Colonel (r) TRAIAN ION DUMITRU POPESCU

S-a născut la data de 3 iulie 1928 în comunaGostavăţu, sat Brezuica, judeţul Romanaţi,azi Judeţul Olt, localitate aşezată pe malul

drept al Oltului, nu departe de locul în careacesta se varsă în Dunăre, fiind fiul lui Dunitruşi Maria Popescu.

După absolvirea şcolii primare în varaanului 1939, a urmat cursurile LiceuluiComercial ,,Gheorghe Chiţu” din Craiova, pecare l-a absolvit în iunie 1947. Urmează apoicursurile universitare la Institutul de ŞtiinţeEconomice şi Planificare, pe care îl absolvă înanul 1950. La terminarea facultăţii solicităMinisterului Învăţământului, care se ocupa curepartizarea în câmpul muncii a absolvenţilorde facultate, să fie repartizat la MinisterulForţelor Armate, unde devine cadru militar activla data de 20 iunie 1951, cu gradul de locotenent.

20 iunie 1951 este o dată de referinţă înviaţa sa, deoarece, pe de o parte intră înrândurile oştirii române ca ofiţer, iar pe de altăparte a avut marea şansă de a fi încadrat în celmai înalt for al activităţii economico-financiarădin armată, Direcţia Financiară, unde a găsit un

mediu deosebit de propice pentru dezvoltareasa profesională.

Prima funcţie pe care a fost încadrat a fostcea de şef Birou plan casă, la Secţia PlanFinanciar din cadrul Sectorului ContabilităţiiGenerale. A lucrat apoi la Corpul 81 Artilerie


Antiaeriană, Serviciul pensii militare, Serviciulfinanciar al Întreprinderii Militare pentrutransport şi utilaje de construcţii. În martie1959 revine la Direcţia Financiară, undeîndeplineşte succesiv, până în iunie 1976,funcţiile; ofiţer 2 cu probleme plan casă laSecţia planificare financiară, ofiţer 2 la Secţiastudii, ofiţer 1 cu probleme ale unităţilormilitare economice şi autofinanţare din cadrulBiroului contabilitate, în care a lucrat timp de12 ani.

La solicitarea şefului Direcţiei Financiare,în anul 1970 s-a implicat într-un domeniu noupentru acea vreme, introducerea sistemuluiautomat de calcul în activitatea financiar-contabilă din armată. Participă la un curs depregătire organizat de Centrul de Calcul alMinisterului Apărării Naţionale, unde seiniţiază în tainele programării şi în lucrul cumaşinile electromecanice şi electronice decalcul. Ca urmare a acestei pregătiri esteîncadrat la Oficiul de calcul, structură nouînfiinţată în cadrul Direcţiei Financiare. Astfelşi-a îmbogăţit bagajul de cunoştinţe,acumulând şi multă experienţă practică, ceeace îi va fi de mare ajutor în activitatea de maitârziu.

Datorită pregătirii sale a fost apoi numit înfuncţia de Şef al Secţiei Buget şi Contabilitate .

Conştient de marea răspundere care îirevenea în noua calitate şi-a mobilizat întreagaenergie, puterea de muncă şi experienţaacumulată, pentru realizarea la parametrii câtmai înalţi a obiectivelor care reveneau acesteisecţii.

În această funcţie nu şi-a manifestatniciodată nemulţumirea şi nu a adus reproşurisubordonaţilor. Adept al proverbului ,,Vorbadulce mult aduce”, a respectat întotdeaunapersonalitatea şi demnitatea subordonaţilor,iar în situaţiile în care constata lacune sauaspecte negative ale muncii lor nu-i apostrofaşi nu le adresa cuvinte grele, ci din contră, leîmpărtăşea gândurile sale cu calm, încercândsă-i facă să înţeleagă greşelile ivite şi săgăsească modalităţile cele mai potrivite pentruîndreptarea situaţiei.

Convins find că lucrul de calitate şiperformanţele superioare se pot obţine numaicu oameni foarte bine pregătiţi, cu caracterefrumoase, a militat întotdeauna pentruîncadrarea în secţie a unor ofiţeri cre s-auevidenţiat la absolvirea Academiei Militare, lacursuri de perfecţionare, sau în activitateapractică.

Nivelul ridicat al cunoştinţelor despecialitate, conştiinciozitatea şi seriozitateacu care s-a angajat în muncă, rezultatele buneşi foarte bune obţinute în cei 10 ani cât aexercitat funcţia de sef al Secţiei Buget şiContabilitate au făcut din col. Traian Popescuunu dintre cei mai longevivi şefi de secţie dinDirecţia Financiară.

Schimbarea sa din această funcţie a fostrezultatul promovării în funcţia de Directoreconomic la Direcţia Construcţii LucrăriIrigaţii, unde a lucrat până la desfiinţareaacesteia, după Decembrie 1989. S-a pensionatla data de 1 decembrie 1990.

În întreaga sa carieră a fost avansat pânăla gradul de colonel şi a fost decorat cunumeroase ordine şi medalii.

Dispariţia Colonelului (r) POPESCU IONTRAIAN a constituit o pierdere grea pentruA.N.C.M.R.R., la activitatea căruia şi-a aduscontribuţia în comisia de cenzori, precum şipentru colegii săi care l-au apreciat şi iubit.

Colonelul POPESCU ION TRAIAN varămâne în inimile celor care l-au cunoscut caun exemplu de profesionalism în finanţe şicontabilitate, de modestie şi dragoste deoameni.

Copii săi, Bogdan şi Ruxandra, de profesiemedici, precum şi nepoţii, îi vor fi mereurecunoscători pentru tot ceea ce a făcutpentru binele lor.

Dumnezeu să-l aşeze lângă cei Aleşi, acoloSus în Ceruri, la loc de odihnă şi pace veşnică !

General de brigadă (r) PETRE UDROIU


Generalul Gheorghe Avra -mescu s-a născut la 26ianuarie 1884, la Botoşani.

A urmat cursurile Liceului „A.T.Laurian” din oraşul natal, apoicele ale Şcolii Militare de Ofiţeride Infanterie şi Cavalerie dinBucureşti (1906-1908). Dupăabsolvire, a fost avansat la gra -dul de sublocotenent şi repar -tizat la Regimentul 16 dorobanţi„Suceava” din Fălticeni, în func -ţia de comandant de pluton.

S-a făcut remarcat încă de laînceputul carierei militare,reuşind o performanţă mai pu -ţin obişnuită pentru un debu -tant, aceea de a fi propus pentruînaintare în grad ,,la alegere”,ceea ce echivala cu avansarea în mod excepţional,înainte de expirarea stagiului minim în grad.

La 1 octombrie 1911 a fost avansat la gradulde locotenent, iar la 1 aprilie 1914, la cel decăpitan. În iunie-august 1913, a participat lacampania armatei române în sudul Dunării, caofiţer adjutant al Regimentului 38 Infanterie. Înacelaşi an, la data de 1 octombrie, a începutcursurile Şcolii Superioare de Război, dupăfinalizarea primului an de studii fiind repartizat,pentru stagiu, la Regimentul 39 infanterie „PetruRareş”, în funcţia de comandant de companie.

În timpul Războiului de Întregire aRomâniei a participat – în calitate de comandantde companie şi, apoi de batalion, în Regimentul78 Infanterie – la luptele din sudul Dobrogei,unde a fost rănit. În noiembrie-decembrie 1916,a comandat Batalionul 2 din Regimentul 37/78Infanterie în luptele de pe Neajlov şi Argeş(bătălia pentru Bucureşti), iar pe timpulretragerii spre Moldova, în cele de la Urziceni,

Râmnicu-Sărat, Pogoanele şiCilibia, dovedind „iniţiativă,pricepere, curaj şi devotamentdesăvârşit”. În vara anului1917, a luptat – în cadrul ace -leeaşi unităţi – la Mărăşeşti. Cao recunoaştere a meritelor sale,a fost decorat cu ordinul„Steaua României” clasa a V-acu spade şi panglică de „VirtuteMilitară”, fiind avansat în modexcepţional la gradul de maior(1 septembrie 1917).

Începând din februarie1918 şi până în 1932, a în -deplinit diferite funcţii în ca -drul diviziilor 1 Vânători şi 10Infanterie, a corpurilor 2, 3 şi 5Armată, precum şi a Regi -

mentului 38 Infanterie (ofiţer de stat major, şef destat major de divizie, comandant de regiment). Înanul 1923 a obţinut gradul de locotenent-colonel,iar în 1929, pe cel de colonel.

De la data de 1 octombrie 1932 şi-a des -făşurat activitatea în Marele Stat Major, ca şef alSecţiei 6 transporturi, iar de la 15 martie 1934, înInspectoratul General al Jandarmeriei, unde aîndeplinit funcţia de inspector tehnic al centrelorde instrucţie. Timp de patru ani a condus, succe -siv, brigăzile 12 infanterie (15 iunie 1935-1 no -iembrie 1937) şi 10 infanterie (1 noiembrie1937-8 septembrie 1939), a luat apoi în primirecomanda Diviziei 10 infanterie. În anul 1936 afost avansat la gradul de general de brigadă, iar în1940, la cel de general de divizie, activitatea fiin -du-i apreciată elogios de toţi şefii ierarhici, care l-au considerat „un ofiţer de valoare şi cu frumosviitor, un desăvârşit comandant din toate punctelede vedere”.

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a

IN MEMORIAM

GENERALUL GHEORGHE AVRAMESCU- 130 de ani de la naştere -

Colonel (r) dr. SERGIU BALANOVICIFiliala Judeţeană Botoşani “General Gheorghe Avramescu” a A.N.C.M.R.R.


comandat Corpul de munte (3 iunie 1941-5octombrie 1943), Corpul 3 Armată (5 octombrie1943-22 februarie 1944), Corpul 6 Armată (22februarie-30 iulie 1944) şi Armata 4 (30 iulie-23august 1944, 31 august 1944-11 ianuarie 1945,18 februarie-2 martie 1945), având gradul degeneral de corp de armată (din 1942) şi generalde armată (1945). S-a remarcat în mod deosebitîn funcţia de comandant al Corpului de munte, înluptele purtate pentru eliberarea norduluiBucovinei (iunie-iulie 1941) şi la nord de MareaAzov (septembrie-octombrie 1941).

În perioada noiembrie 1941-iulie 1942 acondus Corpul de munte în acţiunile din Crimeea,inclusiv în bătălia pentru cucerirea Se vas -topolului. Generalul Petre Dumitrescu, coman -dantul Armatei 3, îl caracteriza astfel: „Ştie să iasoluţii clare şi oportune, are judecata sănătoasă,simţ tactic şi strategic dezvoltat. Ştie să între -buinţeze judicios mijloacele din dotare. Are curaj,hotărâre fermă, spirit de iniţiativă; este calm,ponderat, cu mult sânge rece, perfect stăpân pesine în cele mai grele situaţii de război. Se află ne -contenit în preajma trupelor, pentru a cunoaştesituaţia şi nevoile acestora, pentru a avea ima -ginea realităţii, fiind neimpresionat de pericole.Este un exemplu viu de curaj, linişte, voinţăneşovăită”.

În mod asemănător s-a remarcat şi înbătălia din Moldova (aprilie-august 1944), apoiîn acţiunile de luptă pentru eliberarea nord-vestului României (septembrie-octombrie1944), în cele din Ungaria (noiembrie-decembrie1944) şi din Cehoslovacia (decembrie-martie

1945). La 2 martie 1945, în timp ce se afla pefront, în Cehoslovacia, conducând Armata 4 înOperaţia „Zvolen-Banska Bystrica”, a fostconvocat de sovietici la comandamentul Frontului2 ucrainean şi arestat în mod abuziv, fărăinformarea Marelui Stat Major român. Potrivitinformatiilor detinute in arhivele ruse, a decedatla 3 martie 1945, la Jaszbereny, în Ungaria, înurma unui bombardament al aviaţiei germane.Cercetări recente, întreprinse de urmaşiigeneralului, converg spre ideea că eliminareafizică a lui Gheorghe Avramescu s-a datoratsovieticilor, el intrând în calculele regelui Mihai Ipentru a fi nominalizat, în 1945, ca prim-ministru, în detrimentul persoanei impuse deMoscova, dr. Petru Groza.

Personalitate de excepţie a armatei noastre,generalul Gheorghe Avramescu s-a evidenţiat nunumai prin competenţă profesională, ci şi prinprofundul său umanism, fiind caracterizat înpresa vremii (30 decembrie 1944) prin cuvinteca acestea: „Blând şi bun cu trupele sale, ca şi cupopulaţia băştinaşă, a rămas un excelent co -mandant. A dovedit, încă o dată, că victoriaarmelor nu cere înăsprirea sufletului. Cu sufletulcel mai bun, cel mai cald, cel mai apropiat desuferinţele oamenilor în război, poţi fi totuşicomandantul cel mai brav”.

Filiala noastră poartă cu mândrie numelebravului general Gheorghe Avramescu, fiu alBotoşanilor, oraş care a dat ţării oameni deseamă, care au contribuit la înnobilarea patri -moniului de valori naţionale ale României.

GENERALUL ŞTEFAN GUŞĂCOMEMORAT LA 20 DE ANI DE LA MOARTEA SA

Colonel (r) VASILE ŞTEFĂNUŢ

Sâmbătă 29 martie, cadrele militare în rezer -vă/retragere din Garnizoana Târgu Mureş l-au comemorat pe generalul Ştefan Guşă, la

împlinirea a 20 de ani de la trecerea la cele veşnice.Comemorarea a fost pregătită de către ClubulOfiţerilor de Tancuri ,,Mureş”, iar la desfăşurareaacesteia şi-au dat concursul Filiala JudeţeanăMureş a A.N.C.M.R.R. şi Filiala Judeţeană Mureş aAsociaţiei Cultul Eroilor.

Slujba de pomenire a fost oficiată în CatedralaOrtodoxă din Târgu Mureş, de către Î.P.S IRINEUPOP, Arhiepiscop de Alba Iulia, însoţit de un soborde preoţi şi diaconi. La aceasta a asistat un mare

număr de cadre militare active şi în rezer -vă/retragere, perso nalităţi ale municipiului,precum şi un numeros public.

În cele ce urmează aducem în prim plan peomul şi militarul Ştefan Guşă, aşa cum a rămas înconştiinţa celor care l-au cunoscut.

S-a născut la 17 aprilie 1940 în satul Spătaru,judeţul Buzău. După absolvirea claselor primarese înscrie la renumitul Liceu ,,Bogdan PetriceicuHaşdeu” din Buzău, pe care l-a absolvit în 1957.Şi-a dorit să ajungă aviator, să cucerească cerul,dar în acel an nefiind locuri la aviaţie, a optatpentru arma tancuri, principala forţă de izbire în


luptă. A fost admis cu rezultatefoarte bune, la Şcoala Militară deOfiţeri Activi de Tancuri şi Autode la Piteşti, pe care a absolvit-oca şef de promoţie în anul 1960,cu gradul de locotenent. După unan de instrucţie la trupe, revine laŞcoala de Ofiţeri în calitate decomandant de pluton.

După aproape şase ani dereuşite pe măsură la Şcoala de laPiteşti, unde a fost socotit cel maibun comandant de pluton şi apoide companie şi unde a fost avan -sat la gradul de căpitan cu doi aniînainte de termen, în urmaexamenului de admitere devine student alAcademiei Tehnice Militare, Secţia tancuri şiauto, pe care după 5 ani a absolvit-o ca şef depromoţie, cu media 10. A fost reţinut în cadrulfacultăţii la care a studiat. Dar tancul şi actul decomandă îl chemau la trupe, a socotit că aceastaera menirea sa. Aşa câ in anul următor 1972,maiorul inginer Ştefan Guşă a fost numitcomandant de regiment de tancuri la Turda,funcţie pe care a îndeplinit-o cu rezultatedeosebite, până în anul 1976; Între timp, în anul1974 este avansat ,,la excepţional” la gradul delocotenent-colonel.

La 13 august al aceluiaşi an este promovatîn funcţia de şef de stat major al Diviziei 6Tancuri din Târgu Mureş, funcţie pe care aîndeplinit-o cu rezultate foarte bune. Drepturmare, în august 1979 este înălţat la gradul decolonel.

În noiembrie 1981 a fost numit comandantal Diviziei 6 Tancuri, funcţie pe care a exercitat-o cu rezultate admirabile. La 23 august 1984 afost avansat la gradul de general-maior (azigeneral de brigadă). S-a bucurat de avansare, afost de fapt bucuria tuturor celor din coman da -ment, din unităţile subordonate, dar şi a celor dinArmata a 4-a Gradul de general nu l-a schim batdeloc, a rămas acelaşi om cu suflet părintesc faţăde subordonaţi, sever în ceea ce priveşte datoriamilitară, omenos în relaţiile interper sonale.Rezultatele diviziei erau preponderent foartebune, Inspecţia ministrului a acordat diviziei,după un control sever, calificativul ,,foarte bine”.

La numai doi ani de la avansarea la gradul degeneral, la 28 septembrie 1986 a fost numitadjunct al ministrului Apărării Naţionale şişef al Marelui Stat Major. În această funcţie şi-avalorificat întreaga sa pregătire de luptă şi despe cia litate acumulată în decursul anilor, ani

petrecuţi la trupe, în scopulîndeplinirii exemplare a atri -buţiilor ce-i reveneau în con -ducerea armatei.

Evenimentele care au avutloc la sfârşitul lunii decembrie1989 îl vor găsi la comandaMarelui Stat Major al Armatei.Între 17 şi 23 decembrie 1989este pus în situaţia de a luahotărâri de o importanţă fărăprecedent pentru ţară, ar -mată şi propria viaţă. Pe 17decembrie 1989 ajunge la Timi -şoara, când în oraş se trăgea. Asosit la timp pentru a opri ceea

ce părea că fusese planificat să devină unmasacru. ,,Am evitat un dezastru - mărturisea el- recuperând tancurile ajunse în mâinilerăsculaţilor Timişoarei, dar n-am executatordinele de reprimare sau pe acelea dearestare a celor din clădirea Operei”

La 20 decembrie s-a dus la Întreprinderea,,Elba“ pentru a discuta cu muncitorii răsculaţi. Aretras armata în cazărmi. Atunci s-a scandatpentru prima oară ,,Armata e cu noi !“. Pe 20decembrie Timişoara era oraş liber.

După întoarcerea sa în Capitală de la Timi -şoara, Generalul Ştefan Guşă, potrivit regula -men telor şi legislaţiei militare a condus, în calita -te de Şef al Marelui Stat Major, acţiunile Armateiîn apărarea revoluţiei. Va rămâne mereu înamintirea tuturor românilor ca un glas decuraj şi datorie faţă de ţară, opoziţia sacategorică faţă de acceptarea ,,ajutoruluiprietenesc” al trupelor sovietice, chiar dis -punând, la acea dată anihilarea oricărorîncercări de pătrundere în ţară a unor forţearmate străine.

Ulterior a fost mutat la Armata a 4-a de Cluj,după care a fost numit comandantul Armatei a 2-a de la Buzău.

A rezistat cu stoicism în faţa tuturor acu -zaţiilor care i-au fost aduse privind comporta -mentul său din timpul revoluţiei, dovedind cuargumente solide justeţea faptelor sale profundpatriotice.

Şi-a făcut datoria ostăşească până a închisochii.

Dumnezeu să-l odihnească în pace !

P.S.: Când treceţi prim localitatea Spătarudin Judeţul Buzău, opriţi-vă o clipă şi aprindeţi olu mânare la Statuia celui care a fost un mare omşi un mare comandant, Generalul Ştefan Guşă,aflată în faţa bisericii din această localitate.


1. EDITORIAL: La împlinirea unui an de lacea de a VII-a Conferinţă Naţională a A.N.C.M.R.R..

PARTEA ÎNTâI2. DIN VIAŢA A.N.C.M.R.R: Strategia

A.N.C.M.R.R. implementată cu success în toatesteructurile şi sectoarele de activitate aleA.N.C.M.R.R.; Realizările obţinute de comparti -mentele militar şi organizatoric; Purtătorul decuvânt - o instituţie deosebită a A.N.C.M.R.R., atâtla nivel central cât şi la cel structural,.; Preocupăriconstante pentru creşterea calităţii vieţii cadrelormilitare în rezervă/retragere

3. DIN VIAŢA FILIALELOR ŞI SUBFI -LIALELOR: Unitatea, o caracteristică a filialei(subfilialei); Implicarea cadrelor militare înrezervă/retragere în viaţa cetăţii; Colaborareafilialelor A.N.C.M.R.R. cu filiale şi structuriorganizatorice ale cadrelor militare în re -zervă/retragere din sistemul de apărare, ordinepublică şi siguranţă naţională;

4. DIN VIAŢA ASOCIAŢIILOR AFILIATE ŞI ACELOR CU CARE SE COLABOREAZÅ: Rezultateleobţinute sunt şi rodul colaborării cu toate struc -turile asociative din sistemul de apărare, ordinepublică şi siguranţă naţională de la niveluljudeţului;

5. DIN VIAŢA ASOCIAŢIILOR SIMILAREDIN SISTEMUL DE APÅRARE, ORDINE PU -BLICÅ ŞI SIGURANŢÅ NAŢIONALÅ; Schimburide experienţă utile; Protocolul şi Planul deactivitrăţi, documente care au dat măsuracolaborării şi în acest an;

6. RUBRICI PERMANENTE: Opinii, Ecouri,Relaţii internaţionale, Sfatul medicului,Pagina lirică, Curier, Semnal, Remember, ÎnMemoriam.

PARTEA A DOUA1. FILE DE ISTORIE:- 75 de ani de la declanşarea celei de a doua

conflagraţii mondiale; - Evenimente istorice sărbătorite în a doua

parte a anului 2014.2. PROBLEME DE INTERES: Fenomene politico-militare cu impact

negativ asupra securităţii naţionale şi globale.PRECIZÅRI: • Numărul 2/21 al Revistei ,,Rezerva Oştirii

Române” va apare în luna decembrie 2014;• Articolele, studiile, eseurile, ştirile etc. se

primesc la redacţie până la 5 noiembrie a.c.Acestea vor fi însoţite de material ilustrativ (undeeste cazul).

• Vă rugăm ca materialele să fie bine ela -borate pentru a fi mai uşor post-redactate;

• Modalităţile de trimitere la redacţie amaterialelor: prin fax la telefon la 0213130550;prin poştă, pe CD, sau pe adresa de e-mail aA.N.C.M.R.R.: [email protected] :

• Fotografiile să fie adecvate tematicii artico -lului, corect alese şi cu titulatură;

• Abonamentele pentru Nr. 2/2014 alRevistei ,,Rezerva Oştirii Române” se fac cen -tralizat, până la 15.11.2014;

• Banii pentru abonamente se virează încontul A.N.C.M.R.R.

Cod IBAN:RO68RNCB0082006738970001 BCRSucursala Unirii CF4532353.

Abonamentele pentru Bucureşti şi zoneapropiate pot fi plătite şi la Serviciul Financiar alA.N.C.M.R.R., pe bază de factură sau chitanţă.

• Opiniile, observaţiile şi propunerile dum -neavoastră pot fi trimise pe adresa redacţieisau prin e.-mail-ul A.N.C.M.R.R.

Norme de colaborare:- Materialele şi materialul ilustrativ trimise redacţiei nu se înapoiază.- Răspunderea juridică pentru conţinutul materialelor aparţine în exclusivitate autorilor, conform art. 2006

C.P. Copyright ©: Este autorizată orice reproducere cu condiţia specificării sursei.

TEMATICA REVISTEI „REZERVA OŞTIRII ROMÂNE“

Nr. 2 (31)/2014


SUMMARYEditorial: Anniversaries with major impact in the life of. A.N.C.M.R.R..

31- st of May- ANCMRR Day- Military Reservist Day.Message of the A.N.C.M.R.R. president to the Philately Exhibition.A.N.C.M.R.R. at ten years from the Romania entering in N.A.T.O.

Main conclusions resulting from this year general meetings of the A.N.C.M.R.R. branchesand sub-branches.

The Statute keeping in step with A.N.C.M.R.R. dynamic.Official statement No.38 /13.02.2014.

Briefing : 2014 – European Year of the Fight Against the Food Wasting.A serious analysis of the leading bodies of A.N.C.M.R.R. branch in Argeş County.

Annual General Meeting of A.N.C.M.R.R. branch in Gorj Country ,Echoes of Gorj pandours.

Major tasks in the ANCMRR international relations plans.Courier.

Medical advice: HomeopathyM. M. Pr. (r) Mircea Frăţilă – Architect of Luciu Village modernization.

,,Mureş” Armoured Officers Club.War stories – Life stories.

,,Rezerva Oştirii Române” Review- 15 years.,,Leul” Monument, symbol of glory and eternity Engineer Branch.- 85 years since

establishment.Lyrical page: Poetical start at seniority age: colonel (r) Vasile Popa.

Romanian Academy- time of evaluation, elections and deciding new aims.Signal.

Brancoveni Martyr Saints – 300 years100 years since the begining of the First World War.

NATO- Romania ‘s full security guarantee.Informational manipulation-as component of psychological aggression- in full ascent.REMEMBER – Brigade –general (r) Ion Vesa; Colonel (r) Traian Ion Dumitru Popescu

IN MEMORIAM- General Gheorghe Avramescu- 130 years since his birth.: General Ştefan Guşă – 20 years since his death

Subjects of Review No 2 (31 ) / 2014

Coperte:VICTOR ILIE

MARIA PAŞOLTehnoredactare computerizată:

MARINA GRUIACorectură:

GHEORGHE CREŢUCulegere computerizată:

Col. (r) ing. MIRCEA ALEXEISSN 1582-2222

Documents

&RO U LQJ 0,5&($ &251(/,8ancmrr.ro/wp-content/uploads/2014/06/ROR_mai2014.pdf · manuale şi regulamente militare) ; acor- darea pentru a 20-a oară a unui premiu anual pentru cea