Seria Colectia Verde

Coordonator: Mihai Ogrinji

Redactor de carte: Matei Brod

DTP: Adina Ristea, Marius Ristea

llustrafia: Arhiva Rom6nia pitoreasci

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieiNESTOR URECHIA

Robinsonii Bucegilor/ Nestor Urechia. - Bucuregti :

Rom6nia pitoreasc5, 2018I S B N 978-60 6-94518-2-3

82L.L35.L

Copyright @: Editura Rom6nia pitoreasci

Tipdrit la Dinasty Books Proeditura giTipografie

NESTOR URECHIA

Robinsonii

Tntdmplerile a trei cercetaSi

Bucegilor

Editura Romdnia pitoreasci2018

r

I

*,WW:94TASLJY"

WW

Statuio Cercetagului din Tecuci, dinainte de 7945

5i ceo de astdzi

Cu prins

Prefold...... ................41. La Cdmpir"....................................... ............... 1-g

l. Sub nucul cel maredin curtea boierului Verescu ...............19ll. Cine erau Mitu, Dinu pi Nelu..............................2tlll. Cei trei bdieti chibzuiesc o ispravd minunatd....27lV. Se ivegte CiulicS. Cine era Ciulici ......................32V. Un nou actor intri pe scenS:vAnitorul Sava Negufoi, gridini de om ................. 35Vl. Viitorii exploratori se pregitescin vederea marii expedilii............. .......39Vll. Ziua cea de pomin5..... ...................4LPovele cu privire la moral ....................42Povele cu privire la fizic .....42

2. S?RE BUCEG|...... ...................46Vlll. Pe calea na[ionalS C6mpina-Predeal ..............46lX. C6teva vorbe despre Valea Prahoveisi Muntii Bucegi .................48

3. PE 8UCEG|.............. ...............53X. Pe Bucegi, spre Caraiman.. ...............53Xl. O v6nitoare de urgi............ .............57Xll. Spre Valea Seacd a Caraimanu1ui..........,..........63Xlll. CapitolulXlll: numirul lui luda.intemni!a!i in Valea Seacd I ................ ....................7 IXlV. Zi de foamete!,............... ...............87XV. Mare descoperire: Cuptorul lui Rdducu. ..........92XVl. Uratul, batS-l focul de urdtl ..........................1OOXVll. Albina gi ariciul, sau cum s-au fdcut munlii .1"02XVlll. Steaua celor trei Crai de la Risirit,floarea Bucegilor; floarea Reginei ......106

frWW

Regele Carol al ll-leo primind defiloreo Strdjerilor

172 173

XlX. Derdelu; in toiul verii! P5!ania lui Mitu ........109XX. Din ,,Cronica Pegterenilor Vdii Seci a

Caraimanului", scrisS, zi cu zi,

de Dumitru Verescu .........1,74XXl. Urmarea cronicii lui Dumitru Verescu...........I2OXXll. Cet poate costa aflarea unei Anco|ii.............I22XXlll. OspS! cu ,,Menu" in limba lui Cicerone.......126XXIV. lar5gi din cronica lui Mitu..... .....I28XXV. Pirdsirea Vdii Seci a Caraimanului................ 133

s. iNToARcEREAiN LTJME ........ ................ i.41

XXVI. intoarcerea in lume. Spre Sinaia.Se ivegte Neguloi .............I41XXV|l. 10 august 1875, in Sinaia .........L44XXVII l. Mitu descifreazd inscrip!ia........................ 146XXIX. Descoperirea comorii..... ...........150XXX. Marea consfituire a celor trei exploratori ...152

4. EPTLOG.. ............ L54XXXI. Telegrame peste telegrame ......154XXX|l. La Sinaia, de Sf. Maria, L5 august 1905......157XXXlll. incheiere ...............165

L74 175

Colecgia Verde

Dintre cirlile apirute:NICULAE BATICU - Jurnolul unui alpinist gi oviatorWALTER KARGEL-Alpinism . indltimi, riscuri, bucuriiNICOLAE C. DIMACHE - Vulcani, fluvii sacre pi zei de piatrd

Cdldtorie in lndia pi sud-estul osiaticIONEL COMAN - Am ?ndrdgit munfii

Amintiri despre alpinism gi drumelieNESTOR URECH lA - Vraja BucegilorRoMANIA PtToREASCA, 1933. Munli, ape, drumeliiDAN ANGHEL - Alpinism gi escaladd in Munlii Trascdu

FERENC WILD - Alpinism in Cheile BicazuluiBUCURA DUMBRAVA - Cartea Munlilor. $i alte scrieriEMILIAN CRISTEA - Biblioteca montaniarduluiCORNEL COMAN - Himalaya - Gurja Himal 1985:

8.000 m versus 7.000 mSORIN TULEA - Amintiri din rdzboaie neterminateNICOLAE C. DIMACHE - Oamenigi munli

RADU TITEICA - Ascensiuni Montane - Oameni si amintiri

DINU MITITEANU - Chemarea muntelui

DAN VASILESCU - Premiere alpine

IOAN PIVODA - Regruparea finald

GABRIELA CALUTTU SONNENBERG - Bolero

MIHAIL SARBU - Cronicd Salvamont

PETRU SUCIU - Noi, cei de la $tiinfaNESTOR URECHIA . ROBINSONII BUCEGILOR,

intdmpldrile a trei cercetagi

Cdr.ti in curs de aparifie:

NICOLAE PETRESCU - Croazierd pe Dunire pisiajul istorieiDINU MITITEANU - Hoinari prin munli

ALECU RENITA - Nistru. intoarcere la izvoare

It

Hst

...Umbletul pe jos, cel mai frumos, cel mai sdnitos,cel mal cu folos, ci toate le vezi, toate le cercetezi, toatele privegti mai de aproape, ceea ce-!i aduce dulce plScere

si cea mai bund sindtate.

Vornicul lordache Golescu

cERCETASTLOR ROMANIDEDIC ACEASTA CARTE SCRISA DE DRAGLJL LOR

1. La Cdmpina

l. Sub nucul cel more din curteo boierului Verescu

Era in anul 1875. Casa Veregtilor, casd boiereasci de !ard,zidire bdtr6nd, sta in mijlocul curlii unei sfori de mogie, cam lacapdtul orSgelului CAmpina, de-a lungul ;oselei nalionale, careleagd Ploiestii cu Predealul.

in dosul casei, vie pierz6ndu-sein zare; la dreapta, porumbigte,la st6nga - coasti foarte pov6rnitS, p5nd in valea 16ului C6mpinila.in fald, o curte lungi gi larg5, inierbatd peste tot. Podoaba acesteicurli nu putea fi un biet rondulel de flori - ochiul boului, petunii,gherghine, verbine - ci, fird ?ndoia15, nucul uriag, ce se indlla, campe dreapta, nuc secular, la umbra ciruia nu era in stare si creascd

nici o vegetalie alta dec6t o iarbd scundd gi deas5. Nuc in care,urcdndu-te, te pierdeai prin crengdria lui, ca intr-un orag cu striziintortocheate. Dar pe l6ngi mdrelia lui de mogneag, care multea vdzut gi multe a auzit prin negurile vremurilor, nucul avea ceva

deosebit de miile de pomi de felul lui din !ar5: intr-o cripiturda trunchiului, in dreptul celei dint6i furci, sta neclintitd o iconilda Maichii Precistei. Cum, c6nd venise icoana aceea in acel loc,infig6ndu-se in trunchiul nucului, nimeni n-ar fi putut spune. At6tase gtia ci ocrotegte pe cei addpostili sub copacul roditor.

intr-o dupS-amiazd de iulie dogor6toare, se aflau, st16ngi la

umbra deasd gi rdcoritoare a arborelui stufos, patru in9i, dintrecare trei, nigte flScdiandri, tolSnili pe iarbd, ascultau, cu luareaminte, povestirea unui b5tr6n, cu barba albi ca a sfdntului Petre,

apezat intr-un je!.Puternic de interesanti trebuie sd fi fost istorisirea bitrdnului,

de era, cu ateta incordare, urmdritd de tinerii, pe care, nici

zbenguiturile nebunatice ale unui c6ine l5!os, nici frecituriledezmierdoase ale unei pisici virgate nu-i turburau in ascultarealor.

Portifo Caroimanului

18 19

#

h

Dal de la o vreme, glasul povestitorului se impulin5; se opri o

clip5, apoi bdtu in palme de trei ori. Curdnd se ivi, condusd in tact

de mama Neacga, econoama casei, o slujnicd in costum nafional,

purtAnd o tavi mare cu dulceli gi o cafea. Fiecare, dintre cei de

sub nuc, ficu cinste, care mai cu zgomot, care mai pe tdcute,

dulcelii gi apei reci. Cel cu barba albi scoase, dintr-un buzuna4 o

tabacherd de argint plini de tutun auriu, inv6rti o !igar5, ii dete foc

gi incepu si pufSie cu mullumire, umfl6ndu-se in je!, 9i sorbind,

c6nd gi c6nd, din ceagca de cafea fumegdndS.

- Ei, bdiefi, acum si-mi spune-li ce g6ndili despre copiii

cdpitanului Grant, intrebd bitrdnul, pe franluzegte'.'Faima romanelor gtiinlifice ale luiJules Verne incepuse abia sd

pitrundd in Rom6nia, aga ci respectabilul profesor francez Louis

Vi16, povestind, in acea zi, celor ai sdi trei elevi, din capodopera

lui Jules Verne: ,,Les enfants du capitaine Grant", le ddruia oadeviratS trufanda literari gi gtiinlific5.1

Unul dintre ascultdtori, mirun!el, cu ochii albagtri ;i pirulv6lvoi, rispunse:

- Mie mi-a plScut geograful Paganel...

Dar altulinalt, slab, oacheg, cu doi ochica tdciunii,intrerup6nd:

- Ei agi, Paganel, un zdpdcit, cu nasul in c5rli...

- Zip6cit, zdpdcit, dar ce om inv5lat...

- O fi fost ,,savant", se amestecd, cu vioiciune, un al treileaascultStor, un biiat cu migciri repezi gi privirea rAzitoare, o fi fost

,,savant", dar prea fricos ca un iepure.Mai bine sE ne minunim de bdrbdtia fiului si de duiosia fetei

cdpitanului Grant.

- Dar despre lord 9i lady Glenarvan, protectorii lo4 nu spunelinimic? intrebd, iarSgi, zd mbind, povestitorul.

- Ce si spunem? Oameni cu suflet bun...

- Bun de pugi la ran5...

1 Unii biieli din generalia mea s-au delectat 5i induiogat citind aceasti carte a lui

J. Verne, in care se desfdgoari peripeliile unei expediliuni in ciutarea cipitanuluiGrant dispirut, expediliune intreprinsi de nobila pereche Glenarvan, protectoare

a celor doi copii ai cdpitanului.

20

Cei trei bdieli: Mitu, Dinu gi Nelu - adicd, fdrd mSng6iere niciprescurtare, Dumitru, Constantin gi lonel - se puserS la discufiecu pedagogul lor, fiecare dupd firea lui, Mitu agezat, Dinu bdtiios,Nelu, c6nd cu aprindere, c6nd glume!. Louis Vi16 ori ii a!6!a, cu

intrebdri in doi peri, oriii linigtea cu rispunsuri chibzuite.

- Eh bien, mes enfants, zise, intr-un sf6rgit, bdtr6nul, tdinddiscufia, je vous laisse libres jusqu'd l'heure du diner. Surtout pas

de b6tises, n'est-ce pas?2

- Non, monsieur, rdspunserd Mitu gi Dinu intr-un glas.

- C'est entendu, grand-pdre,3 adiugd Nelu.

$i acum mare consfdtuire. Cum sd petreaci restul zilei?

- Hai s5 ne scdlddm, fralilor, propuse Nelu.Haidem!

- O mai fi in fiintd 9i destul de ad6nc ochiul din Prahova, incare ne-am scSldat ieri?

- DacE nu acela, gdsim altul.lesird pe calea nalionalS gi o tulird spre r6ul Prahova, tdind

numeroasele gerpuituri ale goselei. Ceva in sus de podul Vadului,pod mare aruncat peste Prahova, un crac al 16ului se oprea cdtvain loc, alcdtuind un fel de lac ad6nc9or.

Repede bdieliiigi lepidari hainele si b6ld6bdcin apd. O datd,de doud, de trei ori, nilicd bdlScealS. Apoi uscarea trupurilor lasoare, unul intins pe o mici plajd de nisip, ceilalli in picioare.Luptd dreapti intre Dinu gi Nelu. Luceau trupurile flScdilor; ai fizis o scend antic5...

ll. Cine erou Mitu, Dinu gi Nelu

Din tdndra treime Mitu-Dinu-Nelu, se cuvine si despirlimpe cei doi dint6i, ca fiind rude, veri buni, amdndoi din neamulboieresc al Veregti lor.

Conul Toma Verescu, tatdl lui Mitu, unchiul lui Dinu, era

un boier de vild veche, care mo$tenise de la tatdl siu, vorniculAndrone Verescu, o avere frumugicd 9i o fire originalS. Averea gtia

2 Ei, copii, vi las liberi p6ni la ora mesei, dar sd nu faceli prostii3 inteles, bunicule.

21

I

I

da

iI

s-o administreze cu socotealS 5i cumpitare, iar originalitatea i se

vddea in sentinlele ce pronunfa ca judecdtor, magistratura fiind

cariera ce imbr5figase.Din c5sdtoria sa cu o domni;oara Tifalis, fatd de greci bogafi,

cipitase un biiat, pe Mito. Mama murise d6nd nagtere copilului.

Biiatul, fird de mamd, care sd-l creascS, avu norocul sd fie

dat in incredinlarea bdtr6nului profesor francez Louis Vir6, adus

de vornicul Androne pentru educalia lui Toma, 9i pe care acesta ilpistrase in casi, ca un odor al familiei Verescu. Boierul Toma mai

primise gi pe Dinu, bSiatul unui frate, mort de t6ndr, nelSs6nd nici

o avere.in sf6r9it, Nelu, adicd lonel, adicE Jean Vi16, nepofelul

preceptorului, fusese 9i el alipit pe l6ngd Mitu.Cea mai mare parte a anului, intreaga familie sta ?n Bucuregti,

intr-o casd patriarhald, cam dirdpdnatS, in vecinitatea pielei

Matache Micelaru' (uli1a T6rgovigtei, actuala Calea Grivilei).

Cei trei bdieli, de o seamd ca v6rstS, urmau, ca externi,

cursurile liceale intr-un pensionat particular, agezat la goseaua

Kiseleff, pensionat care se bucura, pe vremuri, de un mare 9i

indreptdlit renume.in fiecare diminea!5, pe ploaie, pe soare, pe viscol, pe

ninsoare, cei trei camarazi, sub supravegherea domnului Vi16,

se duceau la pension, de unde se intorceau seara acas5. Aceste

umblete zilnice, jocurile in aerul curat al goselei, paza igienici din

acel institut, toate acestea dddeau bdielilor sinitate trupeascd 9i

sufleteascS.Pe vremea aceea, bdielii igi vedeau serios de carte 9i voios

de jocurile potrivite v6rstei lor. Bucuregtii, sat mare cu moravuri

patriarhale, nu erau infrigurali de modernism, nu aveau nici

cinematografe cu subiecte imorale, nici berdrii t6mpitoare, nici

,,gantanu ri"a cu spectacole degradatoa re, nici tripouri cla ndestine

sau cluburi deschise, nici curse de cai, nici cazinouri cu joc de bu15,

nicijurnale a cinci bani patru edilii 9i cu o congtiinld v6ndut5.

4 Un striin incercase si introducd un caf6 chantant la cunoscuta Gridind cu cai,

dar pierduse gi cbmaga de pe el.

22

ft'

Vara, renumita grddind a lui Hrstchka (poporul neputSndpronunla acest nume ceh, il schimbase in Ragca), in care c6ntaudoui muzici, iar publicul sta la mese consum6nd ori se plimbaprin aleile grddinii, vorbind. Dumineca gi sdrbitorile, ,,ilumina!ia"acestei gridini era strdluciti gi adic5: o stea mare cu sticlemulticolore gi nigte palmieri de tinichea, purt6nd, drept fructe,globuri colorate.

Pentru popor erau grddinile cu dulapuri, printre care Grddinacu cai. De int6i Mai, un adevdrat exod popular golea mahalaleleBucuregtilor gi umplea aceste grddini, unde pe iarbd verde, inplind veselie, birbali, femei, copii, mdncau mititei gi beau vinigor,ascult6nd gemetele si vdicSrelile, intovdrSgite de ochi dali peste

cap, ale tarafurilor de lSutari.larna, la Teatrul Nalional, juca trupa lui Pascali drame gi

melodrame, de cele cu cavaleri medievali, invdluili in mantiinegre, strig6nd, cu glas din fund de butie: Mii de bombe, domnulebaroane!

Aceste melodrame a!6!au in spectatori porniri de vitejie gi dejertfS de sine; piese psihologice gi patologice, scormonind drojdiade patimi ce fiecare om are in fundul inimii, nu se pomeneau gi,

de s-ar fi dat, ar fi cizut de la tnt6ia reprezentalie.Din c6nd in c6nd se jucau, la acelagi Teatru Nalional, piese

originale, cu subiecte patriotice, printre care ,,Banul Mdrdcine" al

lui V. A. Urechia avea insugirea si desfunde mahalalele si sd se

desfdgoare in fala unui auditor cu simtiri simple, curate, binevoitorgi entuziast.

Bdielii nogtri, sub conducerea bdtr6nului Vir6 - cici de capullor nu erau lSsali o clipd - luau gi ei parte la nevinovatele plSceri

ale Bucureptilor.larna patinaj pe lacul Herdstrdu gi curse nebunegtiin sdnii 9i

sdniule (derdelug), cd iernile erau grele pe atunci, cu zdpezi care se

agezau mormane, inalte c6t omul, pe Podul Mogopoaiei(actualaCalea Victoriei) gi pe toseaua Kiseleff, unde veneau chiar lupii. Dinc6nd in cAnd la Teatrul Nalional - ca rdsplatd a sArguinlei la studii,primdvara si parte din vard - p6ni nu plecau la C6mpina - cei trei

23

I

,f

si,l

ifitl

I

camarazi fdceau partide de aga-zisd v6nStoare in pSdurea Bdnesei.

Aveau in stdp6nire o carabind Flobert, cu care omor6ser5, intr-un

an, o sSrmanS cioarS, o nenorocitd de cofofand 9i o gdin5 chioar5.

Dar vdnitoarea aceasta hazlie nu era dec6t ceva pe delSturi;

lucrurile cele bune erau alergiturile in aer liber, zbegurile printre

arborii bdtrani ai Binesei, intoarcerea obositd spre seard ;isomnul cel temeinic, cel firi vise turburitoare, somnul buSteon

al tinerelii curate la trup 9i suflet.Cdtre desprimdvdrat, in unele duminici, profesorul ducea

pe copii la apele minerale feruginoase de la Dobroteasas care

erau renumite, de se str6ngea acolo lume peste lume, sd bea, cu

incredere, api invioritoare mai cu seamd pentru cei ce sufereau

de friguri.Trai simplu, patriarhal, bun si formeze minli limpezi, trupuri

nevdtdmate , mens sano in corpore sono, dupd cum se ardta a fi

treimea veselS, juciugS, cu lumini de soare in priviri, treimeaMitu-Dinu-Nelu.

Tn fiecare an, pe la sf6rgitul lui iunie, dupi examene, o porneau

cu tolii la C6mpina, sd petreaci vara in casa strdmogeascS, de

!ar6, a Veregtilor.Aici, traiul, tihnit gi din belgug, era 16nduit de profesor, cdruia

conulToma ii l5sa toate pe m6n5.

Dimineafa, exercifii corporale, apoi gustare, in urmi libertatela jocuri. Cu un an inainte, in L874, biietii se mai jucau de-a

argicele: cioca, lig5neasca mic5, ligdneasca mare, armeanul, se

perindau, iar sSculelii cu miale, capre, soalbe, treceau de la unul

la altul, dupi toanele norocului gi megtegugirea jucitorului.Dupd p16nz, somnulef cu tolii, apoiintrunire sub nucul secular,

unde copiii ascultau povestirile lui Vir6, instructive, morale 9i, in

acelagi timp, inveselitoare. larS;i, in urmd, libertate, fiecare, dupd

firea lui, ciutdnd s5-9i petreacd restul zilei.

Degi uni!i, ca degetele unei mdini, acegti trei camarazi nu se

aseminau la caracter.

5 in preajma actualelor uzine Lemaitre (capStul Ciii Viciregti).

24

Mitu era un bdiat bl6nd, cam silnic la vorb5, visdtor si foartestudios. Bun camarad, se amesteca, de era imbiat, in jocurilecelorlalli doi, dar f6rd aprindere. Pl5cerea lui cea mai mare era s5

se aciuiascd intr-un coll al casei sau al gridinii gi acolo, in linigtepi pace, sd soarbd o carte. O! Nespusd desfitare sd taifilele uneicdrli, s-o citesti, din scoar[5 in scoar!5, in tot timpul acesta fiind cu

trupul pe pdmdnt, dar cu mintea in alte linuturi de poveste.

Sdricia literaturii rom6negti pentru copii (singur Rdureanupublica pe atunci brogurele cu traduceri de nevinovate istorioare),il silise sd se arunce pe bogata gi sdndtoasa literaturi francez5pentru tinerime; ce de volume din ,,Bibliothdque Rose", Mitu,,devorase", vorba d-luiVi16. Vicontesa de Sdgurputeafi m6ndrd deun aga de entuziast cititor al operelor sale! Era abonat la,,Journalde la Jeunesse", unde citise cele dint6i incercdri de romanegtiinlifice ale nemuritorului Jules Verne, care-l infl5cdraser5.

in sufletul lui Mitu se bdteau dou5 firi deosebite, unapracticS, de bdiat agezat, greoi la migcSri, fugdtor de greut5li gi

incurcSturi; cealaltd, teoreticS, a unui Mitu setos de aventuri, cu

peripelii romantioase. Dupd citirea ?ntdmpldrilor lui Robinson,ceasuri intregi visa un naufragiu, traiul intr-o insulS, urmdtorpildeivestitului erou al lui Daniel de Foe; in urma citiriivolumului,,Les Anglais au P6le Nord", jinduia faima cdpitanului Hatteras al

lui Jules Verne. insd aceste porniri sufletegti nu se intruchipau, aga

ci, in viala de toate zilele, biiatul rdmAnea tot Mitu cel sfiicios,tdcut, tobd de carte, pe care congcolarii il porecliserd Filozoful.De la o vreme pusese stdp6nire asuprd-i o patimS, dragosteaplantelor. Sub supravegherea d-lui Vi16, incepuse si erborizezeprin imprejurimile Bucuregtilor gi acum raitele lui in preajma

C6mpinei erau pricinuite de pldcerea, mereu sporiti, de a str6ngeflori gi buruieni de tot soiul.

CelSlalt Verescu, Dinu, se asemina cu vdrul sdu Mitu, ca ziua

cu noaptea, sau c6inele cu pisica.

Era, inainte de toate, om de acfiune; c6nd, in grupul lor, era

de luat o iniliativ5, el o lua, fdrd goviire

25

l3t^,:'

II

,fil

iltfrlI

't

fi

Zgomotos gi juciug, nu putea sta locului; toate driciile din

lume le ndscocea, doar sd petreacS mai bine; jocurile violente ii

pl5ceau mai mult.De;tept, de o degtepticiune care cautd in orice problemi

dezlegarea practicS, cartea nu-l ademenea; datoriile gcolare Ie

implinea la cea din urmd clipi, dupd intrebuinlarea de numeroase

,,trucuri" (cuv6nt pentru care avea o dragoste deosebitd)'

Neast6mpirat ca o veveri!;, ar fi plecat la Polul Nord, la Polul Sud,

la Ecuator ori in iad, intr-un moment de entuziasm, fird nici o

socotin!5, neascultdtor de povele cuminle;ti'Profesorulil poreclise TAte-Brhlee, expresie pe care camarazii

o traduseserd ,,Americanul", potrivit cu firea-i indriznealS 9i

niscocitoare.Nelu, Jean Vir6, linea cumpdna intre cei doi veri: amestec de

ideal gi de materie. Minte limpede, cel mai adesea cu bun sim!,

dar ,,casse-cou", vorba bunicului siu Vi16, adicd de o indriznealS

fdrd seamdn, c6nd i se inflScira imaginafia, mai cu seami pentru

o idee frumoasS. Biiat bun, generos, nu era zurbagiu, dar sd

nu-l fi cdlcat pe coad6, cd se int6mplau lucruri mari; sd-l fi vizutatunci cum se in5lla in v6rful picioarelor ca un cocog aprins. lute in

hotdrari, spornic la vorb5, ba chiar guraliv, tac, tac, tac, ca nucile in

sac, glume! in situaliile cele mai triste, i se int6mpla uneori sd se

induio;eze de nimic, de i se udau genele'

Era devotat biielilor, in casa cdrora cregtea, ca cel mai

credincios cdine.

CAt despre studii, fiind de o degteptdciune sclipitoare, le-ar

fi putut face in chip strbluciU dar firea-i fantezistd il impingea la

dragostea unor cursuri 9i la disprelul altora.

Cu geografia nu se avea bine deloc, dar se innebunea dupd

poezia francezS; era o desfitare pentru el sd recite poezii franceze,

pe care gtia si le imbine, fdrd gre;, cu int6mplirile traiului.

Din pricina vioiciunii fi rii gi trupului sdu, camarazii il porecliserd

Sfdrleozd sau mai scurtSfdrld.Acegtia erau cei trei biieli: Mitu zis Filozoful, Dinu zis

Americonulgi Nelu zis Sfdrld.

26

Caractere deosebite, cu insugiri protivnice, eitotu5i se invoiaude minune.

lll. Cei trei bdieli chibzuiesc o isprovd minunatd

Ca gi in anii trecufi, cei trei camarazi, dupd examenele depromovare, sosiserS, in acest an 1875, in cele din urmd zile alelunii iunie, la C6mpina, spre a petrece aici vacanla de var5, subdirecliunea d-lui Vi16.

Acum, cd bdielii se fdcuserd mari - de cincisprezece ani -

jocurile copildregti nu-i mai incdntau, aga cd zilele se scurgeaucam monotone. Prea pulini turburare aducea traiului zilnic conulToma, cSnd sosea, in fiecare s6mbitd seara, din Bucurepti, cu

scopul de a sta duminica impreund cu familia.Trecuse cea dint6i jumdtate a lunii iulie gi pe c6nd Mitu se

ad6ncea in citirea cdrlilor, ce primise ca premii, ori igi clasa

buruienile culese, ceilalli doi neastSmpdraliaveau mereu pe buzeintre ba rea:

Sinoio in anul 7937

27

I

il

fi

I

- Tot aga o s-o ducem? O sd murim de ur6t!

Tilnic,toati nddejdea le era la povestirile d-luiVir6, sub nucul

cel mare.intdmpl5rile copiilor cipitanului Grant, in ciutarea tatSlui lor,

ii fermecaserd, ba, ceva mai mult, le dase 96nduri de ducS' Dar

unde?Aceastd grea problemd lefrdm6nta minlile.in plimbdrile lor,

copiii nu trecuserd mai la vale de satul Bdnegti, vecin cu C6mpina,

iar spre nord ajunseserd in satul Breaza de Jos' Odat5, trec6nd

16ul Prahova, rdticird prin citunul Poianal at6ta tot. De altminteri,

conul Toma nu le-ar fi ingiduit si faci pe ,,haimanalele", departe

de curtea boiereascS.in ziua de 19 iulie, un fapt nou ii atdtS 9i mai mult la gdnduri

hoindregti. Se plimbau, inainte de amiazS, pe calea nalional5,

c6nd deodatS, la o cotiturS, se ivi o caleagci trasi de patru cai

inaintagi, mAnali de un surugiu in port nalional. in caleagcd se afla

o tdndra femeie, imbrdcatd cu totulin alb, care rdspunse salutului

tinerilor cu o gingagd aplecare a capului gi un z6mbet grafios. Jur-

imprejurul calegtiigalopau o seamd de cdl5raSi pe cai albi' Urmau

trSsuri, unele cu domni gi doamne, altele cu bagaje.

Nici nu se dezmeteciseri bine b6iefii, c6nd tot alaiul era

departe.

- O salutardm... Dar cine o fi?

- Cine? Doamna Elisabeta, rispunse profesorul.

- Dar unde a plecat cu alaiul Ssta?

- La mdnistirea Sinaia, si petreaci vara.

- La mdnistirea Sinaia?

Vir6 fu nevoit sd-i l5mureascd, cu de aminuntul, explic6ndu-

le ci la treizeci gi ceva de kilometri departe de C6mpina, P€ o

laturd a goselei nalionale care duce la Predeal, se afl5 o m6ndstire

numiti Sinaia, cl5ditd la poalele lanlului Carpalilor, zis al Bucegilor.

Aceasti m6nistire o vizitase Domnitorul Carol chiar in anul 1"866,

c6nd sosise in 1ard, ales al naliunii, ca Domn al Rom6niei; fusese

inc6ntat de poziliile minunate din acel !inut; mai venise in anii

urmdtori, odatd chiar cu fratele siu, Leopold de Hohenzollern, cu

care se urcase pe Bucegi.

28

2r

,

in vara anului 1871, sosind la m6ndstirea Sinaia, dimpreund cu

t6ndra sa solie Elisabeta gi nemaiput6ndu-se situra de frumusefealocurilor, au hotir6t si petreacd toatd vara acolo, fiind gSzduiliinc6teva din chiliile m6ndstiregti.

Eforia Spitalelor, proprietara muntelui Furnica, pe care eraagezati mdndstirea, incepuse clSdirea c6torva case gi chiar a unuihotel, pentru addpostirea bucuregtenilor care, in loc de a mai lungidrumul p6nd la bdile din Transilvania (Tugnad, Taizon, Elopatak),ar fi avut 96ndul sd se opreascd la poalele Bucegilor.

Din anul acela perechea princiard venise ?n toate verile la

mdnistirea Sinaia, ba, ce e mai mult, hotdr6se si clSdeasc5, inapropiere de mdndstire, un castel, intr-o vale foarte romanticS,Valea Pelepului. Construclia castelului incepuse chiar in acest an

r875.Toate aceste aminunte le ascultaserd biielii cu mult interes.

Ajungi acasi, d-lVir6 le citi un articol din ,,Journal de Bucarest" al

profesorului Ulysse de Marsillac, intr-un numdr apirut cu c6tevazile mai inainte.

Autorul articolului ardta mai int6i c5, din pricina cdldurilor,Bucuregtii sunt de nelocuit in timpul verii. Se intreba, dar undesd se ducd si rdsufle biefii bucuregteni? Prin imprejurimi? Dar

imprejurimile Bucuregtilor sunt gesuri goale, triste, prdfoase gi

aproape tot atSt de dogordtoare ca 9i Capitala.

,,De indati ins5 ce pdrdsegti cdmpia bucuregteani ;i teindrepli spre munli, Romdnia se face frumoasd. Peste c6tdvavreme calea feratS va transporta pe cdlStori la munte.6 Va fi lesne

atunci pentru locuitorii gesului ;iindeosebi pentru bucuregteni, sd

lipseasci din Capitali c6teva zile sau chiar cdteva siptSmdni, fdrd

a aduce vitdmare afacerilor lor gi astfel sd se invioreze in aeruldititor de sdndtate al pddurilor carpatine.

in acest scop s-a intemeiat orSgelul Sinaia. Zic o16gel, cdci

nu pot numi altfel grafioasa ingrimidire de vile gi ,,ch6lets", care

incepe s5 acopere coastele muntelui, pe care se afl5 agezatd

6in anul 1875 linia feratd Bucuregti-Ploiegti era datS in circulatie; intre Ploiegti-Predeal inci nu fiinla cale feratS.

29