Rolul Parintilor Si Cadrelor Didactice in Prevenirea Manifestarilor Violente Ale Elevilor

8/18/2019 Rolul Parintilor Si Cadrelor Didactice in Prevenirea Manifestarilor Violente Ale Elevilor

1/4

ROLUL PĂRINŢILOR ŞI CADRELOR DIDACTICE ÎN PREVENIREAMANIFESTĂRILOR VIOLENTE ALE ELEVILOR

Pentru majoritatea părinţilor, a ajunge să-i înţeleagă pe copii repreyintă o lucrare de oviaţă întreagă pentru că fiecare copil este diferit în mod unic. Dacă un copil se simte neînţeles,respins şi manipulat, aceasta poate dezvolta cu uşurinţă în el trăsături negative şi, foarte adesearezultattul va fi: amărăciune, conflict, răzvrătire prin violenţă.

desea, copilul devine agresiv fizic atunci c!nd nu este înţeles de ceilalţi. "rea să intreîntr-un cerc de prieteni sau îşi doreşte ce are altcineva, da nu-i poate face pe ceilaţisă înţeleagăacest lucru. #ulteagresiuni dintre copii apar între cei de v!rste diferite, c!nd cel mai mic mai puţin agresiv. $nele dintre aceste agresiuni par a fi cauzate de lipsa de pricepere a copilului maimare de a face pe cel mai mic să-i înţeleagă cuvintele.

%omportamentul agresiv se poate modela, dar pentru aceasta tre&uie să-i înţelegem mai

înt!i pe copii, să înţelegem de ce au astfel de pro&leme. %opiii ignoră adesea ceea ce spun profesorii sau părinţii ',,(u mai lovi)**+ şi continuă să facă ceea ce au văzut că fac unii dintre ei'lovesc+. De eemplu, %.P., elev în clasa a "-a, atunci c!nd se supără dintr-un motiv oarecare,apucă primul lucru îl găseşte la îndem!nă şi loveşte cu el. %!nd am adus acest fapt în atenţiamamei, mama mi-a eplicat că eact aşa se comportă şi tatăl lui atunci c!nd este nervos.ealitatea a demonstrat că, în majoritatea cazurilor, copiii învaţă să devină violenţi urmărindscenele de agresivitate prezente în diferite filme şi c/iar programe de desene animate. 0i c/iar îşidepăşesc modelele, invent!nd gesturi şi acţiuni mai violente dec!t cele pe care le-au văzut.

0ste întotdeauna mai &ine să-i împiedicăm pe copii noştri să devină agresivi. 1n acest senseste important să înţelegem şi să lucrăm cu emoţiile negative ale unui copil într-un asemenea

mod, înc!t comportamentul acestuia să nu devieze. Pro&lemele emoţionale profunde şi de duratăsunt complee şi necesită, de o&icei, nu doar ră&dare şi înţelegere din partea părinţilor, dar şiterapie şi consiliere specializată, din partea unui psi/olog.

2re&uie să ne aducem aminte că a aduce pe lume un copil nu este totul, tre&uie să-l ajuţisă se formeze, să-i fii alături, să-i arăţi că eistă şi lucruri frumoase în lumea asta agitată. 2re&uiesă-l ajiţi să supravieţuiască şi altfel, nu numai prin forţa pumnului. %e să înţeleagă un copil careajunge la şcoală şi e terorizat de un copil, sau e &ătut sau jignit de altul3) cesta ar tre&ui să fieun proiect pentru toată ţara în care ar tre&ui să fie implicaţi pe aceeaşi linie înt!i nu numai profesorii şi elevii ci şi părinţii.

4untem fericiţi c!nd copilul nostru este la calculator) Dar c!ţi dintre noi verifică ce fac eide fapt în faţa calculatorului3 %e conţin jocurile care sunt v!ndute cu coperte atrăgătoare3%e personaj îl atrage din acele jocuri şi de ce 3 4untem foarte ocupaţi în a asigura o viaţă &ună nouăşi copiilor noştri, dar tre&uie să învăţăm să avem zilnic timp şi pentru ei. (u e de ajuns săîntre&i ,,i fost la şcoală3**, ,,%um a fost3**, ţi se răspunde ,,5ine** şi c!nd ar vrea să-ţi mai spunăceva, tu, ca părinte, să-i întorci spatele şi să-i spui că mai ai de făcut m!ncare, de urmărit nu ştiuce emisiune, etc.


2/4

%opilul tre&uie respectat şi iu&it..."iolenţa tinerei generaţii este epresia vulnera&ilităţii acesteia, a confuziei, a neliniştii, a

suferinţei, a lipsei de repere în viaţă. 0levii care manifestă comportamente violente provin, deo&icei, din familii dezorganizate sau cu situaţie materială precară, dar sunt şi copii care fac partedin ,,familii &une**.

%e-i detremină pe aceştia din urmă să fie violenţi3 Părinţii lor cred că au ,,tot ce letre&uie**'referindu-se la calculatoare, maşinuţe, dulciuri, etc+ şi nu le înţeleg comportamentulagresiv. 4e impune deci consilierea acestor părinţi pentru că manifestările violente ale copiilor provin uneori din dorinţa de a fi ,,&ăgaţi în seamă**. 1n zadar le oferă tot ce-şi doresc dacă nu-şifac timp, cel puţin o jumătate de oră pe zi, să le asculte &ucuriile şi necazurile pe care le-au trăitîn ziua respectivă, să le ofere un sfat, o m!ng!iere, să-i facă să simtă că părinţilor le pasă de ei.

"iolenţa în general şi violenţa în şcoală în special, este o realitate a zilelor noastre cu carene confruntăm uneori fără să o percepem suficient. (e-am o&işnuit să sesizăm actele de violenţăsau agresivitate puternice, neacord!nd suficientă atenţie celor minore, un gest, o vor&ă, un fapt ce

par a fi nevinovate la momentul respectiv, dar care pot duce la cate de violenţă majore.%are dintre noi nu am aruncat uneori o vor&ă mai dură la înt!mplare, într-un moment defurie, de lipsa de auto-control, sau am făcut un gest, o glumă, ce ni se păreau lipsite deimportanţă, fără să conştientizăm impactul pe care acest fapt l-a avut asupra copilului respectiv,urmările. %e este mai grav este faptul că astfel de lucruri se înt!lnesc şi, nu rareori, c/iar lacadrele didactice, lucru care nu ar tre&ui să se înt!mple.

• Dacă s-ar desfăşura mai multe programe de prevenire şi com&atere a violenţei,

at!t elevii, c!t şi cadrele didactice ar găsi căi paşnice de rezolvare a unor conflicteşi ar avea un profund sentiment de siguranţă în cadrul şcolii şi în afara acesteia.

• Dacă părinţii ar petrece mai mult timp cu proprii lor copii, dacă ar verifica, urmări

cu discernăm!nt anturajul acestora, dacă le-ar acorda mai multă încredere, i-ar implica ca pe nişte mici adulţi în pro&lemele familiei, atunci, pro&a&il,comportamentul acestora se va sc/im&a, vor deveni mai încrezători în propriileforţe şi conştienţi de importanţa comportamentului propriu asupra viitorului lor.

• Dacă s-ar organiza mai multe activităţi etraşcolare, atunci ar eista o cale de a

oferi şi alte moduri de petrecre a timpului li&er, de a-i feri c!t mai mult deinfluenţele negative.

şa am început şi noi, colectivul de cadre didactice al unei şcoli din jud. 5acău, săatragem copiii în diferite activităţi etraşcolare, pentru ca fiecare să se poată regăsi, să-şi poată

dezvolta înclinaţiile, cultiva inteligenţa.%opiii au fost orientaţi către activităţi etraşcolare cultural-artistice şi sportive, 'fot&al,/and&al, teatru şcolar, informatică, dans modern, etc+ spre activităţi practice, au fost implicaţi înacţiunile coordonate de %onsiliul elevilor, au primit diferite sarcini la nivelul clasei sau şcolii.

1ntr-o primă fază aceştia au fost reticenţi, pasivi, dar încetul cu încetul s-au implicat dince în ce mai mult. %u c!t implicarea lor era mai vădită, cu at!t sc/im&ările lor comportamentaleerau mai puternice.


3/4

Prin urmare, considerăm că activităţile etraşcolare pentru care în ultima vreme nu ne prea găsim timp sunt de o importanţă majoră în educaţia elevilor noştri. vem datoria dacăvrem să-i smulgem influenţelor nefaste, să găsim modalităţi de a le umple timpul li&er şi înacelaşi timp de a le cultiva şi /răni spiritul. $n păcat al unora dintre noi care încă maiorganizăm astfel de activităţi şi ne referim în special la cele cultural artistice, este acela că de

o&icei aceste activităţi le organizăm su& deviza ,,că aşa vor copii** şi acceptăm prea multelucruri de mică valoare, elimin!nd din ser&ările şcolare ceea ce considerăm că ,,nu prinde** laelevii noştri. r tre&ui să le picurăm în suflet adevăratele valori din muzică, dans, poezie, dacădintr-o sută de elevi, zece vor învăţa să iu&ească şi să simtă muzica cuv!ntului, armoniasunetelor şi a culorilor este un c!ştig mare pentru noi. 4ă nu ne transformăm copiii în ro&oţi, înasimilatori de date şi informaţii, uit!nd să le dezvoltăm imaginaţia, gustul pentru frumos,sensi&ilitatea.

4copul general al activităţilor etraşcolare este creşterea gradului de adaptare a acestor copii la viaţa socială, mai eact, dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a

comportamentului în grup, creşterea stimei de sine şi a stării de &ine prin posi&ilitatea afirmăriiîn grupul social6 intensificarea implicării părinţilor în dezvoltarea elevilor.,,Dacă un copil trăieşte în critică, va învăţa să condamne pe alţii.Dacă un copil trăieşte în ură, va învăţa să lupte împotriva celorlaţi.Dacă un copil trăieşte în ridicol, va învăţa să fie timid.Dacă un copil trăieşte în trăieşte în ruşine, va învăţa să se simtă vinovat.Dacă un copil trăieşte în toleranţă, va învăţa să fie îngăduitor.Dacă un copil este încurajat, va învăţa ce este încrederea.Dacă un copil este lăudat, va învăţa să aprecieze.Dacă un copil este corect tratat, va învăţa ce este dreptatea.

Dacă un copil este protejat, va învăţa ce este credinţa.Dacă un copil este apro&at, va învăţa să ai&ă încredere în sine.Dacă un copil este tratat ca un prieten, va învăţa să găsească dreptatea în lume.** Dacă noi, dascălii, suntem /ărăziţi să pregătim aluatul societăţii pe care dacă îl

frăm!ntăm prost nu creşte, dacă e prea fie&inte cuptorul, se arde, şi dacă e prea rece, aluatul seîncleiază.

,,4ă îi ajutăm să crească su& oc/ii şi prin grija noastră)4ă le permitem să eploreze universul din jur, să înfrunteriscul, fără a se pune, în

pericol)4ă le oferim eemplul personal)4ă începem fiecare zi umpl!ndu-ne mintea şi sufletul în ideea desc/iderii spre lumină,

în relaţiile dintre oameni)4ă primim sur!sul unui copil în care pluteşte un suflet de copil)4ă ne minunăm de raza su&limă din oc/ii unui copil)4ă primim toate aceste comori pe care copilul ni le oferă simplu, minunat, ca acele

iz&ucniri ale primăverii, c!nd parcă se desc/ide cerul ca să vină soarele)


4/4

2ransformaţi-vă în ramuri) 2ransformaţi-vă în flori, şi transformaţi-vă în fructe) "eţi fic!ntăriţi la cules)**

BIBLIOGRAFIE

7uzma, 7, 89;, Înţelege-ţi copilul , 0ditura "iaţă şi sănătate, 5ucureşti6Piajet, 89

Documents

Rolul Parintilor Si Cadrelor Didactice in Prevenirea Manifestarilor Violente Ale Elevilor