Nrcoran Cr.tNcA Mnmus Gsoncn Opnsa

ROMANIA

GEOGRAFIA TURISMULUI

Pnnsa UNrvEnsmanA CrqEnuA

201"8

rezervate. Re-

rin orice mij-;e pedepseqte

CUPRINS

Cuprins * Content .................5

Prefafd * Foreword ...!......."-..... ............. 11

I. Edificarea qi evolulia amenjdrilor turistice din Romdnia x

Edifi c ation and ev olution of touri s m fac ilities in Romania ......... 131. Principalele etape de dezvoltare ale turismului x

Main Phases of Tourism's Developmen......" ..... . ... 13

l.l.Perioadaromand* Romanperiod....... ............131.2. Perioada dintre secolul al XV[I-lea - 1850 x

Period between the lSth Century and 1850 ...................... 141.3.Perioada 1850-1918 * The Periodbetween 1850-191g..... 15l.4.PerioadainterbelicE* Interwar Period.... ........171.5. Perioada contemporand x e Contemporaty period ............ 19

2. Factorii cale au contribuit la evolulia turismului *F actor s which Influenc e d the Tourism Evolution ................... 292.1. Poten{ialul turistic natural gi patrimoniul turistic antropic x

Natur al T our i s ti c P ot enti aland the Anthropic Touristic Patrirnony ...........29

2.2.Factorli social-istorici qi economici xSocial-Historical and Economical Factors .....29

2.3. Factorul politic * Political Factoy ................... 302.4. F actorii psihologici * P sy cholo gic al Fact or s .................... 3 1

II. Evolu{ia qi tendin{ele cercetdrii gi invd}dmdntului superiorde Geografia Turismului in Romania x Evolution and rendenciesin the Higher Research and Education within the fieldof Geography of Tourism in Romania ............ ...................... 3?

1. Etapa inceputurilor cercetlrilor *Incipient Phase of the Researches ........3l

2. Etapa interbelicd * Intenuar Phase .........333. Etapa contemporarrd * Contemporary Period ...... ..... 33

3.1. Cercetarea qtiinfificd* Scientific Research........................333.2. invdt[mAntul superior geografic *

HigherGeographicalEducation............. .. ..35

vlarius Georgea L-niversitard

III.

6

Poten{ialul turistic * Touristic Potential ............371. Foten{ialul turistic natural x Natural Touristic Potential ...........31

1.1. Poten{ialul turistic cu valoare peisagisticd al reliefului(potenlialul morfoturistic) * Touristic Potentialwith a Landscape Value of the RelieJ'(The Morphotouristic Potential) .....37l.l.l.Potenlialul turistic al reliefului glaciar x

Touristic Potential oJ'the Ice Relief .. .......381.1.2.Potentialul turistic al reliefului vulcanic x

Touristic Polential of the Volcanic Relief .................421.1.3.Poten{ialul turistic al reliefului pe calcare

gi conglomerate x Touristic Potential of the Reliefon Lime stone s and C ongr omer ate s ......... "................... 43

1.1.4.Poten{ialul turistic al vdilor carpatice - componentlspecific5. a peisajului montan x Touristic Potentialof the Carpathian Valleys - Specific Componentof the Mount ainous Lands c ape ................................... 54

1 . 1.5. Relieful pe gresii x Relief on Gritstone...................... 6 1

1 .1.6.Relieful carstic pe sare x Karst Relief on 5a1t.............62

1.1.7.Relieful litoral * Seacost Relief........ .........62

1.2. Potenfialul turistic climatic gi bioclimatic x

Climatic and Bio climatic Tour isti c P otential ....... "....... "..... 63

1 .2. 1 .Indi ci bioclimatici x Bio climatic Indic ator s .......,....... 64

I .2.2 . Aer oionizat ea, ca factor hzioterapeutic x

Aeroionization, as a Physiotherapeutical Factor......" 68

1.2.3. Cdteva aspecte legate de climatoterapie x

Several Aspects related to Climatotherapy................ 70

l.2.4.Efectul biologic al climei +

Biological Effect of the Climate..... ...........12

1.2.5.Bioclimatele din Romdnia *Bioclimates in Romania.............. ....".........13

1.3. Poten{ialul turistic hidrogeografic (al resurselor de apd) x

The Hydr ogeographic Touristic P otential(of Water Resources) .....80

1 .3. 1 .Resursele hidronninerale * Hydromineral res ource s .. 80

1.3.2. Namolurile terapeutice (peloidele) x

Therapeutical Medical Muds (Peloids)...................... 96

ic Potential ........... 37

ica al reliefuluiotentictl

Jlar *:1"........................... 38

canic x

: Relief .........."...... 42

:alcare

ial of the Relief

ce - componentd

urisric Potentialic Component

54

61

62

62

tic *:ntia! ..................... 63

\Lli c ntor s ............... 64

,eutic *

v rttical Factor....... 68

:rapie *otherapy ................ 70

esurselor de apd) x

iol

nineral resources ..80

)*I oi ds ) ...................... 96

37

5/

7

1.3.3. Apele de suprafa{d * Waters of SwrJace ..................... 96

1.3"3.1. Suprafe{ele lacustre * Lacustrian Surfaces ......"97

I "3.3.2.Releaua hidrograficd *Hydrographical Network............ ... 104

1.4. Potenlialul turistic biogeografic *The Biogeographic Touristic Potential .......... 105

l.4.l.fnveliqul vegetal x I/egetal Layer........ .... 105

I.4.2.Poten\ialulul turistic zoogeografic (al faunei) x

Zo o ge o graphi c al Tour i stic P ot enti al ...............'..... 1 09

1.5. Proteclia mediului, a componentelor acestuia gi rolul s5u

in conservarea patrimoniului turistic * The Protectionof the Environment, of its Cornponents and its Rolein tlte Touristic P atrimony Pr e s erv ation ...................... -..... 1 1 1

2. Patrimoniul turistic antropic * Anthropic Touristic Patrimony...Il72.1. Aspecte generale * Generalilies............ .'.'.....117

2.2. Palrrmoniul turistic cultural-istoric x

Cultural-Historical Touristic Patrimony '.'..... 118

2.2.l.Yestigii arheologice ce {in de preistorieqi de civilizaliile antice, dacd qi roman5. x

Archaeological Vestiges that are related to Prehistory,the Antique Civilizations, Dacian and Roman.'...... 118

2.2.2.Obiectivele istorico-culturale din Evul Mediu * The

Cultural-Historical Objectives in the Middle Age ...1212.2.2.L. Obiective cu caracter strategic x

Obiectives with ct Strategic Character -'.--....'...121

2.2.2.2.Obiective cultruale religioase x

Religious, Cultural Obiectives --...'124

2.2.2.3 .Complexe arhitectonice utbane *(Jrb ane Ar chitectur al Cotnplexes ..'......'.......... 1 3 3

2.2.3.Obiective culturale cu func{ii turistice x

Cultur al Obi ectiv e s w ith Touri stic Functions........... 1 3 5

2.2.4.Obiective economice rcalizate in perioada modernd

qi contemporanS, cu funclii turistice x EconomicObjective,s achieved in the Modern and Contem-porary Period, with Touristic Functions............. "..... 1 40

2.2.5 .P atrimoniul turistic apar{in6nd civilizaiiei qi culturiitradilionale rurale x Touristic Patrimony belongingto the Tr aditional Cultur e and Civilization............... | 42

2"Z.6.Marifestdri culturale qi evenimente cu impact tr"ristic x

Cultural events and events with tourisl impact.........I49

43

72

73

80

IV.

8

Baza material[ (amenaj area) turisticd xMaterial basis (theTouristicArrangement)............. .....^... 151

1. Aspecte generale * Generalities ........... ................ 1512. caracteristicile bazei materiale implicate in dezvoltarea

turismului * The Specific Features of the Material Basisinvolved in Tourism Development .............. ...........1522.1. Baza materiald specific turisticd *

The Material Basis speciJic for Tourism.... .....1522.I.I. Capacitatea de cazare x

The Accommodation Size ........... .......... 1532.1.2. Structura bazei de cazffie *

Structur e of the accommodation base... "................ 1 572.I .2.I. Caracteristicile principalelor categorii

de cazare * Specific Featuresof the Main Accomodation Categories............ 158

2.I .2.2. Aspecte cantitative gi calitative ale reparti{ieibazei de cazate * Quantitativeand Qualitative Aspectsof the Ac c omodation B asis Repartition............ 17 I

2.I.3. Structurile de alimentafie publicd x

Tourist food establishments ...................1722.I.4. Componentele balnear terapeutice qi cele

cu caracter agremental-recreativ x

Balne ary-The r apeutic Components and Tho s e

with a Pleasure-Entertaining Character ................. I732.1.4.1. Structurile turistice de tratament (terapeutice)

x Touristic Structures of Treatment(Therapeutic) .............. .................Il3

2.I.4.2. Amenajdrile pentru agrement qi recreative x

Arr angements for P le asw e and Enter taining ... 17 52.2. Bazamateiald, cu caracter general +

General Material Basis ................ 1852.2.1. Potenlialul de comunicatie *

Communication Potential .......... ......... 1842.2.I.I. Cdile de comunica{ie gi transporturile

feroviare * Communication Waysand Tr ansp ortation on Railw ay s................... 1 86

2.2.I.2. Cdile de comunica{ie rutiere xRoads -Highways ...... 189

r dezvoltareafoterial Basi,c

Tepartition.i*

t hase.................... 157r categorii,s

)aregories ............ 1 5Bdr-e ale repartitiei

t7l

172e gi cele*ts and Thoseracter................. 1 73Lrnent (terapeutice)'eotment

173

nt gi recreative x

znd Entertaining ... 17 5

185

184nsporturilen lTayslvays ................... 1 86e*

151

151

r52

t52

153

9

2.2.I.3. Transporturile navaie *Naval Transportation........... ........192

2.2.1.4" Transporturile aeriene *Aerial Transportation........... ....... 193

V. Circula{ia turisticd * Touristic Circulation ....... 1931. Aspecte generale * Generalities............. ................ 1932. Caracteristicile circula{iei turistice * Spectfi.c Features

of the Touristic h-\ow......... ................... 1953. Principalii indicatori ce caracterizeazd,circulaJia turisticd x

Main Indicators which define the Touristic Flow.........."......... 1963.1 . Evolufia numdrului de turigti x

Evolution of the Tourists' Number ................ 1953.2. Numdrul innoptdrllor * The number of nights .................1973.3. Gradul de utilizare acapacitdlllor de cazare *

Rate of Using the Accomodation Capacities ................... 1993.4. Turismul internalional x International Tourism.............. 200

VL Modaliti{i de valorificare a poten{ialului turistic prin amenajdriqi circula{ie turisticd (tipuri qi forme de turism) * Ways of turninginto Account the Touristic Potential through Arrangementsand Touristic Flows (Types and Forms of Tourism) .........202

1. Aspecte generale * Generalities............. ................ 2002. Categorii principale de turism *

Main Categories o.f Tourism ................2032.1. Turismul balneoclimateric x

Balneary-climatic Tourism ...........2032.2. Turismul climateric montan pentru odihnd qi agrement *

Mont i ane o us Clim ati c To ur i sm

for Rest and Entertaining......... ..... 2052.3. Turismul montan * Mountaine ous Touris m................... ".. 204

2.3.1. Turismul pentru sporturi de iarnb x

Tourismfor Winter Sports....... .............2052.3.2. Turismul itinerantmontan *

Mountaineous ltinerant Tourism ....."...2062.3.2.1. Turismul de drumelie montand *

Tourism for Mountaine ous Tr ip- Making ......... 2062.3 .2.2. Turismul-alpinism *

Tourism- Mountaine ering ............... .................. 207189

l0

2.4. Turismul de litoral maritim x

Tourism of Seagoing Sectshore... .".2072.5. Turismul cultural * Cullural Tourism ............20i2.6. Turismul de sfArgit de siptflmAnd * Weekend Tourism.... 2082.7. Turismul rural + Rural Tourism ...209

VII. Regiuni qi destinafii turistice * Regions and tourist destinations ......2127.1. Regiuni geografico-turistice din RomAnia *

Geographical touristic regions ....2137 .T.t. Regiunea turisticd a Carpa{ilor *

The t ouris t r e gion oJ' the C arp athi ans................ ..... " 2137.1.2. Regiunea turisticd intercarpattc,A, a Transilvaniei *

Transcarpalhiantouristregion ..... "...2177 .1.3. Regiunea turisticd vesticd *

Westerntourismregion....... ...... .... . . 2187 .1 .4. Regiunea turisticd esticd *

The EasternTourist Region . ... . .... ....2I97 .1.5. Regiunea turisticd sudicd *

Southeyn tourist region....... ...................2197 .1.6. Regiunea turisticd Dobrogeand*

Dobrudja Tourist Region .....2207.2. Destinaliile turistice din Romdnia *

The tour i s t de s tinations in Romania ...... "........ "................ 2227.2.I" Actori implicafi in dezvoltarea qi promovatea

imaginii unei destinalii turistice * Actors involvedin developing and promoting the imageof a tourist destination ..".....222

7 .2.2. Destinatii turistice locale *

Local tourist de,vtinations................ .......2247 .2.3. Destinatii microregionale *

Micro-regional destinations ..................2277.2.4. Promovarea Rom6niei ca destina{ie turisticd *

Pr omoting Romania as a t ouri s t de s tinatio ....... ^...... 228

VIII. Summary ............ ......"237

Bibliografia ............... .........237

rpus5. $i legile imuabile

L de facturd cantitativd,giei turistice interne qilui trecut, s-a doveditun fundament social-

r-ersal recunoscute, varute gi de duratd, curte de investilii strdine,cipii qi legi menite sd:iu turistic care s6 preiarcum, toatebazrte qi peplexd, inclusiv sau mai

i: arnenaprea turisticdr valorificarea acestuia;:a element permisiv inJntura in urmdtoareleia. integrat turismului

rdusi in programa deformare qi Prospectareismului) iar apoi, ca qi

rea materialului de fa{5rului 193, finanfat prin

TUTORII

I. EDIFICAREA SI EVOLUTIA AMENAJARILORTURI'STICE DIN NOTVTANIA

se poate remarca un indelungat proces istoric, in cadrul cdruia seremarcd o succesiune de etape de valorificare in modalitdli diferite acomponentelor cadrului natural qi antropic.

1. Principalele etape de dezvoltare ale turismului

I.I. Perioada romand

Dupd cucerirea Daciei qi instituirea provinciei Dacia-Felix, cu nivelde organizare qi dezvoltare comparabil cu al altor provincii romane, dupd130 (d. ch.) exist[ dovezi certe de utilizare a apelor termale in scopuribalnear-curative qi agrementale. in acest sens au fost edificate adevdrateamenajdri cu un surprinz5tor nivel de dotare, in cdteva areale cu ape termale,cunoscute anterior qi al cdror profil func{ional s-a pdstrat cu intermitentepdnd' astdzi. Din acest punct de vedere se remarcd amenajdrile din parteasud-vesticd a tdrii, aflate in ,,inima" provinciei romane Dacia-Felix: BdileHerculane, numitd Ad aqua Herculi Sacras - Ad Mediam; Geoagiu-Bdi -antica Germisara - in cadrul cdreia perimetrul amenajat pentru terme purtanumele de Thermae Dodonae; Cdlan - Aque. intre acestea Bdile Herculanese remarcau prin diversitatea qi vastitatea amenajdrilor, put6nd fi comparatecu staliuni termale existente la wemea respectivd in Imperiul Roman, Tivoli,Caracarla l0ngd Roma, cele de pe insulele capri qi Ischia sau Vignoni qisaturnia din Toscana, amenajdrile din sudul Fran(ei de la Nice-cimiez qiCorbidres, cele din provincia Pannonia - Aquinincum - capitala provinciei(din actualul perimetru al Budapestei), cele din Marea Britanie de la Bath(Aquae Sulis) prezervate pdnd in zrlele noastre sau cele din provincia AsiaMinor de la Pamukkale.(Ciang5., N., Dezsi, $t. 2007)

BSile Herculane se impuneau prin amenajdri complexe,demonstrand, prin vestigiile descoperite ulterior, o ina1t6 qtiintd a capt1rriapelor termale, sisteme ingenioase de transport a acestora prin conducte deolane, terme (bdi luxoase), sisteme de incdlzire a dotdrilor in care se aplicametoda hipocaustului (incdlzire cu aer cald prin podea), vestigii de templegrandioase, cnm este cel al lui Hercule, patronul sta{iunii. fn afard de acesiease impun, insd, dovezile epigrafice - pietre tabulare, care erau exteriorizdriprin texte incizate in aceste tabule prin care cei ce veneau aici igi exprimaumullumirile pentru efectul apelor termale, considerate la vremea respectiveca daruri ale zelIor sdndtS{ii, precum Aesculap, Hygea. Aceste tabule

t4

descoperite in a doua jumdtate a sec. al XV[I-lea, in timpul expansiuniihabsburgice c6tre sud, au fost colectate, studiate gi depuse la Muzeul deAntichita{i din viena, grafie efortului istoricului rheodor Momssen, unuldintre cei mai reprezentativi cercetdtori ai Romei Antice qi Istoriei romane.Textele qi mai ales cei care aduceau mullumiri pe aceastd cale demonstreazd"cdteva aspecte interesante. Demn de remarcat este textul de pe tabula votivdnr. 1, existentd in muzeul mai sus amintit, care con{ine urmdtorul text:,,Aesculapio et Hygiae pro salute Juniae Cyrilae quo a longa infirmitatevirtute aquomm numinis sui revocaverunt TBA, Pius votum solvit libeusmerito" ceea ce, in traducere liberd, ar insemna: ,,Zellor Aesculap qi Hygea,pentru sindtatea Juliei Cyrila, pentru......., de o lungd suferin{5., prin virtuteaapelor, ale puterilor divine, a fost vindecat[, Titus B. A. (so{ul), frgdduin{dfrcutd a implinit, cu bucurie, dupd merit" (Berlescu Elena, 1952). $i altetexte de pe tabulele votive demonstreazd cdteva adevdruri indubitabile:apele termale erau cunoscute qi utilizate in scopuri terapeutice; persoanelecare inchinau aceste tabule, reprezentau func{ionari superiori (guvernatori aiDaciei, comandan{i de legiuni, dar gi personalitd{i militare, adrninistrativedin alte provincii romane). Acestea demonstreazd statutul de staJiune

,,international6", dar qi nivelul dotdrilor cunoscute fiind exigen{elepatricienilor rornani pentru lux al reqedinlelor.

In cazul celorlalte doud sta{iuni termale se pdstreazS vestigiiletermelor romane (Thermae Dodonae - Germisara (Geoagiu Bdi), Aque(C5lan). Deqi nu la fel de certe, existd. dovezt cd p6nd in27l d. Hr., au maifost utilizate in aceleaqi scopuri apele termale de la Moneasa, cele sdrate dela Ocna Mureq (Salinae) sau Sovata, precum qi apele carbogazoase de laBorsec.

Dupd aceastd scurtd perioadd de valorificare prodigioasd a unei surse

naturale * apele termale qi minerale - urmeazd o perioadi lungd de 1500 de

ani, in care nivelul civilizafiei qi culturii, din perioada post-roman6,prefeudald qi feudalS, a coborAt mult sub ceea ce Imperiul Roman realizase.Abia in a doua jumdtate a sec. al XVIIIJea sunt redescoperite (BaileHerculane, Moneasa, Bdile Episcopiei) qi utilizate, prin amenajdri, apelehidrotermale.

I.2. Periouda dintre sec. ul XYilLlea- 1850

Aceasta se suprapune peste inceputul cristalizdrii rela{iilor capitalistein principatele istorice , favorizate de inaintarea dominaliei habsburgice cdtresud qi declinul Imperiului Otoman. Acest fapt duce la intrarea in circuit, inarealul carpatic, intercarpatic qi pericarpatic a unor surse hidrominerale gi

termale, ca urmare a realizdrri primelor stabilimente - sanatorii. Acest

in timpul expansiuniiJepuse la N{uzeul de:e-rdor Momssen, unulice ;i Istoriei romane.

-<ta cale demonstreazdul de pe tabula votivingine urmdtorul text:o a longa infirmitates \-Lrnrm solvit libeusrr -\esculap qi Hygea,,urtrinla. prin virtutea\. tsoqul), fbgaduinfdElenq. 1982). $i alteler druri indubitabile::rapeutice: persoanele

reriori lguvernatori aiiliure. administrativestatutul de staJiune

$e t-rind exigentele

: pistreazd vestigiileGeoagiu Bdi), Aquein 171 d. Hr., au maiLrneasa- cele sdrate de

e carbogazoase de la

odigioasi a unei surse,ada lungd de 1500 de

erie-rada post-romand,:riul Roman rcalizase.

redescoperite (B[ileprin amenajSri, apele

rii relaliilor capitalisteltiei habsburgice cdtrer intrarea in circuit, in;urse hidrominerale gi

Ie - sanatorii. Acest

l5

fenomen este stimulat de implicarea in cercetarea resurselor hidrominerale,pe parcursul sec. al XVIII-1ea qi inceputul sec. al XIX-lea, a unor cunoscu{imedici: Lucas Vagner, Ignat Plusch, Fr. Niylaq" Lucas Stege (austrieci qi

unguri), precum qi M. Zota. C. Davila, Alex. Saabner - T'uduri (medici qichimiqti rom6ni), Ludovic Mrazec (geolog). Acegtia efecfiieazd analizehidrochimice asupra apelor minerale qi termale, precum cele de la BiileIlerculane, Borsec, Vatra Dornei, Bdl{6teqti, Borca, Broqteni, Covasna,VAlcele, Bazna, Moneasa, Buziaq, Bdile Episcopiei (actuala sta{iune 1 Mai -Bihor). Rezultatele publicate qi efectele balneare astfel cunoscute au conduslarcalizarea primelor amenajdri la Bdile Herculane qi Borsec in ultima partea sec. al XVIII-1ea, Sl6nic Moldova - 1806, Bdl{[teqti, Vatra Domei, etc.Erau cunoscute in aceeaqi perioadd gi alte izvoare hidrominerale qi termale,utlhzate empiric (astfel, din coresponden{a unor persoane oflciale, lasfdrqitul sec. al XVI-lea, rezult6, tocmai acest lucru, cu referire la apeleminerale de la Covasna sau Borsec).

1.3. Perioada 1850 - 19I8

Aria de cunoaqtere a surselor hidrominerale qi termale se extindeasupra intregului areal carpatic, intercarpatic Ai pericarpatic. Ca urmare, pe

l6ngd nucleele de statiuni balneare amintite anterior, se mai dezvoltd qi alteamenajiri similare, precum la Bdile Tuqnad, Sovata, Malnaq Bdi, Toplifa,Bdile Hebe - viitoarea SAngeorz B5i. La acestea se adaugd sta{iunile de peValea Oltului: Govora, Oldnegti, Cdlimdnegti, precum gi cAteva sta{iuni cuape termale din partea vesticd a {hrii. PAnd in 1918 exista u 20 de sta{iuni,valorificAnd la scard locald sau regionalS apele minerale qi termale.Sta{iunile balneoclimaterice dezvoltate pAnb la aceastd perioadd au evoluatprin amenajlri de cazare, amenajdri balneare gi de agrement, astfel incAt s-au

detaqat de cele care s-au dezvoltat mai t6rziu. Astfel, s-a impus prin stil gi

importanta amenajbrilor, Bdile Herculane (sta{iune importantd, dn cadrulImperiului Austro-Ungar vrzitatd qi de impdratul Fran'rz Iozef), precum gi

staliunea Sl[nic Moldova, ,,Perla Moldovei", cate s-a impus prin cAtevacomponente de avangardd, novatoare pentru perioada respectivd (centralielectricd proprie, relea centrahzatd, de aprovizionare cu apd qi canalizare, uninhatrator - pulverizator, cu ajutorul cdruia se permitea efectuarea unuitratament numit astdzi cu aerosoli, dezvoltarea staliunii dupd un plan desistematizare prestabilit, cu o capacitate de primire de aproape 2000 delocuri, in preajma primului rdzboi mondial.

Ca o recunoaqtere a valorii terapeutice a apelor minerale din o seriede sta{iuni balneoclimaterice, au fost acordate medalii de aur acestora, cuocazia participdrii la expozilri universale qi internafionale: pentru apele de la

16

sldnic Moldova, in 1883 gi 1889, cu ocazia expozifiilor universale de laviena, qi in 1990, la expoziJia universald de la paris; pentru apele de lacovasna, in 1852 la Trieste, ial pentru apele minerale de la Borsec, laexpozitiile de la Berlin (1s76), Paris (1878) qi Berkeley Springs (2004) undeeste desemnat6 drept "cee mdi bund apd minerald din lume', in cadrul celeimai importante competifii de ape din intreaga lume - concurAnd cu cele maicelebre ape carbogazoase din lume.

Dupd 1870, un alt domeniu care intr6 sub incidenJa activitililorturistice, este domeniul montan. in mod sporadic, masive montane dincarpa[i au constituit destinatii pentru oameni de culturd romdni saupersonalitd{i in trecere. Aceqtia au ldsat descrieri a unor regiuni montane,precum Ceahldul, Bucegi qi altele. Dupd 1870 existd preocupd"ri concrete indomeniul tealizdrri de amenajdri specifice in spa{iul montan. Aceastdtendin{6 se leagd qi de realizarea primelor cdi ferate transcarpatice. Semnalulcel mai edificator pentru dezvoltarea turismului montan il constituie, 1n1875, hotdrdrea de stabilire a reqedinfei regale de vard la Sinaia, inapropierea mdndstirii Sinaia (construitS. qi ctitoritd de Mihai Cantacuzino in1670). Alegerea acesteia a fost susJinutd de mai multe argumente: situareape cel mai scurt drum intre Romania qi regiunea de la nord de carpati;inceperea edihcSrii cdii ferate peste pasul Predeal; impunerea op{iunii, prinexisten{a uneia dintre cele mai reprezentative, sub aspect peisagistic, unitatimontane - Munlii Bucegi. A inceput construirea castelului pelep, ca giregedinf[ de vard, in jurul acestuia s-au realizat alte regedinte ale eliteipolitice financiare qi funciare romAneqti. Toate acestea au condus laamenalarca rapidd, qi densd, fapt ce a fbcut ca in 1885, Sinaia sd capetestatutul de oraq qi totodatd sd devind prima sta{iune climatericd montana dincarpa\t. Aceasta, prin componen{d, amenajdri gi obiective (vezi cazinou) s-aridicat la nivelul standardelor europene ale unor staliuni din Alpi gi alteregiuni montane. Ca urmare a deschiderii circulatiei feroviare gi rutierepeste pasul Predeal, au inceput sd se realizeze amenajdri in Buqteni qi inPredeal (ciangd, N. 1997). De asemenea, in 1895, capitd statut de sta{iuneqi Pdltiniq, in Muntii CAndrel.

Odatd cu aceastd tendinld, incep sd se realizeze qi amenaj[ri turisticein regiunea montand propriu-zisd. Astfel, au fost rcalizate primele cabane,numite qi refugii alpine sau case de addpost, cum a fost: peqtera pe valeaIalomilei, casa de addpost omu, in Bucegi, construitd gi deschisi circuituluiin ultimul deceniu al sec. al XIX-lea, Dochia, in ceahldu, construitr in 1904,gi altele. in paralel sunt realizate primele cdi de u".L., poteci deveniteulterior poteci turistice marcate, ce au preluat adeseori trasee montanepastorale, precum gi drumuri alpine, cum este cel intre Sinaia qi platoulBucegilor. Amenajdri similare au mai fost realizate qi in Mun{ii semenic.

ziliilor universale de lairis: pentru apele de larerale de la Borsec, lale,v Springs (2004) unde'in lume" in cadrul celeiconcur6nd cu cele mai

r inciden{a activitS{ilor:. masive montane dinle culturd romdni sauunor regiuni montane,

I preocupdri concrete inaiiul montan. Aceastdranscarpatice. Semnalullontan il constituie, ?n

de vard la Sinaia, ine Mihai Cantacuzino inrlte argumente: situareade la nord de Carpa{i;mpunerea optiunii, prin;pect peisagistic, unitd{icastelului Peleq, ca qirlte reEedinle ale eliteiacestea au condus la1885, Sinaia sd capete:limatericd montand dinctive (vezi Cazinou) s-ataliuni din Alpi qi alteiei feroviare qi rutiere:najdri in Buqteni gi inapdti statut de statiune

ze gi amenajSri turisticeahzate primele cabane,l fost: Peqtera pe valeai gi deschisd circuitului[5u, construitd, in | 904,acces, poteci devenite.eseori trasee montaneintre Sinaia qi platoulqi in Munfii Semenic.

tl

Inttarcaregiunii montane in sfera turismului qi astfel diversificarea formelorde practicare ale acestuia s-a datorat, mai ales, infiin{drii a numeroasesociet6{i turistice, care gi-au adus un aport impotant ia aceasta: clubulAlpin al Banatului, infiintat in 1976, la caransetreg, apoi societateacarpaticd. Bindteand, 1880, qi mai ales a Societd{ii cirpatine Ardelene,infiinlatr tot in 1880, cu sediul la Sibiu, vestita s.K.v. (SiebenburgischenKarpathenverein) care s-a implicat in amenajdrile qi dezvoltarea turismuluimontan din Fdgdraq, candrel (vezi stafiunea p6ltiniq), $urean; societateacarpatind in 1895, cu sediul la sinaia sau Societatea Turiqtilor Romani, in1900. Toate acestea $j-au creat filiale judetene qi zonale. Sediile principaleale acestor societdti gi asocia{ii prefigurau deja viitoarele centre dL greutateale turismului montan: prahova-Bucegi, Muntii B6rsei; Fagaraq-Candrel;Mun{ii Banatului. (Ciangd, N. 2007)

Tot in aceastd perioadd incepe si se dezvolte qi furismul maritim. inultimul deceniu al sec. al XIX-lea sunt construite primele sanatorii de cur[,utilizdnd climatul marin, dar qi apa lacurilor srrate, la Techirghiol qi la ceeace se va numi viitoarea stafiune Eforie. Litoralul Mdrii Negre incepe sdprezinte atracfie la inceputul secolului XX, astfel incAt in rg06,la,roid d"constanta, la Mamaia, se ridicd primere capacitdli de primire, pe grindul denisip dintre siutghiol qi mare, prefigurdnd ceea ce uu d"u"rri staliunea demaitdrziu.

Primul rdzboi mondial aduce qi imense pagube materiale. Acesta aafectat gi amenajdrile balneoturistice de p6nd atunci, mai ales cele care s-ausituat pe liniile de penetra{ie ale armatelor austro-ungare qi pe linia frontului,cum a fost sta{iunea Sl5nic Moldova, in cea mai mare parte distrusd in 1917.

t.4. Perioada interbelicd

Este caructerizata printr-o dezvoltare unitard qi a activitdlilorturistice, ca urmare a unirii de la 1 Decembrie 191g, cdnd s-a constituitstatul na{ional unitar roman. inci. de la inceputul deceniului III s-au despuseforturi sus{inute pentru inl5turarea urmdrilor r5zboiului. Apoi se dezviltanoi statiuni care completeazl, osatura de bazd, a statiuniltr traditionale,infiinlate qi dezvoltate in sec. al XVIII-lea. Acestea sunt mici gi au iezultaiin urma investiliilor particulare sau aparfin6nd unor societdli infiin{ate decomunitdlile locale. caracteristice sunt in regiunea carpaticd zizin, cagin-Iacobeni, Solca, covasna-voineqti, Malnaq, Turia, Jigodin, vldhitra, borund,Toplila, Yalea vinului, Glod, $uligu, ocna Mur.q in DepresiuneaTransilvaniei, oglinzi, Sdrata Monteoru, pucioasa, vulcana Bdi, ocneleMari, Bdla in Subcarpati qi altele. tn acelaqi timp renasc sta{iunile BdileGeoagiu sau va{a de Jos. in zona litorald, amenajdrile se extind la sud de

l8

Constanfa, mai ales la Eforie, pfecum $i pe {drmul interior al laculuiTechirghiol, in cadrul staliunii cu acelagi nume. It zona montand propriu-

zis6, aldturi de amenaj[rile din staiiuni qi a cabanelor din perioada

anterioard, apar noi statiuni climaterice montane, precum Lacul Roqu, 193I.Colibila, Cheia, Timiq, Sdmb6ta, StAna de Vale (fig. 1).

Turismul balnear este favorizat de ini{iative benefice ale cercetdrii

balneare, impulsionate de mdsuri administrativ-legislative, dar 9i lin0nd de

cercetate qtiin{ificd qi invd{dmAnt superior medical. Astfel, anul 1924

marcheazd inceputul invdlsmAntului balneologic, datorat prof. A" Teohari,

care dup[ un deceniu publica, in 1934, concomitent la Bucureqti qi Paris,

Tratatul de terapeuticd. De asemenea, s-a infiintat Societatea de Hidrologieqi Climatologie, care a stimulat puternic cereetarea balneologicd inRomAnia. in 1931 iafiin!6., in cadrul invdismAntului medical, prima Catedrd

de Balneologie qi Fizioterapie la Cluj, sub indrumarea profesorului MSturza, iar la Bucureqti, prima Catedrd de Balneologie qi Dieteticd. Inaceeagi perioada, in cadrul Facultdtrii de Medicind din Iaqi, se fac cercetiri

de balneologie asupra sta{iunilor Vatra Dornei, Sldnic Moldova. Un alt

aspect remalcabil pentru turismul din perioada interbelicd este introducerea

in circuitul turistic a monumentelor cultural-istorice religioase din zona

Neamlului, Bucovina, Muscel, VAlcea sau cele din Transilvania. Se dezvoltd

astfel turismul cultural, care stimuleazd realizarea de baze turistice de

primire in oraqe de munte qi de contact cu muntele, afTate in unele din

ionele amintite qi care au fost decretate oraqe de viligeaturd. Exemple tipice

sunt Piatra Neam!, campulung Moldovenesc, cdmpulung Muscel.

*.*

19

nl interior al laculurlna montand propriu*ranelor din perioada:m Lacul Roqu, i931,

renet-rce ale cercetdriirtive. dar ryi lin6nd de

l. Astfel, anul 1924rrat prof. A. Teohari,la Bucureqti qi Paris,

cietatea de Hidrologieilea balneologicd inredical. prima Catedrdrrea profesorului Mlogie gi Dieteticd. inI I";i. se fac cercetdrimic \{oldova. Un alt:licd este introducereae religioase din zonarnsilvania. Se dezvoltdde baze turistice de

e. aflate in unele dinearwd. Eremple tipiceuns \{uscel.

a

g

Fig. 1 Evolu{ia edificlrii stafiunilor balneo-turistice din RomAnia: l.sta{iunile din antichitatea romand; 2. staliunile balneoclimaterice din a

doua jumdtate a secolului al XVIII-lea, pAnd la jumf,tatea secolului al

XIX-lea; 3. staliunile din perioada 1850-1914;4. staliunile din perioada

interbelicd; 5. staiiunile dezvoltate in ultimii 50 de ani; 6. statiunilebalneoclimaterice; 7. staliunile climaterice montane; 8. sta{iunile

maritime; 9. cdi de comunicatie rutiere; 10. limitele intre principalele

regiuni geografice

Un moment important ?n dezvoltarea turismului interbelic qi chiar a

turismului din a doua pafie a secolului trecut este infiinla{ea O.N.T. in 29

februarie 1936, primul organism de stat menit sd coordoneze infueaga

mi$care turisticd. Prin aceasta statul se implica direct, pentru prima dat6, incoofdonafea la nivel na{ional a activitdfli turistice, cu tot mai puternicd

rczonanf5'. O.N.T. va conduce propaganda turisticd, va contribui Ia

organizarca de baze ruristice in sta{iuni qi in zona montand. Datorit[implicdrii acestuia se vor crea structurile organizatorice care i$i vor aduce

contribu{ia la reglementa-rea turismului individual sau de grup. AlAtufi de

asociatii turistice, precum Touring Clubul RomAn (cu a sa publicafiesdptdmAnald ,,Jurnal sdptdmAnal") O.N.T. se va implica in dotarea altormasive montane cu cabane, va contribuilarcalizarea de drumuri de acces inPiatra Mare, Postdvaru, Fdgdrag, Rodna, Ceahliu, Munlii Banatului, MuntiiApuseni. Regional, iqi aduc contribulia in acelaqi sens, asociatiile turistice

': r t .'-11:i: fil

20

infiiniate in perioada anterioari. Astfel, s-au construit cabane: poianaBraqov (1925),PiatraMarc (1927), Rardu (1932) qi altele.

1.5. Periouda contemporand.

Aceasta include intreg intervalul de timp de dupa 1945 pdn;tin zilelenoastre. intre 1945 - 19481ste o perioadd de regres total, in condiliilesocial-economice qi politice concrete postbelice. Aceasta se caracterizeazdprin mentinercabazei materiale intr-o stare de conservare precard,. Aceastaare o solicitare tot mai redusd, ca urmare a reculului vietii social-economice,a marilor frdmdntdri gi transformdri din perioada respectivd qi implantareaunor relafii social-economice gi politice impuse din afar[. Efectul direct estescdderea catastrofald a nivelului de trai, cregterea infla{iei, toate acestea qi peun fond de condifii naturale nefavorabile (seceta din 1946-19+ly. dnul isZseste un moment crucial din via{a economico-sociali. Are loc na[ionalizarcamijloacelor de produc{ie, deci qi a bazei materiale turistice. Aceasta estepreluatd de stat qi transferatl cautilizare unor organisme cu caracter social,precum sindicatele sau Ministerul Muncii. Efectul acestei situa{ii estecatastrofal, pentru cele c6teva zeci de sta{iuni mici, proprietate familiald saua unor comunitali locale care, in c6{iva ani, se aurodesfiinteazd. Caufinare aacestui fapt, unele dintre acestea au dispdrut definitiv, Glod-Maramr.reg,corund-Harghita, zizin-Braqov, etc.. Altele au inceput si se refac6, abiadupd 15 ani, odatb cu revirimentul de dupd 1965.

un efect particular, pe fondul general de pauperitate, il constituietotuqi implicarea statului in favorizarea unor pdturi sociale defavorizate,cdrora li se acordd facilitd{i cu caracter material pentru a aveaacces la unelesta{iuni. se poate remarca o aga-numitd perioadd de turism ,,sindicalist',,cdnd incepe sd se individualizeze turismul de masd.

In toatd perioada urmdtoare, pdnd in 1960, se manifest[ o stagnare asitua{iei econornice, manifestatd qi in dotdrile pentru turism. Totuqi, seconstatd un inceput de remediere a acestei situa{ii. Una dintre aceste tendinleeste naqterea sta{iunii Poiana Braqov, determinatd de desfdqurareaUniversiadei de iarnd.

Dupr 1960, pe un fond de dezvoltare economici qi un inceput dedeschidere cdtre occident, incep investitiile din zona litoralului ,o--er"r..Acestea sunt centrate pe sta{iunile Mamaia, Eforie, Mangalia. Dupd 1965,eforturile se concentreazd,pe sta{iunea Eforie Nord. Actriunea de amenajare alitoralului se deplaseazd, dupd,1968, in partea sudica alitoralului romdnesc,in zona Mangalia, unde au fost edificate sta{iunile olimp, Neptun, Jupiter,cap Aurora, venus, saturn. in aceeaqi perioadd sunt clddiie qi dou[ staliuni