Upload
ana-petre
View
2.035
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 1/32
CUPRINS
1. Aspecte introductive şi istoriografice…………………………p.3
2. Capitolul I……………………………………………………..p.83. Capitolul II…………………………………………………….p.13
4. Capitolul III……………………………………………………p.17
1
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 2/32
LISTA ABREVIERILOR
A.I. =Arhiva Istorică
Arh. M.A.E. =Arhiva Ministerului Afacerilor Externef. =fila
r. =raport
R.E.S.E.E =Revue des etudes sud est europeennes
SMIMod =Studii şi materiale de istorie modernă
tel. =telegramă
2
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 3/32
ASPECTE INTRODUCTIVE ŞI ISTORIOGRAFICE
Poziţia României faţă de naţionalismul balcanic(1878-1900)
reprezintă titlul proiectului în care am încercat îmbinarea unor instrumente
cu mijloace de lucru pentru crearea unei prime impresii corespunzătoare
elaborării tezei de doctorat cu acelaşi titlu. Raportarea României la
popoarele balcanice într-o perioadă destul de încărcată de agitaţia afirmării
naţionale, perioadă pregătitoare a terenului desfăşurării primei conflagraţii
mondiale, mi s-a părut importantă din cel puţin două motive. Un prim motiv
ar fi acela că perioada amintită nu a constituit obiectul vreunui studiu maicomplex1, deşi este binecunoscută înclinaţia istoricilor români către
evidenţierea suportului acordat de România naţiunilor balcanice de-a lungul
secolului XIX. Dar poate tocmai pentru că propriile interese naţionale ale
României independente nu o mai lăsau să susţină aspiraţiile naţionale ale
popoarelor balcanice aşa cum o făcuse până în 1878, atitudinea României
faţă de statele sud dunărene în perioada menţionată intră mai puţin în atenţia
istoriografiei române. Pe de o parte se observă o perioadă(de la crearea
statului român până la independenţă inclusiv) intens valorificată din punct de
vedere istoriografic, în special înainte de 1989, iar pe de altă parte există
lucrările -realizate după toate canoanele ştiinţifice -lui Gheorghe Zbuchea
care acoperă perioada de la începutul secolului XX şi până la primul război
mondial: România şi lumea sud-est europeană la începutul secolului
XX(1900-1912), Editura Paco, Bucureşti, 1999 şi România şi războaiele
balcanice:1912-1913: Pagini de istorie sud-est europeană , Editura Albatros,
1 Preocupat de întreaga epocă modernă, istoricul Nicolae Ciachir a realizat două studii şi despre perioada îndiscuţie : Acţiunile diplomaţiei româneşti pe plan balcanic în perioada 1878-1900, în „Revista arhivelor”,40, 1978, nr.2, p.145-151; idem, România şi ţările balcanice în perioada 1878-1900, în „Revista deistorie”, 33, 1980, nr. 2, p. 327-352
3
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 4/32
Bucureşti, 1999. Aşadar, intervalul de timp istoric cuprins între finalul
Congresului de la Berlin şi începutul de secol XX este cel care nu a atras
prea mult atenţia istoricilor modernişti.
Alegerea temei de faţă este motivată şi de interesul personal pentruatitudinea/rolul României în general, de-a lungul timpului, faţă de statele
balcanice, atitudine pe care am încercat să o observ în lucrarea de disertaţie
dedicată ruperii relaţiilor sovieto-iugoslave în 1948.
Primul capitol se intitulează Politica României în sud-estul Europei
după Congresul de la Berlin(1878-1885) şi urmăreşte să arate că România
independentă devine mult mai preocupată de a păstra ce a câştigat la Berlindecât de a mai susţine puternic năzuinţele naţionale ale popoarelor
balcanice; în acelaşi timp se va încerca surprinderea reacţiei României faţă
de problemele balcanice nerezolvate şi chiar amplificate de Congresul de la
Berlin. O astfel de problemă a fost trasarea graniţei româno-bulgare, acţiune
care a provocat mai mult decât neînţelegeri în relaţiile celor două state
pentru o perioadă de şase ani după încheierea Tratatului de la Berlin.
România şi criza bulgară(1885-1888) constituie cel de-al doilea
capitol , el fiind proiectat pe situaţia critică creată în special pe plan balcanic
de unificarea Rumeliei Orientale (octombrie 1885) cu Bulgaria, urmată
imediat de războiul sârbo-bulgar şi Pacea încheiată la Bucureşti în primăvara
lui 1886. Capitolul de faţă încearcă să surprindă şi rolul jucat de România
faţă de criza dinastică bulgară, criză ce s-a finalizat în 1888 nu fără ca
bulgarii să propună inclusiv regelui României de câteva ori să preia şiconducerea Bulgariei. Interesele naţionale ale României au dictat însă
refuzul solicitării bulgare.
Capitolul al-III-lea- Efervescenţa naţională balcanică în ultima
decadă a secolului XIX are în atenţie poziţia luată de România faţă de
4
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 5/32
războiul greco-turc din 1897 dar în acelaşi timp şi conflictul ţării noastre cu
Bulgaria din anii 1899-1901; tot în acest capitol se încearcă clarificarea
rolului jucat de România faţă de chestiunea macedoneană care înfierbânta
cel mai tare spiritele naţionaliste sârbeşti, bulgare şi greceşti.Înainte de a trece la evidenţierea unor trăsături ale istoriografiei
propriu-zise a problematicii este important să amintesc existenţa excursului
istoriografic ce constituie primul capitol al lucrării lui Nicolae Ciachir-
Istoria popoarelor din sud estul Europei în epoca modernă , Bucureşti,
Editura Oscar Print, 1998. Studiul realizează în 50 de pagini o largă,
concentrată şi bine structurată prezentare a evoluţiei istoriografiei româneştişi străine care s-a ocupat de balcanistică.
Istoriografia română este destul de bogată în preocupări pentru sud
estul european în epoca modernă. De la A.D. Xenopol2 ale cărui lucrări se
bazează pe numeroase izvoare şi o vastă bibliografie, până la Nicolae Iorga3
care pune bazele balcanisticii româneşti ca ştiinţă şi Victor Papacostea4 cu
organizarea modernă a acestei ştiinţe, înclinaţia istoricilor români pentru
trecutul statelor sud dunărene a fost foarte puternică. Date fiind
particularităţile perioadei comuniste, istoricii interesaţi de problematica
raporturilor României cu statele balcanice în epoca modernă au scris destul
de mult despre ajutorul acordat de statul român mişcărilor de eliberare
naţională din Balcani şi în general oricărui tip de manifestare a conştiinţei2A. D. Xenopol, Războaiele dintre ruşi şi turci şi înrâurirea lor asupra Ţărilor Române, vol.I-II ,Iaşi, 1880;idem, Istoria românilor în Dacia Traiană , vol. I-XIV, Bucureşti, 1927
3 N. Iorga, Istoria statelor balcanice în epoca modernă, Vălenii de Munte , 1913; idem, Albania şi România, Vălenii de Munte, 1915; idem, Istoria războiului balcanic, Bucureşti, 1915; idem, Ce înseamnă
popoarele balcanice, Vălenii de Munte, 1916; idem, Histoire des roumains de la Peninsule des Balcans,
Bucarest, 1919; idem, Nouvelles notes sur les relations entre roumains et grecs, Bucarest, 1921; idem,Correspondence diplomatique roumaine sous le roi Charles I-er(1866-1880), Paris, 1923; idem, Politica
externă a regelui Carol I, Bucureşti, 1923; idem, Histoire des etats balkaniques jusqu’a 1924, Paris, 1925;idem, Istoria românilor, vol.X, Bucureşti, 1939; idem, Ce este sud-estul european, Bucureşti, 1940
4 Volumul intitulat Civilizaţie românească şi civilizaţie balcanică , Bucureşti, Editura Eminescu, 1983,reuneşte o parte din lucrările sale publicate în mai multe reviste începând cu 1925.
5
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 6/32
naţionale a popoarelor balcanice(culturală, de exemplu). Acest fapt nu
ştirbeşte cu nimic din valoarea studiilor şi lucrărilor ştiinţific elaborate pe
baza arhivelor româneşti şi străine de către principalii pasionaţi ai naţiunilor
balcanice în epoca modernă: Nicolae Ciachir, Constantin Velichi sau GelcuMaksutovici.
Studiile de referinţă pentru raporturile României cu popoarele
balcanice în epoca modernă rămân, evident, cele ale lui Nicolae Ciachir.
România în sud estul Europei, Bucureşti, Editura Politică, 1968, reprezintă
un important punct de reper pentru studiul politicii practicată de România în
Balcani între 1848 şi 1886, în ciuda „omisiunilor” precum relaţiile încordateale României cu Bulgaria din cauza frontierei Dobrogei de sud ori celelalte
tensiuni care au apărut în mod inevitabil între România şi vecinii ei de la sud
de Dunăre. Istoricul român are printre alte merite şi acela de a fi fost primul
care a scris documentat despre unirea Rumeliei Orientale cu
Bulgaria(octombrie 1885) şi războiul sârbo-bulgar(noiembrie 1886) finalizat
cu pacea de la Bucureşti (1886).
Este de remarcat faptul că istoricii(N. Ciachir, M. Milin, C. Iordan, D.
Buşă ) care s-au ocupat de atitudinea României faţă de unificarea Bulgariei
scriu despre acest fapt într-o foarte strânsă legătură cu războiul sârbo-bulgar
şi Pacea de la Bucureşti, în ciuda faptului că primul fapt istoric nu a
constituit cauza ci doar unul din pretextele celui de-al doilea.
Aşa cum am precizat şi mai înainte, studiile dedicate politicii
practicate de România faţă de sud estul european în perioada cuprinsă întreCongresul de la Berlin şi sfârşitul secolului XIX sunt pe de o parte puţin
numeroase, iar pe de altă parte de întindere mică. Alături de cele două studii
ale lui N. Ciachir precizate mai sus, mai poate fi amintit unul semnat de
6
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 7/32
Beatrice Marinescu5, al cărui aport este veritabil prin aducerea în discuţie a
presei româneşti, dar uşor ştirbit de preluarea fără prelucrare a unor
fragmente din studiul dedicat reprezentanţei diplomatice româneşti la Sofia
al lui Constantin Velichi6.Din perspectiva raporturilor bilaterale ale României cu statele şi
naţiunile balcanice, doar relaţiile româno-sârbe beneficiază de o sinteză. Este
vorba despre lucrarea lui Miodrag Milin- Relaţiile politice româno-sârbe în
epoca modernă(secolul XIX), Bucureşti, Editura Academiei Române, 1992,
scrisă în urma unei bune cunoaşteri atât a istoriografiei române cât şi a celei
sârbe şi pe baza documentelor vizualizate în arhivele ambelor state.Structurată în mare parte pe activitatea diplomatică bilaterală a celor două
state, aşa după cum ne anunţă şi titlul, din lucrarea lui Miodrag Milin răzbate
destul de uşor admiraţia autorului pentru „spiritul şi ingeniozitatea politică
românească”7.
Fără să aibă parte încă de un studiu de sinteză mai amplu, ansamblul
raporturilor româno-albaneze în epoca modernă a beneficiat de aportul unei
serii întregi de cercetători, pornind de la T. Capidan şi N. Iorga şi sfârşind cu
G. Maksutovici, C. Vătăşescu şi Gh. Zbuchea. Ultimul istoric amintit afirmă
chiar că cercetările efectuate „pe baza întregului fond arhivistic din
România (…) epuizează practic subiectul”8. Din aceste considerente lucrarea
de faţă nu îşi propune să trateze problematica activităţii culturale a patrioţilor
albanezi pe teritoriul României.
5 Beatrice Marinescu, Romania and South East Europe at the end of the 19th century, în „R.E.S.E.E”, 21,1983, nr.4, p.323-3406 Constantin Velichi, Reprezentanţa diplomatică a României la Sofia, în „ Reprezentanţele diplomatice ale
României”, vol. I, Bucureşti, Editura Politică, 1975, p.256-2837 Miodrag Milin, Relaţiile politice româno-sârbe în epoca modernă(secolul XIX), Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 1992, p.1308 Gheorghe Zbuchea, România şi naşterea statului albanez, în „Albanezul”, V, an 4, 1996, nr.5, p.7
7
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 8/32
CAPITOLUL I
POLITICA ROMÂNIEI ÎN SUD-ESTUL EUROPEI DUPĂ
CONGRESUL DE LA BERLIN(1878-1885)
O problematică deloc neglijabilă dar care nu a intrat în atenţia
istoricilor români până relativ recent, este cea a tensiunilor create în relaţiile
româno-bulgare din cauza traseului frontierei sudice a Dobrogei. Încordarea
a fost generată iniţial de ambiţiile ruseşti dar ea a fost menţinută ulterior de
nou născutele şi uşor de stimulat ambiţii naţionaliste bulgăreşti. Despre
relaţiile încordate dintre România şi Rusia datorate neînţelegerilor apărute
în delimitarea graniţei sudice a României a amintit în 1979 Şerban
Rădulescu Zoner în studiul său Poziţia internaţională a României după
Congresul de la Berlin- premise ale unei opţiuni, publicat în „SMIMod”, VI.
Istoricul nu aduce în discuţie decât simpla existenţă a unui moment de criză
în ianuarie 1879 când guvernul român a ordonat ocuparea înălţimii ArabTabia în pofida opoziţiei ruseşti.
Evoluţia chestiunii frontierei de sud a României a fost mult mai târziu
tratată din punct de vedere tehnic de Grigore Stamate în lucrarea Frontiera
de stat a României, Bucureşti, Editura Militară, 1997.
În 1998 Ion Ionescu a publicat Politica Rusiei în bazinul Mării
Negre.1878-1916 , Bucureşti, Editura Militară, lucrare în care dedică 6 pagini
„episodului Arab Tabia”. Autorul scrie foarte pătimaş despre provocarea de
către Rusia a acestei divergenţe de frontieră între români şi bulgari dar
reduce întreaga problematică la un simplu „episod” care se derulează de-a
8
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 9/32
lungul a doi ani: 1878-1880 şi nu utilizează nici un tip de document pentru
a-şi argumenta discursul.
Că Arab Tabia nu a constituit doar un episod ne-o demonstreză
Daniela Buşă în cele câteva studii pe această temă, pentru care a utilizatcolecţii de documente publicate, memorii şi documente inedite din trei
fonduri ale Arhivelor Ministerului de Externe9. Imaginea acestei
problematici poate fi încă întregită având în vedere că autoarea mai sus
menţionată nu a utilizat decât un dosar din cele şase dosare de corespondenţă
în legătură cu lucrările Comisiei Europene pentru delimitarea liniei de
frontieră între Dobrogea şi Bulgaria aparţinând fondului Războiul deIndependenţă din Arhivele Diplomatice. Informaţii inedite cu privire la
delimitarea frontierei româno-bulgare de-a lungul perioadei cuprinse între
1876 şi 1896 se găsesc şi în dosarul 33 ce aparţine fondului Problema 21 din
Arhiva M.A.E.
„Politica externă a unui stat- asupra frontierei căruia apasă forţa a
două state puternice- doar foarte greu poate urma o linie bine determinată şi
corectă, dacă relaţiile sale cu temuţii vecini nu sunt menţinute într-un
constant echilibru ”.10 Observaţia aparţinea ministrului Italiei la Bucureşti,
Tornielli şi era făcută de diplomatul italian cu referire la relaţiile tulburi pe
care statul român le avea cu imperiul ţarist în 1880. Acest factor- menţinerea
”echilibrului” în raporturile cu vecinii cei „temuţi”- a amprentat şi politica
pe care România independentă a încercat să o menţină corectă faţă de
9 Daniela Buşă, Frontierele ţărilor din sud-estul Europei şi Congresul de la Berlin, în „ Istorie şi
societate”, Bucureşti, 2000, p.32-49; idem, Frontiera sudică a României-evoluţia unui traseu.1878-1913,în „Revista Istorică”,14, 2003, nr.3-4, p.115-130; idem, Modificări politico-teritoriale în sud-estul
Europei între Congresul de la Berlin şi primul război mondial(1878-1914), Bucureşti, Editura Paideia,2003, p.48-60
10 Ion Bulei, Rudolf Dinu, 35 anni di relazioni italo-romene, 1879-1914, Bucureşti, Univers Enciclopedic,2001, p.76-77, doc.26, r.39; Bucureşti, 25 aprilie 1880, Tornielli către Cairoli
9
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 10/32
naţiunile balcanice. Pentru România de după Berlin, la factorul enunţat mai
înainte, se adaugă independenţa şi mărirea teritoriului, adică tot atâtea
elemente ce au contribuit la trasarea unor noi linii de evoluţie a politicii
României în Balcani.La originea problematicii frontierei româno-bulgare, care a afectat
relaţiile dintre cele două state pentru o lungă perioadă de timp, se găsesc
interesele ruseşti de la 1878. Acest fapt probează, dacă mai era nevoie,
aserţiunea lui Tornielli. Independenţa impunea şi ea un statut deosebit care
nu mai permitea statului român să susţină cauza naţiunilor balcanice aşa cum
o făcuse până în 1878. Iar Dobrogea contribuia şi ea la o uşor sesizabilăschimbare a intereselor naţionale ale României. „Prin Dobrogea, România
are o fereastră deschisă către Marea Neagră şi, prin ea, către lumea
mediteraneeană. Prin portul său de la Constanţa (...) România este direct
interesată de echilibrul balcanic şi de viitorul imperiului otoman .”11
Publicate la 1911 de către francezul R. Pinon, aceste rânduri ne determină să
intuim povara responsabilităţii pe care o constituia acest teritoriu pentru
România. Mai mult decât atât, Dobrogea se interpunea între Rusia şi
Bulgaria, rol pentru care omul politic bulgar Stambulov nu invidia deloc
România, împărtăşind unui compatriot de-al său următoarea constatare
personală: „Să binecuvântaţi cerul pentru că Dobrogea vă desparte de
Rusia”.12Dobândirea zonei danubiano-pontice a contribuit în mod evident la
modificarea intereselor naţionale româneşti şi, implicit, a politicii sale
externe.Graniţele noi stabilite de Congresul de la Berlin au creat nenumărate
probleme atât comisiilor europene care trebuiau să la traseze pe teren cât mai
11 R. Pinon, L’Europe et la Jeune Turquie. Les aspects nouveaux de la question d’Orient, Paris, 1911, p.40412 apud R. Pinon, op.cit, p.410
10
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 11/32
ales statelor implicate direct. Articolul 2 al Tratatului de la Berlin lăsa
România fără Silistra, fortăreaţă destul de importantă care contribuia
inclusiv la comunicarea cu Dobrogea. 13 „Sursă de putere sau slăbiciune”14
pentru România, Dobrogea avea o cheie: Silistra15. Această veche cetate eraun punct strategic foarte important, motiv pentru care guvernul de la
Bucureşti acorda „multă importanţă luării în posesie a Silistrei precum şi
liniei care se va adopta ca graniţă între acel oraş şi portul Mangalia” 16
oamenii politici români au încercat să speculeze rivalitatea dintre austro-
ungari şi ruşi pentru ca lucrările comisiei de delimitare a frontierei să le fie
favorabile, dar tot ce s-a reuşit a se obţine a fost înălţimea Arab Tabia caredomina Silistra. Aşadar României îi trebuia Silistra pentru ca Dobrogea să
fie în siguranţă, dar nu a primit cetatea, în timp ce Bulgariei îi trebuia Arab
Tabia pentru ca Silistra să fie în siguranţă, dar aceasta a fost dată României.
Ambele state au fost în egală măsură nemulţumite de frontiera acceptată
oficial în 1881 iar aceste nemulţumiri au generat conflicte de frontieră
puternice în 1885 şi 1899 dar şi multe alte incidente mărunte. Volumele 194
şi 195, fond A.I., Arhiva M.A.E., conţin o serie de documente care ilustrează
relaţiile încordate dintre România şi Bulgaria între anii 1878-1880.
Cercurile conducătoare româneşti au încercat să păstreze un oarecare
echilibru în relaţiile cu vecinii lor sud dunăreni, în 1882 având loc vizita în
România a principelui Bulgariei, Alexandru Battenberg, iar doi ani mai
târziu regele Carol I făcea o vizită oficială la Belgrad. Ultima vizită s-a făcut
mai mult datorită nemulţumirii pe care o manifestau sârbii faţă de o presupusă strângere a relaţiilor României cu Bulgaria. Astfel, deşi Milan,
13 D. Buşă, Frontiera sudică a României..., p.11614 Independenţa României. Documente , vol. II, partea a II a, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1997, p.338, doc. 187, r. 141, Bucureşti, 10/22 august 1878, W. A. White către Salisbury15 R. Pinon, op.cit 16 Independenţa României, p.339
11
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 12/32
principele Serbiei efectuase vizite în România, Carol nu răspunsese la fel, în
timp ce vizitei lui Alexandru Battenberg, suveranul român i-a replicat
prompt printr-o vizită la Rusciuk. În atare situaţie, guvernul român s-a arătat
dornic să repare „greşeala” şi a planificat imediat vizita suveranului românîn Serbia17. Politica inteligentă dusă de România faţă de cele două state după
Congresul de la Berlin i-a permis mai apoi să rămână neutră în timpul
războiului sârbo-bulgar din 1885, reuşind să nu îşi strice raporturile cu cele
două beligerante.
17 Miodrag Milin, op.cit , p.143
12
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 13/32
CAPITOLUL II
ROMÂNIA ŞI CRIZA BULGARĂ(1885-1888)
La 6/18 septembrie 1885 a izbucnit revolta din Philippopoli, capitala
Rumeliei Orientale, care s-a sfârşit prin unirea acestei provincii otomane cu
Bulgaria. Membrii Alianţei celor trei împăraţi din 1881 hotărâseră să nu se
opună unirii dacă nu se depăşeau hotarele configurate în 1878, dar situaţia a
fost cu totul alta.18 Aparent surprinzător, tocmai Rusia a fost cea care s-a
opus din răsputeri unificării bulgare, aceeaşi Rusie care crease la San
Stefano o Bulgarie inacceptabil de mare. Atitudinea rusă s-a explicat prin
faptul că bulgarii au realizat unirea singuri, fără acordul şi supravegherea
„părintească” a fratelui slav mai mare19. Dacă reacţia Rusiei a intrat mai
puţin în atenţia istoriografiei române, atitudinea corectă, de neutralitate
binevoitoare a României a fost scoasă în evidenţă cât mai mult cu putinţă20.
Poziţia României a fost însă un pic mai nuanţată. Într-adevăr, ziarul
„Românul ” din 10 septembrie 1885 îşi exprima „bucuria” pentru „poporul bulgar, un popor cu care pururea am fost în cea mai strânsă legătură de
prietenie şi interese”21, dar în acelaşi timp ministrul de externe român îşi
exprima în instrucţiunile telegrafiate la 19/31 octombrie 1885 trimisului
18 Daniela Buşă, Modificări..., p.13519 Ibidem, p.13720 Nicolae Ciachir, L’union de la Roumelie Orientale et de la Principaute de Bulgarie et la conclusion dutraite de paix de Bucarest(1886), în „Etudes balkaniques”, 1985, nr.4, p.109-115; Idem, Oraşul Bucureşti-
locul tratativelor şi al păcii care a pus capăt conflictului balcanic din anii 1885-1886 în „Materiale deistorie şi muzeografie”, Bucureşti, VII, 1969, p.279-284; Miodrag Milin, Relaţiile politice româno-sârbe în
epoca modernă(secolul XIX), Bucureşti, Editura Academiei Române, 1992, p. 147-148; Constantin Iordan, L’union de la Roumelie Orientale avec la Bulgarie(1885). Notes sur l’atitude de la Roumanie., în„R.E.S.E.E.”, 23, 1985, nr.3, p.258-263; idem, De nouveau sur l’atitude de la Roumanie a l’egard de
l’union de la Roumelie Orientale avec la Bulgarie(1885): neutralite ou soutien? ,în „R.E.S.E.E.”, 43, 2005,nr.1-4, p.345-352; Daniela Buşă, Modificări…, p.131-144
21 Documente. Poporul român şi lupta de eliberare a popoarelor din Balcani, Bucureşti, 1986, p.515,doc.195
13
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 14/32
român la Constantinopol teama faţă de faptul că fortificaţiile de la Vidin sunt
în alertă. „Noi nu avem de gând să intervenim în chestiunea bulgară atâta
vreme cât este vorba despre un conflict între Serbia, Bulgaria şi Turcia”
adăuga I. Câmpineanu, dar dacă Marile Puteri întrunite în Conferinţa de laConstantinopol nu intenţionau să garanteze articolul 11 din Tratatul de la
Berlin, atunci „să facă cunoscut că acest articol a încetat să existe pentru ca
şi noi să putem să ne apărăm frontierele”22. Articolul 11 impunea ca „toate
fortăreţele vechi” din Bulgaria să fie „rase în cursul unui an sau şi mai
înainte , dacă va fi posibil ” iar „guvernul local” trebuia să ia „imediat
măsuri pentru a le dărâma”.
23
Precauţia guvernului român era uşor de înţelesdacă luăm în calcul că nu mai departe decât în august acelaşi an relaţiile
româno-bulgare deveniseră deosebit de tensionate din cauza ocupării de
către grănicerii bulgari a înălţimii Arab Tabia.24 Atitudinea României faţă de
unificarea Bulgariei, reacţia ei cu privire la zvonurile de alianţă cu Serbia şi
Grecia răspândite de agenţia de presă Havas ori aprecierile diverselor state
despre corectitudinea poziţiei statului român faţă de toate aceste evenimente
se regăsesc în volumul 202 al fondului A.I., Arhiva M.A.E.
Conducerea română a păstrat aceeaşi atitudine şi faţă de războiul
izbucnit după atacarea Bulgariei de către Serbia la 2/14 noiembrie 1885 în
ciuda tentaţiei venită din partea sârbă. Este cunoscut că aceasta a încercat pe
mai multe căi să îşi atragă sprijinul României dar şi al Greciei în perspectiva
atacării Bulgariei. Prima a răspuns pozitiv destul de prompt cererii sârbe, dar
România a refuzat, ceea ce a contribuit la căpătarea statutului de gazdă aPăcii de la Bucureşti din 1886. Volumul 208 din fondul Arhiva Istorică
22 Arhiva M.A.E., fond A.I., vol.202, f.56, tel. 16305, Bucureşti, 19/31 octombrie1885, Câmpineanu cătreLegaţia României de la Constantinopol23 Tractatul de Pace de la Berlin, Bucureşti, 1878, p.624 Daniela Buşă, Modificări..., p.58
14
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 15/32
aparţinând Arhivei Ministerului de Externe conţine documente referitoare la
Pacea de la Bucureşti încheiată între sârbi şi bulgari.
Abdicarea forţată a lui Alexandru de Battenberg a determinat
prelungirea perioadei dificile prin care trecea Bulgaria; documentele carealcătuiesc volumul 210 al fondului A.I. din Arhiva M.A.E. fac referire la
aceste fapte. În situaţia dată, Ştefan Stambulov, în calitate de membru al
Consiliului de regenţă bulgar, i-a propus lui Carol I să devină rege al
Bulgariei în iunie 188725. Faptul s-a petrecut după ce cu un an înainte,
Alexandru de Battenberg a încercat să îl convingă pe regele Carol I ca
România să participe la crearea unei federaţii româno-bulgare pentrueliberarea Macedoniei de sub stăpânire turcească. Federaţia urma să se
bazeze pe o largă autonomie internă şi mai avea ca scop prevenirea
imixtiunii ruseşti în Balcani26. Ambele propuneri au fost refuzate, aşa după
cum era de aşteptat. Chestiunea propunerilor bulgare nu a reţinut prea mult
atenţia istoriografiei şi de aceea nu poate fi amintit aici decât un articol din
„Magazin Istoric”, 440, 2003, nr.11, scris de Anton Caragea şi intitulat
sugestiv Carol I, regele Româno-Bulgariei. Articolul nu face însă referire la
absolut nicio lucrare istorică ori la vreun document care să îi ofere vreo
validitate.
Un izvor important pentru înţelegerea atitudinii României faţă de
evoluţia problemelor balcanice după 1887 îl reprezintă memoriile demne de
încredere ale lui Trandafir G. Djuvara care a reprezentat statul român la
Belgrad(1887-1888), Sofia(1888-1891) şi Constantinopol(1896-1900)27.Diplomatul român îşi amintea că în cadrul unei întrevederi solicitată de
25 Politica externă a României. Dicţionar cronologic, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p.14526 Ibidem, p.14427 Trandafir G. Djuvara, Mes missions diplomatiques. Belgrade-Sofia-Constantinople-Galatz-Bruxelles-Le
Havre-Luxembourg-Athenes. 1887-1925 , Paris, 1930, p.1-66
15
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 16/32
Stambulov în perioada regenţei bulgare, omul politic bulgar a încercat să îl
convingă de faptul că „România şi Bulgaria ar fi fost mai puternice dacă
realizau o uniune personală în genul celei care exista între Austria şi
Ungaria”. Principalele argumente se refereau la religia comună împărtăşităde cele două popoare dar şi la existenţa în trecut a unui „regat româno-
bulgar”28. După cum era de aşteptat, reprezentantul României la Sofia şi-a
manifestat din start reticenţa faţă de posibilitatea punerii în aplicare a unei
asemenea idei, fără ca măcar să aştepte instrucţiuni de la Bucureşti. „Nu i-
am ascuns Preşedintelui Consiliului că proiectul său mi se părea dificil de
realizat şi mai ales periculos prin consecinţele pe care le putea avea, celedouă popoare având origini diferite şi mentalităţi diametral opuse”29.
Nepunând nici un preţ pe propunerea bulgară, diplomatul român aducea în
discuţie şi zvonurile ulterioare cu privire la realizarea unei uniuni sârbo-
bulgare, atribuind întrega chestiune „dezordinii care domnea în Bulgaria în
acea epocă”30.
România a reuşit de-a lungul crizei bulgare să se facă apreciată pentru
reacţiile ei temperate, atât de către Marile Puteri care au acceptat Bucureştiul
ca loc al păcii sârbo-bulgare cât şi de către zbuciumaţii săi vecini sudici.
28 Ibidem, p.1429 Ibidem, p.1530 Ibidem
16
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 17/32
CAPITOLUL III
EFERVESCENŢA NAŢIONALĂ BALCANICĂ ÎN
ULTIMA DECADĂ A SECOLULUI XIX
Ultimul deceniu al secolului XIX a debutat cu reluarea unei
vechi idei: cea a confederaţiei balcanice. În 1891 studenţii sârbi, membrii ai
societăţii Obilic a studenţilor sârbi din Belgrad au contactat Asociaţia
generală a studenţilor din România pentru a colabora în vederea realizării
unei înţelegeri româno-sârbe pentru început şi apoi a uneia balcanice31.
Rezultatul final a fost constituirea Societăţii Alianţa popoarelor din Balcani,
care îi cuprindea conform statutului pe sârbi, greci, români, bulgari şi
albanezi şi avea drept scop împiedicarea apariţiei conflictelor şi realizarea
unei alianţe bazată pe egalitatea naţională, religioasă şi politică a popoarelor
amintite32.
De fapt, ideea unei Confederaţii Balcanice a tot circulat şi cu puţin
mai înainte , în 1888. Ziarele bucureştene susţineau chiar că „miezul” acesteiconfederaţii urma să fie format din România, Bulgaria şi Serbia după care
urmau să fie implicate Grecia, Muntenegru, Bosnia, Herţegovina şi Albania
pentru a rezista la orice presiune din afară. Nu numai presa română s-a arătat
interesată de această idee- destul de veche, dealtfel33- ci şi cea sârbă.
Articolul intitulat Serbia şi România apărut în publicaţia sârbă „Dnevnik”
din august 1889 este totuşi destul de realist, autorul său ţinând să precizeze
încă din start că „alianţa popoarelor balcanice nu poate fi încă considerată la
31 Mihail Dan, Nicolae Cordoş, O încercare de colaborare politică româno-sârbă în 1891, în „Acta Musei Napocensis”, 7, 1970, p.63832 Ibidem, p.64133 Vezi un scurt istoric al evoluţiei ideii confederaţiei balcanice de-a lungul secolului XIX şi chiar încercările foarte concrete de punere a ei în practică în 1868 de către prinţul sârb Miloş Obrenovici, la R.Pinon, op.cit , p.443-484
17
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 18/32
această oră decât un vis frumos”34. Dar realizarea confederaţiei balcanice îi
apărea autorului articolului ca absolut necesară la un moment dat în timp
pentru că „Serbia, prin poziţia sa geografică, trebuia să trăiască în mod
natural, într-o prietenie intimă cu poporul bulgar”35. Cu toate acestea, relaţia bilaterală sârbo-bulgară nu putea exista atunci datorită faptului că „nu putem
să ne bazăm pe ei”. Înţelegerea între popoarele balcanice era văzută ca
posibilă în periodicul sârb doar în cadrul unei confederaţii în care „alianţa
dintre România şi Serbia va fi începutul şi preludiul”36.Punerea
Confederaţiei sub protecţia unei mari puteri a însemnat însă şi sfârşitul
proiectului.
37
Situaţia în Balcani a evoluat dramatic în a doua jumătate a ultimului
deceniu al secolului XIX prin izbucnirea revoltei din insula Creta şi războiul
greco-turc din 1897. Planul Confederaţiei Balcanice era de nerealizat iar în
condiţiile războiului dintre greci şi turci, cei dintâi nu au făcut nici un efort
pentru a-şi atrage sprijinul vecinilor balcanici38. Spre deosebire de greci,
diplomaţii turci au reuşit nu numai să obţină neutralitatea Bulgariei, Serbiei
şi Muntenegrului dar au încercat chiar să încheie un tratat de alianţă cu
România. Oamenii politici români nu au acceptat propunerea otomană, însă
zvonuri că România ar participa la un eventual război în Balcani au existat şi
ele erau susţinute de reprezentanţii diplomatici ai Angliei şi Franţei la
Constantinopol39.
În capitolul de faţă un loc important ar trebui să îl ocupe şi atitudinea
României faţă de spinoasa chestiune macedoneană. Deşi nu a avut virulenţa
34 Arh. M.A.E., fond Problema 21, vol.4, f.24, articol extras din ziarul „Narodni Dnevnik”din 26 august188935 Ibidem, f.2536 Ibidem37 Beatrice Marinescu, op.cit., p. 32538 Daniela Buşă, Modificări..., p.19839 Ibidem
18
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 19/32
celorlalte state implicate, politica României faţă de problema macedoneană a
fost una destul de activă şi scopul ei a fost acela de a obţine mai multe
drepturi pentru românii macedoneni, căpătând mai multă putere într-o zonă
de care statul român nu putea fi dezinteresat. Politicienii români au acţionat pe cale diplomatică pentru a crea o mitropolie românească în Macedonia,
ştiut fiind că supremaţia religioasă însemna în acelaşi timp şi control politic.
Pentru România, secolul XIX se termina din punctul de vedere al
politicii sale în Balcani, cu un nou şi puternic conflict de graniţă şi mai apoi
diplomatic cu Bulgaria. Motivul l-a constituit ocuparea de către români a
insulei Bujorescu, pentru care statul român a plătit şi despăgubiri.Divergenţa era de fapt minoră dar a declanşat campanii de presă virulente în
ambele state. Deşi aparent chestiunea se rezolvase, asasinarea profesorului
Ştefan Mihăileanu de către membrii naţionalişti ai Comitetului macedo-
bulgar a determinat o puternică încordare în relaţiile dintre cele două state 40.
Calmul de care România dăduse dovadă până atunci în problemele destul de
dese cu Bulgaria, s-a pierdut. România a ajuns chiar să discute cu Serbia
condiţiile de colaborare în situaţia unui război cu Bulgaria, dar a respins în
cele din urmă proiectul de Convenţie militară în formula propusă de sârbi.
Mai mult, în 1901, în cadrul discuţiilor cu statele membre ale Triplei
Alianţe, primul ministru român P.P. Carp a propus modificări ale tratatului
de alianţă în vederea apărării de Bulgaria41.
Zvonuri despre un eventual război româno-bulgar au existat încă din
februarie-martie 1897, ele regăsindu-se în documentele cuprinse de volumul89(1890-1910, Rusciuc), fond Problema 21, Arhiva M.A.E. La rândul său,
volumul 95(1897, ianuarie-aprilie, Sofia) din acelaşi fond este compus dintr-
40 Beatrice Marinescu, op.cit, p.33441 Politica externă.. , p.150.
19
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 20/32
o serie de documente referitoare la atacurile presei bulgare contra
administraţiei române din Dobrogea(ianuarie, martie) şi la convorbirile avute
de agentul diplomatic român cu primul ministru bulgar referitor la campania
de presă îndreptată împotriva României şi în legătură cu o pretinsămobilizare a armatei române la frontiera cu Bulgaria. Tot în acest volum se
găsesc informaţii cu privire la mişcări de trupe bulgăreşti la frontiera
românească şi înzestrarea cu armament a armatei bulgare. În volumele 96,
97 şi 98 alternează acuzaţii de tot felul aduse de presa bulgară cercurilor
conducătoare româneşti. Pentru început, România era acuzată în iulie 1897
de încheierea la Constantinopol a unei alianţe româno-turce îndreptată,evident, împotriva Bulgariei, după care încep criticile din noiembrie 1897 şi
apoi aprilie-mai 1898 cu privire la măsurile „restrictive” luate de autorităţile
române împotriva şcolilor bulgăreşti din Dobrogea.
Fondul 71 aparţinând tot Arhivelor M.A.E. ne pune şi el la dispoziţie
o serie de volume de documente referitoare la puternica tensionare a
relaţiilor româno-bulgare de la începutul secolului XX. Astfel, despre
asasinarea profesorului Mihăileanu şi corespondenţa privitoare la proces
există documente în volumul 42, în timp ce volumul 43 conţine informaţii
despre acţiunile diplomatice ale României pe lângă marile puteri şi pe lângă
guvernul bulgar, măsurile luate de România împotriva bulgarilor şi
reclamaţia guvernului bulgar şi piedicile aduse navigaţiei. Despre acelaşi
conflict româno-bulgar, doar că acum cu adăugarea unor zvonuri de război
vorbesc şi documentele ce alcătuiesc volumul 44.Oricât de mult ar fi încercat România să se ţină departe de
naţionalismul exacerbat din Balcanii sfârşitului de secol XIX, vârtejul în
care se găsea această zonă la sfârşitul secolului naţiunilor a cuprins-o şi pe
ea.
20
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 21/32
Acesta este proiectul de cercetare ştiinţifică pe care îl supun spre
aprobare.
21
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 22/32
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. Izvoare
1.) Documente inedite (Arhive)
-Arhiva Ministerului Afacerilor Externe:
-Fonduri: Arhiva Istorică, Războiul de Independenţă, Problema 21, 71
2.) Documente publicate:
Bulei Ion, Dinu Rudolf, 35 anni di relazioni italo-romene: 1878-1914.
Documenti diplomatici italiani, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti,
2001Carol I. Corespondenţă privată(1878-1912), Editura Tritonic, Bucureşti,
2005
Căzănişteanu Constantin, Documente privind istoria militară a poporului
român, vol. IV-VII, Editura Militară, Bucureşti, 1976
Documents diplomatiques francaises 1-re serie (1871-1900), Paris, 1935
Documente oficiale. Din corespondenţa diplomatică de la 2/14 septembrie
1877 până la 16/28 iulie 1880 prezentate corpurilor legiuitoare în sesiunea
anului 1880-1881, Bucureşti, 1880
Documente. Poporul român şi lupta de eliberare a popoarelor din Balcani,
Bucureşti, 1986
Independenţa României. Documente, vol.II, partea a doua, Editura
Academiei, Bucureşti, 1978
Tractatul de Pace de la Berlin, Bucureşti, 1878
22
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 23/32
II. Amintiri, memorii, jurnale
Bălăceanu, Ion, Amintiri politice şi diplomatice.1848-1903, EdituraCavallioti, Bucureşti, 2002
Candiano-Popescu, Alexandru, Amintiri din viaţa-mi, vol I-II, Editura
Eminescu, Bucureşti, 1999
Djuvara, T. G. Mes missions diplomatiques: Belgrad- Sophia-
Constantinople, Galatz- Bruxelles-Le Havre, Luxemburg- Athenes 1887-
1925, Paris, 1930Marghiloman, Alexandru, Note politice 1897-1925, vol. I, Bucureşti, 1927
Ghyka, Dimitrie, Memorii:1894-1940, Institutul European, Iaşi, 2004
III. Lucrări generale
Academia Română, Istoria Românilor, vol.VII, tom II, Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 2003
Atanasiu, Victor, Pe drumul dintre uniri(1859-1918), Editura Vasile
Cârlova, Bucureşti, 1995
Berindei Dan, Diplomaţia românească modernă , Editura Albatros,
Bucureşti, 1995
Berindei Dan, La constitution des Etats nationaux aux Balcans et les
Grandes Puissances au XIX siecle, în „ Encountes on conflict of civilisation
on the Balkans”, Belgrade, 1998
23
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 24/32
Biagini, Antonello, L’Italia e la delimitazione del confine in Dobrugia, în
„ Risorgimento. Italia e Romania.1859-1879. Esperienze a confronto”,
Editura Anima, Bucureşti, 1992
Bulei, Ion, Culisele Tratatului din 1883, în „Magazin Istoric”, 38, 2004,nr.2
Buşă, Daniela, Comunităţile etnice minoritare din ţările sud-est europene şi
statutul lor la sfârşitul sec. XIX, în „SMIMod”, 11, 1997
Buşă, Daniela, Echilibrul european şi modificările politico-teritoriale, în
„Structuri politice în secolul XIX”, Bucureşti, 2000
Idem, Frontierele ţărilor din sud-estul Europei şi Congresul de la Berlin, în„ Istorie şi societate”, Bucureşti, 2000
Idem , Modificări politico-teritoriale în sud-estul Europei între Congresul
de la Berlin şi primul război mondial(1878-1914), Editura Paideia,
Bucureşti, 2003
Idem, Sfere de interes şi aspiraţii naţionale. Macedonia şi Albania în
context zonal şi european(1878-1903), „SMIMod...”, 14, 2000-2001
Idem, State şi naţionalităţi din sud estul Europei la sfârşitul secolului XIX şi
începutul sec XX, în „Biblioteca Bucureştilor”, 3, 2000, nr.8
Bulz, Ileana, Anglia, România şi sud-estul Europei, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2003
Casso, Leon, Rusia şi bazinul Dunării, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti,
2003
Căzan, Ileana, Turcii otomani, Imperiul otoman şi sud estul Europei până
la 1918, Editura „Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir,” 2004
Căzan, Gheorghe Nicolae, România şi Tripla Alianţă(1878-1914), Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
24
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 25/32
Ciachir, Nicolae, Contribuţii la istoricul relaţiilor româno-turce(1878-
1914), în „Buletinul de Studii şi referate”, 23, 1970,5
Ciachir, Nicolae, Istoria modernă a Albaniei, Bucureşti, 1974
Ciachir, Nicolae, Istoria modernă a Serbiei, Bucureşti, 1974Ciachir, Nicolae, Istoria politică a Europei de la Napoleon la Stalin, Editura
Oscar Print, Bucureşti, 1998
Ciachir, Nicolae, Istoria popoarelor din Sud-Estul Europei în epoca
modernă, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1998
Ciachir, Nicolae, Istoria slavilor, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1998
Ciachir, Nicolae, Istoria universală modernă, vol. I, II, III, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1998
Idem, Marile Puteri şi România (1856-1997), Editura Albatros, Bucureşti,
1996
Idem, Războiul pentru independenţa României în contextul european (1875-
1878) Editura Albatros, Bucureşti, 1996
Idem, România în Sud-Estul Europei (1848-1886), Editura Politică
Bucureşti, 1968
Chirică, Codrin-Valentin, Anglia si „chestiunea orientală”, (1830-1900),
Editura Helios, Iaşi, 1999
Cliveti, Gheorghe, România si crizele internaţionale (1853-1913), Editura
Fundaţiei Axis, Iaşi, 1997
Idem, Studiul relaţiilor externe ale României moderne. Repere
metodologice, în „Concepte si metodologii în studiul relaţiilor
internaţionale”, Iaşi, 1997
Cristian, Vasile, Prelegeri de istorie universală modernă, vol. I , Editura
Demiurg, Iaşi, 1998
25
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 26/32
Djordjević, D , Révolutions nationales des peuples balcaniques(1704-1914),
Belgrad, 1965
Djuvara, Alexandru G., La Rusie et la crise bulgare, Bucarest, 1886
Driault, E, Zheretier, M, Histoire diplomatique de la Gréce de 1821 á nos
jours, Paris, 1927
Gemil, Tahsin, Asociaţia din România a „Junilor turci”, în „Anuarul
Institutului de Istorie şi Arheologie A. D. Xenopol” ,VII , 1970
Horga, Ioan, Europa secolului XIX, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea, 2000
Ionescu, Ion Dificultăţile trasării frontierei dunărene între România şi Bulgaria, efect al viciilor de text, redactare şi procedură în urma tratatului
de la Berlin, Analele Dobrogei, Constanţa, serie nouă, 5, 1999, nr. 1
Idem, Politica Rusiei în bazinul Mării Negre, 1878-1916, Editura Militară,
Bucureşti, 1998
Iorga, N, Istoria statelor balcanice în epoca modernă, Vălenii de Munte,
1913
Iorga, N, Correspondence diplomatique roumaine sous le roi Charles I
er(1866-1880), Bucureşti, 1938
Iorga, N, Politica externă a regelui Carol I, Bucureşti, 1923
Iscru, Gheorghe, D, Istoria modernă a României, vol. I-II, Editura Nicolae
Bălcescu, Bucureşti, 1998
Jelavich, Barbara, Formarea statelor naţionale balcanice, (1804-1920),
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006Idem, Istoria Balcanilor,vol. II, Editura Institutului European, Iaşi, 2000
Macuc, Mihai, Aspecte ale problemei orientale în sec. XIX, dreptul de
intervenţie în treburile interne ale imperiului otoman, în „Concepte şi
metodologie în studiul relaţiilor internaţionale”, Iaşi, 1998
26
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 27/32
Mamina, Ion; Bulei, Ion, Guverne şi guvernanţi (1866-1916), Editura Silex,
Bucureşti, 1994
Miller, William, The Balkans. Romania, Bulgaria, Serbia and Montenegro,
London, 1896Mincev, Dimitar, Problemes roumains refletes dans la presse bulgare de
l’epoque de la renaissance nationale, în „Etudes Balkaniques”, 2, 1973
Mureşan, Camil, Europa modernă. De la renaştere la sfârşitul de mileniu,
vol. IV, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1997
Mureşan, H, Politica externă a României între 1871-1900 în corespondenţa
diplomatică germană, în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, 13, 1971
Olteanu, Antoaneta, Homo balcanicus. Trăsături ale mentalităţii balcanice,
Editura Paideia, Bucureşti, 2004
Osiac, Vladimir, Istoria modernă a României, Universitatea din Craiova,
Craiova, 1994
Papacostea, Victor, Civilizaţia românească şi civilizaţia balcanică ,
Bucureşti, 1983Pascu, Vasile, Istoria modernă a românilor (1821-1918), Editura Clio –
Nova, Bucureşti, 1996
Pinon, R, L’Europe et la Jeune Turquie. Les aspects nouveaux de la
question d’Orient, Paris, 1911
Prodan, Costică, Aspecte privind diplomaţia militară românească între
Războiul de Independenţă şi Primul Război Mondial , în „ Diplomaţie şidiplomaţi români”, vol I, Focşani, 2001
Platon, Gheorghe, De la constituirea naţiunii la Marea Unire. Studii de
istorie modernă , vol. II, Editura „Universităţii Al. I. Cuza”, 1998
27
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 28/32
Idem, De la constituirea naţiunii la Marea Unire. Studii de istorie modernă ,
vol. III - IV, Editura „Universităţii Al. I. Cuza”, Iaşi, 2000, 2003
Idem, Informaţii privind orientarea politică externă a României la sfîrşitul
sec. XIX , în „Sub semnul lui Clio. Omagiu adus acod. Prof. Ştefan Pascu”,Cluj, 1974
Idem, România în jocul politic al Marilor Puteri. Determinism politic şi
acţiune naţională , în „Arhivele Banatului”, 2, 1995, nr. 2
Preda, Dumitru, Conştiinţa naţională de stat în sec. XIX în Sud Estul
Europei. Rolul factorului militar – exemplu românesc, în „ Istoria – ca
experienţă intelectuală”, Oradea, 2001Racoviţan, Mihai, Istoria modernă a românilor. Prelegeri universitare,
Editura Tehno Media Prest, Sibiu, 2002
Rădulescu – Zoner, Şerban, Dunărea, Marea Neagră şi Puterile Centrale.
1878-1898, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1982
Rădulescu-Zoner, Şerban, Le sud-est de l’Europe et les relations
internationales apres le Congres de Berlin a la lumiere des rapports
diplomatiques roumains inedits.1878-1898, în „ Istorie şi societate”,
Bucureşti, 2000
Schifirneţ, Constantin, Geneza modernă a ideii naţionale. Psihologie
etnică şi identitate naţională , Editura Albatros, Bucureşti, 2001
Stan, Apostol, Putere politică şi democraţie în România 1859-1918, Editura
Albatros, Bucureşti, 1995
Stanciu Ion, Oncescu Iulian, Istoria modernă a românilor , vol. I-II, EdituraMacarie, Târgovişte, 2001
Velichi ,Constantin N, Curs de istoria modernă a Bulgariei, Bucureşti, 1974
Idem, Imperiul otoman şi statele din Balcani între 1878-1912, în „Studii şi
articole de istorie”, 15, 1970
28
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 29/32
Vlad, Constantin, Relaţiile internaţionale in istoria modernă , Editura
Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2001
Xenopol, A.D., Istoria românilor , vol. XIII, Bucureşti, 1930
Zbuchea, Gh., O istorie a românilor din Peninsula Balcanică (sec. 18-20),Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 1999
IV. LUCRĂRI SPECIALE
Bărbulescu , Ilie, Relations des Roumains avec les Serbes, les Bulgares, les
Grecs et la Croatie..., Iaşi, 1912
Idem, Românii faţă de sârbi şi bulgari, mai ales cu privire la chestiunea
macedo-română, Bucureşti, 1905
Idem, Vechile relaţii ale Principatelor Române cu Croaţia, Bucureşti, 1903
Bossy, Raoul Vasile, Politica externă a României între anii 1873-1880,
privită de la agenţia diplomatică din Roma, Editura Cultura Naţională,
Bucureşti, 1928
Buşă, Daniela, Frontiera sudică a României-evoluţia unui traseu.1878-
1913, în „Revista Istorică”, 14, 2003, nr.3-4
Idem, Relaţiile României cu statele balcanice în primii ani după
independenţă, în „ Istorie şi diplomaţie în relaţiile internaţionale”,Constanţa,
2003Caragea, Anton, Carol I, regele Româno-Bulgariei, „Magazin Istoric”, 2003,
37, nr.11
Ciachir, N. Acţiunile diplomaţiei româneşti pe plan balcanic în perioada
1878-1900, în „Revista Arhivelor”, 55, 1978, nr 2
29
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 30/32
Idem, L’Union de la Roumelie Orientale et de la Principaute de Bulgarie et
la conclusion du Traite de paix de Bucarest(1886), în „Etudes Balkaniques”,
4, 1985
Idem, Oraşul Bucureşti-locul tratativelor şi al păcii care a pus capăt
conflictului balcanic din anii 1885-1886, în „Bucureşti. Materiale de Istorie
şi Muzeografie”, 7, 1969
Idem, România şi ţările balcanice în perioada 1879-1900, în „Revista de
Istorie”, Bucureşti, 33, 1980, nr.2
Cliveti, Gheorghe, România şi „crizele din sud est”(1878-1913): Argumente
pentru o nouă abordare, „Codrii Cosminului. Universitatea „Ştefan celMare” Suceava, 3-4, 1997-1998
Constantin, Carmen Elena, Relaţiile greco-române la sfârşitul secolului
XIX. Afacerea Zappa, în „Arhivele Prahovei”, 5, 2000
Constantinescu, Şerban, Relaţiile externe ale României după cucerirea
independenţei de stat. 1878-1900, în „Muzeul Naţional Bucureşti”, 4, 1978
Cordoş Nicolae, Dan Mihail, O încercare de colaborare politică româno-
sârbă în 1891, în „Acta Musei Napocensis”, 7, 1970
Iordan, Constantin, L’Union de la Roumelie Orientale avec la
Bulgarie(1885). Notes sur l’attitude de la Roumanie, în „RESEE”, 23, 1985,
nr.3
Idem, De nouveau sur l’attitude de la Roumanie a l’egard de l’union de la
Roumelie Orientale avec la Bulgarie(1885): neutralite ou soutien?, în
„RESEE”, 43, 2005, nr.1-4Manea, Nadia, Ivan Margareta, Modelul balcanic al constituirii statului
naţional modern. România şi Serbia, în „Muzeul Naţional Bucureşti”, 9,
1997
30
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 31/32
Marinescu, Beatrice, Les evenements des Balkans apres le congres de Berlin
refletes dans la presse de Roumanie(1878-1886), în „Revue Roumaine
d’Histoire”, 20, 1981, nr.2
Ibidem, Romania and South-East Europe at the End of the 19-th Century, în„RESEE”, 21, 1983, nr.4
Milin, Miodrag, Relaţiile politice româno-sârbe în epoca modernă, Editura
Academiei Române, Bucureşti, 1992
Obedeano, C. B, Les relations historiques et politiques des Roumains avec
les Serbes, Bucureşti, 1929
Popescu, Dan, Din lupta comună a românilor şi sârbilor pentru libertate socială şi naţională, oglindită în periodicele româneşti şi sârbeşti din
Banat, la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX , în „Apulum. Acta
Musei Apulensis”, 20, 1982
Velichi, Constantin N., Les relations roumano-greques durant la periode
1866-1879, în „RESEE”, 8, 1970, nr.3
Idem, Les relations roumano-greques pendant la periode 1879-1911, în
„RESEE”, 7, 1969, nr.3
Idem, România în sud-estul Europei(1800-1912), în „ România în sud estul
Europei”, Ed. Politică, Bucureşti, 1979
Zbuchea, Gheorghe, România şi lumea sud-est europeană la începutul
secolului XX(1900-1912), Ed. Paco, Bucureşti, 1999
31
5/9/2018 România şi statele balcanice între anii 1878-1914 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-statele-balcanice-intre-anii-1878-1914 32/32
32