C~TR~ CETITORIU criptura Sf$nt@, carea cu cuv$nt elinesc }i Bibliia s@ zice, de pre limba elineasc@, din izvodul celor }eaptezeci de dascali, rom$nea}te t@lm@cit@, la anul 1688 ^n Bucure}ti s-au fost tip@rit, dar cu foarte ntunecat@ }i ncurcat@ a}ezare }i ^ntocmire a graiului rom$nesc }i mult osibit de vorba cea de acum obicinuit@, }i mai ales de
graiul }i de stilul cel din c@r]ile beserice}ti, care ^n toate besearicile rom$ne}ti s@ cetesc, }i pentru aceaea pretutindinea tuturor }i de to]i easte cunoscut }i ^n]eles, c$t acea t@lm@cire aceii Biblii mai pre multe locuri nepl@cut@ urechilor auzitorilor easte }i foarte cu anevoie de ^n]eles, ba pre altele locuri tocma f@r@ de n]eles easte, care lucru cu mare pagub@ sufleteasc@ era neamului }i besearicii rom$nilor. Afar@ de aceasta, aceale vechi Biblii at$ta s-au mpu]inat, c$t foarte rar, s@ nu zic bun credincios cre}tin, ci preot, easte la carele s@ afl@, }i nici cu  foarte mare pre] f@r de mare trap@d }i osteneal@ nu s@ afl@, ca s@-}i poat@ ne}tine cump@ra. Aceast@ pricin@ au fost ^ndemnat }i pre prealuminatul }i preasfin]itul domn Petru Pavel Aaron, arhiereul F@g@ra}ului }i vl@dica a tot Ardealul }i a p@r]ilor [@rii Ungure}ti, c$t toat@ S. Scriptur@ pre limba rom$neasc@ ^nsu}i o au t@lm@cit, ci ^nc@ mai lipsindu-i m$na }i ^ndreptarea cea mai de pre urm@, Tat@l Ceresc bine au voit a-l chema la veacinica odihn@, }i a}ea acea t@lm@cire, numai pre ni}te h$rtii scris@, nes@v$r}it@ }i nedat@ la lumin@ au r@mas, dintre care h$rtii dup@ aceaea, pentru multele mut@ri din loc n loc, unele s-au pierdut. Deci, ca stilul }i a}ezarea graiului ^ntru aceaea}i Biblie s@ nu fie osibit, puindu-se unele dintru acea t@lm@cire, altele dintru a altuia, s-au socotit ca toat@ Bibliia de unul cu aseamenea stil }i a}ezare a graiului s@ se t@lm@ceasc@. Deci, av$nd eu ndeletnicire, m-am ndemnat s@ m@ apuc de at$ta lucru }i s@ ^ndreptez graiul Bibliei ceii mai dinainte rom$nea}te tip@rit@, iar@ mai v$rtos ntru adev@r pociu s@ zic c@ mai ales Testam$ntul cel Vechiu mai mult de Nou de pre cel elinesc a celor }eaptezeci de dascali l-am t@lm@cit, care lucru al mieu M@riia sa, prealuminatul }i preasfin]itul domn IOAN BOB, vl@dica a toat@ [ara Ardealului }i al p@r]ilor  [@rii Ungure}ti }i al F@g@ra}ului episcop, iar@ al mieu prea bun p@rinte, nu numai l-au ajutat }i l-au ocrotit, ci bine au voit }i la sine a-l lua, }i ca un bun p@storiu pururea priveghitoriu ^mpregiurul turmei }i cu deadinsul str@duitoriu }i grijitoriu de m$ntuirea sufletelor celor de la marele }i ^nt$iul arhiereu, Hristos Dumnezeu, lui ^ncredin]ate, bine }tiind c@ cea mai mare }i mai ^nt$ia detorie a p@storiului sufletesc easte propoveduirea cuv$ntului lui Dumnezeu, pentru aceaea }i M@riia sa, preasfin]itul arhiereu, ca celui ce nimic mai iubit }i mai dorit nu easte dec$t nmul]irea cuno}tin]@i dumnezeie}ti }i m$ntuirea sufletelor }i binele cel de ob}te al besearicii }i folosul neamului }i al patriei, a c@ruia temeiul }i crea}terea easte adev@rata cuno}tin]@ a lui Dumnezeu, carea n Sf$nta Scriptur@ s@ cuprinde }i de acolo s@ nva]@; deci,  vr$nd ca mai fierbinte }i mai des@v$r}it s@-}i plineasc@ }i aceast@ mare detorie a chem@rii sale, bine au voit ca s@ dea la lumin@ aceast@ Sf$nt@ Scriptur@, ca a}ea la to]i }i pretutindinea s@ se vesteasc@ }i s@ se propoveduiasc@ cuv$ntul }i cuno}tin]a lui Dumnezeu. %ns@ mai ^nainte, cu mult@ a sa luare de sam@ }i osteneal@, }i singur bine socotindu-o }i }i cu b@rba]i ^nv@]a]i, cu am@runtul }i cum s@ zice din fir ^n p@r cerc$ndu-o }i cern$ndu-o }i cu cea elineasc@ a celor }eaptezeci de dascali }i cu cea veachie rom$neasc@ al@tur$ndu-o, unde au trebuit o au ^ndreptat, ca ^ntru toate s@ fie aseamenea }i ^ntocma izvodului elinesc a celor }eaptezeci de dascali. %nc@, pentru mai bun n]eles, o au luminat pre unele locuri }i cu note }i nsemn@ri dedesupt puse }i pre de laturi, cu paraleale sau nsemnarea locurilor unde n S. Scriptur@ despre acel lucru s@ mai afl@ scris, precum }i la nceputul fie}tec@rui cap, cu t$lc, care pre scurt spune ce s@ cuprinde ^ntru acela}i cap, }i la fie}tece carte cu cuv$nt ^nainte, care arat@ pre scriitoriu }i vreamea }i scoposul }i pricina c@r]ii }i ceale mprotiv@ le mpr@}tie, afar@ de aceastea }i la nceputul Bibliei mai nainte cu frumoase prolegomena o au nz@strat }i o au ^mbog@]it, care toate mare lumin@ }i ^nv@]@tur@ dau cetitoriului. %ntru acest chip ispr@vit@, n Tipografiia Seminariului Die]ezan al Episcopiei sale, pentru folosul besearicii a tot neamul rom$nesc a s@ tip@ri au poruncit.
Iar@, o, iubite cucearnice cetitoriu, am voit a-]i aduce aminte c@ doar@ }i acum ntru unele locuri ]i s@ va p@rea ^ntunecat graiul, ci pentru aceaea s@ nu te sminte}ti, nici s@ te pripe}ti a vinov@]i }i a def@ima lucrul, c@ ^ntunecarea aceasta }i dintru aceasta vine, c@ noi nici pentru mai luminat n]eles am vrut de la noi nici m@car un cuv$nt c$t de mic s@ b@g@m n S. Scriptur@, ci ne-au fost voia ca ^ntru toate s@ r@m$ie ntru cur@]eniia sa }i ^ntru tot adev@rul s@u, dup@ cum easte n cea elineasc@. Aceasta easte pricina ntunec@rii ntru unele locuri, c@  foarte anevoie easte luminat }i cu chiiar n]eles de pre o limb@ a t@lm@ci pre alt@ limb@, nici un cuv$nt ad@og$nd }i ]iind idiotismii limbii ceii dint$iu, c@ fie}tecare limb@ are osibi]i ai s@i idiotismi. Ci tu, cucearnice cetitoriule, toate le ia ^n parte bun@ }i te folosea}te cu aceast@ a noastr@ osteneal@ spre mai mare laud@ a lui Dumnezeu }i a Sfintei Besearici crea}tere }i a sufletului t@u m$ntuire, c@ acesta easte scopul ostenealii meale, carele s$nt al t@u c@tr@ Dumnezeu rug@toriu, smeritul ^ntr@ ieromona}i,
Samuil Clain, din M@n@stirea Sfintei Troi]@ de la Blaj.
 
CUV#NT %NAINTE LA S. SCRIPTUR~ cu nenum@rate minuni }i prorocii. Pentru aceaea, acela}i S. P@rinte, cartea 12,  De cetatea lui Dumnezeu, scrie: Credin]a Scripturei minunat@ vrednicie de crezem$nt cu bun@ vrednicie are ^n lume }i ^ntru toate neamurile de care, cum c@ vor creade ei, ntr@ altele care au zis, cu adev@rat@ dumnezeire mai ^nainte au spus. Scriptura ^nsa}i agonisea}te }ie credin]@ cu m@rimea lucrurilor. Graiul easte tocma vreadnic de Dumnezeu, care }i cei ^nv@]a]i }i cei ne^nv@]a]i pot a-l ^n]eleage: de tot ce easte r@u s@ feresc, ceale ce s$nt bune le poruncesc. {i mai pre urm@, ntr@ at$ta osibire }i n@l]ime a lucrurilor minunat@ easte unirea a at$]a scriitori! Scrisorile apostolilor ^nt@resc pre scrisorile prorocilor }i a}ijderea a prorocilor pre ale apostolilor. Am$ndoao Scripturile aceastea, }i cea Veachie }i cea Noao, Dum- nezeu ^n multe chipuri ale Sale le-au cunoscut, cu minuni }i ^nt$mpl@ri luminate le-au ^nt@rit.
C@ cine nu s@ va minuna c@ lumea cea nv@- luit@ de ne}tiin]@ }i de cea]a de}eartei cre- din]@, fiindc@ un norod carele era ^ntr-un un- ghiu ^ntunecat al p@m$ntului, carele cum s@ cuvine cu cucernicie cinstea}te pre Dumne- zeu, }i tocma ^nalte cuget@ de D$nsul }i de toat@ r@t@cirea curate, carele ^ntru sine are ^nchipuit@ icoana faptei ceii cu adev@rat bune, }i toate ceale bune de la Dumnezeu creade c@ le ia, legii Lui s@ supune, pre El pov@]uitoriu %l urmeaz@? De unde au luat israilteanii aceast@ cuno}tin]@ a lui Dumnezeu }i ^n ce chip ^ntru at$ta vreame o au ]inut, at$ta c$t neamurile ceale vecine }i ^mp@ra]ii c@rora de multe ori au fost supu}i slujba }i ^nchi- n@ciunea unui Dumnezeu adev@rat din inimile lor de tot nu o au putut }tearge? Au nu s$nt aceastea mare dovedire cum c@ descoperirea cea dumnezeiasc@, de carea aici cerc@m, unuia acestui norod au fost ^ncredin]at@? Pentru aceasta c@r]ile aceastea o dumnezeire sufl@, nu p@rtinesc dezmierd@rilor oamenilor, nu slujesc m$ndriei }i trufiei lor, nici }tiin]@i ceii de}earte, ci mai v$rtos toate dezmierd@rile ceale necuvioase, trufiia }i poftele le gonesc. Despre Dumnezeu pururea cum s@ cuvine gr@iesc, m@rirea Lui o caut@ totdeauna }i pretutindinea ^nva]@ }i poruncesc viia]@ cuvioas@ }i de toat@ ^n}el@ciunea curat@, cucerniciia, dreptatea, ^nfr$narea, cump@- tarea }i alte fapte bune. Scriitorii, carii ^n osibite vremi au scris aceaste c@r]i, de la acela}i Duh fiind ^nsufla]i, cu aceaea}i ^ntocmire a graiului au scris, ndemn$nd spre  faptele ceale bune }i ^ngrozind de c@tr@ ceale reale, nu cu teamere gr@ind, ca cum s-ar ndoi,
oao lucruri s@ cuvine a s@ ar@ta aici. %nt$iu, cum c@ S. Scriptur@ easte de la Dumnezeu }i s@ se r@spund@ la ceale ce ^mprotivnicii ^mprotiv@
arunc@, ar@t$nd de nimic b$rfealele lor. A doao, cum c@ Scriptura p$n@ la noi nev@t@- mat@ }i nestr@mutat@ au venit.
Sf$nta Scriptur@ easte de la Dumnezeu. %nainte de toate trebuie s@ ar@t@m cum c@
S. Scriptur@ easte de la Dumnezeu, }i aceaea, precum Dumnezeu o au dat, nestr@mutat@ }i nev@t@mat@ p$n@ la noi au ajuns.
P@r]ile S. Scripturi s$nt doao: Testam$ntul cel Vechiu }i cel Nou. Testam$ntul cel Vechiu, care Dumnezeu cu jidovii l-au f@cut, cuprinde istoriia lucrurilor care cu ei ^nainte de venirea lui Hristos s-au ^nt$mplat }i prorociile ceale ce mai nainte spunea venirea lui Hristos, }i ^mpreun@ }i ceale ce s$nt de lips@ la ndreptarea n@ravurilor. Testam$ntul cel Nou de la ^ntruparea lui Hristos ^nceape }i s@ alc@tuia}te din patru Evanghelii, din Faptele Apostolilor }i din Scrisorile lor.
Zicem, dar@, c@ Scriptura cu adev@rat easte sf$nt@ }i de la Dumnezeu nsuflat@, }i aceasta mai v$rtos pentru aceaea c@ to]i haractirii }i toate seamnele }i nsu}irile descoperirei ceii adev@rate }i dumnezeie}ti ^ntru sine le are. Aceastea s$nt temeiurile ceale mai dint$iu ale credin]ei ceii adev@rate, cum c@ easte un Dumnezeu, Carele toate le oc$rmuia}te, sufletul easte nemuritoriu }i omul are volnicie }i altele aseamenea, care de ^nv@]@tura cea s$n@toas@ nev@t@mat@, drept, dup@ legile firei ceale noao cunoscute s@ ]in. Minunile ceale ^naintea a nenum@rat@ mul]ime de oameni  f@cute, care nici ^ntr-un chip nu s@ pot ar@ta mincinoase, de vreame ce Moisi pre tot norodul ^l aduce m@rturie a minunilor sale, ca nimic s@ nu zic de ceale ce Iisus Navi }i prorocii au f@cut. Aceia c@rora s-au f@cut descoperirea au fost oameni f@r@ prihan@, cu  viia]@ bun@, neiubitori de m@rire de}eart@, }i pentru aceaea nici un prepus nu poate s@ fie c@ au vrut s@ ^n}eale, ba ^nc@ s$nt ^ntru ei toate acealea care pot s@ fac@ credin]@.
S. Scriptur@ easte ca o carte trimis@ de la Dumnezeu, prin m$inile prorocilor }i a apos- tolilor, care aiavea arat@ pre ncep@toriul s@u. {i mai ^ntru acel chip Scriptura Dumne- zeiasc@ s@ zice, cum }i c@r]ile mp@r@te}ti s@ zic, ori cu m$na ^mp@ratului fie scrise, sau m@car de el adeverite }i cu peceate ^m- p@r@teasc@ ^nt@rite, a}ea Dumnezeiasca Scriptur@, cum frumos zice S. Augustin, Cuv.  2 ^n Psalm 90: Din cetatea aceaea de unde nemernicim, p$n@ la noi au venit, cu pe- ceate dumnezeiasc@ s$nt ^nt@rite, adec@
1
 
ci cu st@tornicie }i cu ^ndr@zneal@, nici o ^ndoial@ av$nd de credin]a sa, ca ni}te organe }i slujitori a Sf$ntului Duh. Aceastea }i alte multe a}ea dovedesc dumnezeirea Scripturei, c$t omeneasc@ ^mpreun@ }i dumnezeiasc@  v$rtute }i puteare au a face pre necredincio}i s@ creaz@.
%ntru acest chip au f@cut }i scriitorii cei  vechi beserice}ti }i au ar@tat c@ Scriptura face }ie credin]@ }i cum c@ c@r]ile Sfintei Scripturi de la Dumnezeu s$nt nsuflate, de vreame ce multe prorocii s$nt n Scriptur@, care de airea nu au putut s@ fie, ci numai de la Dumnezeu, pre care prorocii plinirea le-au ^nt@rit a fi adev@rate.
Iar@ cum c@ S. Scriptur@ easte de la Dumnezeu ^nsuflat@ din multe locuri ale Sfintei Scripturi s@ adev@reaz@. Ci, pentru scurtarea vremii, noi aici numai trei vom aduce: 1) n Evangheliia Sf$ntului Luca, cap 1, stih 70, s@ cetea}te: Precum au gr@it Dumnezeu prin gura sfin]ilor celor din veac proroci a Lui; 2) S. Pavel c@tr@ Timoteiu 2, cap 3, stih 16, zice: Toat@ Scriptura de Dumnezeu easte ^nsuflat@; 3) S. Petru ^n cartea 2, cap 1, stih 21, a}ea scrie: C@ nu prin voia oamenilor s-au f@cut c$ndva prorocie, ci fiind lumina]i de Duhul Sf$nt au gr@it oamenii cei sfin]i a lui Dumnezeu. Sfin]ii P@rin]i }i nv@]@torii besearicii to]i cu un cuget }i cu o gur@ m@rturisesc c@ Sf$nta Scriptur@ easte cuv$ntul lui Dumnezeu }i de Dumnezeu ^nsuflat@, dintr@ carii aici numai pre trei vom numi: 1) S. Teofil, episcopul Antiohiei, cartea 2, C@tr@ Autolic, a}ea scrie: Oamenii lui Dumnezeu plini de Duhul Sf$nt }i de la Dumnezeu nsufla]i... au fost organele lui Dumnezeu, de la Carele lu$nd ^n]e- lepciune, au prorocit de zidirea lumii }i de cealealalte de toate; 2) S. Atanasie, ^n Cuv$ntul de ^ntruparea Cuv$ntului, scrie: C@r]ile ceale de Dumnezeu nsuflate, scrise ^n multe locuri, nva]@ aceastea. {i n Cartea c@tr@ Marchelin, cap 2, zice: Toat@ Scriptura noastr@, o, fiiule, }i cea Veachie }i cea Noao, de la Dumnezeu easte ^nsuflat@; 3) S. Grigorie Nisis, Cuv. 6 mprotiva lui Eunomie, scrie Toate oric$te le gr@ia}te S. Scriptur@ s$nt cuvintele Duhului Sf$nt. Drept aceaea, de la Dumnezeu fiind ^nsufla]i prorocii, cu putearea Duhului Sf$nt s@ ^nsufl@, pentru aceaea toat@ Scriptura de la Dumnezeu ^nsuflat@ s@ zice. Aceastea acum, despre ^nsuflarea dumnezeiasc@ cu carea s-au scris S. Scriptur@, ajung@, numai at$ta mai aduc aminte, cum c@ jidovii, de la care am luat noi, cre}tinii, c@r]ile Scripturei }i carii de at$tea veacuri le-au p@zit, s$nt vr@jma}i numelui cre}tinesc }i lor mult le ajuta ca s@ acopere }i s@ }tearg@ c@r]ile prorocilor, care  foarte mult ^i arat@ pre ei r@t@ci]i, ^ns@ }i ei c@r]ile aceastea adev@rate le cunosc
}i ^n toat@ lumea le poart@ }i le cinstesc. S@ arat@ cum c@ Scriptura p$n@ la noi ne- str@mutat@ }i nev@t@mat@ au venit.
Fiindc@ necredincio}ii nu pot t@g@dui cum c@ ^n Dumnezeiasca Scriptur@ nu s$nt to]i haractirii }i toate ^nsu}irile dumnezeie}tii descoperiri, zic c@ cu lungimea vremii s-au str@mutat }i s-au stricat ceale cinci c@r]i, }i c@r]ile ceale nsemnate cu numele prorocilor nu s$nt de Moisi sau de proroci scrise, de  vreame ce c@r]ile lui Moisi }i ale prorocilor ^mpreun@ cu besearica }i cu cetatea au ars, ci c@r]ile aceastea care acum le avem, dup@ robiia Vavilonului, Esdra nu numai a doao oar@, cum s@ creade, le-au scris }i ^n r$nd le-au a}ezat, ci el le-au }i alc@tuit ntru acest chip cum acum s$nt, }i a}ea Esdra easte   f@c@toriul lor, nu Moisi, nu Iisus Navi sau David, au prorocii. Mai zic ^nc@ cum c@ pre  vreamea ^mp@ratului Iosie nici o carte de a legii lui Moisi nu au fost, afar@ de una, carea Helchiia, arhiereul, n besearic@ o au aflat }i ^naintea norodului o au cetit, }i doar@ din capul arhiereului aceluia scornit@.
Cearc@ nc@ cum poate fi ca c@r]ile aceas- tea ntru at$ta vreame ntregi }i nestr@mutate s@ fie r@mas, mai ales dup@ ce limba jidoveas- c@ au ^ncetat a fi mai mult ^n vorba cea de toate zilele, nu numai la norod, ci }i la cei ^nv@]a]i. {i zic c@ numai ni}te f@rmituri }i p@rticeale ale Scripturei au r@mas, dar nu s$nt ^ntregi scripturile, care lucru din osibirea graiului }i din poftoririle ceale multe }i din povestirile ceale mutate din locul s@u s@ poate  judeca. F@r@ de aceaea, s$nt multe parintesuri care ^ntunec@ ^n]elesul }i alte graiuri multe de aceastea, care, de la osibi]i scriitori adaose, au str@mutat n]elesul cel dint$iu.
Aceastea s$nt armele ceale mai alease ale  vr@jma}ilor, cu care s@ nevoiesc s@ ^nfr$ng@ credin]a cea dumnezeiasc@ a Sfintei Scripturi. %ns@ aceastea de multe ori de nimic le-au ar@tat oamenii cei nv@]a]i }i evlavnici, c$t aici nu ar fi lips@ s@ st@m a r@spunde }i a le ar@ta mincinoase. C@ ceaea ce zicea mai ^nt$iu, adec@ cum c@ Scriptura cu lungimea  vremii au trebuit s@ se str@mute, purt@rii de grije ceii dumnezeie}ti mare str$mb@tate fac, ca cum Dumnezeu nu ar fi avut grije s@ p@zasc@ descoperirea cea de lips@ oamenilor spre m$ntuire, ^ntru carea st@ capul cucerniciei. Nu ne teamem noi c@ iubirea de oameni cea dumnezeiasc@ nu va purta grije de r$nduiala cea hot@r$t@ firii, a}ea nu ne teamem cum c@ dumnezeiasca ^n]elepciune  va l@sa ca S. C@r]i, ^ntru carea s@ cuprinde slujba lui Dumnezeu }i ndreptarea vie]ii, s@ se ameastece }i s@ se strice cu pierzetoare }i ur$te gre}eale, }i, precum de adev@rul Lui, a}ea }i de bun@tatea }i de ^n]elepciunea Lui nu putem s@ ne ^ndoim. Au, doar@, S. Scriptur@ ^n gre}eale }i ^n r@t@ciri
2
 
pierz@toare ne duce pre noi, pre carii Dumnezeu au voit s@ ne ^nvea]e adev@rul }i calea vie]ii? C@ ^ntru acest loc nu gr@im de gre}eale mai mici, care nici credin]a, nici  viia]a cea bun@ nu o vat@m@. C@ ar fi trebuit de pururea }i necurmat@ minune s@ fie ca s@ nu s@ ^nt$mple vreo gre}eal@ }i mai mic@, carea ori din neluarea-aminte a scriitorilor, ori din osibite scrisori sau dintr-alte pricini au putut s@ se nt$mple. Drept aceaea, deaca parentesele, deaca ^ns@mn@rile ceale de la margini au ntrat n S. Scriptur@, deaca r$ndul  vremilor aorea s@ veade turburat }i mutat, ori pentru c@ mai ^nainte s@ spun unele lucruri, ori pentru c@ s@ poftoresc, ci aceastea nimic din ^ntregimea }i din cur@]eniia }i adev@rul Sfintelor C@r]i nu scad.
%ns@ }i pricini cuvioase s$nt pentru care s-au f@cut aceaste mut@ri, de s@ pot zice mut@ri. C@ ceale ce mare ajutoriu aduc la m$ntuire mai ad$nc trebuie s@ se ^nfig@ ^n minte, ca s@ nu s@ fac@ sil@ adev@rului lor }i ca nu oamenii s@ zic@ c@ nu le-au putut }ti, pentru aceaea de multe ori au fost lips@ s@ se poftoreasc@. Parentesurile }i unele lucruri }i cuvinte dintr-un loc ^ntr-altul s-au mutat pentru mai bun@ n]eleagerea tuturor. Iar@ de easte sau s@ pare a fi ^n vremi sau ^n locuri  vreo osibire, aceasta arat@ cum c@ ceale ce le-au scris scriitorii cei de Dumnezeu nsufla]i nu de la al]ii le-au mprumutat, ns@ osibirea acestora lezne o ^mpac@ t@lm@citorii.
Iar@ ^n z@dar cearc@ cum au putut veni aceaste c@r]i ntregi }i nestr@mutate p$n@ la noi, de vreame ce Dumnezeu }tie }i poate p@zi facerea Sa, }i ^n multe chipuri au putut aceasta s@ fie. C@, nt$iu, Sfintele C@r]i s-au pus ^n besearic@ }i cu bun@ paz@ s-au ]inut. A levi]ilor detorie era ca s@ nvea]e pre norod leagea }i s@ o ]ie, foarte cu mare grije }i luare -aminte }i cu credin]@ s-au scris, nu era cu putin]@ }i leagea oprea pre ei ori a adaoge, ori a sc@dea, f@r@ numai doar@ pentru t$l- cuirea de s-au f@cut aorea ceva aseamenea de la scriitori sfin]i }i de Dumnezeu nsufla]i, }i aceasta din porunca lui Dumnezeu. De ar   fi ^ndr@znit cineva ^ntr-adins s@ str@mute aceaste c@r]i, ^ndat@ to]i ar fi n@v@lit asupra lui }i ca pre un am@gitoriu }i ^n}el@toriu l-ar  fi pedepsit. Iar@ dup@ mp@r@]iia lui Solomon,  fiind israilteanii n doao p@r]i osibi]i, de ar fi ispitit o parte ceva a muta, ceaealalt@ parte ^ndat@ ar fi strigat. Cu mai mare nevoin]@ }i cinste era jidovii c@tr@ Sfintele C@r]i dec$t ^mprotiva poruncii lui Dumnezeu s@ ^n- dr@zneasc@ a le str@muta, at$tea c@r]i pretutindinea ^mpr@}tiiate }i ^naintea ochilor tuturor puse }i ^n m$inile tuturor nicidecum nu s-ar fi putut str@muta }i nimene s@ nu fie strigat ^mprotiv@.
Iar@ ce zic de Esdra }i-}i ^nchipuiesc cum c@ toate c@r]ile, la stricarea Ierusalimului }i a besearicii carea s-au f@cut de Navoho- donosor, au ars easte tocma de nimic }i f@r@ de nici un temeiu. Au Ieremie, Iezechiil, Daniil }i cei trei coconi nu cetea Sf$nta Scriptur@? Au Zorovavel, carele au adus ^n Palestina pre cei robi]i }i au f@cut oltariu dup@ Leagea lui Moisi, nu au avut Cartea Legii? Ce, c$nd Esdra ^naintea norodului au cetit Cartea a doao Legii, au atunci au alc@tuit el aceast@ carte? De unde, dar@, easte a}ea osibit graiu ^n Scripturi, deaca unul }i acela}i au alc@tuit }i au scris toate c@r]ile Scripturei? Drept aceaea, easte de r$s  vreadnic@ b$rfirea celor ce zic cum c@ Esdra sau arhiereul Helchiia sau oricine altul au alc@tuit toate c@r]ile Sfintei Scripturi. Ci m@car de le-am ^ng@dui lor aceasta, ce ar   face, de vreame ce haractirii }i ^nsu}irile descoperirei dumnezeie}ti ^ntru acealea str@lucesc, ori de cine fie alc@tuite? Dar cum c@ Moisi easte alc@tuitoriul }i scriitoriul celor cinci c@r]i, care grecea}te s@ zic Pentateucos, David al psalmilor, m@car a celor ce s@ scriu supt numele lui, }i prorocii a c@r]ilor care numele lor au, easte lucru adeverit }i de sinagoga jidovilor, }i de besearica cre}tineasc@, }i din nv@]@tura cea de pururea, care lucru mai pre larg ^l vom ar@ta c$nd despre fie}tecare carte deosebi vom gr@i.
{i cu adev@rat }i c@r]ile altor scriitori, carii nu au fost de la Dumnezeu ^nsufla]i, nu de airea le }tim }i le creadem c@ s$nt ale acelor ale c@rora nume poart@, f@r@ numai din consensul oamenilor celor ce pre vremile acealea c$nd s-au scris, sau cur$nd aproape, au tr@it, carii cu o gur@ zic c@ s$nt aceale scrisori ale acelora a c@rora nume poart@. A}ea c@r]ile lui Aristotil }i ale lui Platon zicem c@ s$nt ale lor, pentru c@ cei ce cur$nd au fost dup@ ei le-au cunoscut }i le-au ]inut c@ au fost ale lor, cum ^nva]@ S. Augustin, cartea 31, Asupra lui Faustin, cap 6: Nu de airea noi }i ^n c@r]ile p@g$ne}ti }tim pre scriitori, f@r@ numai din consensul cel de ob}te }i din m@rturisirea celor ce au fost ^nainte de noi. De unde }tiu oamenii c@ s$nt c@r]ile lui Platon, ale lui Aristotil, ale lui Ciceron, f@r@ numai din m@rturisirea cea de pururea a vremilor care }ie}i }i-au urmat. %ns@ ^ntr-acest loc mare price avem noi cu ^nnoitorii. C@ ace}tia zic c@ trebuie s@ meargem la cea dinl@untru m@rturie a Sf$ntului Duh }i la ^ns@}i Scripturile, }i din eale s@ }tim cum c@ cu adev@rat cartea easte dumnezeiasc@. Ci niciodat@ pre aceia nu-i vor   face s@ creaz@ c@ Scriptura easte dumne- zeiasc@, carii au ^ndoial@ de dumnezeirea aceasta, p$n@ c$nd nu vor alerga la nv@]@tura }i la judecata besearicii.
3
 
C@ nimene din singur@ Scriptura, dup@ ce au chemat pre Duhul Sf$nt, niciodat@ nu au  judecat care s$nt c@r]i canonice}ti. M@rturisim noi c@ am$ndoao m@rturisirile, adec@ cea dinl@untru, carea vine de la S. Duh, }i cea din afar@, carea easte consensul besearicii }i ^nv@]@tura cea de pururea, trebuie ^mpreun@ s@ se uneasc@. De lips@ easte ^nsuflarea Sf$ntului Duh, dar noi nu }tim aceaea f@r@ numai c$nd s@ unea}te cu m@rturisirea cea din afar@, a besearicii. Aceaste m@rturisiri nu stric@ una pre alta, ci ^nt@rea}te, precum lu- mina cea fireasc@ cu carea osibim ce e adev@rat de ce nu e adev@rat, ^ndreptarea }i ^nv@]@tura cea din afar@ nu o lap@d@, ci mai  v$rtos o poftea}te.
Ci zic ^mprotivnicii: A}eadar@, cel mai de jos judec@ de cel mai de sus, }i credin]a noastr@ despre c@r]ile canonice}ti mai pre urm@ raz@m@ ^n m@rturisirea besearicii, }i a}ea credin]a noastr@ despre Scripturi omeneasc@ va fi, nu dumnezeiasc@.
Iar@ noi t@g@duim aceasta, }i nu bine s@ ^nchie, c@ singur adev@rului dumnezeiesc, cum de la besearic@ ni s@ pune ^nainte, creadem, }i aceaea}i ^ndreptare a creaderii avem carea prorocii }i apostolii au avut, carii credin]a sa o r@z$ma ^ntru adev@rul dumnezeiesc cel descoperit lor. C$nd s@ face price despre vreo carte, oare easte canoniceasc@, au ba,  vreadnic@ de credin]@ dovedire }i m@rturie despre aceaea din consensul }i din judecata besearicii s@ ia. Aceasta easte p@zitoare credincioas@ am$nduror Testam$nturilor, adec@ a leg@turii ceii dumnezeie}ti, carea ei ca un odor s-au ^ncredin]at }i s-au dat s@ o p@zasc@. Pentru aceaea, frumos gr@ia}te S. Augustin, cartea 18,   De cetate, cap 4: Scriitorii no}tri, ntru carii canonul Sfintelor Scripturi s@ sf$r}ea}te }i s@ hot@rea}te, c$nd au scris acealea, nu pu]ini ^n }coale, cu pricitoare ^ntreb@ri gr@itori, ci ^n ]arini }i ^n ora}e, cu cei ^nv@]a]i }i cu cei ne^nv@]a]i, at$tea }i a}ea de multe noroade au crezut c@ Dumnezeu lor sau prin ei au gr@it.
Ci iar@}i cearc@ ^n ce chip au putut }ti be- searica c@ aceast@ carte easte dumnezeiasc@ }i canoniceasc@, de vreame ce ceale ce s@ cuprind n Testam$ntul cel Vechiu a}ea depar- te s$nt de vremile noastre, c$t nu s@ poate }ti, oare, acealea ^ntr-at$ta vreame ^ntregi }i limpezi au venit la noi?
R@spundem: prin nv@]@torii }i prin p@storii c@rora s-au ^ncredin]at ^ndreptarea }i ^nv@]@tura credincio}ilor ni s-au f@cut noao aceasta cunoscut@. {i m@car de besearicii nu s@ fac noao descoperiri, ^ns@ pentru aceaea poate }i dup@ mult@ vreame s@ cunoasc@ }i s@ }tie care s$nt adev@rate }i dumnezeie}ti c@r]i, precum }i mai nainte au }tiut, dup@ ce lucrul cu deadinsul l-au cercat, }i din paradosis, adec@ din tr@daniia cea de
pururea }i necurmat@, au putut judeca cum c@ c@r]ile ceale deuterocanonice}ti s$nt adev@rat dumnezeie}ti. M@car c@ doar@ aceaste c@r]i ^n vremile ceale de la ^nceputul besearicii nu pretutindinea au fost num@rate ^ntr@ ceale canonice}ti, ^ns@ aceastea de la   jidovi au venit la cre}tini, }i cre}tinii pre acealea ca pre ni}te c@r]i de tot eresul }i de toat@ r@t@cirea slobode le-au priimit }i  folositoare le-au judecat ca s@ se ceteasc@ ^n besearici, spre ^nv@]@tura }i zidirea credin- cio}ilor.
Afar@ de aceasta, de la nceputul besearicii cre}tine}ti, mai to]i S. P@rin]i dintr-^nsele, ca din ni}te c@r]i dumnezeie}ti, au luat }i au adus m@rturiie, ba ^nc@ }i ^nsa}i toat@ besearica, ca ni}te c@r]i dumnezeie}ti, ^mpreun@ cu cealealalte dumnezeie}ti Scripturi, au r$nduit s@ se ceteasc@ n besearic@, cum anume s@ va ar@ta unde s@ vor pune c@r]ile aceastea care s@ zic deuterocanonice}ti.
C@r]ile Legii Vechi s$nt scrise de la aceia carii au fost m@rturii acelor ce au scris, cum s$nt c@r]ile lui Moisi, a lui Iisus Navi, a lui Esdra, sau de cei ce au fost foarte aproape de   vremile acealea ^n care s-au f@cut lucrurile care le-au scris, precum toate alte istorice}ti c@r]i. Nici au putut fi alt lucru mai luminat m@rturie a dumnezeie}tii descoperiri dec$t at$tea }i a}ea de mari minuni care, ^naintea norodului jidovesc, Moisi, Iisus Navi, Samuil }i prorocii le-au f@cut. %ns@ c@r]ile Legii Vechi ^n osibite vremi s$nt scrise, ca cu lungimea  vremilor necredin]a norodului celui nd@r@tnic }i cu totul ^necat ^ntru lucrurile ceale v@zute s@ se domoleasc@ prin minunile ceale multe }i prin prorociile cu care adev@rurile ceale descoperite, }i mai v$rtos ceale ce era despre  venirea lui Mesie, s@ c@dea s@ se ^nt@reasc@. Ci aceasta pururea au purtat de grije Dumnezeu, ca lucrurile pre aceale vremi s@ se scrie ^n care s-au f@cut, sau cur$nd dup@ aceaea, c$nd ^nc@ s@ ]inea aminte. Drept aceaea, aceia le-au scris }i le-au priimit, carii acealea bine le-au }tiut, }i aceia la cei dup@ ei ca o mo}tenire scump@ le-au trimis.  Testam$ntul cel Vechiu cu necurmat@ tr@danie a norodului jidovesc, precum cel Nou cu a norodului cre}tinesc, au fost ]inut. C@r]ile aceastea dec$t toate altele s$nt mai vechi, aceastea singure s$nt din toat@ vechimea, din care ^nv@]@m cuno}tin]a adev@ratului Dum- nezeu }i ^nchin@ciunea Lui cea adev@rat@. A- ceaste c@r]i norodul ^ntreg totdeauna ^ntru mare cinste le-au avut, c@ credea cum c@ ntru acealea easte pus@ m@rirea }i fericirea nea- mului s@u. Acest unul norod au fost carele de la ^nceputul s@u au cunoscut pre Dumnezeu, F@c@toriul ceriului }i a p@m$ntului. C@r]ile, care eghipteanii, haldeii }i elinii le ]inea dumnezeie}ti, cu vreame au perit, numai singuri jidovii temeiul legii }i al credin]ii sale, precum de la ^nceput l-au avut, l-au
4
 
]inut. %nc@ }i acum, mai n toate p@r]ile lumii r$sipi]i, ]in }i poart@ aceaste c@r]i, m@car c@ aceaste c@r]i foarte luminat p@rtinesc cre}tinilor. Ci despre dumnezeirea Scripturei, p$n@ acum. S@ vedem acum oare n ce limb@ s-au scris S. Scriptur@?
%n ce limb@ s-au scris S. Scriptur@? Zicem c@ Sf$nta Scriptur@ cea Veachie ^n
limba jidoveasc@ s-au scris, afar@ de pu]inteale c@r]i care grecea}te s-au scris. Cea Noao grecea}te s-au scris. C@ fiindc@ jidovii osibit@ a sa limb@ avea, }i Dumnezeu prin proroci lor le gr@ia, n limba jidoveasc@ carea ei o ^n]elegea le gr@ia. Aceast@ limb@ jidovii p$n@ la vreamea robiei Vavilonului o au ]inut, apoi, ^n robie fiind mesteca]i cu haldeii }i supu}i lor, au priimit limba haldeiasc@. Dup@ aceaea, Alexandru cel Mare, ^mp@ratul grecilor, biruind pre Darie, mp@ratul per}ilor, toat@ Asiia o au supus mp@r@]iei grece}ti, }i pre vreamea mp@ra]ilor grece}ti, carii n tot chipul s@ nevoia s@ fac@ pre jidovi ca s@  vorbeasc@ grecea}te, jidovii, de nu tocma to]i, dar cea mai mare parte, au priimit limba greceasc@. Pentru aceaea s@ zice c@ c@r]ile Sfintei Scripturi, ceale pre vreamea aceaea scrise, grecea}te s-ar fi scris, nu jidovea}te. A}ea easte %n]elepciunea lui Solomon }i c@r]ile Macaveilor.  Testam$ntul cel Nou n limba greceasc@ s-au
scris, care limb@ pre vremile acealea }i la r@s@rit }i la apus de ob}te era. Vreau unii cum c@ Evangheliia Sf$ntului Mateiu }i Cartea Sf$n- tului Pavel c@tr@ evrei ar fi scrise jidovea}te. Ci de s-au }i scris jidovea}te, care lucru deplin nu s@ dovedea}te, izvodul cel jidovesc au perit }i acum numai cel grecesc easte.
C@r]ile Legii Vechi, cu mul]i ani ^nainte de  venirea lui Hristos, de pre limba jidoveasc@ s-au t@lm@cit pre limba greceasc@, a c@riia t@lm@ciri istorie o scrie Aristeiu, boiariu mare a lui Filadelf, ^mp@ratul Eghiptului, carele, cum unii socotesc, ^nsu}i ca cel ce au fost de   fa]@ tot lucrul l-au v@zut. Acesta scrie c@ ^mp@ratul Eghiptului, Ptolomeiu Filadelf, c@ut$nd tot fealiul de c@r]i de pretutindinea ca s@-}i ^mpodobeasc@ biblioteca sa la Alexandriia, Dimitrie Falereu, pre carele-l puseas@ mai mare preste bibliotec@, l-au ^ndemnat s@ trimi]@ la Eleazar, arhiereul  jidovilor, solie de cinste cu c@r]i }i cu daruri, ca s@-i trimi]@ Sfintele C@r]i la el, ^mpreun@ cu b@rba]i n]elep]i }i nv@]a]i, carii s@ le poat@ t@lm@ci n limba elineasc@. Eleazar, cu cinste, cum s@ cuvinea, priimind soliia ^mp@ratului de la Eghipt, au adunat s@bor }i, din fie}tecare neam aleg$nd }ease b@rba]i nv@]a]i, mpreun@ cu Sfintele C@r]i au trimis la ^mp@ratul ^n Eghipt }eaptezeci }i doi de dascali, carii }i limba jidoveasc@ }i cea elineasc@ foarte bine o }tiia.
%mp@ratul cu mare bucurie i-au priimit }i ^n }eapte zile tot i-au osp@tat }i, puindu-
le ntreb@ri nv@]ate, au ispitit n]elepciunea lor. Dup@ aceaea i-au trimis n ostrovul Faros, carea era departe de la Alexandriia cale de }eapte zile, unde f@r@ de nv@luial@ }i f@r@ de g$lceav@ s@ poat@ s@v$r}i t@lm@cirea Sfintei Scripturi. Acolo, cum scrie S. Iustin, din porunca ^mp@ratului, ca s@ cunoasc@ adev@rul t@lm@cirei, fie}tecarele ^n osibit@ chilie au fost ^nchis }i, ^n }eaptezeci }i doao de zile ^n care au s@v$r}it t@lm@cirea, unul cu altul n-au vorbit. Dup@ aceaea, mp@ratul, chem$nd pre preo]ii }i pre boiarii jidove}ti (c@ foarte mul]i jidovi era ^n Eghipt) ca s@  judece oare bine }i cu credin]@ au t@lm@cit, s-au aflat c@ to]i ^ntr-un chip }i tocma cu acealea}i cuvinte au t@lm@cit, }i jidovii de pre izvodul acela }i-au scris }ie Scriptura, iar@ izvodul cel de cei 72 de dascali t@lm@cit ^mp@ratul ^n biblioteca sa l-au pus s@ se ]ie, iar@ pre t@lm@citori, cu mari daruri d@ruindu-i, i-au slobozit s@ mearg@ acas@.
Aceast@ istorie nu cu mult mai t$rziu o au spus }i Aristovul, om jidov, n cartea 1, C@tr@  Ptolomeiu Filomitor, cap 4, dup@ aceaea Iosif  Flavie, ^n cartea 12, De lucrurile ceale vechi ale jidovilor, cap 2, Filo, n cartea 2, De viia]a lui Moisi, Talmud }i mul]i rabini. %ntr@ cre}tini: S. Iustin Mucenicul; S. Ireneu, cartea 3,   Asupra eresurilor, cap 25; Tertulian, ^n  Apolog., cap 18; S. Climent Alexandreanul, ^n cartea 1, A Stromateon; S. Chiril Ierusa- limneanul, Catih. 4; Eusevie Ches@reanul, cartea 8,  De g@tirea Evangheliei, cap 1; S. Epifanie, De m@suri }i de cumpeni; S. Ioan Gur@ de Aur, Cuv. 4 ^n Facere; S. Augustin, ^n cartea 2, De ^nv@]@tura cre}tineasc@, cap 14, }i n cartea 18, De cetat., cap 42; Teodo- ret, ^n Cuv$nt ^nainte la Cartea Psalmilor. Iar@ unora mai dincoace li s@ pare cum c@ aceast@ istorie nu ar fi fost a}ea, ci oricine au t@lm@cit Sf$nta Scriptur@ de pre limba  jidoveasc@ pre limba elineasc@, carea t@lm@- cire cetindu-o }i ispitindu-o Sinedrionul, adec@ s@borul cel mare al jidovilor, carea era din 72 de oameni mai de frunte }i ^nv@]a]i, o au aflat dreapt@ }i credincioas@ }i, nt@rindu-o, o au dat jidovilor carii grecea}te vorbea, ca cu aceaea s@ se foloseasc@. Iar@ s-au zis Bibliia celor }eaptezeci de dascali ai s@bo- rului, pentru c@ aceia o au adeverit.
Cearc@ unii s@ }tie, oare tot Testam$ntul cel Vechiu, care jidovea}te era scris, s-au t@lm@cit cu acest prilej, au numai ceale cinci c@r]i ale lui Moisi. Ci cei mai mul]i }i mai ^nv@]a]i zic c@ toat@ Scriptura jidoveasc@ o au t@lm@cit, m@car de s@ zice c@ Leagea o au t@lm@cit, c@ prin Leage s@ n]eleg toate c@r]ile Scripturei care s$nt n canonul jidovesc. A}ea zic Iustin, Ireneu, Tertulian, Climent Alexan- dreanul, Eusevie, Teodoret.
5
 
Ci oricum s@ fie fost t@lm@cirea aceasta, aceasta cu adev@rat s@ }tie c@ s-au f@cut cu mult mai ^nainte de venirea lui Hristos, aceasta o cetea jidovii carii s@ zicea eline}ti, pentru c@ elinea}te vorbea. Apostolii, m@rtu- riile care din Testam$ntul cel Vechiu le aduc, dintr-aceast@ a celor }eaptezeci de dascali t@lm@cire o scriu. Aceasta besearica la s@boa- r@le a toat@ lumea o au cetit }i, ca dintru o adev@rat@ S. Scriptur@, dogmele credin]ei le-au adeverit }i le-au nt@rit, aceasta S. P@rin]i o au cetit }i o au t$lcuit }i cu aceasta au adeverit }i au nt@rit nv@]@turile sale, aceasta toate neamurile cre}tine, la ^nceputul Legii Noao, ca pre o adev@rat@ dumnezeiasc@ Scrip- tur@ n limbile sale o au t@lm@cit, aceasta easte Scriptura carea toat@ besearica R@s@ritului pururea o au ]inut }i ast@zi o ]ine.
%n c$te p@r]i s@ ^mp@r]ea}te S. Scriptur@?
C@r]ile Sfintei Scripturi mai ^nt$iu s@ ^mpart ^n doao p@r]i, precum }i mai ^nainte s-au zis, adec@ ^n Testam$ntul cel Vechiu }i ^n cel Nou. Testam$ntul cel Vechiu cuprinde toate c@r]ile Legii Vechi, p$n@ la venirea lui Hristos, care c@r]i ale Legii Vechi jidovii dup@ num@rul slovelor sale doaozeci }i doao le num@ra, cum scrie S. Ieronim, ^n Cuv$ntul ^nainte la Cartea %mp@ra]ilor, cu aceaste cuvinte: Cum c@ la jidovi s$nt doaozeci }i doao de slove }i limba sirilor }i a haldeilor m@rturisea}te }.c., drept aceaea, cum doaozeci }i doao de slove s$nt }.c., a}ea }i doaozeci }i doao de c@r]i s@ num@r@ }.c. }i a}ea s$nt a Legii Vechi doaozeci }i doao, adec@:
I A lui Moisi
cinci 1. Facerea 2. Ie}irea 3. Leviticul 4. Numerii 5. A doao Leage
II Ale prorocilor
opt 1. Iisus Navi 2. Judec@torii }i Rut 3. Samuil sau 1 }i 2 a %mp@ra]ilor 4. A %mp@ra]ilor 3 }i 4 5. Isaiia 6. Ieremiia 7. Iezechiil 8. Doispr@zeace proroci
III Ale aghiografilor
noao 1. Iov 2. David sau Psalmii 150 3. Pildele lui Solomon 4. Eclisiastul 5. C$nt@rile C$nt@rilor 6. Daniil 7. Paralipomena 1 }i 2 8. Esdra 1 }i 2 9. Estir.
 Testam$ntul cel Nou cuprinde toate c@r]ile Legii Noao, adec@ patru Evanghelii: de la Mateiu, de la Marcu, de la Luca, de la Ioan; Faptele Apostolilor de S. Luca scrise; patru- spr@zeace c@r]i ale Sf$ntului Pavel: C@tr@ romani 1, C@tr@ corinteani 2, C@tr@ galateani 1, C@tr@ efeseani 1, C@tr@ filipiseani 1, C@tr@ coloseani 1, C@tr@ tesaloneani 2, C@tr@ timoteiu 2, C@tr@ Tit 1, C@tr@ Filimon 1, C@tr@ evrei 1; }eapte c@r]i s@bornice}ti: a Sf$ntului Iacov 1, a Sf$ntului Petru 2, a Sf$ntului Ioan 3, a Sf$ntului Iuda 1 }i Apocalipsul Sf$ntului Ioan Apostol.
C@r]ile Legii Vechi jidovii ^n trei p@r]i le ^mp@r]ea, dup@ cum m@rturisea}te }i S. Ieronim, ^n Cuv$ntul ^nainte la Cartea lui Daniil, unde a}ea gr@ia}te: Aceasta zic, cum c@ la jidovi Daniil nu s@ pune ^ntr@ proroci, ci ntr@ cei ce au scris Aghiografa; n trei p@r]i toat@ Scriptura o ^mpart ei: ^n Leage, ^n Proroci }i Aghiografa. De aceast@ mp@r]ire ^ntr@ al]ii }i S. Epifanie pomenea}te, %mpro- tiva eresurilor, cartea 1, eresul 29, cap 7, unde a}ea scrie: S@ cetesc la ei toat@ Leagea }i Prorocii }i Aghiografa, adec@ c@r]ile acealea care cu stihuri s$nt osibite. Aceast@ ^mp@r]al@ ^n trei p@r]i }i Domnul Hristos s@   veade a o ^nsemna, c$nd ucenicilor, dup@ ^nviiare, ^n foi}or le gr@ia (Luca 24, 44), zic$nd: S@ c@dea s@ se plineasc@
toate care s-au scris n Leagea lui Moisi }i n proroci }i ^n Psalmi de mine. %ntr@ ceale Aghiografe ^n locul cel mai dint$iu jidovii punea Psalmii, }i mai de multe ori prin Psalmi ^n]elegea toate scripturile ceale Aghiografa. Iar@ S. Ioan Damaschin,  De credin]a pravoslavnic@, cartea 4, cap 18, dup@ ce }i el aceasta m@rturisea}te, arat@ }i pricina pentru ce unele c@r]i le ^mpreun@ jidovii }i din doao num@r@ una. Cuvintele lui Damaschin aceastea s$nt: Cade-s@ a }ti cum c@ doaozeci }i doao de c@r]i s$nt ale Legii Vechi, adec@ at$tea c$te slove are limba   jidoveasc@. C@ jidovii doaozeci }i doao de slove au, dintru care cinci s@ ndoiesc, }i a}ea doaozeci }i }eapte s$nt. C@ ^ndoit@ easte slova kaf }i mem }i nun }i pe }i sade. Dintru carea s@ face ca }i c@r]ile doaozeci }i doao s@ se numere, ^ns@ s@ se afle doaozeci }i }eapte, adec@ pentru c@ cinci s$nt ^ndoite, de vreame ce Cartea Rut cu Cartea Judec@torilor s@ mpreun@ }i o carte la jidovi s@ num@r@. A}ijderea, }i nt$ia }i a doao Carte a %mp@ra]ilor o carte easte. {i a treia }i a patra a %mp@ra]ilor o carte easte. {i nt$ia }i a doao Paralipomenon o carte easte, }i mai pre urm@ ^nt$ia }i a doao a lui Esdra o carte easte. Dup@ aceaea, ^n patru p@r]i ^mp@r- ]ea}-te c@r]ile Legii Vechi }i zice: %ntru acest chip toate c@r]ile ^n patru Penta-
6
 
teuchi sau cinci c@r]i s@ nchiiaie, }i mai s$nt ^nc@ alte doao, }i a}ea s$nt c@r]ile ceale priimite n canon. A Legii cinci s$nt: Facerea, Ie}irea, Leviticul, Numerii, A doao Leage. Aceastea s$nt ceale dint$iu cinci c@r]i, care }i Leage s@ numesc. Urmeaz@ apoi al doilea Pentateuc sau cinci c@r]i, care Grafia, adec@ scrisori, }i de la unii Aghiografa, scrisori sfinte s@ numesc. Iar@ aceastea s$nt: Iisus Navi, Judec@torii ^mpreun@ cu Rut, o carte, a %mp@ra]ilor ^nt$ia }i a doao, o carte, }i a treia cu a patra, o carte. Ai al doilea Penta- teuc, sau cinci c@r]i. Iar@ al treilea Pentateuc s$nt c@r]ile ceale cu stihuri scrise, adec@ Cartea lui Iov, Psaltirea, Pildele lui Solomon, Eclisiastul }i C$nt@rile C$nt@rilor. Al patrulea Pentateuc cuprinde c@r]ile prorocilor: cei doispr@zeace proroci, o car- te, }i Isaiia, Ieremiia, Iezechiil, Daniil. La aceastea s@ adaog@ am$ndoao c@r]ile lui Esdra, care ntru o carte s@ cuprind, }i Estir.
Dintru aceastea ^nchiem cum c@ ^n besearica jidoveasc@ mai ^nainte de na}terea lui Hristos cu num@r hot@r$t au   fost canonul sau catastihul scripturilor, care era din C@r]ile Legii, din ale prorocilor }i din ceale aghiografe, din care c@r]i, ca din ni}te c@r]i de la Dumnezeu ^nsuflate, era slobod a aduce m@rturii ^n lucrurile credin]ii.
%ns@ acum, mai ales sholasticii, toate c@r]ile Scripturii ^n patru p@r]i le ^mpart }i zic c@ unele s$nt C@r]ile Legii, cum ^n  Testam$ntul cel Vechiu s$nt ceale cinci c@r]i ale lui Moisi, adec@ Facerea, Ie}irea, Numerii, Leviticul, A doao Leage. %n   Testam$ntul cel Nou s$nt ceale patru Evanghelii: de la Mateiu, de la Marco, de la Luca, de la Ioan.
A doilea fealiu de c@r]i s$nt proroce}ti, care mai cu sam@ prorocii cuprind. A}ea s$nt ^n Testam$ntul cel Vechiu cei patru proroci mai mari, carii, pentru c@ mai mari c@r]i au scris, s@ chiiam@ mai mari }i s$nt ace}tia: Isaiia, Ieremiia, Iezechiil }i Daniil. Apoi cei doispr@zeace proroci mai mici, carii, pentru c@ mai pu]in au scris, s@ zic mici }i s$nt: Osie, Ioil, Amos, Avdie, Iona, Miheia, Naum, Avacum, Sofonie, Agheiu, Zaharie }i Malahie. A Testam$ntului cel Nou easte Apocalipsul Sf$ntului Ioan.
Al treilea fealiu de c@r]i s$nt ceale moralice}ti sau ^n]elep]e}ti, care ^nva]@ pre om ^n]elepciune }i ^ndreptarea n@ra-  vurilor. Aceastea ^n Testam$ntul cel Ve- chiu s$nt Psalmii, Pildele, Eclisiastul, C$nt@rile C$nt@rilor, %n]elepciunea lui Solomon }i a lui Iisus Sirah. %n Testa- m$ntul cel Nou s$nt ceale patruspr@zeace c@r]i ale Sf$ntului Pavel }i ceale }eapte c@r]i s@bornice}ti a Sf$ntului Iacov, a Sf$ntului Petru, a Sf$ntului Ioan }i a Sf$ntului Iuda.
Al patra fealiu de c@r]i s$nt istorice}ti,
care istoriia }i ^nt$mplarea lucrurilor cuprind. A}ea s$nt ^n Testam$ntul cel Vechiu: Iisus Navi, Judec@torii, Rut, patru c@r]i ale %mp@ra]ilor }i 2 Paralipomenon, Esdra, Neemiia, Iov, Estir, Iudit, Tovit }i 2 ale Macaveilor. %n Testam$ntul cel Nou s$nt Faptele Apostolilor. Aceastea s$nt toate c@r]ile ceale adev@rate }i ghenuine ale S. Scripturi, care S. Soborniceasca }i Apostoleasca besearic@ de Dumnezeu ^nsuflate le cunoa}te }i le ]ine. %ns@ m@car de s@ ^mpart ^ntr-acest chip c@r]ile S. Scripturi, tot }i ^n C@r]ile Legii s@ afl@ prorocii, ^n]elepciune }i istorie, precum }i ^n ceale proroce}ti s@ afl@ porunci a Legii }i ^n]elepciune }i istorie, }i ^n ceale de ^n]elepciune s@ afl@ porunci de a Legii, prorocii }i istorii, }i n ceale istorice}ti s@ afl@ porunci de a Legii, ^n]elepciune }i prorocii.
Despre ^n]elesul S. Scripturi. %ntru aceaste c@r]i ale S. Scripturi doao
 fealiuri de ^n]eles s@ afl@, unul care s@ zice al slovei, sau dup@ slov@, care prin cuvinte s@ ^ns@mneaz@ }i s@ spune, altul misticesc sau duhovnicesc, care nu prin cuvinte, ci prin lucrurile care le ns@mneaz@ cuvintele s@ arat@, c@ aceasta osibit are S. Scriptur@, ca ^ntru ea nu numai cuvintele, ci }i lucrurile alte lucruri s@ ^ns@mneaze. %n]@lesul cel dup@ slov@ }i acesta easte de doao fealiuri. Unul easte osibit, al slovei, c$nd cuv$ntul ^ntru ^ns@m- narea sa cea osibit@ sau proprie s@ ia, ca cum easte la nceputul C@r]ii Facerii, unde s@ zice c@ Dumnezeu ^n }ease zile au f@cut lumea. Altul easte metaforicesc, adec@ mutat de la ^n]elesul cel osibit, care easte dup@ slov@, la alt lucru a ^n]@leage, cum easte c$nd Hristos zice de Sine c@ va }edea de-a dreapta Tat@lui, c@ prin cuv$ntul dreaptei nu m$na cea dreapt@, care easte m@dulariu al trupului, ci cinstea }i m@rirea cea ^ntocma cu a Tat@lui s@ ^ns@mneaz@.
1. %n]@lesul cel misticesc easte de trei   fealiuri: alegoricesc, tropologhicesc }i anagoghicesc, care ^n]@les din Evanghelie }i din scripturile apostolilor s@ poate culeage. Alegoricesc s@ zice c$nd lucrurile ceale ce s-au  f@cut n Leagea Veachie nchipuiesc pre ceale ce era s@ fie ^n Leagea cea Noao, adec@ pre besearica lui Hristos.  T$lcul alegoricesc ne-au ^nv@]at M$ntui-
toriul nostru, Mateiu, 17, 12, gr@ind de Merg@- toriul %nainte: Ilie au venit }i nu L-au cunoscut pre D$nsul. S. Pavel Apostolul ^n multe locuri ^l are, dar@ mai ales ^n Cartea c@tr@ galateani, cap 14, stih 22: Scris easte c@ Avraam doi feciori au avut }.c., c@ lucrul ^n Leagea Veachie f@cut ^nchipuia}te pre cel ce era s@ fie ^n Leagea Noao, adec@ prin fiiul din slujnic@ s@ n]@leage Leagea Veachie, iar@ prin fiiul din slobod@ Leagea Noao, carea easte a lui Hristos. 1 Carte c@tr@ corint., cap 10, stih 11, zice Apostolul: Aceastea toate chipuri s-au t$mplat lor.
7
 
2. %n]@lesul tropologhicesc easte acela care ceale zise }i f@cute n Scripturi le ntoarce spre ^ndreptarea vie]ii de acum }i a n@ravurilor, sau care ^ndrepteaz@ n@ravurile }i ^nva]@ pre om cum s@ umble pre calea faptelor bune.
Acest t$lc tropologhicesc ^nc@-l culeagem din cuvintele M$ntuitoriului nostru, Mat. 12, stih 41-42, c$nd poc@in]a niniviteanilor }i  venirea mp@r@teasii Austrului ca s@ aud@ pre Solomon aduce ^nainte jidovilor, ^mput$nd necredin]a }i n@ravurile ceale reale a lor: B@rba]ii niniviteani s@ vor scula la judecat@ cu neamul acesta }i-l vor osindi }.c.. A}a Apostolul, 1 C@tr@ corint., [10], stih 1, 3, 4, 5, istoriia evreilor carii n pustie au perit spre ^ndreptarea n@ravurilor o ^ntocmea}te: P@rin]ii no}tri to]i au trecut marea }.c., iar@ cap 9, stih 9 cuvintele de la 2 Leage, cap 25, stih 4: S@ nu legi gura boului ce trier@, spre slujitorii Evangheliei le ^ntocmea}te.
3. %n]@lesul anagoghicesc acela easte, care ne face s@ n@d@jduim f@g@duin]ele ceale dumnezeie}ti }i ne r@dic@ la ceriu }i la fericirea cea veacinic@. Prorocii, c$nd f@g@duiesc   jidovilor crea}terea }i ^nmul]irea a tuturor bun@t@]ilor, adeaseori vestesc nainte tuturor credincio}ilor dob$ndirea vie]ii de veaci. Apostolul C@tr@ evrei, cap 11: P@m$ntul cel sf$nt care p@rin]ilor s-au f@g@duit spre  f@g@duin]a m@ririi ceii viitoare ^ntocmea}te.
Aorea tustreale n]@lesurile aceastea ntr-un cuv$nt s@ afl@, cum easte ^n cuv$ntul acesta, Ierusalim, care, afar@ de aceasta c@ ^ns@m- neaz@ cetatea care era mitropoliia }i capul ^mp@r@]iei jidovilor, aorea s@ pune ca s@ ^ns@mneaze }i ^nchipuia}te au besearica, au sufletul omului, au ^mp@r@]iia ceriurilor.
4. %n t$lcul Scripturii, dup@ slov@ easte   vestit S. Ieronim, ^n t$lcul alegoricesc }i anagoghicesc, Orighen }i Ambrosie, iar@ ^n t$lcul tropologhicesc, S. Ioan Gur@ de Aur }i S. Grigorie.
5. Drept aceaea, nu trebuie asculta]i ^nnoitorii, carii ^mprotiva vredniciei aposto- lului zic c@ numai un ^n]@les, a slovei, are Scriptura }i acel ^n]@les easte tuturor cu- noscut, ^nc@ }i norodului celui ne^nv@]at. Pravoslavnicii ^n t$lcuirea locurilor acelora care duhovnicea}te trebuie a le ^n]@leage nu s@ s$rguiesc, c@ }tiu cum c@ Scriptura cu ^n]@lesul s@u cel adev@rat }i ghenuin au venit la besearic@, au s@boar@, au ^n]eleagerea cea dimpreun@ a S. P@rin]i }i tr@daniia. C$nd ^n]@lesul misticesc easte firesc }i de lips@, dintru acela s@ pot aduce ^nt@riri spre dovedirea }i ar@tarea dogmelor credin]ii, iar@ nu c$nd numai dup@ voin]@ s@ g$ndea}te acel t$lc, de nu s@ va g@si chiiar ^ntru alte locuri a Scripturii.
Mai pre urm@, aducem aminte cum c@ S. Scriptur@ ^ntr-unele locuri easte chiiar@ }i luminat@, iar@ ^ntr-alte locuri ^ntunecat@
*2 Tim. 3, 16
*2 Leag. 32, 7
}i cu anevoie a s@ ^n]eleage, care lucru vine }i din ad$ncimea lucrurilor ce s@ cuprind ^ntr-^nsa, }i aorea vine pentru c@, ^n limba aceaea ^n carea la ^nceput s-au fost scris }i pre vremile acealea c$nd s-au scris, a}ea au  fost obiceaiu a vorbi. S. Ioan Gur@ de Aur, Cuv$nt 44, ^n capul 23 a Evangheliei lui Mateiu, arat@ pricinile pentru ce easte ^ntunecat@ S. Scriptur@ }i zice: Pricina ^ntunec@rii de multe fealiuri easte... %nt$iu, pentru c@ Dumnezeu au vrut ca al]ii s@ fie dascali, al]ii ucenici. Iar@ deaca to]i toate ar }ti, dascalul nu era de lips@, }i a}ea r$ndul lucrurilor ar fi turburat... Apoi, ^ntunecat@ easte cuno}tin]a adev@rului, ca nu cum s@ afl@ de folos s@ fie }i neb@gat@ ^n sam@. C@ neb@gat@ ^n sam@ easte deaca s@ ^n]eleage de la aceia de la carii nici s@ iubea}te, nici s@ p@zea}te. Drept aceaea, nu easte ascuns adev@rul ^n Scripturi, ci easte ^ntunecat, nu ca s@ nu-l afle cei ce-l caut@, ci ca s@ nu-l afle cei ce nu voiesc s@-l caute, ca acelora s@ fie spre m@rire carii ^l caut@, pentru c@ l-au dorit }i l-au c@utat }i l-au aflat, iar@ acelora spre os$nd@, carii nu-l afl@, pentru c@ nici l-au dorit, nici l-au c@utat, nici l-au aflat.
*Drept aceaea, toat@ Scriptura easte de la Dumnezeu ^nsuflat@ }i foarte folositoare, pentru aceaea (s$nt cuvintele S. Ioan Da- maschin, cartea 4, De credin]a pravoslavnic@, cap 18) foarte bine }i de folos m$ntuirei sufletelor easte a cerca Dumnezeie}tile Scripturi. C@* ca un pom s@dit l$ng@ izvoar@le apelor, a}ea sufletul cel ad@pat cu Dumnezeie}tile Scripturi s@ ^ngra}e }i rod copt, adec@ credin]a cea adev@rat@ rodea}te, }i pururea cu frunz@ vearde, adec@ cu fapte lui Dumnezeu priimite s@ ^mpodobea}te. Aceasta aduc Sfintele Scripturi, ca }i la  faptele ceale bune, }i la privirea cea curat@ s@ ne ^ntocmeasc@. C@ ^ntru acealea easte a afla }i ^ndemnare spre toat@ fapta bun@, }i desm$ntare de c@tr@ tot lucrul r@u. Pentru aceaea, de ne vom nevoi, mult@ ^nv@]@tur@ ne vom agonisi, c@ cu nevoin]a }i cu osteneala }i cu darul d@t@toriului Dumnezeu toate s@  fac. C@ cel ce ceare ia, }i cel ce caut@ afl@, }i celui ce bate s@ va de}chide. Drept aceaea, s@ batem la preafrumoasa... %ns@ nu cu leane s@ batem, ci cu str@danie statornic@, ca s@ nu ne ostenim b@t$nd, c@ a}ea }i noao ni se  va de}chide, deaca o dat@ }i mai de multe ori vom ceti, }i de nu vom n]@leage ceale ce am cetit, s@ nu sl@bim, ci s@ r@m$nem ^ntru acealea, s@ cuget@m }i s@ ^ntreb@m.
C@ zice:* %ntreab@ pre tat@l t@u }i-]i   va vesti ]ie }i pre mai-marii t@i }i-]i vor spune ]ie, c@ nu a tuturor easte }tiin]a. Iar@ sf$ntul }i a toat@ lumea dasc@l,
8
 
Ioan Gur@ de Aur, ^n Cuv$ntul 3 de Lazar, a}ea gr@ia}te: Ia cartea ^n m$n@, cetea}te toat@ istoriia, }i ceale ce le ^n]elegi le ]ine aminte, iar@ ceale ce s$nt ntunecate }i nu le ^n]elegi mai de multe ori le cetea}te. Iar@ deaca nici cu cetirea cea de multe ori nu vei afla ceaea ce zice, mergi la cel mai ^n]elept, mergi la nv@]@toriu, mp@rt@}ea}te cu ace}tia ceale ce s$nt scris@, arat@ mare nevoin]@ }i, de va vedea Dumnezeu at$ta dor }i nevoin]@ a sufletului t@u, nu va urgisi priveghiiarea }i nevoin]a ta, }i m@car de nici un om nu ]-ar spune ceaea ce ^ntrebi, El %nsu}i ^]i
  va de}chide. Adu-]i aminte de famenul ^mp@r@teasii etiopilor. {i ^n Cuv$ntul 2 al capului 1 de la Mateiu, scrie: Nu s$nt c@lu- g@r, zice, am muiare }i prunci }i port grije de cas@. C@ aceasta easte carea toate ca o boal@ le stric@, pentru c@ socoti]i cum c@ a ceti Sfintele Scripturi numai a c@lug@rilor detorie easte, de vreame ce cu mult mai v$rtos voao dec$t lor easte de lips@ a le ceti. C@ cei ce petrec ^n mijloc }i ^n toat@ zioa s@ r@nesc au mai mare lips@ de leacuri.
{i aceastea acum de ajuns s@ fie.
9
LIST
Facerea 1 Ie}irea 52 Levi]ii 92 Numeri 120 A doao Leage 157 Iisus Navi 191 Judec@torii 214 Rut 236 A %mp@ra]ilor 1 239 A %mp@ra]ilor 2 269 A %mp@ra]ilor 3 293 A %mp@ra]ilor 4 321 Paralipomenon 1 350 Paralipomenon 2 375 Esdra 406 Neemiia 415 Estir 428 Iov 437 Psaltirea 461 Pildele lui Solomon 518 Eclisiastul 540 C$ntarea C$nt@rilor 548 Isaiia 552 Ieremiia 595 Iezechiil 643 Daniil 687 Osie 700 Ioil 707 Amos 709 Avdiia 715 Iona 716 Miheia 718 Naum 722 Avacum 723 Sofoniia 725 Agheu 727 Zahariia 729 Malahiia 736
APOCRIFA  Tovit 740 Iudit 749
LIST
Varuh 762 Cartea trimis@ a Ieremiei 766 C$ntarea celor trei prunci 768 Esdra a treia 769 %n]elepciunea lui Solomon 782 Iisus Sirah 795 Istoriia Susanii 828 Istoriia b@laurului }i a lui Vil 830 A Macaveilor 1 832
2 857 3 875
 TESTAM#NTUL CEL NOU List
Evangheliia de la Mateiu 1 de la Marco 32 de la Luca 51 de la Ioan 82
Faptele Apostolilor 108 Cartea S. Pavel c@tr@ romani 135 C@tr@ corinteani 1 149
2 162 C@tr@ galateani 171 C@tr@ efeseani 176 C@tr@ filipiseani 181 C@tr@ foloseani 184 C@tr@ tesalonicheani 1 188
2 191 C@tr@ Timoteiu 1 193
2 197 C@tr@ Tit 200 C@tr@ Filimon 202 C@tr@ evrei 203 Cartea S. Iacov 214
A Sf$nt. Petru 1 218 2 222
A Sf$nt. Ioan 1 224 2,3 228
A Sf$ntului Iuda 229 Apocalipsul 231
 
%N CEALE CINCI C~R[I ALE LUI MOISI Cuv$nt ^nainte
otdeauna }i pururea au ]inut }i au ^nv@]at }i sinagoga jidovilor, }i besearica cre}tinilor, cum c@ aceaste cinci c@r]i, care s@
numesc ale lui Moisi, adec@: Facerea, Ie}irea, Leviticul, Numerii, A doao Leage, s$nt cu adev@rat a lui Moisi }i de ^nsu}i Moisi scris@, c@ necurmat, ^n toate vremile, tot a lui Moisi s-au ]inut a fi }i p$n@ la noi au ajuns. Aceasta }i cu m@rturii dinl@untru, adec@ din c@r]ile aceastea, }i cu m@rturii din afar@, adec@ care al]ii din toat@ vreamea scrise ne-au l@sat, s@ adevereaz@. S$nt aceastea   foarte multe, dar@ noi aici nu mai pu]inteale vom aduce la mijloc. A}ea cetim ^n Cartea Ie}irii, cap 17, stih 14: {i au zis Domnul c@tr@ Moisi: «Scrie lucrul aceasta n carte...». {i cap 24, 2 [4]: {i au scris Moisi toate cuvintele Domnului. Acest lucru }i ^nsu}i adev@rul carele easte Iisus Hristos m@rturisea}te la Ioan, cap 5, 46, a}ea zic$nd: De a]i creade lui Moisi, }i Mie a]i creade, c@ de Mine au scris el.
Aceast@ tr@danie }i ^nv@]@tur@ o ^nt@rea}te credin]a cea st@tornic@ }i de pururea a neamului jidovesc, carii aceaste cinci c@r]i pururea le-au ]inut }i le ]in c@ s$nt adev@rate a lui Moisi, pentru aceaea }i Iosip Flavie, ^n cartea 1, Asupra lui Apion, unde num@r@ c@r]ile   jidovilor, f@r@ de nici o ^ndoial@ zice: Dintr-aceastea cinci s$nt a lui Moisi, care cuprind }i legile }i urmarea lucrurilor f@cute de la facerea lumii p$n@ la moartea lui.
Iar@ aceast@ credin]@ a neamului  jidovesc cu at$ta mai vreadnic@ easte de crezut, cu c$t aici nu s@ cearc@ de c@r]i, de care pu]in face a }ti sau a nu }ti cine le-au scris, cum s@ nt$mpl@ n altele, ci de c@r]i care cuprind toat@ relighiia }i leagea, anii }i toate lucrurile ceale vechi, }i pentru aceaea ^n foarte mare pre] s@ c@dea s@ fie }i au fost la ei. %nc@ }i istoriia cea din afar@ ^n- t@rea}te lucrul acesta, c@ to]i scrii- torii cei din afar@ carii pomenesc de neamul jidovilor zic c@ Moisi au   fost al jidovilor cel ^nt$iu puito- riu de leage, carea dovedire foar- te frumos }i luminat o au ar@-
tat Daniil Uetie, ^n  Ar@tarea evanghe- liceasc@, prop. 4, cap 2.
Ci nici mutare sau stricare, ^ncai c$t e la fiin]a lucrului, nu au putut s@ se  fac@ ^n c@r]ile lui Moisi, dintru aceasta s@ adevereaz@, c@ mai toate c@r]ile lui Moisi s-au scris }i ^ntr-alte c@r]i, carea dup@ aceaea s-au f@cut, mai ales ^n Psalmi, cum e n Psalmul 77, 104, 105, 135.
Ci }i f@rde aceasta tot nu au putut s@ se fac@ ntr-aceale c@r]i vreo str@mutare, a}ea ca s@ se bage ^n eale minuni care s@ nu fi fost. Aceasta lezne va priceape tot cel ce }tie ^n c$t@ cinste totdeauna au fost c@r]ile aceastea la jidovi, c@ de ar fi ^ndr@znit cineva s@ fac@ aceasta cur$nd dup@ moartea lui Moisi, c$nd ^nc@ tr@ia carii ^}i aducea aminte de aceaste lucruri, ndat@ ar fi strigat cineva }i s-ar fi dovedit ^n}@l@ciunea. Dup@ aceaea, ^nmul]indu-s@ Scripturile, cine ar fi putut face ca toate, preste tot p@m$ntul, ^ntru acealea}i lucruri }i ^ntr-un chip s@ le str@mute? Apoi, dup@ ce s-au desp@r]it jidovii ^n doao ^mp@r@]ii, a lui Iuda }i a lui Israil, de ar  fi mutat ceva o mp@r@]ie, ceaealalt@ ar   fi strigat. A}ea, dup@ piiarderea ^mp@r@]iei lui Israil, samarineanii, carii au priimit c@r]ile lui Moisi }i era foarte ^mprotivnici jidovilor, ar fi strigat de ar  fi ispitit jidovii s@ fac@ vreo mutare ^n c@r]ile lui Moisi, precum ar fi strigat }i  jidovii de ar fi f@cut samarineanii vreo mutare. Iar@ mai cu neputin]@ au fost a s@ str@muta dup@ ce c@r]ile lui Moisi s-au t@lm@cit ^ntr-alte limbi.
La aceastea s@ poate adaoge }i m@rturiia lui Iosip Flavie, carele a}ea scrie: Fiindc@ acum at$tea sute de ani au trecut }i nimene nici nu au adaos ceva la eale,
nici a scoate sau a muta ceva nu au cutezat. Ci despre aceastea  vezi }i ceale ce s-au zis ^n cu-
 v$ntul ^nainte la toat@ Scriptura, unde s-au ar@-
tat cum c@ Scrip- tura nestr@mutat@
}i nev@t@mat@ p$n@ la noi au venit.
 

CARTEA FACERII ceast@ Carte s@ zice a Facerii, pentru c@ spune facerea ceriului }i a
p@m$ntului }i a tuturor lucrurilor }i a omului }i num@r@ na}terile de
la Adam, omul cel dint$iu, pre carele Dumnezeu l-au f@cut din p@m$nt,
}i ceale ce s-au ^nt$mplat p$n@ la ^ntrarea lui Israil ^n Eghipt.
Pre ce vreame s-au scris de Moisi aceast@ carte nu destul de bine s@ }tie.
Unii, cum }i Eusevie }i Teodorit, socotesc c@ s-ar fi
scris dup@ ie}irea lui Israil din Eghipt. Ci
oric$nd s-au scris, aceasta s@ }tie cu
bun@ sam@ c@ s-au scris de Moisi,
carele au fost pro-
Dumnezeu
^nsuflat.
 
CAP 1  Despre zidirea lumii, osibirea }i podoaba f@pturilor, }i despre zidirea omului, c@ruia i-au supus Dumnezeu toate care zidis@.
DUMNEZEIASCA SCRIPTUR~ CEA VEACHIE
ntru nceput (a) au f@cut Dum- nezeu ceriul }i p@m$ntul.
{i p@m$ntul era nev@zut }i netocmit, }i ^ntunearec era
deasupra ad$ncului, }i Duhul lui Dumnezeu s@ purta pre deasupra apei.
3. {i au zis Dumnezeu:* S@ se fac@ lumin@! {i s-au f@cut lumin@.
4. {i au v@zut Dumnezeu lumina c@ easte bun@, }i au desp@r]it Dumnezeu ^ntre lumin@ }i ^ntre ^ntunearec (b).
5. {i au numit Dumnezeu lumina ziuo, }i ^ntunearecul l-au numit noapte. {i s-au  f@cut sear@, }i s-au f@cut diminea]@, zi una (v).
6. {i au zis Dumnezeu: S@ se fac@ t@rie ^ntre ap@ }i s@ fie desp@r]ind ap@ de ap@!. {i s-au f@cut a}ea.
7. {i au f@cut Dumnezeu t@riia, }i au desp@r]it ^ntre apa carea era supt t@rie }i ^ntre apa* carea era deasupra t@riei.
8. {i au numit Dumnezeu t@riia (g) ceriu, }i au v@zut Dumnezeu c@ easte bine, }i s-au  f@cut sear@, }i s-au f@cut diminea]@, zioa a doao.
9. {i au zis Dumnezeu: S@ se adune apa cea de supt ceriu ^ntru o adunare }i s@ se arate uscatul! {i s-au f@cut a}ea. {i s-au
1. (a) %ntru ^nceput, adec@, mai ^nainte de a   face alte lucruri care s@ v@d. Sau la ^nceputul  vremii. Sau cu cuv$ntul, adec@ prin Fiiul, Carele easte Cuv$ntul lui Dumnezeu. 4. (b) %ntr@ lumin@ }i ^ntr@ ^ntunearec, adec@ lumina de ^ntunearec. A}ea }i n stih 7. 5. (v) %n limba jidoveasc@ nu s@ zice ^nt$iu, ^nt$ie, ci ^n loc de a zice ^nt$iu s@ zice unul, }i ^n loc de ^nt$ie s@ zice una, precum }i aici ar trebui s@ zicem: zioa ^nt$ie. 8. (g)  T@rie s@ zice aerul, v@zduhul, care easte de la p@m$nt ^n sus c@tr@ ceriu p$n@ la apa cea deasupra, c@ Dumnezeu deasupra t@-
adunat apa cea de supt ceriu ntru adun@rile sale }i s-au ar@tat uscatul. 10. {i au numit Dumnezeu uscatul* p@m$nt }i adun@rile apelor le-au numit m@ri (d). {i au v@zut Dumnezeu c@ easte bine. 11. {i au zis Dumnezeu: S@ r@sar@ p@m$n- tul iarb@ vearde, carea s@ samene s@m$n]@ dup@ fealiu }i dup@ asem@nare, }i lemn roditoriu, care s@ fac@ rod, c@ruia s@ fie s@m$n]a lui ^ntr-^nsul, dup@ fealiu (e), pre p@m$nt! {i s-au f@cut a}ea. 12. {i au scos p@m$ntul iarb@ vearde, ca- rea sam@n@ s@m$n]@ dup@ fealiu }i dup@ asem@nare, }i lemn roditoriu, care face rod, a c@ruia s@m$n]a lui (j) ntr-^nsul, dup@ fea- liu, pre p@m$nt. {i au v@zut Dumnezeu c@ easte bine. 13. {i s-au f@cut sear@, }i s-au f@cut dimi- nea]@, zioa a treia. 14. {i au zis Dumnezeu:* S@ se fac@ lumin@tori ntru t@riia ceriului, ca s@ lumi- neaze pre p@m$nt (dz), }i s@ despart@ ^ntre zi }i ^ntre noapte. {i s@ fie (z) spre seamne }i spre vremi }i spre zile }i spre ani. 15. {i s@ fie spre luminare ^ntru t@riia ceriului, ca s@ lumineaze pre p@m$nt. {i s-au f@cut a}ea.
riei ace}tiia au pus ap@, ca s@ st$mpere c@l- dura cea nesuferit@ a soarelui, }i aceasta easte apa cea mai presus de ceriuri, de carea s@ zice n Psalm 148. 10. (d) Tot lacul }i toat@ adunarea apelor s@ numesc m@ri. S. Ieronim. 11. (e) Bibliia greceasc@ cea de la Alexandriia are: dup@ fealiu }i dup@ asem@nare. 12. (j) Easte. 14. (dz) Bibliia cea de la Alexandriia are: s@ lumineaze pre p@m$nt }i s@ st@- p$neasc@ preste zi }i preste noapte; (z) {i s@   fie seamne, care arat@ }i osibesc vremile, zilele }i anii.
*Psalm 32, 7 88, 12 133, 4
*Psalm 135, 7
*Psalm 32, 6
135, 5 Fapte
*Psal. 135, 6
Iov 18, 4
CARTEA FACERII2 CAP 1 {I 2
16. {i au f@cut Dumnezeu doi lumin@tori mari, lumin@toriul cel mai mare spre st@- p$nirea zilei, }i lumin@toriul cel mai mic spre st@p$nirea nop]ii, }i stealele. 17. {i i-au pus pre ei Dumnezeu ^ntru t@riia ceriului, ca s@ lumineaze pre p@m$nt. 18. {i s@ st@p$neasc@ preste zi }i preste noapte, }i s@ despart@ ^ntr@ lumin@ }i ^ntr@ ^ntunearec. {i au v@zut Dumnezeu c@ easte bine. 19. {i s-au f@cut sear@, }i s-au f@cut dimi- nea]@, zioa a patra. 20. {i au zis Dumnezeu: S@ rodeasc@ apele
 jig@nii cu suflete vii, }i pas@ri zbur@toare pre p@m$nt supt t@riia ceriului! {i s-au f@cut a}ea. 21. {i au f@cut Dumnezeu chi]ii cei mari }i tot sufletul jivinilor ce s@ t$r@sc, care le-au rodit apele, dup@ fealiul lor, }i toat@ pas@rea zbur@toare, dup@ fealiu. {i au v@zut Dumne- zeu c@ s$nt bune. 22. {i le-au blagoslovit Dumnezeu, zic$nd: Crea}te]i }i v@ ^nmul]i]i; }i umple]i apele ^n m@ri, }i ceale zbur@toare s@ se nmul]asc@ pre p@m$nt! 23. {i s-au f@cut sear@, }i s-au f@cut dimi- nea]@, zioa a cincea. 24. {i au zis Dumnezeu: S@ rodeasc@ p@- m$ntul suflet viu, dup@ fealiu, de ceale cu pa- tru picioare }i de ceale ce s@ t$r@sc }i fieri pre p@m$nt, dup@ fealiu. {i s-au f@cut a}ea. 25. {i au f@cut Dumnezeu fierile p@m$ntu- lui, dup@ fealiul lor, }i dobitoacele, dup@ fea- liul lor, }i toate ceale ce s@ t$r@sc pre p@- m$nt, dup@ fealiul lor. {i au v@zut Dumne- zeu c@ s$nt bune. 26. {i au zis Dumnezeu: S@ facem om* dup@ chipul Nostru }i dup@ asem@nare, }i s@ st@p$neasc@ pe}tii m@rii }i pas@rile ceriului }i dobitoacele }i tot p@m$ntul }i toate ceale ce s@ t$r@sc pre p@m$nt. 27. {i au f@cut Dumnezeu pre om,* dup@ chipul Lui. Dumnezeu l-au f@cut pre d$nsul,* b@rbat }i muiare i-au f@cut pre ei. 28. {i bine i-au cuv$ntat pre ei Dumnezeu, zic$nd:* Crea}te]i }i v@ nmul]i]i }i umple]i p@m$ntul, }i-l st@p$ni]i pre el, }i st@p$ni]i pe}tii m@rii }i pas@rile ceriului }i toate dobitoacele }i tot p@m$ntul }i toate jivinile care s@ t$r@sc pre p@m$nt. 29. {i au zis Dumnezeu: Iat@, am dat voao toat@ iarba ce face s@m$n]@ de s@m@nat, carea easte deasupra a tot p@m$ntul, }i tot lemnul care are ^ntru sine rod cu s@m$n]@* de s@m@nat; va fi voao de m$ncare. 30. {i tuturor fierilor p@m$ntului }i tuturor pas@rilor ceriului }i tuturor jivinilor ce s@ t$r@sc pre p@m$nt, care au n sine suflet viu, }i toat@ iarba vearde de m$ncare. {i s-au  f@cut a}ea.
*Jos 5, 1 9, 6
*Cori. 11, 7
Colos. 3, 10
8, 17 9, 1 *Jos 9, 3
31.* {i au v@zut Dumnezeu toate c$te au  f@cut, }i, iat@, (i) bune foarte. {i s-au f@cut sear@, }i s-au f@cut diminea]@, zioa a }easa.
CAP 2
 Dumnezeu, plinindu-{i lucrarea ^n }ease zile, sfin]ea}te  zioa a }eaptea, pre om ^l pune ^n raiul cel ^mfrumse]at cu multe fealiuri de pomi roditori }i cu r$uri, c@ruia ^i
  face pre Eva din coasta lui ajutoriu }i r$nduia}te c@s@toriia.
i s-au s@v$r}it ceriul }i p@m$n- tul }i toat@ podoaba lor.
{i au sf$r}it Dumnezeu ^n zioa a }easa lucrurile Sale, care
au f@cut,* }i s-au odihnit ^n zioa a }eaptea de toate lucrurile Sale, care au f@cut.
3. {i bine au cuv$ntat Dumnezeu zioa a }eaptea }i o au sfin]it (a) pre ea, c@ ^ntru aceaea s-au odihnit de toate lucrurile Sale, care au ^nceput Dumnezeu a face.
4. Aceasta easte Cartea Facerii ceriului }i a p@m$ntului, c$nd s-au f@cut, ^n carea zi au f@cut Domnul Dumnezeu ceriul }i p@- m$ntul.
5. {i toat@ verdea]a ]arinei mai ^nainte de ce s-au f@cut pre p@m$nt, }i toat@ iarba ]arinei mai ^nainte de ce au r@s@rit, c@ nu ploas@ Dumnezeu pre p@m$nt, }i om nu era carele s@-l lucreaze pre d$nsul.
6. {i izvor ie}ea din p@m$nt }i ad@pa toat@  fa]a p@m$ntului.
7. {i au f@cut Dumnezeu pre om, ]@r$n@ lu$nd din p@m$nt, }i au suflat ^n fa]a lui su-  flare de viia]@,* }i s-au f@cut omul ^n suflet  viu.
8. {i au s@dit Dumnezeu raiu (b) ^n Edem, c@tr@ r@s@rit, }i au pus acolo pre omul pre carele l-au f@cut.
9. {i (v) au f@cut Dumnezeu s@ r@sar@ nc@ din p@m$nt tot lemnul frumos la vedeare }i bun la m$ncare, }i pomul vie]ii ^n mij- locul raiului, }i pomul }tiin]ii binelui }i a r@ului. 10. {i r$u ie}ea din Edem, ca s@ ude raiul, care de acolo s@ ^mparte ^n patru r$uri (g). 11. Numele unuia Fison, acesta ^ncungiur@ tot p@m$ntul Evilatului, acolo easte aur. 12. {i aurul p@m$ntului aceluia easte bun, }i acolo easte rubin }i piatr@ vearde.
31. (i) Era. 3. (a) O au sfin]it, adec@ o au ales, o au osibit, ca s@ fie sf$nt@, ^ntru carea s@ nu s@ lucre ceale p@m$nte}ti, ci ceale sfinte. 8. (b) %n grecie easte gr@din@ ^n loc de raiu, a}ea }i mai  jos. 9. (v) %n jidovie easte: }i f@cus@ Dumnezeu, ca s@ r@sar@ din p@m$nt tot lemnul frumos. 10. (g) %n grecie ^n loc de r$uri easte ^ncep@turi.
*Sira.
3CARTEA FACERII CAP 2 {I 3
13. {i numele r$ului celui de al doilea, Gheon, acesta ^ncungiur@ tot p@m$ntul Etiopiei. 14. {i r$ul cel de al treilea, Tigru, acesta mearge mprotiva asirilor. {i r$ul al patrulea, Efrat. 15. {i au luat Domnul Dumnezeu pre omul, pre carele l-au f@cut, }i l-au pus ^n raiul desf@t@rii, s@-l lucreaze }i s@-l p@zeasc@. 16. {i au poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zic$nd: Din tot pomul, care easte n raiu, s@ m@n$nce m$ncare. 17. Iar@ din pomul }tiin]ii binelui }i a r@ului s@ nu m$nca]i, c@, ori ^n ce zi ve]i m$nca dintr-^nsul, cu moarte ve]i muri. 18. {i au zis Domnul Dumnezeu: Nu easte bine s@ fie omul singur, s@ facem lui ajutoriu aseamenea lui. 19. {i au f@cut Dumnezeu ^nc@ din p@m$nt toate fierile ]arinii }i toate pas@rile ceriului (d), }i le-au adus la Adam s@ vaz@ ce nume le   va pune, }i tot sufletul viu ce l-au numit Adam, acesta easte numele lui. 20. {i au pus Adam nume tuturor dobitoa- celor }i tuturor paserilor ceriului }i tuturor  fierilor p@m$ntului (e), iar@ lui Adam nu s-au aflat ajutoriu aseamenea lui. 21. {i au pus (j) Dumnezeu somn n Adam }i au adormit, }i au luat o coast@ dintru ale lui }i au plinit cu carne ^n locul ei. 22. {i au f@cut Dumnezeu coasta, carea o au luat din Adam, muiare, }i o au adus pre ea la Adam. 23. {i au zis Adam:* Acesta acum (dz) easte os din oasele meale }i carne din carnea mea, aceasta s@ va chema muiare, pentru c@ din b@rbatul s@u s-au luat. 24.* Pentru aceaea (z), va l@sa omul pre tat@l s@u }i pre mum@-sa }i s@ va lipi de muiarea sa** }i vor fi am$ndoi un trup (i). 25. {i era am$ndoi goli, }i Adam }i muiarea lui, }i nu s@ ru}ina.
CAP 3  Prin vicleniia }earpelui, str@mo}ii calc@ porunca Dom- nului. Mesiia lumii s@ f@g@duia}te }i, spuindu-s@ fie}te- c@ruia pedeapsa, s@ gonesc din raiu.
ar@ }earpele era mai ^n]@lept dec$t toate fierile ceale de pre p@m$nt, care le-au f@cut Domnul Dum-
nezeu, }i au zis }earpele c@tr@ muia- re: Ce easte, c@ au zis Dumnezeu s@ nu
19. (d) %n jidovie stihul acesta a}ea easte: {i dup@ ce au f@cut Dumnezeu din p@m$nt toate fierile p@m$ntului }i toate pas@rile ceriului, le-au adus la Adam. 20. (e) Grece.: ]arinii. 21. (j) Grece.: {i au slobozit Dumnezeu somn. 23. (dz) Jido.: de ast@ dat@. 24. (z) Pentru aceast@ pricin@; (i) Grece.: spre un trup, adec@ n traiul c@s@toriei, sau precum unii zic na}terea de prunci.
m$nca]i din tot pomul raiului? 2. {i au zis muiarea c@tr@ }earpe: Din rodul
pomilor raiului m$nc@m. 3. Iar@ din rodul pomului care easte ^n
mijlocul raiului au zis Dumnezeu: «S@ nu m$nca]i dintr-^nsul, nici s@ v@ atinge]i de d$nsul, ca s@ nu muri]i».
4. {i au zis }earpele c@tr@ muiare:* Nu ve]i muri cu moarte.
5. C@ }tie Dumnezeu c@, ori ^n ce zi ve]i m$nca dintr-^nsul, s@ vor de}chide ochii vo}tri }i ve]i fi ca ni}te dumnezei cunosc$nd binele }i r@ul.
6. {i au v@zut muiarea c@ bun easte pomul la m$ncare }i pl@cut ochilor la vedeare, }i cum c@ frumos easte a cunoa}te }i, lu$nd din rodul lui,* au m$ncat }i au dat }i b@rbatului s@u, }i au m$ncat cu d$nsa.
7. {i s-au de}chis ochii (a) am$nduror, }i au cunoscut c@ era goli, }i au cusut frunze de smochin, }i }i-au f@cut acoperem$nturi ^mpregiurul trupului.
8. {i au auzit glasul Domnului Dumnezeu umbl$nd ^n raiu dup@ amiiaz@zi, }i s-au ascuns Adam }i muiarea lui de fa]a Domnului Dumnezeu ^ntre pomii raiului (b).
9. {i au strigat Domnul Dumnezeu pre Adam }i au zis lui: Adame, unde e}ti? 10. Iar@ el au zis Lui: Glasul T@u am auzit umbl$nd prin raiu }i m-am temut, c@ gol s$nt, }i m-am ascuns. 11. {i au zis Dumnezeu lui: Cine ]-au spus ]ie c@ e}ti gol? De nu din pomul din carele ]-am poruncit ]ie singur s@ nu m$nci, dintru acela ai m$ncat. 12. {i au zis Adam: Muiarea care mi-ai dat s@ fie cu mine, aceaea mi-au dat din pom }i am m$ncat. 13. {i au zis Domnul Dumnezeu muierii (v): C@ci ai f@cut aceasta? {i au zis muiarea: {earpele m-au am@git }i am m$ncat. 14. {i au zis Domnul Dumnezeu }arpelui: Pentru c@ ai f@cut aceasta, bl@st@mat (g) tu din toate dobitoacele }i din toate fierile p@m$ntului, pre pieptul t@u }i pre p$ntece te  vei t$r^, }i p@m$nt vei m$nca ^n toate zilele  vie]ii tale. 15. {i vr@jm@}ie voiu pune ntr@ tine }i ^ntr@ muiare, }i ^ntr@ s@m$n]a ta }i ^ntr@ s@m$n]a ei. Acela va p@zi capul t@u, }i tu vei p@zi c@lc$iul lui (d). 16. {i muierii au zis: %nmul]ind voiu ^nmul]i n@cazurile tale }i suspinul t@u, ^n
7. (a) Nu de ochii cei trupe}ti, ci de priceaperea min]ii, Sf$ntul Ioan Gur@ de Aur. 8. (b) %n mijlocul pomilor raiului, easte ^n grecie. 13. (v) %n grecie easte: ce ai f@cut; n jidovie easte: ce easte aceasta ce ai f@cut. 14. (g) S@ fii. 15. (d) {i ntr@ s@m$n]a ei, adec@ ntr@ Cel ce S@ va na}te din s@m$n]a ei, Carele easte Mesiia, Hristos R@scump@r@toriul, Acela va p@zi capul t@u.
*1 Cor. 11, 9
CARTEA FACERII4 CAP 3 {I 4
dureri vei na}te fii, }i la b@rbatul t@u ^ntoarcerea ta,* }i el te va st@p$ni. 17. Iar@ lui Adam au zis: Pentru c@ ai ascultat glasul muierii tale }i ai m$ncat din pomul care ]-am poruncit ]ie ca dintru acela s$ngur s@ nu m$nci, dintru acela ai m$ncat, bl@st@mat p@m$ntul ntru lucrurile tale, ntru n@cazuri vei m$nca dintr-^nsul n toate zilele  vie]ii tale! 18. Spini }i p@l@mid@ va r@s@ri ]ie }i vei m$nca iarba p@m$ntului. 19. %n sudoarea fea]ii tale vei m$nca p$inea ta, p$n@ te vei ^ntoarce ^n p@m$nt, din care e}ti luoat, c@ p@m$nt e}ti }i n p@m$nt te vei ^ntoarce. 20. {i au chemat Adam numele muierii sale Viia]@, pentru c@ ea easte mum@ tuturor celor  vii. 21. {i au f@cut Domnul Dumnezeu lui Adam }i muierii lui ^mbr@c@minte de piiale }i i-au ^mbr@cat pre ei. 22. {i au zis Dumnezeu: Iat@, Adam s-au
 f@cut ca unul din noi cunosc$nd binele }i r@ul, }i acum, ca nu cumva s@-}i tinz@ m$na sa }i s@ ia din pomul vie]ii }i s@ m@n$nce, }i s@ tr@iasc@ ^n veaci. 23. L-au scos pre el Domnul Dumnezeu din raiul desf@t@rii, ca s@ lucreaze p@m$ntul din care s-au luoat. 24. {i au scos Domnul Dumnezeu afar@ pre Adam }i l-au pus pre el ^n preajma raiului desf@t@rii }i au pus heruvimi }i sabie de foc ^nv$rtitoare ca s@ p@zasc@ calea pomului  vie]ii.
CAP 4 Cunosc$nd Adam pre Eva, na}te pre Cain }i pre
  Avel. Cain ucide pre fratele s@u Avel }i, de la  Dumnezeu pedepsit }i pribeag fiind, au n@scut pre   Enos, ci }i Adam au n@scut pre Sit, c@ruia i s-au n@scut Enos.
ar@ Adam au cunoscut pre Eva, muiarea sa, }i, lu$nd ea ^n p$ntece, au n@scut pre Cain }i au zis: Dob$ndit-am om prin
Dumnezeu (a). 2. {i au mai n@scut pre Avel, fratele lui, }i
au fost Avel p@storiu de oi, iar@ Cain au fost lucr@toriu de p@m$nt.
3. {i au fost dup@ c$teva zile, au adus Cain din rodurile p@m$ntului jertv@ lui Dumnezeu.
4.* {i au adus }i Avel din ceale ^nt$iu n@scute ale oilor sale }i din gr@simea lor, }i au c@utat Dumnezeu spre Avel }i
1. (a) %n jidovie easte: dob$ndit-am om de la Domnul. 5. (b) Adec@, i-au f@cut pre ei s@ cunoasc@ cum c@ voia aceluia ^i place, iar@ nemul]@mirea acestuia o lap@d@. S. Ioan Gur@ de Aur; (v) %n grecie: }i au c@zut fa]a lui, adec@ de sup@rare i s-au mutat fa]a. 7. (g) %ntoarcerea lui, adec@, a p@catului.
spre darurile lui. 5. Iar@ spre Cain }i spre jertvele lui nu s-au
uitat, (b) }i s-au ^ntristat Cain foarte }i s-au m$hnit fa]a lui (v).
6. {i au zis Domnul Dumnezeu lui Cain: Pentru ce te-ai ^ntristat }i pentru ce s-au m$hnit fa]a ta?
7. Au nu de vei aduce drept, iar@ nu vei ^mp@r]i drept, ai p@c@tuit? Taci, la tine ^ntoar- cerea lui (g), }i tu-l vei st@p$ni pre acela.
8. {i au zis Cain c@tr@ Avel, fratele s@u: S@ ie}im ^n c$mp. {i au fost c$nd era ei ^n c$mp, s-au sculat Cain asupra fratelui s@u Avel* }i l-au omor$t pre el.
9. {i au zis Domnul Dumnezeu c@tr@ Cain: Unde easte Avel, fratele t@u? {i au zis: Nu }tiu, au doar@ p@zitoriu fratelui mieu s$nt eu? 10. {i au zis Domnul: C@ci ai f@cut aceasta? Glasul s$ngelui fratelui t@u strig@ c@tr@ Mine din p@m$nt. 11. {i acum bl@st@mat (d) tu de pre p@m$ntul care au de}chis gura sa s@ priimeasc@ s$ngele  fratelui t@u din m$na ta! 12. C$nd vei lucra p@m$ntul, nu va adaoge a da ]ie putearea sa (e), gem$nd }i tr@mur$nd  vei fi pre p@m$nt. 13. {i au zis Cain c@tr@ Domnul: Mai mare easte vina mea (j) dec$t a s@ ierta mie. 14. De m@ sco]i ast@zi de pre fa]a p@m$n- tului, }i de la fa]a Ta m@ voiu ascunde }i voiu  fi gem$nd }i tr@mur$nd pre p@m$nt, }i va fi tot cel ce m@ va afla m@ va omor^. 15. {i au zis lui Domnul Dumnezeu: Nu a}ea, tot cel ce va omor^ pre Cain, de }eapte ori s@ va pedepsi (dz). {i au pus Domnul Dumnezeu s@mn lui Cain, ca s@ nu-l omoar@ oricine-l va afla pre el. 16. {i au ie}it Cain de la fa]a lui Dumnezeu, }i au l@cuit ^n p@m$ntul Naid, ^n preajma Edemului. 17. {i au cunoscut Cain pre muiarea sa, }i lu$nd ^n p$ntece au n@scut pre Enoh, }i au zidit cetate, }i au chemat cetatea pre numele  fiiului s@u, Enoh. 18. {i s-au n@scut lui Enoh Gaidad, }i Gai- dad au n@scut pre Maleleil, }i Maleleil au n@scut pre Matusal, }i Matusal au n@scut pre Lameh.
11. (d) Vei fi. 12. (e) Putearea sa, adec@: gr@simea sa, rodul s@u. 13. (j) Jidov.: f@rdeleagea mea. 15. (dz) Jidov.: de }eapte ori s@ va pedepsi. Grece. : }eapte izb$nde va dezlega, va pl@ti, sau }eapte izb$nde va lua, adec@, de }eapte ori s@ va face asupra aceluia izb$nd@, r@spl@tire. S. Ioan Gur@ de Aur zice: Cel ce va cerca s@ te omoar@ pre tine s@ va face vinovat de }eapte pedeapse foarte mari. {eapte, adec@ multe, c@ }eapte ^n loc de multe s@ pune ^n Scriptur@, cum easte: cea stearp@ au n@scut }eapte, adec@ mul]i.
*1 Cor. 14, 34
Mateiu 23, 35 1 Ioan 3, 12 Iuda 11
1.
5CARTEA FACERII CAP 4 {I 5
19. {i }-au luoat Lameh doao muieri (z), numele uniia, Ada, }i numele ceiialalte, Sela. 20. {i au n@scut Ada pre Iovil; acesta au fost tat@ hr@nitorilor de dobitoace, carii l@cuiesc ^n colibi. 21. {i numele fratelui lui, Iuval; acesta au
 fost care au izvodit canonul }i al@uta (i). 22. Iar@ Sela, }i ea au n@scut pre Tovel, }i au fost b@t@toriu cu ciocane, faur de aram@ }i de fier. Iar@ sora lui Tovel, Noema. 23. {i au zis Lameh muierilor sale, Adei }i Selei: Asculta]i glasul mieu, muierile lui Lameh, b@ga]i ^n urechi cuvintele meale, c@ b@rbat am omor$t spre ran@ mie, }i t$n@r spre  v$n@tare mie. 24. C@ de }eapte ori s-au izb$ndit despre Cain, iar@ despre Lameh de }eaptezeci de ori }eapte. 25. {i au cunoscut Adam pre Eva, muiarea sa, }i lu$nd ea ^n p$ntece au n@scut fiiu, }i au chemat numele lui Sit, zic$nd: C@ mi-au r$dicat mie Dumnezeu alt@ s@m$n]@ ^n locul lui Avel, pre carele l-au omor$t Cain. 26. {i lui Sit s-au n@scut fiiu, }i au chemat numele lui Enos, acesta au n@d@jduit a chema numele Domnului Dumnezeu.
CAP 5
S@ spun na}terile sau neamurile lui Adam }i a celor dup@ el, prin Sit, }i anii vie]ii lor, p$n@ la Noe.
ceasta easte Cartea Facerii oa- menilor, ^n carea zi au f@cut Dumnezeu pre Adam,* dup@ chipul lui Dumnezeu l-au f@cut
pre el. 2. B@rbat }i muiare i-au f@cut pre ei }i bine
i-au cuv$ntat, }i au chemat numele lui Adam, ^n zioa ^n carea i-au f@cut pre ei.
3. {i au tr@it Adam doao sute }i treizeci de ani, }i au n@scut dup@ chipul s@u }i dup@ asem@narea sa, }i au numit numele lui Sit.
4. {i au fost zilele lui Adam, care le-au tr@it* dup@ ce au n@scut pre Sit, ani }eapte sute, }i au n@scut fii }i feate.
5. {i au fost toate zilele lui Adam, care le-au tr@it, noao sute }i treizeci de ani, }i au murit.
6. {i au tr@it Sit ani doao sute (a) }i cinci, }i au n@scut pre Enos.
7. {i au tr@it Sit, dup@ ce au n@scut pre Enos, ani }eapte sute }i }eapte, }i au n@scut  fii }i feate.
8. {i au fost toate zilele lui Sit ani noao sute }i doisprezeace, }i au murit.
19. (z) A avea mai multe muieri al cincilea neam de la Cain au nceput. 21. (i) %n grecie: carele au izvodit psaltirea }i ceatera, adec@ musica. 6. (a) De aici p$n@ la Avraam, unde jidovii au o sut@, grecii au doao sute de ani. S. Ieronim.
9. {i au tr@it Enos ani o sut@ }i noaozeci, }i au n@scut pre Cainan. 10. {i au tr@it Enos, dup@ ce au n@scut pre Cainan, ani }eapte sute }i cincispr@zeace, }i au n@scut fii }i feate. 11. {i au fost toate zilele lui Enos ani noao sute }i cinci, }i au murit. 12. {i au tr@it Cainan ani o sut@ }i }eaptezeci, }i au n@scut pre Maleleil. 13. {i au tr@it Cainan, dup@ ce au n@scut pre Maleleil, ani }eapte sute }i patruzeci, }i au n@scut fii }i feate. 14. {i au fost toate zilele lui Cainan ani noao sute }i zeace. 15. {i au tr@it Maleleil ani o sut@ }i }easezeci }i cinci, }i au n@scut pre Iared. 16. {i au tr@it Maleleil, dup@ ce au n@scut pre Iared, ani }eapte sute }i treizeci, }i au n@scut feciori }i feate. 17. {i au fost toate zilele lui Maleleil ani opt sute }i noaozeci }i cinci, }i au murit. 18. {i au tr@it Iared ani o sut@ }i }asezeci }i doi, }i au n@scut pre Enoh. 19. {i au tr@it Iared, dup@ ce au n@scut pre Enoh, ani opt sute, }i au n@scut fii }i feate. 20. {i au fost toate zilele lui Iared ani noao sute }easezeci }i doi, }i au murit. 21. {i au tr@it Enoh ani o sut@ }easezeci }i cinci, }i au n@scut pre Matusal. 22. {i bine au pl@cut Enoh lui Dumnezeu,* }i, dup@ ce au n@scut pre Matusal, au tr@it doao sute de ani, }i au n@scut feciori }i feate. 23. {i au fost toate zilele lui Enoh ani trei sute }eas@zeci }i cinci. 24. {i bine au pl@cut Enoh lui Dumnezeu, }i nu s-au aflat, pentru c@ l-au mutat pre d$nsul Dumnezeu. 25. {i au tr@it Matusal ani o sut@ optzeci }i }eapte, }i au n@scut pre Lameh. 26. {i au tr@it Matusal, dup@ ce au n@scut pre Lameh, ani }eapte sute optzeci }i doi, }i au n@scut fii }i feate. 27. {i au fost toate zilele lui Matusal, care au tr@it ani noao sute }as@zeci }i noao, }i au murit. 28. {i au tr@it Lameh ani o sut@ optz@ci }i opt, }i au n@scut fiiu. 29. {i au chemat numele lui Noe, zic$nd: Acesta va face s@ odihnim de lucrurile noastre }i de n@cazurile m$nilor noastre, }i de p@m$ntul care l-au bl@st@mat Domnul Dumnezeu. 30. {i au tr@it Lameh, dup@ ce au n@scut pre Noe, ani cinci sute }eas@zeci }i cinci, }i au n@scut feciori }i feate. 31. {i au fost toate zilele lui Lameh ani }eapte sute cincizeci }i trei, }i au murit. 32. {i era Noe de cinci sute de ani, }i au n@scut Noe trei feciori: pre Sim, pre
*Sus 1, 26
Jos 9, 6
*Paral. 1, 1
Ham }i pre Afet.
CAP 6  Pentru r@ut@]ile oamenilor, Dumnezeu aduce potop pre  p@m$nt, ^ns@ Noe, drept fiind, i s@ poruncea}te s@ fac@ corabiia }i s@ ntre el }i toat@ casa lui, }i din toate jivinile
 p@m$ntului, ca s@ se m$ntuiasc@.
i au fost c$nd au ^nceput oame- nii a s@ ^nmul]i pre p@m$nt, }i li s-au n@scut lor feate.
V@zind fiii lui Dumnezeu pre   featele oamenilor (a) c@ era frumoase, au luat }ie muieri din toate care au ales.
3. {i au zis Domnul Dumnezeu: Nu va r@m$nea Duhul Mieu ^n oamenii ace}tia ^n  veac, pentru c@ trupuri s$nt, }i vor fi zilele lor o sut@ }i doaozeci de ani (b).
4. {i era uriia}i pre p@m$nt ^n zilele acealea }i dup@ aceaea, c$nd ^ntra fiii lui Dumnezeu la featele oamenilor }i le n@}tea lor, aceia era uriia}i, din veaci oameni numi]i (v).
5. {i v@zind Domnul Dumnezeu c@ s-au ^nmul]it r@ut@]ile oamenilor pre p@m$nt* }i cum c@ fie}tecarele cuget ^n inima sa cu deadinsul spre r@ut@]i ^n toate zilele,
6. I-au p@rut r@u lui Dumnezeu c@ au f@cut pre om pre p@m$nt }i S-au c@it.
7. {i au zis Dumnezeu: Piiarde-voiu pre omul pre carele l-am f@cut de pre fa]a p@- m$ntului, de la om p$n@ la dobitoace, }i de la ceale ce s@ t$r@sc p$n@ la pas@rile ceriului, pentru c@-Mi pare r@u c@ i-am f@cut pre ei.
8. Iar@ Noe au aflat har naintea Domnului Dumnezeu.
9. Iar@ aceastea s$nt na}terile lui Noe;* Noe, om drept }i des@v$r}it fiind ^n neamul s@u, au pl@cut lui Dumnezeu Noe. 10. {i au n@scut Noe trei feciori: pre Sim, pre Ham, pre Iafet. 11. {i s@ str$cas@ p@m$ntul ^naintea lui Dumnezeu }i s@ umplus@ p@m$ntul de nedreptate. 12. {i au v@zut Domnul Dumnezeu p@m$ntul, }i era stricat (pentru c@-}i stricas@ tot trupul calea sa pre p@m$nt). 13. {i au zis Domnul Dumnezeu lui Noe: Vreamea a tot omul vine ^naintea Mea, c@
2. (a) Fiii lui Dumnezeu s@ numesc cei ce s@ pogoar@ din Sit, pentru cucerniciia lui cea mare c@tr@ Dumnezeu; iar@ fiii oamenilor s@ zic cei ce s@ pogoar@ din Cain. S. Ioan Gur@ de Aur, macar c@ ^n unele c@r]i a celor }eaptezeci s@ cetea}te ^ngerii lui Dumnezeu. 3. (b) Nu viia]a omeneasc@ precum mul]i zic, la o sut@ }i doazeci de ani s-au str$ns, ci neamului aceluia, adec@ celor ce tr@ia atunci s-au dat o sut@ }i doazeci de ani s@ se poc@iasc@. 4. (v) de demult vesti]i.
s-au umplut p@m$ntul de nedreptate din ei, }i, iat@, voiu piiarde pre ei }i p@m$ntul. 14. Iar@ tu f@ ]ie corabie din leamne nepu- trezitoare cu patru dungi, desp@r]ituri vei  face prin corabie }i o vei smoli dinl@untru }i din afar@ cu smoal@. 15. {i a}ea vei face corabiia, de trei sute de co]i lungimea cor@biei }i de cincizeci de co]i l@]imea }i de treizeci de co]i ^n@l]imea ei. 16. Str$mt$ndu-o vei face corabiia, }i deasupra de un cot o vei sf$r}i, iar@ u}a o  vei face ^n coaste, cu c@m@ri c$te cu doao }i c$te cu trei r$nduri de poduri o vei face. 17. {i, iat@, Eu voiu aduce potop, ap@ preste p@m$nt, ca s@ strice tot trupul n care easte suflet viu supt ceriu, }i oric$te vor fi pre p@m$nt vor muri. 18. {i voiu pune leg@tura Mea cu tine, }i
  vei ^ntra ^n corabie tu }i feciorii t@i }i muiarea ta }i muierile feciorilor t@i cu tine. 19. {i din toate dobitoacele, }i din toate ceale ce s@ t$r@sc, }i din toate fierile, }i din tot trupul, c$te doao din toate s@ bagi ^n corabie, ca s@ le hr@ne}ti cu tine, parte b@rb@teasc@ }i f@meiasc@ s@ fie. 20. {i din toate pas@rile ceale zbur@toare, dup@ fealiu, }i din toate dobitoacele, dup@   fealiu, }i din toate jig@niile ce s@ t$r@sc pre p@m$nt, dup@ fealiul lor, c$te doao din toate vor ^ntra la tine s@ se hr@neasc@ ^mpreun@ cu tine, parte b@rb@teasc@ }i  f@meiasc@. 21. {i tu vei luoa ]ie din toate bucatele de care m$nca]i }i vei aduna la tine, }i vor fi ]ie }i lor de m$ncare. 22. {i au f@cut Noe toate c$te i-au poruncit lui Domnul Dumnezeu, a}ea au f@cut.
CAP 7
 Dup@ ce au ^ntrat Noe cu ai s@i ^n corabie, ploaie s-au  f@cut pre p@m$nt ^n patruzeci de zile }i patruzeci de nop]i, c$t au trecut apa preste v$rfurile tuturor mun]ilor
 }i au ^necat tot trupul ce mi}ca de pre p@m$nt.
i au zis Domnul Dumnezeu c@tr@ Noe: %ntr@ tu }i toat@ casa ta n corabie, c@ pre tine* te-am v@zut drept naintea Mea
^n neamul acesta. 2. {i din dobitoacele ceale curate bag@
^nl@untru la tine c$te }eapte, parte b@rb@- teasc@ }i f@meiasc@, iar@ din dobitoacele ceale necurate c$te doao, parte b@rb@teas- c@ }i f@meiasc@.
3. {i din pas@rile ceriului ceale curate c$te }eapte, parte b@rb@teasc@ }i f@meiasc@,
*Jos
CAP 6 {I 7
7CARTEA FACERII
}i din toate pas@rile ceale necurate c$te doao, parte b@rb@teasc@ }i f@meiasc@, ca s@ hr@ne}ti (a) s@m$n]a preste tot p@m$ntul.
4. C@ nc@ }eapte zile Eu voiu aduce ploaie pre p@m$nt patruzeci de zile }i patruzeci de nop]i, }i voiu piiarde de pre fa]a p@m$ntului tot ce viiaz@, care am f@cut.
5. {i au f@cut Noe toate c$te i-au poruncit lui Domnul Dumnezeu.
6. Iar@ Noe era de }ease sute de ani, }i potop de ap@ s-au f@cut pre p@m$nt.
7. {i* au ntrat Noe }i feciorii lui }i muiarea lui }i muierile feciorilor lui cu d$nsul ^n corabie pentru apa potopului.
8. {i din pas@rile ceale curate, }i din pas@rile ceale necurate, }i din dobitoacele ceale curate, }i din dobitoacele ceale necu- rate, }i din fieri, }i din toate ceale ce s@ t$r@sc pre p@m$nt.
9. C$te doao din toate au ^ntrat la Noe ^n corabie, parte b@rb@teasc@ }i femeiasc@, precum au poruncit Domnul Dumnezeu lui Noe. 10. {i au fost dup@ }eapte zile, apa potopului s-au f@cut pre p@m$nt. 11. %n anul }eas@ sute din viia]a lui Noe, ^n luna a doao, n doaozeci }i }eapte a lunii, n zioa aceaea s-au desf@cut toate izvoar@le ad$ncului, }i jghiiaburile ceriului s-au de}chis. 12. {i s-au f@cut ploaie pre p@m$nt patruzeci de zile }i patruzeci de nop]i. 13. %n zioa aceaea ntrat-au Noe, Sim, Ham, Iafet, feciorii lui Noe }i muiarea lui Noe }i trei muieri ale feciorilor lui cu d$nsul ^n corabie. 14. {i toate fierile, dup@ fealiu, }i toate dobitoacele, dup@ fealiu, }i toat@ jivina ce s@ mi}c@ pre p@m$nt, dup@ fealiu, }i toat@ paserea zbur@toare, dup@ fealiul s@u. 15. Au ^ntrat la Noe ^n corabie, c$te doao, parte b@rb@teasc@ }i femeiasc@, din tot trupul ^n care easte duh de viia]@. 16. {i ceale ce ^ntras@ parte b@rb@teasc@ }i
 femeiasc@ din tot trupul au ntrat, dup@ cum au poruncit Dumnezeu lui Noe, }i au ^nchis Domnul Dumnezeu corabiia din afara ei. 17. {i au fost potop patruzeci de zile }i patruzeci de nop]i pre p@m$nt, }i s-au ^n@l]at apa, }i au r$dicat corabiia }i o au ^n@l]at de pre p@m$nt. 18. {i s@ ^nt@rea apa }i s@ ^nmul]ea foarte pre p@m$nt, }i s@ purta (b) corabiia pre deasupra apei. 19. Iar@ apa s@ nt@rea (v) foarte, foarte, pre p@m$nt, }i au acoperit to]i mun]ii cei ^nal]i, care era supt ceriu. 20. De cincispr@zeace co]i s-au ^n@l]at apa
3. (a) Ca s@ r@m$ie s@m$n]@. 18. (b) %nota, plutea. 19. (v) S@ ^nmul]ea.
^n sus }i au acoperit to]i mun]ii cei ^nal]i. 21.* {i au murit tot trupul ce s@ mi}ca pre p@m$nt, al paserilor }i al dobitoacelor }i al   fierilor }i toat@ jivina ce s@ mi}ca pre p@m$nt. 22. {i tot omul }i toate c$te avea suflare de
 viia]@ }i tot ce era pre uscat au murit. 23. {i s-au st$ns tot ce era (g) viu pre fa]a a tot p@m$ntul, de la om p$n@ la dobitoc (d), }i ceale ce s@ t$r@sc, }i pas@rile ceriului de pre p@m$nt s-au st$ns, }i au r@mas Noe singur }i cei ce era cu el ^n corabie. 24. {i s-au ^n@l]at apa pre p@m$nt o sut@ }i cincizeci de zile.
CAP 8
  Dup@ ce au sc@zut apa, Noe cu cei din corabie,  slobozind mai ^nainte corbul }i porumbul, au ie}it din corabie }i au adus jerb@ lui Dumnezeu mul]emit@.
 Dumnezeu f@g@duia}te c@ mai mult nu va fi potop de ap@.
i {i-au adus aminte Dumnezeu de Noe }i de toate fierile }i de toate dobitoacele }i de toate paserile }i de toate jivinile ce
s@ t$r@sc c$te era cu d$nsul ^n corabie, }i au adus Dumnezeu v$nt pre p@m$nt }i au ^ncetat apa.
2. {i s-au ^ncuiat izvoar@le ad$ncului }i  jghiiaburile ceriului, }i s-au oprit ploaia din ceriu.
3. {i sc@dea apa scur$ndu-s@ de pre p@- m$nt }i s-au ^mpu]inat apa dup@ o sut@ }i cincizeci de zile.
4. {i au }ezut corabiia, ^n luna a }eaptea, ^n doaozeci }i }eapte de zile ale lunii, pre mun]ii Ararat.
5. Iar@ apa au sc@zut p$n@ la luna a zeacea, iar@ ^n luna a zeacea, ^n zioa cea dint$iu a lunii, s-au ivit v$rfurile mun]ilor.
6. {i au fost dup@ patruzeci de zile, au de}chis Noe fereastra corabiei, carea o f@cu- s@.
7. {i au trimis corbul s@ vaz@: oare sc@zut-au apa? {i ie}ind nu s-au mai ^ntors p$n@ c$nd s-au uscat apa de pre p@m$nt.
8. {i au trimis porumbul dup@ d$nsul s@  vaz@: doar@ au sc@zut apa de pre p@m$nt.
9. {i neafl$nd porumbul odihn@ picioarelor sale, s-au ^ntors la d$nsul ^n corabie, c@ era apa preste toat@ fa]a p@m$ntului, }i, ^ntin- z$ndu-}i m$na, l-au luoat }i l-au b@gat la sine ^n corabie. 10. {i a}tept$nd ^nc@ }i alte }eapte zi-
23. (g), (d) De la om p$n@ la dobitoc, adec@, }i pre om }i pre dobitoc.
*Mat. 24, 37
3, 20
*%n]el.
10, 4
1 Petr.
3, 20
CARTEA FACERII8
le, iar@ au trimis pre porumb afar@ din corabie. 11. {i s-au ^ntors la d$nsul porumbul c@tr@ sear@, }i avea ^n gura sa st@lpare de maslin cu frunz@, }i au cunoscut Noe c@ au sc@zut apa de pre fa]a p@m$ntului. 12. {i a}tept$nd ^nc@ alte }eapte zile, iar@ au trimis porumbul, }i n-au mai adaos a s@ ^ntoarce la d$nsul. 13. {i au fost ^n anul }ease sute }i unul din
 viia]a lui Noe, n luna dint$iu, n zioa dint$iu a lunii, au sc@zut apa de pre p@m$nt }i au descoperit Noe coperi}ul cor@biei carea  f@cus@ }i au v@zut c@ au sc@zut apa de pre  fa]a p@m$ntului. 14. Iar@ ^n luna a doao, ^n zioa a doaozeci }i }eapte, s-au uscat p@m$ntul. 15. {i au gr@it Domnul Dumnezeu c@tr@ Noe, zic$nd: Ie}i din corabie, tu }i muiarea ta, }i feciorii t@i }i muierile feciorilor t@i cu tine, 16. {i toate fierile c$te s$nt cu tine }i tot trupul de la pas@ri p$n@ la dobitoace }i toat@  jivina carea s@ mi}c@ pre p@m$nt scoate cu tine,* }i crea}te]i }i v@ nmul]i]i pre p@m$nt. 17. {i au ie}it Noe }i muiarea lui }i feciorii lui }i muierile feciorilor lui cu d$nsul. 18. {i toate fierile }i toate dobitoacele }i toat@ paserea }i toat@ jivina ce s@ mi}c@ pre p@m$nt, dup@ fealiul s@u, au ie}it din corabie. 19. {i au zidit Noe jertvenic Domnului }i au luat din toate dobitoacele ceale curate, }i din toate paserile ceale curate }i au adus ardere de tot pre j@rtvenic. 20. {i au mirosit Domnul Dumnezeu miros cu bun@ mireasm@ }i au zis Domnul Dumnezeu: Am socotit, }i nu voi adaoge mai mult a bl@st@ma p@m$ntul pentru   faptele oamenilor.* Pentru c@ s@ pleac@ cugetul omului cu deadinsul spre reale din tinerea]ele lui. Deci, nu voiu mai adaoge a omor^ tot trupul viu, precum am f@cut. 21. %n toate zilele p@m$ntului, s@m@n@tura }i seceri}ul, frigul }i caldul, vara }i prim@-  vara, zioa }i noaptea nu vor mai ^nceta.
CAP 9
 Dumnezeu binecuv$nt@ pre Noe }i pre feciorii lui, }i toate ceale ce viiaz@ ^mpreun@ cu pe}tii le d@ lor s@ le fie de m$ncare, iar@ cu s$nge a m$nca i oprea}te; cu curcubeu
 s@ nt@rea}te leg@tur@ ntre Dumnezeu }i ntre om, c@ nu va mai fi potop de ap@. Noe s@ mbat@ }i r$de de el Ham,
 feciorul lui, s@ blast@m@ Ham ^n Hanaan, feciorul s@u, Sim, }i Iafet s@ binecuvinteaz@.
CAP 8 {I 9
i bine au cuv$ntat Dumnezeu pre Noe }i pre feciorii lui, }i le-au zis lor:* Crea}te]i }i v@ ^nmul]i]i }i umple]i p@m$ntul,
}i-l st@p$ni]i pre el. 2. {i tremurul }i frica voastr@ va fi pres