112

ROMANIAN HCUBE manual - webgate.ec.europa.eu · sunt raportate exclusiv pentru cele mai bune practici identificate ca fiind cele mai reprezentative, în fiecare ţară şi pentru

  • Upload
    others

  • View
    5

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

 

 

M

cam

Manual

mpaniil

lul de b

le de pr

w

bune pr

revenir

www.hc

 

ractici p

re a infe

 

 

 

cube‐pr

privind

fecţiilor

roject.e

d progra

r VHB, V

eu

 

amele 

VHC şi 

şi 

HIV  

 

 

Editing a

info@

 

 

 

 

 

 

 

and Printing i

 

 @ideaprogett

 

2011 

in Italy by 

to.com 

 

 

Index  

INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 5 

1.  BULGARIA ........................................................................................................................................ 9 

2.  CIPRU ............................................................................................................................................. 19 

3.  REPUBLICA CEHĂ ........................................................................................................................... 26 

4.  GRECIA ........................................................................................................................................... 37 

5.  UNGARIA ....................................................................................................................................... 49 

6.  ITALIA ............................................................................................................................................. 54 

7.  LITUANIA ....................................................................................................................................... 63 

8.  MALTA ........................................................................................................................................... 73 

9.  POLONIA ........................................................................................................................................ 77 

10.  ROMÂNIA .................................................................................................................................. 87 

11.  SLOVENIA ................................................................................................................................... 97 

CONCLUZII ........................................................................................................................................... 105 

LISTA DE ABREVIERI ............................................................................................................................. 109 

 

 

 

INTRODUCERE 

 

CONTEXT Manualul  de  bune  practici  privind  programele  şi  campaniile  de  prevenire  a  VHB,  VHC  şi  HIV 

(“Manual of the best practices about HBV, HCV and HIV programmes and prevention campaigns”) 

a  fost  elaborat  în  cadrul  proiectului    H‐CUBE  si  are  ca  scop  realizarea  unei  baze  solide  pentru 

monitorizarea factorilor    implicaţi  în răspândirea BTS (boli cu trasmitere sexuală)  în rândul tinerilor. 

Proiectul  implică parteneri din 11 ţări europene, dintre care nouă sunt noi state membre: Bulgaria, 

Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovenia, precum şi Italia şi Grecia.  

Acest manual  furnizează  informaţii  şi date referitoare  la cele mai bune practici  în: serviciile pentru 

prevenția VHB, VHC şi HIV, şi acţiunile de creştere a gradului de conştientizare şi prevenire a celor 

trei infecții în rândul tinerilor. 

Manualul face parte dintr‐o serie de activităţi interconectate, cu concepţie clară şi logică, pentru  a 

garanta un înalt nivel de calitate şi cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte prevenirea BTS. 

 

PRIN CE ESTE DEOSEBIT  ACEST MANUAL Manualul este o colecţie de informaţii referitoare la serviciile pentru prevenția VHB, VHC şi HIV, şi 

acţiunile de creştere a gradului de conştientizare şi prevenire a celor trei infectii în rândul tinerilor 

din Uniunea Europeană şi, în special, din ţările participante la proiectul H‐CUBE. Practicile raportate 

au fost selectate ca fiind cele mai bune dintre toate serviciile oferite şi dintre toate acţiunile derulate 

în fiecare din cele 11 ţări implicate, pe baza unei strategii metodologice comune. 

Această colectare de  informaţii  şi cartografiere a  serviciilor  şi campaniilor a permis partenerilor  să 

identifice strategii  inovatoare pentru a promova  sexul protejat  în  rândul adolescenţilor,  inclusiv al 

celor aflati  la  risc, pentru a creşte gradul de conştientizare a  infecţiilor cu  transmitere  sexuală  şi a 

prevenirii  lor şi pentru a crea servicii pentru tratarea persoanelor  infectate sau prevenirea  infecţiilor 

noi.  Aceste  strategii  inovatoare  vor  fi  utile  nu  doar  partenerilor  pentru  realizarea  altor  activităţi 

legate  de  acestea  în  cadrul  proiectului  H‐CUBE,  ci  şi  tuturor  factorilor  de  decizie  implicaţi  în 

prevenirea BTS sau  în  furnizarea de servicii  ţintite  în  întreaga Europă şi,  în special,  în noile state 

membre UE.  

Mulţumită informaţiilor furnizate şi formatului uşor de citit, Manualul va fi un instrument util pentru 

autorităţile publice, ONG‐uri şi alte asociații implicate în organizarea serviciilor şi campaniilor care 

se adresează  tinerilor  şi care vizează nevoile  locale, dar  la standarde de calitate validate  la nivel 

european. Aceste bune practici  vor  ajuta ONG‐urile  şi  autorităţile publice din noile  state membre 

care  participă  la  proiect  să  abordeze,  în  cel  mai  bun  mod,  organizarea  viitoarelor  campanii  de 

prevenire şi să îşi optimizeze rezultatele pe termen mediu.  

 

METODOLOGIE  Initial, partenerii de proiect au stabilit o definiţie comună pentru următoarele categorii conceptuale, 

conform obiectivelor H‐CUBE şi rezultatelor aşteptate: 

“ Targeted services” (Serviciile țintite) sunt cele care abordează prevenirea şi tratarea VHB, VHC 

şi/sau  HIV.  Concret,  această  categorie  poate  include  servicii  de:  consiliere,  testare,  tratament, 

 

programe de asigurare de ace şi seringi de unică folosință,  îngrijiri medicale, etc. şi activităţi pentru 

comunitate. Serviciile țintite incluse în Manual nu se adresează exclusiv tinerilor.   

“Acţiuni de creştere a gradului de conştientizare în legătură cu VHB, VHC şi HIV şi de prevenire a 

acestora în rândul tinerilor” pot fi considerate drept acţiuni singulare (cum ar fi un curs de formare, 

un seminar sau un eveniment) sau o combinaţie de diferite activităţi  în cadrul unui proiect mai  larg 

sau al unei campanii. Toate acţiunile  raportate  în Manual se adresează direct sau  indirect  tinerilor 

(prin profesori sau părinţi). 

Conceptul  de  “cele  mai  bune  practici”  a  fost  formulat  pe  baza  următoarei  definiţii:  „toate 

activităţile care,  în ultimii 5 ani, au dat un  rezultat pozitiv  în prevenirea VHB, VHC  şi HIV  în  rândul 

tinerilor  (metodologia  lecţiilor  învăţate).  Conform  obiectivelor  proiectului  H‐CUBE,  partenerii  au 

clasificat drept „cele mai bune practici” cele mai inovatoare şi eficace experienţe constând în servicii 

țintite  şi  acţiuni  de  conştientizare  şi  de  prevenire,  în  ceea  ce  priveşte:  a)  atingerea  rezultatului 

aşteptat de prevenire a răspândirii BTS în rândul tinerilor; b) realizarea, pe bază de dovezi, a unui set 

prestabilit de criterii şi indicatori introduşi într‐o schemă comună şi comparabilă de analiză a datelor 

identificate de partenerii H‐CUBE.  

Analiza datelor a fost efectuată cu instrumente calitative şi cantitative. 

Analiza  calitativă  s‐a  concentrat  pe  colectarea  de  informaţii  referitoare  la  cele mai  bune  practici 

legate de:  

a. partenerul principal care a furnizat serviciul sau care a realizat acţiunea;  

b. titlul serviciului / acţiunii;  

c. scopurile serviciului sau ale acţiunii;  

d. o scurtă descriere a metodologiei realizării acţiunii, inclusiv informaţii despre tipurile de activităţi / 

asistenţă şi competenţele personalului implicat;  

e. comentarii suplimentare referitoare, de exemplu, la numărul de persoane care au primit serviciul 

sau rezultatele obţinute prin acţiunea de conştientizare şi de prevenire.  

De asemenea, au  fost colectate  și  informaţii  suplimentare precum website‐uri,  fotografii  şi broşuri 

pentru a evidenţia mai bine practicile descrise şi pentru a permite utilizatorilor Manualului să obţină 

mai multe informaţii pe internet. 

În ceea ce priveşte analiza cantitativă, partenerii au creat 2 seturi de  indicatori pentru a  identifica 

cele mai bune practici pe criterii bazate pe dovezi, introduse într‐o schemă comună şi comparabilă de 

analiză a datelor. 

Mai exact, setul de indicatori de bază pentru clasificarea celor mai bune practici în cadrul serviciilor 

țintite este structurat conform următoarelor criterii de analiză:  

a. acoperirea: nr. de persoane incluse, nr. de centre VCT din ţară (Consiliere și testare voluntară ‐ 

Volluntary  Counseling  and  Testing);  nr.  de  persoane  testate,  nr.  de  persoane  care  îşi  retrag 

rezultatele  testelor,  implicarea  ONG‐urilor,  disponibilitatea  testelor  pentru  HIV  /  VHB  /  VHC; 

procentul de femei şi bărbaţi care au venit la centru; nr. de persoane cu rezultate pozitive pentru HIV 

/ VHB / VHC; nr. de centre VCT în raport cu populaţia);  

b. procedurile  (existenţa consilierii  înainte şi după testare, coordonarea procedurilor de trimitere 

la specialist, proceduri de garantare a anonimatului, nr. de cursuri de formare urmate de personal) 

c. accesul egal pentru ambele  sexe  şi grupurile marginalizate  (nr. de programe existente pentru 

grupurile marginalizate, nr. de mediatori culturali / de sănătate existenţi, nr. de ONG‐uri implicate în 

furnizare). 

 

În acelaşi timp, setul de indicatori de bază pentru clasificarea celor mai bune practici în acţiunile de 

creştere  a  gradului  de  conştientizare  pentru  VHB  şi  VHC  şi  pentru  HIV  este  structurat  conform 

următoarelor criterii de analiză: 

a. acoperirea (prezenţa pe internet şi acoperirea geografică) 

b. implicarea tinerilor în conceperea şi aplicarea iniţiativei şi procedurile interne 

c. durabilitatea acţiunii (durata şi repetarea activităţilor) 

d. canalele de comunicare (nr. de tipuri diferite folosite) 

e. rentabilitatea (valoarea bugetului, tinerii incluşi şi infecţiile detectate) 

f. evaluarea (nr. de persoane intervievate, nr. de chestionare, existenţa unui chestionar înainte şi 

după testare); 

g. transparenţa (accesul la rezultate pentru părţile implicate şi public) 

 

Acest set de bază de indicatori a fost aplicat pentru a separa acţiunile realizate pentru hepatită de 

cele realizate pentru HIV (pentru ţările care au înregistrat ambele tipuri de acţiuni). 

Fiecare practică, selectată prin cartografierea experienţelor naţionale /  locale, a  fost analizată cu 

ambele metode  (calitativă  şi  cantitativă).  Din motive  de  disponibilitate,  în  versiunea  completă  a 

Manualului  (disponibilă  online,  în  limba  engleză,  pe website‐ul  oficial H‐CUBE),  datele  cantitative 

sunt raportate exclusiv pentru cele mai bune practici identificate ca fiind cele mai reprezentative, 

în fiecare ţară şi pentru fiecare tip de experienţă (serviciu, acţiune VHB / VHC, acţiune HIV). Alegerea 

celor mai reprezentative bune practici s‐a făcut conform categoriei conceptuale definite mai sus şi pe 

baza  analizei  datelor  cantitative.  Cele  mai  reprezentative  bune  practici  sunt  experienţele  care 

respectă şi ţin seama, în desfăşurarea lor, de majoritatea criteriilor şi indicatorilor.  

În  versiunea  tipărită  a  Manualului,  sunt  raportate  exclusiv  cele  mai  bune  practici  identificate, 

separate pe ţară şi pe tip (serviciu, acţiune VHB / VHC, acţiune HIV) acolo unde au existat. 

Sursele de  informare consultate au fost:  internetul, baza de date de contact şi experienţa directă a 

partenerilor H‐CUBE.  Toate  informaţiile  colectate  pe  internet  au  fost  verificate  prin  poştă  sau  la 

telefon cu partenerul principal care a realizat fiecare acţiune sau care a furnizat fiecare serviciu. 

 

AVANTAJELE MANUALULUI Pe de o parte, manualul  include  informaţii validate şi verificate de partenerii H‐CUBE, cu privire  la 

experienţa  lor  directă  în  fiecare  context  local.  Această  furnizare  directă  de  date  bazate  pe 

experienta  partenerilor  garantează  veridicitatea  si  calitatea  lor.  De  asemenea,  cele  mai 

reprezentative „bune practici” au fost selectate printr‐o strategie clară şi pe baza unei metodologii 

a  cărei  eficacitate  a  fost  deja  dovedită  în  alte  proiecte  europene  de  prevenire  a  BTS,  precum 

SUNFLOWER1. Prin urmare, calitatea  informaţiilor  şi garanţia eficacităţii  şi adecvării celor mai bune 

practici raportate reprezintă punctele forte şi valoarea adăugată ale Manualului H‐CUBE.   

 

 

                                                             

1 www.sunflower‐project.eu   

 

CUM TREBUIE FOLOSIT MANUALUL Urmărind să ofere autorităţilor publice, ONG‐urilor  şi altor organizaţii  implicate activ  în prevenirea 

BTS un instrument uşor de citit, Manualul a fost structurat pe ţări şi în ordine alfabetică. 

De asemenea, au fost create o versiune tipărită şi una online ale Manualului. Versiunea tipărită este 

în  toate  limbile  partenerilor  şi  cuprinde  exclusiv  cele  mai  bune  practici  alese  ca  fiind  cele  mai 

eficiente,  cu  datele  calitative  şi  cantitative  aferente.  Versiunea  online  este  disponibilă  exclusiv  în 

limba  engleză  şi poate  fi  accesată pe webiste‐ul oficial H‐CUBE: www.hcube‐project.eu  (secţiunea 

DOCUMENTS). Versiunea online raportează în totalitate cele mai bune practici identificate pe ţară şi 

pe tip. 

În această ediţie tipărită, utilizatorul va găsi raportat pentru fiecare ţară cele mai bune practici legate 

de serviciile țintite şi acţiunile de creştere a gradului de conştientizare în legătură cu VHB, VHC şi HIV 

în rândul tinerilor (separat pentru hepatită şi pentru HIV). Aceste practici au fost identificate ca fiind 

cele mai  reprezentative  conform  criteriilor metodologice prezentate mai  sus  şi, prin urmare,  sunt 

raportate împreună cu datele provenite din analiza calitativă şi cantitativă şi cu justificarea motivului 

pentru care au fost selectate dintre altele ca fiind cele mai inovatoare şi eficiente. 

În acest fel, utilizatorii pot avea acces rapid la ediţia tipărită şi pot consulta versiunea online pentru 

a avea mai multe informaţii şi mai multe exemple de cele mai bune practici pe care să le urmeze. 

Manualul  este  destinat  utilizării  ca  sursă  de  inspiraţie  pentru  conceperea  unor  servicii  şi  acţiuni 

adecvate şi mai eficiente. Prin citirea informaţiilor exacte furnizate şi prin cunoaşterea contextului la 

care se referă datele, utilizatorii vor putea combina şi corobora metodologii diferite, identificate ca 

cele mai bune practici, şi îşi vor putea optimiza rezultatele pe termen lung. 

 

1. BULGARIA  

 

ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE  

 

Ţara: BULGARIA 

Partener principal  Fundaţia Inițiativă pentru sănătate (Initiative for Health Foundation) 

Denumirea serviciului  Programul de VCT şi de distribuire de echipamente sterile de injectare 

Scopurile serviciului  Programul se desfăşoară în mod permanent şi include servicii care au ca 

scop:  

•  reducerea  incidenţei  infectiilor  HIV,  VHB  şi  VHC  în  rândul 

consumatorilor de droguri injectabile din Sofia; 

• asigurarea de servicii VCT  (Consiliere  și testare voluntară ‐ Volluntary 

Counseling and Testing) pentru grupele de persoane expuse la risc; 

• creşterea cunoştinţelor  legate de HIV şi alte boli  infecţioase  în rândul 

consumatorilor de droguri injectabile. 

Scurtă descriere   Serviciile  sunt oferite comunităţii  consumatorilor de droguri  injectabile 

din Sofia de către Fundaţia Initiative for Health în colaborare cu ONG‐uri 

locale.  

Fundaţia  desfăşoară  activităţi  zilnice  în  peste  10  locuri  din  Sofia. 

Activităţile  din  cadrul  programului  includ:  distribuirea  de  echipamente 

sterile  de  injectare  şi  de materiale  dezinfectante,  consiliere  şi  testare 

pentru HIV, hepatita B şi C, sifilis, depistare şi testare pentru cazurile de 

tuberculoză, susţinere socială şi psihologică pentru persoanele infectate 

cu HIV,  educaţie  în domeniul  sănătăţii  şi  indrumare  catre  serviciile  de 

tratament. De asemenea, mai multe ONG‐uri oferă consiliere  şi testare 

voluntară. 

Din  anul  2003,  functioneaza  si  o  unitate mobila,  ce  sporeste  eficienta 

serviciile oferite.  

Toate  serviciile  pentru  clienţi  sunt  gratuite  şi  respecta  anonimatul. 

Pentru  a  se  integra mai  bine  în  comunitate,  organizaţia  implică  foşti 

consumatori  de  droguri  injectabile,  aceştia  având  rolul  de  mediatori 

pentru comunitate. Această abordare este esenţială pentru construirea 

încrederii reciproce şi pentru o mai bună acoperire a persoanelor expuse 

la risc.  

Comentarii  Chiar  dacă  principalul  grup  ţintă  este  reprezentat  de  comunitatea 

consumatorilor  de  droguri  injectabile,  serviciul  se  adresează  şi  altor 

grupe de risc,  în special  lucrătorilor din  industria sexului (bărbaţi, femei 

şi transsexuali), deoarece,  în multe cazuri, persoanele respective sunt şi 

consumatoare de droguri injectabile.  

O problemă  importantă pentru proiectul din 2010  a  fost  lipsa  testelor 

10 

 

pentru VHB şi VHC, care ar fi trebuit iniţial să fie furnizate de programul 

Fondul  Global  de  Luptă  împotriva  SIDA,  Tuberculozei  şi  Malariei  din 

Bulgaria. 

Fundaţia  Initiative  for  Health  are  ca  scop  principal  dezvoltarea  de 

practici  şi  metodologii  pentru  prevenirea  infectiei  HIV  în  rândul 

consumatorilor  de  droguri  injectabile.  Printr‐un  număr  de  seminarii, 

cursuri de  formare, vizite de studiu, practici pilot, publicaţii  şi activităţi 

ale  experţilor,  aceasta  fundatie  a  susţinut  demararea  unui  număr  de 

nouă  programe  distincte  de  schimbare  a  acelor  în  ţară,  precum  şi 

elaborarea  unei  politici  naţionale  în  domeniul  prevenirii HIV  in  randul 

consumatorilor de droguri injectabile. 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

WEBSITE‐UL INITIATIVE FOR HEALTH: 

http://initiativeforhealth.org/bg/ 

 

Serviciul următor ‐ Programul VCT şi de distribuire de echipamente sterile de injectare – a fost ales 

ca  fiind  cel mai eficient din Bulgaria, deoarece acoperă  cele mai vulnerabile grupuri:  lucrătorii din 

industria  sexului  şi  consumatorii  de  droguri  injectabile.  De  asemenea,  programul  reprezintă  o 

lucrătorii din industria sexului şi consumatorii de droguri injectabile. De asemenea, acest program s‐a 

considerat  a  fi  o  bună  practică,  deoarece  implică  în  prestarea  de  servicii ONG‐uri  şi  persoane  cu 

experienţă  în comportamente  riscante,  lărgind astfel aria de aplicare  şi eficienţa  serviciilor oferite. 

Unitatea mobilă de VCT face ca intervenţiile să fie foarte eficiente. 

 

DENUMIREA SERVICIULUI VCT and needle exchange programme (Programul VCT şi de 

distribuire de echipamente sterile de injectare) 

PARTENER PRINCIPAL  Fundaţia Initiative for Health      

CRITERII  INDICATORI         

ACOPERIRE 

Nr. de persoane incluse în activităţile 

pentru comunitate 6.000 

Nr. de centre VCT din ţară  1 

Nr. de persoane testate prin VCT  1.200 (în 2009) 

Nr. de persoane care îşi retrag 

rezultatele testelor Nu sunt disponibile date 

Implicarea ONG‐urilor în furnizarea de 

VCT Da 

Se fac teste pentru HIV?  Da 

Se fac teste pentru VHB?  Da (în 2009) 

Se fac teste pentru VHC?   Da (în 2009) 

% de femei şi bărbaţi  60% femei, 40% bărbaţi 

Nr. de persoane cu rezultate pozitive 

pentru HIV, VHB şi VHC 

Aprox. 45‐55%: infectate fie cu VHB 

sau VHC (cazul cel mai des întâlnit), 

fie cu HIV. (datele pentru 2008)  

Nr. de centre VCT în raport cu numărul  1 la 2 milioane de locuitori (Sofia) 

11 

 

de persoane din regiune /district       

PROCEDURI 

Există consiliere înainte şi după testare?  Da 

Procedurile de trimitere sunt 

coordonate? Da 

Există proceduri pentru garantarea 

anonimatului? Da 

De câte ori pe an personalul care 

furnizează servicii urmează cursuri de 

formare? 

     

ACCES EGAL 

PENTRU AMBELE 

SEXE ŞI GRUPURI 

MARGINALIZATE   

Nr. de programe existente pentru 

grupuri marginalizate 

6 (lucrători din industria sexului, 

consumatori de droguri injectabile, 

romi, persoane infectate cu HIV, 

tineri, imigranţi) 

Nr. de mediatori culturali / de sănătate 

implicaţi 

20  (foşti consumatori de droguri 

injectabile sau persoane cu 

experienţă în alte comportamente 

riscante ce implica transmiterea 

HIV / hepatitei). 

Nr. de ONG‐uri implicate în furnizarea 

de informaţii 15 

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A 

INFECTIILOR CU VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIREA A ACESTORA 

ÎN RÂNDUL TINERILOR   

 

Ţara: BULGARIA 

Partenerul principal  Hepasist ‐ Asociaţia Naţională de Combatere a Hepatitei (National 

Association for Fighting Hepatitis) 

Titlul proiectului  “Am I number 12?”(Sunt numărul 12?) 

Scopurile proiectului  Campania are ca ţintă creşterea gradului de conştientizare a VHB, VHC şi 

HIV şi prevenirea acestor ITS în rândul tinerilor. 

Scurtă descriere 

 

Campania  a  fost  realizata prin  intermediul participanţilor  la  emisiunea 

de televiziune “VIP Brother 3”. Emisiunea a fost difuzată într‐un interval 

orar  cu  audienţă maximă,  iar participanţii,  sau  „colegii de  cameră”  au 

fost  vedete  din  Bulgaria.  În  fiecare  săptămână  „colegii  de  cameră” 

strângeau fonduri pentru diferite probleme sociale. O săptămână a fost 

dedicată  în  întregime campaniei de prevenire a hepatitei  şi a altor  ITS. 

Pentru a arăta publicului  larg  importanţa preventiei,  toate vedetele au 

 

Comen

INFORM

SUPLIM

 

Acţiunea

prevenir

publiculu

impactu

persoan

 

 

 

 

 

 

ntarii  

MAŢII 

MENTARE 

a următoare 

rea VHB  şi V

ui  larg.  Imp

l  campaniei,

e cu hepatita

făcut

ridica

bani.

gratu

Pentr

postu

de se

difuz

acest

perso

asem

Hepa

WEBS

http:

 

BROŞ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

‐ AM I NUM

VHC  din  Bulg

licarea  vede

,  aceasta  av

a. 

t  teste pentr

ate, această 

 Sumele don

uite in vedere

ru a creşte ş

uri naţionale

ecunde num

at  de  peste

tei campanii,

oane au fost 

menea,  în  m

asist prin linia

SITE HEPASIS

//hepasist.o

ŞURĂ: 

MBER 12 (Sun

garia,  deoar

etelor  în  po

vând  ca  rezu

12 

ru hepatita 

acţiune a pe

nate sunt fol

ea depistarii

i mai mult g

e de televiziu

it  ‘Am  I Num

e  850  de  ori

, mulţi tiner

 diagnostica

medie  100  d

a telefonică 

ST: 

org/ 

nt numărul 1

rece modul 

pularizarea 

ultat  diagnos

B  şi C.  În afa

ermis strang

losite în prez

 hepatitei B 

radul de con

une au difuza

mber 12?’ (S

i  în  cele  do

i şi‐au făcut 

te cu hepatit

e  persoane 

şi pe website

12) – a fost a

de  abordare

problemelo

sticarea  unu

ară de obţin

gerea unor s

zent pentru 

şi C, în întrea

nştientizare a

at un filmule

unt număru

uă  luni  de  c

analizele şi 

tă şi au încep

pe  zi  au  in

e. 

aleasă ca fiind

e  a  avut  un 

r  legate  de 

ui  număr  de 

nerea unei a

sume  import

efectuarea d

aga ţară.  

al publicului 

eţ de treizeci

ul 12?). Filmu

campaniei.  I

aproximativ

put tratame

ntrat  în  con

d cea mai ef

mare  succe

VHB  /  VHC

  aproximativ

audiente 

tante de 

de teste 

larg, 10 

 şi două 

ul a fost 

In  urma 

v 600 de 

ntul. De 

ntact  cu 

ficientă în 

es  asupra 

C  a mărit 

v  600  de 

13 

 

DENUMIREA PROIECTULUI  Am I number 12? (Sunt numărul 12?) 

PARTENERUL PRINCIPAL Hepasist (National Association for Fighting Hepatitis – Asociaţia 

Naţională de Combatere a Hepatitei)     

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale website‐ului 

campaniei 7.000 

Nivel: naţional, regional, local  Naţional    

IMPLICAREA 

TINERILOR 

Există implicare a tinerilor în 

conceperea acestei iniţiative?  Nu 

Există implicare a tinerilor în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative? 

Nu 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei iniţiative Nu se aplică 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative 

Nu se aplică 

Procedurile interne existente 

pentru garantarea participării 

tinerilor la conducerea 

proiectului 

Nu 

   

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  3 luni 

Nr. de repetare a activităţilor  O ediţie    

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr.de  tipuri diferite de canale 

de comunicare 3 (TV, internet, media tipărită) 

   

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului  Aproximativ 20.000 ‐ 30.000 EUR  

Nr. de tineri incluşi Necunoscut. Audienţa totală a emisiunii 

a fost de 2.000.000 de persoane. 

Nr. infecţiilor diagnosticate pe 

perioada programului  600 

   

EVALUARE 

Nr. de persoane intervievate  Nu se aplică 

Nr. de chestionare distribuite  Necunoscut   

Există un chestionar pre‐ şi 

post‐test 

Doar un chestionar prealabil pentru 

conceperea spotului    

TRANSPARENŢĂ 

Accesul persoanelor interesate 

la rezultatele intervenţiei  Da (site Internet) 

Accesul publicului la rezultatele 

intervenţiei Limitat (site Internet) 

 

 

14 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A 

INFECTIILOR CU VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIREA A ACESTORA 

ÎN RÂNDUL TINERILOR   

   

Partenerul principal  Bulgarian Family Planning and Sexual Health Association (Asociaţia 

pentru Planificare Familială şi Sănătate Sexuală din Bulgaria) (BFPA) 

Titlul proiectului  “Play It Safe” (Nu riscaţi) O reţea informaţională pentru tineri 

Scopurile proiectului  Scopul  proiectului  a  fost  reprezentat  de  creşterea  gradului  de 

conştientizare  în  rândul  tinerilor  cu  privire  la  sănătatea  şi  drepturile 

sexuale  şi  reproductive.  Până  în  prezent,  au  fost  realizate  7  ediţii  ale 

proiectului. 

Scurtă descriere  

 

 

BFPA a susţinut şi a organizat o reţea de tineri din 15 oraşe din Bulgaria, 

pentru  a pune  în  aplicare  activităţi  locale  legate de preventia  infectiei 

HIV  şi  BTS  (boli  cu  transmitere  sexuala).  Programul  de  formare  al 

tinerilor implicaţi a inclus teme legate de HIV, VHB şi VHC. De asemenea, 

tinerii care s‐au integrat în reţea au participat la conceperea materialului 

de informare. 

In  funcţie de contextul  local, campania a  initiat diferite activităţi, de  la 

sesiuni  pe  teme  de  siguranţă  în  relaţiile  sexuale,  la  evenimente 

promoţionale  în  locuri frecventate de tineri. Această abordare a avut  la 

bază  sentimentul  spontan  de  empatie  între  semeni,  această 

metodologie fiind mai eficienta şi mai directă. 

In cadrul proiectulului au fost  implicate şcolile, mass‐media, autorităţile 

municipale şi autorităţile de sănătate publică. 

Comentarii   Reţeaua de tineri funcţionează şi in prezent si este susţinută de BFPA. De 

mai mulţi  ani,  aceasta  asociatie  s‐a ocupat  cu  formarea de  grupuri de 

tineri din marile oraşe ale Bulgariei, oferindu‐le sprijin financiar pentru a 

le  stimula  independenţa  şi  creativitatea.  Pe  durata  campaniei  “Play  it 

Safe”, reţeaua de tineri a fost autorizată să decidă unde, când şi cum să 

organizeze  activităţile.  Acest  lucru  a  contribuit  la  reflectarea  nevoilor 

grupului  ţintă  în cadrul campaniei.  În  timpul alegerii activităţilor, peste 

350  de  locuri  din  15  oraşe  din  ţară  au  purtat  sloganul  şi  însemnele 

vizuale ale campaniei.  

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

WEBSITE BFPA: 

http://www.safesex.bg/ 

 

 

 

 

 

 

 

 

FLUT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IMAG

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FOTO

INFO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TURAŞ: 

GINI ŞI AFIŞE

OGRAFII ALE 

RMATIVĂ: 

15 

  EVENIMENTTELOR DIN CADRUL  CAMMPANIEI,  BRROŞURĂ 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

16 

17 

 

Acțiunea ‐ PLAY IT SAFE – a fost aleasă ca fiind cea mai eficientă în prevenirea HIV şi a altor BTS, în 

rândul adolescenţilor din diferite oraşe din Bulgaria. Mai exact, problemele  legate de BTS  şi HIV au 

fost abordate  în cadrul activităţilor din şcoli şi din afara acestora. Unele dintre activităţile din afara 

şcolilor au  fost puse  în aplicare pentru prima dată  în  ţară şi au  fost  folosite ca model de către alte 

campanii.  

 

DENUMIREA PROIECTULUI  “Play It Safe” (Nu riscaţi) O reţea informaţională pentru tineri 

PARTENERUL PRINCIPAL Bulgarian Family Planning and Sexual Health Association (Asociaţia 

pentru Planificare Familială şi Sănătate Sexuală din Bulgaria) (BFPA)    

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale website‐

ului campaniei 

25.000 (pentru versiunea veche a site‐

ului) 

Nivel: naţional, regional, local  Naţional 

   

IMPLICAREA 

TINERILOR 

Există implicare a tinerilor în 

conceperea acestei iniţiative?  Da 

Există implicare a tinerilor în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative? 

Da 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei iniţiative 35 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative 

665 (în medie 95 pe an, timp de 7 ani) 

Procedurile interne existente 

pentru garantarea participării 

tinerilor la conducerea 

proiectului 

Da (garantat de regulamentul intern al 

BFPA)  

   

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  84 de luni (7 ani) 

Nr. de repetare a activităţilor 

7 ediţii ale campaniei                     

(93 – evenimente promoţionale 

50 – sesiuni în şcoli pentru promovarea 

sexului protejat)    

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr. diferitelor  tipuri de canale 

de comunicare 

7                                       

(sesiuni în şcoli, sesiuni informative în 

cluburi, afişe în staţii de autobuz, fluturaşi 

distribuiţi în stradă, comunicarea de la 

egal la egal, difuzări la TV / radio şi în 

ziare, teatru şcolar)    

18 

 

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului 72.000 EUR 

(aproximativ şi pentru toate ediţiile) 

Nr. de tineri incluşi 35.000  

(aproximativ şi pentru toate ediţiile) 

Nr. de infecţii detectate pe 

perioada programului  

Nu se aplică (doar campanie informativă / 

de conştientizare)    

EVALUAREA 

Nr. de persoane intervievate 

2260                                    

(60 de persoane prin interviuri şi 2200 

prin chestionare) 

Nr. de chestionare distribuite 

2.200  

(diferite tipuri de chestionare pentru 

fiecare acţiune specifică din cadrul 

proiectului) 

Există un chestionar pre‐ şi 

post‐test Da  

   

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la rezultatele 

intervenţiei  

Da (buletin informativ, website) 

Accesul publicului la 

rezultatele intervenţiei Da (website) 

 

 

19 

 

2. CIPRU 

 

 

ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE  

 

Ţara:   CIPRU 

Partenerul principal  Ministerul Sănătăţii din Cipru 

Denumirea serviciului  Centre regionale de îngrijire primară pentru controlul bolilor şi 

vaccinare (Regional Primary Care Centres for Disease Control and 

Vaccination) 

Scopurile serviciului 

 

Scopul  centrelor  este  de  a  furniza  informaţii  exacte  publicului  larg 

(indiferent de vârstă, sex sau statut) şi de a oferi acces rapid la testare şi 

consiliere. Obiectivul general este de a  îndepărta obstacolele existente 

în calea acordării celui mai bun tratament şi a opţiunilor de îngrijire.   

Scurtă descriere  

 

Ministerul cipriot al Sănătăţii administrează 5 Centre de îngrijire primara 

pentru Controlul bolilor şi Vaccinare în colaborare cu Unităţile regionale 

de Control al Infecţiilor. Fiecare centru este responsabil de desfăşurarea 

următoarelor activităţi: 

1. diseminarea de  informaţii prin publicarea de broşuri şi alte materiale 

informative  pe  internet  şi  în  mass  media,  pentru  a  obţine  audienţă 

generală;   

2.  identificarea  grupurilor  ţintă  specifice,  prin  cooperare  cu  partenerii 

sociali, poliţie, unităţi de dezintoxicare, serviciul de  imigraţie şi unităţile 

educaţionale  /  ocupaţionale  ce  adăpostesc  un  număr  important  de 

persoane străine;   

3.  furnizarea  de  analize  şi  consiliere  gratuite  tuturor  pacienţilor 

interesaţi în cadrul unor şedinţe individualizate şi confidenţiale. 

Serviciile  de  testare  şi  consiliere  sunt  oferite  publicului  larg  de  toate 

vârstele,  de  orice  sex,  statut  etc.  Atunci  când  testele  arată  rezultate 

pozitive,  acestea  sunt  raportate  în mod  confidenţial,  iar pacienţii  sunt 

trimişi la echipa interdisciplinară specializată. 

Comentarii   Nu  sunt  disponibile  date  detaliate  referitoare  la  vârstă  in  functie  de 

centru şi de boală. 

Serviciul este doar de stat, coordonat de Centrele regionale de  îngrijire 

primara  şi supervizat de băncile de sânge  şi de autorităţile de sănătate 

publică.  

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE WEBSITE‐UL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII: 

http://www.moh.gov.cy/ 

 

20 

 

Serviciul  –  CENTRE  REGIONALE DE  ÎNGRIJIRE  PRIMARĂ  –  a  fost  selectat  ca  fiind  cel mai  eficient 

dintre  cele  oferite  în  Cipru.  Aceste  Centre  sunt  singurele  facilităţi  din  Cipru  care  oferă  asistenţă 

completă  pentru  BTS  (testare,  tratament  şi  consiliere).  Reţeaua  publică  existentă  de  servicii  de 

prevenire a BTS este o strategie complexa, care îi implică pe toţi profesioniştii din domeniul sănătăţii 

şi autorităţile de reglementare ale Statului. Centrele oferă un serviciu deschis  tuturor pacienţilor  şi 

permite accesul gratuit şi rapid  la echipa de  intervenţie  interdisciplinară, garantând,  în acelaşi timp, 

nivelul necesar de anonimat şi de confidenţialitate. Cu toate că testele nu sunt disponibile dincolo de 

Centrele de îngrijire primara specifice, există câteva politici de includere a populaţiile marginalizate la 

aceste servicii.  

 

DENUMIREA SERVICIULUI Centrele regionale de îngrijire primara 

pentru controlul bolilor şi vaccinare 

PARTENERUL PRINCIPAL  Ministerul Sănătăţii din Cipru    

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de persoane incluse în 

activităţile pentru comunitate 

Centrele acordă asistenţă unui număr de 

aproximativ 400.000 de pacienţi pe an 

pentru toate aspectele legate de controlul 

bolilor şi vaccinare; aproximativ 4.000 de 

imigranţi trimişi de serviciul pentru imigranţi 

în ultimii 4 ani şi câteva sute de donatori de 

sânge voluntari din zonele rurale sunt 

vizitaţi de medici primari la fiecare 3‐6 luni.  

Nr. de centre VCT din ţară  5 

Nr. de persoane testate prin 

VCT 

Total pentru toate centrele regionale:         

imigranţi: aprox. 1000 / an                   

lucrători din industria sexului: aprox. 100 / 

an                                        Consumatori de 

droguri injectabile: aprox. 100 / an 

Nr. de persoane care îşi retrag 

rezultatele testelor 

Datele nu sunt disponibile, pentru 

respectarea politicii de confidenţialitate 

Implicarea ONG‐urilor în 

furnizarea de VCT Da 

Se fac teste pentru HIV?  Da 

Se fac teste pentru VHB?  Da 

Se fac teste pentru VHC?   Da 

% de femei şi bărbaţi  53% bărbaţi, 47% femei 

21 

 

Nr. de persoane cu rezultate 

pozitive pentru HIV, VHB şi VHC 

HIV+: în total 419 (aproximativ 15‐25 de 

cazuri noi pe an) HBV+:  aproximativ 1000 

de cazuri în total                            

HCV+: aproximativ 150 de cazuri în ultimii 3 

ani 

Nr. de centre VCT în raport cu 

numărul de persoane din 

regiune /district  

1 centru la 170.000 de locuitori               

(la un total de 5 centre la nivel naţional) 

   

PROCEDURI 

Există consiliere înainte şi după 

testare? Da (gratuit) 

Procedurile de trimitere sunt 

coordonate? 

Da                                        

(printr‐un algoritm prestabilit care implică 

îngrijirile primare, serviciul de control al 

infecţiilor şi unităţile de trimitere 

specializate). 

Există proceduri pentru 

garantarea anonimatului? 

Da                                        

(mostrele sunt prelevate prin sesiuni 

individualizate şi fişe codificate, rezultatele 

sunt transmise în plicuri personale sigilate) 

De câte ori pe an personalul 

care furnizează servicii urmează 

cursuri de formare? 

Asistentele şi medicii participă la seminarii 

specializate de 1‐2 ori pe an, plus ateliere de 

lucru suplimentare de actualizare, asigurate 

de câte ori este necesar     

ACCES EGAL 

PENTRU 

AMBELE SEXE ŞI 

PENTRU 

GRUPURILE 

MARGINALIZATE 

Nr. de programe existente 

pentru grupuri marginalizate 

3 (imigranţi, lucrători din industria sexului, 

consumatori de droguri injectabile) pe 

regiune 

Nr. de mediatori culturali / de 

sănătate implicaţi 

Centrele cooperează cu toate ambasadele 

străine, poliţia regională, autoritatea 

aeroportuară şi portuară şi cu toate şcolile şi 

industriile care găzduiesc cetăţeni străini) 

Nr. de ONG‐uri implicate în 

furnizarea de informaţii 5 (unităţi de dezintoxicare) 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

22 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A 

INFECTIE HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTEIA IN RÂNDUL TINERILOR 

 

**NU EXISTĂ CAMPANII / PROIECTE SPECIFICE DE PREVENIRE A VHB / VHC 

 

Ţara: CIPRU  

Partenerul principal  Cyprus Family Planning Association  (Asociaţia de planificare  familială 

din Cipru) 

Titlul proiectului  Safe Sex and STIs Prevention Actions addressing young people  (Sexul 

protejat şi acţiuni de prevenire a BTS adresate tinerilor) 

Scopurile proiectului  Proiectul are ca scop:  

Diseminarea de  informaţii  şi oferirea de  consiliere  tinerilor  cu 

privire la BTS şi la sexul protejat;  

Formarea  specialistilor  din  domeniul  sănătăţii  şi  a  părinţilor 

pentru  a‐i  îndruma  pe  tineri  în  legătură  cu  sexul  protejat  şi 

prevenirea BTS.  

Scurtă descriere   Scopurile  proiectului  sunt  urmărite  prin  editarea  şi  diseminarea  de 

broşuri  specifice  distribuite  gratuit  şi  organizarea  de  sesiuni  de 

informare. 

Există  diferite  tipuri  de  broşuri,  toate  adresate  adolescenţilor,  ce 

cuprind  atât  text  cât  şi  ilustraţii.  Fiecare  broşură  oferă  informaţii 

referitoare la diferite subiecte, reprezentative fiind: 

1. “Growing Up” (Creşterea) este o broşură de 20 de pagini, care oferă 

informaţii despre: stadiile de dezvoltare prin care trece organismul 

în  timpul  adolescenţei  şi  schimbările  biologice  care  survin  atat  la 

băieţi cat  şi  la  fete  în  timpul pubertăţii; ce  înseamnă menstruaţia; 

lucruri  legate  de  sarcină,  sexualitate  şi  parteneri  sexuali  /  relaţii 

sexuale; masturbarea; bolile cu transmitere sexuală (include o  listă 

cu 25 de  astfel de boli, printre  care HIV  /  SIDA  şi hepatita  virală, 

simptomatologie  comună,  moduri  de  prevenire  şi  tratament)  şi 

metode de preconcepţie.  

2. “Sexually Transmitted Diseases” (Bolile cu transmitere sexuală) este 

o  broşură  de  36  de  pagini,  care  descrie  bolile  cu  transmitere 

sexuală,  pentru  o  creşte  a  gradului  de  conştientizare  în  rândul 

tinerilor. Temele abordate sunt următoarele: planificarea familială, 

bolile cu transmitere sexuală şi sarcina, cine îşi asumă riscul de a se 

infecta, simptomatologie, ce trebuie să facă cineva care crede că a 

contactat  o  boală,  cum  ne  protejăm  de  infecţii,  o  listă  de  boli  şi 

explicaţii  pentru  fiecare  (gonoree,  negi  genitali,  trichomonias, 

herpes  genital,  păduchi  pubieni,  sifilis,  hepatita  B,  HIV  /  SIDA)  şi 

informaţii de contact.  

În  ceea  ce priveşte  sesiunile de  formare, activităţile de educaţie de  la 

23 

 

egal  la  egal,  activităţile  legate de HIV  /  SIDA,  acestea  sunt organizate 

anual. Formările sunt puse în aplicare în fiecare district din Cipru, an de 

an, pentru a atinge un număr cât mai mare de  tineri  la nivel naţional. 

Formarea  are  ca  scop  dobândirea,  de  catre  tineri,  a  abilităţilor  de 

comunicare şi asertivitate,  instruirea  lor pe teme  legate de HIV / SIDA, 

prevenire a altor BTS, sexualitate şi relaţii sănătoase. Ca o continuare a 

formărilor,  participanţii  iau  parte  la  activităţi  pentru  comunitate,  în 

calitate de instructori sunt implicaţi în prezentări, formări etc., pentru a 

disemina cunoştinţele dobândite.   

De asemenea, proiectul oferă activităţi de conştientizare şi de educare a 

adulţilor,  în  legătură cu tinerii şi sexualitatea acestora (practici sexuale, 

pericolul reprezentat de BTS, sarcina etc.). 

Comentarii   Scopul broşurilor este de a creşte gradul de conştientizare şi de a oferi 

tinerilor oportunitatea de a discuta  informaţiile  şi  imaginile  conţinute. 

Broşurile  sunt  distribuite  în  şcoli  în  cadrul  secţiunilor  de  educaţie 

sexuală  şi,  până  în  prezent,  a  fost  acoperit  un  număr  important  de 

tineri.  

De asemenea, proiectul are ca rezultat educarea unui numar important 

de instructori, aceştia dobândind abilităţi de diseminare a cunoştinţelor 

obţinute  în  legătură  cu  prevenirea  HIV  /  SIDA  şi  sănătatea  sexuală 

reproductivă în rândul altor tineri.  

Principalul dezavantaj al proiectului este că nu are o metodă  specifică 

prin care să ajungă şi la grupurile marginalizate.  

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

WEBSITE CFPA: 

http://www.cyfamplan.org/ 

 

Acțiunea – ACŢIUNI PENTRU SEX PROTEJAT ŞI DE PREVENIRE A BTS – a fost aleasă ca fiind cea mai 

eficientă pentru prevenirea BTS în Cipru, deoarece: 1) Asociaţia de Planificare Familială din Cipru este 

foarte  activă  în  acest  sector  şi  desfăşoară  numeroase  activităţi  individuale  de‐a  lungul  anului,  ce 

vizează educarea  tinerilor  în  legătură cu practicile de sex protejat  şi BTS; 2) aceste acţiuni  folosesc 

mai multe  cai  de  diseminare  a  informaţiilor  şi  acoperă  o  gamă  largă  de  grupuri  ţintă;  3)acţiunile 

utilizeaza  o  metodă  adaptată,  care  vizează  un  grup  ţintă  specific‐  tinerii  (fluturaşi,  evenimente, 

elemente jargon); 4) acţiunile includ formarea de instructori care să poată oferi educaţie de la egal la 

egal (4 tineri); 5) eficacitatea lor a fost demonstrată prin faptul că această campanie s‐a desfăşurat cu 

continuitate în ultimii cinci ani.  

 

 

 

 

 

 

 

 

24 

 

DENUMIREA PROIECTULUI 

  

Safe Sex and STIs Prevention Actions addressing young people 

(Acţiuni pentru sex protejat şi de prevenire a BTS adresate 

tinerilor) 

PARTENERUL PRINCIPAL 

  

Cyprus Family Planning Association (Asociaţia de Planificare 

Familială din Cipru)    

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

  

Nr. de accesări ale website‐ului 

campaniei 

Nu se aplică (nu există website 

specific) 

Nivel: naţional, regional, local  Naţional 

     

IMPLICAREA 

TINERILOR 

  

  

  

  

Există implicare a tinerilor în 

conceperea acestei iniţiative?  Da 

Există implicare a tinerilor în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative? 

Da 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei iniţiative 4 pe an 

Nr. de tineri implicaţi în punerea 

în aplicare a acestei iniţiative 20 pe an 

Procedurile interne existente 

pentru garantarea participării 

tinerilor la conducerea proiectului

Regulamentul intern al Asociaţiei: 

Statutul şi existenţa unui grup de 

tineri şi a unui responsabil pentru 

programul adresat tinerilor.       

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

  

Durata (nr. de luni) Campania se află în desfăşurare din 

anul 2005 

Nr. de repetare a activităţilor  Minim 1 curs de formare pe an 

     

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr.de tipuri diferite de canale de 

comunicare 

3                                   

(diseminarea de material informativ 

şi de fluturaşi şi broşuri; conferinţă 

naţională la Universitatea din Cipru; 

prezenţă pe internet)      

RENTABILITATEA 

  

  

Valoarea bugetului  Nu este disponibilă 

Nr. de tineri incluşi  Aproximativ 10.000  

Nr. infecţiilor diagnosticate pe 

perioada programului  

Nu se aplică (nu au fost oferite 

servicii de testare)      

25 

 

EVALUAREA 

  

  

Nr. de persoane intervievate  0 

Nr. de chestionare distribuite  0 

Există un chestionar pre‐ şi post‐

test Nu 

     

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor interesate la 

rezultatele intervenţiei  

Nu s‐a realizat o evaluare a 

activităţilor 

Accesul publicului la rezultatele 

intervenţiei Nu 

 

 

26 

 

3. REPUBLICA CEHĂ  

 

ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE  

 

Ţara: REPUBLICA CEHĂ 

Partenerul principal  Spitalul Masaryk  ‐ Ústí nad Labem 

DENUMIREA 

SERVICIULUI Centrul SIDA din Ústí nad Labem 

Scopurile serviciului  Scopul  centrului  este  de  a  oferi  îngrijiri  medicale  şi  terapie 

antiretrovirala persoanelor afectate de HIV / SIDA. 

Scurtă descriere  

 

Centrul  SIDA  asigură  diagnosticarea  şi  acordarea  de  îngrijiri medicale 

persoanelor bolnave de HIV / SIDA din regiunile Ústecký şi Liberecký.   

Centrul  are  o  înaltă  specializare  în  ingrijirea  medicala  a  persoanelor 

bolnave de HIV / SIDA, inclusiv terapie antiretrovirală. 

De asemenea, centrul furnizează publicului larg analize anonime cu plată 

şi  consiliere  anterioară  şi  ulterioară  analizelor,  precum  şi  o  linie 

telefonică de ajutor.  

Centrul  SIDA  prezentat  este  situat  în  regiunea  Ústecký,  care  are  o 

populaţie de 836.198 de  locuitori. Acest centru face parte dintr‐o reţea 

de 7  centre  SIDA active  în Republica Cehă, pentru acoperirea nevoilor 

întregii populatii (10 milioane de locuitori).  

Comentarii   Centrul SIDA local din Ústí nad Labem a furnizat asistenţă unui număr de 

35 de persoane infectate cu HIV în anul 2007: 19 pacienţi au fost trataţi 

cu terapie antiretrovirală, iar ceilalţi 16 au fost puşi sub observaţie. 

În ceea ce priveşte situaţia epidemiologică a  infectiei HIV din Republica 

Cehă, reţeaua de centre SIDA este bine organizată şi suficientă pentru a 

acoperi toate cererile de asistenţă.  

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

WEBSITE‐UL SPITALULUI MASARYK:  

http://www.mnul.cz/cs/start.asp   

 

Serviciul – CENTRUL SIDA DIN ÚSTÍ NAD  LABEM – a  fost ales  ca  fiind  cel mai eficient  furnizor de 

servicii, deoarece reţeaua de Centre SIDA oferă asistenţă medicală completă  în Republica Cehă,  iar 

Centrul SIDA din regiunea Ústí nad Labem este reprezentativ. Acesta este un departament medical 

specializat, cu personal  instruit şi calificat. Serviciile furnizate de centru sunt exacte şi garantează o 

acoperire  totală  a  nevoilor  pacienţilor.  Într‐adevăr,  asistenţa  include  servicii  la  cele mai  ridicate 

standarde  ‐de  la consiliere  la  tratament, pentru persoanelor bolnave de HIV / SIDA. De asemenea, 

este o reţea specializată exclusiv în boli infecţioase, şi în special HIV / SIDA şi complicaţiile medicale 

aferente. 

 

27 

 

 

DENUMIREA SERVICIULUI  Centrul SIDA din Ústí nad Labem 

PARTENERUL PRINCIPAL  Spitalul Masaryk ‐ Ústí nad Labem      

CRITERII  INDICATORI         

ACOPERIRE 

Nr. de persoane incluse în 

activităţile pentru 

comunitate 

Nu există date disponibile 

Nr. de centre VCT din ţară 7 centre SIDA în Republica Cehă (la 10 

milioane de locuitori) 

Nr. de persoane testate 

prin VCT 

Nu există date disponibile. 

35 de persoane infectate cu HIV în anul 

2007 (19 cu tratament antiretroviral, 16 

fără tratament antiretroviral) 

Nr. de persoane care îşi 

retrag rezultatele testelor Nu există date disponibile 

Implicarea ONG‐urilor în 

furnizarea de VCT Nu 

Se fac teste pentru HIV?  Da 

Se fac teste pentru VHB?  Da 

Se fac teste pentru VHC?   Da 

% de femei şi bărbaţi  Nu există date disponibile 

Nr. de persoane cu 

rezultate pozitive pentru 

HIV, VHB şi VHC 

Nu există date disponibile 

Nr. de centre VCT în raport 

cu numărul de persoane 

din regiune /district  

1 Centru SIDA la  836.198 de locuitori (în 

regiunea Ustecky)   

     

PROCEDURI 

Există consiliere înainte şi 

după testare? Da 

Procedurile de trimitere 

sunt coordonate? Da 

Există proceduri pentru 

garantarea anonimatului? Da 

28 

 

De câte ori pe an 

personalul care furnizează 

servicii urmează cursuri de 

formare? 

 Nu există date disponibile.                

Sistemul de educaţie pentru asistente şi 

medici este dat de Legile 95 şi 96/2004 

Coll însă nu sunt disponibile date 

referitoare la numărul de cursuri de 

formare asigurate      

ACCES EGAL PENTRU 

AMBELE SEXE ŞI 

PENTRU GRUPURILE 

MARGINALIZATE 

Nr. de programe existente 

pentru grupuri 

marginalizate 

Nr. de mediatori culturali / 

de sănătate implicaţi 0 

Nr. de ONG‐uri implicate în 

furnizarea de informaţii 0 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

 

Ţara: REPUBLICA  CEHĂ 

Partenerul principal  GlaxoSmithKline 

Titlul proiectului  Yellow weeks in Czech towns (Săptămâni galbene în oraşele Cehiei) 

Scopurile 

proiectului 

Campania  a  avut  ca  scop  creşterea  gradului  general  de  conştientizare  în 

legătură  cu  hepatita  virală  şi modurile  de  prevenire  a  acesteia  în  rândul 

publicului larg şi, în special, al tinerilor.  

Scurtă descriere  

 

Campania a  fost realizată  în anul 2010  în 14 oraşe cehe  şi a durat 14 zile. 

Scopul  campaniei  a  fost  creşterea  gradului  de  conştientizare  în  rândul 

populaţiei  generale  cu  privire  la  hepatită  şi  s‐a  numit  “Yellow  weeks” 

(Săptămâni  galbene),  amintind  de  culoarea  tegumentelor  persoanele 

infectate. 

In piaţa principală a oraşelor  respective  sau  în  locuri de  întâlnire cu aflux 

mare  de  populaţie  (precum  supermarketuri,  alei  pietonale  etc.)  au  fost 

amplasate structuri mobile constând  în corturi galbene. Pe corturi au  fost 

dispuse afişe,  iar tineri cu  tricouri  şi  şepci galbene au  înmânat trecătorilor 

fluturaşi şi au furnizat  informaţii    legate de prevenirea hepatitei. Tinerii au 

fost  atraşi  şi  invitaţi  să  intre  în  cort  de  către  „oameni  galbeni”  pe 

picioroange. De  asemenea,  au  fost  făcute  fotografii    „oamenilor  galbeni” 

împreună cu tinerii, fotografii ce au participat  la concursul pentru cea mai 

bună poză, premiul constand  intr‐o bicicletă galbenă. Concursul a  fost un 

 

Comen

INFORM

SUPLIM

ntarii  

MAŢII 

MENTARE 

mod efic

Această

la radio,

Informa

A  şi  B, 

modulu

toate m

Întrucât

date  ref

disponib

fiind înr

INFORM

 

FOTOGR

 

 

 

BROŞUR

 

cace de a atr

campanie a

, datorită me

ţiile furnizat

deoarece  p

i similar de t

aterialele de

 campania a

feritoare  la 

bile.  De  asem

egistrată ca 

MAŢII PE INTE

RAFII ALE CA

RĂ: 

29 

rage atenţia 

 avut un imp

etodologiei s

te prin aceas

pentru  aces

transmitere 

e informare a

a  fost organ

rezultate  şi 

menea,  con

proprietate 

ERNET: http:

MPANIEI:  

tinerilor şi d

pact importa

sale de aplica

stă acţiune a

te  infecţii  e

cu VHB, a fo

ale campanie

izată de un 

la  gradul  d

ceperea  cam

a GlaxoSmit

//www.zlute

 

e a‐i implica

nt în media,

are. 

au fost conc

există  vaccin

ost menţiona

ei.  

producător 

e  acoperire 

mpaniei  nu  p

hKline. 

etydny.cz/ 

a.  

, în special în

centrate pe h

n.  În  plus, 

ată şi infectia

de vaccinur

al  acţiunii 

poate  fi  rep

 

n ziare şi 

hepatita 

datorita 

a VHC în 

i, multe 

nu  sunt 

produsă, 

 

 

Acțiunea

prevenir

Combina

nouă,  in

datorită 

 

 

a ‐ YELLOW W

rea  infectiilo

aţia de elem

teresantă şi

acoperirii sa

WEEKS (SĂP

or  cu  VHB  ş

mente  amuza

 atractivă pe

ale geografic

PTĂMÂNI GA

şi  VHC  din 

ante  şi  furni

entru  tineri. 

e‐ s‐a desfăş

30 

ALBENE)  – a

Republica  C

zarea de  inf

De asemen

şurat în 14 o

a fost aleasă 

Cehă  datorita

formaţii pe 

ea, campan

raşe mari din

ca fiind cea 

a  metodolog

baze  ştiinţifi

ia a  fost deo

n Republica C

 mai eficient

giei  sale  ino

ice  reprezint

osebit de  im

Cehă.  

tă pentru 

ovatoare. 

tă o  idee 

mportantă 

31 

 

DENUMIREA PROIECTULUI  Yellow weeks in Czech towns (Săptămâni galbene în oraşele Cehiei) 

PARTENERUL PRINCIPAL  GlaxoSmithKline    

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale website‐

ului acţiunii Nu este disponibil 

Nivel: naţional, regional, local  Naţional      

IMPLICAREA TINERILOR 

Există implicare a tinerilor în 

conceperea acestei iniţiative?  Nu 

Există implicare a tinerilor în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative? 

Da 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei iniţiative 0 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative 

Procedurile interne existente 

pentru garantarea participării 

tinerilor la conducerea 

proiectului 

Contracte pe termen scurt pentru 

studenţi, furnizate de o agenţie care a 

oferit acestora formare şi salariu. 

     

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  14 zile (2010) 

Nr. de repetare a activităţilor 1 ediţie cu 14 repetări ale activităţilor 

în 14 oraşe din Cehia      

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr.de tipuri diferite de canale 

de comunicare 

5 canale folosite în regiunea Usti nad 

Labem (Interviuri la radio cu 

personalul ZU UL, materiale de presă 

cu date despre incidenţa hepatitei, 

informaţii la ştirile TV, afişe, fluturaşi)      

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului  Nu este disponibilă 

Nr. de tineri incluşi  Nu este disponibil 

Nr. infecţiilor diagnosticate pe 

perioada programului  

Nu este aplicabil (în cadrul campaniei 

nu au fost oferite servicii de testare)      

EVALUAREA 

Nr. de persoane intervievate  0 

Nr. de chestionare distribuite  0 

Există un chestionar pre‐ şi 

post‐test Nu 

     

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la rezultatele 

intervenţiei  

Nu 

Accesul publicului la  Nu.                                  

32 

 

rezultatele intervenţiei  Rezultatele nu au fost prezentate 

publicului. Informaţiile care au circulat 

în ziare şi la radio s‐au referit doar la 

incidenţa hepatitei şi la prevenire, nu 

şi la activităţile campaniei 

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

   

Partenerul principal  Institutul Naţional de Sănătate Publică, Praga 

Titlul proiectului  “Game against AIDS” (Jocul împotriva SIDA) 

Scopurile proiectului 

 

“Game against AIDS” este o campanie naţională de prevenire, adresată 

adolescenţilor cehi şi are ca scop creşterea gradului de conştientizare şi 

a cunoaşterii în legătură cu HIV / SIDA şi alte BTS. Campania promoveaza 

atitudinile pozitive de prevenire în rândul tinerilor, invitându‐i să adopte 

comportamente „mai sigure”.  

Scurtă descriere  

 

Proiectul a  fost  initiat ca o soluţie  la problemele  ridicate de Programul 

Naţional pentru HIV / SIDA pe perioada 2008‐2012. 

Campania se realizată prin  intermediul unui „joc” neconvenţional,  liber 

şi uşor, interactiv, care se concentrează pe preventia primară a sarcinilor 

nedorite,  a  BTS  şi  a HIV,  folosind  principii  precum  umorul,  atitudinea 

ludică şi competitivitatea tinerilor.  

Jocul durează aproximativ 100 de minute şi participa grupuri de 60‐70 de 

elevi cu vârste cuprinse  între 12 şi 17 ani. Jocul cuprinde cinci „staţii de 

lucru” care abordează teme diferite şi înrudite: 1) modul de transmitere 

a HIV: poze care descriu diferite situaţii de risc, iar participanţii folosesc 

culorile  semaforului  pentru  a  identifica  nivelul  riscurilor.  2)  Dragoste, 

sexualitate şi protecţie: printr‐un joc cu zaruri, sunt adresate, clarificate 

şi discutate întrebări legate de protecţia împotriva BTS şi HIV şi atitudini 

îndreptate  spre  parteneriat.  3)  Protecţia  împotriva  sarcinilor  nedorite: 

accentul este pus pe diferenţa dintre metodele preventive de tip barieră 

şi metodele de alt tip. 4) Limbajul corpului şi sexualitatea – pantomimă: 

scopul acestei  staţii este de a exprima  sentimente personale  legate de 

dragoste, parteneriate  şi  sexualitate prin  limbajul  corpului. 5) Viaţa  cu 

HIV: o persoană  infectată cu HIV,  în calitate de asistent pentru această 

staţie de lucru, îi ajută pe participanţi să înţeleagă problemele zilnice ale 

persoanelor bolnave de HIV / SIDA.  

Până  în prezent, peste 30 de mii de tineri din toate regiunile Republicii 

 

Comen

INFORM

SUPLIM

 

Acțiunea

pentru p

ntarii  

MAŢII 

MENTARE 

a  ‐ GAME A

prevenirea H

Cehe

Dato

profe

preve

În  iun

prima

din 1

Versi

fost a

trans

INFO

http:

 

BROŞ

IMAG

 

 

AGAINST AID

IV în Republ

e au luat part

rită  răspuns

esorilor,  „Joc

enirea HIV. 

nie 2003, „jo

are, 6.841 de

4 districte di

unea origina

apoi transfer

sfrontalieră. 

RMAŢII PE IN

//www.aids‐

ŞURĂ: 

GINI DIN CAM

DS  (Jocul  împ

ica Cehă, de

33 

te la acest „jo

sului  bun  d

cul  împotriv

ocul” a  fost 

e elevi de lic

in Republica

ală a acestu

rată Republic

 

NTERNET:  

‐hiv.cz/ 

MPANIE: 

potriva  SIDA

eoarece are u

oc”. 

in  partea  g

va  SIDA”  rep

organizat pe

ceu, 5.112 de

 Cehă, inclus

i proiect a  f

cii Cehe în 1

A)  –  a  fost  a

una dintre ce

grupului  ţint

prezintă  un 

entru 12.853

e ucenici şi 4

siv din capita

fost elaborat

998, ca parte

 

aleasă  ca  fiin

ele mai eficie

tă  şi  a  pări

instrument 

3 de elevi ai

450 de tineri

ala ţării‐ Prag

tă  în Germa

e dintr‐o col

nd  cea mai 

ente abordă

inţilor  / 

bun  în 

şcolilor 

i militari 

ga. 

ania  şi a 

aborare 

 

eficientă 

ri faţă de 

34 

 

adolescenţi  şi  comportamentul  sexual  protejat  al  acestora,  graţie metodologiei  sale  constând  în 

stabilirea unui dialog deschis şi interactiv cu privire la teme legate de sex, cu tinerii. 

Principalele avantaje ale proiectului sunt: 1) este uşor de accesat, de implementat şi de organizat; 2) 

permite  participarea  persoanelor  cu  acelaşi  statut  şi  a  persoanelor  infectate  cu  HIV  /  SIDA;  3) 

corespunde mentalităţii adolescenţilor; 4) este acceptat de elevi, profesori şi părinţi; 5) este efiienta 

în îmbunătăţirea cunoştinţelor, abilităţilor şi în inducerea / modificarea atitudinilor. În sfârşit, „Jocul 

împotriva  SIDA” este un bun model de  colaborare  între  vest  şi est, demonstrând  că  transferul de 

cunoştinţe de specialitate legate de prevenirea BTS / HIV este atât posibil, cât şi economic.  

   

DENUMIREA PROIECTULUI  Game against AIDS (Jocul împotriva SIDA) 

PARTENERUL PRINCIPAL  Institutul Naţional de Sănătate Publică (Praga)    

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale website‐ului 

acţiunii NU SE APLICĂ  

Nivel: naţional, regional, local  Naţional    

   

IMPLICAREA 

TINERILOR 

Există implicare a tinerilor în 

conceperea acestei iniţiative?   Nu 

Există implicare a tinerilor în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative? 

Da 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei iniţiative 0 

Nr. de tineri implicaţi în punerea 

în aplicare a acestei iniţiative 

14                                   

(date disponibile numai pentru 

campania aplicată la nivel local în Ústí 

nad Labem) 

Procedurile interne existente 

pentru garantarea participării 

tinerilor la conducerea proiectului

Regulile interne ale proiectului. 

Elevii s‐au oferit să participe la 

punerea în aplicare a campaniei în 

calitate de voluntari.     

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni) 

25 de luni (din nov. 2005 până în nov. 

2007. Aceste date sunt disponibile 

numai pentru campania aplicată la 

nivel local în Ústí nad Labem) 

Nr. de repetare a activităţilor 3 ediţii ale campaniei (2005, 2006, 

2007)    

35 

 

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr. de tipuri diferite de canale de 

comunicare 

4                                    

(prezentări active cu tineri, interviuri 

la radio, articole în ziare, spoturi TV).  

   

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului  Nu este disponibilă 

Nr. de tineri incluşi 

1.030                                

(Tineri incluşi din 2005 până în 2007 

numai în regiunea Ustecky. La nivel 

naţional, aproape 35.000 de 

adolescenţi au fost incluşi) 

Nr. de infecţii detectate pe 

perioada programului  

Nu este aplicabil. A fost o campanie de 

creştere a gradului de conştientizare. 

   

EVALUAREA 

Nr. de persoane intervievate  0 

Nr. de chestionare distribuite  0 

Există un chestionar pre‐ şi post‐

test Nu 

   

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor interesate la 

rezultatele intervenţiei  

Au fost prezentate rapoarte anuale 

asupra rezultatelor acţiunii 

Ministerului Sănătăţii şi Directorului 

naţional pentru activităţile de 

prevenire a HIV. De asemenea, au fost 

prezentate rapoarte parţiale asupra 

unor activităţi singulare, către 

Directorul naţional pentru activităţile 

de prevenire a HIV. 

Accesul publicului la rezultatele 

intervenţiei 

Rezultatele au fost transmise în ziare 

locale şi la radio (Litoměřický deník, 

Ústecký deník, Deník Směr, Český 

rozhlas Sever) 

 

36 

 

37 

 

4. GRECIA  

 

ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE  

 

Ţara: GRECIA 

Partenerul principal  PRAKSIS NGO  (sub  auspiciile  Centrului  pentru  Controlul  şi  Prevenirea 

Bolilor  ‐ KE.EL.P.NO., cu sprijinul Societăţii Greceşti pentru Studierea şi 

Tratarea SIDA  ‐ E.E.M.A.A.,  şi al Agenţiei de Sănătate  şi Bunăstare din 

Municipiul Atena) 

DENUMIREA 

SERVICIULUI 

Mobile Unit  information and examination on HIV  (Unitatea mobilă de 

informare şi testare  HIV) 

Scopurile serviciului 

 

Serviciul  are  ca  scop  creşterea  gradului  de  conştientizare  în  rândul 

populaţiei  cu  privire  la modurile  de  transmitere  şi  prevenire  ale  HIV, 

consilierea  cu  privire  la  testul  rapid  de  HIV  /  SIDA  şi  intervenirea  în 

grupurile  cu  risc  ridicat  (bărbaţii  care  întreţin  relaţii  sexuale  cu  alţi 

bărbaţi, imigranţi, grupurile cu comportament la risc) 

Scurtă descriere   PRAKSIS este un ONG din Grecia care furnizează teste rapide pentru HIV, 

gratuit  si    anonim,  în  policlinicile  din  Atena  şi  Salonic.  De  asemenea, 

organizaţia oferă o linie telefonică de ajutor pentru consilierea în legătură 

cu HIV (8001111600). 

PRAKSIS  organizează  anual  o  campanie  de  conştientizare  de  către 

populaţie  numită  “Ask  First”  (Întreabă  mai  întâi),  în  cadrul  căreia 

desfăşoară programul “Mobile Unit information and examination on HIV” 

(Unitatea  mobilă  de  informare  şi  testare  HIV).  Unitatea  mobilă  este 

dotată  pentru  a  furniza  teste  rapide  HIV  gratuite  şi  în  condiţii  de 

anonimat. De asemenea, în cadrul acesteia lucrează voluntari şi personal 

PRAKSIS  care  furnizează  informaţii  generale  referitoare  la  HIV  şi  la 

consilierea pentru  testare. Aceste  servicii pentru  comunitate, oferite  în  

cadrul  unei  campanii  mai  cuprinzătoare,  sunt  foarte  utile  pentru 

grupurile cele mai vulnerabile, care nu merg frecvent la spital.  

Comentarii   Metodologia  Unităţii  mobile  este  bazată  pe  importanţa  analizelor  de 

laborator pentru prevenirea HIV / SIDA. 

Campania „Ask First” include şi alte activităţi de încurajare a persoanelor 

să  îşi  facă  analizele  în unitatea mobilă:  spoturi  în media, distribuţia de 

materiale informative, proceduri de consiliere prealabilă şi ulterioară. 

Eficacitatea  acestui  serviciu  pentru  comunitate  este  determinată  de 

numărul tot mai mare de persoane care  îşi fac testul  în timpul activităţii 

„Unităţii mobile”. 

Următorul  pas  anunţat  pentru  Unitatea  mobilă  a  PRAKSIS  va  fi 

organizarea  de  intervenţii  ţintite  în  cadrul  grupurilor  sociale  cu 

 

INFORM

SUPLIM

MAŢII 

MENTARE 

comp

alţi bă

întâln

WEBS

 

SPOT 

http:/

UNITA

ABŢIB

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

AFIŞE

 

ortamente r

ărbaţi. Acest

ire, parade a

SITE PRAKSIS

TV DISPONIB

//www.youtu

ATEA MOBILĂ

BILDURI: 

38 

riscante, pre

e activităţi in

ale homosex

: http://www

BIL LA: 

ube.com/use

Ă: 

cum bărbaţi

novatoare vo

ualilor, baru

w.praksis.gr/

er/praksisngo

 

i care  întreţ

or fi puse în 

ri de homose

o#p/u/3/UV

 

ţin relaţii sex

aplicare în lo

exuali.  

V‐72dGGCSs 

xuale cu 

ocuri de 

 

 

 

Următor

din urmă

1. unitat

unităţi m

2. activit

3. eficac

persoan

4. cu toa

număr c

testul în 

5. a inclu

Activitat

Sociale.  

[1]PRAKS

 

 

 

rul serviciu ‐

ătoarele mot

tea mobilă a

medicale la n

tatea propus

citatea aplică

e care şi‐au f

ate că iniţiati

considerabil 

perioada re

us consiliere 

tea  a  asigur

 

SIS, Conferin

 

 

 

 

 

 

 

 

ACTIV

PREZE

 

‐ MOBILE UN

tive: 

a  colaborat 

ivel naţional

să a asigurat 

ării pilot a u

făcut testul î

iva este aplic

de persoane

spectivă); 

prealabilă şi

rat  colabora

nţa de presă 

VITĂŢI PLANIF

ENTAREA ÎN 

NIT (Unitatea

cu 2 policlin

l. 

acces egal ş

nităţii mobil

în perioada d

cată la nivel 

e şi‐au făcut 

i ulterioară p

area  dintre 

referitoare l

39 

FICATE ÎN CA

CADRUL CON

a mobilă) –

nici din Aten

i grupurilor m

le  în Atena  ş

dintre 21.09.

regional, im

testul într‐o

pentru cei int

ONG‐uri,  HC

 

la testul rapi

 

ADRUL CAMP

NFERINŢEI D

a fost ales c

na  şi Salonic,

marginalizat

şi Salonic a  f

.2010 până î

pactul a fost

o perioadă sc

teresaţi; 

CDCP  şi  Mi

PANIEI DE PR

E PRESĂ 

ca fiind cel m

,  considerate

e. 

fost demons

n 24.09.2010

 de mare im

curtă (97 de 

nisterul  Săn

REVENIRE 

mai eficient î

e  cele mai a

strată de nu

0[1];  

mportanţă, în

persoane şi

nătăţii  şi  So

 

în Grecia, 

accesibile 

mărul de 

trucât un 

‐au făcut 

lidarităţii 

40 

 

DENUMIREA 

SERVICIULUI 

Mobile Unit information and examination on HIV (Unitatea mobilă 

pentru informare şi testare HIV) 

PARTENERUL PRINCIPAL 

ONG PRAKSIS (sub auspiciile Centrului pentru Controlul şi Prevenirea 

Bolilor ‐ KE.EL.P.NO., cu sprijinul Societăţii Greceşti pentru Studierea şi 

Tratarea SIDA ‐ E.E.M.A.A., şi al Agenţiei de Sănătate şi Bunăstare din 

Municipiul Atena)      

CRITERII  INDICATORI         

ACOPERIRE 

Nr. de persoane incluse în 

activităţile pentru 

comunitate 

Nu este disponibil 

Nr. de centre VCT din ţară 

Acest serviciu este furnizat de 1 Unitate 

mobilă cu 1 policlinică din Atena şi 1 din 

Salonic. De asemenea, există 20 de unităţi 

SIDA în Grecia iar servicii de VCT sunt 

furnizate în 74 de spitale   

Nr. de persoane testate 

prin VCT 

97                                        

(date disponibile pentru implementarea 

serviciului din iunie până în septembrie 

2010) 

Nr. de persoane care îşi 

retrag rezultatele testelor Nu este disponibil 

Implicarea ONG‐urilor în 

furnizarea de VCT Da 

Se fac teste pentru HIV?  Da 

Se fac teste pentru VHB?  Nu 

Se fac teste pentru VHC?   Nu 

% de femei şi bărbaţi 

 19,4 % femei; 80,6% bărbaţi                

(date disponibile pentru implementarea 

serviciului din iunie până în septembrie 

2010) 

Nr. de persoane cu 

rezultate pozitive pentru 

HIV, VHB şi VHC 

Nu este disponibil 

Nr. de centre VCT în raport 

cu numărul de persoane 

din regiune /district  

Unitatea mobilă funcţionează ca studiu‐ 

pilot, în principal în Atena (4.088.447 de 

locuitori în 2009). Pe durata campaniei, 

unităţile mobile au funcţionat câteva zile şi 

în Salonic (populaţia din Kentiki 

Makedonia: 1.944.793 locuitori în 2009) [2]      

PROCEDURI 

Există consiliere înainte şi 

după testare? Da 

Procedurile de trimitere  Da 

41 

 

sunt coordonate? 

Există proceduri pentru 

garantarea anonimatului? Da 

De câte ori pe an 

personalul care furnizează 

servicii urmează cursuri de 

formare? 

Cel puţin de două ori pe an 

     

ACCES EGAL PENTRU 

AMBELE SEXE ŞI 

PENTRU GRUPURILE 

MARGINALIZATE 

Nr. de programe existente 

pentru grupuri 

marginalizate 

Serviciul este în totalitate adresat 

grupurilor marginalizate 

Nr. de mediatori culturali / 

de sănătate implicaţi 0 

Nr. de ONG‐uri implicate în 

furnizarea de informaţii 

2                                         

(ONG PRAKSIS NGO şi Societatea pentru 

Studiul şi Tratamentul SIDA din Grecia) 

 

[2] Eurostat (2009), Population and Social Conditions, Demography ‐ National data (Populaţie şi 

condiţii sociale, Demografie – Date naţionale) 

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

 

Ţara: GRECIA   

Partenerul principal  Ministerul  Sănătăţii  şi  Solidarităţii  Sociale,  Centrul  Elen  pentru 

Controlul  şi  Prevenirea  Bolilor  (HCDCP),  Consiliul  Naţional  pentru 

Imunizare  din Grecia  (NBI)  alcătuit  în  principal  din medici  pediatri  şi 

reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. 

Titlul proiectului  HBV  National  Immunization  Programme  (Programul  Naţional  de 

Imunizare pentru VHB) 

Scopurile proiectului  Programul are două obiective principale: 

(a) prevenirea infecţiei cronice şi acute cu VHB;  

(b) eliminarea  transmiterii  VHB  în  toate  grupele  de  vârstă,  prin: 

testarea  femeilor  însărcinate pentru depistarea HBsAg ca parte 

din  îngrijirile  prenatale  de  rutină  şi  înregistrarea  vaccinării  cu 

VHB  şi cu  imunoglobulină  (HBIG) pentru hepatita B  la  toţi nou‐

născuţii din mame cu HBsAg pozitiv. 

Scurtă descriere   Vaccinarea  recomandată pentru VHB  la  toţi  sugarii  a  fost  introdusă  în 

42 

 

  Programul Naţional de imunizare din Grecia (NIP) de la 1 ianuarie 1998, 

în  scopul  prevenirii  infecţiei  cronice  şi  acute  cu  VHB  şi  pentru  a  se 

elimina  transmiterea  VHB  la  toate  grupele  de  vârstă.  HCDCP  este 

responsabilă  de  actualizarea  recomandărilor  pentru  vaccinarea  pentru 

VHB  şi,  de  asemenea,  sprijină  aplicarea  programelor  de management 

pentru prevenirea infecţiei perinatale cu VHB. 

Programul de vaccinare din Grecia recomandă vaccinarea împotriva VHB 

la 2, 4  şi 6‐18  luni. Doza  la naştere este dată numai nou‐născuţilor  cu 

mame cu HBsAg pozitiv şi este urmată de două doze ulterioare  la 1‐2 şi 

6‐18 luni.  

Această procedură este obligatorie pentru  toţi nou‐născuţii  raportaţi  şi 

este gratuită în Sistemul Naţional de Sănătate din Grecia.   

Broşuri,  fluturaşi  şi afişe  în spitale publice, clinici private, maternităţi  şi 

centre de  îngrijiri medicale  furnizează  informaţiile necesare mamelor  şi 

publicului general. Printre alte canale de comunicare sunt anunţarea  în 

şcoli,  zile  de  informare  în  spitale  şi  centre  de  îngrijiri  medicale, 

publicarea  de  articole  în  ziare,  campanii  de  prevenire,  întrebări 

frecvente şi informaţii utile pe website‐ul HCDCP.  

În  ceea  ce  priveşte  rolul  HCDCP,  aceasta  este  responsabilă  de 

actualizarea  recomandărilor  pentru  vaccinarea  împotriva  VHB  şi,  de 

asemenea,  sprijină  aplicarea  de  programe  de  management  pentru 

prevenirea infecţiei perinatale cu VHB. 

Programul  include  depistare  universală  a  antigenului  HBs  la  femeile 

însărcinate şi vaccinarea universală a sugarilor. În Grecia sunt disponibile 

atât vaccinuri monovalente, cât şi vaccinuri combinate.  

Comentarii   În 1982, Grecia a pus  în aplicare un program de vaccinare pentru VHB, 

care  se adresează grupurilor expuse unui  risc  ridicat,  inclusiv  lucrătorii 

din domeniul îngrijirilor de sănătate, consumatorii de droguri injectabile, 

lucrătorii din  industria sexului, pacienţii cu hemofilie  şi care  fac dializă. 

Din nefericire, această strategie a avut un  impact mic asupra  incidenţei 

sau prevalenţei bolii,  iar printre motivele eşecului s‐au numărat: teama 

de  apariţie  a  unei  epidemii  de  HIV,  costul  ridicat  al  vaccinului  şi,  în 

special,  dificultăţii  în  accesarea  şi  abordarea  persoanelor  expuse  unui 

risc  ridicat.  În  cazul  a  35%  din  infecţiile  acute  cu  VHB  nu  a  putut  fi 

identificat nici un factor de risc pentru infecţia cu VHB. 

Apoi,  în  1993, mai multe  asociaţii  ştiinţifice  şi medicale  au  început  o 

campanie  comună  pentru  vaccinarea  universală  împotriva  VHB  a 

sugarilor  şi  adolescenţilor  din  Grecia,  astfel  că  Guvernul  şi‐a  declarat 

intenţia de a  integra vaccinul VHB  în Programul Naţional de  Imunizare 

iar pediatrii privaţi au  început  vaccinarea. Ulterior,  între 1995  şi 1997, 

preluarea  vaccinului  împotriva  VHB  pentru  copiii  care  intrau  în  şcoala 

primară a crescut de  la 36,3%  la 56,9%. Vaccinările au fost efectuate  în 

principal de medici pediatri privaţi  (62%),  în  timp  ce doar 29% au  fost 

efectuate de serviciile de sănătate publică.  

43 

 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

REFERINŢE: 

Kattamis  C,  Papaevangelou  G. Workshop  group:  Greece.  Vaccine 

1995; 13 (Suppl 1) :S97‐8 

Papaevangelou  G.  Hepatitis  B  immunization  programme:  lessons 

learnt in Greece. Vaccine. 1998; 16 (Suppl):S45‐7 

Papageorgiou  V,  Van  Damme  P  (2008),  "Hepatitis  A  and  B  and 

Immunization Programmes  in Greece", Viral Hepatitis, vol.16, no1, 

April 2008, pp.21 

 

INFORMAŢII PE WEB: 

http://www.euvac.net/graphics/euvac/vaccination/greece.html 

 

 

Acţiunea  HBV  NATIONAL  IMMUNIZATION  PROGRAMME  (Programul  Naţional  de  Imunizare 

împotriva  VHB)  –  a  fost  selectată  ca  fiind  cea mai  eficientă  pentru  prevenirea  VHB,  datorită:  1) 

acoperirii  sale: activităţile  sunt concepute  şi puse  în aplicare  la nivel naţional. Acesta  se adresează 

direct  şi  indirect  grupului  nostru  ţintă,  întrucât  este  aplicat  tuturor  nou‐născuţilor  şi  femeilor 

însărcinate  şi,  astfel,  previne  transmiterea  VHB  la  toate  grupele  de  vârstă;  2)  activităţile  sunt 

concepute de HCDCP, care  reprezintă  sistemul naţional de  raportare pentru BTS  în Grecia  (politica 

aplicată de HCDCP este  în conformitate cu Politica Naţională de Sănătate a Ministerului Sănătăţii şi 

Solidarităţii  Sociale);  3)  iniţiativa  este  concepută pe baza  supravegherii  epidemiologice pe  termen 

lung  a  răspândirii  VHB  în  Grecia;  4)  rezultatele  sunt  publicate  şi  diseminate  în  rândul  populaţiei 

generale  şi  al  părţilor  implicate  (raport  anual,  publicarea  datelor  epidemiologice,  publicarea  de 

articole în ziare); 5) eficacitatea iniţiativei poate fi demonstrată mai întâi prin faptul că, după o scurtă 

perioadă de  implementare pilot  a programului de  imunizare  (1982),  campania  a  început oficial  în 

1993 şi, de atunci, face parte din strategia naţională de sănătate. De asemenea, numărul de cazuri de 

VHB a scăzut considerabil de la aplicarea iniţiativei. 

 

DENUMIREA PROIECTULUI HBV National Immunization Programme (Programul Naţional de 

Imunizare împotriva VHB) 

PARTENERUL PRINCIPAL 

Ministerul Sănătăţii şi Solidarităţii Sociale, Centrul Elen pentru 

Controlul şi Prevenirea Bolilor (HCDCP), Consiliul Naţional pentru 

Imunizare din Grecia (NBI) alcătuit în principal din medici pediatri şi 

reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii  

CRITERII  INDICATORI     

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale 

website‐ului acţiunii Nu este disponibil 

Nivel: naţional, regional, 

local Naţional 

   

IMPLICAREA TINERILOR 

Există implicare a 

tinerilor în conceperea 

acestei iniţiative?  

Nu 

44 

 

 

Există implicare a 

tinerilor în punerea în 

aplicare a acestei 

iniţiative? 

Nu 

 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei 

iniţiative 

 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a 

acestei iniţiative 

Procedurile interne 

existente pentru 

garantarea participării 

tinerilor la conducerea 

proiectului 

Nu există proceduri interne 

   

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni) 

Implementare pilot din 1982 până în 1992. În 

1993, Guvernul grec a declarat intenţia de a 

integra vaccinul împotriva VHB în Programul 

Naţional de Imunizare. Vaccinarea împotriva 

hepatitei B a tuturor nou‐născuţilor a 

devenit obligatorie din 1.1.1998 (Legea 

4543/10‐9‐97) 

Nr. de repetare a 

activităţilor 

Programul de vaccinare din Grecia 

recomandă vaccinarea împotriva VHB la 2, 4 

şi 6‐18 luni. Doza la naştere se administrează 

numai nou‐născuţilor cu mame cu HBsAg 

pozitiv şi este urmat de două doze ulterioare 

la 1‐2 şi 6‐18 luni     

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr. de tipuri diferite de 

canale de comunicare 

Cele mai reprezentative tipuri de canale de 

comunicare sunt următoarele: broşuri de 

informare în spitale şi centrele de îngrijiri 

medicale, anunţuri în şcoli, zile de informare 

în spitale şi centre de îngrijiri medicale, 

articole în ziare, campanii de prevenire, 

website informativ al HCDCP (numărul total: 

6)    

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului  Nu este disponibilă 

Nr. de tineri incluşi 

În 2008, a avut un număr de 118.502 de 

naşteri. Conform Programului Naţional de 

Imunizare, vaccinarea împotriva hepatitei B 

la toţi nou‐născuţii este obligatorie din 

1.1.1998 (Legea 4543/10‐9‐97) 

45 

 

Nr. de infecţii detectate 

pe perioada 

programului  

Nu există date disponibile pentru perioada 

respectivă. Cu toate acestea, conform 

datelor celor mai recente (2008), 31 de 

persoane au fost raportate ca fiind infectate 

cu VHB.    

EVALUAREA 

Nr. de persoane 

intervievate 0 

Nr. De chestionare 

distribuite 0 

Există un chestionar 

pre‐ şi post‐test Nu 

   

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la rezultatele 

intervenţiei  

Da, prin date epidemiologice; studii de 

cohortă asupra VHB aflate în derulare la 

nivel naţional; studii naţionale de acoperire a 

vaccinării; rapoarte anuale 

Accesul publicului la 

rezultatele intervenţiei 

Da, prin raport anual; publicarea de date 

epidemiologice; articole publicate în 

cotidiene pe tema infectării cu VHB şi VHC.  

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

   

Partenerul principal  ONG PRASKIS şi ONG KENTRO ZOIS sub auspiciile Centrului Elen pentru 

Controlul  şi  Prevenirea  Bolilor  (HCDCP)  şi  Ministerului  Sănătăţii  şi 

Solidarităţii Sociale,  

Titlul proiectului  “AIDS  DAY  2010”  Info  Day  on  HIV/AIDS  („Ziua  SIDA  2010”  Ziua  de 

informare cu privire la HIV / SIDA) 

Scopurile proiectului  Campania  este  ediţia  din  2010  a  evenimentului  organizat  anual,  “Info 

Days on HIV/AIDS”. Aceasta vizează creşterea gradului de conştientizare 

de  către  populaţiei  cu  privire  la  HIV  /  SIDA  şi  prevenirea  acesteia, 

informarea  cu privire  la HIV pentru a  creste numarul persoanelor  care 

doresc să îşi facă testul rapid. 

Scurtă descriere   S‐a  instalat un chioşc  în  locurile cu cea mai mare afluenţă a populaţiei 

largi  şi,  în  special,  a  tinerilor,  precum  pieţe  şi  staţiile  de  metrou. 

Personalul din  chioşc a  fost  instruit  să  informeze oamenii  cu privire  la 

HIV / SIDA, modurile sale de transmitere şi de prevenire şi  la modul de 

 

Comen

INFORM

SUPLIM

ntarii  

MAŢII 

MENTARE 

folos

De  a

Testi

ZOIS 

desfă

punc

urilor

drept

drept

de  a‐

socia

impli

De 

demo

din G

sport

distri

Mesa

speci

infec

pe an

Greci

INFO

http:

 

FOTO

ILUST

“MOT

 

ACCEhttp://

http://

http://

ire a prezerv

asemenea,  a

ng" (Preveni

i‐au  invitat

ăşurată la da

te  discutate

r  şi  program

tul la „Conşt

tul persoane

‐şi  păstra  lo

lă la care su

cării cetăţen

asemenea, 

onstraţia “FR

Grecia precum

tivi  etc.;  o 

ibuit broşuri 

ajul campani

ial  de  tineri,

ţie cu HIV /

n, sub nume

ie  

RMAŢII PE W

//www.keel

OGRAFII DE L

TRAŢII  PEN

TTO” FOR LIF

ES LA SPOTU/www.youtube

/www.youtube

/www.youtube

46 

vativului.  

având  ca  m

ire – Protecţ

t  pe  oamen

ata de 1 dece

e  la  conferin

mul  evenime

tientizare – P

elor infectate

ocurile  de m

unt supuse a

nilor activi în

campania 

REE HUGS” (Î

m "Generati

paradă  pe 

şi prezervat

iei şi al activi

,  care  şi‐au 

SIDA. Acest 

le de „Ziua S

WEB: 

.org.gr  şi htt

LA EVENIMEN

NTRU  “PREV

FE” 

RI TV: e.com/watch?v

e.com/watch?v

e.com/watch?v

mesaj  princip

ţie – Testare

ni  să  partici

embrie la Lib

nţă  au  fost: 

entelor;  situ

Prevenire – T

e cu HIV / SID

muncă,  cu  re

cestea; o an

implementa

a  inclus 

Îmbrăţişări g

on of 592 eu

străzile  din

ive 

ităţile aceste

arătat  inter

tip de camp

SIDA”, iar acţ

tp://www.pr

NTELE “FREE

 

VENTION, 

=5iiR2sKOpQY

=W5cg2_uYcZY

=kx8aliX8pGo

pal  "Prevent

), ONG‐urile 

ipe  la  o  Co

brăria Ianos (

campania  d

uaţia  curent

Testare” al po

DA de a prim

ferire  specia

naliză financi

area acestei c

evenimente

gratuite) în P

uros" de pe p

  Atena,  în 

eia a fost bine

esul  în  legă

pania se desf

ţiunile se de

raksis.gr 

 HUGS” ŞI PA

PROTECTION

tion  ‐  Prote

 PRAKSIS şi K

onferinţă  de

(Atena). Prin

e  pionierat 

tă  a  HIV  în 

opulaţiei gen

mi tratament 

ală  la  stigm

iară a contri

campanii. 

e  sociale 

iaţa Corai cu

postul Mega

cadrul  căre

evenit şi acc

tură  cu  risc

sfăşoară de d

esfăşoară în î

ARADĂ: 

 N,  TESTING

ection  ‐ 

KENTRO 

e  presă, 

ncipalele 

a ONG‐

Grecia; 

nerale şi 

(ART) şi 

atizarea 

buţiei şi 

precum 

u vedete 

a, actori, 

eia  s‐au 

ceptat în 

urile  de 

două ori 

întreaga 

G:  OUR 

 

 

47 

 

http://www.youtube.com/watch?v=‐LvmLDHwxxs (cu intervenţia  

Shakirei) COMUNICAT DE PRESĂ: 

http://www.praksis.gr/default.asp?pid=16&la=1&did=110 

 

Acțiunea – AIDS DAY 2010  (Ziua anti‐SIDA 2010) – a  fost aleasă  ca  fiind  cea mai eficientă pentru 

prevenirea HIV, datorită: 1. acoperirii sale: activităţile sunt concepute şi desfăşurate la nivel naţional, 

se adresează direct grupului ţintă al H‐CUBE (tinerii); peste 170 de voluntari au luat parte la punerea 

în aplicare a proiectului,  în  timp ce un număr considerabil de  tineri au  fost  incluşi  în campanie; 2. 

metoda  folosită  a  sugerat  implementarea de  activităţi  interactive,  atragerea  tinerilor  (multimedia, 

festivaluri pentru tineri, concerte, distribuţia de prezervative, concursul “Auction for Love” (Licitaţie 

pentru dragoste) cu Shakira, chioşcuri amplasate în locuri de întâlnire ale tinerilor; transmisii în direct 

de  la postul radio; conferinţă de presă organizată  într‐o  librărie; paradă şi „îmbrăţişări gratuite”; 3. 

campania a folosit „limbajul tinerilor”, fără subiecte tabu şi prejudecăţi, şi, de asemenea, fără mesaje 

negative sau prohibitive; 4. activităţile au fost concepute de o echipă de tineri profesionişti, pe baza 

rezultatelor din trecut ale acţiunilor şi conform  liniilor directoare furnizate de Ministerul Sănătăţii şi 

Solidarităţii Sociale din Grecia, pentru a garanta intervenţia ONG‐urilor şi a societăţii; 5. rezultatele au 

fost publicate şi diseminate  în rândurile populaţiei generale şi ale părţilor  interesate (Comunicat de 

presă, sporturi TV; afişe, broşuri, buletine  informative referitoare  la HCDCP şi website‐ul ONG‐ului); 

6. eficacitatea a fost demonstrată prin faptul că campania a fost realizată cu continuitate din 2003.  

 

DENUMIREA PROIECTULUI “AIDS DAY 2010” Info Day on HIV/AIDS (Zilele anti‐SIDA 2010 – 

Ziua informativă cu privire la HIV / SIDA) 

PARTENERUL PRINCIPAL 

ONG PRASKIS şi ONG KENTRO ZOIS sub auspiciile Centrului 

Elen pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (HCDCP) şi 

Ministerului Sănătăţii şi Solidarităţii Sociale  

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale website‐

ului acţiunii Nu este disponibil 

Nivel: naţional, regional, local  Naţional 

   

IMPLICAREA 

TINERILOR 

Există implicare a tinerilor în 

conceperea acestei iniţiative?  Nu 

Există implicare a tinerilor în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative? 

Da                                      

(tineri cu vârste între 15 şi 35 de ani)  

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei iniţiative 0 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative 

Peste 170 

48 

 

Procedurile interne existente 

pentru garantarea participării 

tinerilor la conducerea 

proiectului 

Nu există proceduri interne 

   

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni) 

2‐4 zile                                  

(în fiecare an şi, din 2003, campania se 

desfăşoară pe o durată mai mică de o 

săptămână şi cu ocazia Zilei mondiale 

anti‐SIDA)  

Nr. de repetare a activităţilor 8 ediţii până în 2010 (campania este pusă 

în aplicare anual, din 2003) 

   

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr. de diferite tipuri de canale 

de comunicare 

10                                      

(Comunicat de presă, spoturi TV, afişe, 

broşuri, buletin informativ despre HCDCP 

şi website‐ul ONG, transmisie în direct de 

la postul radio, conferinţă de presă 

organizată într‐o librărie, parada şi 

demonstraţia de „îmbrăţişări gratuite”, 

chioşcuri în locurile principale)    

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului  Nu este disponibil 

Nr. de tineri incluşi  Nu este disponibil 

Nr. de infecţii detectate pe 

perioada programului  

Nu se aplică 

(nu au fost oferite servicii de testare) 

   

EVALUAREA 

Nr. de persoane intervievate  0 

Nr. de chestionare distribuite  0 

Există un chestionar pre‐ şi 

post‐test Nu 

   

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la rezultatele 

intervenţiei  

Da, prin comunicat de presă (inclusiv 

publicarea în ziare importante şi pe 

website‐uri medicale) şi rapoarte anuale. 

Accesul publicului la 

rezultatele intervenţiei 

Da, prin publicarea de articole în ziare sau 

pe internet, şi a unui buletin informativ 

pe website‐ul ONG. 

 

 

49 

 

5. UNGARIA  

 

ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE  

 

Ţara: UNGARIA 

Partenerul principal  Anonymous AIDS Association (AATSZ) (Asociaţia Anonimă SIDA) 

Titlul proiectului  AIDS anonymous screening service (Serviciul de depistare a SIDA în 

condiţii de anonimat) 

Scopurile serviciului 

 

Serviciul  vizează  reducerea  răspândirii  SIDA  şi  a  altor  BTS  în  rândul 

populaţiei generale, prin acordarea posibilităţii de a depista aceste boli 

transmisibile, în condiţii de anonimat. 

Scurtă descriere   În baza AASTZ din Budapesta, există medici disponibili pentru a examina 

orice persoană care doreşte acest lucru, indiferent de sex, naţionalitate, 

orientare  sexuală  sau  consum  de  droguri.  Personalul  specializat 

răspunde  tuturor  întrebărilor  legate  de  BTS  şi  furnizează  teste  de 

depistare a HIV  fără a cere numele pacientului  sau date personale. De 

asemenea,  din  decembrie  2000,  centrul  este  dotat  pentru  a  depista 

hepatita şi sifilisul. 

Dubla  siguranţă  este  garantată  pentru  anonimatul  pacienţilor:  AASTZ 

foloseşte coduri de cuvinte  şi nu numele pacientului  şi un cod de bare 

personal, astfel încât nu se pot confunda datele unui pacient cu cele ale 

altuia. 

Serviciul de depistare este structurat după cum urmează: 

Consiliere  înainte  de  testare:  o  primă  întâlnire,  care  are  rolul de  a 

estima expunerea  la HIV  şi de a  identifica comportamentele de risc ale 

pacientului.  

Testare: dacă este necesar, şi cu acordul pacientului, se realizează un 

test  prin  injecţie  în  venă  şi  cu  ace  de  unică  folosinţă.  Centrul  nu 

sterilizează  şi  nu  refoloseşte  echipamentele.  Probele  de  sânge  sunt 

testate de colegi din laboratoare speciale, cu echipament şi reactanţi de 

înaltă calitate  şi moderni. Proba este stocată  într‐un tub cu vacuum de 

unică folosinţă, cu un cod de bare unic pe el. Toate datele sunt accesibile 

numai pe bază de parolă.  

Consiliere după testare: pacientul  îşi poate afla rezultatele numai  în 

cadrul  unei  alte  întâlniri  faţă  în  faţă  cu  un  consilier.  În  cazul  în  care 

rezultatul este negativ, consilierul  îl  informează pe pacient cu privire  la 

măsurile de precauţie pe  care  trebuie  să  le  ia pentru a‐şi păstra acest 

statut  negativ.  Dacă  rezultatul  este  pozitiv,  se  realizează  un  test  de 

confirmare  şi  alte  investigaţii,  pentru  a  verifica  rezultatul  pozitiv  şi 

50 

 

pentru  a  evita  rezultatele  fals‐pozitive.  Aceste  proceduri  decontate, 

precum  furnizarea de  tratament  antiretroviral, pot  fi oferite numai de 

spitalul special Szent László, din Budapest. În acest caz, pacientul trebuie 

să renunţe la anonimat pentru a primi tratament. În orice caz, medicii şi 

asistentele vor păstra confidenţialitatea pacientului. 

Comentarii   De la deschiderea centrului în anul 1985, 1340 de bărbaţi, 223 de femei 

şi 208 de necunoscuţi au avut rezultate pozitive la depistare. 

O  perioadă  îndelungată,  AATSZ  a  fost  singurul  centru  din  ţară  care  a 

furnizat servicii de depistare a SIDA  în condiţii de anonimat.  În prezent, 

intimitatea  pacientului  este  respectată  în  aproape  toate  instituţiile  de 

sănătate publică,  însă numai  cu anumite ocazii, precum Ziua Mondială 

anti‐SIDA, Sf. Valentin şi Festivalul “Sziget  Fesztival”.   

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

MAI MULTE  INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE PE WEBSITE‐UL OFICIAL AL 

AASTZ: 

http://www.anonimaids.hu/englhlp.htm  

 

NU  EXISTĂ  DATE  DISPONIBILE  CONFORM  CRITERIILOR  H‐CUBE  PENTRU  ALEGEREA 

BUNELOR PRACTICI 

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB – VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

 

Ţara: UNGARIA 

Partenerul principal  Comitetul Naţional pentru SIDA, Forumul Civil pentru SIDA, diferite 

ONG‐uri care au ca grup ţintă bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu 

alţi bărbaţi, Crucea Roşie  

Titlul proiectului  STDs Prevention and Information Programme (Programul de prevenire şi 

informare în legătură cu BTS) 

Scopurile proiectului 

 

Scopul programului este acela de a preveni noile  infecţii cu HIV prin: 1) 

depistarea persoanelor eventual  infectate  şi  furnizarea de  informaţii  şi 

consiliere acestor persoane; 2) organizarea de acţiuni de conştientizare 

adresate bărbaţilor care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi şi tinerilor. 

Scurtă descriere  

 

Programul este alcătuit din mai multe acţiuni, desfăşurate de diferiţi 

actori implicaţie: 

1. Serviciul de depistare a SIDA în condiţii de anonimat conform 

programului şi metodologiei internaţionale. Serviciul este oferit de 

Anonymous AIDS Association (AATSZ) după cum se prezintă în secţiunea 

51 

 

de serviciu. 

2. Acţiuni de conştientizare adresate bărbaţilor care întreţin relaţii 

sexuale cu alţi bărbaţi. ONG‐urile specializate în lucrul cu acest grup ţintă 

desfăşoară acţiuni de conştientizare, distribuind prezervative gratuite şi 

fluturaşi cu informaţii despre BTS. 

3.  Acţiuni de conştientizare adresate tinerilor. În fiecare an, sunt 

organizate sesiuni educaţionale de la egal la egal în mai multe şcoli, cu 

ocazia Sf. Valentin. De asemenea, tinerii care participă în programul de 

la egal la egal al Crucii Roşii sunt implicaţi în organizarea de diferite 

evenimente pentru tineri, pentru a informa cu privire la BTS şi pentru a 

distribui material informativ. În 2010, Crucea Roşie a organizat 

“Competition on HIV/AIDS Prevention” (Concursul de prevenire a HIV / 

SIDA) în colaborare cu MTV Ungaria şi programul MTV online “Staying 

alive”. Concursul s‐a desfăşurat la nivel naţional, mai întâi pe internet şi 

apoi cu o întâlnire faţă în faţă în Budapesta. Tinerii au concurat pe baza 

cunoştinţelor lor despre BTS. O altă acţiune de mare succes în rândul 

tinerilor a fost “Sziget  Fesztival 2010” în cadrul căruia ONG‐urile care au 

luat parte la program au distribuit material de informare, au organizat 

mese rotunde pe teme legate de BTS, au oferit servicii de testare 

voluntară. 

Comentarii   Acest  program  a  fost  conceput  pentru  a  accesa  cât mai  mulţi  tineri 

posibil.  Pentru  a  realiza  acest  obiectiv,  programul  a  fost  structurat  în 

diferite tipuri de activităţi implementate de diferiţi actori cu experienta 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

INFORMAŢII DESPRE “COMPETITION ON HIV / SIDA PREVENTION”:  

http://www.mivk.hu/component/content/article/47‐hivaids‐prevencio‐

/151‐viii‐hivaids‐prevencios‐verseny‐2010‐.html 

LINK CĂTRE PROGRAMUL MTV “STAYING ALIVE”: 

http://www.mtv.co.hu/stayingalive/ 

INFORMAŢII DESPRE “SZIGET FESZTIVAL 2010”: 

http://szigetfesztival.blog.hu/2010/07/16/helyszin_magic_mirror 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

52 

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB – VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

   

Partenerul principal  Szülészeti‐Nőgyógyászati Prevenciós Tudományos Társaság (SzNPTT) şi 

Hungarian  Preventive  Scientific  Society  of Obstetrics  and Gynaecology 

(HPSSOG) (Societatea de Preventie Ştiinţifică in Obstetrică şi Ginecologie 

din Ungaria) 

Titlul proiectului  A‐HA! Programme (Programul A‐HA) 

Scopurile serviciului 

 

A‐HA!  Programme  se  adresează  tinerilor  cu  vârste  între  13  şi  18  ani. 

Obiectivul său general este de a creşte gradul ce conştientizare de către 

aceştia  a  vieţii  sexuale  sănătoase  şi  a  planificării  familiale.  În  special, 

programul  vizează  reducerea  răspândirii  BTS  în  rândul  tinerilor  şi  a 

numărului de avorturi la grupa cu vârste sub 18 ani. 

Scurtă descriere   “A‐HA!”  este  o  combinaţie  complexă  de  diferite  tipuri  de  activităţi 

desfăşurate pentru a garanta atingerea obiectivului programului. 

Programele A‐HA includ următoarele acţiuni: 

Crearea şi administrarea unui website (www.a‐ha.hu) 

A fost  înfiinţat un website pentru a stabili un contact direct cu tinerii şi 

pentru  a  le  furniza  acestora  informaţii  legate  de  viaţa  sexuală  şi  BTS. 

Principalele secţiuni sunt: “Teenagers’ Vade mecum”, “Ask Web Doctor”, 

“Teen  Secrets”  şi  “A‐HA! Quiz”.  “Ask Web Doctor”  (Întreabă doctorul) 

este  deosebit  de  important,  deoarece  oferă  posibilitatea  de  a  pune 

întrebări  directe  experţilor  (obstetricienii  şi  ginecologii  din  cadrul 

programului) cu păstrarea anonimatului. Răspunsurile sunt  trimise prin 

e‐mail.  Cele  mai  utile  şi  educative  întrebări  şi  răspunsuri  sunt,  de 

asemenea, publicate pe website. 

Seminarii  şcolare cu privire  la Educaţia privind  igiena sexuală şi 

mentală 

Seminariile  sunt  organizate  de  două  ori  pe  an  (în  septembrie  şi 

februarie) în şcolile primare şi licee din ţară şi acoperă în medie 3.300 de 

elevi  pe  an.  Prin  aceste  activităţi  educative,  experţii  în  domeniul 

sănătăţii  furnizează  informaţii despre prevenirea bolilor cu  transmitere 

sexuală  şi  despre  modul  de  recunoaştere  a  simptomelor.  Un  accent 

special  este  pus  pe  infecţiile  cu  VHB  şi  HPV.  De  asemenea,  se  oferă 

informaţii  despre  planificarea  familială,  pentru  prevenirea  avorturilor. 

Sunt distribuite „pachete pentru elevi” cu  indicaţii  specifice  referitoare 

la igiena sexuală şi mentală. Experţii care ţin seminariile sunt ginecologi, 

asistente  sau  studenţi  la  medicină.  Seminariile  sunt  oferite  tuturor 

53 

 

şcolilor care le solicită. 

“A‐HA! Quiz” (Testul A‐HA) 

Testul A‐HA! Quiz a fost conceput pentru a stimula participarea activă a 

tinerilor  în  Program  şi  este,  poate,  cea mai  interesantă  activitate.  La 

testul A‐HA! Quiz se poate participa prin completarea unui formular de 

înregistrare  disponibil  pe  website.  Întrebările  testului  sunt  transmise 

atât  pe website  cât  şi  pe  dispozitivele  de  comunicaţii mobile.  Temele 

acoperite  sunt  legate  în  special  de  dragoste,  sex,  prevenirea  BTS  şi 

relaţii. La  fiecare 4‐5 săptămâni sunt  furnizate noi  întrebări, mulţumită 

colaborării voluntare a specialiştilor. Jocul durează 9 luni (un an şcolar) şi 

se  pot  aduna  puncte  prin  rezolvarea  mai  multor  activităţi.  Punctele 

strânse pot fi apoi schimbate cu o gamă de cadouri. 

Comentarii   Până în prezent, Programul a obţinut rezultate semnificative: 

în 2010, website‐ul a  înregistrat 96.134 de vizite şi au fost puse 

2.090 de întrebări prin secţiunea „Întreabă doctorul web”; 

De  la  lansarea  Programului  A‐HA!  şi  graţie  educaţiei  furnizate 

prin seminariile din şcoli, numărul de avorturi la fete sub 19 ani a 

scăzut cu aproape 20%; 

în  cursul  a  8  ani  şcolari,  au  fost  organizate  în  total  16.500  de 

seminarii în 1.860 de şcoli din Ungaria şi un total de 800.000 de 

elevi  din  şcoli  primare  şi  licee  au  fost  acoperiţi  (cifrele  pentru 

2010 sunt următoarele: 750 de  şcoli; 125.511 studenţi  şi 4.087 

seminarii); 

numai în 2010, Testul “A‐HA Quiz” a avut 2.100 de participanţi. 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

INFORMAŢII DISPONIBILE PE WEBSITE‐UL OFICIAL: 

http://www.a‐ha.hu/  

 

NU  EXISTĂ  DATE  DISPONIBILE  CONFORM  CRITERIILOR  H‐CUBE  PENTRU  ALEGEREA 

BUNELOR PRACTICI 

 

54 

 

6. ITALIA  

 

ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE  

 

Ţara: ITALIA 

Partenerul principal  Spitalul “Amedeo Di Savoia” – Torino 

DENUMIREA 

SERVICIULUI 

“Centro Malattie Sessualmente Trasmesse” (Centrul pentru Bolile cu 

Transmitere Sexuală) 

Scopurile serviciului  Consiliere înainte şi după testare, depistare şi tratament pentru BTS. 

Scurtă descriere   Serviciul  oferă  asistenţă  şi  consiliere  înainte  şi  după  testare.  Testarea 

este  gratuită,  fără obligaţia de  a  face  rezervare  şi  se poate  efectua  în 

condiţii de anonimat, dacă se solicită acest lucru. Testarea şi tratamentul 

sunt  oferite  rapid,  pentru  a  opri  propagarea  noilor  infecţii  cât  mai 

repede posibil. Se poate furniza şi testul Papanicolau şi vaccinuri pentru 

hepatita B.  În  fiecare dimineaţă, este disponibil un operator care oferă 

informaţii  despre  prevenirea  BTS.  Echipa  este  formată  din  doctori  cu 

înaltă specializare, cu cariere  la nivel  internaţional  în domeniul BTS; un 

ginecolog care să depisteze patologiile legate de BTS şi un dermatolog. 

Comentarii  Pentru a oferi asistenţă adecvată şi soluţii la probleme străinilor, centrul 

se  sprijină  pe  sprijin  din  partea  a  doi mediatori  culturali,  unul  pentru 

Europa de  Est  şi unul pentru Africa de Nord. Printre  alte  activităţi  ale 

centrului  se  numără  educaţia  sanitară  în  şcoli,  formarea  personalului 

medical  pentru  BTS  şi  HIV  şi  sesiuni  de  formare  pentru  mediatorii 

culturali şi pentru educaţia de la egal la egal. 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

WEBSITE‐URI: http://www.asl3.to.it/ospedali/as/asmst.asp ;  

http://www.perlasalutesessuale.it/ 

 

Următorul  serviciu  ‐ CENTRO MALATTIE SESSUALMENTE TRASMESSE – a  fost ales ca  fiind cel mai 

eficient dintre  cele oferite  în  Italia, deoarece: 1)  furnizează asistenţă  completă pacienţilor, oferind 

posibilitatea de a efectua teste pentru toate BTS (gratuit, în condiţii de anonimat şi voluntariat), de a 

primi consiliere (înainte şi după testare) şi tratament; 2) este un centru specializat exclusiv în BTS şi în 

complicaţiile medicale  aferente  (precum  cancerul  cervical);  3)  asistenţa  este  oferită  de  personal 

medical cu  înaltă specializare; 4) se adresează populaţiei generale, cu o atenţie deosebită acordată 

grupurilor mai expuse  riscurilor, precum  imigranţii, graţie  colaborării  cu doi mediatori  culturali; 5) 

atât personalul medical cât şi mediatorii culturali sunt instruiţi periodic; 6) eficacitatea acestuia a fost 

demonstrată prin  continuitatea  serviciului  (din 1977); 7) prin  anii  şi  activităţile  sale,  a  ajuns  la un 

număr mare de pacienţi (aproape 1.600 pe an). 

 

 

55 

 

 

DENUMIREA SERVICIULUI “Centro Malattie Sessualmente Trasmesse” (Centrul pentru 

Bolile cu Transmitere Sexuală) 

PARTENERUL PRINCIPAL  Spitalul “Amedeo di Savoia” ‐ Torino      

CRITERII  INDICATORI         

ACOPERIRE 

Nr. de persoane incluse în 

activităţile pentru comunitate 1.600 (aproximativ, pe an) 

Nr. de centre VCT din ţară  1 

Nr. de persoane testate prin 

VCT 1.332 (în 2009) 

Nr. de persoane care îşi retrag 

rezultatele testelor 942 (în 2009) 

Implicarea ONG‐urilor în 

furnizarea de VCT Nu 

Se fac teste pentru HIV?  Da 

Se fac teste pentru VHB?  Da 

Se fac teste pentru VHC?   Da 

% de femei şi bărbaţi  F  39% ‐ B 61% (în 2009) 

Nr. de persoane cu rezultate 

pozitive pentru HIV, VHB şi 

VHC 

HIV pozitivi= 18 pacienţi (în 2009)  

Nr. de centre VCT în raport cu 

numărul de persoane din 

regiune /district  

1 Centru VCT la 2.299.103 de locuitori 

     

PROCEDURI 

Există consiliere înainte şi 

după testare? Da 

Procedurile de trimitere sunt 

coordonate? Da 

Există proceduri pentru 

garantarea anonimatului? Da 

De câte ori pe an personalul 

care furnizează servicii 

urmează cursuri de formare? 

1 şedinţă de echipă pe lună 

1 curs de formare pe an 

     

ACCES EGAL PENTRU 

AMBELE SEXE ŞI 

PENTRU GRUPURILE 

MARGINALIZATE 

Nr. de programe existente 

pentru grupuri marginalizate 1 (imigranţi) 

Nr. de mediatori culturali / de 

sănătate implicaţi 2 mediatori culturali 

Nr. de ONG‐uri implicate în 

furnizarea de informaţii 0 

 

 

56 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

 

Ţara: ITALIA 

Partenerul principal  AISF (Asociaţia  Italiana pentru Studiul Ficatului), SIGE (Societatea 

Italiană de Gastroenterologie), SIMG (Societatea Italiană de Medicină 

Generală), SIMIT (Societatea Italiană de Boli Infecţioase şi Tropicale), 

cu sprijinul financiar al Bristol‐Myers Squibb. 

Titlul proiectului  “Epatite B: il tour” (Turneul Hepatitei B) 

Scopurile proiectului  Promovarea nevoilor de informare ale populatiei generale / pacientului; 

informarea populaţiei generale asupra stadiului cercetărilor în domeniul 

tratamentului  pentru  VHB;  îmbunătăţirea  dialogului  medic‐pacient; 

creşterea gradului de  conştientizare  în  rândul  cetăţenilor  cu privire  la 

importanţa  prevenirii  VHB  şi  la  tratamentul  corect.  Campania  s‐a 

adresat opiniei publice generale, pacienţilor  infectaţi care nu urmează 

tratament şi mass‐mediei. 

Scurtă descriere   Campania  a  durat  două  luni  şi  s‐a  desfăşurat  în  mod  itinerant:  2 

caravane personalizate s‐au plimbat pe întreg teritoriul ţării, de la sud la 

nord  (26 de oraşe din 10 regiuni), rămânând  între 2  şi 7 zile  în  fiecare 

oraş şi fiind deschise publicului 10 ore pe zi. La fiecare oprire, asistente 

specializate ofereau material informativ publicului general, iar un medic 

era disponibil pentru a  furniza consiliere  şi  informaţii  specifice despre 

hepatita B. Caravanele  se mutau  în  fiecare  zi,  chiar  şi  în  acelaşi oraş, 

pentru a garanta o abordare largă a diferitelor tipuri de public. Locurile 

alese au  fost cele  în care veneau  în principal  localnici  şi  imigranţi, mai 

puţin turistice şi pieţele centrale.  

Comentarii   Referitor  la participarea populaţiei generale  la ediţia din 2009, trebuie 

să  subliniem  că:  18.000  de  persoane  au  solicitat  informaţii  despre 

campanie,  50.000  au  solicitat material  informativ  despre  hepatita  B, 

4.300  au  primit  în mod  privat  consiliere  de  specialitate.  Nu  au  fost 

desfăşurate  activităţi  de  testare.  Dacă  medicul  a  considerat  că  era 

necesară testarea, pacientul era trimis la centrele medicale specializate. 

Numai 22% din public a fost format din tineri cu vârste între 20 şi 40 de 

ani, din cauza faptului că vaccinul este obligatoriu în Italia din 1991. 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

INFORMAŢII PE INTERNET: http://www.epatiteb.info/ 

IMAGINEA CARAVANEI PERSONALIZATE: 

 

 

Acţiunea

deoarec

informat

a adresa

a  EPATITE  B

e:  1)  a  folo

tivă); 2) a ac

at publicului 

HAR

COM

B:  IL  TOUR   

osit  o  metod

operit o part

general  înce

RTA STADIILO

MUNICATE D

a  fost  aleas

dologie  inov

te important

ercând să ac

57 

OR: 

E PRESĂ:      

 

să  ca  fiind  c

vatoare  pent

tă a teritoriu

copere grup

 

cea mai  efici

tru  abordar

ului naţional 

urile de pers

ientă  în  pre

ea  publiculu

(26 de oraşe

soane aflate

 

 

evenirea  VHB

ui  general  (C

e din 10 regiu

e  la risc  (cara

B  şi  VHC, 

Caravana 

uni); 3) s‐

avana s‐a 

58 

 

oprit  în  locuri frecventate mai mult de tineri şi  imigranţi); 4) a oferit o consiliere completă (această 

activitate  a  fost  desfăşurată  de  asistente  specializate,  precum  şi  de  personal medical  –  134  de 

medici); 5) a  implicat mass media  în promovarea activităţilor sale (TV, radio şi ziare); 6) eficacitatea 

sa a fost demonstrată de faptul că această campanie a fost organizată repetat (2 ediţii). 

 

DENUMIREA PROIECTULUI  "Epatite B: il tour" (Turneul Hepatitei B) 

PARTENERUL PRINCIPAL 

AISF (Asociaţia Italiana pentru Studiul Ficatului), SIGE (Societatea 

Italiană de Gastroenterologie), SIMG (Societatea Italiană de 

Medicină Generală), SIMIT (Societatea Italiană de Boli Infecţioase 

şi Tropicale), cu sprijinul financiar al Bristol‐Myers Squibb.    

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale 

website‐ului acţiunii 

Nu se aplică – campania nu a avut website 

(informaţiile au fost publicate pe website‐

urile partenere) 

Nivel: naţional, regional, 

local 

Naţional (26 de oraşe italiene în 2010 şi 24 

în 2009)      

IMPLICAREA TINERILOR 

Există implicare a tinerilor 

în conceperea acestei 

iniţiative?  

Nu 

Există implicare a tinerilor 

în punerea în aplicare a 

acestei iniţiative? 

Nu 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei 

iniţiative 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a 

acestei iniţiative 

Procedurile interne 

existente pentru 

garantarea participării 

tinerilor la conducere 

Nu există 

     

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  2 (în 2010) 

Nr. de repetare a 

activităţilor 

A 2‐a ediţie în 2010                        

(prima s‐a desfăşurat în 2009) 

     

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr. de diferite tipuri de 

canale de comunicare 

5 (puncte de informare în 26 de oraşe din 

Italia, printr‐o caravană itinerantă, spot TV, 

spot radio, comunicat de presă în ziarele 

naţionale şi locale, website‐uri partenere) 

59 

 

     

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului  440.000 EUR 

Nr. de tineri incluşi  16.000 (aproximativ în 2009) 

Nr. de infecţii detectate 

pe perioada programului  Nu se aplică din motive de confidenţialitate 

     

EVALUAREA 

Nr. de persoane 

intervievate 2.000 

Nr. de chestionare 

distribuite 2.500 

Există un chestionar pre‐ 

şi post‐test Nu – doar chestionar post‐test 

     

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la rezultatele 

intervenţiei  

Nu 

Accesul publicului la 

rezultatele intervenţiei Da – Publicarea unui comunicat de presă  

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

   

Partenerul principal  ANLAIDS Lombardia 

Titlul proiectului  “Progetto Scuola” (Proiectul Şcoala) 

Scopurile proiectului  Scopul  proiectului  este  de  a  oferi  programe  educative  asupra 

aspectelor  ştiinţifice  şi  psihologice  ale  prevenirii  HIV  şi  asupra 

comportamentelor  periculoase.  Proiectul  se  adresează  elevilor  de 

liceu din Regiunea Lombardia.  

Scurtă descriere   Din anul 1994, proiectul programează o intervenţie adaptată nevoilor 

şi  intereselor grupului ţintă din Regiunea Lombardia. Acesta cuprinde 

întâlniri  în  şcoli,  cu  un  specialist  în  boli  infecţioase  cu  abilităţi  de 

comunicare, pentru a  se adapta  substratului emoţional  şi  cultural al 

60 

 

studenţilor.  Metodele  didactice  sunt  definite  în  funcţie  de  vârsta 

studenţilor  şi  includ:  scenete  şi  activităţi  recreative  pentru  primele 

clase  de  liceu,  fluturaşi  informativi  pentru  clasele  terminale.  Dacă 

elevii arată un  interes  ridicat, prima  întâlnire poate  fi urmată de o a 

doua, mai specifică, pe teme intime şi sociale.  

Comentarii   Campania  include  un  proiect  pilot  naţional  pentru  studenţii 

Institutelor de Turism, referitoare  la conferinţele despre BTS şi bolile 

tropicale. De  asemenea,  aceasta  oferă:  cursuri  de  reîmprospătare  a 

cunoştinţelor  pentru  profesori,  cursuri  ţinute  de  lideri  de  opinie 

adresate tinerilor care sunt interesaţi de educaţia de la egal la egal cu 

privire  la  HIV  şi  întâlniri  cu  părinţii  privind  conţinutul  proiectelor 

şcolare. Activităţile şi rezultatele acestora sunt continuate de o echipă 

de  pedagogi  care  analizează  şi  programele  ministeriale,  pentru  a 

identifica  mai  bine  lipsurile  de  educaţie.  Toate  rezultatele  sunt 

publicate într‐un buletin informativ periodic. 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE  INFORMAŢII PE NET: www.anlaids.org 

 

Acţiunea ‐ PROGETTO SCUOLA – a fost aleasă ca fiind cea mai eficientă în prevenirea HIV, deoarece: 

1) foloseşte o metodologie adaptată pentru a aborda grupul ţintă (jocuri, fluturaşi, limbaj adecvat); 2) 

se  adresează  grupului  ţintă  direct  (întâlniri  cu  studenţii)  şi  indirect  (prin  profesori  şi  părinţi);  3) 

include  formarea  de  instructori  care  să  asigure  educaţie  de  la  egal  la  egal;  4)  activităţile  sunt 

concepute  de  o  echipă  de  pedagogi  pe  baza  rezultatelor  acţiunilor  trecute  şi  conform  liniilor 

directoare ale Ministerului Educaţiei din Italia, pentru a garanta completarea între public şi privat; 5) 

rezultatele sunt publicate şi diseminate publicului general şi părţilor interesate (buletine informative 

periodice); 6) eficacitatea campaniei a fost demonstrată prin faptul că s‐a derulat continuu din 1994 

(16 ediţii). 

 

DENUMIREA PROIECTULUI  "Progetto Scuola"  (Proiectul Şcoala) 

PARTENERUL PRINCIPAL  ANLAIDS Lombardia    

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale website‐ului 

acţiunii 8.000 (aproximativ) 

Nivel: naţional, regional, local  Regional (Lombardia) 

     

IMPLICAREA TINERILOR 

Există implicare a tinerilor în 

conceperea acestei iniţiative?  Da 

Există implicare a tinerilor în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative? 

Da 

61 

 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei iniţiative 20 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative 

110 

Procedurile interne existente 

pentru garantarea participării 

tinerilor la conducere 

Da, alocarea de activităţi şcolilor şi 

gestionarea grupului de lucru. 

     

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  9 luni (în fiecare an) 

Nr. de repetare a activităţilor  16 ediţii (din 1994) 

     

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr. de diferite tipuri de canale 

de comunicare 

3 (Conferinţe, lucrări şcolare, 

website). 

     

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului  65.000 EUR 

Nr. de tineri incluşi  5.200 

Nr. de infecţii detectate pe 

perioada programului  

Nu se aplică – nu există acţiuni de 

testare 

     

EVALUAREA 

Nr. de persoane intervievate  980 

Nr. de chestionare distribuite 1.960  

 (980 înainte şi 980 după intervenţie) 

Există un chestionar pre‐ şi 

post‐test Da 

     

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor interesate 

la rezultatele intervenţiei  Da (prin buletin informativ periodic) 

Accesul publicului la rezultatele 

intervenţiei Da (prin buletin informativ periodic) 

 

62 

 

63 

 

7. LITUANIA  

 

ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE  

 

Ţara: Lituania 

Partenerul principal  Centrul  SIDA  din  Lituania  (sub  autoritatea  Centrului  pentru  Boli 

Transmisibile şi SIDA de la 1 octombrie 2009) 

DENUMIREA 

SERVICIULUI DEMETRA 

Scopurile serviciului  Scopul  acestui  serviciu  este  de  a  furniza  îngrijiri  şi  sprijin  medical 

grupului  ţintă specific,  şi anume cel al  lucrătorilor din  industria sexului, 

pentru  a  reduce  prevalenţa  HIV,  a  hepatitelor  virale  şi  a  altor  BTS  în 

rândul acestora şi în rândul populaţiei generale.  

Scurtă descriere  

 

Centrul  lucrează  cu  femei  care  furnizează  servicii  sexuale  şi  cu  alte 

grupuri  marginalizate  ale  societăţii,  care  nu  pot  fi  abordate  prin 

programele de  reducere  a daunelor  sociale, de prevenire  a bolilor, de 

instruire în domeniul igienei şi de asistenţă psihologică.  

Serviciile sunt  furnizate  în Unitatea de Sănătate a Femeilor din Centrul 

SIDA din Lituania, 5 zile pe săptămână, de la ora 8.00 la ora 16.00.  

Serviciile sunt gratuite, nu este necesară rezervarea sau reţetă medicală, 

se  garantează  confidenţialitatea  maximă  şi  anonimatul,  la  solicitarea 

pacientului. Personalul centrului este alcătuit din 2 medici, 1 psiholog şi 

1 asistent social. În cabinet, aceştia efectuează analize pentru HIV şi BTS, 

furnizează  tratament  pentru  boli  şi  dau  consultaţii.  Schimbările 

comportamentale  la acest grup de persoane vulnerabile sunt stimulate 

prin  furnizarea de  informaţii utile  cu privire  la  consecinţele HIV,  SIDA, 

BTS şi cu privire  la metodele de prevenire a acestor boli. De asemenea, 

aceste servicii oferă: consultaţii pe teme de sănătate şi sociale, în scopul 

prevenirii contactării de boli cu transmitere sexuală de către persoanele 

vulnerabile,  diagnosticul  timpuriu  şi  tratamentul  bolilor,  informaţii 

despre  instituţiile  sociale,  juridice  şi  guvernamentale  existente, 

consultaţii pe teme psihologice, contracepţie, planificare familială, stil de 

viaţă sănătos şi alte teme, caritate: mâncare, haine, duş  etc. 

Pentru  atingerea  scopurilor  sale DEMETRA  organizează  diferite  cursuri 

de  formare,  seminarii,  pregăteşte,  publică  şi  distribuie  material 

informativ.  Lucrătorii  şi  voluntarii  desfăşoară,  adesea,  activităţi  de 

stradă, comunicând direct cu grupul ţintă care, frecvent, nu primeşte nici 

un sprijin social.  

Comentarii   Centrul  SIDA  din  Lituania  a  fost  înfiinţat  în  1989.  În  octombrie  2009, 

 

INFORM

SUPLIM

 

Următor

serviciilo

sănătate

persoan

margina

medicale

voluntar

 

 

 

 

 

 

 

 

MAŢII 

MENTARE 

rul serviciu –

or sale, care 

e ci  şi  sprijin

e vulnerabile

lizat repreze

e  uşor  de  f

ri. 

acest

este 

Minis

Centr

Boli T

Activ

best 

progr

WEBS

http:

 

FOTO

DIDŽ

 

 

 

– DEMETRA 

variază de la

n psihologic, 

e şi margina

entanţi de  lu

olosit  de  că

ta a devenit 

o  instituţie 

sterului  Sănă

rul  SIDA din

Transmisibile

vităţile  cabin

practices  i

ramului UNA

SITE‐UL FUR

//demetra.lt

OGRAFIA  VIZ

IULIS) LA CEN

– a  fost ale

a consiliere g

social  şi  jur

lizate care n

ucrătorii din 

ătre  utilizato

64 

parte a Cent

de stat,  fina

ătăţii. Prin u

n  Lituania  şi 

e. 

netului  „Dem

n  the  worl

AIDS. 

NIZORULUI D

t/ 

ZITEI  UNUI  C

NTRU ÎN 200

 

es ca cel ma

generală la t

ridic. De ase

u primesc as

industria sex

ori  şi  activită

trului pentru

anţată de  la 

urmare,  serv

este  încă  fu

metra”  sunt 

d”  (Cele  m

DE SERVICII: 

CÂNTĂREŢ  F

09: 

i eficient din

tratament. C

menea, DEM

sistenţă soci

xului este ga

ăţi  stradale 

u Boli Transm

bugetul de 

viciul a  fost  î

urnizat  de  că

prezentate 

ai  bune  pr

 

FAIMOS  DIN

n Lituania pe

entrul nu of

METRA  impli

ală şi medica

arantat prin 

de  comunic

misibile şi SID

stat  şi subo

înfiinţat  în 1

ătre Centrul

în  publicaţ

ractici  din  l

N  LITUANIA 

entru exhaus

feră numai în

ică  în activit

ală. Accesul 

furnizarea d

care,  desfăş

DA, care 

rdonată 

1998 de 

l  pentru 

ţia  „The 

ume)  a 

(JURGIS 

stivitatea 

ngrijiri de 

ăţile  sale 

la grupul 

de servicii 

urate  de 

65 

 

DENUMIREA SERVICIULUI  DEMETRA 

PARTENERUL PRINCIPAL Centrul SIDA din Lituania (sub autoritatea Centrului pentru 

Boli Transmisibile şi SIDA de la 1 octombrie 2009)  

CRITERII  INDICATORI     

ACOPERIRE 

Nr. de persoane incluse în 

activităţile pentru 

comunitate 

150 (datele disponibile pentru 2009) 

Nr. de centre CTV din ţară  1 

Nr. de persoane testate 

prin CTV 42 (datele disponibile pentru 2009) 

Nr. de persoane care îşi 

ridica rezultatele testelor 42 

Implicarea ONG‐urilor în 

CTV Da 

Se fac teste pentru HIV?  Da 

Se fac teste pentru VHB?  Da 

Se fac teste pentru VHC?   Da 

% de femei şi bărbaţi  100% femei 

Nr. de persoane cu 

rezultate pozitive pentru 

HIV, VHB şi VHC 

HIV+: 0                               

HBV+: 7                              

HCV+: 16                             

(date disponibile numai pentru 2009) 

Nr. de centre CTV în raport 

cu numărul de persoane 

din regiune /district  

1 Centrul CTV în oraşul Vilnius la 

546.733 de locuitori 

     

PROCEDURI 

Există consiliere înainte şi 

după testare? Da 

Procedurile de trimitere 

sunt coordonate? Da 

Există proceduri pentru 

garantarea anonimatului? Da 

De câte ori pe an 

personalul care furnizează 

servicii urmează cursuri de 

formare? 

2 cursuri de formare în 2009 

     

ACCES EGAL PENTRU 

AMBELE SEXE ŞI PENTRU 

GRUPURILE 

Nr. de programe existente 

pentru grupuri 

marginalizate 

1 program pentru lucrătorii din 

industria sexului 

1 program pentru imigranţi 

66 

 

MARGINALIZATE  Nr. de mediatori culturali / 

de sănătate implicaţi 

1 mediator cultural şi 1 mediator de 

sănătate 

Nr. de ONG‐uri implicate în 

furnizarea de informaţii 3 

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

 

Ţara: Lituania 

Partenerul principal  Centrul  SIDA  din  Lituania  (sub  autoritatea  Centrului  pentru  Boli 

Transmisibile şi SIDA de la 1 octombrie 2009) 

Titlul proiectului  “You  could  not  wash  everything”  (Nu  totul  se  poate  spăla)–  Carti 

postale cu mesaje de prevenire a BTS la studenţi  

Scopurile proiectului 

 

Proiectul a avut ca scop îmbunătăţirea cunoştinţelor populaţiei generale, 

şi,  în special, ale tinerilor, cu privire  la modurile de  transmitere a HIV / 

SIDA, prin  forme atractive  şi  inovatoare de activităţi preventive pentru 

HIV / SIDA şi BTS. 

Scurtă descriere  

 

Această  campanie  de  prevenire  creativă  s‐a  desfăşurat  în  2004,  în 

colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei şi cu agenţia de publicitate 

Advista, care aparţine Media Cards System. Studenţii de la universităţile 

din  Lituania  au  fost  implicaţi  în  conceperea  campaniei,  acestora 

cerându‐li‐se  să  creeze  vederi  pe  calculator,  pe  tema  prevenirii  HIV  / 

SIDA şi a altor BTS. Cele mai bune desene au fost imprimate pe vederi şi 

distribuite  în  locurile publice cu cel mai mare aflux de tineri din oraşele 

Vilnius  şi  Klaipeda.  De  asemenea,  vederile  au  fost  distribuite  în  13 

universităţi, 3 cinematografe, 19 baruri şi cafenele şi 9 cluburi de fitness. 

Aproximativ 12.700 de vederi au fost date unui număr de 44 de instituţii 

publice. 

Comentarii   Profilul universitar al celor care s‐au arătat cei mai interesaţi de vederi a 

fost  cel  al  asistenţilor  sociali  şi  al  marinarilor  din  Klaipeda  şi  al 

designerilor, economiştilor, profesorilor şi ofiţerilor militari din Vilnius. 

O  astfel  de  atenţie  specială  din  partea  anumitor  studenţi  poate  fi 

explicată  prin  faptul  că,  pentru  viitorii  asistenţi  sociali  şi  profesori, 

vederile  erau  un  exemplu  de marketing  social,  care  ar  putea  fi  util  în 

domeniul lor de lucru sau ca mijloc de impact pentru stimularea tinerilor 

să  se  gândească  la  comportamentul  lor  de  risc  şi  la  consecinţele 

acestuia. Marinarii şi ofiţerii militari au fost interesaţi din cauza mediului 

 

INFORM

SUPLIM

 

Acţiunea

mai efic

strategie

cunoştin

private, 

mare nu

informaţ

dovedite

primi inf

 

DENU

PAR

ACOPE

 

IMPLIC

MAŢII 

MENTARE 

a ‐ YOU COU

ientă pentru

e  bună  pen

nţele genera

în desfăşura

umăr de oam

ţii utile atât 

e de interesu

formaţii lega

UMIREA PRO

RTENERUL PR

 

CRITERII  

RIRE 

CAREA TINER

speci

tiner

profi

grupu

conse

Stude

expre

dove

publi

În  sf

camp

de BT

EXEM

  

ULD NOT WA

u prevenirea

ntru  implica

le cu privire

area  sa; 4)  i

meni şi comu

în  cariera  lo

ul arătat de s

te de BTS şi 

OIECTULUI 

RINCIPAL 

Nr

ulu

Niv

loc 

RILOR Exi

în 

ific  de  studi

ii care pot av

luri  profesio

uri  a  arăta

ecinţele com

enţii  la  desi

esie  artistică

dit  necesitat

că în Lituani

fârşit,  inter

panie a dove

TS. 

MPLE DE VED

ASH EVERYTH

a VHB  şi VHC

rea  tinerilo

la BTS  în râ

nstrumentul

nicarea unui

or  cât  şi  în v

studenţii car

transmiterea

“You coul

p

Centrul S

INDICA

. de accesări

ui acţiunii 

vel: naţional,

cal 

istă implicare

conceperea 

67 

u,  a  sexului

vea comport

onale.  Cere

at  faptul  că

mportamente

gn  au  fost 

ă,  iar  cerere

tea  aplicării

a. 

esul  studen

edit necesitat

DERI:  

HING (Nu tot

C, deoarece

r  şi  pentru

ândul tinerilo

l de  comuni

i mesaj, clar 

viaţa person

re au luat pa

a lor către ce

ld not wash 

postale cu me

SIDA din Litu

Transmisibi

ATORI 

i ale website

, regional, 

e a tinerilor 

acestei 

  şi  a  obiceiu

tamente risc

rea  ridicată

ă  aceşti  stu

elor lor de ris

interesaţi  d

ea  ridicată  d

  acestui  inst

nţilor  legat 

tea acestora

 

tul se poate 

: 1) a  încura

  captarea  a

or; 3) a  impl

care ales  (v

şi eficace; 5

nală.  În  sfârş

rte la acţiun

ei asemenea

everything” 

esaje de prev

uania (sub au

le şi SIDA de

e‐NU S

urilor  din  tim

ante îşi aleg,

de  vederi 

udenţi  se  g

sc. 

e  vederi  po

din  partea  l

trument  ino

de  inform

de a se info

spăla) – a fo

ajat  creativit

atenţiei  ace

icat  instituţi

ederile) a pe

) a furnizat s

şit,  rezultate

e şi şi au dem

 lor. 

(Nu totul se 

venire a BTS 

utoritatea Ce

 la 1 octomb

   

E APLICĂ (nu

Naţio

 

Nu

mpul  liber;  d

, în principal

în  rândul 

gândesc  ad

oate  şi  ca  fo

or  pentru  v

ovator  de  inf

aţiile  furniz

orma pe tem

 

ost aleasă ca

tatea,  ceea  c

estora;  2)  a

ii publice şi 

ermis atinge

studenţilor a

ele  campanie

monstrat ne

poate spăla)

la studenţi 

entrului pent

brie 2009) 

 

u există web

onal 

de  fapt, 

l, aceste 

acestor 

esea  la 

ormă  de 

vederi  a 

formare 

zate  de 

e legate 

fiind cea 

ce este o 

a  crescut 

companii 

erea unui 

abilităţi şi 

ei au  fost 

voia de a 

)– Carti 

ru Boli 

site) 

68 

 

iniţiative?  

Există implicare a tinerilor 

în punerea în aplicare a 

acestei iniţiative? 

Da 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei 

iniţiative 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a 

acestei iniţiative 

Peste 1.000 

Procedurile interne 

existente pentru 

garantarea participării 

tinerilor la conducere 

Regulile interne ale proiectului (în 

colaborare cu Ministerul Educaţiei şi 

Ştiinţei, invitaţie de a stimula 

participarea tinerilor, trimisă prin poştă 

şi telefonic departamentelor de 

educaţie ale autorităţilor locale)      

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  4 luni (în 2004) 

Nr. de repetare a 

activităţilor 1 ediţie (2004) 

     

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr. de diferite tipuri de 

canale de comunicare 

2                                      

(website‐urile universităţilor şi ale 

partenerilor principali, ziarele 

universităţilor)      

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului  NU SE APLICĂ 

Nr. de tineri incluşi  10.000 

Nr. de infecţii detectate pe 

perioada programului  

0                                      

(nu au fost furnizate servicii de testare) 

     

EVALUAREA 

Nr. de persoane 

intervievate 0 

Nr. de chestionare 

distribuite 0 

Există un chestionar pre‐ şi 

post‐test Nu 

     

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la rezultatele 

intervenţiei  

Nu 

Accesul publicului la 

rezultatele intervenţiei 

Cele mai bune vederi au fost distribuite 

în locurile publice şi de întâlnire a 

tinerilor din Vilnius şi Klaipeda  

 

69 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

   

Partenerul principal  Centrul SIDA din Lituania (Centrul pentru Boli Transmisibile şi SIDA de 

la 1 octombrie 2009), în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al 

Republicii Lituania şi Centrul pentru Tineri din Lituania 

Titlul proiectului  “We against AIDS” (Noi împotriva SIDA) 

Scopurile proiectului  Acţiunea  este  o  campanie  de  prevenire  care  are  ca  scop  creşterea 

cunoştinţelor  tinerilor  în  legătură  cu  HIV  şi  reducerea  stigmatizării 

persoanelor infectate cu HIV / SIDA. 

Scurtă descriere 

 

 

Ediţiile campaniei s‐au derulat anual din 1999 până în 2009 în toată ţara 

şi  s‐au  adresat  grupului  ţintă de  tineri  cu  vârste  între 11  şi 19  ani. Ca 

exemplu  de  acoperire  a  campaniei,  ediţia  din  2009  a  implicat 

participarea a aproximativ 100 de şcoli generale. 

În  colaborare  cu Ministerul  Educaţiei  şi  Ştiinţei,  invitaţia  de  a  stimula 

participarea tinerilor a fost trimisă prin poştă şi telefon departamentelor 

de educaţie ale autorităţilor locale. 

Tinerilor li s‐a cerut să participe la un concurs de comunicare cu privire la 

HIV  / SIDA  care  se adresează persoanelor  sau marketingului  social. Au 

fost  permise  următoarele  instrumente  de  comunicare:  desenatul  cu 

mâna, desenatul pe calculator, fotografia, scrisul. În 2009, 792 de tineri 

au luat parte la concurs. 

Rezultatul a constat în crearea de afişe, fluturaşi şi filmuleţe de un minut 

legate de HIV / SIDA. Cele mai bune videoclipuri au fost difuzate la TV şi 

în  timpul  evenimentelor  pentru  Ziua  anti‐SIDA.  Afişele  şi  fluturaşii  au 

fost distribuiţi în spaţii publice şi şcoli. 

Comentarii   Câştigătorii concursurilor au fost invitaţi la concertele celor mai populare 

vedete  şi  formaţii organizate gratuit  în  cea mai mare  sală de  concerte 

din Lituania. Aceste invitaţii au crescut extrem de mult interesul tinerilor 

de a participa  la proiect. De asemenea, campania a dat  tinerilor ocazia 

de a vedea munca creativă a celor ca ei, de a găsi  idei noi, de a dialoga 

cu artiştii etc.  

Concursurile  au  aprobat  numai  lucrări  care  au  stimulat  toleranţa  şi 

sprijinul  acordat  persoanelor  infectate  cu HIV  /  SIDA. De  exemplu,  au 

fost binevenite mesaje precum  „Nu  fi  indiferent”,  „Putem,  împreună”, 

„Nu‐ţi pierde speranţa”,  în timp ce mesaje precum „Plaga SIDA” au fost 

excluse imediat. 

În 2008, campania a fost realizată  în cadrul proiectului UE pentru tineri 

„World without AIDS” (Lumea fără SIDA). 

 

INFORM

SUPLIM

 

Acţiunea

prevenir

şi SIDA, 

creştere

infectate

implicare

exemplu

număr m

populaţi

 

MAŢII 

MENTARE 

a ‐ WE AGAI

rea HIV, deoa

cunoştinţele

a  gradului  d

e  cu  HIV  /  S

ea tinerilor; 

u, campania a

mare de  şco

ei generale ş

WEBS

 

FOTO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

CATA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

INST AIDS (N

arece: 1) s‐a

e privind mo

de  conştient

SIDA,  3)  a  în

4) a avut o s

a fost cel ma

li din  întreag

şi al părţilor 

SITE‐UL CAM

OGRAFII DIN 

ALOGUL CON

Noi  împotriv

 adresat tine

odul de a se 

tizare  şi  pen

ncurajat  cre

strategie efic

ai mare even

ga  ţară; 6)  r

interesate.

70 

MPANIEI: http

EDIŢIILE DIN

NCURSULUI Ş

va SIDA) – a 

erilor şi a pe

proteja; 2) 

ntru  reducer

ativitatea,  ia

cace de com

niment cu oc

rezultatele sa

p://www.aid

N 2006 ŞI 200

ŞI EXPOZIŢIEI

fost aleasă 

rmis măsura

a  introdus o

rea  stigmati

ar  acest  luc

municare pen

azia Zilei mo

ale au  fost p

ds.lt/konkurs

07 ALE CAMP

 DE DESENE:

ca fiind cea 

rea percepţi

o metodolog

zării  şi  discr

ru  a  fost  de

tru atingere

ondiale anti‐S

publicate  şi 

sas/ 

PANIEI: 

mai eficient

iilor lor legat

gie  inovatoar

riminării  per

eosebit  de  e

a unui publi

SIDA; 5) a im

diseminate  î

tă pentru 

te de HIV 

re pentru 

rsoanelor 

eficace  în 

c larg, de 

mplicat un 

în  rândul 

71 

 

DENUMIREA PROIECTULUI  "We against AIDS" (Noi împotriva SIDA) 

PARTENERUL PRINCIPAL 

Centrul SIDA din Lituania (Centrul pentru Bolile Transmisibile şi 

SIDA de la 1 octombrie 2009) cu colaborarea Ministerului 

Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Lituania şi Centrul pentru Tineri 

din Lituania    

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale 

website‐ului acţiunii Nu există date disponibile 

Nivel: naţional, regional, 

local Naţional 

     

IMPLICAREA TINERILOR 

Există implicare a tinerilor 

în conceperea acestei 

iniţiative?  

Nu 

Există implicare a tinerilor 

în punerea în aplicare a 

acestei iniţiative? 

Da 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei 

iniţiative 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a 

acestei iniţiative 

792 (date disponibile pentru ediţia din 

2009) 

Procedurile interne 

existente pentru 

garantarea participării 

tinerilor la conducere 

Regulile interne ale proiectului (în 

colaborare cu Ministerul Educaţiei şi 

Ştiinţei, invitaţie de a stimula participarea 

tinerilor, trimisă prin poştă şi telefonic 

departamentelor de educaţie ale 

autorităţilor locale)      

DURABILITATEA 

ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  5 luni pe an, din 1999 până în 2009 

Nr. de repetare a 

activităţilor 11 ediţii (din 1999 până în 2009) 

     

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr. de diferite tipuri de 

canale de comunicare 

7                                       

(lucrări şcolare, buletine informative 

locale, website, comunicări prin poştă, 

evenimente sociale, TV, radio)      

RENTABILITATEA  Valoarea bugetului   Aproximativ 9.000 EUR (pe an) 

72 

 

Nr. de tineri incluşi 

În jur de 21.900 în fiecare an (datele se 

bazează pe invitaţiile de participare la 

concurs trimise tuturor şcolilor) 

Nr. de infecţii detectate 

pe perioada programului  

0                                       

(nu au fost furnizate servicii de testare)  

     

EVALUAREA 

Nr. de persoane 

intervievate 0 

Nr. de chestionare 

distribuite 0 

Există un chestionar pre‐ 

şi post‐test Nu 

     

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la rezultatele 

intervenţiei  

Da. Publicarea unui catalog al concursului 

de desenat; expoziţie şi circularea celor 

mai bune proiecte propuse de 

participanţii la concurs.  

Accesul publicului la 

rezultatele intervenţiei 

Da. Organizarea de concerte cu cele mai 

populare vedete şi formaţii gratuit şi în 

cea mai mare sală de concerte din 

Lituania, cu 13.000 de participanţi. 

Proiectele câştigătoare ale concursurilor 

şi rezultatele campaniei au fost 

comunicate în ziare, la radio şi la TV 

 

73 

 

8. MALTA 

 

 

ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE  

 

Ţara: MALTA 

Partenerul principal  Health Promotion & Disease Prevention Directorate (Direcţia pentru 

Promovarea Sănătăţii şi Prevenirea Bolilor) 

Titlul proiectului  STIs Testing & Counselling at the Genitourinary Clinic of Boffa Hospital 

(Testare şi Consiliere pentru BTS la Clinica Genito‐urinară a Spitalului 

Boffa) 

Scopurile serviciului 

 

Scopul  serviciului  este  de  a  oferi  consiliere  şi  testare  gratuite  şi  în 

condiţii de anonimat pentru bolile cu transmitere sexuală.  

Scurtă descriere   Clinica Genito‐urinară a Spitalului Boffa oferă o politică a uşilor deschise 

pentru  toate  persoanele  care  doresc  să  primească  consiliere  şi  /sau 

testare  pentru  orice  infecţie  cu  transmitere  sexuală.  Testele  se 

efectuează pe  loc  iar  rezultatele sunt date după aproximativ două zile. 

Anonimatul complet este garantat, întrucât persoanele sunt identificate 

prin  coduri.  De  asemenea,  se  efectuează  consiliere  prealabilă  şi 

ulterioară  de  către  consilierii  de  la  Caritas Malta.  De  asemenea,  este 

disponibil un  serviciu  voluntar pe  internet pentru  trimiterea  la  clinică, 

prin  serviciul  de  email  al Unităţii  de  Promovare  a  Sănătăţii.  Tinerii  au 

acces la serviciu chiar dacă sunt minori. Clinica GU este singurul Serviciu 

de Consiliere şi Testare voluntară disponibil în Malta. 

Comentarii   Serviciul  beneficiază  de  o  publicitate  ridicată,  ceea  ce  înseamnă  că 

populaţia generală  îl cunoaşte. Persoanele expuse  riscului  folosesc mai 

frecvent  serviciul, un  lucru  important pentru  limitarea  răspândirii BTS. 

Clinica  este  situată  în  cadrul  Spitalului  pentru  pacienţii  cu  cancer,  iar 

acest  lucru  aduce  stigmatizare  pentru  persoanele  care  doresc  să 

folosească  serviciul.  Ar  trebui  să  existe  oportunităţi  de  angajare  de 

profesionişti  cu mai multă  instruire pentru  a  lărgi  serviciul  şi pentru  a 

garanta continuitatea acestuia. Politica de sănătate sexuală  încurajează 

oferirea serviciului dintr‐un loc mai central, mai uşor accesibil şi complet 

separat de Spital.  

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

MAI MULTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE LA: 

http://www.sahha.gov.mt/pages.aspx?page=173 

 

 

 

74 

 

Următorul serviciu – STIs TESTING & COUNSELLING (Consiliere şi testare pentru BTS)  – a fost ales ca 

cel mai eficient serviciu, deoarece este singurul Serviciu de Consiliere şi Testare Voluntară disponibil 

în  Malta  şi  oferit  de  Stat  şi  este  gratuit.  Acesta  oferă  un  serviciu  excelent,  cu  asigurarea  în 

permanenţă  a  anonimatului.  Tinerii  care  solicită  serviciul  sunt  programaţi  imediat  şi,  dacă  este 

necesar,  sunt  consiliaţi  şi  testaţi  imediat.  Tinerii  care  solicită  serviciul  pot  suna  la  telefon  pentru 

robotul de răspuns al serviciului şi/sau pot contacta clinica prin email.  

 

NU EXISTĂ DATE DISPONIBILE CONFORM CRITERIILOR H‐CUBE DE ALEGERE A BUNELOR 

PRACTICI  

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR  

 

În Malta, campaniile pentru sănătatea sexuală au început să fie organizate numai în ultimii ani şi 

abordează toate infecţiile cu transmitere sexuale şi nu o anumită boală. Majoritatea campaniilor 

se concentrează pe sănătatea sexuală în general, având în vedere faptul că populaţia Maltei este 

de 400.000 de  locuitori  şi că accentul a  fost pus, de asemenea, pe măsurile de prevenire, care 

sunt comune pentru multe BTS. Cu toate acestea, în 2010 au fost publicaţi trei fluturaşi pe teme 

de  VHB,  VHC  şi  HIV  iar  aceştia  sunt  împărţiţi  în  rândul  populaţiei  expuse  riscului,  inclusiv 

persoanelor despre care se ştie că sunt  infectate cu VHC, consumatorilor de droguri şi tinerilor 

prin facilităţi educative, educaţie de la egal la egal şi echipe pentru comunitate. 

 

 

Ţara: MALTA 

Partenerul principal  Health Promotion & Disease Prevention Directorate (Direcţia pentru 

Promovarea Sănătăţii şi Prevenirea Bolilor) 

 

Titlul proiectului  ABCD (Abstain, Be Faithful, Use Condoms, Do not do Drugs) (Practică 

abstinenţa, Fii credincios, Foloseşte prezervative, Nu consuma droguri) 

 

Scopurile proiectului 

 

Scopul proiectului a fost de a creşte gradul de conştientizare în legătură 

cu  Infecţiile  cu  transmitere  sexuală  în  general  şi  VHB,  VHC  şi  HIV  în 

special.  

 

Scurtă descriere  

 

A existat nevoia de a creşte gradul de conştientizare cu privire  la Bolile 

cu  transmitere  sexuală  şi  a  fost planificată o  campanie  în mass media 

pentru  a  ajunge  la  un  public  cât mai  larg. Mesajul  campaniei  a  fost 

‘Abstain,  Be  Faithful, Use  Condoms’  iar  campania  s‐a  desfăşurat  între 

decembrie 2009 şi februarie 2010. Campania a fost concepută  în cadrul 

 

Comen

INFORM

SUPLIM

ntarii  

MAŢII 

MENTARE 

unui 

mijlo

Au  fo

spot 

serie 

216 

partic

dispu

de  t

distra

tiner

de op

Tiner

stude

moaş

 

Evalu

însă 

ABCD

în ma

 

 

AFIŞE

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

grup  temat

acelor de co

ost utilizate 

radio, un afi

de anunţuri

anunţuri.  L

cipat  la prog

us şi în staţiil

ineri,  inclus

acţii  şi străzi

i şi adaptată

pinia publică

rii au  fost  im

enţi la medic

şe au vorbit c

uarea campa

le  lipseau m

D. Campania

ass media.  

E ALE CAMPA

75 

tic  organizat

omunicare. C

diferite  can

iş şi anunţur

i radio scurte

La  televizor, 

grame de de

le de autobu

siv  Universit

ile principale

ă în mod core

ă. Campania 

mplicaţi  în ac

cină, la farma

cu tinerii des

aniei  în mass

mesajele  des

 a deschis u

ANIEI: 

t  cu  tineri,  c

Campania s‐a

ale de  comu

ri în staţiile d

e, cu o frecve

profesioniş

ezbateri  împ

uz pe durata

tatea  şi  împ

e.  Ideea a  fo

espunzător î

a durat 3 lun

ctivităţi pent

acie, la asiste

spre campan

s media a ar

schise.  De  fa

şi pentru dia

care  au  cont

 desfăşurat î

unicare,  inclu

de autobuz. C

enţă de 6 ori

ştii  din  dom

preună  cu  tin

 campaniei, 

prejurimile 

ost  testată  in

n cadrul con

ni şi a fost ev

tru comunita

enţă medica

nie.  

ătat că tiner

apt,  aceasta

alogul public

tribuit  la  se

în anii următ

usiv un  spot

Campania a 

i pe zi, zilnic,

meniul  sănă

neri. Anunţu

în zone frec

acesteia,  lo

niţial cu un 

nstrângerilor

valuată.    

ate  în cadru

ală şi la studi

rii au  înţeles

a  a  ilustrat m

c deschis de

lectarea 

tori.  

t TV, un 

inclus o 

, în total 

tăţii  au 

ul a  fost 

cventate 

ocuri  de 

grup de 

impuse 

l cărora 

i pentru 

s‐o bine, 

modelul 

sfăşurat 

 

 

 

Acțiunea

mesajul 

este  un 

pentru s

tineri  şi,

unui  com

satisfăcă

 

NU  EXIS

PRACTIC

 

a  ‐ ABCD  – 

este clar, co

fapt  relativ

sănătatea se

 prin urmar

mpromis  înt

ător atât pen

STĂ DATE 

CI  

 

FOTO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

a  fost  aleas

oncis şi  la ob

v  recent  în M

exuală  în gen

e,  foloseşte 

tre  contribu

ntru tineri cât

DISPONIBIL

OGRAFII DIN 

ă  ca  fiind  ce

biect şi menţ

Malta,  cu  re

neral şi,  în sp

terminologi

ţiile  profesi

t şi pentru p

LE  CONFOR

76 

CAMPANIE:

ea mai  repr

ţionează pre

estricţii  pent

pecial  în cele

a pe care ac

oniştilor  şi 

rofesionişti. 

RM  CRITER

ezentativă p

ezervativele. 

tru mesajele

e pentru BTS

ceştia o  înţe

cele  ale  tin

 

RIILOR H‐CU

pentru preve

Folosirea te

e  explicite  ch

S. Campania 

eleg.  Ilustraţi

erilor.  Rezul

UBE DE ALE

enirea HIV, d

ermenului pr

hiar  şi  în  ca

 a fost conc

iile au  fost  r

ltatul  gener

EGERE A  B

deoarece 

ezervativ 

ampaniile 

epută de 

rezultatul 

al  a  fost 

UNELOR 

77 

 

9. POLONIA  

 

ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE  

 

Ţara: POLONIA 

Partenerul principal  National  AIDS  Centre (Centrul Naţional pentru SIDA) 

DENUMIREA 

SERVICIULUI Voluntary Counselling and Testing (Consiliere şi testare voluntară) 

Scopurile serviciului  Scopul principal al serviciului este de a oferi consiliere şi testare pentru 

HIV  gratuite  şi  cu  respectarea  anonimatului  (consiliere  prealabilă  şi 

ulterioară).  

Scurtă descriere  

 

Reţeaua de  centre VCT a  crescut  în ultimii ani. Până  la  sfârşitul anului 

2009,  existau  28  de  centre  înfiinţate  în  Polonia.  Toate  facilităţile 

funcţionează  la standardele stabilite de Centrul Naţional pentru SIDA şi 

sunt  controlate  permanent  de  acesta.  Conform  standardelor 

internaţionale  acceptate,  serviciul  include  consiliere  furnizată  de 

profesionişti  înainte  şi  după  testarea  pentru HIV,  în  special  furnizează 

informaţii privind practicile sexuale mai sigure şi sfaturi pentru situaţiile 

individuale  ale  pacienţilor.  Mulţumită  acestor  servicii,  pacienţii  au 

posibilitatea de a  lua decizii conştiente  şi  responsabile privind  testarea 

pentru HIV, de a obţine  toate  informaţiile necesare privind statutul  lor 

serologic  şi  de  a  primi  sprijin  psihologic  pentru  a  controla  anxietatea. 

Personalul medical  implicat oferă şi datele de contact ale  instituţiilor  şi 

organizaţiilor care furnizează asistenţă medicală şi socială.  

Comentarii   Centrele  VCT  sunt  cei  mai  buni  furnizori  de  date  statistice  şi 

epidemiologice  referitoare  la evoluţiile  ITS. Aceste  informaţii  le permit 

altor  organizaţii  să  identifice  şi  să  conceapă  acţiuni  de  prevenire mai 

eficace şi să aloce resursele în mod corespunzător.  

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

WEBSITE‐UL  CENTRULUI  NAŢIONAL  PENTRU  SIDA:  

http://www.aids.gov.pl/ 

 

Serviciul – Consiliere şi testare voluntară – a fost ales ca fiind cel mai eficient din Polonia deoarece: 

1) un client VCT primeşte o posibilitate unică de a lua  o decizie conştientă şi responsabilă cu privire 

la  efectuarea  testului  HIV  gratuit  şi  cu  respectarea  anonimatului,  primeşte  toate  informaţiile 

necesare despre statutul său serologic, primeşte sprijin şi  îşi reduce nivelul de anxietate, fapt ce,  în 

rândul  populaţiilor  celor mai  vulnerabile  la  discriminare  şi  stigmatizare,  este  foarte  apreciat.  De 

asemenea, sunt furnizate datele de contact ale  instituţiilor şi organizaţiilor care furnizează asistenţă 

medicală şi socială persoanelor care sunt  infectate cu HIV / SIDA. 2) Fiecare test este precedat de o 

discuţie cu un consilier, un medic sau psiholog cu experienţă, cu studii înalte, cu formare constantă şi 

78 

 

certificat  de  Centrul  Naţional  pentru  SIDA,  a  cărui  sarcină  este  de  a  evalua  riscul  individual  de 

infectare cu HIV. În cazul în care rezultatul testului este negativ, consilierul îi reaminteşte pacientului 

care sunt situaţiile pe care trebuie să le evite pentru a preveni infecţia cu HIV. Cu toate acestea, dacă 

rezultatul este pozitiv, consilierul vorbeşte despre posibilităţile de tratament şi informează persoana 

infectată că va primi  tot ajutorul posibil; 3) se adresează publicului general, cu o atenţie deosebită 

acordată  grupelor  mai  expuse  riscului;  4)  eficacitatea  sa  a  fost  demonstrată  de  continuitatea 

serviciului  (acesta  este  oferit  din  2000);  5)  în  ultimii  ani,  un  număr  important  de  pacienţi  (peste 

20.000 pe an) au vizitat centrele VCT.   

 

DENUMIREA SERVICIULUI  Consiliere şi testare voluntară 

PARTENERUL PRINCIPAL  Centrul Naţional SIDA  

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de persoane incluse în 

activităţile pentru 

comunitate 

aprox. 50.000 (date disponibile numai 

pentru anul 2009) 

Nr. de centre VCT din ţară  28 (la data curentă) 

Nr. de persoane testate 

prin VCT 

25.512 (date disponibile numai pentru anul 

2009) 

Nr. de persoane care îşi 

retrag rezultatele testelor aprox. 24.000 

Implicarea ONG‐urilor în 

furnizarea de VCT Da 

Se fac teste pentru HIV?  Da  

Se fac teste pentru VHB?  Nu 

Se fac teste pentru VHC?   Da, periodic 

% de femei şi bărbaţi 

B: 54%; F: 46%                              

(datele se referă la pacienţii cărora li s‐a 

acordat asistenţă în 2009) 

Nr. de persoane cu 

rezultate pozitive pentru 

HIV, VHB şi VHC 

321 pentru HIV (date disponibile numai 

pentru anul 2009) 

Nr. de centre VCT în 

raport cu numărul de 

persoane din regiune 

/district  

1 sau 2 centre VCT în fiecare voievodat; 3 în 

Varşovia; media pentru 1 VCT este de aprox. 

1.099.500 de persoane cu vârste de minim 

18 ani    

79 

 

PROCEDURI 

Există consiliere înainte şi 

după testare? Da 

Procedurile de trimitere 

sunt coordonate? Da 

Există proceduri pentru 

garantarea anonimatului? Da 

De câte ori pe an 

personalul care 

furnizează servicii 

urmează cursuri de 

formare? 

1 sau 2 

   

ACCES EGAL PENTRU 

AMBELE SEXE ŞI 

PENTRU GRUPURILE 

MARGINALIZATE 

Nr. de programe 

existente pentru grupuri 

marginalizate 

Nr. de mediatori culturali 

/ de sănătate implicaţi Nu există date disponibile 

Nr. de ONG‐uri implicate 

în furnizarea de informaţii28 

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

 

Ţara: POLONIA 

Partenerul principal  Social AIDS Committee (SKA) (Comitetul Social pentru SIDA) 

Titlul proiectului  SKA Street –  Cursuri de formare preventivă pentru ITS în licee  

Scopurile proiectului  Obiectivul  general  al  proiectului  este  de  a  îmbunătăţi  accesul  la 

informaţii  şi consiliere cu privire  la bolile cu  transmitere  sexuala  (BTS), 

de  a minimiza  daunele  şi  de  a  preveni  răspândirea  BTS  prin  activităţi 

informaţionale şi educaţionale. Acţiunile de formare au avut ca scop: 

organizarea  şi  verificarea  cunoştinţelor  legate  de  BTS  în  rândul 

tinerilor;  

înţelegerea implicaţiilor practice ale cunoştinţelor obţinute; 

înţelegerea  rolului  pe  care  îl  are  fiecare  în  reducerea  răspândirii 

infecţiei, pentru a le permite tinerilor să îşi dea seama că orice decizie de 

a  se  angaja  într‐o  activitate  sexuală  este,  de  asemenea,  o  decizie  de 

80 

 

siguranţă personală şi de siguranţă pentru partener.  

Scurtă descriere  

 

Programul educaţional este alcătuit din trei întâlniri cu elevii, a câte 1,5 

ore fiecare. Programul este organizat într‐un mod interactiv. Principalele 

teme  acoperite  de  sesiunile  educaţionale  sunt  Sexul  şi  aşteptările  pe 

care  le avem de  la el,  „fete vs. băieţi”  şi  „cum  să  spui nu”;  cunoştinţe 

generale legate de bolile cu transmitere sexuala; riscurile legate de sex şi 

consiliere pentru sexul protejat; testarea pentru HIV. Toate sesiunile au 

cuprins  elemente  de  prevenire  a  BTS,  incluzand  si  hepatita  C.  În  anul 

2010, hepatita B si C au fost extensiv mediatizate.  

Sesiunile  pentru  elevi  sunt  însoţite  de  întâlniri  informaţionale  pentru 

părinţii şi profesori. Conştientizarea de către părinţi a programului este 

esenţială: aceştia trebuie să îşi dea acordul pentru participarea copilului 

la program  (după  cum prevede  legislaţia poloneză);  este  important  ca 

aceştia  să  înţeleagă  conţinutul  şi  să  îi  perceapă  pe  formatori  ca  aliaţi 

care le susţin eforturile. 

În Polonia, educaţia  sexuală nu  face parte din  curriculumul oficial. Din 

acest  motiv,  programul  educaţional  este  inovatoar.  Şcoala  poate 

introduce  curriculumul  de  educaţie  socială  din  proprie  iniţiativă,  cu 

condiţia ca părinţii să  îşi dea acordul pentru participarea copiilor. Astfel 

de acţiuni sunt finanţate de autorităţile locale (nu centrale). 

Comentarii   In 2008 programul s‐a desfăşurat în 5 şcoli din Varşovia, cu participarea 

unui număr de 256 de tineri. În 2009, programul a fost organizat în alte 5 

şcoli şi la el au participat 570 de elevi. 

Ca evaluare, a fost efectuată o testare pre si post program, pentru a se 

verifica cunoştinţele tinerilor despre HIV / BTS  înainte  şi după sesiunile 

de formare. Rezultatul a fost o creştere a nivelului de cunoaştere cu 14% 

în 2008 şi cu aproximativ 30% în 2009. 

În 2010, programul a  fost organizat  în  regiunea Mazowsze sub numele 

“H‐CUBE: Aware Mazowsze”. Acesta s‐a desfăşurat în 4 şcoli (în total 24 

de seminarii),  în care au participat 284 de studenţi.  În ceea ce priveşte 

testarea pre si post program, media de răspunsuri corecte cu privire  la 

VHB / VHC / HIV înainte de seminar a fost 16, iar după seminar aceasta a 

crescut la 27. 

În  Varşovia,  în  anul  2010,  programul  s‐a  desfăşurat  sub  denumirea   

“Seminars on HIV / SIDA and STIs”. Desfăşurarea programului în Varşovia 

a acoperit 4  şcoli  (34 de  seminarii) cu participarea unui număr de 512 

elevi. Media  de  răspunsuri  corecte  la  testarea  initiala  a  fost  21,  iar  la 

testarea finală aceasta a fost de 26. 

 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

WEBSITE‐UL SKA: 

http://www.skastreet.org/   

 

Acţiunea ‐ SKA STREET – a fost aleasă ca fiind cea mai reprezentativă pentru preventia infectiilor cu 

VHB şi VHC în Polonia, din următoarele motive: 1) preventia BTS în licee este un program unic pentru 

81 

 

Polonia, în special din cauza faptului că educaţia sexuală nu este asigurată pe scară largă din diferite 

motive de natură legală şi morală; 2) programul este organizat într‐un mod interactiv, cu participarea 

activă  a  studenţilor,  cu  impact  pozitiv  asupra modului  în  care  aceştia  îşi  însuşesc  informaţiile;  3) 

programul este realizat de formatori cu vârste între 20 şi 39 de ani, apropiate de cea a elevilor, ceea 

ce îi face mai credibili în ochii elevilor. 

 

DENUMIREA PROIECTULUI  SKA Street – Cursuri de preventie a BTS în licee 

PARTENERUL PRINCIPAL  Social AIDS Committee (SKA) (Comitetul Social pentru SIDA)      

CRITERII  INDICATORI     

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale 

website‐ului acţiunii Nu este disponibil 

Nivel: naţional, regional, 

local Local (Varşovia) 

   

IMPLICAREA TINERILOR 

Există implicare a 

tinerilor în conceperea 

acestei iniţiative?  

Da 

Există implicare a 

tinerilor pentru punerea 

în aplicare a acestei 

iniţiative? 

Da 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei 

iniţiative 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a 

acestei iniţiative 

Procedurile interne 

existente pentru 

garantarea participării 

tinerilor la guvernare 

Nu 

   

DURATA ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  2‐3 luni pe an (din 2008 până în prezent) 

Nr. de repetari a 

activităţilor 3 ediţii, în jur de 100 sesiuni educaţionale 

   

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr. de diferite tipuri de 

canale de comunicare 

3                                          

(organizarea de întâlniri şi prezentări; 

informaţii publicate pe website‐ul 

partenerului principal, fluturaşi distribuiţi în 

licee)    

RENTABILITATEA  Valoarea bugetului 

5.000 EUR pentru ediţia din 2008             

13.000 EUR pentru ediţia din 2009            

14.250 EUR pentru ediţiile din 2010  

82 

 

Nr. de tineri incluşi 

256 în ediţia din 2008                        

579 în ediţia din 2009                        

796 în ediţiile din 2010  

Nr. de infecţii detectate 

pe perioada 

programului  

0 – nu au fost efectuate servicii de testare 

   

EVALUARE 

Nr. de persoane 

intervievate 

256 în ediţia din 2008                        

579 în ediţia din 2009                        

796 în ediţiile din 2010  

Nr. de chestionare 

distribuite 

256 în ediţia din 2008                        

579 în ediţia din 2009                        

796 în ediţiile din 2010  

Există un chestionar pre 

si post program Da 

   

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la rezultatele 

programului  

Da, printr‐un raport către donatori 

Accesul publicului la 

rezultatele programului 

Da, prin publicarea de informaţii pe website‐

ul SKA 

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR   

   

Partenerul 

principal National AIDS Centre (Centrul Naţional pentru SIDA) 

Titlul 

proiectului 

“Come  back  without  HIV”  (Întoarce‐te  fără  HIV)  O  campanie  multimedia 

adresată persoanelor care călătoresc în străinătate dar şi în întreaga Polonie  

Scopurile 

proiectului 

Campania socială de preventie desfăşurată în întreaga ţară “Come back without 

HIV” a avut  ca  scop  reducerea  răspândirii HIV  /  SIDA  şi  creşterea nivelului de 

cunoaştere  legat de HIV  / SIDA. Aceasta a  fost  realizată  în 2008  şi 2009  şi  s‐a 

adresat în principal tinerilor care făceau turism. 

Scurtă 

descriere  

 

Punerea  în  aplicare  a  campaniei  a  durat  2  ani,  din  cauza  proiectului 

multidimensional şi a implicării a numeroase instituţii şi companii (multe dintre 

aceste nu aveau experienţă în prevenirea HIV). 

Campania  a  fost  concepută  pe  baza  considerentului  că  principalul  mod  de 

infectare cu HIV în Polonia este comportamentul sexual la risc si grupa de vârstă 

cea mai afectata de  infectia  cu HIV  /  SIDA este  cea a  tinerilor. De asemenea, 

83 

 

cercetările efectuate de Departamentul Central de Statistică au arătat că tinerii 

cu vârste între 18 şi 35 de ani reprezinta cel mai numeros grup de persoane care 

pleaca din Polonia  cel puţin 2  luni,  fie pentru a  lucra  (peste 80%),  fie  în  scop 

turistic, majoritatea plecand fara parteneri sexuali. Acest grup este caracterizat, 

de  asemenea,  printr‐un  nivel  ridicat  de  activitate  sexuală  şi  dispoziţia  de  a‐şi 

schimba  partenerul  sexual  sau  de  a‐şi  căuta  unul  nou.  Toate  aceste  date 

statistice, precum şi observaţiile de zi cu zi, au  influenţat decizia de a viza prin 

această campanie tinerii care călătoresc. 

Programele  campaniei  au  fost  concepute  în  aşa  fel  încât  să  se  adreseze  unui 

număr  de  patru  subgrupuri  diferite  ale  tinerilor  care  călătoresc  în  străinătate 

şi/sau în întreaga Polonie: 

1.  “Dream   holidays. 2099 PLN. HIV  for  free.”  (Vacanţe de  vis. 2099 PLN. HIV 

gratuit) adresată persoanelor care călătoresc în scop turistic,  

2.  “Work  abroad.  1250  €. HIV  for  free.”    (Lucraţi  în  străinătate.  1250  €. HIV 

gratuit) adresată persoanelor care pleacă la muncă,  

3.  “A  stop on  the  road 50 PLN. HIV  for  free.”    (O oprire  în drum 50 PLN. HIV 

gratuit) adresată clienţilor lucrătorilor din domeniul sexului 

4. “Business trip. Allowance 45 €. HIV for free.” (Călătorie de afaceri. Diurna 45 

€. HIV gratuit) adresată persoanelor care călătoresc în interes de serviciu.  

Toate programele erau  legate  între ele printr‐un  semn  simplu  şi universal – o 

valiză purtând menţiunea clară “Come back without HIV” (Întoarce‐te fără HIV). 

Acest  semn  a  apărut  în  toate  materialele  campaniei,  la  fel  ca  şi  acum 

binecunoscutul semn “Don’t give AIDS a chance. Take an HIV test” (Nu da nici o 

şansă HIV. Fă‐ţi testul HIV). 

Campania a avut un caracter multimedia. Abordările folosite au fost: reclame la 

radio  şi  pe  internet;  semne  stradale,  afişe,  fluturaşi,  calendare,  pachete 

educaţionale cu prezervative inserate, un joc pe internet. 

Comentarii   Mesajele generale ale campaniei au fost următoarele: 

‐ Oricine ai fi, oriunde ai fi, orice ai face, orice studii sau credinţe ai avea, HIV 

şi SIDA pot deveni problema ta. 

‐ Evită comportamentul riscant întotdeauna şi peste tot. 

‐ HIV şi SIDA nu au graniţe. 

‐ Sexul,  la  fel  ca  şi  turismul,  este o  experienţă minunată  şi  îşi poate  aduce 

multă satisfacţie şi plăcere, dacă ne asigurăm protecţia. 

‐ Foloseşte‐ţi cunoştinţele despre HIV  în practică. Negociază tehnicile de sex 

protejat,  foloseşte  prezervativul.  Nu‐ţi  fie  frică  să  vorbeşti  despre  trecutul 

sexual cu partenerul tău, chiar dacă nu este o relaţie de viitor. 

‐ Fă‐ţi testul HIV, cunoaşte‐ţi statutul serologic. 

Rezultatele  campaniei  au  detectat  prin  teste  post  companie  că  doi  din  cinci 

respondenţi  au  intrat  în  contact  cu  informaţiile  despre  HIV  /  SIDA  din 

săptămânile anterioare. 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

INFORMAŢII PE INTERNET: 

http://www.aids.gov.pl/ 

 

 

 

Acțiunea

pentru p

extinder

A

h

i

 

F

 

 

 

a ‐ COME BA

prevenirea H

rea  vizibilităţ

ACCES LA RA

http://www.

i_2009.pdf 

FLUTURAŞI: 

ACK WITHOU

HIV în Polonia

ţii  şi  a  inclu

APORTUL DE 

aids.gov.pl/f

UT HIV (Întoa

a, deoarece:

uderii  tinerilo

84 

EVALUARE:

files/badania

arce‐te fără 

 1) varietate

or;  2)  călăto

a/Raport_z_

HIV) – a fost

ea de progra

oriile  sunt, 

badania_efe

t aleasă ca fi

me din cadru

mai mult  de

ektywnosci_k

iind cea mai 

ul campanie

ecât  orice,  d

kampan

 

 

 

eficientă 

i a dus la 

domeniul 

85 

 

tinerilor  iar programele au  reflectat situaţiile specifice  în care  tinerii din Polonia se  regăsesc  foarte 

des; 3) campania a fost, de asemenea, bine primită de tineri din cauza sloganului „HIV gratuit” şi a 

imaginilor interesante; 4) tinerii s‐au identificat cu problemele şi persoanele prezentate în campanie, 

fapt reflectat în studiul asupra eficacităţii acestei campanii sociale; 5) campania a fost, de asemenea, 

destul de vizibilă pe  Internet,  în  reviste  şi pe  semnele  stradale,  iar aceste mijloace de  comunicare 

sunt deosebit de populare în rândul persoanelor care au alcătuit grupul ţintă al campaniei. 

 

DENUMIREA PROIECTULUI 

“Come back without HIV” (Întoarce‐te fără HIV) 

 O campanie multimedia adresată persoanelor care călătoresc în 

străinătate, dar şi în întreaga Polonie 

PARTENERUL PRINCIPAL  National AIDS Centre (Centrul Naţional pentru SIDA)  

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale 

website‐ului acţiunii Mai multe mii (nu există date precise)  

Nivel: naţional, 

regional, local Naţional 

 

IMPLICAREA 

TINERILOR 

Există implicare a 

tinerilor în conceperea 

acestei iniţiative?  

Da   

Există implicare a 

tinerilor în punerea în 

aplicare a acestei 

iniţiative? 

Nu  

Nr. de tineri implicaţi 

în conceperea acestei 

iniţiative 

Nr. de tineri implicaţi 

în punerea în aplicare 

a acestei iniţiative 

Procedurile interne 

existente pentru 

garantarea participării 

tinerilor la guvernare 

Da.                                              

Conform Programului Naţional pentru combaterea 

SIDA şi prevenirea Infecţiilor cu  HIV pentru 2007‐

2011.  

DURATA ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  24 de luni 

Nr. de repetare a 

activităţilor 4 ediţii în 2 ani 

 

86 

 

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr.de tipuri diferite de 

canale de comunicare 

8                                                

(reclame la radio şi pe internet, semne stradale, 

afişe, fluturaşi, calendare, pachete educaţionale cu 

prezervative introduse, jocuri pe internet)  

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului 

262.500 €                                        

(suma pentru cei 2 ani în care s‐a desfăşurat 

campania) 

Nr. de tineri incluşi  Mai multe mii (nu există date precise) 

Nr. de infecţii 

detectate pe perioada 

programului  

aproximativ 1.500  

 

EVALUAREA 

Nr. de persoane 

intervievate 1.241 

Nr. de chestionare 

distribuite 1.241 

Există un chestionar 

pre si post campanie Da 

 

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la 

rezultatele campaniei  

Acces deplin conform legislaţiei poloneze. 

Rezultatele acţiunii au fost adunate într‐un studiu 

asupra eficacităţii acestei campanii sociale şi 

publicat pe website‐ul Centrului Naţional pentru 

SIDA.  

Accesul publicului la 

rezultatele campaniei 

Acces deplin conform legislaţiei poloneze. 

Rezultatele acţiunii au fost adunate într‐un studiu 

asupra eficacităţii acestei campanii sociale şi 

publicat pe website‐ul Centrului Naţional pentru 

SIDA. 

 

 

87 

 

10. ROMÂNIA 

 

 

ACCESUL LA SERVICIILE ŢINTĂ  

 

Ţara: ROMÂNIA 

Partenerul principal  Fundaţia Baylor – Marea Neagră  

DENUMIREA 

SERVICIULUI 

Centrul pentru Consiliere şi Testare Voluntară (VCT) pentru HIV şi 

hepatită din Dobrogea 

Scopurile serviciului  Acest serviciu are mai multe scopuri: 

De  a oferi  testare pentru HIV  şi hepatită  în  spitalele  judeţene 

din Constanţa şi Tulcea 

De  a  furniza  informaţii  despre  HIV  şi  hepatită  profesioniştilor 

din  domeniul  sănătăţii  şi  reprezentanţilor  principali  ai 

comunităţii. 

De  a  furniza  sprijin  psihosocial  complet  tuturor  persoanelor 

expuse la risc, identificate prin acest program 

De  a  înfiinţa  un  sistem  eficace  pentru  depistarea  HIV  şi  a 

hepatitei  şi pentru  îngrijirea,  tratarea  şi  sprijinirea persoanelor 

infectaţe din Dobrogea.  

Scurtă descriere   Serviciile oferite de Fundaţie au făcut parte dintr‐un program de testare 

derulat  în  trei  centre medicale  din  judeţele  Constanţa  şi  Tulcea,  din 

2007 până în 2009. 

Oferta  completă  de  servicii  a  inclus:  consiliere  pre  şi  post  testare, 

semnarea  acordului  informat  pre  testare,  realizarea  testului  rapid, 

furnizarea rezultatului şi informarea pacientului cu privire la riscurile de 

expunere la HIV şi hepatita virală. 

Serviciile au fost realizate de profesionişti cu sprijinul voluntarilor. 

Mulţi  pacienţi  au  venit  din  comunitate  după  ce  au  aflat  de  această 

oportunitate din diferite surse, inclusiv de la medicii din spitalele locale.   

Comentarii   Pe durata programului  (2007‐2009), 100% din  teste au  fost  însoţite de 

consiliere pre şi post testare; 84% din pacienţii detectaţi cu HIV în cadrul 

programului  au  primit  sprijin  psihologic  şi medical;  au  fost  împărţite 

7.000  de  prezervative  gratuite.  Testele  au  rămas  gratuite  pe  durata 

întregului proiect. 

Centrul de  Excelenţă Baylor  şi  Spitalul Regional de Boli  Infecţioase  au 

infiintat o reţea eficace de asistenţă pentru persoanele infectate cu HIV, 

identificate prin testare. Cu toate acestea, pentru pacienţii  infectaţi cu 

hepatită, nu a putut  fi asigurata asistenţă completă deoarece sistemul 

medical nu era pregătit să preia cazuri noi. În prezent, lista de aşteptare 

88 

 

pentru  tratarea hepatitei poate ajunge  la 2 ani. Trebuie creată o reţea 

eficace  care  va  permite  pacienţilor  cu  hepatită  să  aibă  acces  rapid  la 

tratament. 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE INFORMAŢII PE INTERNET: http://www.test‐hiv.ro/ 

 

Următorul serviciu – SERVICIUL VCT PENTRU HIV ŞI HEPATITĂ – a fost ales ca fiind cel mai eficient în 

România deoarece: 1) a furnizat asistenţă completă pacienţilor, a oferit posibilitatea testării pentru 

toate  infecţiile virale cu hepatită şi HIV (gratuit,  în condiţii de anonimat şi voluntariat) şi de a primi 

consiliere (pre‐ si post‐testare); 2) asistenţa a fost oferită de personal medical cu înaltă specializare; 

3) s‐a adresat publicului general, cu o atenţie deosebită acordată grupurilor mai expuse riscului; 4) 

personalul  medical  a  urmat  instruiri  periodice;  5)  eficacitatea  serviciului  a  fost  demonstrată  de 

continuitatea oferirii serviciului (2007‐2009); 6) de‐a lungul anilor şi prin activităţile sale a ajuns la un 

număr  important de pacienţi – 10.665  (din 2007 până  în 2009); 7) programul de testare oferit este 

unic datorită dedicării echipei şi a atitudinii respectuoase a acesteia faţă de persoana testată. 

 

DENUMIREA SERVICIULUI  Serviciul VCT pentru HIV şi hepatită în Dobrogea 

PARTENERUL PRINCIPAL  Fundaţia Baylor  ‐ Marea Neagră    

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de persoane incluse în 

activităţile pentru comunitate 10.665 (din 2007 până în 2009) 

Nr. de centre VCT din ţară 11 centre de acelaşi tip, active 

în România 

Nr. de persoane testate prin VCT  10.665 (din 2007 până în 2009) 

Nr. de persoane care au primit 

rezultatele testelor 10.665 (din 2007 până în 2009) 

Implicarea ONG‐urilor în VCT  Da 

Se fac teste pentru HIV?  Da 

Se fac teste pentru VHB?  Da 

Se fac teste pentru VHC?   Da 

% de femei şi bărbaţi 

VHB şi VHC: 60% femei ‐ 40% 

bărbaţi;                        

HIV: 54% femei ‐ 46% bărbaţi     

(procentele se referă la 

perioada din 2007 până în 

2009) 

Nr. de persoane cu rezultate 

pozitive pentru HIV, VHB şi VHC 

HIV: 64                         

VHB:31                        

VHC:23  

89 

 

Nr. de centre VCT în raport cu 

numărul de persoane din regiune 

/district  

1 centrul VCT pentru 971.643 

de locuitori (în Dobrogea) 

     

METODOLOGIE 

Există consiliere pre si post testare?  Da 

Exista un plan metodologic pentru 

testare? Da 

Există proceduri pentru garantarea 

anonimatului? Nu  

De câte ori pe an personalul care 

furnizează servicii urmează cursuri 

de formare? 

De 6 ori pe an pentru 

infectarea cu HIV şi de două ori 

pe an atât pentru infectarea cu 

VHB câr şi pentru cea cu VHC      

ACCES EGAL PENTRU 

AMBELE SEXE ŞI PENTRU 

GRUPURILE 

MARGINALIZATE 

Nr. de programe existente pentru 

grupuri marginalizate Nu este disponibil 

Nr. de mediatori culturali / de 

sănătate implicaţi Nu este disponibil 

Nr. de ONG‐uri implicate în 

furnizarea de informaţii Nu este disponibil 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR 

  

Ţara: ROMÂNIA 

Partenerul principal  Fundaţia Alături de Voi România,  în  colaborare  cu UNICEF România, 

Inspectoratul  Şcolar  Judeţean  Iaşi  şi  Centrul  pentru  prevenire, 

evaluare şi consiliere anti‐drog din Iaşi şi Market Research Iaşi.   

Titlul proiectului  Cunoştinţe, atitudini şi practici privind  infecţia HIV / SIDA, hepatitele B 

şi C şi consumul de droguri  injectabile  în rândul elevilor din  liceele din 

Iaşi” 

Scopurile serviciului  Campania  a  avut  ca  scop  măsurarea  percepţiei  elevilor  de  liceu  în 

legătură  cu hepatitele B  şi C  şi a  cunoştinţelor  lor  cu privire  la  relaţia 

dintre transmiterea hepatitei şi consumul de droguri injectabile. 

Scurtă descriere  

 

Proiectul  a  fost  realizat  pe  un  eşantion  de  934  de  elevi  de  liceu, 

reprezentativ pentru Iaşi, pe o perioadă de trei luni (din noiembrie 2005 

până în ianuarie 2006). 

 

Comen

 

INFORM

SUPLIM

 

 

Acțiunea

CONSUM

fiind cea

avut o m

privire  la

informaţ

autorităţ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ntarii  

MAŢII 

MENTARE 

a – CUNOŞTI

MUL DE DRO

a mai eficien

metodologie 

a  un  segme

ţiile produse

ţilor locale ş

Date

între

prev

desp

răsp

pers

De a

in ca

Fina

Info

insti

urilo

dezv

INFO

 

FOTO

        

INŢE, ATITUD

OGURI INJEC

ntă pentru pr

bună de ab

ent  de  popu

e prin activită

i centrale şi O

ele au fost c

ebări genera

venirea  şi  sim

pre  consum

pândirea  hep

sonalul organ

asemenea, p

are au fost im

nţarea acest

rmaţiile  pro

tuţiilor de s

or care  lucre

volte program

ORMAŢII PE I

OGRAFII: 

 

DINI ŞI PRAC

TABILE ÎN RÂ

revenirea BT

ordare a pu

laţie  import

ăţile de proie

ONG‐urilor.

90 

olectate dup

ale  referitoar

mptomele  a

ul  drogurilo

patitei.  Ches

nizaţiilor imp

proiectul a  in

mplicati elev

tei campanii 

oduse  prin  a

ănătate pub

ază  în acest 

me de preve

INTERNET: h

CTICI PRIVIN

ÂNDUL ELEV

TS şi, în spec

blicului gene

tant:  elevii  d

ect au furniz

pa distribuire

re  la VHB  şi 

acestora. De 

or  injectabile

stionarul  a  f

plicate. 

nformat elev

ii care au pa

a fost asigur

ctivităţile  di

blică, autorit

domeniu şi 

enţie în funcţ

http://www.a

ND INFECŢIA 

VILOR DIN LI

cial, a VHB şi

eral; 2) a cre

de  liceu;  3) 

zat date utile

ea unui ches

VHC  şi  la că

asemenea, 

e  şi  la  relaţ

fost  distribu

vii,a fost orga

rticipat la ca

rată de UNIC

n  proiect  fu

ăţilor  locale 

le permit ac

ie de nevoile

antidrogiasi.r

HIV / SIDA, 

CEELE DIN IA

 VHC în Rom

escut gradul 

a  oferit  con

e instituţiilor

stionar care 

ăile de  trans

a  cuprins  î

ţia  dintre  a

it  în  licee  d

anizat un gr

mpanie. 

CEF România

urnizează  da

şi centrale 

cestor organ

e adolescenţ

ro/ 

HEPATITELE

AŞI – a fost 

mânia, deoar

de conştien

nsiliere  com

r de sănătate

a  inclus 

smitere, 

ntrebări 

cesta  şi 

de  către 

up tinta 

ate  utile 

şi ONG‐

nizaţii să 

ţilor.  

E B ŞI C ŞI 

aleasă ca 

rece: 1) a 

ntizare cu 

mpletă;  4) 

e publică, 

91 

 

DENUMIREA PROIECTULUI 

Cunoştinţe, atitudini şi practici privind infecţia HIV / SIDA, 

hepatitele B şi C şi consumul de droguri injectabile în rândul 

elevilor din liceele din Iaşi 

PARTENERUL PRINCIPAL 

Fundaţia Alături de Voi România, în colaborare cu UNICEF 

România, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi şi Centrul pentru 

prevenire, evaluare şi consiliere anti‐drog din Iaşi şi Market 

Research Iaşi.      

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale website‐

ului acţiunii 

O medie de 300 de vizitatori pe lună 

(297 de vizitatori în ianuarie 2011) 

Nivel: naţional, regional, local  Local      

IMPLICAREA TINERILOR 

Există implicare a tinerilor în 

conceperea acestei iniţiative?  Da 

Există implicare a tinerilor în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative? 

Da 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei iniţiative Nu este disponibil 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative 

Nu este disponibil 

Procedurile interne existente 

pentru garantarea participării 

tinerilor la guvernare 

Regulile interne ale proiectului 

     

DURATA ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  3 luni (din 11/2005 până în 01/2006) 

Nr. de repetare a activităţilor  O ediţie 

     

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr. de diferite tipuri de canale 

de comunicare 2 ( întâlniri cu elevi în licee, website)  

     

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului 

NU SE APLICĂ                         

(Finanţarea pentru acest studiu a fost 

asigurată de UNICEF România) 

Nr. de tineri incluşi  934 

92 

 

Nr. de infecţii detectate pe 

perioada programului  NU SE APLICĂ 

     

EVALUAREA 

Nr. de persoane intervievate  934 

Nr. de chestionare distribuite  934 

Există un chestionar pre‐ şi 

post‐test Da 

     

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la rezultatele 

proiectului  

Proiectul a inclus informarea elevilor si 

organizarea unui grup tinta compus 

din elevii care au participat la 

campanie.  

Accesul publicului la 

rezultatele proiectului Da 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR 

    

Partenerul principal  Fundaţia  Romanian  Angel  Appeal  –  (RAA)  Cu  sprijinul  Ministerului 

Sănătăţii  Publice,  al  autorităţilor  judeţene  de  sănătate  şi  al  Fondului 

Global de luptă împotriva HIV / SIDA, tuberculozei şi malariei 

Titlul proiectului  “Prevenirea transmiterii HIV de la mamă la copil” (PMTCT) 

Scopurile proiectului  Având ca obiectiv general reducerea ratei de  transmitere pe verticală a 

HIV, proiectul a vizat: 

Informarea  femeilor  însărcinate  internate  în  maternităţi  cu 

privire  la beneficiile testării HIV, atât a mamei cât  şi a copilului, 

încurajându‐le să îşi facă testul; 

Creşterea  competenţelor  profesionale  ale  personalului medical 

în legătură cu acordarea asistenţei femeilor însărcinate infectate 

cu HIV  şi  copiilor acestora  şi modul de prevenire a  transmiterii 

verticale a HIV; 

Asigurarea  accesului  egal  şi  nediscriminatoriu  la  serviciile 

medicale şi de asistenţă socială, femeilor însărcinate şi furnizarea 

întregului  pachet  de  măsuri  pentru  prevenirea  transmiterii 

93 

 

verticale a HIV . 

Scurtă descriere  

 

Campania face parte dintr‐un proiect derulat în 18 ţări, în parteneriat cu 

22  de  maternităţi  spital.  Campania  s‐a  adresat  tuturor  femeilor 

însărcinate, în special celor care accesează rar serviciile medicale.  

Campania a fost realizată din 2004 până în 2005. În această perioadă, 18 

centre  de  testare  voluntara,CTV,  au  fost  deschise  în  România  şi  încă 

funcţionează. Fiecare CTV a fost dotat  în mod corespunzător,  inclusiv cu 

autovehicul pentru activităţi adresate comunităţii. De asemenea, pentru 

creşterea  gradului  de  conştientizare,  au  fost  difuzate  sporturi  de 

prevenire  la  3  posturi  TV  şi  la  un  post  de  radio,  fiind  difuzate  în 

parteneriat  cu  reţelele media  locale. Un  scurt documentar  educaţional 

(15 minute) a fost rulat în maternităţi. Acesta oferea consiliere cu privire 

la  avantajele  testării  femeilor  însărcinate  pentru  HIV  şi  furniza motive 

pentru a le încuraja să îşi invite partenerii să efectueze testul.  

Multe femei însărcinate au fost consiliate şi testate voluntar pentru HIV, 

împreună cu partenerii lor şi/sau cu alţi membri ai familiei. 

 Comentarii  

 

Din octombrie 2004, până  în 2008, au  fost consiliate 120.000 de  femei 

însărcinate  pentru  testarea  voluntară  pentru  HIV.  Protocolul  de 

intervenţie PMTCT a fost aplicat atât pentru cazurile de HIV pozitiv nou 

diagnosticate, cât şi pentru cele vechi. Sprijin psiho‐social a fost oferit de 

Clinicile de îngrijiri de zi “Sunflower Smile” deschise tot de Fundaţia RAA. 

Din martie  2006,  centrele  CTV  au  fost  preluate  treptat  de  sistemul  de 

sănătate  local.  Procesul  de  preluare  este  de  durată  şi  încă  se  află  în 

desfăşurare, până când centrele CTV sunt  integrate  în structura sanitară 

locală iar reţeaua de consilieri este asimilată asistenţei comunitare. 

În proiect au fost implicate mai multe instituţii şi a fost înfiinţată o reţea 

de colaborare între ONG‐uri, voluntari şi autorităţile de sănătate publice. 

Au fost folosite fonduri din partea Fondului Global de luptă împotriva HIV 

/  SIDA,  tuberculozei  şi malariei  pentru  dotarea  centrelor  de  testare  şi 

consiliere,  pentru  a  se  ajunge  la  persoanele  din  zonele  rurale.  Graţie 

acestui proiect,  toate persoanele aflate  în dificultate au putut beneficia 

de aceste servicii. 

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

 

INFORMAŢII PE INTERNET: 

http://www.raa.ro/portofoliu/proiecte‐incheiate/programul‐de‐

prevenire‐a‐transmiterii‐infectiei‐cu‐hiv‐de‐la‐mama‐la‐copil‐

pmtct.html 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acţiunea

deoarec

importan

vulnerab

complet

ediţii; 6)

a  femei

transmit

voluntar

 

 

 

 

a  –  PMTCT 

e: 1) a folosi

ntă  a  teritor

bil de persoa

ă; 5) eficacit

 a crescut co

lor  însărcina

terii verticale

ri şi autorităţ

 

REŢEA

 

 

 

 

FOTO

 

 

 

–  a  fost  ale

it o metodol

riului  ţării  (u

ane din zone

tatea  sa a  f

ompetenţele

ate  infectat

e a HIV; 7) a

ţile de sănăta

AUA DE CENT

OGRAFIA UNE

easă  ca  fiind

ogie adaptat

un  parteneri

le rurale şi le

ost demonst

e profesional

e  cu  HIV  şi

a  implicat m

ate publică.

94 

TRE CTV: 

EI FEMEI CĂR

d  cea mai  e

tă pentru a s

iat  de  22  de

e‐a asigura a

trată de  fap

e ale person

i  a  copiilor 

mai multe  ins

REIA I SE OFE

eficientă  pen

se adresa gru

e maternităţ

accesul la ac

ptul  că aceas

nalului medic

lor  şi  în  p

stituţii  şi a  lă

ERĂ CONSILIE

 

ntru  preveni

upului ţintă; 

ţi‐spital);  3) 

este servicii;

stă  campanie

cal în privinţa

rivinţa  mod

ărgit colabor

ERE: 

rea  HIV  în  R

 2) a acoper

s‐a  adresat 

; 4) a oferit c

e  s‐a desfăş

a modului de

dului  de  pre

rarea dintre 

România, 

it o parte 

grupului 

consiliere 

urat  în 2 

e asistare 

evenire  a 

ONG‐uri, 

95 

 

DENUMIREA PROIECTULUI  “Prevenirea transmiterii HIV de la mamă la copil” (PMTCT) 

PARTENERUL PRINCIPAL 

Fundaţia Romanian Angel Appeal(RAA) Cu sprijinul 

Ministerului Sănătăţii Publice, al autorităţilor judeţene de 

sănătate şi al Fondului Global de luptă împotriva HIV / SIDA, 

tuberculozei şi malariei.  

CRITERII  INDICATORI     

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale 

website‐ului acţiunii NU SE APLICĂ 

Nivel: naţional, 

regional, local Naţional 

   

IMPLICAREA TINERILOR 

Există implicare a 

tinerilor în conceperea 

acestei iniţiative?  

Da 

Există implicare a 

tinerilor în punerea în 

aplicare a acestei 

iniţiative? 

Da 

Nr. de tineri implicaţi 

în conceperea acestei 

iniţiative 

17 

Nr. de tineri implicaţi 

în punerea în aplicare 

a acestei iniţiative 

35 

Procedurile interne 

existente pentru 

garantarea participării 

tinerilor la guvernare 

Regulile interne ale proiectului 

   

DURATA ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  51 (din 2004 până în 2008) 

Nr. de repetare a 

activităţilor   2 ediţii în 5 ani: 2004‐2008. 

   

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr.de tipuri diferite de 

canale de comunicare 

5 canale de comunicare (spot TV, spot radio, 

comunicat de presă în presa naţională şi 

locală, website‐uri partenere, documentar 

difuzat în maternităţi)    

RENTABILITATEA  Valoarea bugetului  NU SE APLICĂ 

96 

 

Nr. de tineri incluşi 

 Au fost consiliate aproximativ120.000          

de tinere (din octombrie 2004 până în 

decembrie 2008) 

Nr. de infecţii 

detectate pe perioada 

programului  

315 cazuri de femei însărcinate infectate cu 

HIV (din 2004 până în 2008 şi 240 de cazuri de 

transmitere de la mamă la copil                   

EVALUAREA 

Nr. de persoane 

intervievate 

aproximativ 120.000                          

(nu există date exacte disponibile) 

Nr. de chestionare 

distribuite 

aproximativ 120.000                          

(nu există date exacte disponibile) 

Există un chestionar 

pre testare si post 

testare 

Da 

   

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la 

rezultatele proiectului 

Datele obţinute prin activităţile de proiect au 

fost analizate de Autorităţile judeţene de 

sănătate publică şi de Institutul Mama şi 

Copilul  

Accesul publicului la 

rezultatele proiectului 

Da, prin publicarea şi diseminarea unui raport 

public 

 

 

97 

 

11. SLOVENIA 

  

ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE  

 

Ţara: SLOVENIA 

Partenerul principal  Clinica de Boli Infecţioase (Ljubljana)  

DENUMIREA 

SERVICIULUI  “Free testing for HCV” (Test VHC gratuit) 

Scopurile serviciului  Serviciul de testare acordat printr‐o campanie de preventie vizează: 

Promovarea depistării VHC;   

Creşterea  gradului  de  conştientizare  în  rândul  populaţiei 

generale cu privire la VHC;  

Creşterea detectării timpurii a VHC. 

Scurtă descriere   În fiecare an din 2007, Clinica de Boli Infecţioase, în colaborare cu ONG‐

uri  locale,  organizează  o  campanie  de  preventie  în  Ljubljana  şi  în  alte 

oraşe din Slovenia. Campania  începe de obicei  la data de 19 mai, adică 

ziua mondială anti‐hepatită, şi durează trei zile.  

Graţie acestei acţiuni, populaţia generală are şansa de a putea face teste 

gratuite pentru VHC şi primeşte o reducere de 10% pentru vaccinul anti‐

VHB. 

Grupurile ţintă sunt informate despre beneficiile acestor servicii, precum 

şi despre importanţa conştientizării pericolului VHC, prin spoturi la radio 

şi prin articole publicate în presă. 

Testarea  gratuită pentru VHC  este oferită  în diferite  locuri din oraşele 

implicate în acţiune. Oricine doreşte să îşi facă testul poate veni. 

Comentarii   Ca urmare a acestei acţiuni, în fiecare an sunt detectate până la 10 cazuri 

noi de infecţie cu VHC . 

Campania de  conştientizare  a devenit  importantă mulţumită  acoperirii 

media largi iar cu timpul s‐a extins în noi centre de testare şi în noi oraşe, 

cu implicare din ce în ce mai mare din partea ONG‐urilor şi a tinerilor.  

Cu toate acestea, principalul obstacol în calea răspândirii testării pentru 

VHC  în Slovenia  îl constituie  faptul că  testul este gratuit o singură dată 

pe an, prin această acţiune. O altă barieră este data de lipsa de resurse, 

care nu permite acoperirea  întregului  teritoriu naţional  şi, prin urmare, 

are  un  impact  negativ  asupra  detectării  timpurii  a  VHC  în  rândul 

persoanelor neinformate.  

INFORMAŢII 

SUPLIMENTARE 

INFORMAŢII PE INTERNET: http://www.premagal.si/ 

Forum despre VHC: http://hcvjevci.mojforum.si 

COMUNICAT DE PRESĂ: http://www.delo.si/clanek/80758 

98 

 

Următorul serviciu ‐ FREE TESTING FOR HCV (Test VHC gratuit) – a fost ales ca fiind cel mai eficient, 

chiar dacă nu este un serviciu oferit în permanenţă în cadrul unei structuri de îngrijiri de sănătate ci 

este  doar  parte  a  unei  campanii  de  prevenire,  deoarece  este  singurul  serviciu  de  testare  pentru 

hepatită oferit gratuit şi cu respectarea anonimatului în Slovenia. Testarea pentru hepatita virală nu 

este  acoperită  de  asigurarea  medicală,  fapt  ce  are  efecte  negative  evidente  asupra  prevenirii 

hepatitei.  Drept  consecinţă,  în  fiecare  an,  Clinica  de  Boli  Infecţioase  organizează  o  campanie  de 

furnizare de  servicii gratuite de  testare. De asemenea, dacă ne  referim  la  testarea  cu  respectarea 

anonimatului, trebuie să avem  în vedere faptul că numai 3 centre CTV din  întreaga ţară garantează 

această posibilitate de păstrare a confidenţialităţii. 

 

DENUMIREA SERVICIULUI   “Free testing for HCV” (Test VHC gratuit) 

PARTENERUL PRINCIPAL  Clinica de Boli Infecţioase (Ljubljana)     

CRITERII  INDICATORI         

ACOPERIRE 

Nr. de persoane incluse în 

activităţile pentru 

comunitate 

5.000 

Nr. de centre CTV din ţară 

10 centre CTV pentru HIV, oricine poate 

primi trimitere pentru testul HIV de la 

medicul său. Pentru CTV pentru VHB şi 

VHC de poate primi trimitere de la medici 

de medicină generală în 5 clinici de boli 

infecţioase din ţară                       

Nr. de persoane testate prin 

CTV 500 

Nr. de persoane care îşi 

primesc rezultatele testelor 450 (90%) 

Implicarea ONG‐urilor în 

furnizarea de CTV Da  

Se fac teste pentru HIV?  Nu 

Se fac teste pentru VHB?  Nu 

Se fac teste pentru VHC?   Da  

% de femei şi bărbaţi  80% bărbaţi, 20% femei 

Nr. de persoane cu rezultate 

pozitive pentru HIV, VHB şi 

VHC 

Nu există date disponibile 

Nr. de centre CTV în raport 

cu numărul de persoane din 

regiune /district  

NU SE APLICĂ 

     

Metodologie 

Există consiliere pre si post 

testare? Da  

Exista un plan metodologic 

pentru testare? Da  

99 

 

Există proceduri pentru 

garantarea anonimatului? Da  

De câte ori pe an personalul 

care furnizează servicii 

urmează cursuri de formare? 

     

ACCES EGAL PENTRU 

AMBELE SEXE ŞI 

PENTRU GRUPURILE 

MARGINALIZATE 

Nr. de programe existente 

pentru grupuri marginalizate 

1 program specific pentru consumatorii 

de droguri injectabile (diferit de cel oferit 

publicului larg) 

Nr. de mediatori culturali / 

de sănătate implicaţi NU SE APLICĂ 

Nr. de ONG‐uri implicate în 

furnizarea de informaţii 

1                                       

(Asociaţia Stigma) 

 

 

 

ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A  

VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL 

TINERILOR  

  **NU EXISTĂ CAMPANII / PROIECTE SPECIFICE DE PREVENIRE A VHB / VHC 

DESFĂŞURATE ÎN SLOVENIA**  

Ţara: SLOVENIA 

Partenerul 

principal Ministerul Sănătăţii din Republica Slovenia  

Titlul 

proiectului 

“Prenašaj sporočilo, ne virusa!” (Împrăştie vorba, nu virusul) – Campania 

naţională de prevenire a SIDA în rândul tinerilor şi al bărbaţilor care întreţin 

relaţii sexuale cu alţi bărbaţi 

Scopurile 

proiectului 

Obiectivele  generale  ale  campaniei  sunt prevenirea  şi  controlul HIV  în  rândul 

tinerilor şi a bărbaţilor care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi din Slovenia. 

Scurtă descriere   Campania reprezintă un răspuns la numărul tot mai mare de infecţii cu HIV din 

Slovenia  şi  este  rezultatul  acordului de  colaborare dintre Ministerul  Sănătăţii 

din  Republica  Slovenia,  Facultatea  de  Ştiinţe  Sociale  a Universităţii  Ljubljana, 

Institutul  de  Sănătate  Publică  din  Republica  Slovenia  şi  organizaţiile 

neguvernamentale  precum  ŠKUC,  DIH  şi  Legebitra.  Ulterior,  s‐au  alăturat 

proiectului şi alte organizaţii care lucrează cu tinerii, precum CARS şi DŠMS. 

Campania  a  fost  concepută  în  iunie  2009  de  un  grup  de  şase  studenţi  ai 

Facultăţii  de  Ştiinţe  Sociale  din    Ljubljana  în  colaborare  cu  toţi  partenerii 

mentionati si a început la sfârşitul anului 2009 şi a durat 12 luni.  

Campania a cuprins acţiuni de comunicare care au vizat în primul rând tinerii şi 

bărbaţii  care  întreţin  relaţii  sexuale  cu  alţi  bărbaţi.  Sloganul  folosit  a  fost 

 

Comen

INFORM

SUPLIM

ntarii  

MAŢII 

MENTARE 

„Împrăştie v

a  pericolulu

comportame

Campania a 

flash mob  ş

invitaţi  tiner

pentru cel m

Succesul  ca

instituţii imp

şi persoane.

Chiar dacă a

în  ultimii  ze

financiare lim

trebuia să d

care întreţin

efectuată ni

 

Datorită niv

priorităţi de 

sunt  suficie

activităţile  d

acoperirii  n

transmiterii 

cu alţi bărba

şi  întărirea p

al bărbaţilor

schimbarea 

trebuie  asig

conducere p

bărbaţilor  ca

finanţare de

WEBSITE‐UL

ÎNSEMN: 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

vorba nu viru

i  generat  de

entul sexual 

folosit  instr

i un grup pe

ri  care  să pa

mai bun sloga

ampaniei  a 

plicate, atât 

 

această camp

ece  ani,  ace

mitate şi lips

dureze doi a

n relaţii sexua

cio evaluare

elului scăzut

sănătate pu

nte.  Cele  m

de  prevenire

naţionale  a 

HIV pe cale 

aţi; promova

prevenirii po

r  care  întreţ

comportam

gurată  finanţ

pentru ONG‐

are  întreţin 

e stat nu a m

L CAMPANIEI

100 

usul!” Scopu

e  infectia H

responsabil 

rumente soc

e Facebook 

articipe  la  co

an, organizat

provenit  d

din sectorul

panie este re

easta  a  întâm

sa de vizibilit

ni,  însă a du

ale cu alţi bă

t al epidemie

ublică, resurs

mai  importan

e  a  HIV  din

intervenţiil

sexuală în r

area testării 

ozitive  în rân

ţin  relaţii  sex

mentului  sex

ţare  durabil

‐urile care  lu

relaţii  sexua

ai crescut de

I: http://ww

l a fost crest

IV  în  rându

şi folosirea p

ciale modern

care este  în

onceperea  c

te pe Facebo

in  excelent

 guvername

elevantă ca f

mpinat mult

tate în mass 

urat un singu

ărbaţi nu a fo

ei HIV în Slov

sele pentru a

nte  problem

n  Slovenia  r

lor  de  bun

ândul bărba

pentru HIV 

ndul persoan

xuale  cu alţi

xual  într‐unu

lă  şi  suficien

ucrează  în do

ale  cu alţi bă

e la sfârşitul 

ww.stop‐aid

terea gradul

l  grupurilor 

prezervativu

e precum do

că activ. De

campaniei pr

ook. 

a  colaborar

ntal cât şi di

fiind singura

te  obstacole

media. De as

ur an, grupu

ost subliniat s

venia şi din c

activităţile de

me  de  sănăt

rămân  urmă

nă  calitate 

ţilor care înt

pentru diag

elor  infectat

i bărbaţi,  inc

ul  mai  sigur

ntă  din  part

omeniul prev

ărbaţi. Din p

anului 2008.

ds.si/ 

ui de conştie

ţintă  şi  încu

ului.  

ouă evenim

e asemenea, 

rin două  con

re  dintre  d

in cel al ONG

a desfăşurată

e,  precum  re

semenea, ca

ul  ţintă al bă

suficient şi n

cauza numer

e prevenire a

tate  publică 

ătoarele:  asi

pentru  pre

treţin relaţii 

gnosticarea t

te cu HIV,  în

clusiv  sprijin

r.  Din  acest

tea  autorită

venirii HIV  în

păcate, aces

entizare 

urajarea 

ente tip 

au  fost 

ncursuri 

iferitele 

G‐urilor, 

ă în ţară 

esursele 

ampania 

ărbaţilor 

nu a fost 

roaselor 

a HIV nu 

pentru 

gurarea 

evenirea 

sexuale 

timpurie 

n special 

n pentru 

t  motiv, 

ţilor  de 

n rândul 

st  tip de 

 

 

Acțiunea

prevenir

în ultimi

folosită: 

tinerii  d

concepe

 

 

a  ‐  PRENAŠA

rea HIV, deo

i 10 ani. Cu 

1)  implicar

din  Universit

erea campan

 

ETICHETĂ PE

 

AFIŞ: 

AJ  SPOROČI

arece este s

toate aceste

ea  instituţiil

tate;  2)  folo

iei şi în elabo

ENTRU PREZ

ILO, NE  VIR

ingura camp

ea, putem id

or  publice  ş

osirea  reţele

orarea sloga

101 

ERVATIVE: 

USA!  –  a  fo

panie referito

dentifica une

şi ONG‐urilo

elor  sociale 

nului; 4) dist

 

ost  aleasă  ca

oare la BTS c

ele elemente

or,  creându‐s

de  pe  inte

tribuirea de p

 

a  fiind  cea m

care a fost o

 de bune pr

se  o  colabo

ernet;  3)  im

prezervative

 

mai  eficient

organizată în

ractici în met

rare  între  a

mplicarea  tin

e şi lubrifianţ

tă  pentru 

 Slovenia 

todologia 

cestea  şi 

nerilor  în 

i gratuit. 

102 

 

DENUMIREA PROIECTULUI 

“Prenašaj sporočilo, ne virusa!”  (Împrăştie vorba, nu virusul)         

Campanie Naţională de prevenire a SIDA pentru tineri şi bărbaţii 

care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi  

PARTENERUL PRINCIPAL  Ministerul Sănătăţii din Republica Slovenia     

CRITERII  INDICATORI       

ACOPERIRE 

Nr. de accesări ale website‐

ului acţiunii 

77.679 (din 1/12/2009 până în 

28/1/2011) 

Nivel: naţional, regional, 

local Naţional  

     

IMPLICAREA 

TINERILOR 

Există implicare a tinerilor în 

conceperea acestei 

iniţiative?  

Da                                      

(a fost concepută de studenţi ai Facultăţii 

de Ştiinţe Sociale, sub conducerea unui 

profesor de marketing social) 

Există implicare a tinerilor în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative? 

Da                                      

(voluntari de la 5 ONG‐uri) 

Nr. de tineri implicaţi în 

conceperea acestei iniţiative 6 

Nr. de tineri implicaţi în 

punerea în aplicare a acestei 

iniţiative 

30 

Procedurile interne existente 

pentru garantarea 

participării tinerilor la 

guvernare 

Da 

     

DURATA ACŢIUNII 

Durata (nr. de luni)  12 

Nr. de repetari a activităţilor o ediţie a campaniei (acţiunile unice au 

fost repetate de două ori)      

CANALELE DE 

COMUNICARE 

Nr.de tipuri diferite de 

canale de comunicare 

5 (comunicat de presă online; website; 

materiale tipărite precum afişe, 

abţibilduri, vederi etc.; flash mobs; 

circularea unui film; grup pe Facebook)       

RENTABILITATEA 

Valoarea bugetului  25.000 € 

Nr. de tineri incluşi  50.000 

Nr. de infecţii detectate pe 

perioada programului  36 

     

EVALUAREA 

Nr. de persoane intervievate  0 

Nr. de chestionare distribuite 0 

Există un chestionar pre‐ şi 

post‐test Nu 

     

103 

 

TRANSPARENŢA 

Accesul persoanelor 

interesate la rezultatele 

intervenţiei  

Nu 

Accesul publicului la 

rezultatele intervenţiei Nu 

 

 

104 

 

105 

 

CONCLUZII 

 Cartografierea experienţei  locale a  fiecărei  țări participante  la H‐CUBE ne‐a permis  să  facem unele 

comparaţii cu referire la accesul la serviciile țintite şi la calitatea lor, precum şi punerea în aplicare a 

unor  campanii  specifice  de  prevenire.  De  cealaltă  parte,  graţie  selectării  celor mai  bune  practici, 

echipa de proiect a putut  formula unele  recomandări pentru autorităţile publice  şi ONG‐urile care 

doresc să organizeze acţiuni de conştientizare şi de prevenire. 

 

ANALIZA COMPARATIVĂ ÎNTRE ŢĂRILE PARTICIPANTE LA H‐CUBE În  conformitate  cu  experienţele  raportate  de  fiecare  partener  H‐CUBE,  serviciile  țintite  pentru 

prevenirea  şi  tratarea BTS sunt  furnizate aproape  în  toate  ţările  în mod similar  în ceea ce priveşte 

protocoalele  de  intervenţie  (pentru  consiliere  şi  testare)  şi  confidenţialitatea  pacienţilor.  De 

furnizarea acestora se ocupă, de obicei, sistemul naţional de sănătate cu sprijinul ONG‐urilor locale. Diferenţele dintre  ţări se referă,  în principal,  la accesul  la serviciile oferite de unităţile de sănătate 

publică: testarea nu este gratuită în toate ţările (vezi Slovenia), iar existenţa unor programe specifice 

de stimulare a accesului egal pentru ambele sexe şi pentru grupurile marginalizate este încă limitată 

(aproape  în  fiecare  nou  stat  membru  participant).  Adesea,  ONG‐urile  care  deţin  cunoştinţe  de 

specialitate  în  prevenirea  BTS  organizează  fie  zile  de  testare  în  care  oferă  acest  serviciu  gratuit 

populaţiei  generale,  fie  servicii  pentru  comunitate,  pentru  a  oferi  acces  la  VCT  anumitor  grupuri 

expuse riscului (consumatorii de droguri  injectabile,  lucrătorii din  industria sexului, populaţia rurală, 

grupurile  minoritare  etc.).  Implicarea  ONG‐urilor  în  furnizarea  de  servicii  VCT  este  deosebit  de 

puternică  în  Bulgaria,  România  şi  Slovenia.  De  asemenea,  există  servicii  specifice  de  VCT  pentru 

consumatorii de droguri injectabile, care sunt garantate de organizații cu susținere economică privată 

în aproape toate ţările.  

O altă diferenţă  importantă a  fost observată  în  furnizarea de servicii VCT pentru hepatita virală şi 

HIV / SIDA: în timp ce pentru HIV / SIDA există centre HIV care funcţionează în principalele oraşe sau 

care  sunt organizate  ca  reţele,  serviciile VCT  pentru hepatită  sunt oferite  în unităţile de  sănătate 

publică  în  cadrul  unei  game mai  largi  de  servicii  generice  pentru  controlul  bolilor  transmisibile  şi 

vaccinare  sau prin unităţile  specializate  în BTS. Reţelele de  centre SIDA  sunt eficiente  în  special  în 

Italia,  Cipru,  Republica  Cehă,  Grecia,  Lituania  şi  Polonia.  De  obicei,  aceste  centre  oferă  VCT  şi 

tratament şi funcţionează în cadrul sau anexat unui spital public. În ţările menţionate mai sus, aceste 

centre sunt organizate pentru a oferi o bună acoperire naţională şi dispun de personal  şi dotări de 

înaltă specializare. 

Cu  toate  acestea,  aproape  toate  ţările  şi,  în  special,  noile  state membre  suferă  de  lipsa  formării 

pentru personalul implicat în aceste servicii. Un model eficient de furnizare a serviciilor ar trebui să 

fie acela  care asigură participarea universităţilor, aşa  cum  se  întâmplă  în  Italia, de exemplu, unde 

optimizările terapeutice sunt legate de cele din cercetare. De asemenea, există o nevoie tot mai mare 

de mediatori  culturali, din  cauza migraţiilor  recente.  În  sfârşit, mai ales  în  ţările  în  care populaţia 

rurală are acces limitat la unităţile publice (aşa cum este cazul în România şi Grecia) se consideră că 

este necesară o ofertă mai bună de servicii pentru comunitate.  

106 

 

Aceste  aspecte  trebuie  analizate  foarte  bine  de  către  administraţiile  publice  care  se  ocupă  cu 

planificarea serviciilor de sănătate pentru prevenirea  şi  tratarea BTS,  în special pentru VHB, VHC  şi 

HIV. 

În plus, comparând acţiunile de conştientizare şi de prevenire, există unele puncte relevante pe care 

trebuie să le analizăm: 1) în unele ţări, nu este nevoie să se organizeze campanii de prevenire a VHB 

adresate  tinerilor,  deoarece  vaccinarea  sugarilor  a  devenit  obligatorie  la  începutul  anilor  90  (de 

exemplu, în Bulgaria, Grecia sau Italia); 2) mesajele campaniilor sunt influenţate de credinţele etice şi 

religioase (de aceea, în unele ţări precum Bulgaria, este promovată folosirea prezervativului, în timp 

ce  în  altele,  precum  Polonia,  abstinenţa  este  considerată  cea mai bună metodă de prevenire);  3) 

acţiunile de prevenire nu sunt neapărat  incluse  în programe ale Ministerului Sănătăţii (numai  Italia, 

Grecia  şi  Slovenia  au  raportat  acţiuni  realizate  cu  fonduri  publice).  În majoritatea  ţărilor,  aceste 

acţiuni  sunt  finanţate  de  ONG‐uri,  organizaţii  internaţionale  sau  companii  farmaceutice.  De 

asemenea,  în  multe  ţări  participante,  şi  în  special  în  Grecia  şi  România,  se  organizează  acţiuni 

preventive adresate grupurilor expuse unui risc ridicat de  infecţie (precum consumatorii de droguri 

injectabile) sau grupurilor  izolate  (precum populaţia rurală),  incluzând, de asemenea,  furnizarea de 

servicii pentru comunitate, precum VCT.  

Cartografierea  experienţelor  ţărilor  participante  a  demonstrat  faptul  că,  în  special  noile  state 

membre (precum Cipru, Lituania, România şi Slovenia) înregistrează o lipsă de campanii de prevenție 

specifice pentru hepatitele virale, deoarece informaţiile despre aceste boli sunt oferite în cadrul unor 

acţiuni generale de prevenire a BTS. Un fapt important este acela că acţiunile specifice pentru VHC au 

fost  raportate  numai  în  Italia  şi  Polonia  (2  ţări  din  11). Aceste  generalizări  permit  realizarea  unei 

acţiuni complete şi eficiente de creştere a gradului de conştientizare în rândul tinerilor şi al populaţiei 

generale  în  legătură  cu  răspândirea  hepatitei  şi  modalități  de  prevenire.  Situaţia  acţiunilor  de 

prevenire a HIV / SIDA este uşor diferită, dat fiind faptul că această  infecţie este abordată direct  în 

majoritatea campaniilor şi proiectelor organizate în întreaga Europă.  

Avantajele identificate în experienţele raportate de partenerii H‐CUBE vor fi subliniate în următoarele 

recomandări adresate autorităţilor publice sau altor actori publici şi privaţi care doresc să organizeze 

acţiuni de prevenire şi de conştientizare.   

 

RECOMANDĂRILE H‐CUBE  Pentru a  transfera bunele practici  identificate  în  ţările neparticipante  şi pentru a organiza cea mai 

bună  Campanie  europeană  H‐CUBE  de  prevenire  în  ţările  participante,  partenerii  de  proiect  au 

formulat „RECOMANDĂRILE H‐CUBE”, 10 puncte utile pentru autorităţile publice sau ONG‐urile care 

abordează teme legate de BTS, dar mai ales VHB, VHC şi HIV sau implicate în organizarea şi punerea 

în aplicare a activităţilor de prevenire adresate tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani. 

Recomandările următoare au fost identificate conform cartografierii experienţelor şi a selectării celor 

mai eficiente bune practici pe baza criteriilor identificate de grupul de proiect şi validate de 3 experţi 

independenţi în domeniu. Aceste recomandări trebuie să fie considerate drept sugestii sau puncte de 

plecare care, în cooperare cu partenerii locali cu vastă experienţă în prevenirea BTS, trebuie adaptate 

la  situaţia  locală,  cu  respectarea  strictă  a  valorilor  sociale,  culturale  şi  religioase  şi  din  sistemul 

educaţional. 

 

107 

 

1. Implicarea  grupului  ţintă  in  acțiunea  de  prevenție  ‐  atât  în  conceperea  acţiunilor,  pentru  a 

concentra mai bine intervenţia asupra nevoilor lor şi pentru a evita diferenţele culturale, precum şi în 

derularea  acţiunilor,  pentru  a  aborda  şi  a  ajunge  mai  bine  la  beneficiarii  acţiunilor;  stimularea 

participării directe şi active a tinerilor, precum jocurile de rol şi activităţile recreaţionale, pentru a‐i 

responsabiliza; 

 

2. Furnizarea numai de  informaţii verificate ştiinţific,  într‐un  limbaj uşor de  înţeles,  în funcţie de 

vârsta  grupului  ţintă. Acţiunile  care  vizează prevenirea primară  a VHB/VHC/HIV  trebuie  să  includă 

informaţii  privind  modurile  de  transmitere  şi,  în  ceea  ce  priveşte  hepatita,  informaţii  privind 

prevenirea  cancerului  hepatic.  Acţiunile  de  prevenire  secundară  trebuie  să  furnizeze  informaţii 

practice despre procedurile de testare şi implicaţiile rezultatelor; 

  

3. Dezvoltarea  unei  atitudini  pozitive  atunci  când  tinerii  sunt  informaţi  despre BTS. Mesajul  nu 

trebuie  să  fie  înspăimântător  sau prohibitiv, ci  să  îi  încurajeze pe  tineri  să adopte comportamente 

pozitive în legătură cu propria lor viaţă sexuală şi cu cea a persoanelor la care ţin; 

 

4. Folosirea de materiale  vizuale pentru  a promova o abordare practică.  Folosirea de materiale 

vizuale precum filmuleţe şi seturi educative (inclusiv prezervative şi alte instrumente de protecţie) îi 

ajută pe tineri să asimileze / să reţină informaţiile furnizate şi să combine cunoştinţele cu experienţa 

practică. Folosirea unor  imagini cu  impact (în afişe, fluturaşi şi materiale  informative) şi a unor mici 

obiecte  pentru  recompensă  (dispozitive  USB,  tricouri,  şepci,  insigne)  sunt  importante  pentru  a‐i 

atrage pe tineri şi a le stimula interesul pentru VHB, VHC şi HIV.  

 

5. Informarea,  susţinerea  şi  motivarea  instituţiilor  de  conducere,  autorităţilor  de  elaborare  a 

politicilor  şi  tuturor  organizaţiilor  implicate,  pentru  a  se  dedica  prevenirii  VHB/VHC/HIV  prin 

realizarea  de  activităţi  complementare  sau  prin  sprijinirea  celor  derulate.  Aceste  instituții  pot  fi 

sensibilizate prin furnizarea de informaţii referitoare la aceste infecţii şi la modul în care trebuie să 

acţioneze; ei pot  fi  convinşi  să  ia parte  la eforturile de prevenire a BTS prin activităţi de  lobby  şi 

motivaţi prin producerea de date care îi interesează.  

 

6. Dezvoltarea unei colaborări la mai multe niveluri cu alte iniţiative care abordează aceeaşi temă 

şi  realizarea  unor  reţele  de  parteneriat  cu  părţi  implicate multiplu,  pentru  a  garanta  diseminarea 

rezultatelor acţiunii şi pentru a asigura durabilitatea acesteia pe termen lung. 

 

7. Pentru a obţine un public cât mai larg, acţiunea trebuie:   

să  iși  asigure prezenţa pe  internet  (printr‐un website dedicat)  şi  în mediile  sociale  (prin 

reţelele de socializare) pentru a permite acceptarea campaniei şi difuzarea în rândul tinerilor.  

implicarea mijloacelor de comunicare cu popularitate în rândul tinerilor (TV, reviste pentru 

adolescenţi, etc.) prin elemente  interesante, precum şi participarea  la acţiune a vedetelor care 

să furnizeze informații. 

 

8. Includerea unui proces de evaluare  încă de  la  începutul acţiunii, care să  implice atât grupurile 

ţintă cât şi personalul intern şi experţi externi; 

 

108 

 

9. Asigurarea  vizibilităţii  rezultatelor  obţinute  prin  acţiune,  prin  publicarea  lor  pe  website‐ul 

proiectului  sau  pe  reţele  sociale,  diseminarea  către  populaţia  generală  şi  părţile  interesate  prin 

buletine informative, comunicate de presă, publicaţii ştiinţifice, etc.; 

 

10. Dezvoltarea unei  acţiuni  care  să poată  fi  repetată  la  scară  largă  şi pe  termen  lung  pentru  a 

genera un efect multiplicator şi pentru diseminarea rezultatelor către grupurile ţintă. 

109 

 

LISTA DE ABREVIERI  

ABREVIERE  INTELES 

   

BTS  Boala cu Transmitere Sexuala 

HIV  Virusul Imunodeficientei Umane 

HPV  Virusul Papiloma 

ONG  Organizatie Non‐guvernamentala 

  PMTCT    Prevenirea transmiterii  de la mama la copil  

SIDA   Sindromul Imunodeficientei Dobandite  

VCT  Consiliere si testare voluntara 

VHB  Virusul Hepatitei B  

VHC  Virusul Hepatitei C