RSM.2014

8/17/2019 RSM.2014

1/398

Bucureşti - 2015

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

RAPORT ANUALPRIVINDSTAREA MEDIULUI

ÎN ROMÂNIA, ANUL 2014

8/17/2019 RSM.2014

2/398

RAPORT ANUAL

PRIVIND STAREA MEDIULUI

ÎN ROMÂNIA

ANUL 2014

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Bucureşti 2015

8/17/2019 RSM.2014

3/398

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA , ANUL 2014

CUPRINS

CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR ................................ 1I.

I.1. CALITATEA AERULUI ÎNCONJURĂTOR: STARE ŞI CONSECINŢE ........................... 2I.1.1. Starea de calitate a aerului înconjurător .................................................................................... 2

I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător .................. 2

I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi atmosferici ............................. 3

I.1.1.3. Depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind

calitatea aerului înconjurător în zonele urbane .............................................................................. 5

I.1.2. Efectele poluării aerului înconjurător ...................................................................................... 6 I.1.2.1. Efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătăţii ................................................................... 6

I.1.2.2. Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor ........................................................... 7

I.1.2.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului şi vegetaţiei .................................................. 8

I.2. FACTORII DETERMINANŢI ŞI PRESIUNILE CARE AFECTEAZĂSTAREA DE CALITATE A AERULUI ÎNCONJURĂTOR ............................................ 9

I.2.1.

Emisiile de poluanţi atmosferici şi principale surse de emisie .................................................. 9 I.2.1.1. Energia ........................................................ .............................................................. ....................... 9

I.2.1.2. Industria ................................................................ ............................................................... ............ 12

I.2.1.3. Transportul ....................................................................................................................................... 29

I.2.1.4. Agricultura ............................................................ ............................................................... ............ 30

I.3. TENDINŢE ŞI PROGNOZE PRIVIND POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR ........ 31I.3.1.

Tendinţe privind emisiile principalilor poluanţi atmosferici ..................................................... 31I.3.2. Prognoze privind emisiile principalilor poluanţi atmosferici .................................................... 35

I.4. POLITICI, ACŢIUNI ŞI MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII AERULUIÎNCONJURĂTOR .............................................................................................................. 37

APA ............................................................................................................................... 39II.

II.1. RESURSELE DE APĂ, CANTITĂŢI ŞI DEBITE ................................................................ 40II.1.1. Stare, presiuni şi consecinţe .................................................................................................... 40

II.1.1.1. Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile ............................................................................... 40

II.1.1.2. Utilizarea resurselor de apă .......................................................................................................... 42

II.1.1.3. Evenimente extreme produse de debitele cursurilor de apă .......................................................... 43

II.1.1.4. Schimbări hidromorfologice ale cursurilor de apă ........................................................................ 45

II.1.2. Prognoze ................................................................................................................................ 47 II.1.2.1. Disponibilitatea, cererea şi deficitul de apă .................................................................................. 47

II.1.2.2. Riscurile şi presiunile inundaţiilor ................................................................................................ 51

II.1.3. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă ............................................................. 52II.2.

CALITATEA APEI ................................................................................................................... 54II.2.1.

Calitatea apei: stare şi consecinţe ........................................................................................... 54 II.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă .................................................................................................... 54

II.2.1.2. Calitatea apei lacurilor ......... .............................................................. .......................................... 56 II.2.1.3. Calitatea apelor subterane .......................... .............................................................. .................... 57

II.2.1.4. Calitatea apelor de îmbăiere ...................................................................................................... 59

II.2.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a apelor .......................... 61 II.2.2.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din România ..................................................... 61

II.2.2.2. Apele uzate şi reţelele de canalizare .............................................................................................. 64

II.2.3. Tendinţe şi prognoze privind calitatea apei ............................................................................ 71II.2.4.

Politici, acţiuni şi măsuri privind îmbunătăţirea stării de calitate a apelor ............................. 74II.3. MEDIUL MARIN ŞI COSTIER .............................................................................................. 77

II.3.1.

Starea ecosistemelor marine şi de coastă și consecinţe........................................................... 77 II.3.1.1. Starea ariilor marine protejate ...................................................................................................... 77

Habitate marine ......................................................... ............................................................. 83 II.3.1.2. Starea ecosistemelor şi resurselor vii marine ................................................................................ 85

Fitoplancton ................................................................ ............................................................. 85

8/17/2019 RSM.2014

4/398


Zooplancton ............................................................... ............................................................. 87

Fitobentos ................................................................. ............................................................. 88 Zoobentos ....................................................... ............................................................... ......... 90

Resurse marine vii ................................................................ .................................................. 91

II.3.1.3. Situaţia privind poluarea mediului marin şi de coastă .................................................................. 92

Nutrienții ....... ................................................................. ............................................................. 92Indicatori de contaminare ............................................................................................................ 98

II.3.1.4.

Impactul schimbărilor climatice asupra mediului marin şi de coastă ........................................... 119 Agitația marină .................................................................................................................... 119

Temperatura ........................................................... ............................................................. 121

Mase de apă .......................................................................................................................... 122

Fenomene de upwelling ................................................................ ....................................... 124

Transparenţa ....................................................................................................................... 125Salinitatea ............................................................... ............................................................. 125

pH-ul ............................................................. ............................................................... ......... 127

Oxigenul dizolvat ................................................................ ................................................... 127

Procese costiere ....................................................... ............................................................. 128

Nivelul mării ......................................................................................................................... 133

II.3.2. Situaţia privind fondul piscicol marin ..................................................................................... 134 II.3.2.1. Indicatori pentru resurse marine vii ................................................................ ............................ 135

II.3.2.2.

Măsuri pentru soluţionarea problemelor critice ....................................................................... 136II.3.3. Presiuni antropice asupra mediului marin şi de coastă ......................................................... 136II.3.4. Managementul integrat al zonelor de coastă şi planificarea spaţială maritimă ....................... 139

II.3.4.1. Managementul Integrat al Zonei Costiere (ICZM) ....................................................................... 139

II.3.4.2. Planificarea Spațială Maritimă .................................................................................................. 142

SOLUL ..................................................................................................................... 145III.

III.1. CALITATEA SOLURILOR: STARE ŞI TENDINŢE ................................................... 146III.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate ............................................................................. 146

III.1.2.

Terenuri afectate de diverşi factori limitativi ....................................................................... 147III.2. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORĂRII SOLURILOR ........................... 148III.2.1.

Situri contaminate de procese antropice ............................................................................... 148III.2.2. Zone afectate de procese naturale ....................................................................................... 154

III.3. PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR .................................. 154III.3.1. Utilizare şi consumul de îngrăşăminte ................................................................................. 154III.3.2. Consumul de produse de protecţia plantelor ....................................................................... 156III.3.3. Evoluţia suprafeţelor de îmbunătățiri funciare ..................................................................... 158

III.4. PROGNOZE ȘI ACȚIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU AMELIORAREA STĂRII DECALITATE A SOLURILOR ............................................................................................ 159

III.4.1. Suprafaţa destinată agriculturii ecologice ............................................................................ 159

UTILIZAREA TERENURILOR .............................................................................. 161IV.

IV.1. STARE ŞI TENDINŢE .................................................................................................... 162IV.1.1.

Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare ...................................................... 162IV.1.2. Tendinţe privind schimbarea destinaţiei utilizării terenurilor .............................................. 162

IV.2. IMPACTUL SCHIMBĂRII UTILIZĂRII TERENURILOR ASUPRA MEDIU LUI ..... 164IV.2.1. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra terenurilor agricole .................................. 164IV.2.2. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra habitatelor ................................................ 164

IV.3. FACTORII DETERMINANŢI AI SCHIMBĂRII UTILIZĂR II TERENURILOR ......... 165IV.3.1.

Modificarea densităţii populaţiei .......................................................................................... 165

IV.3.2.

Expansiunea urbană ............................................................................................................. 166IV.4. PROGNOZE ȘI ACȚIUNI ÎNTREPRINSE PRIVIND UTILIZAREA TERENURILOR

........................................................................................................................................... 167

8/17/2019 RSM.2014

5/398


PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA ................................................. 169V.

V.1. STAREA DE CONSERVARE ŞI TENDINŢELE COMPONENTELOR BIODIVERSITĂŢII........................................................................................................................................... 170

V.1.1. Tendinţe privind starea de conservare a ecosistemelor şi habitatelor ..................................... 171V.1.2. Tendinţe privind situaţia speciilor prioritare ........................................................................... 173

V.2.

AMENINŢĂRI PENTRU BIODIVERSITATE ŞI PRESIUNI EXERCITATE ASUPRABIODIVERSITĂŢII ......................................................................................................... 175

V.2.1. Speciile invazive ..................................................................................................................... 175V.2.2.

Poluarea şi încărcarea cu nutrienţi .......................................................................................... 182V.2.3. Schimbările climatice ............................................................................................................. 186V.2.4. Modificarea habitatelor ........................................................................................................... 195

V.2.4.1. Fragmentarea ecosistemelor ................................................................ ........................................ 197

V.2.4.2. Reducerea habitatelor naturale şi semi-naturale .......................................................................... 204

V.2.5. Exploatarea excesivă a resurselor naturale ............................................................................. 216

V.2.5.1. Exploatarea forestieră ................................................................................................................... 217

V.3. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA: PROGNOZE ŞI ACŢIUNI ÎNTREPRINSE

........................................................................................................................................... 220V.3.1. Reţeaua de arii protejate ......................................................................................................... 220

PĂDURILE ................................................................................................................. 229VI.

VI.1. FONDUL FORESTIER NAŢIONAL: STARE ŞI CONSECINŢE ................................. 230VI.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier ................................................................................... 230VI.1.2. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief ....................................................... 231VI.1.3. Starea de sănătate a pădurilor .............................................................................................. 232VI.1.4. Suprafeţe de păduri regenerate ............................................................................................ 235

VI.2. AMENINŢĂRI ŞI PRESIUNI EXERCITATE ASUPRA PĂDURILOR ......................... 236VI.2.1.

Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri ................................................................................. 236VI.2.2. Schim barea utilizării terenurilor ........................................................................................... 237

VI.2.2.1. Fragmentarea ecosistemelor ....................................................... .................................................. 237

VI.2.3. Schimbările climatice ............................................................................................................ 238

VI.3. TENDINŢE, PROGNOZE ŞI ACŢIUNI PRIVIND GESTIONAREA DURABILĂ APĂDURILOR ............................................................................................................... 238

RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE ..................................................... 239VII.

VII.1. UTILIZAREA RESURSELOR MATERIALE: STARE ŞI TENDINŢE ....................... 240VII.1.1.

Stare şi tendinţe ..................................................................................................................... 240VII.1.1.1. Evoluţia consumului de resurse materiale ................................................................................... 240

VII.2. GENERAREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR: TENDINŢE, IMPACTURI ŞIPROGNOZE ................................................................................................................ 242

VII.2.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor municipale .................................................................... 242VII.2.2. Generarea şi gestionarea deşeurilor industriale ..................................................................... 243VII.2.3. Fluxuri speciale de deşeuri .................................................................................................... 244

VII.2.3.1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) ............................................................ 244

VII.2.3.2. Deşeuri de ambalaje .................................................................................................................... 246

VII.2.3.3. Vehicule scoase din uz (VSU) ............................................................... ....................................... 248

VII.2.4. Impacturi şi presiuni privind deşeurile .................................................................................. 249VII.2.5.

Tendinţe şi prognoze privind generarea deşeurilor ............................................................... 250

VII.3.

POLITICI ŞI ACȚIUNI PRIVIND UTILIZAREA RESURSELOR MATERIALE ŞIDEŞEURILE ............................................................................................................. 250

8/17/2019 RSM.2014

6/398


SCHIMBĂRILE CLIMATICE ............................................................................ 251VIII.

VIII.1. IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA SISTEMELOR NATURALE ŞIANTROPICE .............................................................................................................. 252

VIII.1.1. Schimbări observate în regimului climatic din România ................................................... 252VIII.1.2. Concentraţia gazelor cu efect de seră în atmosferă ............................................................ 256VIII.1.3.

Impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor naturale .............................................. 256VIII.1.3.1. Impactul asupra mediului marin şi costier .................................................................................... 256

VIII.1.3.2. Impactul schimbărilor climatice asupra cursurilor de apă ........................................................... 258

VIII.1.4. Impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor şi sectoarelor socio-economice .......... 258VIII.1.4.1. Agricultura ........................................................ ............................................................... ......... 260

VIII.1.4.2. Pădurile şi silvicultura .............................................................................................................. 262VIII.1.4.3. Sănătatea umană ....................................................................................................................... 263

VIII.1.4.4. Energia .............................................................. ............................................................... ......... 266

VIII.2. FACTORI DETERMINANŢI ŞI PRESIUNI ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE........................................................................................................................................... 266

VIII.2.1. Factori determinanţi care afectează regimul climatic ........................................................ 266VIII.2.2. Substanţe care diminuează stratul de ozon ........................................................................ 268VIII.2.3.

Emisiile de gaze cu efect de seră ....................................................................................... 268

VIII.3. TENDINŢELE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ .................................... 269VIII.4. SCENARII ŞI PROGNOZE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ....................... 270

VIII.4.1. Scenarii privind schimbările climatice .............................................................................. 270VIII.4.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES ........................................................ 272

VIII.5. ACŢIUNI PENTRU ATENUAREA ŞI ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE........................................................................................................................................... 273

MEDIUL URBAN, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII .............................. 275IX.

IX.1.

MEDIUL URBAN ŞI CALITATEA VIEŢII: STARE ŞI CONSECINŢE ....................... 276IX.1.1. Calitatea aerului din aglomerările urbane şi efectele asupra sănătăţii ................................... 276 IX.1.1.1. Depăşiri ale concentraţiei medii anuale de PM 10 , NO2 , SO2 şi O3 în anumite aglomerări urbane

...................................................................................................................................................... 276

IX.1.2. Poluarea fonică şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii ................................................. 279 IX.1.2.1. Expunerea la poluarea sonoră a aglomerărilor urbane cu peste 250.000 locuitori .................... 279

IX.1.3. Calitatea apei potabile şi efectele asupra sănătăţii ................................................................ 281IX.1.4. Spaţiile verzi şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii ..................................................... 284

IX.1.4.1. Suprafaţa ocupată de spaţiile verzi în aglomerările urbane ........................................................ 284

IX.1.5. Schimbările climatice şi efectele asupra mediului urban, sănătăţii şi calităţii vieţii ............. 286 IX.1.5.1. Rata de mortalitate în aglomerările urbane ca urmare a

temperaturilor extreme în perioada de vară .................................................................................. 286

IX.1.5.2. Expunerea populaţiei din aglomerările urbane la riscul de inundaţii ......................................... 287

IX.1.6.

Substanţele chimice ............................................................................................................... 289 IX.1.6.1. Producţia, importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase ............... 289

IX.1.6.2. Evaluarea riscului asupra sănătăţii umane reprezentat de substanţele chimice ......................... 290

IX.1.6.3. Măsuri pentru restricţionarea şi controlul substanţelor chimice ................................................. 292

IX.2. PROGNOZE ŞI MĂSURI ÎNTREPRINSE PENTRU DEZVOLTAREA URBANĂSUSTENABILĂ ŞI ÎMBUNĂTĂȚIREA SĂNĂTĂŢII ŞI CALITĂŢII VIEŢII DINAGLOMERĂRILE URBANE .......................................................................................... 292

RADIOACTIVITATEA MEDIULUI ...................................................................... 295X.

X.1. MONITORIZAREA RADIOACTIVITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU ........................ 296

X.1.1.

Radioactivitatea aerului ....................................................................................................... 297X.1.2. Radioactivitatea apelor ......................................................................................................... 303X.1.3.

Radioactivitatea solului ........................................................................................................ 308X.1.4. Radioactivitatea vegetaţiei ................................................................................................... 309

8/17/2019 RSM.2014

7/398


CONSUMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ...................................................... 311XI.

XI.1. TENDINŢE ÎN CONSUM .............................................................................................. 312XI.1.1. Alimente şi băuturi ............................................................................................................... 313XI.1.2. Locuinţe ................................................................................................................................ 313XI.1.3. Mobilitate ............................................................................................................................. 315

XI.1.3.1.

Transportul de pasageri ...................................... ............................................................. ........... 315

XI.1.3.2. Transportul de mărfuri ................................................................................................................ 316

XI.2. FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ CONSUMUL ........................................................ 317XI.3. PRESIUNILE ASUPRA MEDIULUI CAUZATE DE CONSUM ..................................... 318

XI.3.1. Emisii de gaze cu efect de ser ă din sectorul rezidenţial ....................................................... 318XI.3.2. Consumul de energie pe locuitor .......................................................................................... 319XI.3.3. Utilizarea materialelor .......................................................................................................... 319

XI.4. ECONOMIA VERDE ..................................................................................................... 319XI.4.1. Instituţii publice şi societăţi comerciale certificate EMAS şi ISO 14001 ............................ 319XI.4.2. Numărul de produse şi servicii etichetate cu eticheta ecologică europeană ......................... 320XI.4.3. Cheltuieli şi taxe de mediu ................................................................................................... 320

XI.4.3.1.

Cheltuieli pentru protecţia mediului ............................................................................................ 320 XI.4.3.2. Sprijin financiar pentru protecţia mediului ................................................................................. 321

XI.4.3.3. Venituri din taxe de mediu ....................................................................................... .................... 322

XI.5. PROGNOZE, POLITICI ŞI MĂSURI PRIVIND CONSUMUL ŞI MEDIUL ................. 323

TENDINŢELE ŞI SCHIMBĂRILE DIN ROMÂNIA COMPARATIVXII. CU TENDINŢELE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ ...................................... 325

XII.1. TENDINŢELE ŞI SCHIMBĂRILE DIN ROMÂNIA .................................................. 326XII.1.1. Sociale ............................................................................................................................... 326

XII.1.1.1. Evoluţia numărului populaţiei la nivel naţional şi în aglomerările urbane ................................ 326

XII.1.2.

Economice ......................................................................................................................... 327 XII.1.2.1. Evoluţia PIB la nivel naţional şi pe principalele sectoare de activitate ...................................... 327

XII.1.3. Politici de mediu ................................................................................................................ 329

XII.2. EVALUAREA PERFORMANŢEI DE MEDIU A ROMÂNIEI .................................... 332XII.2.1. Intensitatea emisiilor de GES şi emisiile de GES pe locuitor ............................................ 332XII.2.2. Intensitatea energetică primară şi consumul total de energie pe locuitor .......................... 334XII.2.3.

Energia electrică din surse regenerabile de energie ........................................................... 335XII.2.4. Emisii de substanţe cu efect acidifiant ............................................................................... 336XII.2.5. Emisii de precursori ai ozonului ........................................................................................ 336XII.2.6. Cererea de transport de mărfuri ......................................................................................... 337XII.2.7. Suprafaţa destinată agriculturii ecologice .......................................................................... 338XII.2.8. Generarea deșeurilor municipale ....................................................................................... 338XII.2.9.

Utilizarea resurselor de apă dulce ...................................................................................... 339

ANEXE

ANEXA 1 Cap. II-APA

ANEXA 2: Fişe – indicatori specifici pentru România

8/17/2019 RSM.2014

8/398

8/17/2019 RSM.2014

9/398

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI 1

I. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUIÎNCONJURĂTOR

I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe

I.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează stareade calitate a aerului înconjurător

I.3. Tendinţe şi prognoze privind poluarea aeruluiînconjurător

I.4. Politici, acţiuni şi măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător

8/17/2019 RSM.2014

10/398


I. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR

I.1. CALITATEA AERULUI ÎNCONJURĂTOR:STARE ŞI CONSECINŢE

I.1.1 Starea de calitate a aerului înconjurător

Starea privind calitatea şi poluarea aeruluiînconjurător poate fi evidenţiată prin alegerea unorindicatori care să caracterizeze factorul de mediu “AER”. Nivelul de încredere al acestor indicatori depinde decalitate datelor folosite care pot fi:

• date disponibile din rapoartele privind stareamediului;

• rezultate ale unor studii, inventare, prognoze;• date şi rezultate disponibile raportate sau

obţinute prin studii la nivel european;• scenarii, strategii, programe, obiective, ţinte la

nivel naţional şi european care urmăresc calitatea şi poluarea aerului.

I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale

poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător

Concentraţiile medii anuale ale poluanţilor atmos-ferici NO2, SO2, PM10, O3, C6H6, Pb, As, Cd şi Nideterminaţi în cadrul RNMCA (Reţeaua Naţională deMonitorizare a Calităţii Aerului) la staţiile de fond, trafic

şi industrial în anul 2014 în raport cu valoarea limită anuală/valoarea ţintă sunt prezentate în graficele dinfigura I.1.1.

Figura I.1.1 Concentraţii medii anuale ale poluanţiloratmosferici înregistrate la staţiile de monitorizare la nivel

naţional în anul 2014 în raportcu valoarea limită anuală / valoarea ţintă

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

A B - 1

A B - 3

A R - 2

C S - 1

G J - 2

G J - 3

G L - 1

G R - 1

G R - 2

G R - 3

H D - 1

H D - 2

I S - 2

I S - 3

M M - 2

O T - 1

P H - 6

S V - 3

T M - 4

T M - 5

T R - 1

T R - 2

V L - 2

µg/m³ NO2 - Concentraţii medii anuale înregistrate la staţiile din RNMCA

media anuală valoarea limită anuală

0

5

10

15

20

25

30

35

40

µg/m³ SO2- Concentraţii medii anuale înregistrate la staţiile din RNMCA

media anuala

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

A B - 1

A B - 3

A R - 1

A R - 2

A R - 3

B - 2 B - 4 B - 6 B - 7

B C - 2

B H - 2

B N - 1

B T - 1

B V - 1

B V - 3

B V - 4

B Z 1

C J - 1

C J - 3

C S - 2

C T - 1

C T - 4

C T - 7

D J - 3

G J - 2

G J - 3

G R - 1

H D - 1

H D - 2

H D - 5

H R - 1

I S - 1

I S - 4

I S - 5

M H - 1

M M - 1

M M - 3

N T - 1

O T - 1

P H - 1

P H - 3

P H - 5

P H - 6

S B - 1

S B - 4

S J - 1

S M - 1

S V - 1

S V - 3

T L - 1

T M - 1

T M - 3

T M - 5

T M - 6

T R - 1

T R - 2

V L - 1

V S - 2

µg/m³ PM10 - Concentraţii medii anuale înregistrate la staţiile din RNMCA

media anuală valoarea l im ită anuală

0

20

40

60

80

100

120

140

160

A B - 1

A B - 2

A B - 3

A G - 2

A G - 5

A R - 1

A R - 2

B C - 1

B C - 2

B C - 3

B H - 1

B H - 2

C S - 2

C T - 3

C T - 7

C V - 1

D J - 3

G J - 2

G L - 2

G L - 3

H D - 1

H D - 4

I S - 3

I S - 4

I S - 5

M M - 2

M M - 3

M S - 2

N T - 1

P H - 2

P H - 4

S B - 3

S V - 1

T L - 2

T M - 2

T M - 3

T M - 4

T R - 1

T R - 2

V L - 1

V L - 2

Ozon - Valoarile max ime anuale ale mediilor mobile înregistrate la staţiile dinRNMCA

valoarea maximă anuală a medie i mobi le v aloarea ţ intă

µg/m³

8/17/2019 RSM.2014

11/398


0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

A B - 2

B T - 1

I S - 1

P H - 1

P H - 2

P H - 4

T M - 1

T M - 3

T M - 5

T M - 7

T R - 1

V L - 1

µg/m³ Benzen - Concentraţii medii anuale înregistrate la

staţiile din RNMCA

medie anuală valoarea limită anuală

0.0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

A B - 1

A B - 3 B - 2 B

- 4 B - 6 B - 8 B C - 1

B C - 2

B H - 2

B V - 3

B V - 4

C T - 3

C T - 4

G J - 2

G J - 3

G L - 1

G R - 1 H D - 1

H D - 2

H D - 5 I S

- 4

M M - 3 O T - 1

P H - 1

P H - 5 S

B - 4

T M - 1

T M - 3

T M - 5 T R - 1

µg/m3

Pb - Concentraţii medii anuale înregistrate la

staţiile din RNMCA

medii anuale valoarea limită anuală

0

1

2

3

4

5

6

7

A B - 1

A B - 3

B C - 1

B C - 2

C T - 7

E M - 3

G J - 2

G J - 3

G L - 1

P H - 1

P H 3

P H 5

P H 6

S B - 4

T L - 1

T M - 1

T M - 3

T M - 5

T M - 6

ng/m3As - Concentraţii medii anuale înregistrate la

staţiile din RNMCA

medii anuale valoarea ţintă

0

1

2

3

4

5

6

A B - 1

A B - 3

B - 2 B - 4 B - 6 B - 7 B - 8

B C - 1

B C - 2

B V - 3

B V - 4

C T - 1

C T - 3

C T - 5

C T - 7

E M - 3

G J - 2

G J - 3

G L - 1

H D - 1

H D - 2

H D - 5

I S - 1

I S - 4

M M - 1

M M - 3

O T - 1

P H - 1

P H - 3

P H - 5

P H - 6

S B - 4

T L - 1

T M - 1

T M - 3

T M - 5

T M - 6

ng/m3Cd -C oncentraţii medii anuale înregistrate la staţiile din RNMCA


0

5

10

15

20

25

A B - 1

A B - 3

B - 2 B - 4 B - 6 B - 7 B - 8

B C - 1

B C - 2

B V - 3

B V - 4

C T - 1

C T - 3

C T - 5

C T - 7

E M - 3

G J - 2

G J - 3

G L - 1

H D - 1

H D - 2

H D - 5

I S - 1

I S - 4

O T - 1

P H - 1

P H - 3

P H - 5

P H - 6

S B - 4

S M - 1

T L - 1

T M - 1

T M - 3

T M - 5

T M - 6

ng/m3Ni - Concentraţii medii anuale înregistrate la staţiile

din RNMCA


Din analiza datelor prezentate în graficele din figura

I.1.1., se constată că la poluanţii NO 2 , PM 10 , C 6H 6 , Pb, As,

Cd şi Ni nu au fost depăşite valorile limită anuale

respectiv valorile ţintă.Pentru ozon valoarea ţintă a fost depăşită la 6 staţii

din RNMCA, respectiv AG-5, AR-1, AR-2, DJ-3, IS-4 şi PH-2.

I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii

anuale ale anumitor poluanţi atmosferici

Majoritatea poluanţilor atmosferici provin dinarderi, combustii generatoare de energie, activităţi industrial, care conduc la emisii de substanţe şi particule care se degajă în atmosferă putând atingeconcentraţii nocive.

Prevenirea şi combaterea poluării atmosferei este oproblemă de actualitate, de importanţă vitală, iar

mijloacele tehnice şi ştiinţifice implicate trebuie să fiedintre cele mai moderne şi bine fundamentate atât peplan economic, cât şi pe plan politic şi juridic.Instrumentele tehnice utilizate pentru înregistrareadatelor privind concentraţiile medii anuale, ale

8/17/2019 RSM.2014

12/398


poluanţilor atmosferici (NO2, SO2, PM10, C6H6, Pb, Cd, Ni,As) în raport cu valoarea limită anuală, sunt analizoareledin staţiile de monitorizare.

Tendinţele privind concentraţiile medii anuale aleanumitor poluanţi atmosferici din perioada 2009-2014înregistrate la diferite tipuri de staţii de monitorizare acalităţii aerului din RNMCA sunt prezentate în FiguraI.1.2 şi Figura I.1.3

Figura I.1.2 Evoluţia concentraţiilor medii anuale alepoluanţilor atmosferici (NO2, SO2, PM10, C6H6, Pb, Cd, Ni, As)

înregistrate la staţiile de trafic în perioada 2009-2014

0

10

20

30

40

50

2009 2010 2011 2012 2013 2014 valoare limită

µg/m3 Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici înregistrate la staţiile de trafic ( 1 )

SO2

NO2

PM10

C6H6

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2009 2010 2011 2012 2013 2014 valoareţintă

ng/m3 Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici înregistrate la staţiile de trafic ( 2 )

Pb

As

Cd

Ni

Din analiza datelor prezentate în graficele din figuraI.1.2. se constată că pentru perioada 2009-2014, la toţi poluanţii luaţi în studiu pentru staţiile de trafic, exista otendinţă generală de reducere a concentraţiilor mediianuale, care de regulă s-au situat sub valorile limită /valorile ţintă.

Figura I.1.3 Evoluţia concentraţiilor medii anuale la NO2, SO2,PM10, C6H6, Pb, As, Cd, Ni în perioada 2009-2014 înregistrate

la staţiile de monitorizare în raport cu valoarea limită anuală

Legenda:FU = fond urban,FSUB = fond suburban,FR = fond rural/fond regional,I = industrial,T = transport

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

µg/mc NO2 - Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate la staţiile demonitorizare în raport cu valoarea limită anuală

medii anuale la staţiile FSUB

medii anuale la staţiile FU

medii anuale la staţiile I

medii anuale la staţiile T

Linear (valoarea limită anuală )

0

2

4

6

8

10

12

14

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

µg/mc SO2 - Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate la staţiile demonitorizare


medii anuale la staţiile

FSUB

medii anuale la staţiile FR



0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2009 2010 2011 2012 2013 2014

µg/m3

PM10 - Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate la staţiile demonitorizare în raport cu valoarea limită anuală



medii anuale la staţiile FR



Linear (valoarea limită anuală)

8/17/2019 RSM.2014

13/398


0

1

2

3

4

5

6

2009 2010 2011 2012 2013 2014

µg/m3 Benzen- Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate lastaţiile de monitorizare în raport cu valoarea limită anuală





Linear (valoare limită anuală)

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

2009 2010 2011 2012 2013 2014

µg/m3 Pb - Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate la staţiile demonitorizare în raport cu valoarea limită anuală

medii anuale la staţiile de fond

medii anuale la staţiile industriale

medii anuale la staţiile de trafic

Linear (valoare limită anuală)

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

2009 201 0 2011 2 012 20 13 20 14

ng/m3As - Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate la staţiile de

monitorizare în raport cu valoarea ţintă


medii anuale la staţiile indust riale


Linear (valoarea ţintă)

0

1

2

3

4

5

6

2009 2010 2011 2012 2013 2014

ng/m3Cd - Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate la staţiile de



medii anuale la staţiile industriale


Linear (Valoarea ţintă)

0

5

10

15

20

25

2009 2010 2011 2012 2013 2014

ng/m3Ni - Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate la staţiile de



medii anuale la staţiile

industriale


Linear (valoarea ţintă)

Din analiza datelor prezentate în graficele din figuraI.1.3. se constată că pentru perioada 2009-2014, la toţi poluanţii luaţi în studiu, la toate tipurile de staţii exista o

tendinţă generală de reducere a concentraţiilor mediianuale, care de regulă s-au situat sub valorile limită /valorile ţintă, inclusiv in anul 2014.

I.1.1.3. Depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind calitatea aerului înconjurător în zonele urbane

Calitatea vieţii este strict corelată şi dependentă decalitatea aerului. Ritmul de dezvoltare economic, demo-grafic, instituţional impun luarea unor măsuri binegândite şi documentate pentru a stăpâni fenomenelepericuloase de poluare a aerului, pentru a dirijamecanismele de dezvoltare socio-economico-financiareîn folosul omului şi al umanităţii. Prin mediu înconju-rător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul deelemente şi fenomene naturale şi artificiale, careconstituie cadrul, mijlocul şi condiţiile de viaţă aleomului.

Acţiunea mediului poluant asupra organismuluiuman este foarte variată şi complexă. Ea poate merge dela simple incomodităţi în activitatea omului, disconfor-

tul, până la perturbări puternice ale stării de sănătate şi chiar pierderea de vieţi omeneşti.

Încărcarea organismului populaţiei expuse laanumiţi poluanţi, cunoscuţi a avea calităţi de depozitareîn anumite organe, reprezintă un alt aspect important alinfluenţei poluării mediului asupra sănătăţii, care poatefi analizat prin procentul de populaţie urbană potenţial expusă la concentraţii de poluanţi în aerul înconjurător care depăşesc valoarea-limită pentru protecţia sănătăţii umane.

8/17/2019 RSM.2014

14/398


Figura I.1.4 Numărul de depăşiri ale valorii limită zilnice pentruparticule în suspensii PM10 la staţiile de monitorizare la nivel

naţional în anul 2014.

0

10

20

30

40

50

60

A B - 1

A B - 3

A R - 1

A R - 2 B - 2 B - 4 B - 6 B - 7

B H - 2

B N - 1

B T - 1

B V - 1

B V - 3

B V - 4

B Z 1

C J - 1

C J - 3

C S - 4

C T - 3

C T - 4

D J - 1

G J - 2

G J - 3

H D - 1

H D - 2

H D - 5

H R - 1

I S - 4

I S - 5

I S - 6

M M - 3

N T - 1

O T - 1

P H - 1

P H - 5

S B - 1

S B - 4

S J - 1

S M - 1

S V - 1

S V - 3

T M - 1

T M - 3

T M - 5

T R - 1

V L - 1

Nr. depăşiriPM10 - Depăşiri ale valorii limită zilnice la staţiile de monitorizare la nivel

naţional

Nr. depăşiri VL zilnică

Nr.maxim de depăşiri

Figura I.1.5 Ponderea populaţiei la nivel naţional care estepotenţial expusă la concentrații de PM10 ce depăşesc valoarea

limită stabilită pentru protecţia umană

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2010 2011 2012 2013 2014

% populaţie urbană

Ponderea populaţia expusă la concentraţii de

PM10 la nivel naţional

Ponderea populaţieiexpusă la concentraţii de

PM10 mai mari decat

valoare limită anuală

Ponderea populaţiei

expusă la concentraţii dePM10 mai mari decat

valoare limită zilnică

Figura I.1.6 Numărul de depăşiri ale valorii ţintă pentru ozon lastaţiile de monitorizare la nivel naţional în anul 2014

0

5

10

15

20

25

30

AG-5 AR-1 AR-2 DJ-3 IS-4 PH-2

Nr. depăşiri

Ozon depăşiri ale valorii ţintă la staţiile de monitorizare la nivelnaţional

Nr. depăşiri

Linear (Nr. maximde depăşiri)

Cunoaşterea acestor efecte ale poluării mediuluiasupra sănătăţii a condus la necesitatea instituirii unormăsuri de protecţie a mediului înconjurător, care ţin seama şi de datele privind numărul de depăşiri alevalorii limită /ţintă înregistrate la nivel naţional.

I.1.2. Efectele poluării aerului înconjurător

I.1.2.1. Efectele poluării aerului înconjurător

asupra sănătăţii

Cerinţele în continuă creştere de energie electrică, termică, de produse din industriile chimică, metalurgică, a cimentului, transportul rutier şi aerian, sunt cauze

pentru care poluarea atmosferei devine tot mai acută datorită creşterii concentraţiei în aer a unor constituenți din atmosferă ( SO2, NOx, O3, emisii de particule fine,etc.) sau pătrunderii în atmosferă a unor compuşi nociviacestui mediu (elemente radioactive, substanţe organicede sinteză, etc.). Poluarea atmosferei are urmări neplăcute, adesea grave asupra omului şi mediuluiînconjurător, sub diverse forme: împiedică creşterea plantelor, a vegetaţiei, diminuează valoarea şi producţia produselor agricole reduce vizibilitatea, conduce laevacuarea în mediul ambiant de fum, vapori nocivi, etc.,dar şi asupra clădirilor-infrastructurii şi materialuluitehnic, electric şi electronic din ce în ce maiminiaturizat, mai compact, cu funcţiuni mai complexe şi deci extrem de sensibil la poluarea aerului accentuânduzura şi degradarea acestuia. Ca atare se pot urmării efectele poluării asupra populaţiei prin prezentareagrafică a datelor privind ponderea populaţiei urbane dinRomânia potenţial expusă la concentraţii de poluanţi înaerul înconjurător (SO2, NO2, CO, C6H6, O3, PM10, metalegrele din suspensii şi din depuneri - Pb, Cd, As, Ni), cedepăşesc valorile-limită/valorile ţintă (în cazul ozonu-lui) stabilite pentru protecţia sănătăţii umane (a sevedea figura I.1.7 şi I.1.8)

Figura I.1.7 Ponderea populaţiei la nivel naţional care estepotenţial expusă la concentrații de O3 ce depăşesc valoarea ţintă stabilită pentru protecţia umană.

0

5

10

15

20

25

30

2010 2011 2012 2013 2014

% populaţie

Ponderea populaţiei expusă la concentraţii

de O3 la nivel naţional

Populaţia expusă la concentraţii de O3 ce depăşesc valoarea limită ţintă

Pulberile în suspensie reprezintă un amesteccomplex de particule foarte mici şi picături de lichid.Sursele din care provin sunt dintre cele mai diverse:activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice, traficul rutier care contribuiela poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor, atât la oprirea acestora cât şi datorită arderilor

incomplete. Dimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic maimic de 10 micrometri, care trec prin nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi

8/17/2019 RSM.2014

15/398


intoxicări. Pulberile rezultate din fabrici sunt controlateprin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri,cum este, de exemplu, cazul emisiilor provenite de lafabricile de ciment, prăjirea piritelor în fabricile de acidsulfuric, centralele termoelectrice, etc. Sunt şi pulbericare nu pot fi controlate prin metode convenţionale, spre exemplu pulberile rezultate în urma fumului,furtunilor de nisip, antrenarea de vânt a solurilorerodate, etc.

Pulberile, praful, aerosolii şi fumul pot, pe termenscurt sau lung, să aibă efecte negative asupra mediului,respectiv asupra sănătăţii umane. Existenţa uneicantităţi crescute de pulberi în atmosferă duce uneori lareducerea vizibilităţii.

Figura I.1.8 Evoluţia procentului din populaţia urbană expusă laafectarea sănătăţii datorită depăşiri valorilor limită a indicatorilor

de calitate a aerului (NO2, O3, PM10).

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2010 2011 2012 2013 2014

% populaţie urbană

Populaţia urbană expusă l a concentraţii de poluanţi atmosferici ce

depăşesc valoarile limită /valorile ţin tă

PM10

O3

NO2

Analiza datelor prezentate privind evoluţia procentului de populaţie expusă la concentraţii depoluanţi peste valorile limită/ţintă stabilite pentruprotecţia sănătăţii umane arată că dintre cei treipoluanţi atmosferici, pulberile au ponderea cea maimare pe întreaga perioadă analizată.

O măsură eficace, ca şi în cazul altor poluanţi, constă într-un control permanent şi riguros al pulberilor lalocul de producere.

1.1.2.2. Efectele poluării aerului înconjurător

asupra ecosistemelor

Efectele indirecte ale poluării constau şi din influen-ţele asupra faunei şi florei, care uneori sunt mult maisensibile decât organismul uman la acţiunea diverşilor poluanţi. Se ştie astfel că animalele, păsările, insectele,unele organisme acvatice, ca şi plantele, suferă influenţa poluanţilor până la dispariţia sau distrugerea lor. Astfelunele măsuri cum sunt: recuperarea şi reciclareareziduurilor, interzicerea îndepărtării la întâmplare areziduurilor de orice fel care ar putea conduce lapoluarea factorilor de mediu - apă, sol, aer, organizareacorectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale, construirea de staţii de epurare, înzestrarea cusisteme de reţinere şi colectare a substanţelor nocivedin apele reziduale, construirea de întreprinderi în afară zonelor de locuit, asigurarea unor arderi complete a

combustibililor utilizaţi în industrie, înzestrareaîntreprinderilor industriale cu instalaţii de reţinere apoluanţilor, reglarea corespunzătoare a arderilor laautovehicule pentru reducerea eliminării poluanţilor, amenajarea cât mai multor spaţii verzi, etc., conduc ladiminuarea efectului de poluare asupra ecosistemelor.

Expunerea ecosistemelor la ozon

Expunerea zonelor de culturi agricole, a zonelor cupăduri şi a zonelor cu vegetaţie la ozon, la valoare ţintă AOT 40 şi la obiectivul pe termen lung AOT 40.

AOT40: reprezintă suma diferenţelor dintre concen-

tra ţiile orare mai mari de 80 µg/m3 (40 ppb) şi 80 µg/m3

acumulate în toate valorile orare măsurate între 8.00-

20.00 ora Europei Centrale (9,00-21,00 ora României).

Pentru culturi, acumularea este de la 1 mai până pe

30 iulie. Pentru păduri, acumularea este pe perioada devară (1 aprilie-30 septembrie). AOT40 este exprimat în

(µg/m3 ) x oră

Valoare ţintă AOT 40 este de 18000 (µg/m3 ) x h

medie pe 5 ani

Obiectivul pe termen lung AOT 40 (calculat cuvalorile orare) este de 6000 (µg/m3 ) x h

Figura I.1.9.1 Expunerea zonelor de culturi agricole şi de păduri laconcentraţii de ozon AOT 40 în unele state din Europa

(Sursa: http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-of-ecosystems-to-acidification-

2/exposure-of-ecosystems-to-acidification-4)

http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-of-ecosystems-to-acidification-2/exposure-of-ecosystems-to-acidification-4http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-of-ecosystems-to-acidification-2/exposure-of-ecosystems-to-acidification-4http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-of-ecosystems-to-acidification-2/exposure-of-ecosystems-to-acidification-4http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-of-ecosystems-to-acidification-2/exposure-of-ecosystems-to-acidification-4http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-of-ecosystems-to-acidification-2/exposure-of-ecosystems-to-acidification-4http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-of-ecosystems-to-acidification-2/exposure-of-ecosystems-to-acidification-4http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-of-ecosystems-to-acidification-2/exposure-of-ecosystems-to-acidification-4http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-of-ecosystems-to-acidification-2/exposure-of-ecosystems-to-acidification-4

8/17/2019 RSM.2014

16/398


Analizând graficele de mai sus se constată că majori-tatea culturilor agricole sunt expuse la concentraţii deozon care depăşesc obiectivul pe termen lung AOT40stabilit prin Directiva UE privind calitatea aerului. Deasemenea, o parte semnificativă este expusă la niveluricare depăşesc valoarea ţintă AOT40 stabilită prin direc-tivă pentru anul 2010. În cazul suprafeţelor acoperite cupăduri situaţia este mult mai nefavorabilă, atât ladepăşirea obiectivului pe termen lung AOT40, cât şi la

depăşirea valorii-ţintă AOT40. Referitor la România,aceasta se situează într-un domeniu intermediar faţă dealte state ale UE, atât la culturile agricole, cât şi lapăduri.

Figura I.1.9.2 Evoluţia procentului de suprafeţe expuse laconcentraţii de ozon peste valoarea ţintă pentru ecosistemele

culturi agricole şi păduri (AOT40)

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.080.0

90.0

100.0

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

% suprafata Procentul de culturi agricole şi păduri la care a fost depă ităvaloarea intă AOT40 / valoarea raportată AOT40

AOT40 culturi

AOT40 păduri

(Sursa: http://acm.eionet.europa.eu/download/

spat_interp_aqmaps_shapesets/2012-aq-data)

Reprezentarea grafică prezintă evoluţia procentului

de suprafeţe expuse la concentraţii de ozon pestevaloarea ţintă pentru ecosistemele culturi agricole şipăduri (AOT40). Se constată că suprafeţele de pădureexpuse la concentraţii de ozon mai mari decât valoareaţintă AOT40 se menţin aproximativ în acelaşi interval peîntreaga perioadă analizată.

I.1.2.3. Efectele poluării aerului înconjurător

asupra solului şi vegetaţiei

Poluanţii emişi în atmosferă sunt supuşi fenome-nului de diluţie şi sedimentare, fenomen important careeste condiţionat de proprietăţile substanţelor poluante

şi de condiţiile mediului atmosferic în care pătrund.Suspensiile au stabilitate mai mică în atmosferă decâtgazele şi o capacitate de difuzie mai redusă, stabilita tecare este cu atât mai mică cu cât dimensiunea şi masasunt mai mari, astfel au capacitatea mai redusă de a sedilua în aer în raport cu gazele, în schimb sesedimentează mai uşor.

Expunerea ecosistemelor la eutrofizare şi

acidifiere

Pragul critic de aciditate este exprimat în echivalenţi

de acidifiere (H+) pe hectar pe an (eq H+.ha-1.an-1).Pragul critic de eutrofizare este exprimat în echiva-

lenţi de eutrofizare (N) pe hectar şi an (eq N.ha-1.a-1)

Figura I.1.10 Încărcări critice la nutrienţi CLnut(N) şi acidifiereCLmax(S) în România pentru ecosistemul păduri.

(Sursa:http://www.rivm.nl/thema/images/CCE08_Country_Romania_tcm61-41923.pdf)

În figura de mai jos sunt prezentate suprafeţele deteren expuse la eutrofizare şi acidifiere în Româniaconform scenariilor bazate pe legislaţia de mediu învigoare (CLE) şi cu măsuri de reducere suplimentaremaxim posibile (MFR).

Figura I.1.11 Situaţia terenurilor supuse eutrofizăriişi acidifierii în România

(Sursa: Coordination Centre for Effects the Data Centre for theModelling and Mapping of Critical Levels and Loads and

Air Pollution Effects, Risks and Trends)

Sunt prezentate date sub formă grafică care pun în

evidenţă ponderea suprafeţelor de teren expuse laeutrofizare şi acidifiere în România. Din analiza graficăse observă o tendinţă de scădere a ambelor tipuri deriscuri, indiferent de măsurile avute în vedere.

http://acm.eionet.europa.eu/download/http://acm.eionet.europa.eu/download/http://acm.eionet.europa.eu/download/http://acm.eionet.europa.eu/download/

8/17/2019 RSM.2014

17/398


I.2. FACTORII DETERMINANŢI ŞIPRESIUNILE CARE AFECTEAZĂSTAREA DE CALITATE A AERULUI

ÎNCONJURĂTOR

I.2.1 Emisiile de poluanţi atmosferici şiprincipale surse de emisie

Nivelul emisiilor de substanţe poluante evacuate înatmosferă se poate reduce semnificativ prin punerea înpractică a politicilor şi strategiilor de mediu cum ar fi: folosirea în proporţie mai mare a surselor de

energie regenerabile (eoliană, solară, hidro,geotermală, biomasă);

înlocuirea combustibililor clasici cu combustibilialternativi (biodiesel, etanol);

utilizarea unor instalaţii şi echipamente cueficienţă energetică ridicată (consumuri reduse,randamente mari);

realizarea unui program de împădurire şi creare despaţii verzi (absorbţie de CO2, reţinerea pulberilorfine, eliberare de oxigen în atmosferă).

Estimarea emisiilor pentru fiecare tip de poluantatmosferic se bazează pe indicatori, ipoteze, şi date deactivitate, precum şi pe eficienţa de eliminare amăsurilor de reducere şi gradul/dimensiunea în caresunt aplicat e aceste măsuri: S-au identificat trei grupe de măsuri pentru reducereaemisiilor de poluanţi atmosferici şi anume: Măsuri autonome care reprezintă schimbări

provenite din activităţile umane (de exemplu,

schimbări în stilul de viaţă), stimulate prin abordăride control şi comandă (de exemplu, restricţii legalede circulaţie) sau prin stimulente economice (deexemplu, taxe de poluare, sisteme de comercializareemisii, etc.).

Măsuri structurale care alimentează acelaşi nivel alserviciilor (energetice) către consumator, dar cu maipuţine activităţi poluatoare. Acest grup includeînlocuirea combustibililor (de exemplu, trecerea dela cărbune la gaze naturale) şi îmbunătăţiri aleeficienţei energetice/ale conservării de energie.

Măsuri tehnice dezvoltate pentru a capta emisiile la

sursă înainte de intrarea lor în atmosferă, reducerilede emisii realizate prin aceste opţiuni nu modificăstructura sistemelor energetice sau activităţileagricole.

I.2.1.1. Energia

Consumul final de energie pe tip de sector

Evaluarea gradului de dependenţă energetică la nivel de sector se realizează prin însumarea cantităţilor deenergie utilizate pe ramuri de activitate conformbalanţei energetice. Nu sunt cuprinse cantităţile utilizatepentru producerea altor combustibili, consumurile dinsectorul energetic şi pierderile de transport şidistribuţie.

Consumul final de energie electrică s-a cifrat la21885 tone echivalent petrol în anul 2013, cu

aproximativ 4% mai mic faţă de anul 2012, potrivitdatelor publicate de Institutul Naţional de Statistică(INS).

Figura I.2.1 Consumul energetic pe tipuri de sectoare de activitate

pentru perioada 2007 – 2013 (mii tep)

(Sursa:http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro /index.htm)

În reprezentarea grafică (a se vedea figura I.2.1)privind consumul energetic pe tipuri de sectoare deactivitate se observă că valorile consumului energeticdin industrie au pe perioada 2007 – 2008 ponderea ceamai mare, pentru ca în perioada de după 2009 acestevalori de maxim să corespundă consumului energetic din sectorul rezidenţial.

Figura I.2.2 Consumul energetic pe tipuri de combustibil pentru

perioada 2007- 2013 (mii tep)

(Sursa:http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro /index.htm)

Din figura I.2.2 privind consumul energetic pe tipuride combustibil se observă că ponderea cea mai marecorespunde valorilor aferente gazelor naturale pe

întreaga perioadă analizată, iar valorile corespunză-toare tipurilor de combustibil cărbune şi ţiţei au oevoluţie medie aproximativ asemănătoare.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Consumul energetic pe tipuri de sectoare de activitate

Industrie

Transporturi

Rezidențial

Consum

energetic

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Consumul energetic pe tipuri de combustibil

Energie

electrica

Cărbune(inclusiv cocs)

Ţiţei şi produse

petroliere

Gaze naturale

http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_rohttp://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_rohttp://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_rohttp://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_rohttp://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_rohttp://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro

8/17/2019 RSM.2014

18/398


Figura I.2.3 Consumul energetic pe cap de locuitor, exprimat în

tone de echivalent petrol (tep).

(Sursa:http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index. htm)

Din analiza datelor prezentate grafic în figura I.2.3.se observa un maxim în anul 2008, iar apoi variază,ajungând la 1,58 tep în 2013. În anul 2013, consumulenergetic pe cap de locuitor a scăzut cu aproximativ 9%față de anul precedent.

Consumul de energie primară pe tip de combustibil

Din date statistice privind perioada anilor 2012-2013, principalele resurse de energie primară autotalizat 29,5 milioane tone echivalent petrol (tep), înscădere cu 1,9 milioane tep faţă de perioada similară din2012.

Figura I.2.4 Producţia principalilor purtători de energie primarădin România

(Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/balanta%20en

ergetica%202010.pdf)

În figura I.2.4 sunt prezentate valorile consumului de

energie primară din următoarele tipuri de combustibili:petrol, gaze naturale, cărbune şi lignit și energie verde.

Figura I.2.5 Evoluţia consumului de energie primară în Româniape perioada anilor 2008-2013

(Sursa: Strategia Energetică a României)

Din analiza datelor prezentate grafic în figura I.2.5privind consumul de energie primară la nivel naţionalpentru perioada de raportare 2008-2013, se observă căevoluţia consumului de gaze naturale se menţine înacelaşi interval de valori pe întreaga perioadă analizatăşi reprezintă ponderea cea mai mare dintre toţi factoriiconstitutivi ai consumului intern de energie internăprimară.

Emisii de substanţe acidifiante

Acidifierea reprezintă procesul de modificare acaracterului chimic natural al unui component almediului care se datorează prezenţei în atmosferă aunor compuşi chimici alogeni care determină o serie dereacţii chimice în atmosferă, conducând la modificareapH-ului aerului, precipitaţiilor şi chiar a solului, cuformarea acizilor corespunzători. Gazele cu efectacidifiant asupra atmosferei sunt: dioxidul de sulf,dioxidul de azot şi amoniacul. Aceşti poluanţi provin înspecial din activităţile antropice: arderea combustibili-lor fosili (cărbune, petrol, gaze naturale), metalurgie,agricultură, trafic rutier.

Managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică dela creşterea animalelor reprezintă surse semnificativede amoniac, iar utilizarea îngrăşămintelor cu azot înagricultură reprezintă o sursă importantă de amoniac. Funcţie de potenţialul acidifiant al emisiilor antropiceeste reprezentată grafic contribuţia subsectoarelor deactivitate din sectorul energie la emisiile poluante alesubstanţelor de tip: oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3)şi oxizi de sulf (SOx, SO2),

Figura I.2.6 Contribuţia sectoarelor din sectorul energie la nivel

naţional în anul 2013, la emisiile poluante cu efect de acidifiere(NOx, SO2, şi HN3)

(Sursa : Romania’s Informative Inventory Report 2015 )

Din analiza datelor privind contribuţia sectorului deenergie la emisiile poluante cu efect de acidifiere la nivelnaţional pentru perioada de raportare, se observă opondere semnificativă a amoniacului din activitatea deîncălzire instituțională, şi o valoare ridicată a ponderii

poluantului SO2 din activitatea de producţie energetică(a se vedea figura I.2.6.).

0

1

2

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

tep/locuitor Consum intern brut de energie

0

5000

10000

15000

2012 2013

mii tep

Cărbune

Țiței

Gaze naturale

Energie verde

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

2008 2009 2010 2011 2012 2013

mii tep Evoluţia consumului de energie primară în România peperioada anilor 2008-2013

Consum intern de energieprimarăCărbune

Țiței

Gaze naturale

Lemne de foc

Energie electrică

Energie termică

Alți combustibili

Energie neconvențională

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

Producțiade energieelectrică și

termică

Arderi

pentru

metale

neferoase

Încălzireinstituții

Nerutiere șialte

motoare

staționare

Contribuţia sectoarelor din sectorul energiela emisiile poluante cu efect de acidifiere

NOx

SOx

NH3

http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/indexhttp://www.insse.ro/cms/files/publicatii/balanta%20enhttp://www.insse.ro/cms/files/publicatii/balanta%20enhttp://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index

8/17/2019 RSM.2014

19/398


Emisii de precursori ai ozonului

O deosebită atenţie trebuie acordată controluluisurselor de poluare care emit compuşi organici volatili(COV) proveniţi, în principal, din industria de sinteză asubstanţelor chimice organice deoarece împreună cuparticulele în suspensie principalii componenţi aismogului şi cu oxizii de azot, în prezenţa luminii,contribuie la formarea ozonului troposferic. Ozonul

troposferic este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cumiros înecăcios, care cauzează probleme respiratorii, seconcentrează în stratosferă şi asigură protecţiaîmpotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii.

Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca ocomponentă a "smogului fotochimic". Se formează prinintermediul unei reacţii care implică în particularcompuşii organici volatili şi oxizii de azot.

Este responsabil de daune produse vegetaţiei prinatrofierea unor specii de arbori din zonele urbane. Înperioada de primăvară-vară, când intervalul deiluminare diurnă este mare, reacţiile fotochimice dinatmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultatcreşterea concentraţiilor de ozon în special în timpulzilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 30°C).În plus, concentraţiile crescute ale ozonului troposfericpot avea impact asupra culturilor şi clădirilor.

Compuşii organici volatili constituie unul dinprincipalii precursori ai ozonului, care este unconstituent natural al atmosferei. În contextul existenţeialtor poluanţi ca oxizii de azot, oxizii de sulf, ozonuldevine generator de smog şi de o serie de efectenegative asupra sistemului climatic, precum şi asupraproductivităţii ecosistemelor şi sănătăţii umane. Ca

atare, zonele cele mai afectate de poluare cu ozontroposferic sunt cele urbane, poluanţii precursori fiindgeneraţi în special de activităţile industriale şi detraficul rutier.

Poluarea cu COV este răspândită în multe instalaţiiindustriale din industriile chimică şi metalurgică, dar şila arzătoarele de combustibili fosili sau arzătoarele dedeşeuri.

Oxizii de azot se formează în procesul de combustieatunci când combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte,dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier,activităţilor industriale, producerii energiei electrice.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru formareasmogului, a ploilor acide, deteriorarea calităț ii apei,efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zoneleurbane.

Este prezentată grafic tendinţa emisiilor antropicede poluanţi precursori ai ozonului: oxizi de azot (NOx),monoxid de carbon (CO), metan (CH4) şi compuşiorganici volatili nemetanici (COVNM) proveniţi dindiverse sectoare de activitate.

Figura I.2.7 Contribuţiile diferitelor sectoare de activitate dinenergie la nivel naţional în anul 2013, la emisiile de substanţe

poluante evacuate în atmosferă şi considerate substanţeprecursoare ale ozonului

(Sursa : Romania’s Informative Inventory Report 2015)

Analizând situaţia privind contribuţia sectorului deenergie la emisiile poluante cu precursoare ale ozonuluila nivel naţional pentru perioada de raportare seconstată o pondere semnificativă a poluantului CO dinactivitatea de încălzire a spaţiilor din agricultură,silvicultură şi pescuit, dar şi o valoare crescută acompușilor organici volatili din acelaşi tip de activitate.

Emisii de particule primare şi precursori

secundari de particule

Este prezentată grafic tendinţa emisiilor de particuleprimare cu diametrul mai mic de 2,5µm (PM2,5) şirespectiv 10µm (PM10) şi de precursori ai particulelorsecundare: oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi dioxidde sulf (SO2), provenite de la surse antropice, pe tipuride sectoare de activitate.

Figura I.2.8 Contribuţiile subsectoarelor de activitate din sectorulenergie la nivel naţional în anul 2013, la emisiile de particule

primare în suspensie PM2,5 şi PM10.


Din analiza situaţiei privind contribuţia sectorului deenergie la emisiile poluante cu precursoare ale ozonuluila nivel naţional pentru perioada de raportare se

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

Producția deenergie șicăldură

Rafinare/stocareArderi energetice

în alte domenii

Încălzireaspațiilor dinagricultură,

silvicultură șipescuit

Contribuţiile diferitelor sectoare de activitate dinenergie la nivel naţional în anul 2013 la emisiile deprecursori ai ozonului

NOx

NMVOC

CO

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

Producțiade energieși căldură

Arderi

energetice în

alte domenii

Încălzirerezidențială

Contribuţiile subsectoarelor de activitate din sectorulenergie în anul 2013, la emisiile de particule primare

în suspensie PM2,5 şi PM10

PM2.5

PM10

8/17/2019 RSM.2014

20/398


constată că principala activitate din sectorul energie laproducerea de emisii de particule primare în suspensieeste încălzirea rezidenţială.

Emisii de metale grele

Metalele grele (mercur, plumb, cadmiu, etc.) suntcompuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, avândun timp îndelungat de remanenţa în mediu, iar pe

termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula înlanţul trofic. Metalele grele pot proveni de la sursestaţionare şi mobile: procese de ardere a combustibililorşi deşeurilor, procese tehnologice din metalurgiametalelor neferoase grele şi trafic rutier. Metalele grelepot provoca afecţiuni musculare, nervoase, digestive,stări generale de apatie; pot afecta procesul dedezvoltare a plantelor, împiedicând desfăşurareanormală a fotosintezei, respiraţiei sau transpiraţiei.

Din date statistice emisiile de metale grele, prezintăo scădere faţă de de cele înregistrate în ultimii ani. Din

repartiţia emisiilor pe sectoare de activitate, se observăca ponderea cea mai mare a emisiilor de mercur, într-unprocent de peste 80%, provine din arderile în industriade prelucrare (în special din industria metalurgică). Laacestea se adaugă sectoare precum: procesele deproducţie, tratarea şi depozitarea deşeurilor şi, într-opondere foarte mică, alte activităţi, respectiv: instalaţiilede ardere neindustriale şi transportul rutier. Este prezentată grafic tendinţa emisiilor antropice demetale grele pe diferite sectoare de activitate (a sevedea figura I.2.9).

Figura 1.2.9 Contribuţiile subsectoarelor de activitate din sectorul

energie la nivel naţional în anul 2013, la emisiile de metale grele


Din analiza situaţiei privind contribuţia sectorului deenergie la emisiile de metale grele la nivel naţionalpentru perioada de raportare se constată o creşteresemnificativă a emisiilor de mercur din sectorul energiepentru producerea de fier şi oţel și a emisiilor de plumbrezultate din sectorul de încălzire rezidențială.

Emisii de poluanţi organici persistenţi

Este prezentată grafic tendinţa emisiilor antropicede poluanţi organici persistenţi, de hidrocarburi aroma-tice policiclice (HAP), pe sectoare de activitate (a sevedea figura I.2.10).

Figura I.2.10 Contribuţiile subsectoarelor de activitate dinsectorul energie la nivel naţional în anul 2013, la emisiile de

poluanţi organici persistenţi


Din analiza datelor prezentate privind contribuţiasectorului de energie la emisiile de poluanţi organici

persistenţi la nivel naţional se observă că ponderea ceamai mare în emisia de poluanţi organici persistenţi o aresectorul de activitate încălzire rezidenţială.

I.2.1.2. Industria

Emisii de substanţe acidifiante

Funcţie de potenţialul de acidifiere este prezentată grafic tendinţa emisiilor antropice ale oxizilor de azot(NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), pesectoare de activitate la nivel naţional, (a se vedea figura

I 2.11)

Figura I.2.11 Ponderea emisiilor de substanţe poluante cu efectde acidifiere pe sectoare de activitate la nivel naţional în anul

2013

(Sursa: Romania’s Informative Inventory Report 2015)

Se constată că la nivel naţional efectul de acidifiere alpoluanţilor provine din sectorul de activitate energie,pentru dioxid de carbon şi oxizi de azot şi din

agricultură pentru amoniac.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

Producția deenergie și

căldură

Energie pentru

producerea de

fier și oțel


Contribuţiile subsectoarelor de activitate din sectorulenergie în anul 2013, la emisiile de metale grele

Pb

Cd

Hg

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

Producția deenergie șicăldură

Arderi

energetice în

alte domenii


Contribuţiile subsectoarelor de activitate din sectorul energiela nivel naţional în anul 2013, la emisiile de poluanţi organicipersistenţi

PCDD/ PCDF

PAH

HCB

PCBs

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

Energie Transporturi Procese

industriale

Agricultură Deșeuri

Pond

Documents

RSM.2014