S T E N O G R A M A · modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii – procedură de urgență; - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 19 martie 2018

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 5-6; 48

2. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor

art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor

activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri – procedură de urgență;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2017 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii – procedură de urgență;


completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei

Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi pentru modificarea art. 24 din

Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor –

procedură de urgență;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de

gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje – procedură de urgență;


modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind

pescuitul şi acvacultura – procedură de urgență;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2016 privind

modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 – procedură de

urgență.

6

3. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative:

- Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi

Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru transport 2014 –

2020), semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017; (b97/2018)

- Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (b98/2018)

6

4. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 13

martie 2018, a Propunerii legislative pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990

privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de

8

- 2 -

dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în

străinătate ori constituite în prizonieri. (L480/2017)

5. Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a Propunerii

legislative privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – S.A. şi

pentru modificarea unor acte normative. (L506/2017)

8

6. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la

Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind

emisiile pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca

parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de

vehiculele utilitare ușoare, și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2017

(reformare) – COM(2017) 676 final/2;

- Proiect de hotărâre referitoare la:

- Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei

2006/112/CE în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată –

COM(2018) 20 final;

- Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei

2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce

privește regimul special pentru întreprinderile mici – COM(2018) 21 final;

- Proiect de hotărâre la Propunerea de Regulament al Parlamentului European

și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate

în mod legal în alt stat membru – COM(2017) 796 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la:

- Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a

Regulamentelor (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 1093/2010 –

COM(2017) 790 final;

- Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind

supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a

Directivelor 2013/36/UE și 2014/65/UE – COM(2017) 791 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European și al Consiliului privind evaluarea tehnologiilor medicale și de

9

- 3 -

modificare a Directivei 2011/24/UE – COM(2018) 51 final;

- Dezbateri asupra Proiectului de hotărâre referitoare la Propunerea de

Directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziții de consolidare a

responsabilității fiscal-bugetare și a orientării bugetare pe termen mediu în

statele membre – COM(2017) 824 final.

(Retrimitere la Comisia pentru afaceri europene.)

7. Aprobarea solicitării Comisiei pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi

monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de a-și

desfășura lucrările marți, 20 martie 2018, ora 10,00, în același timp cu plenul

Senatului.

16

8. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre pentru modificarea Hotărârii

Senatului nr. 94/2017 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare

de către o comisie permanentă.

17

9. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat

strategic dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi

Canada, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 30 octombrie 2016. (L30/2018)

18

10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre

Guvernul României şi Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC)

privind privilegiile şi imunităţile OIAC, semnat la Haga la 6 septembrie 2017.

(L29/2018)

20

11. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Memorandumului de

Înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind asigurarea

reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat la Bucureşti la 12 septembrie 2017.

(L144/2018)

21

12. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 9/2018 privind abrogarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 222/2017 pentru

realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol” aferentă programului de

înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”. (L152/2018)

23

13. Respingerea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind

finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. (L199/2016)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)

24

14. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001

a administraţiei publice locale şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

(L108/2018)

25

- 4 -

15. Adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003

– Codul muncii. (L519/2017)

25

16. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul

asigurărilor sociale. (L10/2018)

(Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului și proiectul de

lege privind respingerea ordonanței de urgență a Guvernului nu au întrunit numărul

necesar de voturi.)

26

17. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru

personalul încadrat în unităţile sanitare. (L21/2018)

28

18. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. (L23/2018)

(Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului și proiectul de

lege privind respingerea ordonanței de urgență a Guvernului nu au întrunit numărul

necesar de voturi.)

31

19. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 104/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind

parteneriatul public privat. (L11/2018)

34

20. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 31 alin. (1)

lit. b) din Legea privind achiziţiile publice nr. 98/2016. (L559/2017)

37

21. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare. (L105/2018)

38

22. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind regimul cumulului

pensiilor de serviciu din sistemul public de pensii cu unele categorii de venituri

salariale sau asimilate salariilor. (L541/2017)

44-48;

48-49

23. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Liliana Sbîrnea, Mircea-Vasile Cazan, Ion Ganea, Victorel Lupu, Eleonora-Carmen

Hărău, Remus Mihai Goțiu, Gheorghe Baciu,Vasilică Toma, Ioan-Cristian Chirteș,

Severica-Rodica Covaciu, Romulus Bulacu,Vasile-Cristian Lungu, Emilia Arcan,

Mario-Ovidiu Oprea, Ioan-Iustin Talpoș, Nicu Fălcoi.

49

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 19 martie 2018

Şedinţa a început la ora 16.15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistați de doamna

senator Emilia Arcan și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să invite colegii în sală.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 19 martie 2018, ședință condusă de

subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretari

ai Biroului permanent.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un

număr de 81 de senatori.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii.

Mă scuzați. Doamna Lavinia Craioveanu, vă rog. Microfonul central.

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă propun o inversare a punctelor de pe ordinea de zi, și anume, de la Secțiunea a II-a –

Inițiative legislative, punctul 27, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, să treacă la punctul 16, iar

punctul 16 să treacă la punctul 27.

Vreau să vă spun că termenul prevăzut în această ordonanță de urgență a intrat deja în vigoare

și este necesară adoptarea acestui proiect de lege pentru prorogarea termenului.

Mulțumesc.


Mai sunt și alte intervenții la ordinea de zi? Nu.

Supun la vot propunerea de modificare formulată de viceliderul Grupului PSD.

Vă rog să votați.

- 6 -

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, propunerea a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu modificarea aprobată.


Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul

Senatului; între orele 18.15 și 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

*

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către

parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi

cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri – procedură de urgență;

2. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii – procedură de urgență;

3. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2017 pentru completarea

Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de

Muncă, precum şi pentru modificarea art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea

profesională a adulţilor – procedură de urgență;

4. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare

a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje – procedură de urgență;

5. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea

şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura –

procedură de urgență;

6. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea

şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 – procedură de urgență.

*

Stimați colegi,

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru

dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

- 7 -

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul

Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din

19 martie 2018, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca

Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru transport 2014 – 2020), semnat la Luxemburg

la 18 iulie 2017. (b97/16.03.2018)

Inițiator, Guvernul României.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Diana Severin. Microfonul 10, vă rog, pentru a prezenta.

Doamna Diana Severin – secretar de stat la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul susține procedura de urgență.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență.


Ne-ați convins.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

2. Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(b317/16.03.2018)

Respinsă de Camera Deputaților.

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține. Nu.

3. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(b98/16.03.2018)

Respinsă de Camera Deputaților.

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține.

Vă rog, domnule senator Breaz. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Domnul Valer-Daniel Breaz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această lege prevede completarea și modificarea unor articole din Legea nr. 1/2011, legate de

deconturile de care pot beneficia elevii de liceu, și nu numai elevii de liceu, ce nu beneficiază în

localitatea de domiciliu de studii conform dorințelor lor.

- 8 -

Adică, de exemplu… pe scurt, nu vreau să citesc toată motivarea. Pe scurt, dacă într-o anumită

localitate există un liceu, iar un elev dorește să urmeze, de exemplu, un liceu militar, ce nu se găsește

nici în localitatea de domiciliu, nici în județul respectiv, să poată să i se deconteze, dacă este din alt

județ și este într-un stadiu de tip internat, opt drumuri pe lună, iar dacă este într-o localitate de până la

50 km, să i se suporte jumătate din costurile biletelor sau abonamentelor pe mijloacele de transport.

Deci nu putem să obligăm ca toată lumea, chiar dacă există într-o localitate un liceu – și sunt

foarte multe exemple: de exemplu, într-o comună, un liceu cu profil turistic, agromontan –, să-i

obligăm pe toți cei care sunt în UAT-ul respectiv să urmeze acel liceu.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Ne-ați convins ce înseamnă propunerea legislativă, nu procedura de urgență.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență.


Cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea

termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 13 martie 2018, a unei iniţiative legislative:

Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor

drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie

1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. (L480/20.11.2017)

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75

alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din

Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în

calitate de Cameră Decizională.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului

de dezbatere a unei iniţiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 19 martie 2018, a analizat solicitarea Comisiei

pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital privind prelungirea la 60 de zile a

termenului de dezbatere, conform art. 93 alin. (3) din Regulamentul Senatului, pentru următoarea

inițiativă legislativă: Propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi

Investiţii – S.A. şi pentru modificarea unor acte normative. (L506/27.11.2017)

- 9 -

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește

prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Supun votului dumneavoastră prelungirea de la 45 la 90 de zile, respectiv caracterul complex al

legii.


Cu 94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 2 abțineri, prelungirea termenului de la 45 la 60

de zile a fost aprobată. Din greșeală, am spus „la 90 de zile”.

*

La punctul 4, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind exercitarea

controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi și

pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de

CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare, și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2017

(reformare) – COM(2017) 676 final/2.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu, doamna președinte al Comisiei pentru afaceri

europene, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Doamna Gabriela Crețu:

Prezenta propunere prevede obiectivele pentru 2025 și 2030 la categoriile de autovehicule pe

care domnul președinte le-a precizat – e vorba de emisiile de CO2 –, propunând în același timp niște

posibilități de exceptare: e vorba de cei care au mai puțin de 10 000 de înmatriculări de autoturisme,

pentru autoturisme și 22 000 pentru autoutilitarele ușoare, analizând și alte detalii legate de obiectivele

de reducere a emisiilor de carbon în viitor.

Analizând documentul, am tras concluzia că există temei juridic, deci nu e nicio problemă de

subsidiaritate.

Dar pe principiul proporționalității dorim să aprobați trimiterea unei opinii către Comisia

Europeană, care, în principiu, solicită ca obiectivele să fie realiste, astfel încât efectele asupra

producătorilor de autoturisme și autoutilitare să nu se repercuteze în cele din urmă asupra

consumatorilor și prețului mașinilor.


Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu.

- 10 -

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la:

- Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce

privește cotele taxei pe valoarea adăugată – COM(2018) 20 final;

- Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind

sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile

mici – COM(2018) 21 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.



În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator Eugen Teodorovici.

Ambele documente, care fac parte dintr-un pachet, au fost discutate. Ele permit statelor

membre două cote reduse de TVA la minimum 5%, o scutire de TVA și o altă reducere de TVA, fără

niciun fel de limită, dar astfel încât să nu fie mai mică media de 12% la TVA. Iar a doua directivă

prevede pentru IMM-uri un regim simplificat de aplicare a TVA.

De asemenea, principiul subsidiarității este respectat și, în linii mari, și principiul proporționalității.

Dar vă rugăm să aprobați trimiterea, intrarea în dialogul politic cu Comisia Europeană pe seama

unor clarificări care sunt necesare la noile principii introduse, atât la ceea ce privește IMM-urile, cât și la

calculul mediei ponderate la 12%.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.


Senatului.




Cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

3. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a unor

dispoziții de consolidare a responsabilității fiscal-bugetare și a orientării bugetare pe termen mediu în

statele membre – COM(2017) 824 final.


- 11 -

Doamna președinte, vă rog.



În cadrul comisiei, eu am fost raportor.

Respectiva propunere legislativă face parte dintr-un pachet mai larg, care – atenție, este vorba

de un document extrem de important – își propune transpunerea în dreptul Uniunii Europene a părții

din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța numită Compactul fiscal.

Precizăm că tratatul nu este document legislativ al Uniunii Europene, ci este un acord

interguvernamental, adică un tratat semnat de șefii de guvern în afara cadrului Uniunii. Drept urmare,

părțile contractante ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța sunt împiedicate să

utilizeze, fără acordul tuturor membrilor, instrumentele oficiale și instituțiile Uniunii pentru

monitorizarea sau aplicarea sa, deoarece instituțiile au funcții exclusiv comunitare.

Deși 25 de state membre sunt semnatare ale tratatului, numai statele membre din zona euro și,

în mod voluntar, Bulgaria, Danemarca și România se supun dispozițiilor bugetare pe care directiva își

propune să le transpună. Precizăm că, spre deosebire de țara noastră, Bulgaria se află sub consiliu

monetar, adică își leagă moneda… la început a fost de marca germană, pe urmă de euro, iar

Danemarca și-a ancorat, de asemenea, moneda de euro. Polonia, Ungaria și Suedia nu au aderat la

Compactul bugetar, iar Cehia și Marea Britanie nu au aderat deloc la tratat.

Putem concluziona deci că România a făcut puțin exces de zel, fiind singura țară care a ales să

adere la ideologia care stătea la baza sa, și anume austeritatea în domeniul public, fără o rațiune care să

o determine, și și-a afectat astfel posibilitățile de creștere economică și și-a diminuat pârghiile de

intervenție pentru a-și susține dezvoltarea. Celelalte părți din tratat au ca scop consolidarea coordonării

politicilor economice și a guvernanței în zona euro.

Temeiul juridic pe care Comisia Europeană îl invocă este art. 126 din Tratatul Uniunii

Europene.

Ca urmare a analizei pe care am realizat-o – și vă cer încuviințarea să trimitem opinia Comisiei

Europene –, se constată că directiva respectă parțial principiul subsidiarității în ceea ce privește

coordonarea economică și guvernanța, inclusiv asumarea de responsabilități. Dar, cu toate acestea,

există semne de întrebare cu privire la baza legală a criteriilor cantitative, precum și a instituirii unor

organisme independente.

Considerăm că obiectivele numerice, celebrele MTOs, afectează competența bugetară a statelor

membre și a parlamentelor lor naționale. Principiul „același pentru toți” – „one size fits all” s-a dovedit

în practică neviabil din punct de vedere economic și nici măcar nu a fost respectat, unele dintre țările

inclusiv membre ale zonei euro nerespectând, de fapt, prevederile tratatului.

- 12 -

Propunerea respectă principiul proporționalității sub aspectul formei juridice, în sensul că este

aleasă directiva, ca să putem să mai adaptăm, dar sub aspectul conținutului ea depășește ceea ce este

necesar pentru realizarea obiectivelor sau este inadecvată în anumite puncte. Și asta pentru că

supozițiile din tratat, la cinci ani de aplicare, au fost infirmate atât teoretic, cât și practic.

Pe de altă parte, constituirea unor organisme independente, cu autonomie funcțională față de

autoritățile bugetare ale statelor membre și care funcționează în temeiul unor dispoziții pe care noi ar

trebui să le facem, pentru a monitoriza și cere autorităților bugetare – Guvernul, Parlamentul – să

activeze mecanisme de corecție, nu conferă nicio legitimitate din punct de vedere democratic și nici nu

este o garanție că ele vor fi mai responsabile decât putem fi noi sau guvernele. Propunerea este

inoportună, în contextul în care există acuzații permanente că la nivel european nu se desfășoară, nu

funcționează democratic instituțiile. Ea poate fi utilizată de curentele eurosceptice și populiste pentru a

amplifica reacțiile antieuropene.

Drept urmare, am adăugat o serie întreagă de argumente pe textul directivei, care sunt împărțite

în două categorii – unele sunt de principiu, altele sunt legate inclusiv de concepte și termeni pe care

directiva-i utilizează, printre care, ca să vă dau un exemplu, controversatul „deficit structural”, dar și

„rata naturală de șomaj” sau „curba lui Phillips”, concepte care sunt infirmate de 50 de ani în

economie.

În aceste condiții, v-aș ruga să acceptați ca, în forma completă aflată pe site, să trimitem

Comisiei acest punct de vedere. Și să luăm în considerare un lucru: directiva este obligatorie pentru

statele membre ale zonei euro și lasă la latitudinea statelor nemembre dacă aderă sau nu la ea. Trebuie

să reflectăm asupra acestui lucru.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dacă doriți să mai completați ceva. Chiar voiam să vă rog. Microfonul 7.


Stimați colegi,

Este, prin votul prin care l-am primit, responsabilitatea noastră să exprimăm legitimitatea pe

care poporul român ne-a dat-o. Mie mi se pare că suntem de o maximă neseriozitate. Este cel mai

important document pe care îl pune Comisia Europeană în ultima vreme pe masa noastră. Și el ne

poate opri să ne dezvoltăm în continuare sau – depinde ce decidem – ne poate facilita această

dezvoltare. Și noi nu avem răbdare cinci minute să înțelegem despre ce e vorba.

Pentru că la fel s-a întâmplat acum cinci ani, când am ratificat tratatul. Deși semnalele au fost

să nu-l ratificăm, pentru că nu aveam nicio obligație, așa cum am menționat mai înainte, noi l-am

- 13 -

ratificat, cu un vot împotrivă și două abțineri. Dovadă că ne apărăm foarte mult posibilitatea de

dezvoltare și de a decide asupra a ce buget avem, pentru ce-l utilizăm etc. În schimb, ne ocupăm de cu

totul alte lucruri.

Mă iertați că fac această intervenție, dar e un document extrem de important și trebuie să luăm

o decizie.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru că mi-ați permis această replică – nu foarte inteligentă,

dar necesară.


Vă mulțumesc.


Senatului.

Dacă sunt intervenții.

Domnule senator Băsescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că abordarea doamnei președinte este greșită.

În primul rând, România nu a respectat niciodată Tratatul fiscal, deși l-a ratificat. Vă asigur că,

dacă l-am fi respectat și să ne supunem exigențelor Tratatului fiscal, astăzi eram foarte aproape de a

intra în zona euro, acolo unde se vor lua deciziile.

Mergând pe linia propusă de comisie, nu facem decât să rămânem la periferia Uniunii

Europene, chiar dacă, după ce iese Marea Britanie, vom fi a șasea țară ca mărime din Uniunea

Europeană.

Faptul că avem o economie neperformantă, care suprapusă pe niște politici fiscal-bugetare

greșite face ca astăzi să importăm mult mai mult decât exportăm, nu este decât reflexul acestui mod de

a gândi – nouă nu ne trebuie exigențe, noi vrem să fim liberi, noi vrem să fim ca Polonia. Nu putem fi

ca Polonia, că nu avem 40 de milioane de locuitori. Nu putem fi ca Polonia, pentru că am intrat cu doi

ani mai târziu în Uniunea Europeană.

Apelul meu este să nu dăm astăzi un vot, pentru că sunt convins că cei mai mulți dintre noi nu

înțelegem ce votăm astăzi, și să ne asumăm ca acest proiect să mai întârzie măcar o săptămână, iar

toate comisiile să se clarifice asupra conținutului. Avizul meu este: nu faceți greșeala să puneți sub

semnul întrebării nevoia ca România să respecte Tratatul fiscal, pe care l-a ratificat… de cinci ani l-a

ratificat și de cinci ani nu-l respectă.

Vă mulțumesc mult.

- 14 -

Altfel spus, domnule președinte, solicit o amânare. Este nevoie ca toți să votăm în cunoștință de

cauză.



Domnule președinte, vă rog să ne spuneți și pentru cât timp solicitați amânarea.

Domnul Traian Băsescu (din sală):

O săptămână.


O săptămână. Liderul de grup e de acord, da?

(Replică neinteligibilă a domnului senator Traian Băsescu.)

Supun votului dumneavoastră propunerea de amânare cu o săptămână.

Cu 50 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, nicio abținere, propunerea a fost aprobată.

4. Proiect de hotărâre la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru –

COM(2017) 796 final.


(Replică neinteligibilă a doamnei senator Gabriela Crețu.)



Obiectivul specific este cel de a îmbunătăți funcționarea recunoașterii reciproce. Face parte din

același pachet cu un regulament pe care vi l-am prezentat data trecută, legat de cooperarea între

autoritățile naționale de conformitate a produselor pe piața internă.

În principiu, nu avem niciun fel de probleme cu subsidiaritatea și nici cu proporționalitatea, dar,

în formularea actuală, propunerea Comisiei necesită clarificări și din acest punct de vedere vă

solicităm să aprobați o opinie, în care solicităm clarificări punctuale în legătură cu raportul dintre

anumite acte normative, cu procedurile de aplicat și, de asemenea, o decalare a termenului de aplicare,

pentru a permite autorităților să se adapteze noii legislații.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Doresc să fac o precizare. Propunerea domnului senator Băsescu, agreată de liderul grupului, de

amânare, este, procedural, retrimitere la comisie, termen – o săptămână.

Bun. Suntem la punctul 4. Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format

electronic pe pagina de internet a Senatului.

- 15 -

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.



Cu 62 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

5. Proiect de hotărâre referitoare la:

- Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele prudențiale

ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și

(UE) nr. 1093/2010 – COM(2017) 790 final;

- Proiect de hotărâre la Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului

privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2013/36/UE

și 2014/65/UE – COM(2017) 791 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, doamna președinte al Comisiei pentru

afaceri europene, pentru a prezenta raportul. Vă rog.



Este vorba de un pachet format dintr-un regulament și o directivă, la care am fost raportor,

care-și propune crearea unui cadru prudențial și de supraveghere distinct pentru firmele de investiții,

adaptat la dimensiunea și natura activității acestora.

Astfel, firmele mici din clasa a III-a vor avea cerințe de capital simplificate și vor fi exceptate

de la prevederile privind guvernanța, firmele din clasa a II-a vor calcula cerința de capital printr-o nouă

metodă, iar firmele așa-numite de importanță sistemică vor avea obligația de a solicita autorizație ca

instituție de credit.

Considerăm că respectă atât principiul subsidiarității, cât și al proporționalității.

Cu toate acestea, vă solicit tot aprobarea unei opinii, în sensul în care facem o sugestie

Comisiei Europene. Și anume e vorba de faptul că se poate face această distincție fără o nouă definiție

a instituțiilor de credit, care e partea cea mai dificilă din acest pachet legislativ, și anume pur și simplu

stabilind cărui reglementator, cărei autorități i se subordonează fiecare din societățile respective.

Mulțumesc.




Senatului.



- 16 -


Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

6. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului privind evaluarea tehnologiilor medicale și de modificare a Directivei 2011/24/UE –

COM(2018) 51 final.


Vă rog, doamna președinte.


Mulțumesc.

În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator Cristian Ghica.

Propunerea de regulament vine să răspundă următoarei situații: tehnologiile... reglementările

naționale privind tehnologiile medicale erau folosite ca un fel de mijloace protecționiste nontarifare

care împiedicau intrarea pe diversele piețe a produselor care vin din alte state ale Uniunii Europene.

Drept urmare, regulamentul își propune o armonizare a acestor prevederi, astfel încât să asigure o

concurență mai corectă pe piață.

Drept urmare…Ca urmare a analizei, am constatat că se respectă și temeiul juridic și că poate

să fie în avantajul atât al celor care produc tehnologie medicală, cât și al beneficiarilor să se aplice

acest regulament.

Mulțumesc.

Raport simplu.



Dacă sunt…


Senatului.




Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

*

La punctul 5, Secțiunea I a ordinii de zi, avem solicitarea Comisiei pentru constituţionalitate,

libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de a-și

desfășura lucrările marți, 20 martie 2018, ora 10,00, în același timp cu plenul Senatului.

- 17 -

Stimați colegi, în ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare de astăzi, 19 martie

2018, s-a analizat solicitarea Comisiei de constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării

hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului formulată în temeiul art. 60 alin. (2) din regulament.

Îl invit la microfon pe reprezentantul comisiei, domnul senator Salan – da? – pentru a prezenta

solicitarea...

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.


... Vă rog, microfonul 3.

Domnul Viorel Salan:

Vă rugăm să supuneți spre aprobare ca în ziua de marți, 20 martie, începând cu ora 10.00, în

timpul lucrărilor plenului Senatului, Comisia pentru constituționalitate să-și poată desfășura activitatea

într-o ședință la care au confirmat participarea domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul

justiției, și doamna Catrinel Brumar, agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, în care se va dezbate o temă esențială referitoare la aspecte privind monitorizarea executării

hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Vă mulțumesc.



Dacă sunt intervenții în legătură cu această solicitare. Nu sunt.



Cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, solicitarea comisiei a fost aprobată.

*

La punctul 6, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre pentru modificarea

Hotărârii Senatului nr. 94/2017 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o

comisie permanentă.


Senatului.

Dau cuvântul domnului senator Coliban, președintele Comisiei pentru mediu, să prezinte

proiectul de hotărâre.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

Domnul Allen Coliban:


- 18 -

Pe scurt, nu extindem durata desfășurării anchetei, ci cerem doar două săptămâni suplimentare

pentru centralizarea tuturor informațiilor primite și pentru depunerea raportului la Biroul permanent.

Vă mulțumim.






Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

Continuăm ordinea de zi cu Secțiunea II, inițiative legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea

Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Canada, pe de altă parte, semnat la

Bruxelles la data de 30 octombrie 2016. (L30/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului

Guvernului, doamna Monica Gheorghiță, secretar de stat, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

Doamna Monica Dorina Gheorghiță – secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe:


Acordul are ca obiectiv central promovarea la nivel global a valorilor democratice și a

multilateralismului. Este un instrument care permite ca relațiile politice și cooperarea dintre Uniunea

Europeană și Canada să intre într-o nouă etapă. Acordul are un dublu obiectiv, pe de o parte, să

consolideze legăturile politice și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Canada în domeniul

politicii externe și al securității, prin consolidarea relației de parteneriat strategic și, pe de altă parte, să

intensifice relația de cooperare în numeroase domenii sectoriale.

Guvernul susține ratificarea acordului.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice pentru a prezenta raportul comisiei, domnul

senator Diaconu.

Microfonul 5. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:


- 19 -

Stimați colegi,

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare ratificarea acordului de parteneriat strategic

dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte,

semnat la Bruxelles la 30 octombrie 2016.

În ședința din 6 martie 2018, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și

validări au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără

amendamente.


Vă mulțumesc.


Vă rog, domnule senator Corlățean, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnul Titus Corlățean:


În mod evident, nu sunt probleme legate de ratificarea acestui acord, ba, dimpotrivă, aș spune.

România a fost extrem de activă la momentul respectiv și a contribuit la încheierea sau redefinirea,

dacă doriți, de ansamblu a relației bilaterale dintre Uniunea Europeană și Canada într-un sens strategic.

Această redefinire a inclus mai multe instrumente. Acest tratat este instrumentul privind parteneriatul

strategic. Sunt și alte aspecte, așa că nu avem o problemă, ci, dimpotrivă, pentru ratificarea Acordului

pe care astăzi îl avem pe ordinea de zi, dar aș dori să fac două comentarii generice. Și știți cum se

spune: ca să rămână acolo în scripte.

În primul rând, România, spuneam, a fost foarte constructivă, a fost susținătoare a acestui

pachet care a inclus inclusiv... a inclus, scuzați-mă, și acordul de liber schimb economic. Deci libera

circulație a capitalului, a investițiilor, a serviciilor face parte din logica acestui parteneriat strategic.

Există o dimensiune politică, una economică, una, să spunem, mai strategică.

Însă – și acesta este al doilea comentariu, generic, fără să intru acum în amănunte, pentru că nu

cred că este oportun public –, România niciodată – și nu doar noi – n-a separat și n-am separat

aspectele de liberă circulație a capitalului, a investițiilor, a serviciilor de libera circulație a persoanelor.

Ele sunt în pachet libertăți fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene, deci și ale cetățenilor

români europeni, și vom privi în continuare cu foarte mare scrupulozitate respectarea acestui pachet.

Și rugămintea sau solicitarea către doamna secretar de stat, care știu că este în consonanță și ca

instituție cu ceea ce încercăm și noi, parlamentarii, să transmitem public, nu vom accepta niciun fel de

separare a întregului. De acord cu libertatea de circulație a capitalului, investițiilor, serviciilor, dar să

nu existe derogare pentru cealaltă libertate, cel puțin la fel de importantă, privind libertatea de

circulație a persoanelor…

- 20 -

Nu intrăm acum în discuții, dar acest lucru este relevant pentru dezbaterile ulterioare.

Mulțumesc.



Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a a fost adopat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.


Cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 2, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi

Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) privind privilegiile şi imunităţile OIAC,

semnat la Haga la 6 septembrie 2017. (L29/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului

Guvernului, doamna Monica Gheorghiță, secretar de stat, de la Ministerul de Externe, microfonul 9.

Doamna Monica Dorina Gheorghiță:


Guvernul susține ratificarea acordului. După intrarea în vigoare a acestui document, statul

român va recunoaște personalitatea juridică deplină a Organizației pentru Interzicerea Armelor

Chimice, va acorda organizației, printre altele, scutirea de impozite directe de taxe vamale și de orice

interdicții și restricții la import și export privind obiectele importate sau exportate de OIAC pentru

folosință oficială, va asigura, printre altele, funcționarilor și experților OIAC imunitate de arestare sau

detenție, imunitate de jurisdicție pentru toate actele îndeplinite de ei în calitate oficială, aceleași

imunități și facilități în ceea ce privește bagajele personale care sunt acordate membrilor de rang

comparabil ai misiunilor diplomatice, aceleași înlesniri cu privire la restricțiile monetare și de schimb,

ca și cele acordate reprezentanților guvernelor străine în misiune oficială temporară, precum și

facilitatea intrării și șederii pe teritoriul țării.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

- 21 -

Dau cuvântul domnului senator Diaconu, microfonul 5, pentru a prezenta raportul Comisiei

juridice.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:


Stimați colegi,

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul

României și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice privind privilegiile și imunitățile

acesteia, semnat la Haga la 6 septembrie 2017.

În ședința din 6 martie 2018, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor

prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.



Vă mulțumesc.



Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, raportul comisiei este de admitere a

proiectului de lege.





Cu 99 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 3, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul

României şi Guvernul Republicii Croaţia privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă,

semnat la Bucureşti la 12 septembrie 2017. (L144/26.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

secretar de stat, de la Ministerul Apărării Naționale, Nicolae Nasta, microfonul 8.


Domnul Nicolae Nasta – secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale:



- 22 -

Urmare a discuțiilor dintre reprezentanții Ministerului Apărării Naționale din România și cel

din Croația a rezultat necesitatea stabilirii unui cadru juridic adecvat pentru asigurarea sprijinului

națiunii gazdă în vederea executării de exerciții și operații, inițiativa concretizându-se în elaborarea

memorandumului.

Astfel, memorandumul de înțelegere va constitui temeiul juridic pentru facilitarea sprijinului

logistic în cazul activităților bilaterale româno-croate în vederea optimizării utilizării facilităților de

instruire dintre cele două state, planificarea sprijinului națiunii gazdă pentru operații și exerciții,

precum și pentru planificarea și elaborarea unor proceduri comune.

În baza Hotărârii nr. 123/27.07.2016 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în data de 12

septembrie 2017, miniștrii apărării dintre cele două state au semnat memorandumul de înțelegere.

Documentul nu conține prevederi contrare legislației românești și nici nu contravine

obligațiilor și angajamentelor asumate prin alte documente internaționale.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat, pentru scurta prezentare.

Invit la microfon reprezentantul Comisiei pentru apărare, domnul senator Fălcoi, microfonul 7,

pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Nicu Fălcoi:


În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările

și completările ulterioare, în ședința din 13 martie a.c., în prezența reprezentanților Ministerului

Apărării Naționale și ai Ministerului Afacerilor Externe, membrii Comisiei de apărare, ordine publică

și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără

amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și

aprobare, plenului Senatului prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de

lege.





Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.


- 23 -






Stimați colegi, cu permisiunea dumneavoastră o să supun dezbaterii și adoptării și punctul 4 din

ordinea de zi care este tot un acord, după care vom trece la votul asupra proiectelor de lege cu caracter

organic.

*

Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2018

privind abrogarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare

aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie

mare (HSAM)”. (L152/05.03.2018)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Nasta. Microfonul 8, vă

rog, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul Nicolae Nasta:



În vederea efectuării plății aferente primului contract de tip LOA încheiat pentru achiziția

Sistemului de rachete sol-aer cu bătaie mare, conform Legii nr. 222/2017 pentru realizarea

Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol, s-a constatat imposibilitatea ducerii la îndeplinire a

dispozițiilor art. 1 alin. (4) privind plata TVA-ului din lege – derogare de la prevederile Legii nr.

227/2015 privind Codul fiscal.

Întrucât Codul fiscal transpune prevederi din Directiva 112/2006 a Comisiei Europene privind

sistemul comun al TVA pentru implementarea unor măsuri derogatorii de la prevederile Codului fiscal

în domeniul TVA și, implicit, ale Directivei TVA, este necesară obținerea în prealabil de către

România de la Consiliul Uniunii Europene a unei derogări de la prevederile Directivei TVA.

Prin urmare, având în vedere că prin măsurile derogatorii de la prevederile Directivei TVA nu a

fost obținută o derogare de către România, este necesară abrogarea acesteia.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.



- 24 -

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, domnul senator Fălcoi, microfonul 7,




În ședința din 13.03.2018, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale,

membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de

voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și

aprobare, plenului Senatului, prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de

lege.


Vă mulțumesc.





Senatul este primă Cameră sesizată.




*

Stimați colegi,…(Discuții la prezidiu.) trecem la votul final asupra propunerilor legislative cu

caracter organic.

Punctul 1, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea

activității partidelor politice și a campaniilor electorale. (L199/04.04.2016)

Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra legii au fost finalizate în ședința plenului

din 14.03.2018.

Trecem la votul asupra legii și vă amintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a

deciziei Curții Constituționale nr. 718/08.11.2017 prin care legea este declarată neconstituțională în

integralitatea ei.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor organice.


- 25 -

Având în vedere raportul comisiei, vă supun la vot respingerea legii transmise la promulgare.

Vă rog să votați. (Discuții în sală.)

Cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, legea a fost respinsă.

*

La punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a

administraţiei publice locale şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. (L108/12.02.2018)

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost... (Discuții în

sală.) Domnule senator Deneș, s-a întâmplat ceva?

Vă mulțumesc.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului

din 14.03.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.


Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 102 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

Punctul 3, Propunerea... (Discuții la prezidiu.) E în regulă.

Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția.

Supun votului... Am votat raportul cu amendamentele admise.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul

muncii. (L519/04.12.2017)

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în

ședința plenului din data de 14.03.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

- 26 -

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.


Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


Cu 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 9 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 9 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Continuăm dezbaterile asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi cu punctul 5,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru

modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale. (L10/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul doamnei

secretar de stat Severin, microfonul 10.


Doamna Diana Severin:


Ministerul Muncii susține raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, microfonul 7, domnul senator

Rotaru, pentru a prezenta raportul comisiei.


Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a luat în dezbatere acest raport privind Proiectul de lege privind

aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 care vizează modificarea și completarea

unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale și nu numai și Legea nr. 227 privind Codul

fiscal, Legea nr. 223 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil. Consiliul Economic, de asemenea, Comisia de buget,

finanțe, Comisia juridică, Comisia pentru sănătate publică... În cadrul dezbaterilor s-au formulat

amendamente care se regăsesc... au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1.

Pe cale de consecință, comisia vă supune la vot un raport de admitere, cu amendamente admise.

- 27 -

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Atunci, declar...

Mă scuzați. Doamna senator Hărău.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

Mulțumesc secretarilor că mi-au atras atenția.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Noi, liberalii, considerăm necesare mare parte dintre reglajele care se fac între actele normative

în vigoare pentru fluidizarea actului normativ și a bunei funcționări a fenomenelor reglementate de

aceste acte normative.

Pe de altă parte, cârpeala asta, reglările, cu alte cuvinte, sunt făcute din cauza unor prevederi

legislative cu care, fundamental, noi n-am fost de acord. Nu ne putem opune ca răul făcut să devină

mai mic prin actul acesta normativ, dar nici nu se va putea face actul normativ respectiv cu votul

nostru, așa încât ne abținem.

Vă mulțumesc frumos.


Mulțumesc și eu.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Vă rog. Doamna senator Presadă.

Nu am cum să vă văd dacă vă ascundeți în spatele domnului senator Goțiu. Așa că, dacă-mi

faceți semne pe la spatele Domniei Sale, chiar n-am cum să le văd.

Vă rog, microfonul 2.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Uniunea Salvați România se abține la votul pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

Apreciem că Guvernul face aceste reglaje pentru a defini noua calitate de asigurat în sistemul public de

pensii de când toate contribuțiile au căzut în sarcina angajatului.

Considerăm însă oportună reglementarea cumulului de pensii speciale, și anume ca acesta să nu

mai poată fi făcut, în speță fiind vorba despre pensiile militarilor. Așadar, nu suntem de acord cu felul

în care se operează modificări la Codul fiscal și la Legea pensiilor. Apreciem însă o mică schimbare în

ceea ce privește pensiile speciale.

- 28 -


Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.


(Discuții la prezidiu.)

Mulțumesc.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.


Înțeleg că amendamentul respins nu se susține, motiv pentru care supun votului dumneavoastră

raportul cu amendamentele admise.


Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivă și 28 de abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivă și 31 de abțineri… număr insuficient pentru adoptarea

proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Motiv pentru care voi supune la vot proiectul de lege privind respingerea ordonanței.


Cu 24 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege privind

respingerea ordonanței nu a întrunit numărul necesar de voturi, motiv pentru care probabil că va fi

adoptat tacit și va merge către Camera Deputaților.

*

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat

în unităţile sanitare. (L21/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.


Domnul Dan Dumitrescu – secretar de stat la Ministerul Sănătății:

Mulțumesc.

Bună ziua, domnule președinte!


- 29 -

Prin prezentul proiect de act normativ se reglementează ca, începând cu data de 1 ianuarie

2018, să se mențină în plată din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

influențele financiare salariale determinate de aplicarea dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Având în vedere aspectele mai sus-menționate, Guvernul susține prezentul proiect de lege.

Vă mulțumim.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7,


Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a luat în dezbatere această ordonanță de urgență nr. 114/2017 privind

reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unitățile sanitare. Avem avize

favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia de buget, finanțe, Comisia pentru drepturile omului,

Comisia pentru sănătate publică.

Pe cale de consecință, în urma dezbaterilor care au avut loc, membrii comisiei au adoptat un

raport de admitere și supunem votului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.




Domnule senator Wiener, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Adrian Wiener:

Stimați colegi,

Vreau să vă atrag atenția doar asupra unei anomalii de sistem pe care această ordonanță de

urgență o perpetuează, faptul că, începând din 2016, creșterile salariale ale personalului medical nu au

mai avut ca și corespondent finanțarea în baza contractului cu casele de asigurări de sănătate pentru

spitale – s-au făcut prin aceste contracte de transfer direct de la Fondul Unic Național de Asigurări de

Sănătate – , astfel încât a început să existe o decuplare marcată între finanțarea sistemului și salarizarea

din sistem.

- 30 -

Astăzi am ajuns ca aproximativ 40% din masa salarială a personalului din spitale să fie

asigurată independent de contractele de furnizare de servicii pe care spitalele le au – bine, pe fondul

faptului că s-a ajuns la un procent de 90 – 95% din bugetele spitalelor să fie reprezentat de masa

salarială, o situație extrem de gravă în ceea ce privește acest dezechilibru între finanțare și salarizare.

După creșterile salariale, probabil că procentul masei salariale, care va fi independent transmis către

spitale din fondul unic, va ajunge spre 70%. Sigur, vom vota pentru, că nu există o altă soluție pentru

acoperirea acestor creșteri salariale, dar atragem atenția asupra faptului că trebuie regândită finanțarea

pe caz ponderat a spitalelor și finanțarea serviciilor medicale în general. Ele sunt menținute artificial la

prețuri foarte mici, astfel încât există nevoia acestei cârpeli prin acest tip de ordonanțe care se

perpetuează de la an la an.

Cu toate acestea, Grupul USR va vota „pentru”, cum am menționat, datorită faptului că nu

există o altă posibilitate.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții.

Doamna senator Hărău, vă rog aveți cuvântul. Microfonul 2.



Stimați colegi,

Este acest act normativ un exemplu de paliativ, că tot vorbim de sistemul sanitar. Este necesar.

În afara unui astfel de act normativ, eșuează intenția de finanțare suplimentară pentru salarizare în

sistemul sanitar, menționând la rându-ne că va trebui să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra

întregului sistem și să rezolvăm fundamental problemele, nu cu paliativ, ci cu tratament. Noi, liberalii,

înțelegem să susținem acest act normativ.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.






Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.



- 31 -

*

Punctul 7, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2017

privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de

pensii publice. (L23/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Doamna secretar de stat Severin, da? Microfonul 10.




Ministerul Muncii susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru,

microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Proiectul de lege vizează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2017 pentru

modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Este vorba de un proiect de lege care vizează creșterea gradului de implicare personală din

cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a asigura o creștere semnificativă și

constantă a veniturilor colectate la bugetul general consolidat.

Avem avize pozitive de la Consiliul Legislativ, de la Comisia economică, industrii și servicii,

de la Comisia pentru buget, finanțe.

Membrii comisiei, luând în dezbatere și analizând acest proiect de ordonanță, au luat decizia de

a adopta un raport de admitere.

Pe cale de consecință, supunem plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Domnule senator, vă mulțumesc pentru intervenție.

O să vă rog pe viitor să vorbiți un pic mai aproape de microfon, că nu… personal, n-am reușit

să înțeleg și să nu fiu nevoit să vă rog să reluați.

- 32 -

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Se pregătește doamna senator Hărău.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

Grupul UDMR nu va susține acest proiect legislativ. Nu contestăm necesitatea acordării unor

premii pentru angajații ANAF-ului. Acest lucru poate fi o chestie pozitivă și care să ducă lucrurile

înainte, dar, atunci când au mai fost asemenea reglementări prin care inspectorii sau cei care lucrează

în ANAF primeau un anumit… sau un anumit procent din amenzile aplicate se includeau într-un fond

de premiere, cum este și cazul aici, știm ce s-a întâmplat. Știm că au fost și anumite abuzuri, știm că au

fost luați în colimator anumiți contribuabili, știm și faptul că, atunci când știi că din amenzile aplicate

de tine vei primi un premiu, atunci vei avea tendința umană, firească dacă vreți, omenească, de a aplica

o amendă mai însemnată, pentru că, evident, procentul se aplică la cuantumul amenzii. Și nu este în

regulă nici faptul că aici se includ și hotărârile judecătorești în materie penală care se dau în urma

sesizării celor de la ANAF. Deci o mulțime de chestiuni nu sunt în regulă și, dacă în legislația din

România mai există asemenea situații, pe noi ar trebui să ne preocupe eliminarea acestor situații, astfel

încât această propunere a Guvernului Tudose nu va fi susținută de către Grupul UDMR.

Mulțumesc.



Doamna senator Hărău, vă rog. Microfonul 2.

Se pregătește domnul senator Bădulescu.



Punctul de vedere al nostru, al Grupului Liberal din Senat este următorul: acest act normativ

deschide calea abuzurilor, în contextul unor legislații în care și așa agentul economic este discriminat,

nefiind tratat egal cu partenerul stat, cu statul, în litigii și în cadrul procesului de control. Mai mult

decât atât, toate litigiile dintre agenții economici și organismele fiscale se judecă până în ultimă

instanță cu banii contribuabilului în buzunarul statului, ceea ce la momentul acesta poate crea mari

probleme unui agent economic, chiar în situația în care în ultimă… în instanță definitivă reușește să

dovedească adevărul contestațiilor sale. Nu este etic. Mai mult decât atât, există probleme de

necorelare între aceste bonusuri pe care ANAF-ul ar trebui să le primească pentru zelul pe care ei îl

- 33 -

manifestă și care poate deveni excesiv și sporurile prevăzute de Legea salarizării nr. 153. Din toate

aceste motive, Partidul Național Liberal nu susține proiectul de lege.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Domnul senator Bădulescu.

Mai sunt și alte intervenții?

Urmează doamna senator Presadă.

Vă rog, domnule senator Bădulescu.

Microfonul 2.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Stimați colegi,

Nu este pentru prima oară când de la acest microfon critic modul de a se emite anumite

ordonanțe de urgență care vizează în același timp mai multe acte normative. Nu este nici necesar și nici

nu trebuie ca Parlamentul să fie pus în situația de a alege între o reglementare bună sau una mai puțin

bună, deoarece un act normativ, o ordonanță de urgență modifică mai multe legi aflate în vigoare la

momentul ăsta.

Referindu-mă aici la propunerea ca să fie acordate anumite stimulente personalului din ANAF

din sumele încasate ca urmare a executărilor silite, pot să vă spun că acesta este un sistem care a fost

brevetat în urmă cu mai mulți ani și care a fost scos din uz, dacă pot spune așa, tocmai datorită faptului

că era ineficient. Venim și reluăm și punem aceeași placă și vom avea aceleași rezultate. Nimic nu s-a

schimbat în modul de concepție al funcționarului public care face executările silite în cadrul ANAF-

ului, nimic nu s-a schimbat în modul de recuperare a creanțelor pe calea executărilor silite. Poate că ar

fi mai bine să ne gândim la modul în care informatizăm eficient această instituție pentru a avea o rată

de colectare mai mare și nicidecum de a acorda stimulente pe calea unor legi.

Pe de altă parte, moral vorbind și, dacă vreți, din punct de vedere al modului în care se pot

comporta ulterior în baza unor astfel de legi unii funcționari, pot să vă spun din experiențe trecute că o

astfel de prevedere dă naștere la abuzuri și abuzuri foarte mari din partea unor funcționari, abuzuri care

pot fi îndreptate atât împotriva persoanelor fizice, cât și împotriva persoanelor juridice.

Nu putem să susținem un astfel de proiect de lege, deoarece știm cu toții că poate da naștere la

comportamente, dacă vreți, absolut abuzive.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

- 34 -

Doamna senator Presadă, vă rog. Microfonul 2.

Mai sunt și alte intervenții din partea altor grupuri? Nu.

Vă rog, doamna senator.


Domnule președinte, mulțumesc.

Uniunea Salvați România va vota împotriva proiectului de lege ce aprobă această ordonanță de

urgență. Credem că Guvernul ar trebui să recunoască adevăratele cauze ale ratei scăzute de colectare,

și anume un sistem fiscal aberant și haotic, și să îndrepte toate aceste lucruri prin măsuri din domeniul

fiscal. Nu cred că, acordând niște prime, cointeresând inspectorii ANAF, putem crește rata de colectare

în mod cinstit și corect la bugetul de stat.

Pe de altă parte, trebuie menționat că această lege contravine principiilor Legii prevenirii pe

care guvernele PSD au promovat-o anul trecut și pe care și noi am susținut-o, în mod corect, și credem

că ar fi cazul ca și actualul Guvern PSD să se trezească și să facă ceea ce trebuie. Este ca și cum în

acest moment am da voie polițiștilor să perceapă o parte din amenzile pe care le-au dat.


Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții, motiv pentru care declar încheiate dezbaterile generale și

trecem la votul asupra proiectului de lege.


Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.


Termenul de adoptare tacită este 22.03.2018.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.


57 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și 2 abțineri.

Nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanței.


38 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și o abținere.

Număr insuficient pentru a aproba respingerea, motiv pentru care proiectul de lege va fi adoptat

tacit pe data de 23.03 și va merge către Camera Deputaților.

*

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 104/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul

public-privat. (L11/05.02.2018)

- 35 -

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul doamnei Paula

Pîrvănescu, secretar de stat, de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.


Doamna Paula-Marinela Pîrvănescu - secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat:


Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Prezentul act normativ reprezintă obligativitate prevăzută în Programul de guvernare 2017 –

2020, Programul de politici publice pentru perioada 2017 – 2020, prin care Ministerul pentru Mediul

de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, a primit sarcina

elaborării și înaintării spre aprobare a Guvernului României a proiectului de ordonanță pentru

modificarea și completarea Legii nr. 233/2016.

Astfel, prezentul act normativ reglementează etapele de derulare a unui proiect public prin

mecanismul parteneriatului public-privat, în deplină consonanță cu principiile evidențiate prin analiza

și cercetările efectuate la nivelul instituțiilor europene.

Proiectul de act normativ a fost supus dezbaterii publice atât în mediul universitar, cât și în cel

financiar, cât și de afaceri prin consultarea principalelor instituții financiare internaționale. Spre

exemplu: BERD, Banca Mondială, EPEC, a mediului de afaceri din România și a reprezentanților

investitorilor străini în România.

De asemenea, proiectul a fost transmis spre consultare sau avizare, după caz, ministerelor,

Consiliului Concurenței și Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor

Publice.

Proiectul de act normativ aflat în dezbaterea comisiilor permanente ale Senatului reflectă atât

voința Guvernului României, cât și punctele de vedere ale mediului de afaceri autohton, ale instituțiilor

internaționale, cât și amendamentele formulate de comisiile de specialitate ale Senatului României pe

care vă rugăm să le adoptați în forma prezentă.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Cîțu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul

comun al Comisiei pentru administrație și Comisiei economice.


Domnul Florin-Vasile Cîțu:


- 36 -

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie în prezența

reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație

publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de

admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1. Amendamentele respinse se

regăsesc în anexa nr. 2.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere, cu

amendamentele admise și respinse, și proiectul de lege.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții. Imediat. O singură intervenție.

Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.


Mulțumesc.

Această lege a parteneriatului public-privat are o problemă din start. Nu este susținută de

partenerii din sectorul privat, cărora li se adresează. Și, de aceea, noi, astăzi, vom vota „împotrivă”.

Aș vrea să vă dau doar două exemple. În primul rând, este o lege mult mai restrictivă decât ceea

ce am avut până astăzi, iar al doilea lucru care trebuia făcut, și nu știu de ce nu a fost făcut, trebuia

făcută o corelare a prevederilor acestei legi cu prevederile legale care sunt astăzi în vigoare privind

studiul de fezabilitate și Legea finanțelor publice locale. Este de neînțeles cum trecem cu o astfel de

lege astăzi, fără să corelăm cu ceea ce deja există în legislația în vigoare, pe lângă celelalte restricții pe

care le-am avut în discuție în Comisia economică. Și iarăși este foarte bizar cum niciunul dintre... sau

niciuna dintre soluțiile oferite de sectorul privat nu a fost acceptată de Guvern, deși este o lege a

parteneriatului public-privat. Sunt mai multe argumente, dar v-am dat doar câteva astăzi pentru care

Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei legi.

Mulțumesc.



Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale și vom

trece la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente

respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră

sesizată.

- 37 -

Dacă dintre amendamentele respinse se susțin. Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 61 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.


Cu 62 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege privind aprobarea

ordonanței a fost adoptat.

*

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 alin. (1) lit. b) din

Legea privind achiziţiile publice nr. 98/2016. (L559/18.12.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului, secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, Eleodor Mandreș, da?


Domnul Eleodor Mandreș – secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice:


Prin inițiativa legislativă se propune modificarea lit. b) alin. (1) al art. 31 din Legea privind

achizițiile publice nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reducerii

procentului de 80% la 30% pentru activitățile persoanelor juridice controlate...


Vă rog, mai aproape de microfon, domnule secretar.

Domnul Eleodor Mandreș:

... efectuate în vederea îndeplinirii atribuțiilor încredințate de către autoritatea contractantă sau

de către alte persoane juridice.

Modificarea lit. b) a alin. (1) al art. 31 contravine prevederilor directivei europene care

reglementează domeniul achizițiilor publice și în cazul aprobării unei astfel de modificări, există riscul

declanșării unei proceduri de infringement împotriva României.

În contextul celor menționate mai sus, Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea

inițiativei legislative.

Mulțumesc.



- 38 -

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei economice, domnul senator Cîțu, microfonul 7,



În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din data de 13 februarie 2018 în

prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu

majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră

sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere raportul și propunerea legislativă.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor ordinare.


Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă este

respinsă.

*

Punctul 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare. (L105/12.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Eleodor

Mandreș, de la Ministerul Finanțelor Publice.




Modificările aduse prin prezenta ordonanță de urgență vizează suportarea de la bugetul de stat a

unei părți din CASS datorată de către persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate

salariilor în baza contractelor individuale de muncă aflate în derulare la data de 31 decembrie 2017 și

care se încadrează în categoria de persoane scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit art. 60 din

Codul fiscal, respectiv angajații din domeniul IT, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și cei care

- 39 -

desfășoară activități cu caracter sezonier sau sunt încadrate ca persoane cu handicap grav sau

accentuat.

Măsura este condiționată de efectuarea de către angajator a transferului sarcinii fiscale a

contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, ca urmare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 79/2017, respectiv efectuează majorarea venitului salarial brut cu cel puțin 20% față de

nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajați, beneficiari ai acestei măsuri.

Modificarea prevederilor Codului fiscal în cazul persoanelor fizice care beneficiază de concedii

medicale și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate, cu excepția cazurilor de accident de muncă

sau boală profesională, în sensul stabilirii unei alte baze de calcul al CAS, respectiv aceasta să fie

reprezentată de indemnizația de asigurări sociale de sănătate.

Completarea prevederilor Codului fiscal în sensul ca persoanelor fizice care obțin venituri din

salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp

parțial pentru care baza de calcul a CAS și CASS este salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în

luna pentru care se datorează contribuțiile, să suporte CAS și CASS la nivelul venitului brut realizat

efectiv, iar diferența de contribuții până la nivelul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut

pe țară se suportă de către angajatori…


Domnule secretar de stat...


…pe sectorul de venit, în numele angajatului.


Domnule secretar de stat...


Vă rugăm să...


Domnule secretar de stat, vă rog o mică pauză.

Mai e mult, că noi am vrea să și votăm până la fix?

Vă rog să concluzionați.


Vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma adoptată de Guvern.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

- 40 -

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe pentru a prezenta raportul

comun atât al Comisiei pentru buget, finanțe, cât și al Comisiei de muncă.

Domnul senator Arcaș Viorel. Microfonul 7. Vă rog.

Domnul Viorel Arcaș:


Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru sănătate publică au

transmis, de asemenea, avize favorabile.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea

voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.




Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu):

Da.


Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.



Ordonanța nr. 79 a făcut prima victimă și a apărut Ordonanța nr. 3, care încearcă să corecteze

ce a stricat Ordonanța nr. 79. Bineînțeles că nu a corectat, pentru că urmează și Ordonanța nr. 8, care

corectează ce a stricat Ordonanța nr. 3. Asta este.

Nu avem cum să votăm pentru această ordonanță, pe lângă multiplele motive – și am tot

explicat ce se întâmplă –, dar aici avem două lucruri foarte grave. Prin transferul contribuțiilor, anumiți

angajați au primit mai puțini bani. Și cum a găsit Guvernul să corecteze această problemă? Să-i pună

pe angajatori să plătească contribuțiile. Nu putem să fim de acord ca ceea ce greșește Ministerul

Finanțelor, împreună cu Ministerul Muncii, să plătească angajatorul privat. Și mai este o problemă tot

aici. Pentru angajații din IT soluția pe care a găsit-o Ministerul Finanțelor este aceea de a plăti de la

buget contribuțiile sociale. Deci, pe de o parte, ne spune că nu are bani pentru învățământ, pentru

sănătate, vrea să reducă deficitul la pensii și, pe de altă parte, plătește de la buget pentru un anumit

sector din economie.

Este clar că este o harababură totală și nu putem să susținem așa ceva. Vom vota „împotrivă”.

Mulțumesc.

- 41 -


Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Doamna senator Presadă. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.


Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2018 este exemplul perfect pentru ceea ce înseamnă

incompetența guvernelor PSD după Legea salarizării unitare și revoluția fiscală de anul trecut. De

altfel, faptul că OUG nr. 79 este în continuare blocată la Camera Deputaților este expresia a ceea ce am

spus mai devreme. Așteptați să treacă toate aceste ordonanțe care repară diversele inechități,

inexactități pe care le-ați creat cu legile anterioare, astfel încât, atunci când aprobați OUG nr. 79,

aceasta să fie cât de cât spălată – spălată de păcate, desigur.

Uniunea Salvați România va vota împotriva acestei ordonanțe de urgență.


Vă mulțumesc.


Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu):

Lavinia.


Nu.

Doamna senator Craioveanu, vă rog.

Nu v-am observat. Microfonul central.

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:


Stimați colegi,

Știm cu toții că România avea nevoie – și nu este niciun dubiu – de o reformă fiscală.

Reforma fiscală cuprinde și acest transfer al contribuțiilor de la angajat la angajator.

Am auzit mai devreme critici vehemente ale acestei măsuri, dar ce vor spune colegii mei că cei

peste un milion de oameni care, atunci când au avut nevoie de medic sau când au fost în pragul

pensionării, s-au trezit că nu aveau virate contribuțiile către bugetul de stat și, prin urmare, nu au

beneficiat de aceste servicii.

Mai mult decât atât, prin acest transfer, pentru pensia viitoare românii vor avea o contribuție

mai mare, prin urmare, o pensie mai mare.

Că a fost nevoie de unele corecturi este adevărat, nici o lege nu este perfectă, toate legile sunt

perfectibile. Acesta este și motivul pentru care noi venim cu aceste corecturi.

Mai mult decât atât, stimați colegi, aud numai critici, dar niciodată soluții.

- 42 -

Vă propun să veniți cu soluții și apoi să criticați.


Doamna senator Hărău. Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna senator Presadă, o singură intervenție de grup. Ați intervenit.

Doamna senator Hărău, mă scuzați, dar și din partea grupului au intervenit... (Discuții în sală.)


Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.


Numai puțin! Numai puțin! (Discuții la prezidiu.)

Din partea Grupului PNL, doamna senator Hărău.


Stimați colegi,

S-a făcut o afirmație în sala asta, știe toată lumea că era nevoie de o revoluție fiscală. Eu vreau, cu

tot respectul, să o informez pe doamna senator, aflată probabil la primul mandat, i-a scăpat faptul că în

2015 un Guvern PSD punea în operă un Cod fiscal, un Cod de procedură fiscală, cu largă susținere politică,

care a asigurat cu prevederile sale clare, mai clare oricum decât cele de mai dinainte, creștere economică.

Stimați colegi, dezordinea și harababura numită revoluție fiscală sunt un exces al acestor

guverne pesediste, spre surprinderea mea, de care țara asta n-avea nevoie. Cu atât mai mult cu cât

Codul fiscal și Codul de procedură fiscală din anul 2015 aparțineau ca și concepție generală tot

pesedeului, ca și structură politică, cu atât mai mult cu cât, s-au dovedit benefice pentru economie, cu

atât mai mult cu cât, aveau niște prevederi foarte clare privind predictibilitatea privind menținerea

acestor măsuri vreme de 10 ani. Deci despre ce vorbim?


Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare... (Discuții în sală.)

declar încheiate dezbaterile generale.

Și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere cu amendamente respinse.



Dacă amendamentele respinse se susțin.

Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.


Mulțumesc.

- 43 -

La amendamente respinse, nr. crt. 2, art. I se modifică și se elimină – nu-l mai citesc tot –, se

elimină ultima parte. Este exact ceea ce vă spuneam mai devreme.

„În acest caz, angajatorul/plătitorul este obligat la plata diferenței în minus”. Această parte se

elimină. În acest sens, angajatorul/plătitorul nu trebuie să mai plătească acea diferență impusă de stat.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Rămâneți să-l susțineți și pe celălalt? OK.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins pe care l-a susținut domnul senator

Cîțu. Este numărul marginal 2.


Cu 35 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și nicio abținere… număr insuficient pentru a fi

adoptat.

Vă rog, domnule senator Cîțu, să continuați. Microfonul 2.


Numărul indice…

3. Art. II. La art. II, punctul 4 se elimină. Același principiu. După alin. (5) al art. 146 se

introduce un nou alineat: „În cazul în care contribuția de asigurări sociale calculată potrivit alin. (5)

este mai mică decât contribuția de asigurări sociale stabilită potrivit alin. (51), diferența se plătește de

către angajator/plătitorul de venit în numele angajatorului/beneficiarului de venit.”

Acest punct se elimină.


Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul.


34 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și nicio abținere, număr insuficient de voturi pentru

a fi adoptat.

Vă rog, la amendamente respinse, doamna senator Dinu. Vă rog, microfonul... Având în vedere

că veniți cu laptopul, microfonul 2... Microfonul central, mă scuzați. (Discuții în sală.) M-am pierdut

când v-am văzut.

Doamna Nicoleta-Ramona Dinu:

Mulțumesc frumos.

Este amendamentul nr. 1 din tabelul de amendamente respinse. Se referă la art. 1 alin. (5) și, în

mod special, la formula de determinare a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

- 44 -

În primul rând, aș dori să redau formula din cadrul Legii de aprobare a Ordonanței nr. 3 și apoi

să furnizez soluția de corectură, așa cum spunea și doamna senator anterior.

Formula inițială este:

„CASS reținută egal venit brut realizat în anul 2018 minus CAS datorată în 2018 minus salariul

net – decembrie 2017.”

Analizând această formulă rezultă clar că CASS reținută se va corela cu venitul salarial net de

la nivelul lunii decembrie 2017. Amendamentul pe care îl propun este să se facă… să se transpună în

veniturile nete și primele care se vor acorda pe parcursul anului 2018, și anume: „CASS reținută să fie

venitul brut din 2018 minus CAS datorată în 2018 minus salariul net decembrie 2017 minus primele

nete din 2018”.

În felul acesta, venitul net va putea fi majorat în anul 2018, iar majorările nu vor ajunge în

calculul CASS, nu vor ajunge la bugetul de stat, ci vor ajunge, așa cum este firesc, către angajat.

Deci amendamentul dorește să coreleze venitul brut cu venitul net, altfel veniturile brute

majorate se vor transpune doar în CASS.

Mulțumesc frumos.


Vă mulțumim pentru expunere.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.


36 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și nicio abținere. Număr insuficient pentru a fi adoptat.

Raportul comun, am spus, al comisiilor este de admitere, cu amendamente respinse.


Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.


Votul este exercitat atât pentru proiectul de lege, cât și pentru raport, având în vedere că avem

un raport fără amendamente admise.

Cu 60 de voturi pentru... Vă rog să îmi mai dați încă o dată rezultatul.

Cu 60 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind regimul cumulului pensiilor de

serviciu din sistemul public de pensii cu unele categorii de venituri salariale sau asimilate salariilor.

(L541/11.12.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog, aveți cuvântul. Domnul senator Dircă, microfonul 2.

- 45 -

Domnul George-Edward Dircă:


Stimați colegi, Uniunea Salvați România… stimați colegi, Uniunea Salvați România vă

propune ca prin acest proiect de lege să interzicem cumulul pensiilor cu salariul în sistemul de stat.

Practic, ceea ce ne dorim noi este să nu avem situații similare, așa cum este situația domnului secretar

de stat din Ministerul Afacerilor Interne, domnul Ciocoiu. Propunerea noastră de lege este și în... este

compatibilă și cu optica Guvernului dumneavoastră. Și în mai multe rânduri ați declarat, atât premierul

Tudose, la acel moment, cât și doamna ministru al muncii și protecției sociale, Olguța Vasilescu, au

declarat că doresc să găsească o formulă prin care acest cumul să fie interzis.

Ceea ce vă propunem noi astăzi este o formulă prin care să nu se mai poată cumula pensia în

sistemul de stat cu venituri din salarii, dacă acest cumul depășește de două ori venitul mediu brut pe

economie. Deci, practic, dacă o persoană care lucrează la stat și beneficiază și de pensie și, în acest

moment, beneficiază de un venit total de peste 11 300 de lei, să fie obligată să opteze între un venit sau

celălalt venit pentru a elimina posibilele abuzuri semnalate de presă în care persoane care astăzi își

încetează raporturile de muncă și primesc pensie, a doua zi sunt angajate în același post și nu permit

sub nicio formă tinerilor să avanseze în aceste funcții publice.

Vă mulțumesc.

Și vă rog să cântăriți cu atenție și să ne susțineți în acest proiect.




Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Severin. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.



Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7,


Domnul Ion Rotaru:


- 46 -

Comisia pentru muncă a dezbătut această inițiativă legislativă și a ajuns la concluzia să adopte

un raport de admitere însoțit de amendamente respinse.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru egalitatea de șanse,

dar avize negative de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget, finanțe și, nu în

ultimul rând, Consiliul Economic și Social.

Pe cale de consecință, comisia vă supune dezbaterii și adoptării raportul de respingere însoțit de

amendamente respinse.

Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Sper că am vorbit suficient de tare de data asta, domnule președinte.

Mulțumesc.


A fost excelent.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Rotaru:

Mă bucur…


Nu eu v-am tăiat. Vă rog, microfonul 7, pentru replica domnului președinte.

Domnule președinte, microfonul 7.

Domnul Ion Rotaru:

Vă taxez acum.

Nu mai vreau.

Aș vrea să fac următoarea remarcă: e adevărat că de multe ori nici noi nu auzim de aici din sală

ce se vorbește și, apel la toți colegii să vorbim un pic mai aproape. Este corectă observația

președintelui.

Valabilă și reciproca pentru toți colegii, că de aici nu se aude de multe ori ce se vorbește din

sală.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.

Avem o singură intervenție, doamna senator Hărău.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.


Mulțumesc.

- 47 -

Domnule președinte, dat fiind faptul că marea majoritate a actelor normative aprobate în plen

sunt ordonanțe de Guvern sau propuneri ale Guvernului, de data asta, având în față propunerea unor

colegi parlamentari, mi se pare sec și puțin ireverențios, ca să nu mă exprim un pic mai dur, atitudinea

Guvernului care ne spune: nu suntem de acord. Așa că am o întrebare către reprezentantul Guvernului:

dar de ce nu sunteți de acord, stimați reprezentanți ai Executivului?

Vreau detaliate motivele refuzului Domniilor Lor.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru intervenție.

Rog Ministerul Muncii să răspundă în scris de ce nu sunt de acord. (Rumoare, discuții în sală.)

Din sală: Nu.

Doamna Florina-Raluca Presadă (din sală):

Nu. Că nu răspund niciodată.


Vă rog să nu vă agitați, că suntem aproape de ora 18.00.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău (din sală):

Nu în scris!


Vă rog, microfonul 2. Doamna senator Hărău. (Rumoare, discuții în sală.)


Domnule președinte, suntem în pragul unui vot pe care sper, am nădejdea, că și colegii din

arcul guvernamental vor să-l dea în deplină cunoștință de cauză. Cu alte cuvinte, întreb încă o dată

reprezentantul Guvernului pentru a ne putea fundamenta votul: care sunt, explicit, motivele pentru care

nu sunt de acord cu propunerea legislativă a colegilor noștri?


Am înțeles întrebarea.

Vă rog să-i răspundeți scris doamnei senator să înțeleagă, după ce-i răspundeți scris, de ce a

votat.

Dacă mai sunt alte intervenții.

Domnule senator Mihail, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Pe procedură.

Întrebarea e: de ce mai vin cei de la Guvern dacă nu spun nimic? Nu răspund la întrebări, nu se

manifestă... Una.

Și, a doua: când o să primim răspunsuri de Guvern că astea le-ați tot cerut și nu le-am primit

niciodată?

- 48 -


Rog... Am înțeles.

Vă mulțumesc.

Domnul... E bună remarca dumneavoastră. Rog să facem un inventar pentru a vedea dintre

solicitările de a se răspunde scris parlamentarilor câte dintre acestea au fost...

Vă rog. Domnul senator Bodog, microfonul 3.

Domnul Florian-Dorel Bodog:


Înțeleg faptul că sunt unii senatori care sunt la primul mandat și nu cunosc procedurile

parlamentare. Vreau să le spun colegilor care nu știu că, în cadrul Comisiei de muncă, la momentul în

care se susține actul normativ, Guvernul depune o motivație cu privire la susținerea sau nesusținerea

actului normativ, la care și Domniile Lor au acces, pentru că documentele comisiilor nu sunt secrete.

(Discuții în sală.)

Mulțumesc.

Din sală: Nu sunt...


Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să nu vă certați.

Doamna senator Presadă, vă rog să nu vă agitați.

Din partea Grupului USR a fost o intervenție.

Doamna Florina-Raluca Presadă (din sală):

Drept la replică.


Nu există drept la replică, nu v-a provocat nimeni.

*

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare, înainte de toate, o să

supun votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru până la epuizarea acestui punct de pe

ordinea de zi.


Cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nicio abținere, prelungirea programului a fost

adoptată.

*

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra

propunerii legislative.

- 49 -

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face

parte din categoria legilor organice.


Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 63 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și o abținere… Număr insuficient de voturi

pentru a fi adoptat raportul de respingere.

Atunci, întreb dacă dintre amendamentele respinse se susțin. Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 29 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă și o abținere... Număr insuficient de voturi

pentru a fi adoptată propunerea legislativă, motiv pentru care a fost respinsă.

De la prezidiu: Procedură... procedură. (Rumoare, discuții în sală.)


Vă rog, la microfonul 2, dacă tot vreți să vă faceți de râs.

Intervenții.

Domnul George-Edward Dircă:

Domnule președinte, în primul rând, pe procedură vreau să discutăm. Avem art. 124 alin. (3)

din regulament: „Reprezentanților Guvernului li se dă cuvântul în orice fază a dezbaterii și ori de câte

ori se solicită acest lucru. Au același drept și reprezentanții comisiilor sesizate.”

Vă rugăm să-i dați cuvântul doamnei secretar de stat să motiveze de ce nu primim aceste

răspunsuri.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru sugestie. (Discuții în sală.)

Secțiunea de întrebări-interpelări va începe peste câteva minute.

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al

Senatului.)


Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

- 50 -

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului,

asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan, PSD, și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, PNL.

Îl invit la microfon pe…, o invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana pentru a da

citire întrebării.

Doamna Liliana Sbîrnea:

Bună seara!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al afacerilor externe, domnului Teodor-Viorel

Meleșcanu.

Obiectul întrebări: „Impactul financiar al deschiderii Sezonului România – Franța”.

Stimate domnule ministru,

Vizita președintelui francez, Emmanuel Macron, în august 2017 în România a marcat

revigorarea unui parteneriat istoric pe care țara noastră îl are cu Franța și a unei prietenii de 200 de ani

pe care o avem cu țara „cocoșului galic”, începând chiar cu „secolul luminilor” și cu influența pe care

acesta l-a avut asupra literaturii și culturii noastre și continuând cu susținerea de care ne bucurăm

astăzi din partea Franței în Uniunea Europeană și NATO.

Domnule ministru,

În continuarea acestei bune tradiții și a relației speciale cu Franța, care este al treilea partener

comercial și al patrulea investitor în economia românească, în data de 16 martie 2018 ați semnat,

împreună cu președintele Institutului Francez, domnul Pierre Buhler, Procesul-verbal al celui de-al

treilea Comitet Mixt de Organizare a Sezonului România – Franța.

De asemenea, este deja cunoscut faptul că Sezonul România – Franța va debuta în Franța într-un

moment istoric extrem de important pentru țara noastră – Centenarul Marii Uniri, și va continua și în

anul 2019 în ambele țări, inclusiv în perioada exercitării de către România a Președinției Consiliului

Uniunii Europene.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, dacă aceste proiecte comune implică cheltuieli

suplimentare bugetare pentru ministerele implicate și în ce măsură vor influența acestea diplomația

publică, economică și culturală? De asemenea, în ce măsură apreciați că va fi stimulat și implicat

mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte comune pe termen lung între cele două țări și care estimați

că va fi ponderea acestei participări?

Solicit răspuns scris.

Cu aleasă considerație, senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 – Buzău


Mulțumim, doamna senator.

- 51 -

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazan Mircea.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:


Dragi colegi,

O interpelare foarte scurtă, adresată doamnei Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și

ministrul mediului.

Obiectul interpelării: „Noul timbru de mediu”.

Stimată doamnă ministru,

Ați anunțat în presa centrală că Ministerul Mediului lucrează la o nouă formă de timbru de

mediu, care va intra în vigoare în martie 2018.

Vă rog să-mi comunicați care sunt prevederile și normele de aplicare ale acestui act normativ,

data când va intra în vigoare, precum și estimările de venituri ce vor fi încasate la bugetul de stat de pe

urma implementării noului timbru de mediu.

Totodată, vă rog să-mi comunicați care este stadiul returnării celor 1,4 miliarde de euro pe care

statul român trebuie să-i înapoieze populației pentru încasarea fostului timbru de mediu.

Solicit răspuns scris, conform Regulamentului.

Senator PNL de Sibiu, Mircea Cazan

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion.

Domnul Ion Ganea:


Obiectul întrebării: „Situația gestionării deșeurilor din Rezervația Biosferei «Delta Dunării»

Tulcea”.

Se adresează doamnei Grațiela Gavrilescu, ministrul mediului.


Referitor la gestionarea deșeurilor, actualele practici de colectare, transport și depozitare a

deșeurilor din Rezervația Biosferei „Delta Dunării” sunt necorespunzătoare.

La nivelul localităților din perimetrul rezervației, sistemul integrat pentru colectarea separată a

deșeurilor de ambalaje, a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale, a deșeurilor biodegradabile

și a celor voluminoase nu funcționează (de asemenea, deșeurile periculoase din deșeurile menajere,

reprezentate de deșeurile din baterii, uleiuri, tuburi fluorescente, vopsea, medicamente și altele).

- 52 -

Operatorii economici care desfășoară activități în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta

Dunării” furnizează periodic către ARBDD date în acest sens.

Eliminarea deșeurilor din municipiul Sulina se face prin serviciul de salubrizare – prin

colectarea deșeurilor menajere de la populație și agenții economici și depozitarea neselectivă la

depozitul neconform al orașului Sulina.

Menționăm că această situație este la nivelul Raportului de stare a mediului din 2015.

O categorie aparte o constituie deșeurile pe care vizitatorii le lasă în perimetrul Rezervației

Biosfera „Delta Dunării”, locuri vizitate, altele decât localitățile în care sunt cazați. Despre această

categorie de potențiali poluatori nu se menționează nimic în raportul pe care l-am amintit.

Este foarte important ca factorii implicați, începând cu autoritățile locale, serviciile de

salubrizare, agenții economici, operatorii de turism, consiliul județean și până la autoritățile cu atribuții

de control și sancționare (ARBDD, Garda Națională de Mediu – Serviciul pentru ARBDD etc.), să

abordeze cu toată responsabilitatea obligațiile proprii pentru îmbunătățirea reală și radicală a aspectelor

negative.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

- Care este situația prezentă a procesului de gestionare a deșeurilor și care sunt mijloacele prin

care se realizează acesta?

- Care este capacitatea de control și sancționare a abaterilor de către ARBDD privind

gestionarea deșeurilor?


Vă mulțumesc.

Senator PMP, Ion Ganea, de Tulcea


Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Lupu Victorel.

Domnul Victorel Lupu:


Stimați colegi,

Doresc să adresez o interpelare ministrului transporturilor.

Titlul interpelării: „Stadiul proiectului de construire a podului care face legătura rutieră între

Iași și orașul Ungheni (Republica Moldova)”.

Domnule ministru,

În anul 1995 a fost demarat un amplu proiect de construire a unui pod care să facă o nouă

legătură rutieră între Iași și Republica Moldova. Această investiție ar trebui să fie conexată cu viitoarea

- 53 -

autostradă A8, Ungheni – Iași – Târgu-Mureș, și să asigure legătura între Republica Moldova și

regiunile istorice ale Moldovei și Transilvaniei, din România.

Proiectul podului rutier de la Ungheni a fost inclus în strategia de dezvoltare a județului Iași

încă din anul 1995. Consiliul județean a încercat pe parcursul acestor ani să obțină fonduri europene în

cadrul programelor de preaderare PHARE și SAMTID, fără succes.

Acest pod ar trebui dotat cu o infrastructură vamală și de control a trecerii frontierei de stat,

urmând a contribui nu doar la intensificarea relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova,

dar și la accelerarea fluxului de mărfuri. Acesta va înjumătăți, practic, distanța actuală dintre Iași și

orașul basarabean Ungheni.

Domnule ministru,

Ne găsim în anul Centenarului Marii Uniri și ne dorim ca și Iașiul să se regăsească pe harta

marilor investiții în ceea ce privește infrastructura rutieră. Știm cu toții că, pe lângă importanța

comercială a acestei legături, investiția ar urma să fie legată la viitoarea autostradă de care se vorbește

foarte mult, iar consiliul județean și primăria nu dispun de resursele financiare necesare pentru

susținerea unei asemenea investiții… într-un asemenea pod.

Motivat de aceste lucruri, vă rog să precizați, domnule ministru: care este stadiul în care se

găsește în prezent acest proiect de mare importanță pentru județul Iași și pentru întreaga zonă, care

sunt sursele de finanțare pentru proiectarea și execuția acestei lucrări și care este calendarul de

desfășurare a activităților, precum și data estimată pentru realizarea obiectivului de mai sus?

Solicit un răspuns scris.

Cu stimă, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală 24 – Iași



Dau cuvântul doamnei senator Hărău Carmen.



Interpelarea mea de astăzi, adresată doamnei ministru al muncii și justiției sociale, Lia Olguța

Vasilescu, are ca obiect „Problemele întâmpinate de beneficiarii Legii nr. 186/2016”, care se adresează

cabinetului meu parlamentar nemulțumiți de faptul că Legea nr. 186/2016 este, practic, nefuncțională.

Stimată doamnă,

Vă aduc aminte despre ce e vorba: e vorba despre măsuri în domeniul asigurării unor categorii

de persoane în sistemul public de pensii, prin care s-a creat posibilitatea pentru multe persoane care nu

îndeplineau condițiile de vechime de muncă, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de

pensii publice, și nu aveau calitatea de pensionari, să efectueze plata contribuției de asigurări sociale

- 54 -

pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, cu alte

cuvinte: să cumpere vechime.

Legea s-a bucurat de o puternică apreciere în societatea românească, foarte multe persoane s-au

adresat caselor teritoriale de pensii (cu care au încheiat contracte de asigurare) și au plătit valorile

minime impuse de lege.

Din păcate însă, beneficiarii sau cei care ar trebui să beneficieze de plata acestor contribuții

acuză dificultăți în recunoașterea stagiilor achitate în baza Legii nr. 186/2016. Potrivit funcționarilor

din casele teritoriale de pensii cărora m-am adresat, problemele întâmpinate sunt exclusiv de ordin

logistic, mai precis sunt provocate de incompatibilitatea sistemelor de software utilizate de case.

Aceste probleme generează frustrări și nemulțumiri în rândul beneficiarilor Legii nr. 186/2016,

deoarece dosarele lor nu pot fi încă procesate și drepturile pensionarilor nu pot fi calculate

corespunzător.

Având în vedere că operatorii economici care au creat sistemele software au probleme mari de

legalitate și funcționare – Teamnet Int. fiind unul dintre exemple –, solicit ministrului Olguța Lia

Vasilescu să precizeze un termen precis cu privire la remedierea deficiențelor logistice înregistrate la

nivelul caselor teritoriale de pensii și un termen ferm de la care beneficiarii Legii, nr. 186/2016 pot

beneficia de drepturile conferite de calitatea de asigurat la sistemul public de asigurări sociale.

Întrebările concrete sunt menționate în documentul scris…, interpelarea scrisă, depusă la

secretariat.

Rog secretariatul să înainteze documentul ca atare ministrului și solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, cu acordul dumneavoastră, aș vrea să prezint, pe scurt, două întrebări, sau,

dacă nu, rămân după…


Doamna senator, vă rog să continuați.


Da. Mai am două întrebări pentru sesiunea de întrebări, interpelări, astăzi.

Una dintre ele este adresată ministrului educației naționale, domnului Valentin Popa, și are ca

obiect: „Stadiul pregătirii manualelor școlare pentru anul școlar 2018 – 2019”.

Domnule ministru,

Poate vă întrebați dacă nu cumva este puțin prematur. Experiența anilor anteriori ne-a dovedit

că trebuie să pregătim din vreme demararea unui an școlar, pentru că, sistematic, disfuncțiile în această

zonă pun elevii în stare de dificultate și învață după materiale încropite, fiindcă le lipsesc manualele

școlare.

- 55 -

Interesul întrebării sau obiectul întrebării se referă la modul în care se iau măsuri pentru

aplicarea Ordonanței de urgență nr. 76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și

Pedagogică, ca urmare a reorganizării Regiei Autonome „Editura Didactică și Pedagogică”.

În pregătirea elaborării manualelor sunt probleme de toate felurile: reorganizarea Societății

Editura Didactică și Pedagogică și probleme financiare, și întrebările se referă la resursele proprii,

menționate ca bugetare, pentru cheltuielile acestei societăți. Mă interesează să văd bugetul acestei…,

bugetul de cheltuieli al acestei societăți și mă mai interesează, domnule ministru, un calendar ferm în

legătură cu elaborarea și conținutul manualelor, și data până la care ele vor fi editate, și când vor fi

distribuite către inspectoratele școlare.

Solicit răspuns scris, în conformitate cu Regulamentul Senatului.

Cea de a treia întrebare, și cu asta închei, prezentată pe scurt, este adresată doamnei ministru al

fondurilor europene, doamnei Rovana Plumb.

Obiectul acesteia este…, se referă la „Decontările estimate în anul 2018 în contul proiectelor de

investiții finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare”.

Pentru anul 2018, doamnă ministru, Guvernul României a programat investiții publice de circa

38,5 miliarde de lei, reprezentând o pondere de circa 4,24% din PIB. La o analiză mai atentă, se poate

observa că, din aceste sume, o pondere extrem de importantă, de 1,68% din PIB, urmează a fi finanțată

din fonduri externe nerambursabile postaderare și, foarte puțin, din fondurile naționale care, de obicei,

sunt sacrificate la rectificările bugetare.

Experiența anului 2017…, respectiv realitatea că Guvernul nu a reușit să atragă fonduri

europene pentru sectorul investițiilor decât în valoare de 0,89% din PIB, iar așa-zisele sume decontate

de Uniunea Europeană au fost exclusiv în contul așa-numitelor proiecte „fazate”, adică proiectele

demarate între 2007 – 2015, situația e sumbră.

Anticipăm că nu vor putea fi realizate target-urile propuse, drept pentru care mă interesează:

- Care sunt sumele realiste pe care Guvernul mizează că vor fi decontate de la Uniunea

Europeană pe 2018?

- Situația detaliată cu privire la decontările așteptate în 2018 în contul proiectelor de investiții

„fazate”;

- Pentru câte proiecte de investiții noi, demarate în cadrul financiar 2014 – 2020, s-au depus

solicitări de decontare în perioada 1 ianuarie – 1 martie 2018 și care este valoarea aceasta?

Menționez că este un… sunt niște informații de o deosebită importanță pentru agenții

economici care semnalizează…, îmi semnalizează (în cadrul cabinetului parlamentar) dificultățile cu

care se confruntă în absența investițiilor din toate sursele posibile de finanțare.

Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator PNL de Hunedoara, și vă mulțumesc.

- 56 -


Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Goțiu Mihai.

Se pregătește domnul senator Baciu.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună seara!


Stimate colege și stimați colegi,

Interpelarea din această seară este adresată domnului ministru Valentin Popa și Ministerului

Educației Naționale și are ca obiect: „Stadiul implementării platformei naționale pentru publicarea

lucrărilor de doctorat”.

Stimate domnule ministru Valentin Popa,

După cum cel mai probabil aveți cunoștință, în dezbaterea parlamentară se află mai multe

proiecte de legi care au legătură cu lupta împotriva imposturii academice, mai exact cu lupta împotriva

plagiatelor. De altfel, din declarațiile acordate presei, am înțeles că această problemă reprezintă o

preocupare prioritară și pentru dumneavoastră.

În acest context, în timpul dezbaterilor din Comisia de învățământ, știință, tineret și sport din

Senat, s-a afirmat că realizarea unui depozit național al lucrărilor de doctorat care să conțină și

formatul electronic al acestora, iar acest format să fie public, nu ar fi necesară, ținând cont că există

deja o hotărâre de guvern prin care se prevede publicarea lucrărilor de doctorat pe o platformă

națională electronică. Mai exact, prin Hotărârea de Guvern nr. 134/2 martie 2016, în Codul studiilor

universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, au fost introduse unele

modificări de natură a reglementa modul de gestionare al depunerii și publicării tezelor de doctorat.

Astfel, art. 66 din numitul cod a fost completat, printre altele, cu următoarele prevederi:

- art. 66 alin. (4) lit. a): „rezumatul tezei este publicat pe site-ul universității sau, după caz, al

Academiei Române și poate fi consultat public după emiterea dispoziției de numire a comisiei de

susținere”;

- și lit. c) a aceluiași articol și aliniat: „dacă studentul-doctorand nu optează pentru publicarea

distinctă a tezei sau a unor capitole din aceasta, forma digitală a tezei este făcută publică și va putea fi

accesată liber pe platforma națională după emiterea dispoziției de acordare a titlului de doctor; tezei i

se va atribui o licență de protecție a dreptului de autor”.

Ținând cont de aceste articole, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

- 57 -

1. Ministerul Educație a monitorizat și/sau verificat modul în care a fost aplicată de către

universități, respectiv Academia Română, din momentul emiterii Hotărârii de Guvern nr. 134/2016,

prevederea introdusă prin alin. (4) lit. a)?

Dacă răspunsul este afirmativ, vă rog să ne puneți la dispoziție un raport al acestei

monitorizări/verificări, raport care să includă inclusiv măsurile luate în cazul în care unele IOSUD-uri

nu au respectat dispoziția hotărârii de guvern.

2. În ce stadiu se află implementarea platformei naționale de publicare a formei digitale a

tezelor de doctorat, menționată la lit. c)? În ce măsură această platformă națională este accesibilă

publicului? Care sunt problemele cu care ministerul s-a confruntat în realizarea acestei platforme

naționale?

Vă rog să-mi transmiteți răspunsul la această interpelare oral și în scris.

Ținând cont că proiectele de care v-am amintit se află deja în proces legislativ în Senat, vă

solicit să-mi răspundeți cu celeritate.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

O primă întrebare din această seară este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru

Grațiela Leocadia Gavrilescu, și are ca obiect: „Clarificări privind obligația de revizuire a deciziilor de

încadrare și acordurilor de mediu emise după data de 16 mai 2017”.


În data de 21 februarie 2018 ați transmis către instituțiile subordonate Ministerul Mediului,

precum și, spre știință, mai multor ministere, Circulara nr. 914, având legătură cu implementarea noii

Directive EIA nr. 2014/52/UE.

În acest document se arată că Directiva nr. 2014/52/UE de modificare a fostei Directive EIA

2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului a intrat în

vigoare încă din data de 17 mai 2017, dată la care a expirat termenul pe care România îl avea pentru

transpunere. Ca urmare, informați autoritățile subordonate despre obligația de a sesiza titularii de

decizii ale etapei de încadrare sau de acorduri de mediu obținute ulterior acestei date să depună o

notificare pentru revizuirea acestor acte.

Întrucât în circulară faceți referire la proiectele finanțate din fonduri europene, vă rog să-mi

răspundeți la următoarele întrebări:

1. Notificarea va trebui depusă de toți titulari care au obținut decizii ale etapei de încadrare sau

acorduri de mediu după data de 16 mai 2017 sau doar de titularii care au obținut aceste acte pentru

realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene?

- 58 -

2. Dacă obligația este doar pentru titularii care realizează proiecte din fonduri europene, de ce

intrarea în vigoare a Directivei 2014/52/UE nu produce efecte pentru toate actele de reglementare

emise ulterior intrării ei în vigoare?

3. Vă rog să-mi puneți la dispoziție o listă cu toate proiectele care au obținut decizii ale etapei

de încadrare sau acorduri de mediu după data de 16 mai 2017, indiferent de sursele lor de finanțare.

Dacă nu aveți o asemenea centralizare, vă rog să-mi transmiteți data până la care o veți realiza și să mi-

o puneți la dispoziție.

Tot în Circulara nr. 941/21 februarie 2018 afirmați că titularii care urmează să depună notificarea o

vor face în temeiul art. 15 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind

protecția mediului, care prevede situația apariției unor elemente noi, în speță, modificarea legislației

europene.

Privitor la acest aspect:

4. Vă rog să îmi confirmați dacă schimbarea legislației naționale sau europene sau schimbarea

regimului de protecție pentru un amplasament pe care se desfășoară un proiect, ulterior emiterii actului

de reglementare de la mediu, impune obligația pentru titular de a cere revizuirea acelui act de

reglementare datorită apariție unor elemente noi;

5. Dacă răspunsul la întrebarea precedentă este afirmativ, vă rog să-mi spuneți care este

sancțiunea în cazul în care titularul nu depune notificarea pentru revizuirea actului după ce legislația se

schimbă sau se instituie un nou regim de protecție.

Vă solicit să-mi transmiteți răspunsurile la întrebări în scris.


Cea de a doua întrebare o spun…, o expun doar pe scurt.

Este adresată Consiliului Județean Cluj, domnului președinte Alin Tișe, și are ca obiect:

„Întârzierea și calendarul închiderii și ecologizării depozitului de deșeuri de la Pata Rât”, de lângă Cluj

Napoca.

Situația este foarte cunoscută, termenele de rezolvare ale problemei au fost depășite și

răsdepășite.

Toate detaliile pe care le solicit legat de încheierea acestei probleme, mai exact închiderea și

ecologizarea depozitului de deșeuri, sunt depuse în scris și voi aștepta răspunsul în scris.




Îi dau cuvântul domnului senator Baciu.

Se pregătește domnul senator Toma.

- 59 -

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună seara, domnule președinte!

Bună seara, stimați colegi!

Pentru astă-seară am pregătit o interpelare pe care, din economie de timp, nu o voi prezenta de

la pupitru, dar care rămâne pentru răspuns la secretariat și o întrebare.

Interpelarea este pentru doamna ministru Carmen Dan, iar întrebarea este pentru doamna

prim-ministru Dăncilă și o prezint în cele ce urmează.

„Necesitatea unor măsuri drastice de sancționare a celor care destabilizează țara prin acțiuni și

atitudini iredentiste”.

Excelența Voastră,

Doamnă prim-ministru,

În mesajul pe care l-ați adresat comunității maghiare din România cu prilejul zilei de 15 martie,

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, v-ați exprimat prețuirea față de cetățeni români de etnie maghiară,

sentiment pe care-l împărtășesc, în calitate de concetățean al lor din circumscripția electorală în care

îmi exercit mandatul de senator, ceea ce nu ne scutește de obligația de a lua atitudine față de excesele

naționalist-extremiste, secesioniste ale liderilor acestora, care adoptă constant și din ce în ce mai

agresiv poziții antiromânești, ignorând prevederile legislației statului român referitoare la ordinea

constituțională și incitându-și adepții la nesupunere civică.

Periodic, aceștia – susținuți în mod fățiș de propaganda iredentistă a reprezentanților

Guvernului Maghiar, prezent ofensiv și obsedant în teritoriul României sub pretextul aniversării unor

sărbători sau unor evenimente –, agresează opinia publică românească prin declarații revanșarde,

denigratoare la adresa istoriei naționale, prin acțiuni jignitoare față de însemnele trecutului și ale

prezentului acesteia…, fapte care s-au petrecut și în acest an în municipiul Sfântul Gheorghe, reședință

de județ –Covasna, cu ocazia sărbătoririi Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, prilejuită de aniversarea

Revoluției Maghiare de la 1848.

Stimată doamnă prim-ministru,

Alături de măsurile economice și sociale menite să contribuie la întărirea sentimentului de

apartenență la o patrie comună tuturor cetățenilor români, indiferent de naționalitate, Guvernul

României are obligația de a curma, odată pentru totdeauna, asemenea atitudini și acțiuni ofensatoare,

care conduc la destabilizarea țării și la isterizarea, deopotrivă în rândul minorităților etnice și al

populației majoritare, a unui naționalism revolut.

În numele tuturor cetățenilor români din județul Covasna, agresați permanent de asemenea

mișcări agitatoare, și al tuturor cetățenilor țării, jigniți permanent în sentimentele lor patriotice, dar și

în numele cetățenilor de etnie maghiară care sunt loiali țării lor natale și îmbrățișează idealurile

- 60 -

democratice ale respectului reciproc și ale bunei conviețuiri interetnice, vă solicit să întreprindeți și să-

mi comunicați care sunt măsurile preconizate de Guvernul României pentru încetățenirea și respectarea

legalității și normalității în vederea stopării puseurilor naționalist-șovine și antiromânești, precum și

pentru sancționarea drastică a celor care încalcă ordinea constituțională, contribuind voit la

destabilizarea României.

Solicit răspuns scris și oral.

Cu mulțumiri, senator Gheorghe Baciu, PMP, Circumscripția nr. 15 – Covasna

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Toma Vasilică.

Se pregătește domnul senator Chirteș.

Domnul Vasilică Toma:


Stimate colege,

Stimați colegi,

Vreau să adresez o interpelare domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor, cu titlul

„Accesibilitatea serviciilor naționale de transport rutier de persoane în contextul posibilei liberalizări a

acestora”.


Având în vedere dezbaterile naționale și europene privind mobilitatea, vă aduc în atenție unul

dintre cele mai sensibile și mai mediatizate subiecte legate de transportul rutier de persoane, și anume

liberalizarea.

În acest sens, precizez că cele două cele mai importante componente ale oricărei analize

privind accesibilitatea serviciului de transport rutier de persoane sunt: călătorii, mai exact cetățenii, și

operatorii de transport, cu accent pe operatorii români.

În privința călătorilor trebuie să reținem două variabile care pot duce la un grad ridicat de

satisfacere a cerințelor: tariful biletelor de călătorie, includem aici prețul pe kilometru și raportul

calitate/preț, și nivelul de interconectare între localități, care arată cât de facil îi este călătorului să

ajungă în mod direct la destinația aleasă. Cred că în acest moment în țara noastră înregistrăm unul

dintre cele mai mici tarife medii/kilometru din Uniunea Europeană. De asemenea, avem rețele dense

de trasee – și mă refer, în principal, la cele din programele interjudețean și, respectiv, județene.

Referitor la operatorii de transport, trebuie să amintim diferențele de dezvoltare dintre cei

români și cei din țările dezvoltate europene, datorate perioadei de timp avute la dispoziție, stabilității

- 61 -

legislative, climatului investițional, accesibilității capitalului sau datorită sprijinului diferențiat al

fiecărui stat pentru proprii operatori.

Analizând legislațiile statelor membre ale Uniunii Europene, observăm prevederi prin care

acestea încearcă să-și protejeze operatorii proprii, astfel încât serviciile de pe teritoriul național să le fie

cât mai accesibil acestora, în detrimentul celor din alte state. Conform datelor Comisiei Europene

privind studiile de mobilitate, un număr de nu mai puțin de 14 state au în vigoare asemenea măsuri.

Nu trebuie să omitem dezvoltarea platformelor online de intermediere a serviciilor de transport

rutier, dar care, practic, extrag sume de bani din operațiunile derulate pe teritoriul național și le

direcționează spre țara de origine a deținătorului platformei, ceea ce duce la o subdezvoltare a

operatorilor autohtoni.

Bineînțeles că în acest context au loc dezbaterile privind liberalizarea serviciilor și forma

acesteia, dar nu sunt stabilite etapele și nici perioada de implementare, respectiv de tranziție, procesul

legislativ european fiind în curs.

După cum știți, în țara noastră programele de transport interjudețean și, respectiv, programele

județene expiră la 30 iunie 2019.

Prin Programul Operațional Regional sunt disponibile fonduri europene pentru dezvoltarea

sistemelor publice de transport local, mai exact de la nivelul orașelor și asociațiilor de dezvoltare

intercomunitară înființate de acestea împreună cu comunele limitrofe, așa-zisele zone metropolitane.

Astfel, putem diferenția transportul local, pe de o parte, și transportul județean și interjudețean, pe de

altă parte, diferența fiind dată de faptul că în cazul primului tip de transport avem la dispoziție fonduri

europene pentru dezvoltare.

În ceea ce privește liberalizarea, într-o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu, a

transportului județean și interjudețean cred că, până la o decizie europeană cu normele aferente, în țara

noastră o asemenea măsură trebuie foarte bine studiată, fundamentată. Rezultatele pe care trebuie să le

aducă asemenea studii trebuie să se refere la evoluția prețurilor de transport după o asemenea măsură

radicală – vor scădea sau vor crește? –, accesibilitatea la servicii prin creșterea sau scăderea numărului

de trasee deservite și, bineînțeles, efectul asupra operatorilor români de transport: în ce măsură și în ce

proporție vor rezista aceștia în fața concurenților din statele mai dezvoltate. Trebuie să evităm și

dispariția capitalului românesc din acest domeniu de activitate, așa cum, din păcate, s-a întâmplat în

alte domenii ale economiei românești.

Domule ministru, față de cele prezentate, vă rog să-mi răspundeți la următoarele:

1. Ați luat decizia organizării unei noi ședințe de atribuire a traseelor județene și interjudețene

pentru perioada de după expirarea actualelor licențe de traseu, în acord cu legislația în vigoare?

- 62 -

2. Ați luat în calcul, veți solicita un studiu de impact al liberalizării serviciilor în transportul

rutier de persoane din țara noastră?

3. Dacă nu luați în calcul un asemenea studiu, pe ce vă bazați decizia pe care va trebui să o luați

în privința liberalizării serviciilor sau a organizării unei noi ședințe de atribuire pentru perioada de

după 30 iunie 2019?

4. Care sunt măsurile pe care Ministerul Transporturilor intenționează să le aplice în sprijinul

capitalului autohton din domeniu?

5. Care este tariful mediu/kilometru în serviciile de transport rutier de persoane interjudețean,

respectiv interurban din România și care este acesta în fiecare din celelalte state ale Uniunii Europene?

6. Care sunt măsurile prevăzute în legislația specifică din fiecare stat al Uniunii Europene prin

care aceștia vin în sprijinul operatorilor proprii?

7. Considerați că, după o eventuală liberalizare a serviciilor de transport rutier de persoane din

România, prețurile biletelor de călătorie vor crește sau vor scădea? Vor fi înființate mai multe trasee

sau vor dispărea o parte din cele existente? Pe ce argumente s-au studii vă bazați răspunsul?

8. Și ultima întrebare, mai există localități urbane sau rurale în țara noastră ai căror cetățeni nu

au acces la transport rutier de persoane prin servicii regulate la nivel județean sau interjudețean și care

sunt acestea?

Solicit răspuns verbal și scris pe adresa Senatului României.

Mulțumesc.

Vasile Toma, senator, Circumscripția electorală Iași, Partidul Social Democrat.

Domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să continui cu o întrebare.


Domnule senator, vă rog să continuați.



O întrebare scurtă, către domnul Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, cu titlul

„Directivele europene care nu au fost încă transpuse în legislație”.


Îndeplinirea obligației de transpunere și notificare a măsurilor de transpunere a directivelor este

obligația Guvernului. Orice întârziere a autorităților române privind această obligație poate conduce la

declanșarea acțiunii de neîndeplinire a obligațiilor de stat membru, potrivit art. 258 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați o situație cu directivele europene care nu au fost încă

transpuse în legislație.

- 63 -

Mulțumesc.


Vasile Toma, Circumscripția electorală Iași, Partidul Social Democrat.

De asemenea, domnule președinte, mai am o întrebare…


Sigur, domnule senator, vă rog să continuați.


Mulțumesc.

O întrebare adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, cu titlul

„Oportunitățile de finanțare pentru proiectele și domeniile prioritare cu impact asupra dezvoltării locale”.


Absorbția fondurilor structurale și de coeziune, precum și a fondurilor europene structurale și

de investiții rămâne una dintre prioritățile de grad zero ale Guvernului României.

În aceste condiții, vă rog să-mi comunicați care sunt oportunitățile de finanțare pentru

proiectele și domeniile prioritare cu impact asupra dezvoltării locale, care pot fi implementate de

autoritățile publice locale, cu precădere pentru județul Iași.

Vă mulțumesc.


Vasile Toma, Partidul Social Democrat, Circumscripția electorală Iași.



Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Chirteș Cristian.

Se pregătește doamna senator Covaciu.

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:

Interpelarea vreau să o adresez doamnei ministru Carmen Daniela Dan, iar obiectul interpelării

se referă la „Ghișeul unic de pașapoarte și înmatriculări auto”.


Vă aduc în atenție o problemă reală a locuitorilor din municipiile Sighișoara, Târnăveni și

Reghin din județul Mureș, a cărei rezolvare se încadrează exclusiv în atribuțiile ministerului pe care-l

conduceți.

În luna mai a anului 2017, punctele de lucru, din cele trei municipii amintite, ale Serviciului

Public Comunitar pentru Eliberarea Pașapoartelor și Serviciului Public Comunitar Regim Permise de

Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor au fost suspendate.

- 64 -

Primăriile din cele trei municipii au primit o notă informativă prin care sunt informate că

situația se va menține și în 2018, din cauza lipsei de personal.

Conform acestei măsuri, primirea cererilor și eliberarea pașapoartelor, permiselor de

conducere, certificatelor de înmatriculare a vehiculelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare pot fi

operabile exclusiv în municipiul Târgu Mureș pentru toți locuitorii județului.

Vă aduc în atenție faptul că Serviciile Publice Comunitare Locale de Evidență a Persoanelor

din Sighișoara, Târnăveni și Reghin, pot prelua aceste cereri în sistem de ghișeu unic, cu singura

condiție ca Direcția Generală de Pașapoarte și Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a

Vehiculelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să le sprijine cu procedurile care trebuie

îndeplinite pentru desfășurarea activităților.

Este vorba, pe scurt, de acceptul de principiu al ministerului pe care îl conduceți și de dotarea

acestor servicii cu cititoare de amprente. Baza legală prin care vă solicităm intervenția în rezolvarea

acestei probleme este creată prin prevederile Ordonanței Guvernului României nr. 84/2001, aprobată

prin Legea nr. 372/2002 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2004.

Prin rezolvarea favorabilă a acestei situații, zeci de mii de cetățeni ai județului Mureș ar fi

scutiți de deplasări inutile și de cheltuieli suplimentare până în reședința de județ.

În speranța rezolvării favorabile a solicitării din această interpelare, vă mulțumesc anticipat.

Rog răspuns în scris.

Și aș dori și o întrebare, dacă îmi permiteți.


Domnule senator, puteți să continuați.

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:

Este adresată doamnei ministru Ioana Bran, Ministerul Tineretului și Sportului și se referă la

„Patinoarul din Târgu Mureș”.


Mă bucur că în data de 4 martie ați participat la inaugurarea patinoarului artificial din Târgu

Secuiesc. Vreau să vă aduc însă la cunoștință faptul că la Târgu Mureș există o situație aberantă, prin

care lucrările la patinoarul acoperit au început acum 12 ani și, după o investiție de 7 milioane și

jumătate de euro, încă nu sunt finalizate. Patinoarul acoperit din Târgu Mureș, care a ajuns la un grad

de execuție a lucrărilor de 90%, a fost vizitat de toți miniștrii de dinaintea dumneavoastră: Gabriela

Szabo, Elisabeta Lipă, Marius Dunca, toți foști miniștri ai sportului care au vizitat fiecare obiectivul de

la Târgu Mureș și toți, fără excepție, au promis rezolvarea situației patinoarului artificial acoperit.

În acest moment asistăm la o situație care frizează absurdul. Aflăm că se cheltuiesc încă 130 de

mii de lei pentru a se afla cum s-au cheltuit cele 7,5 milioane de euro. Se efectuează o expertiză care va

- 65 -

analiza continuarea investiției de către Ministerul Sporturilor sau preluarea acesteia de către Compania

Națională de Investiții.

Potrivit prezentării susținute de ministrul Dunca, prezentare făcută în cadrul Comisiilor reunite

pentru învățământ, știință, tineret și sport ale Parlamentului la aprobarea bugetului pe acest an, una din

prioritățile ministerului pentru anul 2018 a fost finalizarea lucrărilor la patinoarul acoperit din Târgu

Mureș.

În sensul lămuririi celor prezentate anterior, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este rolul expertizei care se execută în acest moment, care este valoarea exactă a

serviciului de expertizare și care este firma executantă?

2. Care este instituția care va asigura finalizarea lucrărilor?

3. Menține Ministerul Tineretului și Sportului statutul de obiectiv prioritar în 2018 pentru

patinoarul acoperit din Târgu Mureș?

4. Care este suma necesară pentru finalizarea lucrărilor?

5. Care este termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor?

Rog răspuns în scris.

Vă mulțumesc.



Are cuvântul doamna Covaciu Severica.

Se pregătește domnul senator Bulacu.

Doamna Severica-Rodica Covaciu:


Întrebarea mea se adresează domnului Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor.


Conform legislației actuale, anumite suprafețe împădurite sunt supuse unui regim de protecție

stabilit prin amenajamente silvice, care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă. În aceste cazuri,

în care exploatarea pădurilor este limitată de lege, proprietarii primesc compensații reprezentând

„contravaloarea produselor pe care nu le recoltează” (Hotărârea Guvernului nr. 447/2017). Dar această

măsură, conform aceleiași ordonanțe de urgență, se aplică doar „proprietarilor privați, persoane fizice sau

juridice”.

În această situație, a existenței unei restricții în recoltarea de masă lemnoasă în vederea

protejării fondului silvic, se află numeroase entități juridice de drept public, în special comune și

orașe, care dețin suprafețe imense de păduri. Însă, acestea nu beneficiază de compensațiile amintite

anterior, din cauza acelei prevederi care vizează doar proprietarii privați. Or, procesul de administrare,

- 66 -

îngrijire, conservare a pădurilor presupune anumite costuri, indiferent de forma juridică în care este

încadrat fondul forestier. Că vorbim de păduri aflate în domeniul public sau privat, toate necesită

întreținere, iar aceasta aduce după sine cheltuieli bănești.

Domnule ministru, vă rog să-mi precizați care este poziția oficială a ministerului pe care-l

conduceți referitoare la imposibilitatea unităților administrativ-teritoriale din țară de a beneficia de

compensațiile prevăzute de lege în cazul pădurilor aflate în proprietate publică și care este măsura

legală pe care o aveți în vedere pentru rezolvarea acestei probleme.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați care este suprafața de pădure aflată în proprietate

publică pentru care nu se acordă compensații bănești (din cauza restricțiilor impuse de lege), raportat la

nivel național și, separat, pentru județul Maramureș.

Vă mulțumesc.


Senator PMP de Maramureș, Severica-Rodica Covaciu



Are cuvântul domnul senator Bulacu.

Se pregătește domnul senator Lungu.

Domnul Romulus Bulacu:


Am două întrebări. O întrebare adresată Ministerului Comunicațiilor și Societății

Informaționale, domnului ministru Petru Bogdan Cojocaru.

Domnule ministru,

Compania Națională „Poșta Română” se află într-un declin continuu, de la an la an. În ciuda

unei infrastructuri competitive de care a beneficiat, rețea de distribuție și personal calificat, Poșta

Română a pierdut teren în fața companiilor private. Sistemul informatic învechit și plin de erori, sedii

degradate, cozi nejustificate și birocrații excesive au alungat clienții.

În luna februarie a fost declanșată procedura de capitalizare a Poștei Române, prin adoptarea

Hotărârii privind participarea statului român la majorarea capitalului social al companiei cu suma de

170 de milioane de lei.

Având în vedere cele menționate, domnule ministru, cu autoritatea de care dispuneți, vă rog să-

mi comunicați care este planul Ministerului Comunicațiilor privind reorganizarea și relansarea

Companiei Naționale „Poșta Română” și care sunt principalele obiective pe care le-ați stabilit pe

termen scurt și mediu.


- 67 -

Romulus Bulacu, senator PNL de Vâlcea

A doua întrebare este adresată Ministerului Energiei, domnului ministru Anton Anton.

Domnule ministru,

Puțin peste o treime din prețul trecut pe factura de energie electrică reprezintă într-adevăr

costul curentului electric, restul fiind tariful de distribuție, tariful de transport, costul certificatelor

verzi aferent energiei consumate, contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență, accize, TVA.

În ultimii ani, rețeaua de energie electrică se confruntă cu aceleași probleme: infrastructura

deficitară, lipsită de investițiile necesare și afectată de distrugerea elementelor din rețea. Astfel, două

treimi din rețele sunt într-un grad avansat de uzură fizică, aproximativ 30% din instalații având

tehnologie veche de peste 50 de ani. În unele zone, distribuitorii de energie nu au construit la timp noi

rețele, astfel încât să poată prelua consumul noilor utilizatori. Drept consecință, liniile existente sunt

suprasolicitate.

Având în vedere cele de mai sus, domnule ministru, cu autoritatea de care dispuneți, vă rog să-mi

comunicați răspunsul pentru următoarele întrebări:

1. Care este cuantumul investițiilor anuale efectuate de către furnizorii de energie electrică în

infrastructura de distribuție pe fiecare județ?

2. Care sunt localitățile și numărul aferent de gospodării care nu beneficiază de curent electric,

pe fiecare județ?

3. Care sunt măsurile pe care le aveți în vedere pentru a dezvolta și moderniza infrastructura de

distribuție?

Romulus Bulacu, senator PNL de Vâlcea.

Vă mulțumesc.



Are cuvântul domnul senator Lungu.

Se pregătește doamna senator Arcan.

Domnul Vasile-Cristian Lungu:


Interpelarea mea se adresează doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul

interpelării se referă la „Erorile de raportare și de interpretare pentru cazurile de rujeolă din România –

cifrele depuse la Organizația Mondială a Sănătății versus cifrele depuse la Centrul Național de

Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din România”.


- 68 -

Având ca fundament dezbaterea care are loc în Parlament pe marginea Proiectului de lege

privind vaccinarea populației României, precum și interesul pe care dumneavoastră îl acordați acestui

subiect, vă rog să clarificați, printr-un răspuns edificator, următoarea problemă:

Pentru anul 2017, România a raportat la Organizația Mondială a Sănătății 4 494 de cazuri

suspecte de rujeolă, din care 4 487 confirmate clinic și din care doar 1 575 confirmate prin teste de

laborator. Însă, pe site-ul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, la

finele anului 2017, sunt raportate 10 279 de cazuri confirmate de rujeolă, din care 1 969 de cazuri din

anul 2016. Rezultă, așadar, un număr de 8 310 cazuri confirmate de rujeolă doar în 2017.

Vă rog să verificați datele prezentate în tabelul atașat ca anexă și să confruntați și cu datele din

linkurile pe care vi le trimit în această interpelare.

Așadar, vă rog să precizați de unde provine diferența de 8 310 cazuri de rujeolă raportate la

București până la 4 487 de cazuri raportate la Organizația Mondială a Sănătății pentru România pentru

anul 2017.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns scris și oral.



Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Doamna Emilia Arcan:


Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Corelarea și actualizarea programelor în materie de personal calificat și

competențe”.

Distinse domnule ministru,

În ultimul Raport al Comisiei Europene despre țara noastră, odată cu identificarea unor

progrese, se face și observația că oferta de forță de muncă și de competențe nu ține pasul cu nevoile în

continuă schimbare ale economiei. Lipsa de personal calificat și necorelările în materie de competențe

au un efect negativ asupra competitivității și a convergenței.

Problema necorelării dintre învățământ, pregătirea forței de muncă și cerințele economiei este o

slăbiciune mai veche a unei societăți precum este societatea noastră. Comisia Europeană nu ne spune

vreo noutate, dar cred că face bine, atunci când ne atrage atenția despre această problemă.

- 69 -

În acest context, apreciez că ar fi necesar să revedem și să actualizăm strategiile și programele

privind piața muncii și pregătirea profesională pentru a răspunde nevoilor în schimbare și ridicării

gradului de competitivitate.

La această problemă doresc un punct de vedere oficial al ministerului pe care dumneavoastră îl

conduceți.

Cu mult respect, aștept răspunsul în scris la Senatul României și vă mulțumesc foarte mult.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Are cuvântul domnul senator Mario-Ovidiu Oprea.

(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:


Am o interpelare adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării îl reprezintă: „Criza imunoglobulinelor, în oglindă cu risipa de plasmă din

sânge”.

Doamna ministru,

Criza de imunoglobulină din România a scos bolnavii în stradă, aparținătorii și familiile

bolnavilor au pichetat Ministerul Sănătății și mass-media a vuit de știri despre cât de gravă este lipsa

acestor substanțe din tratamentul celor care suferă de imunodeficiențe primare și boli autoimune.

Privind zbaterile ineficiente ale Ministerului Sănătății de a face rost de imunoglobulină, după

ce tot această instituție a provocat criza, nu pot să nu vă întreb de ce nu face ministerul ceva în privința

producerii imunoglobulinei? Iar aici mă refer la faptul că în România nu se recoltează și nu se

fracționează plasmă de la donatori, aceasta fiind aruncată când ar putea fi folosită pentru extragerea

imunoglobulinelor pe care le importăm cu mari eforturi și în limita stocurilor altor țări.

Înțeleg că nu există un cadru legal pentru acest fapt. Nici statul, nici firmele private nu au voie

să folosească în acest scop plasma din sânge. De asemenea, nu s-a dorit nici măcar un parteneriat

public-privat în acest scop, ba, mai mult, cheltuim sute de mii de euro pentru casarea în condiții legale

a plasmei care a fost stocată timp de mai mult de un an. Exportul plasmei este interzis, de asemenea.

Ca atare, refuzăm cu bună știință o șansă la a valorifica în cel mai uman sens cu putință o resursă care

salvează vieți.

- 70 -

După toate aceste informații ce vă sunt cunoscute, vă rog să ne comunicați – mie, dar mai ales

bolnavilor care au nevoie de imunoglobulină – dacă veți avansa soluția valorificării plasmei în acest

scop; dacă luați în considerare modificarea legislației în domeniu și dacă veți reanaliza ideea

parteneriatului public-privat care ar face posibil un astfel de proiect de anvergură.

Solicit răspunsul scris și vă mulțumesc.

Sunt senator Mario-Ovidiu Oprea, senator al județului Dolj, din partea Partidului Național

Liberal.


(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Dau cuvântul domnului senator Talpoș.

Domnul Ioan-Iustin Talpoș:

Bună seara!


Prima întrebare o am către doamna Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Sunt senator Ioan-Iustin Talpoș, Circumscripția electorală nr. 26 – Maramureș, Grupul

parlamentar Partidul Mișcarea Populară.

Obiectul întrebării: „România mai este stat unitar?”.


Un stat modern și democratic, aflat în proces de dezvoltare nu-și permite să ignore cetățenii

diferiți prin origine, limbă, tradiții, religie sau istorie, dar egali în drepturi, îndatoriri și demnitate cu

cetățenii majoritari, iar art. 4 din Legea fundamentală a statului român definește România ca „patria

comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine

etnică, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială”.

Statul român recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la

păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, iar

maghiarii din România, care reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din țara noastră, și-au

dezvoltat și creat, după anul 1989, o importantă rețea de instituții culturale de învățământ și de

informare.

Contrar acestor aspecte, în data de 10 martie, aproximativ 2 000 de manifestanți – inițial,

președintele Consiliului Național Secuiesc anunța participarea a circa 40 000 de manifestanți – au

participat, cu ocazia Zilei Libertății Secuilor, la marșul pentru autonomia maghiară în localitatea Târgu

- 71 -

Mureș și mai apoi au depus o petiție către Prefectura Județului Mureș, prin care se cerea autonomia

teritorială a Ținutului Secuiesc, tocmai în anul în care România sărbătorește Centenarul.

Acest aspect poate să fie considerat cu ușurință un afront adus statului român și istoriei

acestuia.

Trebuie reținut faptul că legea garantează libertatea cetățenilor de a-și exprima opiniile politice,

sociale sau de altă natură, de a organiza și participa la mitinguri, manifestații, demonstrații și orice alte

întruniri publice, numai în cazul în care acestea se desfășoară pașnic și după declararea prealabilă, în

scris, primarului unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se va desfășura adunarea.

Ținând cont de faptul că asigurarea climatului de normalitate civică, de siguranță și ordine

publică reprezintă una din prioritățile Ministerului Afacerilor Interne, vă rog să răspundeți la

următoarele întrebări:

- În data de 10 martie 2018 au fost întrunite condițiile legale pentru întrunire?

- Ce răspuns au dat autoritățile locale solicitării depuse la Prefectura Județului Mureș?

- Care este structura etnică a României, conform ultimului recensământ?

- Care sunt resursele necesare pentru asigurarea unei manifestații de 40 000 de persoane,

precum și a uneia de 2 000 de persoane?

- Cine suportă costurile suplimentare, ținând cont de faptul că la această întrunire s-a prezentat

numai 5% din numărul total anunțat inițial?


Senator Iustin Talpoș

A doua întrebare este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Absorbția fondurilor europene de către România”.


De peste 10 ani, România încearcă să învețe rețeta succesului privind atragerea miliardelor de

euro puse la dispoziție anual prin intermediul fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene. Dacă în

primul exercițiu bugetar, 2007 – 2013, pe care l-am parcurs ca stat membru al Uniunii Europene, țara

noastră nu a reușit să absoarbă cele aproximativ 33 de miliarde de euro puse la dispoziție din bugetul

Uniunii Europene, în noul exercițiu bugetar, 2014 – 2020, suntem aproape de colaps.

România a pierdut miliarde de euro în ultimii ani din finanțările europene, iar startul a fost dat

de Guvernul Tăriceanu care, din cauza faptului că a lansat programele operaționale și autoritățile

implicate în gestionarea fondurilor europene cu peste un an întârziere, a reușit „performanța” de a

amâna contractarea proiectelor, implementarea lor și, implicit, absorbția fondurilor europene. Greșeala

a fost repetată și de Guvernul Ponta care, pe lângă întârzieri, a umflat artificial rata de absorbție și nu a

respectat cele 36 de condiționalități ex-ante impuse de Comisia Europeană. Efectele s-au văzut

- 72 -

ulterior, prin faptul că multe proiecte contractate în acea perioadă fac acum obiectul unor anchete ale

Oficiului European de Luptă Antifraudă.

La sfârșitul anului 2017, rata de absorbție a fondurilor europene în România era de numai

10,84%, aproximativ 3 miliarde de euro, conform declarațiilor de cheltuieli transmise la Comisia

Europeană, iar cea efectivă, de 6,46%, aproximativ 2 miliarde de euro, conform rambursărilor de la

Comisia Europeană. De asemenea, există și programe care au avut puțin peste zero absorbție efectivă de

fonduri euro... structurale, cum ar fi: Programul Operațional Capital Uman – 0,09%; Programul

Operațional Regional – 0,37%; Programul Operațional Capacitatea Administrativă – 2,34%. Într-adevăr, la

polul opus se situează Programul Operațional Inițiativa pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, care avea,

la sfârșitul anului 2017, o rată de absorbție de 83,78%, din păcate, dintr-o sumă totală de doar 100 de

milioane de euro.

Hățișul birocratic, lipsa de informare, proiectele implementate doar pe hârtie, care au adus un

beneficiu real economiei, estimările de preț eronate transmise de guvernanți, miliardele de euro

cheltuite pe studii de fezabilitate și simpozioane de prezentare inutile afectează credibilitatea României

pe plan european și crește decalajul de dezvoltare economică și socială dintre țara noastră și alte state

membre ale Uniunii Europene.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

- Care este rata de absorbție a fondurilor europene la data de 1 ianuarie 2018? Vă rog să-mi

prezentați situația defalcat pe fiecare program în parte.

- Care sunt criteriile Guvernului României în repartizarea sumelor pe fiecare program

operațional?

- Care este ponderea fondurilor europene atrase de sectorul public și de cel privat începând cu

ianuarie 2017?

- Ce măsuri veți lua pentru sporirea ratei de absorbție a fondurilor europene și care sunt

programele pe care le veți implementa în acest sens?


Și o interpelare adresată doamnei Natalia-Elena Intotero, ministrul pentru românii de

pretutindeni, și domnului Eugen-Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: „Așa ne aducem românii acasă?”.



Sunt de notorietate datele despre exodul românilor și despre faptul că la capitolul migrație ne

comparăm cu țări afectate de războaie civile. Diaspora României este de 3,4 milioane de români,

reprezentând 17% din populația totală a țării. Deși în ultimii 10 ani românii care lucrează peste hotare

- 73 -

au trimis în țară aproximativ 55 de miliarde de euro, în timp ce investițiile străine în aceeași perioadă

de abia au trecut de 40 de miliarde de euro, statul român nu face mare lucru pentru compatrioții noștri,

aflați în afara granițelor.

În luna septembrie a anului 2017 am atras atenția Guvernului României cu privire la

modificările aduse noului Cod fiscal, mai precis cele legate de formularul pentru schimbarea

domiciliului fiscal și introducerea amenzilor pentru necompletarea acestuia.

În răspunsul venit de la Ministerul Finanțelor, s-a menționat că sesiunile de informare și

asistență pentru românii din afara granițelor au fost vizualizate de 87 500 de oameni din totalul de 3,4

milioane, ceea ce reprezintă 2,57%. Un rezultat jenant după orice standarde.

Având în vedere că, până la data de 1 ianuarie 2018, trebuia depus Chestionarul pentru

stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România, vă rog să-mi răspundeți la următoarele

întrebări:

- Câte persoane au depus formularul până în prezent?

- Câte amenzi s-au dat pentru persoanele care și-au schimbat rezidența fiscală și nu au depus

formularul?

- Care este totalul sumei amenzilor aplicate?

- Care sunt măsurile pe care le veți lua ca informația să ajungă la toți românii din afara

granițelor?


Senator Iustin Talpoș, Circumscripția nr. 26 – Maramureș

Mulțumesc.



Voi da și eu citire unei întrebări.

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central


Întrebarea mea este adresată Ministerului Apărării Naționale, domnului Mihai Fifor, ministrul

apărării naționale.


Potrivit prevederilor conținute în Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din

fonduri publice, capitolul „Reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare,

ordine publică și securitate națională”, art. 15 alin. (1), rezultă că „pentru personalul militar, polițiștii,

funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care

- 74 -

execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se

acordă o majorare de până la 50% calculată la solda de funcție/salariul de funcție, salariul de bază”.

Art. 2 precizează că „dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din

numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 30% din suma salariilor de bază,

a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut,

gradațiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă și a indemnizațiilor de încadrare, cumulat pe

total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite”, în vreme ce, potrivit art. 3, „condițiile de

acordare a dreptului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al

ordonatorului principal de credite”.

Ordinul nr. 159/2017 pentru modificarea punctului II, nr. crt. 15 din anexa nr. 1 la Normele

metodologice privind încadrarea în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice

personalului militar, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.123/2015, prevede

faptul că anexa acestuia (care face parte integrantă din respectivul ordin) nu se publică în Monitorul

Oficial al României, Partea I, fiind clasificată, potrivit art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001

privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte

condiții, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare.

În aceste condiții, pentru a avea totuși o reprezentare a impactului pe care îl produc aceste

majorări care se acordă personalului care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, majorări ce

pot ajunge până la 50% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază, vă rog să precizați:

- Care este numărul persoanelor care beneficiat de aceste majorări de la intrarea în vigoare a

Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și până în prezent?

- Câte persoane din totalul militarilor trecuți în rezervă după data de 1.01.2016 beneficiau de

astfel de majorări pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale la momentul trecerii în rezervă?

- Ce procent din numărul militarilor pensionați după data de 1.01.2016 l-au reprezentat

persoanele care au beneficiat de astfel de majorări?

- Câți angajați ai Ministerului Apărării Naționale au ieșit la pensie în intervalul ianuarie 2010 –

decembrie 2015 și câți angajați ai Ministerului Apărării Naționale s-au pensionat după data de 1

ianuarie 2016?

- Care a fost valoarea medie a pensiilor nete pentru pensionările din intervalul ianuarie 2010 –

decembrie 2015, respectiv care a fost valoarea medie a pensiilor nete pentru pensionările de după 1

ianuarie 2016?

Vă solicit, de asemenea, să prezentați Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională

a Senatului României o informare din care să rezulte care sunt condițiile și criteriile de acordare a

majorărilor pentru lucrări de excepție, respectiv condițiile și criteriile de acordare a majorării pentru

- 75 -

misiuni speciale, precum și o evidență a lucrărilor de excepție și a misiunilor speciale care au fost

executate de la intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 și până în prezent.

Vă mulțumesc și aștept răspuns scris.

Cu stimă, Nicu Fălcoi, senator USR Timiș

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


Doamna Emilia Arcan:


Întrebarea mea este adresată domnului Anton Anton, ministrul energiei.

Obiectul întrebării: „Reducerea termenelor de racordare la rețeaua electrică pentru noile firme”.

Este știut faptul că sistemul energetic poate contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri, prin

furnizarea la timp și la standarde calitative a serviciilor specifice. Între acestea se numără și racordarea

cât mai grabnică a firmelor la rețeaua electrică. În legătură cu acest aspect, antreprenorii susțin că

această rezolvare a solicitărilor durează prea mult, în unele orașe ajungând chiar la 200 de zile.

Referitor la posibilitatea reducerii acestei perioade de racordare a unei persoane juridice la

electricitate, eu doresc, succint, o informare și, evident, soluții pentru a rezolva această problemă, din

partea dumneavoastră, domnule ministru, de la ministerul dumneavoastră…, pe care-l conduceți.

Răspunsul dumneavoastră este așteptat în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumesc, doamna senator.

Voi da citire în continuare senatorilor care au primit răspuns scris: domnul senator Vasile-

Cristian Lungu, de la Ministerul Transporturilor a primit răspunsul; domnul Vasile-Cristian Lungu, tot

de la Ministerul Transporturilor a primit un răspuns scris; domnul Gherghe Baciu, de la Ministerul

Afacerilor Interne, iar Ministerul Culturii și Identității Naționale a solicitat o amânare pentru a-i da

răspuns domnului senator Remus Mihai Goțiu.

În continuare, voi da citire senatorilor care au depus întrebări în scris: Marciu Ovidiu, Avram

Nicolae, Arcaș Viorel, Smarandache Miron-Alexandru, Federovici Doina-Elena, Lupu Victorel,

Caracota Iancu, Toma Cătălin Dumitru, Nazare Eugen Țapu, Cristina Ioan, Șoptică Costel, Popa

Cornel, Mirea Siminica, Stângă-George Cătălin, Dinu Nicoleta-Ramona, Dinică Silvia-Monica,

- 76 -

Alexandrescu Vlad-Tudor, Mihail Radu-Mihai, Lungu Vasile-Cristian, Ionașcu Gabi, Bădulescu

Dorin-Valeriu.

Voi da citire în continuare senatorilor care au depus interpelări în scris: Rotaru Ion, Bădălău

Niculae, Lupu Victorel, Caracota Iancu, Gorghiu Alina-Ștefania, Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre,

Cadariu Constantin-Daniel, Badea Viorel-Riceard, Stângă George-Cătălin, Dinu Nicoleta-Ramona, Dinică

Silvia-Monica, Marussi George-Nicolae, Ghica Cristian, Wiener Adrian, Alexandrescu Vlad-Tudor,

Mihail Radu-Mihai/Marussi George-Nicolae, Bădulescu Dorin-Valeriu, Baciu Gheorghe, Mihail

Radu-Mihai.

Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 19 martie 2018.

Ședința s-a încheiat la ora 19.30.

Documents

S T E N O G R A M A · modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii – procedură de urgență; - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr