Upload
others
View
9
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 4 iunie 2013
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:
- Viorel Chiriac (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Salvatorii de vieţi din
cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă”;
- Găvrilă Ghilea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Cu referendumul de
modificare a Constituţiei pe Constituţie călcând”;
- Iulian Cristache (PP-DD) – declaraţie politică având ca titlu „Bechtel,
mulţumim, căci ca tine nu găsim!”;
- Leonardo Badea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reflecţii deschise în
vremea de aducere-aminte”;
- Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca temă lupta împotriva
traficului şi consumului de droguri;
- Alin-Păunel Tişe (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „USL a confiscat
România”;
- Trifon Belacurencu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „În sfârşit,
contractul cu Bechtel a fost reziliat”;
- Sorin Ilieşiu (PNL) – declaraţie politică având ca temă necesitatea înfiinţării în
Bucureşti a unui muzeu al ororilor comunismului şi a unui monument al
victimelor acestuia;
- Mihai-Ciprian Rogojan (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Mai multă
atenţie pentru viitorul copiilor”;
- Tudor Barbu (PP-DD) – declaraţie politică având ca titlu „Cât de nemernici sunt
cei care plâng la funeraliile celor pe care tocmai i-au ucis!”;
- Gabriela Firea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Plafonarea salariilor
managerilor de stat – un început de dreptate în salarizarea bugetară”;
- Sorin-Ştefan Roşca-Stănescu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu
„Coincidenţe bizare într-un dosar DNA”;
- Valeriu Todiraşcu (independent afiliat Grupului parlamentar al PDL) – declaraţie
politică având ca titlu „Consecinţele negative ale reducerii fondurilor destinate
Programului naţional de transplant de organe”;
- Mihai Niţă (PC) – declaraţie politică având ca titlu „Generaţiile viitoare, în
pericol!”;
5
- 2 -
- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Se îngroaşă gluma…”;
- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Ipocrizie şi
demagogie în politica românească. Studiu de caz – Mişcarea Populară”;
- Mărinică Dincă (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Energia – un domeniu
strategic pentru România ce nu trebuie neglijat”;
- Ecaterina Andronescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Şcoala lui Ion
Creangă a împlinit 160 de ani”;
- Vasile Nistor (PC) – declaraţie politică având ca titlu „Defrişările pădurilor, un
atentat la siguranţa naţională”;
- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „România este
guvernabilă, păcat că nu este guvernată”;
- Tánczos Barna (UDMR) – declaraţie politică referitoare la folosirea limbii
materne de către minorităţile naţionale din România.
2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 43
3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 10 – 15 iunie a.c. 44
4. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 37/2013 pentru completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile
provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de
dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la
bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la
Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente
programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii
comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi
supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr.
218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european
de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de
garantare. (L151/2013)
44
5. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (6) al art. 160
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L155/2013)
47
6. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2013 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de
48
- 3 -
reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte
normative. (L73/2013)
7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b1) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii. (L123/2013)
50-51;
64-67
8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 35/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii. (L126/2013)
51
9. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 238 din 7 iunie
2004, a petrolului. (L130/2013)
(Retrimitere la Comisia economică, industrii şi servicii)
54
10. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind registratorii comerciali şi
activitatea de înregistrare în registrul comerţului. (L137/2013)
56
11. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Proiectului de lege privind respingerea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. (L325/2012/2013)
(Reexaminare ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale)
67
12. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Proiectului de lege privind organizarea şi
funcţionarea Consiliului Economic şi Social. (L79/2013)
68
13. Aprobarea solicitării ca votul final asupra iniţiativelor legislative cu caracter organic
să se dea în şedinţa de luni, 10 iunie a.c.
70
14. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000.
(L101/2013)
(Votul pe raport şi votul final se vor da în şedinţa de luni, 10 iunie a.c.)
79
15. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind moratoriul pentru amânarea
executării silite a cetăţenilor persoane fizice din imobile cu destinaţie de locuinţă.
(L112/2013)
84
16. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 112/1995 pentru
reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în
93
- 4 -
proprietatea statului. (L135/2013)
(Votul pe raport şi votul final se vor da în şedinţa de luni, 10 iunie a.c.)
17. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 115/2012 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. (L133/2013)
(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări)
95-97;
97-98;
99
18. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997
privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. (L129/2013)
(Votul pe raport şi votul final se vor da în şedinţa de luni, 10 iunie a.c.)
97;
98-99;
99
19. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 13 din
Legea nr. 148/2000 privind publicitatea. (L146/2013)
99
- 5 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 4 iunie 2013
Şedinţa a început la ora 9.00.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Nicolae Moga, vicepreşedinte
al Senatului, înlocuit de domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu, vicepreşedinte al
Senatului, asistaţi de domnii senatori Mario-Ovidiu Oprea şi Tudor Barbu, secretari ai
Senatului.
Domnul Nicolae Moga:
Bună dimineaţa, stimaţi colegi!
Declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 4 iunie 2013.
Începem cu sesiunea de declaraţii politice.
Sunt obligat să vă spun că timpul alocat pentru prezentarea declaraţiilor politice
este de 90 de minute.
Începem cu domnul senator Chiriac Viorel – Grupul parlamentar al PSD. Îl rog pe
domnul senator Ghilea Gavrilă să se pregătească.
Vă rog, domnule senator, prezentaţi-vă declaraţia politică.
Domnul Viorel Chiriac:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Bună dimineaţa, stimaţi colegi!
Titlul declaraţiei mele este „Salvatorii de vieţi din cadrul inspectoratelor pentru
situaţii de urgenţă”.
Dreptul la viaţă reprezintă un drept fundamental al omului, care, prin importanţa sa,
depăşeşte sfera interesului personal, având relevanţă pentru întreaga societate. Ocrotirea
dreptului la viaţă îşi găseşte consacrarea prin normele internaţionale, în primul rând, dar şi
prin normele interne ale dreptului penal, având în vedere importanţa pe care viaţa unei
persoane o prezintă nu numai pentru ea, dar şi pentru întreaga societate.
Statul român ocroteşte viaţa cetăţenilor nu doar prin lege, ci şi prin intermediul
instituţiilor sale. Iar aici fac referire în mod special la salvatorii de vieţi din cadrul
inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.
Lucrătorii inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă au multe dezavantaje faţă de alţi
cetăţeni ai ţării. Ei sunt mereu la datorie, indiferent că este noapte, sărbătoare legală ori
calamităţi. În plus, aceştia nu beneficiază nici de anumite cauze care înlătură caracterul
- 6 -
penal al unor fapte, deoarece ei îşi asumă obligaţia de a înfrunta pericolul pentru a salva
alte persoane, şi nu pentru sine.
Însă dezavantajele enunţate anterior şi riscurile specifice profesiei şi le asumă fără
obiecţiuni. Dar cine îşi asumă riscurile la care lucrătorii ISU sunt expuşi din cauza
echipamentelor inadecvate şi a parcului auto depăşit?
Este absurd că în anul 2013 există oraşe în România unde autospecialele ISU
datează din anii ’80, sunt depăşite din punct de vedere tehnologic şi, de multe ori, măresc
timpul de intervenţie al lucrătorilor. În plus, remuneraţiile acestor lucrători sunt relativ mici
faţă de riscurile asumate, dar în schimb, pentru ei, vieţile salvate sunt de nepreţuit.
Într-adevăr, se lucrează pentru corectarea acestor aspecte, prin înnoirea parcului
auto, în special prin fonduri europene, însă această înnoire este neuniformă din punct de
vedere teritorial şi insuficientă din punct de vedere cantitativ. Viaţa este cel mai important
atribut al omului şi trebuie protejată în mod echitabil, atât pentru persoanele care se află
într-o stare de urgenţă, cât şi pentru cei care intervin în astfel de situaţii.
Neajunsurile cu care se confruntă lucrătorii ISU sunt probleme deja conştientizate,
ce necesită o rezolvare prioritară, deoarece doar oferindu-le condiţii adecvate pentru a-şi
exercita meseria ei îşi vor putea respecta deviza „Cu viaţa mea, salvez viaţa ta”.
Cu deosebit respect, senator de Braşov Viorel Chiriac.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
Domnul senator Gavrilă Ghilea – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte domnul
senator Cristache Iulian.
Vreau să-l rog pe domnul Butnaru…
Domnule senator Butnaru, aveţi declaraţie? (Răspuns neinteligibil)
Vă rog, domnule senator. Mulţumesc.
Domnul Găvrilă Ghilea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este „Cu referendumul de modificare a
Constituţiei pe Constituţie călcând”.
Stimaţi colegi,
Recentele dezbateri din Senat pe marginea reducerii cvorumului la referendum au
demonstrat, dacă mai era nevoie, cât de nocivă poate deveni o majoritate parlamentară
- 7 -
încropită printr-o inginerie electorală orchestrată împotriva naturii şi cât de grav poate ea
atenta la spiritul şi esenţa democraţiei.
O fi uzura la guvernare un proces firesc, necesar şi ireversibil, dar să-i înspăimânte
oare într-atât pe distinşii reprezentanţi ai majorităţii politice româneşti, încât aceştia să nu
mai aibă curaj să dea ochii cu propriii alegători? Să nu uităm că un referendum de
modificare a Constituţiei nu este un plebiscit oarecare.
Nu poate fi tăgăduit faptul că legitimitatea „Bibliei Naţiunii”, cum mai este numită
Constituţia, este dată, în primul rând, de reprezentativitatea corpului electoral care o
susţine şi, în al doilea rând, de stabilitatea acesteia, care trebuie să rămână un obiectiv
fundamental pentru orice stat.
Or, a înjumătăţi majoritatea simplă a alegătorilor înscrişi pe liste doar pentru a
uşura efortul propovăduirii noilor sale reglementări de către reprezentanţii actualei puteri
aruncă acest demers în derizoriu.
Pe de altă parte, dacă invocarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia poate fi
acceptată ca făcând parte din arsenalul retoricii parlamentare a reprezentanţilor puterii,
ridicarea lor la rang de axiome este ridicolă şi neavenită.
În Uniunea Europeană, există state care nu au abdicat de la sfânta majoritate care
reglementează şi susţine orice iniţiativă democratică, menţinând cvorumul de participare la
referendum de 50% plus unu.
Iată de ce consider că este inacceptabil să modificăm o Constituţie, adoptată în
1991, cu 50% plus unu din numărul alegătorilor înscrişi în liste, în condiţii de participare
de cel puţin 50% plus unu, schimbând regula în timpul jocului sau cvorumurile în timpul
valabilităţii aceleiaşi legi fundamentale.
Să nu uităm că în anul 2003, la precedentul referendum de modificare a
Constituţiei, simpla premisă a neîntrunirii cvorumului de prezenţă a determinat
organizatorii să aloce două zile pentru desfăşurarea scrutinului.
Mă întreb: de ce ar mai fi făcut-o dacă era atât de „curat constituţional” să
minimalizeze cvorumurile, prin lege, până la concurenţa cu cele realizabile la urne?
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
Domnul senator Cristache Iulian – Grupul parlamentar al PP-DD. Se pregăteşte
domnul senator Badea Leonardo.
Domnul Iulian Cristache:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 8 -
Obiectul declaraţiei mele este firma Bechtel şi se intitulează „Bechtel, mulţumim,
căci ca tine nu găsim!”.
Cu mare interes, românii au luat la cunoştinţă că celebrei companii americane
Bechtel, privitor la construcţia Autostrăzii Transilvania, îi va fi anulat contractul, aşa cum a
declarat joi, 30 mai 2013, domnul ministru delegat pentru proiecte de infrastructură,
domnul Dan Şova.
Chinul a luat sfârşit. Cine va plăti? Pentru că şi la plecare mai avem de achitat 37,2
milioane de euro despăgubire, bani despre care domnul prim-ministru Victor Ponta a
afirmat că vor fi şi aceştia acoperiţi de la buget.
La evenimentul organizat la Camera de Comerţ Româno-Britanică, domnul
ministru Şova mai afirma că singura posibilitate pentru continuarea proiectului este
parteneriatul public-privat sau concesiunea, în favoarea concesiunii optând Domnia Sa.
Bine, dar ce facem cu noul proiect de trafic, care să ilustreze noul trafic, pe noul
traseu? Pe acesta, cine-l mai plăteşte?
Pentru alegătorii mei din Argeş, şi nu numai, construcţia Autostrăzii Braşov – Borş
a fost aprobată în 2003, a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro, iar
finalizarea acesteia trebuia făcută până în 2012. Să spunem cinstit, în toţi aceşti ani, au
realizat 52 de kilometri, din totalul de 415 kilometri, iar banii au curs către companie fără
număr.
Prezentând aceste fapte, urmează, cum este firesc, comentariile şi întrebările.
Cine era ministru al transporturilor când s-a încheiat contractul? A fost neştiinţă sau
aranjament? Aducem astfel un omagiu „Marelui Licurici”, adică ţării din care provine
firma Bechtel? Cine era primul ministru atunci? Cine a urmat la transporturi? Cine a urmat
prim-ministru?
CNADNR – catastrofă! Cei responsabili de neîndeplinirea părţii române din
contract să plătească din buzunar?! Oh, ce vremuri…
Corpul de control al primului ministru?! Readuceţi-mă la realitate. Adică ce să
verifice? Contractul cu Bechtel de la început şi până acum?! Opinia publică să ştie cum au
fost cheltuite fondurile?!
Cei care au semnat contractul nu vor păţi nimic? Da, da, acum înţeleg. Ei sunt într-adevăr
experţii României. Cei mai buni! Tot ei vor semna şi de aici înainte contractele.
Cum?! Aşa se îmbogăţesc unii?! Ce idee trăsnită!
Să spunem că PSD ne-a pricopsit cu Bechtel prin persoanele domnului Adrian
Năstase, cel aplaudat şi adulat de 5 000 de PSD-işti acum două luni. Dulce libertate! Şi
cum să nu ia Bechtel nişte bani şi la plecare?
- 9 -
FMI şi Banca Mondială? Mici copii. Citiţi „Confesiunile unui asasin economic”.
Veţi vedea ce loc şi ce rol i s-au atribuit României.
Dar nu-i nimic, viitorul luminos acum se aşterne peste noi. Comarnic – Braşov,
Craiova – Piteşti, centura capitalei, taxarea autostrăzilor sunt tot atâtea probleme de
rezolvat de CNADNR.
Bine, dar cum rămâne cu IQ-ul nostru, cel al celor de la CNADNR?
Haideţi, în ultimele clipe, să înfiinţăm o nouă instituţie; Autoritatea Naţională de
Autostrăzi să se numească. Numai Comisia Europeană să deblocheze Programul
Operaţional Sectorial Transporturi şi gata. Suntem ca şi nou născuţi. Adunarea generală a
noastră, a acţionarilor, atât aşteaptă. Ne divizăm, nu? Chiar vreţi să ne anulaţi privilegiile
câştigate cu fraudă în ultimii ani?
Şi ultima întrebare: cine plăteşte pentru Bechtel? Ar fi timpul să nu înaintaţi factura
tot poporului român! (Aplauze)
Domnul Nicolae Moga:
Mulţumesc, domnule senator.
Domnul senator Badea Leonardo – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte
domnul senator Oprea Mario-Ovidiu.
Domnul Leonardo Badea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică se intitulează „Reflecţii deschise în vremea de aducere-aminte”.
Atunci când am intrat în Parlamentul României, primul apel public către colegii
mei a fost acela al regăsirii valorilor fundamentale în dreptul cărora acţionăm ca vectori
decizionali şi de imagine, şi anume responsabilitate şi decenţă, în hotărâri, în discurs, în
atitudine.
Cea mai păguboasă atitudine dintre toate mi se pare eterna reîntoarcere la apologia
cu orice preţ a evoluţiei care a stăpânit România în ultimii ani. Dar nu este doar atât.
Atraşi, pesemne, de ispita căderii definitive în ignoranţă, lideri politici, fie că vorbim de cei
de la Bucureşti sau din teritoriu, ne oferă cu dezinvoltură prelegeri vaste despre cât de bine
era pe vremea de aducere-aminte, insistând sinucigaş pe teoria binefacerilor aduse de
tăierile salariale şi îngheţarea pensiilor şi cum nu diferă cu nimic actuala guvernare de cea
trecută.
Or, un asemenea discurs provoacă, în numele unei istorii recente, ce nu poate fi
uitată, necesitatea unei reacţii. Pentru că este greu de acceptat predica ignoranţei ca
doctrină oficială şi pentru că măsurile guvernelor Boc nu pot fi confundate cu cele ale
Guvernului Ponta, fie şi pentru simplul motiv că sunt diametral opuse.
- 10 -
Austeritatea severă nu e totuna cu disciplina bugetară. Tăierea salariilor nu este
totuna cu reîntregirea lor. Îngheţarea pensiilor nu este totuna cu indexarea. Tăierea
ajutorului de şomaj nu e totuna cu creşterea salariului minim pe economie. Blocarea
POSDRU, POS Mediu sau POR nu e totuna cu deblocarea lor. Blocarea subvenţiilor din
agricultură nu este totuna cu plata acestora. Desfiinţarea spitalelor nu e totuna cu
reînfiinţarea lor.
Sunt doar câteva exemple, stimaţi colegi, pe care le putem ignora sau recunoaşte.
Dacă însă nu vom reuşi să separăm, o dată pentru totdeauna, epocile evocate mai sus, mă
tem că ne vom rătăci. Sper să nu ratăm oportunitatea de a avea o memorie bună, fiindcă,
aşa cum spunea un celebru scriitor, „o memorie bună este un avantaj imens”.
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc.
Domnul senator Oprea Mario-Ovidiu – Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte
domnul senator Tişe Alin.
(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la
microfonul central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Bună dimineaţa!
Distinşi colegi,
Atunci când mi-am propus să devin un aliat împotriva traficului şi consumului de
droguri, mi-am asumat o luptă continuă, pe care nu am de gând să o abandonez, întrucât nu
pot ignora un atentat la sănătate şi nici dreptul la viaţă.
Apariţia Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse
susceptibile de a avea efecte psihoactive a avut un impact deosebit, a fost susţinută şi
aplicată de autorităţile abilitate să se implice în lupta antidrog. Ţinerea sub control a unui
fenomen care oricând poate lua amploare în România, date fiind „inventivitatea”
traficanţilor de stupefiante, precum şi apariţia a noi tendinţe de a obţine câştiguri rapide
într-un timp scurt, presupune eforturi legislative şi financiare suplimentare în acest sens.
Mesajul meu antidrog de astăzi este o provocare pentru toţi cei care simt că au
datoria de a proteja tinerii acestei ţări, un semnal pentru cei care încă se cred mai presus de
lege şi o speranţă în dreptul celor care muncesc asiduu pentru a combate şi preveni
infracţiunile de crimă organizată.
Stimaţi colegi,
- 11 -
Este nevoie de un nou demers în combaterea traficului de halucinogene, care ajung
sau ar putea ajunge pe teritoriul nostru sub formă de substituente ale unor droguri, aparent
legale, dar care, combinate cu alte substanţe, au efecte devastatoare asupra organismului
uman. Este nevoie de o nouă iniţiativă şi orice acţiune în acest sens este perfectibilă.
Am să fiu direct şi am să vă spun că se impune înfiinţarea urgentă a câte unui
laborator în cadrul ANSVSA în fiecare regiune a ţării, dotat corespunzător şi acreditat în
Uniunea Europeană, în care specialişti cu calificare în domeniu să se poată pronunţa asupra
compoziţiei chimice, calităţii şi pericolului pe care îl pot prezenta produsele supuse
analizei şi considerate ca fiind susceptibile de a avea efecte psihoactive.
În prezent, potrivit art. 6 din Legea nr. 194/2011, ANSVSA transmite mostrele
furnizate de solicitant, în vederea analizării produsului, laboratoarelor acreditate în
Uniunea Europeană sau în Spaţiul Economic European. Reprezentanţii poliţiei, care sunt
de regulă solicitanţii acestor analize, adesea cheia soluţionării dosarelor de crimă
organizată, întâmpină mari dificultăţi în instrumentarea cauzelor, dat fiind intervalul mare
de timp în care rezultatele revin în ţară, precum şi costurile aproape de nesuportat, care
depăşesc adesea 5 000 de euro pentru o singură testare.
Neavând posibilitatea să ne pronunţăm asupra compoziţiei substanţelor şi asupra
gradului de risc al acestora, din lipsă de probe, suspecţii se bucură de decizii precum
neînceperea urmăririi penale şi lăsarea lor în libertate. Una dintre variante ar fi crearea
unor astfel de laboratoare accesând fonduri europene ori perfecţionarea personalului deja
existent şi dotarea centrelor de analiză care funcţionează la ora actuală.
Stimaţi colegi,
Venim aproape în fiecare zi aici, întrucât oamenii au crezut şi cred în puterea
noastră de a schimba în bine. Venim aici pentru că avem datoria de a proteja şi pentru că
noi, ca majoritate, mai ales în situaţii limită, putem face diferenţa.
În calitatea mea de senator al judeţului Dolj, am purtat discuţii cu anchetatori din
rândul poliţiei şi atragem atenţia că darea în scurt timp în folosinţă a Podului Vidin – Calafat
este posibil să amplifice transporturile de stupefiante, acest obiectiv rutier devenind,
practic, o rută de tranzit europeană spre care traficanţii se pot orienta.
Potrivit ultimului Raport naţional privind situaţia drogurilor în România, elaborat în
anul 2012, creşterea numărului de consumatori problematici este cauzată de apariţia pe
piaţa din România a noilor substanţe cu proprietăţi psihoactive. Primul studiu realizat în
rândul studenţilor din opt centre universitare din ţară indică o prevalenţă ridicată a
consumului de droguri, aici fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale, tranchilizante
- 12 -
administrate fără prescripţie medicală şi aceste substanţe noi cu proprietăţi psihoactive,
comercializate sub numele de droguri legale sau plante etnobotanice.
Un alt factor care a determinat agravarea situaţiei privind consumul de stupefiante a
fost închiderea unor programe importante de servicii de prevenire a riscurilor asociate
consumului de droguri, care au fost active în România până în anul 2010.
Obiceiul tinerilor de a fuma, de a consuma alcool, cafea şi substanţe noi cu efect
psihoactiv, denumite generic etnobotanice, precum şi droguri ilegale este o realitate ce nu
trebuie ascunsă, ci combătută prin mijloace informaţionale, legislative şi logistice. Avem
datoria de a-i ajuta să ia deciziile corecte şi de a-i îndrepta atunci când ne cer ajutor.
Prin acest mesaj, solicit sprijinul tuturor celor care înţeleg că mafia drogurilor este o
ameninţare serioasă. Avem nevoie de aceste laboratoare, pentru că există oameni extrem de
instruiţi în sistem care merită să-şi desfăşoare activitatea fără bariere, oameni care zi de zi
încearcă să facă tot mai mult şi care sunt fideli meseriei alese. Putem face legi, dar avem
datoria de a le aplica. Putem avea iniţiative, dar avem datoria de a le finaliza. Putem face
promisiuni şi avem datoria ca, oricât de greu ar părea, să nu dăm înapoi. Şi, mai presus de
toate, avem datoria de a nu fi absenţi.
Vă mulţumesc.
(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
„USL a confiscat România” este declaraţia politică pe care o prezintă domnul
senator Tişe Alin – Grupul parlamentar al PDL.
Domnule preşedinte, vă rog.
Urmează domnul senator Belacurencu Trifon.
Domnul Alin-Păunel Tişe:
Bună dimineaţa!
Mulţumesc.
Distinşi colegi,
De mai bine de un an de zile, USL a confiscat România. S-a substituit voinţei
suverane a poporului. Pretinde acum că ştie mai bine decât poporul ce trebuie să cuprindă o
viitoare Constituţie. Deţine, evident, o putere absolută de 70% şi, prin urmare, consideră că
deţine şi adevărul absolut. Şi alte partide au făcut aceeaşi greşeală.
Constituţia este fundamentul unei ţări democratice, dar USL-ul nu înţelege că şi
Constituţia trebuie să fie democratică şi scrisă într-un mod democratic.
- 13 -
USL rămâne fidelă principiilor din vara lui 2012, când a mai atentat o dată la
valorile democratice, instaurând, prin mutări bruşte şi neconstituţionale, un sistem puternic
autoritar. Dar cui îi mai trebuie un sistem democratic, când deţine puterea absolută?
Nimănui, evident, ar spune USL-ul.
Noi spunem altceva. Spunem că aparţine poporului.
Astfel, nu se explică de ce suntem singura ţară din lume unde dezbatem ce nu
există, unde vorbim de o viitoare Constituţie fără să avem un text constituţional, unde le
cerem românilor să voteze ceva ţinut sub cheie ca să nu se observe abdicarea de la
principiile democratice.
Astfel, nu se explică de ce vorbim despre regionalizare fără să cunoaştem măcar
bazele regionalizării şi principiile regionalizării pe care o desenează USL-ul, deşi noua
construcţie va afecta viaţa tuturor românilor.
Astfel, nu se explică de ce numără deja rezultatul unui referendum despre care nu
se ştie dacă şi când va avea loc şi ce se presupune că va trebui să accepte sau să respingă
poporul român.
Guvernul şi majoritatea USL duc ţara către dictatură, fluturând tocmai ideea unei
voinţe populare exprimate, mascând şi ascunzând românilor pericolul pe care aceste
manevre îl reprezintă pentru democraţie şi pentru un stat de drept.
Unde era USL-ul când voinţa poporului cerea Parlament unicameral şi 300 de
parlamentari? Voinţa poporului care însuma peste 7,7 milioane sau peste 6,7 milioane de
voturi.
Abuzul fără precedent pe care îl comite acum este tentativa de modificare a legii
fundamentale şi impunerea prin forţă a propriei dorinţe, modificând legea referendumului.
Constituţia este fundamentul unei ţări, al unui popor, al unei familii europene. Nu
poate fi supusă voinţei unei minorităţi aflate temporar în funcţie. Europa ne apreciază sau
ne penalizează după cum şi noi ştim să apreciem şi să respectăm valorile fundamentale ale
democraţiei, ale unui popor, dar şi ale Europei.
Dar cum să se respecte vreo valoare atunci când USL face permanent paşi în
direcţia distrugerii a tot ce s-a realizat până în prezent? Constituţia actuală a fost votată în
2003 de 9 milioane de români. Dar ei nu mai contează! USL a modificat legea
referendumului, astfel că legea fundamentală necesită doar 2,5 milioane de voturi. Pentru
că, în matematica puterii, 2,5 este mai mare decât 9, dar este, mai presus de toate, şi
suficient pentru a-şi impune sistemul dictatorial.
Cine are nevoie de legitimarea legii fundamentale? Cine are nevoie de legitimarea
legii fundamentale şi încurajarea poporului să-şi facă vocea auzită, când este mult mai
- 14 -
simplu să descurajăm românii să se exprime, pentru că nu ne convine ce ne spun? Cine are
nevoie de legitimarea legii fundamentale, când, de fapt, nu are nevoie de popor şi de vocea
lui şi l-a abandonat? Cine are nevoie de legitimarea legii fundamentale, când este suficient
să se voteze în Teleorman ca să fie validat referendumul?
Este revoltător, regretabil şi ruşinos cum USL înţelege să guverneze această ţară!
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc.
Domnul senator Belacurencu Trifon – Grupul parlamentar al PSD. Îl rog pe domnul
senator Sorin Ilieşiu să se pregătească.
Domnul Trifon Belacurencu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică este intitulată „În sfârşit, contractul cu Bechtel a fost
reziliat”.
Stimaţi colegi,
Săptămâna trecută, Guvernul României a reuşit rezilierea contractului cu firma
americană Bechtel. Vreau să menţionez, încă de la început, că această reuşită este una
amară. În loc de o autostradă finalizată, avem în acest moment doar cu puţin peste 50 de
kilometri finalizaţi. Mai mult, România a plătit pentru cei 50 de kilometri de autostradă o
sumă exorbitantă, de 1 200 000 000 de euro. Astfel, Autostrada Transilvania a ajuns să
aibă cel mai mare preţ per kilometru din lume.
În această luare de poziţie, vreau să fac un scurt istoric pentru a înţelege cum s-a
putut ajunge la această situaţie.
În anul 2003, când România negocia pentru aderarea la NATO, ar spune unii,
Guvernul României a dat lucrarea prin atribuire directă, fără licitaţie, firmei americane
Bechtel. Unele persoane au spus că acesta este preţul pe care trebuia să-l plătească
România pentru a adera la NATO.
Din punctul meu de vedere, nu aş fi avut nicio problemă dacă acesta ar fi fost
adevărul, dar atribuirea lucrării firmei americane Bechtel nu are legătură cu aderarea
României la NATO. Cei care susţin această teorie au uitat că România a fost invitată
oficial să adere la NATO în noiembrie 2002, la Summitul de la Praga.
Alţi comentatori au considerat că atribuirea directă a lucrării către firma americană
a mascat o şpagă luată de membrii Guvernului de la acea vreme. Printre aceştia, şi actualul
preşedinte al României, domnul Traian Băsescu.
- 15 -
Nu trebuie să uităm că această falsă temă a fost folosită de Alianţa D.A. împotriva
PSD-ului în campania electorală din 2004. Mai mult, după ce Alianţa D.A. a câştigat
alegerile şi a format Guvernul, a blocat, pentru doi ani, toate lucrările pentru construcţia
autostrăzii şi a renegociat contractul.
În mod paradoxal, nu au fost identificate persoanele care ar fi luat şpagă din
Guvernul Năstase. Mai mult, deşi preţul pe kilometru la semnarea contractului cu firma
Bechtel era aproximativ 5 milioane de euro, după renegociere, preţul per kilometru a ajuns
la aproximativ 25 de milioane de euro.
Ministrul transporturilor de atunci era domnul Gheorghe Dobre, care se pare că a
obţinut prin renegocierea contractului „o mare victorie”, faţă de „dezastruosul contract”
semnat de Guvernul Năstase. Mare victorie poate doar împotriva românilor, subliniez eu.
Problema renegocierii s-a simţit fix în buzunarele românilor, care au fost obligaţi să
plătească peste un miliard de euro pentru aproximativ 50 de kilometri de autostradă.
În aceste condiţii, dau crezare fostului prim-ministru Adrian Năstase, care a
declarat că autostrada ar fi fost deja finalizată dacă ar fi câştigat alegerile prezidenţiale din
2004. Completez eu declaraţia domnului prim-ministru cu faptul că valoarea lucrării ar fi
fost mult mai mică.
În orice caz, după „marea victorie” a ministrului Dobre, prin renegocierea
contractului, rezilierea contractului a devenit subiect important cam în orice campanie
electorală. Cam toţi miniştrii care s-au perindat pe la Ministerul Transporturilor, de la
Gheorghe Dobre până la Anca Boagiu, au promis că vor încerca să renegocieze sau să
rezilieze contractul în speţă.
În mod paradoxal, timp de aproape şapte ani, nu s-a reuşit rezilierea acestui
contract, pe motiv că România ar fi trebuit să plătească firmei americane despăgubiri de
sute de milioane de euro: 500 de milioane de euro plus TVA, conform fostului ministru
Gheorghe Dobre, sau 800 de milioane de euro plus TVA, conform doamnei ministru Anca
Boagiu.
Domnul ministru Dan Şova a reuşit să rezilieze contractul prin negociere directă, cu
plata unor despăgubiri către firma americană de 30 de milioane de euro plus TVA.
Poată că veţi întreba de ce nu a fost continuată lucrarea cu firma pe care tot un
guvern PSD o alesese. Răspunsul este foarte simplu: pentru că, după toate marile
renegocieri din perioada guvernelor Băsescu – Boc, contractul devenise o povară pentru
România, cu un cost exorbitant pentru un kilometru de autostradă.
Vreau să închei prin a saluta rezilierea contractului şi prin a-mi exprima dorinţa şi
speranţa ca lucrările pentru construcţia Autostrăzii Transilvania să continue. Rezilierea
- 16 -
contractului reprezintă o reuşită a actualului Guvern, salvând astfel sute de milioane de
euro din bugetul României.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc.
Domnul senator Ilieşiu Sorin – Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul
senator Dincă Mărinică.
Domnul Sorin Ilieşiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţie politică
De peste 23 de ani încoace, Parlamentul României este dator cu legea înfiinţării în
capitală a unui muzeu al ororilor comunismului, precum şi a unui monument al victimelor
acestuia.
Încă de acum opt ani, am exprimat acest deziderat în „Proclamaţia pentru
România”, publicată în 30 aprilie 2005 pe prima pagină a ziarului de impact naţional
„Ziua”. Citez respectivul punct al proclamaţiei: „Înfiinţarea unui Institut naţional pentru
studierea ororilor comunismului în România, precum şi a unui Muzeu al ororilor
comunismului, având sediul în Bucureşti şi având ca model parţial Memorialul de la
Sighet.”
Prin urmare, în decembrie 2005, Guvernul liberal Tăriceanu a înfiinţat Institutul de
Investigare a Crimelor Comunismului în România. Dar, spre dezonoarea noastră a tuturor,
Bucureştiul a rămas singura capitală a unei foste ţări comuniste din Uniunea Europeană în
care nu există un muzeu al ororilor comunismului şi un monument al victimelor acestuia.
Cred că viitorul muzeu ar trebui să aibă două secţii:
1. Secţia de Fortul 13 Jilava, dedicată în special ororilor regimului penitenciar;
2. Secţia din cadrul actualului Palat al Parlamentului, dedicată în special ideologiei
comuniste şi cultului personalităţii.
Am credinţa că monumentul victimelor comunismului ar putea fi o cruce uriaşă
înălţată în centrul capitalei, de dimensiunea simbolică a Coloanei Infinitului din Târgu-Jiu.
Având în vedere necesitatea perpetuării memoriei antitotalitare în Europa, atât
muzeul, cât şi monumentul vor putea fi realizate din fonduri europene, fiind de notorietate
faptul că poporul român a îndurat cel mai cumplit regim totalitar din Europa postbelică şi
că România este singura ţară europeană în care s-au înregistrat victime la căderea
comunismului. Chiar şi la Moscova, comunismul a căzut fără victime, în timp ce la
Bucureşti a fost o baie de sânge: peste 1 100 de morţi.
- 17 -
Încă de la instaurarea comunismului, în 1917, în vecinătatea ţării noastre, acesta a
fost respins cu fermitate de poporul nostru. Parlamentul României a interzis comunismul,
în 1924, având în vedere scopurile criminale ale acestuia faţă de ţara noastră: dispariţia
statului român, a naţiunii române şi a elitelor ei culturale, bisericeşti, financiare şi ţărăneşti,
înlocuirea religiei creştine cu ateismul, precum şi distrugerea clasei ţărăneşti, care
reprezenta circa 80% din populaţie.
Regimul comunist ne-a fost impus cu forţa armatei sovietice şi prin fraudarea
alegerilor din 1946. Timp de 17 ani, între 1945 şi 1962, în ţara noastră a existat o luptă
anticomunistă unică în istorie: rezistenţa armată dusă de numeroase grupuri de partizani.
Pentru că noi, românii, am respins comunismul în perioada 1918 – 1962 precum
niciun alt popor din lume, am fost condamnaţi să îndurăm, începând din 1948 şi până în
1989, unul dintre cele mai cumplite regimuri totalitare din istorie.
Faţă de celelalte ţări din fostul lagăr sovietic, teroarea comunistă a avut în ţara
noastră dimensiuni record. În România, au existat cei mai mulţi deţinuţi politici în raport
cu numărul locuitorilor: între o jumătate de milion şi 2 milioane de deţinuţi politici. În
România, a existat una dintre cele mai terifiante poliţii politice – Securitatea. Odată cu
instalarea comunismului, tot ce a fost mai bun în societatea românească a fost distrus sau
anihilat. Şi, cu toate acestea, în capitala României nu există un muzeu al ororilor
comunismului şi nici un monument al victimelor acestuia.
„Cine uită, nu merită!”, ne avertiza Nicolae Iorga. „Dacă vrei să ucizi un popor,
suprimă-i memoria”, spunea Milan Kundera. „Cine îşi uită trecutul, e condamnat să-l
repete”, spunea George Santayana.
Stimaţi colegi parlamentari,
Nu avem voie să uităm şi nu avem voie să mai amânăm ceea ce trebuia să facem
încă de acum 23 de ani!
Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Nicolae Moga:
Mulţumesc, domnule senator.
Domnul senator Rogojan Ciprian – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte
domnul senator Tudor Barbu.
Domnul Mihai-Ciprian Rogojan:
„Mai multă atenţie pentru viitorul copiilor”
Stimaţi senatori,
- 18 -
După cum bine ştiţi, sâmbătă, 1 iunie, am sărbătorit Ziua Internaţională a Copilului,
zi ce marchează acordul internaţional pentru iniţierea de măsuri în vederea combaterii
sărăciei, a exploatării în rândul copiilor şi a respectării drepturilor acestora.
Doresc, pe această cale, să transmit gândurile de bine către toate familiile care îşi
îngrijesc copiii cu demnitate şi respect faţă de noua viaţă, familii pentru care respectarea
drepturilor copiilor nu reprezintă o obligaţie, ci un act de iubire necondiţionată, familii care
îşi formează copiii în spiritul libertăţii, păstrându-le în acelaşi timp inocenţa.
Toţi părinţii încearcă să păstreze cât mai mult candoarea şi visurile copilăriei, în aşa
fel încât să le asigure copiilor o dezvoltare armonioasă ca adulţi. Din păcate, există situaţii
în care poveştile nu se termină cu triumful binelui şi mă refer aici la situaţia delicată a
copiilor abuzaţi sexual. Este îngrijorătoare creşterea numărului cazurilor de copii abuzaţi
sexual şi voi da aici exemplul alarmant al judeţului Prahova, unde numai în ultimele cinci
luni s-au confirmat 17 astfel de cazuri.
Stimaţi colegi,
Nu putem rămâne indiferenţi la astfel de nedreptăţi! Abuzurile de acest gen trebuie
sancţionate în conformitate cu gravitatea răului produs şi trebuie să realizăm condiţiile în
care astfel de fapte să nu se mai repete!
Domnul Nicolae Moga:
Mulţumesc.
Domnul senator Tudor Barbu – Grupul parlamentar al PP-DD. Se pregăteşte
doamna senator Firea Gabriela.
(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Tudor Barbu:
Mulţumesc mult, domnule preşedinte.
Ca de obicei, o notific pe distinsa mea colegă că declaraţia este doar pe stenogramă,
deci nu o am scrisă.
Sunt senator de Gorj şi vin în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, pentru ca, în
două-trei minute maximum, să vă spun că declaraţia de astăzi se intitulează „Cât de
nemernici sunt cei care plâng la funeraliile celor pe care tocmai i-au ucis!”.
Şi încep prin a spune că este minunat să afirmi de la microfonul Senatului că s-a
reziliat contractul cu Bechtel, este perfect, dar că declaraţia politică a distinsului meu coleg
includea şi două fraze despre cine a adus Bechtelul şi în ce condiţii în ţară. Era o declaraţie
politică completă. Mă raliez punctului de vedere al colegului meu Cristache, întrebând şi
- 19 -
eu, ca şi Domnia Sa: cine plăteşte factura incredibilă pe care România a moştenit-o după
magistrala reziliere a contractului cu Bechtel?
Dar să mă întorc acolo unde mi-am propus, adică în Gorj, şi să vă spun, stimaţi
colegi, că una dintre cele mai mari unităţi economice ale României este în stare de avarie,
că unul dintre cele mai importante edificii pe care le-a făcut poporul acesta în decursul
ultimilor 40 de ani, Complexul Energetic Oltenia, este în stare de intrare pe calea finală a
falimentului şi vânzării pe nimic.
Şi mă întreb: cum este posibil ca oameni care au susţinut Guvernul Boc, care au
susţinut Guvernul Ungureanu şi acum susţin Guvernul Ponta să îndrăznească să deschidă
gura şi să plângă la funeraliile Complexului Energetic Oltenia, când ei înşişi au votat, au
semnat şi au susţinut punerea acestei importante unităţi strategice pentru economia
naţională pe lista de vânzare agreată cu doamna Lagarde, adică cu Fondul Monetar
Internaţional?
Spunea domnul Ponta că nu se va vinde complexul – adică nu se va vinde majoritar
– decât dacă el va fi sub limita de profit, adică va fi pe pierdere. Păi, ştim cu toţii. Numai
tâmpit să fii sau iresponsabil să nu-ţi aduci aminte câte unităţi productive din România au
fost băgate în gard în mod deliberat şi apoi vândute pe nimic, printr-un management care
acum este recunoscut de aproape întreaga clasă politică ca fiind un management
antiromânesc şi un management care a falimentat economia naţională, a creat 4 milioane
de şomeri şi a împins România în situaţia în care se află azi, la toate capitolele sociale şi
economice.
Mai spun o dată, stimaţi colegi, Işalniţa, Turceni, Rovinari şi Craiova, Complexul
Energetic Oltenia, cu toate minele şi cu toate exploatările care sunt aferente acestui gigant,
sunt într-o stare de prefaliment. Şi îmi asum ceea ce spun, pentru că ştiu foarte bine.
Acum, se mimează la Târgu-Jiu, de săptămâni bune, o luptă sindicală şi
managerială – patronată, bineînţeles, cu multă experienţă şi cu multă bunăvoinţă de echipa
domnului Ponta – de salvare a Complexului Energetic Oltenia.
Păi, de ce să salvezi un complex energetic care până acum şase luni era pe profit?
De ce e nevoie să pui în discuţie vânzarea majoritară a complexului, când echipa de până
acum câteva luni aducea 1 000 de miliarde profit? Atenţie la cifră, stimaţi colegi: 1 000 de
miliarde! Iar acum minerii şi cei din termo vor lucra, începând de săptămâna aceasta, patru
zile pe săptămână. Munţii de cărbune la Turceni şi la Rovinari sunt la înălţimea blocurilor
cu 12 sau 14 etaje şi se aprind, se autoaprind în depozitele Complexului Energetic Oltenia.
Şi, ca să mă întorc şi să termin, vin nişte neica nimeni, care în decursul anilor au
baleat, când sindicalişti, când senatori, când lideri de opinie locală, când deputaţi – căci aşa
- 20 -
e politica în România –, vin acum şi plâng pe catafalcul Complexului Energetic Oltenia.
Cât de nemernic să fii să plângi acolo unde ai băgat cuţitul?! Să jeleşti pe acela pe care
tocmai l-ai împins în groapă!
Şi termin prin a vă spune că dacă nu facem un front comun, transpartinic, dincolo
de culoare şi apartenenţă, pentru a gestiona corect viitorul acestui complex energetic, care,
repet, oameni buni, este una dintre cele mai importante unităţi strategice din România, vom
ajunge să o căinăm aşa cum am căinat Hidroelectrica, care a intrat în insolvenţă, aşa cum
am căinat Sidex, care era o gaură neagră şi l-am dat pe nimic la ArcelorMittal şi a devenit
productivă după câteva luni şi a intrat pe profit fără ca indianul să bage un leu acolo, fără o
investiţie cât de mică, sau aşa cum – şi cazul este cel mai grav – căinăm fabulosul contract
semnat de Guvernul Năstase în 2004, la ceas de seară, în Parlamentul României, cu
Petrom, prin care s-a vândut toată rezerva de gaze şi ţiţei a României pe 10 ani. Şi
bineînţeles că se va relua această vânzare ticăloasă atunci când contractul va expira şi
bineînţeles că va fi reluată în aceleaşi condiţii dezavantajoase pentru copiii şi nepoţii noştri.
Mulţumesc.
(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Nicolae Moga:
Mulţumesc şi eu.
Doamna senator Firea Gabriela – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul
senator Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan.
Doamna Gabriela Firea:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Declaraţia mea politică are titlul „Plafonarea salariilor managerilor de stat – un
început de dreptate în salarizarea bugetară”.
Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns că traversăm o criză economică profundă, care a
afectat inevitabil bugetul statului, făcând din ce în ce mai dificilă prioritizarea alocării
resurselor, salarizarea personalului din instituţiile de stat reprezintă, în continuare, o sursă
inepuizabilă de anomalii şi de nedreptăţi.
Graţie unei legi a salarizării unitare – ce ironie această denumire! – care nu poate fi
aplicată şi unei multitudini de acte normative a căror încrengătură formează un veritabil
nod gordian, s-a ajuns la situaţia aberantă ca între doi salariaţi ai statului cu un grad de
pregătire comparabil să existe un raport al salariilor de unu la treizeci. Primul nu a avut,
cum se spune, noroc în viaţă şi a îmbrăţişat cariera de dascăl, în timp ce al doilea, bine
orientat politic, a ajuns în fruntea unei instituţii cum ar fi, de exemplu, Autoritatea de
Supraveghere Financiară. Niciun atac la persoană. Vorbim doar despre principii.
- 21 -
Sunt voci care spun că această comparaţie nu este corectă, întrucât profesorul este
plătit de la bugetul de stat, în timp ce autorităţile de reglementare şi control se
autofinanţează.
Foarte adevărat, dragi colegi. Dar din ce se autofinanţează ele oare? Nu din
plusvaloarea unui proces de producţie materială sau intelectuală, ci din exploatarea,
aproape discreţionară, a unui monopol pus la dispoziţie tot de către stat, în cazul autorităţii
mai sus amintite, monopolul supravegherii pieţelor financiare.
ASF îşi construieşte singură bugetul, potrivit legii, din taxele pe care le colectează
de la jucătorii din pieţele pe care le supraveghează, iar dacă veniturile sunt consistente – şi
sunt –, atunci de ce nu ar fi şi cheltuielile pe măsură, se spune.
Un argument adus în favoarea nivelului ridicat al acestor salarii este acela că nu
poţi pune un om să supravegheze o piaţă de miliarde de euro fiind plătit cu salariul mediu
pe economie şi că trebuie să aibă un venit comparabil cu managerii companiilor pe care le
supraveghează, pentru a nu fi tentat să renunţe la imparţialitate. Aşadar, vorbim despre
salarii aşa-zis anticorupţie.
Dar mă întreb: care este limita care să ne asigure incoruptibilitatea unui funcţionar?
Există oare o asemenea limită?
Ca şi cum faptul că există funcţionari plătiţi din banii statului – da, sunt banii
statului – cu asemenea salarii fabuloase nu ar fi suficient, un astfel de funcţionar are
dreptul, după ce a încasat lunar, o vreme, un salariu fabulos, să primească şi plăţi
compensatorii de sute de mii de euro în momentul în care, dintr-un motiv sau altul, trebuie
să plece din respectiva poziţie.
Iar în cazul ASF-ului ar fi avut dreptul la salarii compensatorii un manager care
pleacă de la un salariu de 40 000 de euro pe lună la doar – simţiţi ironia – 13 000 de euro
pe lună. Faptul că nu a solicitat acele plăţi compensatorii nu schimbă cu nimic faptul că
legea este strâmbă.
Stimaţi colegi,
Acest nod gordian al salarizării la stat trebuie tăiat cât mai grabnic. Guvernul a
făcut un prim pas prin ordonanţa care plafonează salariile managerilor din companiile de
stat şi a anunţat un al doilea pas, de impozitare cu 85% a salariilor compensatorii de tipul
celor despre care aminteam puţin mai devreme. Sunt două măsuri bine-venite, dar e nevoie
de o reaşezare din temelii a sistemului de salarizare în instituţiile şi companiile de stat.
Dacă nu putem face peste noapte ca salariile dascălilor, medicilor, micilor
funcţionari să crească la nivelul la care ne-am dori şi la care ar merita, stă în puterea
noastră ca puţinii bani din bugetul de stat să fie împărţiţi echitabil.
- 22 -
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc.
Salutăm prezenţa în sala de plen a Senatului a domnului ministru Nicolăescu.
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):
Cu plecăciune!
Domnul Nicolae Moga:
Vă rog, domnule senator Sorin Roşca-Stănescu, să vă prezentaţi declaraţia politică.
Urmează domnul senator Todiraşcu Valeriu.
Domnul Sorin-Ştefan Roşca-Stănescu:
Mulţumesc.
Declaraţia politică se intitulează „Coincidenţe bizare într-un dosar DNA”.
Cazul Sorin Alexandrescu, şeful Antenelor, conţine o serie de coincidenţe bizare şi
ridică mai multe semne de întrebare. Va fi extrem de interesant să vedem cum va
demonstra procurorul competenţa DNA în acest caz sau ridicarea de pe stradă a
prezumtivului infractor, în ciuda faptului că acesta nu a fost, în prealabil, invitat la DNA.
Şi asta, la două zile după ce fusese redactat comunicatul DNA, un fel de scrisoare pierdută
din viitor. Mai există împrejurarea – şi ea destul de ciudată – că în trecut soţul doamnei
Laura Codruţa Kövesi, şeful DNA, a lucrat şi a încasat bani chiar de la firma supusă
prezumtivului şantaj.
Colac peste pupăză, apar dezvăluiri cu probe ale unor legături care există între
domnul Ioan Bendei, reprezentantul RCS-RDS, şi familia Traian Băsescu. O altă
coincidenţă tulburătoare este că primele tensiuni între RCS-RDS şi Antene au avut loc
chiar în timpul suspendării lui Traian Băsescu din funcţia prezidenţială şi al organizării
referendumului pentru demitere, când RCS-RDS a început să scoată sistematic „Antena 3”
de la transmisie. Şi încă un fapt izbitor de ciudat. Obiectul prezumtivului şantaj este un
contract încheiat între RCS-RDS şi o firmă a domnului Mitică Dragomir, care, cel puţin în
aparenţă, conţine fapte infinit mai grave decât cea pentru care, în baza unor simple
presupuneri, domnul Sorin Alexandrescu stă după gratii.
Procurorul de caz şi doamna Kövesi, noua şefă de la DNA, numită pe algoritm
Traian Băsescu, pot să-şi gestioneze cazul liniştiţi. La fel cum şi eu, ca parlamentar român,
îmi pot exprima, la fel de liniştit, nedumerirea şi mă pot întreba, pentru că am mai multe
indicii decât au avut cei care l-au arestat de pe stradă pe Sorin Alexandrescu, de ce în acest
dosar există atât de multe fapte tulburătoare. Şi nu-mi poate cere nimeni pe lume să ignor
faptul că atât domnul Traian Băsescu, cât şi doamna Kövesi au fost deseori criticaţi de
- 23 -
„Antena 3”. Aşa că am tot dreptul să mă întreb dacă nu cumva cineva plăteşte astfel o
poliţă.
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc.
Domnul senator Todiraşcu Valeriu. Se pregăteşte domnul senator Niţă Mihai.
Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul.
Domnul Valeriu Todiraşcu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimate doamne şi domni senatori,
Declaraţie politică – „Consecinţele negative ale reducerii fondurilor destinate
Programului naţional de transplant de organe”.
Decizia ministrului sănătăţii de a reduce fondurile publice destinate Programului
naţional de transplant de organe este nu numai o măsură fără justificare medicală, care
condamnă la suferinţă sau chiar moarte pe cei care s-ar fi putut bucura de tratamentul
salvator, ci şi o măsură neeconomică, ce determină o nouă risipă a fondurilor destinate
sănătăţii.
Tratarea pacienţilor prin transplantarea organului bolnav reface aproape complet
calitatea vieţii pacientului şi îi redă capacitatea de muncă, rezultatele fiind superioare
oricăror alte metode de tratament. În cazul transplantului renal însă, înlocuirea rinichiului
artificial – aparatul de dializă –, de care depinde viaţa pacienţilor cu insuficienţă renală, cu
un rinichi natural de la cadavru sau donat de un donator viu, determină o scădere a
cheltuielilor de trei până la zece ori pentru fiecare an ulterior anului în care a avut loc
transplantul. Aceasta, în condiţiile în care pacientul transplantat are o capacitate de muncă
recuperată, în contrast cu pacientul netransplantat, care necesită dializă de trei ori pe
săptămână.
Dacă pentru un pacient dializat se cheltuiesc, în Canada, aproximativ 60 000 de
dolari pe an, pentru întreţinerea unui pacient transplantat se cheltuiesc numai 6 000 de
dolari pe an, adică de zece ori mai puţin. Astfel, transplantarea unui pacient dializat va
permite economisirea unei sume care acoperă cheltuielile de îngrijire a altor nouă pacienţi
transplantaţi. Costul iniţial al transplantului nu se ridică, în Canada, la suma de 25 000 de
dolari, adică mai puţin de jumătate din costul dializei pentru un an de zile. Deci cu
fondurile economisite de la un pacient care scapă de dializă se pot transplanta doi pacienţi.
Iată opinia emisă în anul 2009 de Claire Marie Fortin, manager al registrelor clinice
din cadrul Institutului Canadian pentru Informaţii în Sănătate: „Dacă toţi pacienţii aflaţi pe
- 24 -
listele de aşteptare pentru transplantul de rinichi din Canada ar fi transplantaţi, s-ar
economisi 150 de milioane de dolari anual prin scăderea costurilor legate de dializă.” De
menţionat faptul că populaţia Canadei este aproape dublă faţă de România.
Se consideră că, în condiţiile din România, economia de resurse prin transplantare
renală este, păstrând proporţia, asemănătoare, deşi nimeni nu s-a ostenit să o măsoare.
Reducerea bugetului de transplant va reduce în primul rând numărul transplanturilor de
rinichi – cele mai frecvente transplanturi –, deci va produce o mare risipă de fonduri prin
menţinerea cheltuielilor enorme legate de dializă.
Având în vedere cele menţionate mai sus, solicit ministrului Eugen Nicolăescu să
ordone elaborarea rapidă a unui studiu privind costurile legate de transplantul renal în
România în comparaţie cu costurile necesare tratării prin dializă a pacienţilor cu
insuficienţă renală şi, dacă şi în România îngrijirea transplantatului este mai ieftină decât
dializa, cer Ministerului Sănătăţii corectarea măsurii sus amintite, pentru a evita aplicarea
unei politici neeconomice şi, în acelaşi timp, păguboase pentru calitatea şi durata vieţii
pacienţilor.
Senator independent Valeriu Todiraşcu, Grupul parlamentar al PDL.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Domnul senator Niţă – Grupul parlamentar al PC. Se pregăteşte doamna senator
Silistru Doina.
Domnul Mihai Niţă:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Declaraţia mea poartă titlul „Generaţiile viitoare, în pericol!”.
Numărul înspăimântător de mare al copiilor care au căzut victime nevinovate ale
conflictelor armate din Palestina şi Liban a determinat Adunarea Generală a Naţiunilor
Unite să decidă, în 1983, ca data de 4 iunie să devină ziua de comemorare a acestor
victime. Această zi a fost instituită oficial ca Ziua Internaţională a Copiilor Nevinovaţi,
victime ale agresiunii fizice, psihice sau emoţionale. În egală măsură, ziua de 4 iunie
reaminteşte oamenilor că în întreaga lume copiii suferă din cauza diferitelor forme de abuz
şi că este nevoie urgentă să protejăm drepturile copilului.
Problema pe care o aducem azi în atenţia dumneavoastră este aceea că, deşi s-au
consemnat unele eforturi la nivel instituţional, drama unui număr impresionant de copii
continuă, tortura copiilor rămânând o temă obscură pentru conştiinţa publică. Pentru
eradicarea acestei cruzimi de neacceptat, sunt necesare măsuri urgente, concrete,
funcţionale, iar cele deja adoptate trebuie să fie mai eficient aplicate. Complementar, se
- 25 -
constată necesitatea stringentă de asigurare a unei asistenţe specifice şi de reabilitare, în
cazul în care copiii au ajuns deja în starea de victime.
Există actualmente în lume aproximativ 50 de milioane de oameni dezrădăcinaţi, iar
jumătate dintre aceştia sunt copii. Se estimează că peste 2 milioane de copii au fost ucişi în
conflicte în ultimul deceniu. Încă 6 milioane se estimează că au fost răniţi, iar un milion au
rămas orfani. Cifrele ne arată mai exact dimensiunile grozăviei. Copiii din 87 de ţări trăiesc
printre minele care pot detona în orice moment. Există aproximativ 60 de milioane de mine
care ucid în jur de 10 000 de copii în fiecare an, iar lista ororilor pe care le suportă copiii şi
de care se fac vinovaţi adulţii continuă.
Peste 300 000 de tineri, inclusiv fete, sunt soldaţi. Mulţi dintre ei nu au împlinit 10 ani.
Zece milioane de copii cu vârsta de până la cinci ani se sting anual, majoritatea din
cauza unor boli ce pot fi prevenite sau din cauza subnutriţiei.
SIDA a ucis peste 3,8 milioane de copii, iar alţi 13 milioane au rămas orfani. În
ultimii ani, SIDA a devenit cea mai mare ameninţare la adresa copiilor, în special în ţările
devastate de război.
Şcolile au devenit una dintre cele mai des folosite ţinte în război. De exemplu, în
timpul conflictului din Mozambic, în anii ’80 – ’90, aproape jumătate din şcoli au fost
distruse.
În fiecare an, circa 40 de milioane de copii nu sunt înregistraţi, rămânând fără un
nume legal şi fără naţionalitate.
215 milioane de copii muncesc pentru a supravieţui şi peste jumătate din ei sunt
expuşi celor mai dificile condiţii de muncă pentru copii, inclusiv sclaviei şi implicării în
conflicte militare.
Estimările făcute până la 1 iunie arată că peste 5 milioane de copii din întreaga
lume sunt supuşi muncii forţate, inclusiv exploatării sexuale.
Stimaţi colegi,
Ne cutremură această imagine abstractă prezentată: copii ucişi, copii torturaţi, copii
abuzaţi şi exploataţi, copii dispăruţi, copii fără identitate legală, copii condamnaţi la un
anonimat frustrant. Vorbim despre lacrimi şi suferinţă şi despre un viitor incert sau de-a
dreptul furat copiilor. Nu este acesta un genocid la scară planetară?
Potrivit unui nou raport, progresul în combaterea exploatării copiilor a fost
compromis de eşecul unor ţări de a transpune promisiunile în practică. „Nu putem permite
ignorarea problemei exploatării copiilor. Toate ţările ar trebui să se străduiască să combată
acest flagel, atât individual, cât şi colectiv”, aceasta fiind declaraţia directorului general al
Organizaţiei Mondiale pentru Imigraţie.
- 26 -
Unele ţări au îmbunătăţit legislaţia de protecţie a copiilor împotriva muncii forţate.
Convenţiile OIM vizează protecţia acestora împotriva expunerii la exploatarea prin muncă.
Cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă, au fost
organizate evenimente specifice în peste 50 de ţări, în care s-au implicat guvernele,
angajatorii, angajaţii, ONU, ONG-urile şi societatea civilă.
Este un mod de acţiune prin care putem insista tot mai apăsat, cu convingere şi
credinţă, pentru că nici România nu este ferită de unele aspecte dureroase ale teribilului
flagel. Trebuie să avem în atenţie realitatea că peste 65 000 de copii din România, cu vârste
cuprinse între şapte şi zece ani, nu merg la şcoală. Anual, 400 000 de copii abandonează
şcoala şi rămân semianalfabeţi. Rata abandonului şcolar a crescut cu o treime în ultimii
nouă ani. Abandonul şcolar este o problemă gravă, iar prognozele arată că acest fenomen
se va accentua din cauza crizei economice, atât din cauza lipsurilor materiale, cât şi din
aceea a relaţiilor din familie, mai ales în cazul familiilor dezmembrate prin plecarea
părinţilor la muncă în străinătate.
Mulţi dintre copii sunt victime nu doar ale sărăciei, ci şi ale abuzurilor de tot felul:
bătăi, exploatare fizică prin forţarea prestaţiei de munci grele sau trimiterea la cerşit sau la
furat. Situaţia este confirmată şi de un raport realizat de experţii români cu susţinerea
UNICEF România.
Până una-alta, răspunderea pentru generaţiile viitoare de români ne aparţine, suntem
răspunzători şi trebuie să acţionăm cu mai multă promptitudine.
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Domnule senator, vă mulţumesc.
Vă rog să fiţi mai concis data viitoare, ca să nu consumaţi şi timpul altora.
Doamna senator Silistru – Grupul parlamentar al PSD. „Se îngroaşă gluma…” este
declaraţia politică susţinută de doamna senator Silistru Doina.
Urmează domnul senator Nicoară Marius-Petre.
Vă rog.
Doamna Doina Silistru:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Într-adevăr, declaraţia mea politică se intitulează „Se îngroaşă gluma…”.
Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colegi,
Îmi pare că am avut gura aurită. Vă spuneam, nu mai departe de săptămâna trecută,
jumătate în glumă, jumătate serios, că „analiştii” opoziţiei, prea ocupaţi să dezbată
- 27 -
iminenta rupere a Uniunii Social-Liberale – asta, bineînţeles, când nu consolidează dreapta
–, au cam uitat de soarta prezentă şi mai cu seamă viitoare a partidului din care fac parte.
Iată, ieri, la PDL, s-a discutat despre excluderea unor figuri importante: onorabilii domni
Preda, Baconschi, Paleologu… şi or mai fi câţiva, n-am de unde să ştiu, dar chiar nu
trebuie să facem inventarul nemulţumiţilor şi nemulţumirilor din acest partid atât de
necesar ţării.
Pentru că, domnilor şi doamnelor din PDL, ţara asta a noastră chiar are nevoie de
voi! Se bazează pe judecata dumneavoastră lucidă, pe criticile întemeiate pe care le faceţi,
pe soluţiile pe care le înaintaţi, pe guvernul din umbră pe care îl veţi propune… Nu ne
lăsaţi, domnilor, ai nimănui! Desfiinţaţi-ne, criticaţi-ne, dar împăcaţi-vă, lucraţi împreună
şi întăriţi dreapta! Un întreg USL se roagă, zilele astea, să ajungeţi la un consens!
Lăsând gluma la o parte, vorba unui celebru Nea Mitică, urăsc să am dreptate. Ce e
stânga fără o dreaptă puternică?! Ce e puterea fără o opoziţie bine înfiptă?! Ce partid
reconstruiţi, când pare-se că singura armă pe care o utilizaţi este deconstrucţia?! Încă o
dată, vă atenţionez colegial: nu ne lăsaţi singuri, că iarăşi vom „derapa”: vom mări salarii,
pensii, vom pune economia ţării pe creştere. În fine, vom face din nou ce-am mai făcut în
decembrie anul trecut, numai că la un scor electoral mai mare. Şi mă gândesc că asta chiar
n-o să vă placă, stimaţi colegi.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Domnul senator Nicoară Marius-Petre – Grupul parlamentar al PNL. Urmează
domnul senator Dincă Mărinică.
Domnul Marius-Petre Nicoară:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Ipocrizie şi demagogie în politica
românească. Studiu de caz – Mişcarea Populară”.
Naşterea Fundaţiei „Mişcării Populare” taman după pronunţarea „divorţului”
domnului Băsescu de PDL, mai exact după ce nu Elena Udrea, ci Vasile Blaga a câştigat
fotoliul de preşedinte al acestui partid, a fost, fără îndoială, premeditată de Băsescu pentru
a-şi creiona cariera politică şi după 2014.
Această mişcare, a cărei organizare şi-a asumat-o public domnul Cristian
Diaconescu şi profesorul universitar Marian Preda, se dorea şi se doreşte a fi un colac de
salvare, chipurile, pentru acei membri ai societăţii româneşti care nu s-ar regăsi în partidele
care alcătuiesc în prezent eşichierul politic românesc.
- 28 -
Dar să vedem cine figurează printre iniţiatorii acestei mişcări. Păi, aţi ghicit. E
vorba, în primul rând, de domnul Băsescu, care s-a şi declarat părintele ei natural, la care
se adaugă consilierii prezidenţiali.
Interesant este că, în momentul înfiinţării Mişcării, fondatorii săi declarau că este
vorba de un ONG civic şi în niciun caz un partid politic. Chiar Traian Băsescu spunea că
„fundaţia este destinată celor neimplicaţi politic” şi atenţiona că respectiva mişcare nu va
primi membri PDL.
Stimaţi colegi,
Vă mărturisesc că şi pentru mine rămâne o enigmă extraordinară capacitatea unor
personaje aflate prin politica românească de a se metamorfoza din ocupanţi ai fotoliilor
ministeriale sau instituţionale confortabile în aşa-zise persoane apolitice, creatori de
mişcări apolitice şi autoproclamaţi apărători ai intereselor neamului. Interesantă este
această inconsecvenţă şi demagogie politică întâlnită la camarila preşedintelui, inclusiv la
şeful statului însuşi, care în 2009 afirma că, după terminarea mandatului de preşedinte, se
va retrage din politică şi, iată, la începutul lunii mai, plin de entuziasm, anunţa că va
rămâne în politică până la sfârşitul vieţii. Mai mult, ne avertiza prin menestrelii săi intenţia
de a face din Mişcarea Populară un soi de şcoală politică.
Ce se ascunde în spatele acestei acţiuni este limpede chiar şi pentru cei mai
neavizaţi dintre concetăţenii noştri. Este vorba de un plan B – cu B de la Băsescu –, acela
de a crea o nouă formaţiune politică, care să-i grupeze pe susţinătorii săi şi în fruntea căreia
să le promită din nou – pentru a câta oară? – românilor că vor trăi bine.
De asemenea, pe acelaşi ton, anumiţi politicieni, de genul Baconschi, Elena Udrea,
Monica Macovei şi veşnicul propagandist utecisto-băsist Cristian Preda, vin cu aceleaşi
teme şi încearcă să prostească o parte din electoratul de dreapta cu veşnicele subiecte
legate de revigorarea clasei de mijloc, de sprijinirea românului care munceşte şi trăieşte din
afacerea lui şi plăteşte impozite şi taxe pentru bugetarul gras şi leneş, când ei ar trebui să-şi
pună câteva întrebări de genul:
Au pornit vreo afacere singuri, pe picioarele lor?
Au plătit vreun impozit sau taxe pentru afacerile clientelare pe care le-au realizat
sau cumva au fost şi ei nişte bugetofili care au trăit din banii contribuabililor şi nu au
produs nimic în ultimii ani?
Din curiozitate, m-am uitat şi eu pe CV-urile respectivilor politicieni, la
intelectualii şi profesorii din Mişcarea Populară, iar, în afară de Elena Udrea, legată
ombilical de afacerile publice prin soţul Dorin Cocoş, toţi ceilalţi nu au lucrat o zi în
sistemul privat şi nu au făcut o leţcaie dintr-un proiect realizat numai din buzunarul propriu
- 29 -
sau prin propriul efort intelectual sau de muncă. Ei bine, chiar şi domnul Sebastian
Lăzăroiu şi domnul Marian Preda, precum şi alţi domni şi doamne nu şi-au trecut în CV
activitatea de dinainte de 1989. Şi mă întreb retoric: oare de ce?
Doamnelor şi domnilor senatori,
Nu sunt o uşă de biserică şi fiecare coleg parlamentar are şi bune, şi rele în politică.
Nu mă consider vreun revoluţionar politic sau reformist al actualului sistem, dar nici nu
încerc să mă afişez ca un puritan politic şi să creez fundaţii de genul Mişcării Populare, pe
care să o promovez ca o acţiune civică, pentru ca apoi, folosind un joc pueril, de
manipulare, să-l transform într-un partid politic necesar intereselor personale ale unui viitor
ex-preşedinte care nu înţelege că e timpul să se pensioneze.
Cam aşa, din păcate, observ că se manifestă din faşă şi fundaţia – viitor partid, spun
eu – Mişcarea Populară, gândită de o serie de pensionabili ai scenei politice care vor să
vină cu o alternativă la actuala clasă politică.
Stimaţi colegi… şi mă refer şi la colegii din USL care sunt ispitiţi de bezelele
aruncate de cei din viitoarea formaţiune populară… să nu cadă în capcana domnului
Băsescu, să nu uite greşelile trecutului şi tehnicile de manipulare politică utilizate de
camarila liderului de la Cotroceni.
Nu mă sperii de iluziile unui nou partid, dovadă fiind şi reacţiile sociologice ale
opiniei publice, care, cu toate manipulările media, înţeleg că Mişcarea Populară este – vorba
celor din formaţia rock Kansas – „Dust in the wind”. Adevărata problemă este ridicată de
faptul că ipocrizia în rândul unei părţi din clasa politică atinge nişte limite care frizează
absurdul.
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc, domnule senator, cu rugămintea să fiţi mai concis data
viitoare, pentru că în Parlamentul European am avut ocazia… la două minute, îţi tăia
microfonul. La trei minute, dacă era, vă tăia microfonul.
Şi vreau să vă spun dumneavoastră, care sunteţi aici – sigur că n-ar trebui să fac
comentariile astea, pentru că dumneavoastră sunteţi cei care prezentaţi declaraţiile politice
–, haideţi să dăm posibilitatea mai multor colegi să-şi facă declaraţii politice. Mai concis.
Domnul senator Dincă Mărinică – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte
doamna senator Andronescu Ecaterina.
Domnul Mărinică Dincă:
Declaraţia politică poartă numele „Energia – un domeniu strategic pentru România
ce nu trebuie neglijat”.
- 30 -
Domnule preşedinte,
Domnilor senatori,
Vă aduc astăzi în atenţie o problemă foarte importantă pentru România, dar mai
ales pentru românii din circumscripţia pe care o reprezint în Parlament şi mă refer la
domeniul strategic al economiei.
În conformitate cu Planul Naţional de Acţiune pentru Energii Regenerabile, privind
promovarea energiei din surse regenerabile, estimând şi producţia realizată în perioada
2010 – 2020 din aceste surse şi numărul de certificate verzi alocate în conformitate cu
prevederile Legii nr. 220/2008, suma ce va fi suportată de către consumatorii din România
este de circa 10 miliarde de euro.
Din nefericire, presiunea financiară cauzată de energiile regenerabile pe
consumatorii finali va conduce, în lanţ, la:
- închiderea producătorilor industriali cu efecte grave macroeconomice şi sociale;
- scăderea consumului de energie şi închiderea producătorilor de energie pe cărbune;
- creşterea cheltuielilor pentru populaţie şi înrăutăţirea nivelului de trai.
Deja, din informaţiile mele, datorită surselor regenerabile de energie, în cadrul
Sistemului Energetic Naţional se produc evenimente deosebite. Preluarea cu prioritate a
energiei eoliene şi fotovoltaice, energie care depinde în totalitate de factori naturali, având
un caracter de livrare impredictibil, spre deosebire de energia produsă din cărbune, are ca
efect creşterea semnificativă a costurilor de producţie pentru grupurile energetice pe
cărbune, din cauza unei funcţionări ineficiente, în regim variabil, la sarcini neeconomice,
sub randamentul optim, ca urmare a deselor porniri şi opriri dispuse de Dispeceratul
Naţional pentru echilibrarea sistemului.
Mai exact, sunt situaţii în care, într-un interval de 24 de ore, Dispeceratul Energetic
Naţional a dispus, la Complexul Oltenia, oprirea şi repornirea unei capacităţi cumulate de
aproximativ 800 de megawaţi, ceea ce reprezintă costuri de circa 200 000 de euro pe zi,
nemaivorbind de situaţiile în care anumite grupuri energetice sunt oprite pentru o perioadă
mai lungă de timp.
Acestea fiind spuse, nu vreau să creadă cineva despre mine că sunt împotriva
resurselor regenerabile sau că sunt împotriva protecţiei mediului în general, dar când
anumite beneficii pentru o ramură industrială afectează grav o categorie largă de cetăţeni,
fie prin pierderea locului de muncă, fie prin creşterea preţului pentru consum sau servicii,
nu este în regulă.
În plus, dat fiind că am fost trimis aici, în Parlament, de către doljeni responsabili,
este de datoria mea să fac o opoziţie constructivă, atunci când este cazul, atrăgând atenţia
- 31 -
puterii şi propunând totodată o serie de măsuri care pot ajuta sistemul energetic să nu
ajungă în faliment.
Care sunt aceste propuneri?
1. Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2012, care acordă dreptul, pentru
OMV şi Romgaz, să utilizeze gaze din producţia proprie, la preţuri foarte scăzute, pentru
producţia de energie electrică. Celelalte centrale sunt obligate să utilizeze gaze „la coş”,
intern plus extern, ceea ce conduce la o concurenţă neloială în raport cu cele două societăţi,
gazele din import fiind de aproximativ trei ori mai scumpe decât cele din intern.
2. Modificarea Ordinului ANRE nr. 33/2012, care favorizează sursele de energie
regenerabilă impunând limite pentru producătorii în centrale termo clasice în piaţa de
echilibrare. Trebuie eliminată limita diferenţei dintre preţul minim şi preţul maxim pe piaţa
de echilibrare impusă producătorilor termo.
3. Implementarea de urgenţă de către ANRE a unui sistem concurenţial de licitare a
rezervei de capacitate, astfel încât să fie acoperite costurile fixe înregistrate de către
Complexul Energetic Oltenia în perioada în care grupurile energetice nu funcţionează, dar
trebuie să fie disponibile dispecerului naţional pentru compensarea şi echilibrarea energiei
regenerabile. Finanţarea acestui serviciu trebuie realizată de către producătorii de energie
regenerabilă, şi nu prin introducerea unei taxe suplimentare, astfel încât să se evite
creşterea preţului energiei electrice la consumatorii finali.
4. Având în vedere reducerea consumului de energie electrică cu circa 10%, se
impune efectuarea unui export de 500-1000 de megawaţi, pentru asigurarea unei producţii
de cărbune suplimentare de circa 5-7 milioane de tone şi a unei producţii de energie
electrică de circa 3-5 terawaţi. Aceste producţii suplimentare vor asigura frontul de lucru
pentru circa 13 000 de mineri şi pentru punerea în funcţiune a două-trei grupuri energetice,
asigurând astfel o compensare atât a reducerii consumului de energie la nivel naţional, cât
şi pentru energia eoliană suplimentară extrem de costisitoare.
Domnul Nicolae Moga:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Doamna senator Andronescu Ecaterina – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte
domnul senator Nistor Vasile.
Mai avem 15 minute pentru cei care au rămas, poate reuşesc să mai scurteze din
declaraţii.
Vă rog, doamna senator.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
- 32 -
Declaraţia mea de astăzi poartă un nume puţin aşteptat – „Şcoala lui Ion Creangă a
împlinit 160 de ani”.
În târgul de pe malurile Ozanei, în urmă cu 160 de ani, mintea luminată a stareţului
Neonil i-a cerut domnitorului Alexandru Grigore Ghica să aprobe înfiinţarea unei şcoli
pentru copiii născuţi în Târgu Neamţ. Cu toate dificultăţile acelor vremuri de dinainte de
emanciparea prin Unirea Principatelor, oameni vrednici de toată lauda au aprins lumina
cunoaşterii.
Şcoala Domnească Alexandru Grigore Ghica şi-a scris istoria şi a dat ţării oameni
de mare valoare. I-a dat pe Ion Creangă, marele nostru povestitor, dar şi slujitor al şcolii,
pe Nicodim Munteanu, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, pe filozoful Vasile Conta,
pe lingvistul Alexandru Lambrior, pe Mihai Busuioc, cel supranumit „Domnul Trandafir”,
precum şi numeroşi avocaţi, doctori, profesori, meseriaşi.
Pe frontispiciu, deasupra treptelor, cu litere chirilice, stă scris: „Şcoală publică a
cărei piatră de temelie s-a pus de Prea Înaltul Domn al Moldovei Alexandru Grigore Ghica,
voievod, zidindu-se prin sârguinţa Prea Cuviosului Arhimandrit şi Stareţ al Mănăstirii
Neamţului Neonil, pe cheltuiala mănăstirilor.”
La inaugurare, a fost prezent şi domnul Moldovei, iar primul învăţător şi director a
fost Isaia Teodorescu, Popa Duhu din povestirile lui Ion Creangă. În întreaga sa istorie,
Şcoala Domnească din Târgu Neamţ şi-a îndeplinit cu prisosinţă menirea, înălţând neamul
aşa cum mai târziu avea să spună, atât de potrivit, Nicolae Iorga.
Prin strădaniile generaţiilor de dascăli şi elevi, şcoala a crescut în performanţă. Ca
şi cei de ieri, profesorii şcolii de astăzi continuă tradiţia cu dăruire şi cu inteligenţă, cu
eforturi zilnice remarcabile, inspiraţi şi susţinuţi de tăcutele ziduri ale Cetăţii Neamţului şi
de Ozana cea frumos şi limpede precum cristalul curgătoare.
În faţa istoriei acestei şcoli şi a memoriei generaţiilor de profesori care au slujit-o,
ne înclinăm cu respect fruntea. Dascălilor de astăzi, pentru strădaniile lor zilnice, neobosite
şi insuficient răsplătite, le adresez de aici, de la înalta tribună a Senatului României,
mulţumiri şi îi asigur de admiraţia, preţuirea şi toată consideraţia pentru arta cu care îi
modelează necondiţionat, cu inteligenţă şi pricepere, pe oamenii cetăţii.
Aproape în oglindă, în comuna Suceveni, aflată la 70-80 de kilometri la nord de
Galaţi, în urmă cu 155 de ani, alţi oameni, şi ei luminaţi, au deschis şi aici o şcoală pentru
mintea copiilor din aceste locuri. Şcoala de atunci era construită din vălătuci cu paie,
învelită cu stuf, pe jos cu lut. Cu o singură încăpere, de 60 de metri pătraţi, avea un
învăţător şi 32 de elevi.
- 33 -
La sfârşitul săptămânii trecute, cele două şcoli de astăzi din comuna Suceveni au
găzduit prima competiţie destinată elevilor din mediul rural – „Universul cunoaşterii prin
lectură”. Am văzut 200 de elevi din toate judeţele ţării care s-au duelat în eseuri şi am
văzut profesori puşi în dificultate în momentul în care trebuiau să decidă care sunt
premianţii.
Profesorilor acestor elevi înscrişi în competiţia de la Suceveni, ca şi tuturor celor
care, zilnic, transferă propria cunoaştere copiilor României, lor le adresăm de aici
mulţumirile, preţuirea şi tot respectul nostru.
Câtă dreptate avea Nichita Stănescu atunci când scria: „Câtă vreme suntem în
mijlocul poporului român, nu trebuie să ne fie teamă de nimic, deoarece el ştie mai bine
decât oricine drumul eternităţii, iar noi nu avem nevoie de altceva decât să fim atenţi la
viaţa şi manifestările lui, pronunţându-i cu câteva clipe mai repede gândul şi metaforele lui.”
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc.
Domnul senator Nistor Vasile – Grupul parlamentar al PC.
Domnule senator, grăbiţi-vă, să pot să-i dau posibilitatea şi domnului senator Oprea
Dumitru să susţină declaraţia, că nu mă spală toată apa din mare. Vă rog.
Deci se pregăteşte domnul senator Oprea Dumitru.
Domnul Vasile Nistor:
Domnule preşedinte,
Declaraţia mea politică se intitulează „Defrişările pădurilor, un atentat la siguranţa
naţională”.
Despăduririle sau, mai exact, totalitatea acţiunilor prin care pădurile sunt înlăturate
complet de pe anumite suprafeţe au crescut nejustificat în ultima perioadă în România.
Cauzele principale ale despăduririlor şi defrişărilor masive ale pădurilor sunt determinate
atât de tăierile haotice, cât şi de administrarea iresponsabilă a fondurilor silvice, legile
prost concepute şi prea puţin aplicate.
Din nefericire, niciunul din guvernele României de după 1989 nu a reuşit să facă
ordine în sistemul silvic autohton, tăierile fără discernământ îmbogăţind un număr restrâns
de oameni, în detrimentul prejudiciilor imense aduse statului.
Tăierile ilegale de păduri în România, un fenomen care durează de ani de zile, au
fost generate, în principal, de permisivitatea legislaţiei în domeniu, deoarece pentru hoţii
care prăduiesc fondul forestier naţional justiţia a decis, în majoritatea covârşitoare a
cazurilor, neînceperea urmăririi penale. Astfel, s-a ajuns în situaţia ca după 1990 să fie
- 34 -
tăiate peste 80 de milioane de m3 de lemn, efectele fiind cuantificate în pagube enorme
produse comunităţilor locale: inundaţii devastatoare şi scurgeri de torenţi care au distrus
totul în calea lor.
Despăduririle sunt cel de-al doilea factor major al creşterii nivelului de gaze cu
efect de seră în atmosferă, după arderea combustibililor fosili. Fenomenul este atât de
complex, încât tăierile din România au atras atenţia inclusiv americanilor de la NASA, care
finanţează un studiu de cercetare a suprafeţelor de pădure tăiată în România în perioada
1990 – 2000. Studiul este încă în derulare şi s-au cercetat deja aproximativ 62% din
suprafaţa împădurită a ţării.
Rezultatele obţinute până acum arată că au dispărut circa 2,4% din suprafeţele de
pădure, o cifră enormă având în vedere că pădurile româneşti se situează sub media
europeană. Cele mai multe despăduriri sunt localizate în Apuseni, în judeţul Suceava şi
secuime, zone unde au fost şi cele mai mari retrocedări.
Americanii au stabilit, fără echivoc, că Munţii Rarău, Munţii Gutâi, în zona Bran şi
Zărneşti, pădurile au fost defrişate în cantităţi imense, iar în Rezervaţia „Pietrosul Rodnei”
a dispărut întreaga bandă marginală de 5 km lungime.
Extrem de interesant şi de dăunător, spun eu, este faptul că România raportează în
statistici oficiale mult mai multe păduri decât cele existente acum zece ani, deşi valoarea
prejudiciului produs de furtul de lemne a ajuns la peste 5,7 milioane de euro. Însuşi
ministrul de resort recunoaşte că datele oficiale nu coincid cu realitatea din teren. Mai
mult, Institutul Naţional de Statistică a comunicat oficial, zilele trecute, că suprafaţa
fondului forestier din România a crescut aproape insesizabil anul trecut, cu 0,1% faţă de
2011, la 6,52 de milioane de hectare.
Pe de altă parte însă, România riscă să rămână fără pădure în următorii zece ani,
potrivit unui recent studiu al Organizaţiei „Greenpeace”. Prestigioasa organizaţie a
avertizat că în fiecare an dispar 28 000 de hectare de pădure şi în fiecare oră sunt retezate 3
hectare.
Principalele soluţii împotriva defrişării sunt multiple, dar prioritară, consider eu,
este modificarea legislaţiei. Un prim şi important pas este educarea şi informarea
oamenilor a căror decizie influenţează direct sau indirect soarta pădurilor. Educaţia trebuie
iniţiată, promovată şi în rândul tinerilor, cei care, în funcţie de ce păduri va moşteni
România, vor trebui să fie responsabili de păstrarea lor peste generaţii.
Responsabilitatea generală se va putea face însă doar prin pedepse direct
proporţionale cu prejudiciile despăduririlor, respectiv considerând infracţiunile silvice
drept un atentat la siguranţa naţională. Modificarea Codului silvic trebuie să prevadă
- 35 -
sancţiuni adecvate efectelor devastatoare ale tăierilor de păduri, deoarece, în caz contrar,
situaţia se va perpetua, va scăpa de sub control şi, în continuare, nimeni nu va fi găsit
vinovat.
De asemenea, măsurile trebuie îndreptate şi împotriva celor care sunt plătiţi de
statul român să aibă grijă de fondurile forestiere, dar care se ascund în spatele legilor prost
făcute. În acest moment, mafia lemnului are deja 30 000 de dosare penale deschise în
ultimii doi ani, dar justiţia nu prea are temei legal şi motive pentru condamnarea acestor
jefuitori de păduri.
Îmi exprim speranţa totuşi că actualul Guvern USL va face dreptate în acest sector
putred şi va găsi metodele optime pentru a face curăţenie generală în acest mare jaf
naţional al aurului verde al României.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Mulţumesc.
Domnul senator Oprea Dumitru – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte
domnul senator Tánczos Barna.
Domnul Dumitru Oprea:
Aş avea, întâi, un cuvânt de mulţumire doamnei Silistru, care a părăsit sala,
deocamdată. Dacă PNL este de dreapta, deja PSD a îndreptat o parte din ea, respectiv PNL
spre stânga.
„România este guvernabilă, păcat că nu este guvernată” – aceasta este declaraţia de
astăzi.
A fost unanim salutată recomandarea Comisiei Europene privind scoaterea
României din procedura de deficit excesiv, un anunţ aşteptat de multă vreme, primit cu
satisfacţie de toate forţele politice. Poate de aceea declaraţia lui Günther Oettinger a creat
unele suspiciuni, unele păreri contrare vizavi de afirmaţia că România este „aproape
neguvernabilă”. Cine are însă curiozitatea să consulte documentele Comisiei Europene
poate totuşi să constate că sunt o mulţime de probleme pe care se bazează chiar şi
comisarul amintit anterior.
Mai exact, Comisia arată că sistemul românesc de pensii nu este sustenabil, că
sistemul sanitar are mari dificultăţi în a asigura calitatea serviciilor medicale, că
managementul de aici este defectuos – probabil că domnul Nicolăescu ştie de ce îşi va
anunţa a zecea reformă a sistemului –, că politicile din domeniul pieţei muncii nu pot fi
implementate din cauza capacităţii administrative reduse a autorităţilor. De asemenea, se
arată că rata angajării tinerilor este una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.
- 36 -
Criticile continuă cu rata de absorbţie a fondurilor europene, cu productivitatea
scăzută din România şi cu o lipsă a competitivităţii în sectorul energetic.
Aşa că domnul Günther Oettinger constată ceea ce numai miniştrii Guvernului nu
pot sau nu vor să vadă, şi anume că se ocupă cu orice altceva în afară de guvernare.
Aşadar, treceţi la treabă, domnilor miniştri! Dacă tot v-aţi luat un an de vacanţă
după venirea la putere, arătaţi măcar de acum că nu mai bate vântul la Palatul Victoria.
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Şi eu vă mulţumesc.
Domnul senator Ţánczos Barna – Grupul parlamentar al UDMR.
Domnul Tánczos Barna:
Tánczos!
Domnul Nicolae Moga:
Domnule senator, vă rog să-mi spuneţi exact cum se pronunţă.
Domnul Tánczos Barna:
Tánczos Barna, cu T de la Tudor.
Domnul Nicolae Moga:
Vă rog.
Se pregăteşte domnul senator Florea Voinea.
Domnul Tánczos Barna:
Oi fi eu ţanţoş, dar mă cheamă Tánczos, mulţumesc.
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea de astăzi se referă la folosirea limbii materne de către minorităţile
naţionale din România.
De ce naşte controverse, de ce devine temă de dezbatere orice ştire legată de
folosirea limbii materne a unui cetăţean român care face parte dintr-o minoritate naţională?
De ce după 23 de ani de democraţie şi şapte ani de statut de ţară membră a Uniunii
Europene, în România, această temă naşte controverse?
UDMR, ca cea mai puternică organizaţie a unei comunităţi de minorităţi naţionale
din România, militează de peste două decenii pentru drepturile minorităţilor naţionale,
pentru legiferarea acestor drepturi, pentru acceptarea faptului că România nu este un stat
naţional, că pe teritoriul acestei ţări trăiesc şi alţi cetăţeni, de altă etnie.
Încercăm de 23 de ani să-i convingem pe politicieni, pe reprezentanţii mass-media,
pe conducătorii instituţiilor publice, pe cei din Ministerul de Interne, pe cei din Ministerul
Apărării Naţionale sau pe cei din SRI sau SIE că nu vrem să luăm nimic de la nimeni, că a
- 37 -
da drepturi minorităţilor naţionale nu înseamnă că vrem să luăm ceva de la cineva, că
multiculturalitatea, multilingvismul sunt elemente pozitive, un plus pentru orice ţară, şi nu
o povară, o cocoaşă de care ar trebui să scape administraţia din România.
Folosirea limbii materne în spitale, în relaţiile cu administraţia publică, în justiţie,
în învăţământ este un drept fundamental, recunoscut în orice stat membru al Uniunii
Europene şi, implicit, trebuie să fie recunoscut şi în România. Pacientul trebuie să aibă
posibilitatea să vorbească în limba sa maternă într-un spital cu cel care-l tratează. Orice
cetăţean care doreşte să completeze formulare în limba maternă, documente pentru
primărie sau vrea să se adreseze instanţei judecătoreşti în limba maternă trebuie să aibă
această posibilitate, cu siguranţă, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Nu cerem lucruri imposibile şi nu suntem absurzi, dar nu putem face niciun pas
înapoi când vine vorba de apărarea drepturilor obţinute, când vine vorba de folosirea limbii
materne în administraţie, în justiţie, în şcoli sau în spitale.
Pentru obţinerea acestor drepturi, am apelat strict la mijloace democratice
parlamentare. Pentru apărarea acestor drepturi, vom apela, de asemenea, la mijloace
democratice, la mijloace parlamentare. Este însă câteodată o muncă de sisif, bolovanul
urcat pe munte stă să pornească la vale tot timpul.
În cazul drepturilor minorităţilor naţionale, gravitaţia este reprezentată de
nepăsarea, indiferenţa, lipsa de empatie şi câteodată de rea-voinţa unora. Această forţă
similară cu gravitaţia, această forţă care tinde să ne readucă, de fiecare dată, la momentul
zero, acolo de unde am plecat în 1989 şi unde nu vrem să ne întoarcem niciodată, poate fi
învinsă doar prin colaborare.
Noi, cei din UDMR, ne-am asumat această muncă şi responsabilitate. La fel ca
predecesorii noştri, care în ultimii 93 de ani, după decizia din data de 4 iunie 1920 de la
Trianon, au dus zi de zi o luptă pentru supravieţuire. Timp de nouă decenii, reprezentanţii
maghiarilor rupţi de ţara-mamă au luptat pentru aceste drepturi, iar UDMR, în calitatea sa
de reprezentant al minorităţii naţionale din România, al minorităţii maghiare din România,
va lupta în continuare pentru obţinerea şi păstrarea, apărarea acestor drepturi.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Moga:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Îmi pare rău, timpul a expirat, am depăşit cu două minute. Prima parte a şedinţei de
astăzi o declar închisă.
Îl rog pe domnul senator Mario Oprea, secretar al Senatului, să facă prezenţa pentru
partea a doua a şedinţei.
- 38 -
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Bună dimineaţa tuturor!
Agrigoroaei Ionel prezent
2. Andronescu Ecaterina prezentă
3. Anghel Adrian prezent
4. Anghel Cristiana-Irina prezentă
5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent
6. Arcaş Viorel absent
Ardelean Ben-Oni prezent
8. Ariton Ion absent
9. Atanasiu Teodor absent
10. Badea Leonardo prezent
12. Badea Viorel-Riceard prezent
13. Banias Mircea-Marius absent
14. Barbu Daniel-Constantin absent
15. Barbu Tudor prezent
17. Bădălău Niculae absent
18. Bălu Marius prezent
19. Belacurencu Trifon prezent
20. Bereanu Neculai absent
22. Biró Rozalia-Ibolya prezentă
23. Blaga Vasile absent
Boagiu Anca-Daniela absentă
24. Boboc Cătălin absent
25. Bodea Cristian-Petru prezent
26. Bodog Florian-Dorel absent
27. Boeriu Valeriu-Victor prezent
28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent
29. Bujor Dumitru-Marcel prezent
31. Bumbu Octavian-Liviu prezent
32. Burlea Marin absent
33. Butnaru Florinel prezent
- 39 -
34. Butunoi Ionel-Daniel prezent
35. Cadăr Leonard prezent
36. Calcan Valentin-Gigel prezent
Câmpeanu Mariana absentă
37. Chelaru Ioan absent
38. Chiriac Viorel prezent
39. Chiru Gigi Christian absent
40. Chiuariu Tudor-Alexandru absent
42. Ciorbea Victor absent
43. Coca Laurenţiu Florian prezent
44. Constantinescu Florin prezent
45. Cordoş Alexandru absent
46. Corlăţean Titus absent
47. Coste Marius prezent
48. Cotescu Marin-Adrănel absent
50. Creţu Gabriela prezentă
51. Cristache Iulian prezent
52. Cristina Ioan absent
53. Croitoru Cătălin prezent
56. Deneş Ioan prezent
58. Dincă Mărinică absent
59. Dobra Dorin-Mircea prezent
60. Dobriţoiu Corneliu prezent
61. Donţu Ovidiu-Liviu absent
62. Drăghici Damian prezent
63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent
64. Dumitrescu Florinel prezent
65. Dumitrescu Iulian absent
66. Durbacă Eugen absent
67. Duruţ Aurel prezent
70 Ehegartner Petru prezent
- 40 -
71. Federovici Doina-Elena prezentă
72. Fifor Mihai-Viorel absent
73. Filip Petru prezent
74. Firea Gabriela prezentă
75. Florian Daniel Cristian absent
76. Flutur Gheorghe prezent
78. Frătean Petru-Alexandru prezent
79. Geoană Mircea-Dan absent
80. Ghilea Găvrilă prezent
81. Ghişe Ioan prezent
82. Grapă Sebastian absent
83. Greblă Toni absent
84. Grigoraş Viorel absent
86. Haşotti Puiu prezent
87. Ichim Paul prezent
88. Igaş Traian-Constantin absent
89. Iliescu Lucian prezent
90. Ilieşiu Sorin prezent
91. Ioniţă Dan-Aurel prezent
92. Iovescu Ioan prezent
93. Isăilă Marius-Ovidiu prezent
94. Jipa Florina-Ruxandra absentă
95. Klárik László-Attila absent
László Attila prezent
96. Lazăr Sorin-Constantin prezent
97. Luchian Dragoş absent
98. Luchian Ion prezent
99. Marian Dan-Mihai absent
100. Marian Valer prezent
101. Marin Nicolae prezent
102. Markó Béla absent
- 41 -
104. Mazăre Alexandru absent
106. Mihai Cristian-Dănuţ absent
107. Mihai Neagu prezent
108. Mihăilescu Petru-Şerban absent
109. Miron Vasilica-Steliana prezentă
110. Mitu Augustin-Constantin prezent
111. Mocanu Victor prezent
113. Moga Nicolae absent
114. Mohanu Nicolae prezent
115. Mora Ákos-Daniel absent
116. Motoc Octavian prezent
117. Mutu Gabriel prezent
118. Nasta Nicolae prezent
119. Neagu Nicolae prezent
120. Neculoiu Marius prezent
121. Nicoară Marius-Petre prezent
122. Nicolae Şerban absent
123. Nicula Vasile-Cosmin prezent
124. Nistor Vasile absent
125. Niţă Mihai prezent
126. Niţu Remus-Daniel absent
127. Obreja Marius-Lucian prezent
130. Oprea Dumitru absent
131. Oprea Gabriel absent
132. Oprea Mario-Ovidiu prezent
134. Oprea Ştefan-Radu prezent
135. Paşca Liviu-Titus prezent
137. Paşcan Emil-Marius absent
Pataki Csaba prezent
Pavel Marian prezent
Păran Dorin prezent
- 42 -
Păunescu Teiu prezent
Pelican Dumitru absent
Pereş Alexandru prezent
Pop Gheorghe prezent
Pop Liviu-Marian prezent
Popa Constantin prezent
Popa Florian prezent
Popa Ion prezent
Popa Mihaela absentă
Popa Nicolae-Vlad absent
Popescu Corneliu prezent
Popescu Dumitru-Dian prezent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton absent
Purec Ion-Simeon prezent
Rădulescu Cristian absent
Rogojan Mihai-Ciprian absent
Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan prezent
Rotaru Ion prezent
Saghian Gheorghe prezent
Savu Daniel absent
Sârbu Ilie prezent
Secăşan Iosif prezent
Severin Georgică absent
Silistru Doina prezentă
Solomon Antonie absent
Stoica Ştefan absent
Stuparu Timotei prezent
Suciu Matei prezent
Şova Dan-Coman absent
Tánczos Barna absent
Tămagă Constantin absent
- 43 -
Tătaru Dan prezent
Tătaru Nelu prezent
Teodorovici Eugen-Orlando absent
Tişe Alin-Păunel prezent
Toma Ion prezent
Todiraşcu Valeriu absent
Tomoiagă Ştefan-Liviu prezent
Tudor Doina-Anca prezentă
Ţapu Nazare Eugen absent
Ungureanu Mihai-Răzvan absent
Valeca Şerban-Constantin absent
Vasiliev Marian prezent
Vâlcov Darius-Bogdan prezent
Vegh Alexandru prezent
Verestóy Attila prezent
Vochiţoiu Haralambie absent
Voinea Florea prezent
Volosevici Andrei-Liviu absent
Vosganian Varujan absent
Zisu Ionuţ-Elie prezent
*
(Din acest moment, conducerea lucrărilor şedinţei este preluată de domnul senator
Cristian-Sorin Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului.)
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Bună dimineaţa!
Declar deschisă şedinţa plenului Senatului de astăzi, 4 iunie, pentru partea de
dezbateri legislative.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Ordinea de zi pentru astăzi este cea care v-a fost distribuită şi vă consult dacă în
legătură cu ordinea de zi sunt observaţii.
Dacă nu sunt, o supun la vot.
Cine este pentru?
Voturi împotrivă?
- 44 -
Abţineri? Nu sunt.
Mulţumesc.
Programul de lucru pentru astăzi: de la ora 9.00 la ora 10.30, cum ştiţi, au fost
declaraţii politice; de la ora 10.30 la 13.00 – lucrări în plen, iar de la ora 15.00 – lucrări în
comisii.
În legătură cu programul de lucru sunt observaţii?
Nu sunt. Îl supun la vot.
Cine este pentru?
Voturi împotrivă?
Abţineri? Nu sunt.
Sunt prezenţi în sală 130 de doamne şi domni senatori.
*
În legătură cu programul pentru săptămâna 10 – 15 iunie, acest program v-a fost
distribuit şi vă consult dacă aveţi observaţii în legătură cu programul.
Îl supun la vot.
Cine este pentru?
Voturi împotrivă?
Abţineri?
Mulţumesc.
*
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2013 pentru completarea art. 13 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare
nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european
agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la
bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea
Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi
gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a
programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru
modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor
SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru
pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către
fondurile de garantare.
Termenul de adoptare tacită este septembrie 2013.
- 45 -
Comisiile sesizate în fond pentru raport comun sunt Comisia pentru buget, finanţe,
activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare
rurală, care ne propun un raport de admitere.
Caracterul legii este ordinar.
Iniţiatorul este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Din partea ministerului, participă domnul secretar de stat Valentin Şoneriu,
microfonul 8.
Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul pentru a prezenta poziţia Guvernului şi
proiectul de lege. Vă rog.
Domnul Valentin Olimpiu Şoneriu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul susţine această iniţiativă legislativă. Această măsură vine în sprijinul
fermierilor care derulează contracte de finanţare nerambursabilă prin PNDR pentru
investiţiile realizate în euro. Măsura susţine plata diferenţei de curs valutar, pe care acum o
suportă beneficiarul.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă mulţumesc foarte mult.
Adică nu vă mulţumesc că poate…
Dau cuvântul domnului senator Nicula, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe,
activitate bancară şi piaţă de capital, pentru a prezenta raportul comun. Microfonul 7.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Vasile-Cosmin Nicula:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, cu observaţii. Comisia
pentru afaceri europene a depus un aviz favorabil.
În şedinţa din data de 28.05.2013, membrii celor două comisii au hotărât, cu
majoritate de voturi, întocmirea raportului comun de admitere, fără amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria
legilor ordinare şi urmează a fi adoptat în conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constituţie.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale
art. 88 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este
primă Cameră sesizată.
Vă mulţumesc.
- 46 -
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Dau cuvântul, pentru dezbateri generale, doamnelor şi doamnelor senatori,
domnului senator Dobra. Microfonul 2.
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
În calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene, vreau astăzi să punctez
că felicit Guvernul României şi Ministerul Fondurilor Europene pentru măsura iniţiată. E
una din acele măsuri aşteptate în teritoriu.
Salut şi reprezentantul Guvernului, care vine în ajutorul celor care au accesat
fonduri europene şi întâlnesc nenumărate dificultăţi după accesarea acestora.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă mulţumesc.
Mai sunt alte solicitări, din partea doamnelor şi doamnelor senatori, în legătură…
Nu mai avem, da? Mulţumesc.
Doamnelor şi doamnelor senatori,
Închei dezbaterile generale şi trecem la procedura de vot.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege
face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată, Camera
decizională fiind Camera Deputaţilor.
Supun votului raportul şi proiectul de lege.
Vă rog să vă exprimaţi prin vot.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abţineri? Nu sunt.
Unanimitate. Mulţumesc.
Raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.
Domnul senator Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD.
Domnul Ilie Sârbu:
Doar o rectificare aş dori să fac.
Iniţiativa aparţine Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ca unul care a fost
ministru la agricultură, ţin să fac sublinierea aceasta. Sigur că şi celelalte ministere au avut
un rol, dar ceea ce aparţine Cezarului să dăm Cezarului.
Mulţumesc.
- 47 -
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă mulţumesc.
Nostalgia domnului ministru.
*
Trecem la următoarea iniţiativă aflată pe ordinea de zi, la punctul 4 – Propunerea
legislativă pentru modificarea alin. (6) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal.
Este procedură de urgenţă.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi
piaţă de capital. Raportul pe care ni-l propune comisia este raport de respingere, caracterul
legii este ordinar.
Iniţiatori – un număr de senatori şi domni deputaţi.
Partea vizată e Ministerul Finanţelor Publice şi, din partea acestui minister, este
prezent în sală domnul secretar de stat Dan Manolescu, căruia îi ofer microfonul 9 pentru a
prezenta punctul de vedere al Guvernului.
Domnul Dan Manolescu – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Ministerul Finanţelor Publice susţine respingerea acestei propuneri legislative,
întrucât a rămas fără obiect.
Propunerea legislativă viza prelungirea aplicării taxării inverse pentru cereale până
la 31 mai 2014. O astfel de prelungire a fost deja realizată prin legea de aprobare a
Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013, prin urmare această propunere legislativă nu mai are
aplicabilitate.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Dau cuvântul domnului preşedinte Nicula, din partea Comisiei pentru buget,
finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.
Domnul Vasile-Cosmin Nicula:
Domnule preşedinte,
Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă. De asemenea,
Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a transmis un aviz negativ.
Guvernul a transmis un punct de vedere potrivit căruia nu susţine această propunere
legislativă.
- 48 -
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supune, spre
dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.
Menţionez faptul că, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României şi art. 88 din
Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Deschid dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative şi întreb dacă, din
partea doamnelor şi domnilor senatori, există dorinţa de a interveni la dezbateri generale.
Nu, mulţumesc, nu sunt solicitări. Pe cale de consecinţă, trecem direct la procedura
de vot.
Raportul comisiei, după cum aţi ascultat, este un raport de respingere a propunerii
legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este
primă Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere.
Vă rog să vă exprimaţi prin vot.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.
Abţineri? 3 abţineri.
99 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 3 abţineri.
Vă mulţumesc foarte mult.
*
Trecem la punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2013 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de
reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte
normative.
Acest proiect de lege are caracter de lege organică.
Comisia sesizată în fond… de fapt, sunt două comisii şi avem un raport comun din
partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului
şi Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.
Iniţiator este Ministerul Finanţelor Publice.
La dezbaterile noastre participă domnul secretar de stat Alin Mitrică, căruia, la
microfonul 8, îi ofer posibilitatea de a se adresa Senatului pentru susţinerea punctului de
vedere al Guvernului şi a proiectului de lege.
Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
- 49 -
Domnul Alin Sorin Mitrică – secretar de stat în Ministerul Fondurilor
Europene:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
La începutul acestui an, Ministerul Fondurilor Europene a preluat de la Ministerul
Finanţelor Publice două direcţii, şi anume Autoritatea de Management Ex-ISPA şi OPCP-ul.
Aceste două direcţii, ca urmare a activităţii din perioada de preaderare, au avut o serie de
procese pe rol. Aceste procese Ministerul Fondurilor Europene nu poate să le preia, pe de o
parte, pentru că ar însemna să angrenăm o parte juridică nouă în aceste procese, pe de altă
parte, pentru că în structura noastră există doar două persoane cu funcţie de consilier
juridic.
De aceea, agreând împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, am propus ca
procesele respective să se desfăşoare până la finalizare de către ministerul acesta.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate
bancară şi piaţă de capital.
Aveţi cuvântul, microfonul 7.
Domnul senator Nicula.
Domnul Vasile-Cosmin Nicula:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observaţii. Comisia
economică, industrii şi servicii şi Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil
proiectul de lege.
Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor
prezenţi, 14 voturi pentru, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu
amendamentele prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria
legilor organice şi urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din
Constituţia României, revizuită.
Potrivit art. 75 din Constituţia României şi art. 88 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul
Senatului, Cameră decizională este Senatul.
- 50 -
Faţă de cele prezentate, propunem plenului Senatului, pentru dezbatere şi adoptare,
raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamentele care se regăsesc în anexă şi, în
final, proiectul de lege.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Deschid dezbaterile generale şi aştept înscrierile la cuvânt, din partea doamnelor şi
domnilor senatori, la dezbaterile generale.
Nu sunt solicitări. Pe cale de consecinţă, intrăm în procedură de vot.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Noi ne aflăm în faţa unui
raport suplimentar comun al comisiilor, care este de admitere, cu amendamente admise.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, noi suntem Cameră decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente admise,
suplimentar al comisiei.
Cine este pentru?
Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog.
Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.
Abţineri?
Cu 91 de voturi în favoare, un vot contra şi 12 abţineri, raportul comisiei, de
admitere, a fost adoptat.
Supun la vot proiectul de lege.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă?
Abţineri? Nicio abţinere.
Cu 91 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi nicio abţinere, şi proiectul de lege a
fost adoptat.
Vă rog să luaţi măsurile pentru a fi transmis proiectul de lege la promulgare.
*
Punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
Pentru acest proiect de lege, a fost sesizată în fond Comisia economică, industrii şi
servicii, care va prezenta un raport de admitere.
Caracterul legii este ordinar.
Din partea Guvernului, a Secretariatului General, participă…
- 51 -
Cine participă din partea Guvernului?
Vicepreşedinte. Unde sunteţi, domnule? (Discuţii)
Domnul Mircea Fechet – vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice:
Mircea Fechet, sunt vicepreşedinte ANRMAP.
Domnule preşedinte,
Preşedintele meu este la plen la Camera Deputaţilor cu Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 77/2012 şi nu a putut fi prezent.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Bun, când termină domnul preşedinte al dumneavoastră, să vină aici să-şi susţină
proiectul de lege.
Mergem mai departe.
Îl aşteptăm până la sfârşitul acestei zile.
Dumneavoastră aveţi rang de subsecretar de stat, da?
Da. Mulţumesc.
Când termină domnul preşedinte, să vină. (Rumoare, discuţii)
Supun votului să amânăm până la prezenţa preşedintelui autorităţii, pentru
susţinerea proiectului.
Cine este pentru?
Voturi împotrivă?
Abţineri?
Mulţumesc. (Râsete, discuţii)
*
Punctul 7 din ordinea de zi. Am amânat punctul 6.
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2013
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice
şi a contractelor de concesiune de servicii.
Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii şi servicii, care ne
propune un raport de admitere.
Caracterul legii este ordinar.
Iniţiatorul este DPIIS… (Râsete, discuţii)
Ce înseamnă asta? Mă depăşeşte şi pe mine.
- 52 -
O să ne spună domnul secretar de stat Alexandru Năstăsescu… Năstase… avem şi
noi lipsuri… căruia îi ofer microfonul 10 pentru a prezenta punctul de vedere al
iniţiatorului.
Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Năstase.
Domnul Alexandru Năstase – secretar de stat în cadrul Departamentului
pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Susţin acest proiect…
Domnul Tudor Barbu (de la prezidiu):
Ce înseamnă DPIIS? (Rumoare, discuţii)
Domnul Alexandru Năstase:
Poftim?
Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine. (Discuţii)
Mulţumesc.
Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 în sensul accelerării procedurilor de achiziţie, concretizate de
introducerea de termene limită pentru fiecare etapă.
Principalele tipuri de proceduri de achiziţie publică utilizate la atribuirea
contractelor de valori medii şi mari, cum ar fi licitaţia deschisă, restrânsă, dialogul
competitiv şi negocierea cu publicarea anunţului, conţin în structura lor mai multe etape
obligatorii, de a căror durată de derulare depinde şi durata totală a procedurii.
Acele etape a căror durată depinde exclusiv de acţiunea sau inacţiunea
funcţionarilor autorităţilor contractante sunt etapa de selectare a candidaturilor, etapa de
derulare a dialogului şi, respectiv, etapa de evaluare a ofertelor.
În practică, s-a constatat că tocmai aceste etape, şi nu cele care depind de ofertanţi,
sunt mari consumatoare de timp, de multe ori existând indicii clare care să ateste existenţa
unei tergiversări nejustificate a momentului adoptării deciziei finale de către comisia de
evaluare.
În baza datelor prezentate anterior, pentru creşterea eficienţei procesului de
achiziţie publică, Guvernul propune introducerea de termene limită pentru fiecare etapă a
procedurilor principale de achiziţii care depind exclusiv de voinţa şi acţiunea autorităţii
contractate în cauză, astfel încât în ordonanţa de urgenţă sunt specificate foarte clar
termenele respective.
Mulţumesc.
- 53 -
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Punctul următor este prezentarea raportului de către comisia sesizată în fond.
Dau cuvântul, la microfonul 5, domnului senator Iliescu, preşedintele Comisiei
economice, industrii şi servicii.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Lucian Iliescu:
Domnule preşedinte, mulţumesc.
În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa din data de 22 mai 2013, în prezenţa
reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu
majoritate de voturi pentru, să adopte raportul de admitere.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru administraţie publică,
organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia pentru buget, finanţe, activitate
bancară şi piaţă de capital şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au
avizat favorabil. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este
primă Cameră sesizată.
Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de
admitere şi proiectul de lege.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori, deschid dezbaterile generale asupra proiectului de
lege. Există intervenţii?
Domnul senator Oprea, microfonul 2, la dezbateri generale.
Domnul Dumitru Oprea:
Probabil că v-aţi obişnuit să am numai puncte de vedere care nu au fost votate. Cred
că de data asta este bine-venită intervenţia noastră şi consider că este un pas pentru
accelerarea procesului legal de achiziţii publice şi categoric grupul nostru felicită pe cei
care, în zone în care termenii erau nedefiniţi, au venit şi au conturat prin stabilirea unei
date precise.
Ca o recomandare pentru Guvern – şi v-o spun din lumea achiziţiilor publice,
fiindcă toate proiectele europene sunt blocate, mai ales din cauza unor procese de
necontrolare a achiziţiilor publice – încercaţi să găsiţi o modalitate prin care, la capitolul
ştiinţă popularizată, să le spuneţi oamenilor, dacă vreţi să achiziţionaţi un anumit bun, un
serviciu sau o lucrare, cel puţin, cât timp durează procesul ăsta, fiindcă lumea nu cunoaşte.
Ce aţi făcut astăzi este un pas bun şi vă felicităm.
- 54 -
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Am trăit s-o aud şi pe-asta! Mulţumesc foarte mult, domnule senator.
(Aplauze)
Într-adevăr, eleganţa domnului senator şi atunci când ne critică, şi în condiţiile în
care primim consideraţii, este aceeaşi.
Dacă nu mai sunt alte intervenţii ale doamnelor şi domnilor senatori la dezbateri
generale, închei dezbaterile generale şi trecem la procedura de vot.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte
din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul şi proiectul de lege, împreună.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abţineri? 2 abţineri.
Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.
Vă rog să transmiteţi la Camera Deputaţilor, cât mai repede, proiectul de lege. Aţi
văzut cât este de important.
*
Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 238
din 7 iunie 2004, a petrolului.
(Domnul senator Puiu Haşotti solicită cuvântul.)
Da, domnule senator Haşotti, microfonul central.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Am avut o discuţie şi cu domnul lider al Grupului parlamentar al PSD, domnul
senator Ilie Sârbu. Cred că şi opoziţia este de acord. Eu aş propune retrimiterea la comisie
a acestei propuneri legislative. Argumentele Guvernului pentru respingerea propunerii
legislative au şi nu au un temei foarte serios.
Am convingerea că se impune o discuţie mult mai aplicată la comisie. Este vorba
despre exploatarea gazelor de şist şi pe teritoriul unor staţiuni. Această chestiune
presupune, cum lesne cred că vă daţi seama, o dezbatere mai aplicată, motiv pentru care
propun Senatului retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Avem tot timpul
din lume, nu suntem ameninţaţi cu adoptarea tacită.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Există o solicitare...
- 55 -
Domnule senator Grapă, aveţi microfonul 2. S-a făcut o propunere din partea unor
grupuri parlamentare pentru retrimiterea la comisie.
Domnul Sebastian Grapă:
Domnule preşedinte,
Onorat Senat,
Eu sunt de acord cu propunerea domnului senator Haşotti. Aş dori însă să fac un
considerent de ordin personal vizavi de avizul negativ al Guvernului.
Noi suntem într-o situaţie atipică. În momentul de faţă, vorbim despre exploatarea
unei resurse care nu apare în Legea nr. 238/2004. Şi atunci, o curiozitate de ordin personal
este următoarea: Guvernul a dat aviz negativ, pentru ce? Întrucât în legea exploatării
gazelor naturale nu există o definiţie foarte clară a gazului de şist, pe cale de consecinţă,
avizul negativ din partea Guvernului pentru ce este?
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
O să aflaţi data viitoare, când, probabil, vom dezbate propunerea legislativă, pentru
că există acum, din partea a două grupuri parlamentare, o solicitare de retrimitere la
comisie. Conform Regulamentului, când se solicită retrimiterea la comisie, cu prioritate, se
supune votului.
Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 238 din 7 iunie
2004, a petrolului.
Doamnelor şi domnilor, cine este pentru această propunere?
Vă rog să vă exprimaţi prin vot referitor la retrimiterea la comisie.
Mulţumesc.
Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.
Abţineri? Nu sunt.
Cu 98 de voturi în favoare, a fost retrimisă la comisie.
Am o obligaţie, domnule senator Haşotti. Dacă nu-mi spuneţi dumneavoastră, eu
trebuie să dau totuşi un termen. Aşa spune procedura.
(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Puiu Haşotti)
Dacă sunteţi de acord, termenul să fie de două săptămâni.
Domnilor de la comisie, aveţi două săptămâni pentru a veni cu raportul suplimentar.
Domnul Tudor Barbu (de la prezidiu):
Intervenţie pe procedură, domnule preşedinte.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Domnul senator Dincă, microfonul 2, procedură.
- 56 -
Domnul Mărinică Dincă:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Nu pot decât să constat că iniţiatorului nu i s-a dat cuvântul, măcar să-şi spună
punctul de vedere legat de faptul de a retrimite la comisie sau nu această propunere
legislativă. Am luat cuvântul pentru a explica votul.
Au fost mai multe iniţiative şi, zic eu, unele dintre ele, bune, chiar propuse de
colegii de la USL, care au avut aceeaşi soartă: fie au fost respinse, pentru că aşteptăm
proiecte de la Guvern pe acelaşi domeniu, fie că, în curând, vor veni proiecte pe care nu
le-a văzut nimeni, pe aceeaşi temă, de la Guvern.
Astăzi, am amânat. E în regulă, a fost voinţa majorităţii, doar că peste două
săptămâni, trei săptămâni, o lună de zile, când vom merge la mare, ne vom întâlni cu cei
care fac explorările sau exploatările şi la Vama Veche, şi la Costineşti, aşa încât cred că
este nevoie de celeritate şi... E în regulă două săptămâni de zile, dar cred că, după aceea,
vom avea clar întârzieri în ceea ce priveşte reacţia instituţiilor statului, în speţă a
Parlamentului.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Sunt obligat, domnule senator – nu am dorit să am niciodată o poziţie didactică de
la acest microfon – , să vă spun că în legătură cu decizia de trimitere sau retrimitere a unui
proiect de lege, ca urmare a unui drept pe care poate să-l exercite un preşedinte de comisie
sau un lider de grup, pentru a-l rediscuta şi a i se întocmi raport suplimentar, decizia
aparţine exclusiv Senatului şi nu poate să aparţină iniţiatorului, fie că este unul dintre
colegi, fie că este vorba despre Guvern. Deci deja suntem în procedură.
Sigur, dacă ar fi solicitat unul din ei cuvântul, le-aş fi dat cuvântul.
(Intervenţie neinteligibilă din sală;discuţii la prezidiu)
Bine... Îmi pare rău. Acum n-am observat eu, lucrurile sunt consumate. Dacă ar fi...
Nu pot să dau vina pe colegii mei, care sunt foarte atenţi, de obicei, care mă ajută la
conducerea şedinţei, aşa că îmi asum eu acest lucru şi cer scuze. Are posibilitatea, peste
două săptămâni, să prezinte punctul de vedere.
Vă mulţumesc foarte mult.
*
Trecem mai departe.
Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind registratorii comerciali şi
activitatea de înregistrare în registrul comerţului.
- 57 -
Este o propunere legislativă aflată la punctul 9 al ordinii de zi. Propunerea
legislativă are caracter de lege organică.
Iniţiatorii – un număr de colegi de-ai noştri, deputaţi şi senatori. Partea vizată este
Ministerul Justiţiei.
Raportul a fost întocmit de comisia sesizată în fond, Comisia economică, industrii
şi servicii, care ne propune un raport de respingere.
Din partea Ministerului Justiţiei, pentru a ne prezenta punctul de vedere al acestui
minister şi al Guvernului, participă domnul secretar de stat Florin Moţiu, la microfonul 9.
Îi dau cuvântul pentru a-şi prezenta poziţia.
Domnul Florin Aurel Moţiu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Nu susţinem aprobarea acestei propuneri legislative. În esenţă, prin această
propunere legislativă, se urmăreşte scoaterea Oficiului Registrului Comerţului din
subordinea Ministerului Justiţiei şi trecerea funcţionării pe lângă Camera de Comerţ şi
Industrie a României.
Punctul nostru de vedere este întemeiat atât pe mai multe decizii ale Curţii
Constituţionale, prin care s-a constatat că ţinerea registrului comerţului este un serviciu
public de interes general şi că atributele exercitării acestei autorităţi publice trebuie să fie
în cadrul unei instituţii publice.
De asemenea, s-a constatat de Curtea Constituţională că este neconstituţională
atribuirea unui serviciu public prin negociere directă şi, de asemenea, că prestarea
activităţii de o persoană juridică şi încasarea tarifelor de către o altă persoană juridică
înlătură transparenţa în gestionarea fondurilor provenite din activitatea registrului
comerţului.
Dincolo de aceste aspecte, care ţin de soluţiile pronunţate de Curtea
Constituţională, sunt şi argumente de transpunere şi implementare a dreptului Uniunii
Europene, care ne fac să nu susţinem această propunere legislativă, respectiv există 12
directive europene şi două regulamente care sunt puse în aplicare şi prin intermediul
registrului comerţului. De asemenea, o analiză a sistemelor de administrare a registrului
comerţului din 36 de state membre şi non membre ale Uniunii Europene a relevat că toate
aceste state menţin un control public asupra registrului comerţului. Există doar două state
în care registrul comerţului funcţionează pe lângă camerele de comerţ, dar, în acele state,
camerele de comerţ sunt instituţii publice.
- 58 -
De asemenea, este necesară consolidarea mecanismelor de registru în contextul
obligaţiei de interconectare a registrelor comerţului din statele membre ale Uniunii
Europene.
În cadrul registrului comerţului, funcţionează şi buletinul procedurilor de
insolvenţă, care, în cazul în care ar fi adoptată această soluţie legislativă, ar putea genera
indisponibilizarea acestui sistem informatic şi, de asemenea, nu susţinem această trecere şi
pentru faptul că ar fi periclitate şi obligaţiile României, asumate pe plan internaţional, de a
intensifica lupta anticorupţie şi prin combaterea fraudelor fiscale, evitarea înregistrării
firmelor-fantomă sau a unor operatori cu antecedente penale din alte state.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Mi se atrage atenţia din partea secretarilor de şedinţă că există în sală persoane care
nu sunt senatori şi stau pe locurile de senatori. Vă rog să... Regulamentul nu permite acest
lucru.
Mulţumesc.
Trecem mai departe. Dau cuvântul comisiei sesizate în fond. Îi dau cuvântul
domnului senator Iliescu.
Domnul Lucian Iliescu:
Domnule preşedinte, vă mulţumesc.
În primul rând, vreau să fac precizarea că, în urma dezbaterilor care au avut în
şedinţa din 28 mai 2013, în prezenţa reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică,
industrii şi servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să dea vot negativ, deci raport de
respingere a propunerii legislative.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru
administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului au transmis avize
negative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima
Cameră sesizată.
Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere, raportul de respingere
şi propunerea legislativă.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 59 -
Eu am uitat să întreb dacă, din partea iniţiatorilor, vrea cineva să susţină. Faptul că
Ministerul Justiţiei este parte...
Deci nu e nimeni din partea iniţiatorilor care vrea să susţină propunerea legislativă.
Deschid dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative.
Domnul senator Ghişe, microfonul 2, la dezbateri generale.
Domnul Ioan Ghişe:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Am intervenit la acest punct, deoarece el este o repetare a unei intenţii. Este al
treilea mandat parlamentar consecutiv, în care aceiaşi iniţiatori din spate, dar prin
parlamentari diferiţi, încearcă acelaşi lucru, anume să ducă registrul comerţului de la
controlul public şi autoritatea publică, la o structură asociativă de tip privat.
Punctul de vedere exprimat de Guvern este cât se poate de elocvent în a arăta că
modelul cultural, politic şi instituţional în Uniunea Europeană este acela de a păstra acest
instrument esenţial pentru economia de piaţă în controlul şi sub autoritatea statului şi, aşa
cum aţi ascultat şi din punctul de vedere al comisiei, vă rog să reţineţi că a face invers,
cum, de fapt, s-a petrecut cu ani în urmă, ar fi o mare greşeală, anume aceea de a duce
registrul comerţului la o structură asociativă de tip privat, care, pe fond, vrea să aibă acces
la nişte sume de bani, prin aceasta, încercând să suplinească lipsa de activitate specifică a
camerelor de comerţ pentru ajutorarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
Aşadar, şi îndemnul meu către colegi este de a vota pentru respingerea propunerii
legislative.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Domnul senator Oprea, microfonul 2.
Domnul Dumitru Oprea:
Da, din serialul „Da”. Completându-l pe domnul Ghişe, aş putea chiar zice că este
vorba de repetabila povară, fiindcă, de ani mulţi – şi am fost implicat printr-un centru de
consultanţă al întreprinderilor private de statutul registrului comerţului – am încercat să
beneficiem de servicii ale registrului, care sunt destul de rentabile.
Mie mi se pare că, prin respingerea de astăzi, se continuă seria normală, de
menţinere a registrului comerţului acolo unde îi este locul, din mai multe motive. Este o
probă de legalitate, de moralitate, este o problemă de securitate, chiar naţională şi, nu în
- 60 -
ultimul rând, este o cale legală, normală şi de eficienţă şi de a aduce un ban la buget,
fiindcă acesta este subiectul cheie, ultimul: cine ia banul?
Este o instituţie publică, ce ar vrea să se ducă în altă parte.
Categoric, suntem de acord cu respingerea iniţiativei.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):
Ba, da. Domnul senator Donţu.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mă scuzaţi. Domnul senator Donţu, microfonul central.
Vă rog, poftiţi.
Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:
Ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vreau
să vă zic că această comisie nu a dat aviz favorabil acestei iniţiative legislative, pentru că
nu s-au luat toate măsurile înlăturării efectelor Deciziei nr. 1636/2009 a Curţii
Constituţionale şi, practic, există elemente de neconstituţionalitate şi-n acest proiect de act
normativ.
Sigur că problema supusă dezbaterii este o problemă foarte serioasă. Sigur că
iniţiatorii se bazează pe faptul că reforma registrului comerţului a eşuat în sensul că
registrele comerţului au devenit monumente ale birocraţiei şi asta nu s-a întâmplat doar în
ultimul an.
Astăzi, un agent economic petrece 90 de zile pentru a face o cesiune, o divizare sau
o fuziune. Astăzi, ca să-ţi faci un act constitutiv eşti programat după 15 zile pentru a da
forma actului de începere a unei societăţi comerciale.
Anul trecut, în plină criză, tarifele registrului comerţului s-au majorat cu 40%.
Astăzi, plătim 4 milioane de lei vechi pentru a obţine un certificat privind istoricul
societăţilor comerciale.
Iată de ce problema este foarte serioasă şi trebuie să o reglementăm.
De asemenea, statul a abandonat unele funcţii publice din domeniul economic şi,
aici, o să-mi permit să dau citire câtorva:
- înregistrarea mărcilor, invenţiilor, desenelor şi modelelor industriale în judeţe nu
este încă posibilă pe deplin;
- 61 -
- unităţile administrative ale ministerelor economice nu au puncte de lucru, nu au
reprezentare în judeţe, nu există centre de absorbţie a fondurilor europene şi acest lucru se
vede;
- referitor la camerele agricole noi ne chinuim să înfiinţăm o nouă entitate de
aceeaşi formă precum camerele de comerţ, numite camere agricole, uitând că pentru
camerele de comerţ au trebuit 23 de ani să se poată autofinanţa. De ce nu am da camerele
agricole, ca instituţie cu personalitate juridică în subordinea camerelor de comerţ?
Statul mai are nevoie să intervină pe zona de deblocare a instituţiei creditului. Nu
există un birou unic de acte şi avize funcţional.
Centre de mediere, dacă tot Parlamentul a adoptat Legea medierii... iarăşi, nu
funcţionează această instituţie.
Iată de ce, vă chem pe toţi senatorii care doresc, să facem un grup de lucru, să
reglementăm, pe de o parte, şi problematica registrului comerţului, pe de altă parte, să
facem şi din camerele de comerţ factori activi în zona economică şi cred că acest lucru ar
rezolva ambele probleme supuse discuţiei.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Domnul senator Dobra, microfonul 2. Și vă rog după aceea să trecem...
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
O să spun aşa că tot ceea ce domnul Oprea numea elegant „eficient” eu o să numesc
costisitor, referindu-mă la taxele de la registrul comerţului. Şi o să spun cu toată
limpezimea că tot ceea ce a spus domnul coleg Donţu este perfect adevărat, că avem un
monument de birocraţie, că nu trebuie să trecem chiar atât de uşor peste o astfel de
reglementare şi că mă raliez, domnule coleg, în orice moment la acea comisie pentru a
discuta cu adevărat şi a ne gândi un pic mai mult la camerele de comerţ şi, până la urmă, la
cei care le finanţează, întreprinzătorii.
Mulţumesc frumos.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Domnul senator Mihăilescu, microfonul 3.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Eu încerc să ajut partea guvernamentală în toată această discuţie pentru că până la
domnul Oprea a fost OK, după care am ajuns în regimul de taxe care nu avea nicio legătură
- 62 -
cu textul legii, iar actualele taxe, dacă s-ar aduce la îndeplinire o asemenea prevedere, ar fi
o blândă mângâiere.
Deci ca să fie limpede, deoarece am făcut parte şi din colectivul care, în 2002, a
revenit cu această chestiune, mă voi opune, în continuare, la orice fel de chestiune în care
registrul comerţului să nu fie în domeniul public. Despre taxe, despre monumente de
birocraţie şi alte chestiuni putem discuta, dar nu sub această formă.
Ce vreau să atrag atenţia este însă că această acţiune nu se opreşte aici.
(Discuţii în sală)
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Rog să nu dialogaţi cu sala, că perturbaţi convorbirea.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Scuzaţi-mă, vă rog, domnule preşedinte de şedinţă.
Problema de fond este că a apărut o nouă propunere legislativă mai dură decât
aceasta, din partea aceluiaşi grup care doreşte înfiinţarea unui sistem paralel de camere de
comerţ. Deci pe lângă camerele acestea care sunt într-o luptă extraordinară, acum se
pregăteşte un alt sistem de camere de comerţ, care să aibă propriul lor registru înfiinţat
printr-o lege.
Şi această chestiune nu va trece, cel puţin de Senat, dar, din păcate… mulţumesc
Ministerului Justiţiei, unde a fost blocată această lucrare o anumită perioadă, că nu dă curs
unor asemenea chestiuni care sunt total în afara regulilor europene şi, iertaţi-mă, şi în afara
regulilor de bună guvernanţă.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Ultima intervenţie, domnul senator Dincă Mărinică, microfonul 2.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
După aceea, intrăm în procedură de vot.
Domnul Mărinică Dincă:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că instituţia Registrului Comerţului în toată
Uniunea Europeană este, în diverse forme, în subordinea statului. Chiar şi acolo unde
vedem că registrul comerţului are vreo legătură cu camera de comerţ – acea instituţie
publică, cum este Olanda – regulile sunt stabilite tot de stat, taxele sunt stabilite tot de stat,
iar aparatul administrativ este administrat de stat, aşa încât urmărind regulile în cadrul
Uniunii Europene trebuie să avem un punct de vedere comun.
- 63 -
Colegul nostru de la Ministerul Justiţiei vorbea şi de interdependenţa şi
interoperativitatea între registrele comerţului din Europa. Ştim că în aceste luni, practic, în
această lună va fi un eveniment care va fi legat de întrunirea registrelor comerţului din
Uniunea Europeană, aşa încât cred că mesajul pe care trebuie să-l dăm celor din Uniune,
colegilor noştri, este acela de a avea o legislaţie comună, o legislaţie care să facă mai
uşoară şi comunicarea dintre aceste registre.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
(Discuţii la prezidiu)
Domnul senator Cadăr Leonard, microfonul 2.
Vă rog.
Domnul Leonard Cadăr:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Am să fiu scurt. Cu siguranţă, sunt de acord cu tot ce s-a discutat în plenul
Senatului, însă aş ura succes grupului de iniţiativă pentru temele pe care şi le-au propus,
dar vreau să ridic una.
După părerea mea, ar trebui să nu fim atât de riguroşi şi de duri, pentru că noi
românii nu avem altă şansă să atragem investitorii decât creându-ne câteva facilităţi sau un
mic paradis fiscal.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc foarte mult.
Cred că aţi glumit, domnule senator. România nu are cum să fie paradis fiscal
niciodată.
Doamnelor şi domnilor,
Intrăm în procedură de vot.
Raportul Comisiei economice, industrii şi servicii este de respingere a propunerii
legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abţineri? Nu sunt.
- 64 -
Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat raportul.
(Discuţii la prezidiu)
Supun la vot respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă?
Abţineri? Nu sunt.
Aici ştiţi că eu am o mică...Două bătăi strică, două mâncări nu strică. O abţinere.
Mulţumesc.
*
A venit aici domnul preşedinte al ANRMAP.
Ne întoarcem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii.
Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii şi servicii.
Raportul este de admitere.
Caracterul legii : ordinară.
Iniţiator este ANRMAP şi Secretariatul General al Guvernului.
Participă, din partea ANRMAP, preşedintele agenţiei pe care îl rog să se prezinte.
Microfonul 8.
Domnul Lucian Dan Vlădescu – preşedintele Autorităţii Naţionale pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice:
Bună ziua!
Stimate domnule preşedinte,
Stimaţi domni senatori,
Numele meu este Dan Vlădescu şi sunt preşedintele ANRMAP şi susţin, în numele
Guvernului României, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea articolului 8 lit. b1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006, având în vedere nota de fundamentare care însoţeşte actul
normativ supus astăzi aprobării.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Dau cuvântul, pentru a prezenta raportul, domnului preşedinte Iliescu, microfonul
5. Comisia economică, industrii şi servicii.
- 65 -
Domnul Lucian Iliescu:
Domnule preşedinte,
Mulţumesc frumos, m-aţi întors din drum.
Sigur, în urma dezbaterilor care au fost în 22 mai 2013, în prezenţa reprezentanţilor
Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu majoritate de voturi,
adoptarea raportul de admitere.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului,
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia juridică, de
numiri, disciplină, imunităţi şi validări au avizat favorabil.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de
admitere şi proiectul de lege.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Deschid dezbaterile generale la acest punct.
Dau cuvântul domnului senator Oprea, microfonul 2.
Domnul Dumitru Oprea:
Prin înţelepciune populară sau printr-o arhicunoscută zicere, „egalitate, dar nu şi
pentru căţei”... Adică dumneavoastră vreţi pentru transportul aerian, pentru transportatorii
aerieni, în aer sau de ce? Competiţia este globală de ani buni. Multe domenii din România
se află într-o astfel de competiţie.
Spuneţi foarte clar. Am văzut expunerea dumneavoastră de motive. Pe ce vă bazaţi
atunci când cereţi un regim de excepţie transportatorilor aerieni?
Încă o dată spun, toate domeniile economice se află în competiţie globală, iar
expunerea dumneavoastră de motive nu are niciun suport.
De ce neapărat să ocoliţi legea prin excepţia aceasta când legea achiziţiilor publice
este una foarte aşezată, lucrată de-a lungul anilor îndelung?
Dacă aveţi un motiv foarte riguros, vă rog să-l expuneţi.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale, din partea doamnelor şi domnilor
senator?
Dacă nu sunt, am să-l rog pe domnul preşedinte să răspundă. Microfonul 8.
- 66 -
Domnul Lucian Dan Vlădescu:
Domnule preşedinte, permiteţi-mi să-i răspund domnului senator.
Guvernul României a adoptat această ordonanţă, pentru că, la momentul adoptării
sale, exista realmente o necesitate în ceea ce priveşte Compania de Transport Aerian
„Tarom” S.A., care, fiind inclusă în categoria autorităţilor contractante începând cu 1
ianuarie 2013, a fost obligată să deruleze o procedură de achiziţie publică pentru servicii de
asigurare a aeronavelor. Procedura respectivă trebuia să fie finalizată într-un termen foarte
scurt, pentru că fostul contract expira în circa două săptămâni de la data adoptării
ordonanţei, iar unul dintre ofertanţii înscrişi în această competiţie a formulat o contestaţie
la acel moment pe rolul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, contestaţie
care ar fi dus la imposibilitatea Companiei „Tarom” S.A. de a-şi asigura flota aeriană şi,
practic, activitatea sa economică la acel moment era grav perturbată.
În legătură cu proiectul de act normativ, din punctul de vedere al Guvernului, sunt
îndeplinite condiţiile pentru aprobarea unei ordonanţe de urgenţă. Evident, pot fi făcute
discuţii multe cu privire la exceptarea numai a serviciilor de transport aerian, dar vreau să
subliniez că transportul aerian nu făcea parte şi nu face parte din categoria activităţilor
relevante, în conformitate cu prevederile Directivei 17/2004/CE privitoare la procedura de
atribuire a contractelor de achiziţie publică în domeniul activităţilor relevante.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Dacă nu mai sunt alte intervenţii, închei dezbaterile generale.
Trecem la procedura de vot.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte
din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului raportul împreună cu proiectul de lege.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă?
Abţineri? 6 abţineri.
71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 6 abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat.
Domnul Dumitru Oprea (din sală):
Nu avem cvorum.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Nu avem cvorum.
- 67 -
În sală suntem, dar să ştiţi că nu au votat colegii. Îmi pare foarte rău, domnule
senator Oprea.
Propun să… Ştim care sunt voturile pentru, care împotrivă.
Vă rog să vă exprimaţi voturile împotrivă.
Vă rog. Votaţi.
Abţineri? 5 abţineri.
Deci 71 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 5 abţineri.
Raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.
Solicit doamnelor şi domnilor de la Secretariatul general să transmită urgent
proiectul de lege la Camera Deputaţilor.
*
Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale. A fost adoptat de Camera Deputaţilor. Este
reexaminare, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale de a pune în concordanţă textul cu
decizia Curţii.
Comisia de fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
Proiectul de lege are caracter de lege organică, raportul este de admitere.
Iniţiator este Ministerul Justiţiei. Participă domnul secretar de stat Florin Moţiu.
Microfonul 9 pentru a prezenta proiectul de lege.
Domnul Florin Aurel Moţiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Având în vedere decizia Curţii Constituţionale prin care s-a constatat
neconstituţionalitatea legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului, soluţia nu
poate fi decât aceea de respingere a acestei ordonanţe.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă mulţumesc foarte mult.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici, din partea Comisiei juridice, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată de 63 de
deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PDL şi a constatat că Legea privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 este neconstituţională.
- 68 -
Camera Deputaţilor, în şedinţa din 8 mai 2013, a analizat legea venită la
reexaminare şi implicit decizia Curţii şi a hotărât să respingă legea, înaintând-o Senatului,
ca şi Cameră decizională.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în şedinţa din 22 mai
2013, a analizat proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 38/2012 şi, bineînţeles, Decizia Curţii Constituţionale nr. 738/2012 şi a hotărât, cu
unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi, să adopte proiectul de lege în forma adoptată
de Camera Deputaţilor.
Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012
face parte din categoria legilor organice şi urmează să fie supus votului plenului Senatului,
împreună cu prezentul raport, ca şi Cameră decizională, cu respectarea prevederilor art. 76
alin. (1) şi art. 147 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă mulţumesc.
Deschid dezbaterile generale la proiectul de lege. Sunt înscrieri din partea
doamnelor şi domnilor senatori la dezbateri generale? Nu sunt.
Trecem la procedura de vot.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Raportul comisiei este un
raport de respingere a ordonanţei. Senatul este Cameră decizională, proiectul de lege face
parte din categoria legilor organice.
Vă reamintesc încă o dată că este vorba de punerea în concordanţă a unei decizii a
Curţii Constituţionale cu textul de lege. Deci este o solicitare de reexaminare, ca urmare a
unei decizii a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 738/19.09.2012.
Intrăm în procedură de vot. Vă consult prin vot.
Cine este pentru raportul de admitere? Vă rog să vă exprimaţi prin vot cine este
pentru. Mulţumesc.
Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abţineri? Nu sunt.
Raportul a fost adoptat.
A fost un singur vot pentru proiectul de lege şi pentru raport.
*
Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 11, Proiectul de lege privind
organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.
Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări. Proiectul de lege are caracter de lege organică.
- 69 -
Iniţiator este Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice.
Participă, din partea ministerului, doamna secretar de stat Alexandra Braica.
Microfonul 10. Îi ofer microfonul pentru a susţine proiectul de lege şi a prezenta punctul de
vedere al ministerului şi al Guvernului.
Aveţi cuvântul, doamnă secretar de stat.
Doamna Alexandra Patricia Braica – secretar de stat în Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice:
Bună ziua.
Am mai expus motivele, dar le repet.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Specificare. Este un raport suplimentar la solicitare.
Doamna Alexandra Patricia Braica:
Noi susţinem raportul suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări şi propunem adoptarea proiectului de lege în forma propusă.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici, secretarul comisiei, microfonul 7, pentru
a prezenta punctul de vedere al comisiei şi raportul.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizare şi funcţionarea
Consiliului Economic şi Social, urmând a fi abrogate dispoziţiile din Legea dialogului
social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare referitoare la acest organ
consultativ al Parlamentului şi Guvernului.
În şedinţa din 28 mai 2013, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări a reanalizat acest proiect de lege şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte
raport suplimentar de admitere, fără amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria
legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc foarte mult.
Doamnelor şi domnilor,
Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.
Vă rog, doamnelor şi domnilor senatori, cei care doresc să intervină.
Mulţumesc.
- 70 -
Pe cale de consecinţă, nefiind solicitări, trecem direct la procedura de vot.
Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de
lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.
Ca urmare, supun votului raportul şi proiectul de lege.
Cine este pentru? 74 de voturi pentru.
Voturi împotrivă? 21 de voturi împotrivă.
Abţineri? Nu sunt abţineri.
Proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptat.
Fiind vorba de o lege organică, era nevoie de 88 de voturi. Au fost doar 74 de
voturi în favoarea raportului suplimentar al comisiei.
Mulţumesc.
*
(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Ilie Sârbu)
Tudor Barbu (de la prezidiu):
Intervenţie. Domnul senator Ilie Sârbu.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Aveţi microfonul, domnule preşedinte.
Domnul Ilie Sârbu:
Rugămintea noastră este să luăm doar ordinarele – mi se pare că mai este una – şi
să dăm votul final luni, că nu mai avem cvorum. Asta este situaţia.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc foarte mult.
Domnule senator Vochiţoiu, vă rog.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Vă mulţumesc.
Domnule preşedinte de şedinţă,
Vă apreciez şi vă stimez. Sunteţi un om foarte scrupulos şi un om care întotdeauna
aţi funcţionat şi ne-aţi cerut să funcţionăm în spiritul şi în litera legii şi a regulamentelor,
dar eu am o întrebare. Este a nu ştiu câta oară când întrerupem lucrările plenului, pentru că
nu există cvorum.
Păi, trebuie să găsim o soluţie! Ori vin şi colegii ceilalţi… Nu există cvorum pentru
legi organice sau nu există cvorum cât ar vrea cineva să treacă o lege organică!
Recunosc, eu sunt la primul mandat, nu ştiu care este obiceiul, dar eu cred că ori se
reuşeşte mobilizarea celor care vor să voteze într-un fel sau altul, ori continuăm până la
- 71 -
finalizarea ordinii de zi. Adică, suntem, cumva, într-o situaţie ciudată. De fiecare dată,
când nu vin suficienţi să voteze într-o anumită direcţie, întrerupem lucrările.
Vă rog frumos, în spiritul celor ce am spus la începutul intervenţiei mele, să-mi daţi
şi mie o explicaţie, domnule preşedinte de şedinţă.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Eu nu vă pot da decât o singură explicaţie, aceea a respectării literei şi spiritului
Regulamentului. În conformitate cu aceasta, s-a făcut o propunere din partea unui lider de
grup, potrivit căreia se solicită ca următoarele proiecte de lege – raportarea la ordinea de zi
– să fie transferate către votul final. În definitiv, este vorba de vot final pentru ziua de luni.
Este o solicitare care vine din partea unui lider de grup. Singurul lucru pe care pot să-l fac
– şi nu pot să vă dau nicio altă explicaţie în plus – este să mă supun Regulamentului şi să
supun la vot. Decizia vă aparţine dumneavoastră. Votul este suveran, plenul este suveran.
Pe cale de consecinţă, vă supun la vot solicitarea domnului senator Ilie Sârbu de a
amâna aceste iniţiative legislative pentru votul final de luni.
Vă rog să vă exprimaţi prin vot.
(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Cristian Rădulescu)
Imediat. Suntem în procedură de vot. Vă rog. Imediat. După aceea vă dau cuvântul.
(Rumoare în sală, discuţii la prezidiu)
Doamnelor şi domnilor colegi,
Suntem în procedură de vot. Vă rog să număraţi. Vă rog să vă exprimaţi prin vot,
domnilor colegi.
72 de voturi pentru.
Voturi împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Număraţi, domnule secretar.
26 de voturi împotrivă.
Abţineri? Nu sunt.
Solicitarea făcută de Grupul parlamentar al PSD, prin domnul senator Ilie Sârbu, a
fost aprobată.
Dau cuvântul domnului senator Oprea, microfonul 2. După care, domnul senator
Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.
Domnul Dumitru Oprea:
Regulamentul invocat de dumneavoastră acum a fost încălcat. Dimineaţă, când aţi
întrebat dacă avem propuneri de modificare a ordinii de zi, nimeni nu a ridicat mâna, nu a
invocat o altă procedură. Noi am votat o ordine de zi cu un cvorum de necontestat. A veni
acum, pentru că nu merge votul, să schimbaţi ordinea de zi, nu este deloc legal. Nu-i
respectat Regulamentul pe care noi îl invocăm.
- 72 -
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Domnule senator,
Vă apreciez în mod deosebit. Dumneavoastră, de fiecare dată, ca om cu experienţă
în Parlament, ridicaţi problemele în mod corect, dar tot atât de corect vreau să vă spun şi eu
că altă procedură nu cunosc, în afară de aceea de a supune la vot când se face o solicitare
din partea unui grup parlamentar. Deci eu am supus la vot această solicitare. Pe cale de
consecinţă, vă rog să mă credeţi că altceva nu ştiu să fac, când se face o astfel de solicitare.
Are cuvântul domnul senator Cristian Rădulescu, microfonul 2.
Domnul Cristian Rădulescu:
Ba aveţi ce să faceţi, domnule preşedinte. Puteţi să nu supuneţi la vot, tot
bazându-vă pe Regulament, şi spunând că, dacă este o solicitare neregulamentară, n-o
supuneţi la vot. Şi s-a întâmplat de destule ori până acum.
Există rezolvări şi pentru astfel de situaţii. Se putea foarte bine ca, ajungând la
punctul respectiv, care este organic şi care ridică probleme de prezenţă acestei majorităţi
consistente, să se ceară trimiterea la comisie pentru o săptămână, pentru două săptămâni,
şi, în felul acesta, eram în interiorul Regulamentului.
Se poate modifica şi pe parcursul şedinţei ordinea de zi sau se poate prelungi
programul de lucru la sfârşit, dacă toată lumea este de acord, dacă nu – cum zice povestea
–, rămâne cum am stabilit, fiindcă ordinea de zi şi programul se votează la început. Dar
sigur, au fost nenumărate cazuri în care, cu acceptul tuturor, s-a scos un punct, s-a adăugat
altul pentru care venise raportul, s-a prelungit programul, dar aici nu mai este vorba numai
de vot, ar trebui să fie acordul tuturor.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc, domnule senator.
Dumneavoastră, de fapt, veniţi în sprijinul a ceea ce eu am făcut spunând că mai
există precedente, s-a mai procedat de foarte multe ori, în astfel de condiţii, ca atare, s-a
modificat ordinea de zi. Chiar şi eu, astăzi, cu acordul dumneavoastră, am modificat
ordinea de zi pentru ca domnul preşedinte al ANRMAP să vină să-şi susţină proiectul de
lege şi l-am amânat. Deci votul dumneavoastră... Eu vă consult. Există această posibilitate.
Sigur, dumneavoastră aţi făcut o subliniere care e de nuanţă. Nuanţa spune cu
„acordul tuturor”. Nu. Este vorba de acordul Senatului. Acordul Senatului înseamnă vot
majoritar. Asta e accepţiunea. Altă accepţiune pentru „acordul Senatului” nu cunosc şi nici
dumneavoastră nu cunoaşteţi.
Domnul senator Barbu are cuvântul…
- 73 -
(Domnul senator Puiu Haşotti solicită cuvântul.)
Nu. Domnul senator Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti (din sală):
Să se facă apelul nominal.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Domnul preşedinte Haşotti solicită apel nominal.
Vă rog, domnule secretar Mario Oprea, să faceţi apelul nominal.
Vă rog să mă credeţi, înainte de a veni…, că, cel puţin cât conduc, niciodată nu am
să..., totdeauna o să am în sprijinul meu Regulamentul, fără să-l interpretez abuziv. Asta e
situaţia.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Agrigoroaei Ionel prezent
2. Andronescu Ecaterina prezentă
3. Anghel Adrian prezent
4. Anghel Cristiana-Irina prezentă
5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent
6. Arcaş Viorel prezent
Ardelean Ben-Oni prezent
8. Ariton Ion prezent
9. Atanasiu Teodor prezent
10. Badea Leonardo prezent
Din sală: Spuneţi şi absenţii!
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Dacă nu spun „prezent”, înseamnă că e absent!
12. Badea Viorel-Riceard absent
13. Banias Mircea-Marius absent
14. Barbu Daniel-Constantin absent
15. Barbu Tudor prezent
17. Bădălău Niculae absent
18. Bălu Marius absent
19. Belacurencu Trifon prezent
20. Bereanu Neculai prezent
22. Biró Rozalia-Ibolya absentă
- 74 -
23. Blaga Vasile absent
Boagiu Anca-Daniela absentă
24. Boboc Cătălin prezent
25. Bodea Cristian-Petru prezent
26. Bodog Florian-Dorel absent
27. Boeriu Valeriu-Victor prezent
28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent
29. Bujor Dumitru-Marcel prezent
31. Bumbu Octavian-Liviu prezent
32. Burlea Marin absent
33. Butnaru Florinel absent
34. Butunoi Ionel-Daniel absent
35. Cadăr Leonard prezent
36. Calcan Valentin-Gigel prezent
Câmpeanu Mariana absentă
37. Chelaru Ioan prezent
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii
legislative de revizuire a Constituţiei României…, nu uitaţi că va trebui totuşi – mă scuzaţi,
domnule secretar, că fac o intervenţie –, va trebui totuşi să ne gândim foarte serios – noi
am luat o decizie în Biroul permanent şi plenul a aprobat, ieri, ca marţi, miercuri şi joi să
lucreze Comisia comună pentru revizuirea Constituţiei, la care participă un număr destul
de important de colegi senatori, şi asta se va întâmpla până la sfârşitul acestei sesiuni sau
până când va fi realizat raportul –, să vedem: îi scoatem sau nu-i scoatem din cvorum, că şi
asta e o problemă.
Continuaţi, vă rog.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
38. Chiriac Viorel prezent
39. Chiru Gigi Christian prezent
40. Chiuariu Tudor-Alexandru prezent
42. Ciorbea Victor absent
43. Coca Laurenţiu Florian prezent
- 75 -
44. Constantinescu Florin prezent
45. Cordoş Alexandru prezent
46. Corlăţean Titus absent
47. Coste Marius prezent
48. Cotescu Marin-Adrănel prezent
50. Creţu Gabriela prezentă
51. Cristache Iulian prezent
52. Cristina Ioan prezent
53. Croitoru Cătălin prezent
54. Câmpeanu Mariana prezent
56. Deneş Ioan prezent
58. Dincă Mărinică prezent
59. Dobra Dorin-Mircea prezent
60. Dobriţoiu Corneliu prezent
61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent
62. Drăghici Damian prezent
63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent
64. Dumitrescu Florinel prezent
65. Dumitrescu Iulian absent
66. Durbacă Eugen prezent
67. Duruţ Aurel prezent
70 Ehegartner Petru prezent
71. Federovici Doina-Elena prezentă
72. Fifor Mihai-Viorel absent
73. Filip Petru prezent
74. Firea Gabriela prezentă
75. Florian Daniel Cristian absent
76. Flutur Gheorghe prezent
78. Frătean Petru-Alexandru prezent
79. Geoană Mircea-Dan prezent
80. Ghilea Găvrilă prezent
- 76 -
81. Ghişe Ioan prezent
82. Grapă Sebastian prezent
83. Greblă Toni prezent
84. Grigoraş Viorel prezent
86. Haşotti Puiu prezent
87. Ichim Paul prezent
88. Igaş Traian-Constantin prezent
89. Iliescu Lucian prezent
90. Ilieşiu Sorin prezent
91. Ioniţă Dan-Aurel prezent
92. Iovescu Ioan prezent
93. Isăilă Marius-Ovidiu prezent
94. Jipa Florina-Ruxandra absentă
95. Klárik László-Attila absent
László Attila prezent
96. Lazăr Sorin-Constantin prezent
97. Luchian Dragoş prezent
98. Luchian Ion prezent
99. Marian Dan-Mihai absent
100. Marian Valer absent
101. Marin Nicolae prezent
102. Markó Béla absent
104. Mazăre Alexandru prezent
106. Mihai Cristian-Dănuţ absent
107. Mihai Neagu prezent
108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent
109. Miron Vasilica-Steliana prezentă
110. Mitu Augustin-Constantin prezent
111. Mocanu Victor prezent
113. Moga Nicolae prezent
114. Mohanu Nicolae prezent
- 77 -
115. Mora Ákos-Daniel absent
116. Motoc Octavian prezent
117. Mutu Gabriel absent
118. Nasta Nicolae prezent
119. Neagu Nicolae prezent
120. Neculoiu Marius prezent
121. Nicoară Marius-Petre prezent
122. Nicolae Şerban absent
123. Nicula Vasile-Cosmin prezent
124. Nistor Vasile prezent
125. Niţă Mihai prezent
126. Niţu Remus-Daniel absent
127. Obreja Marius-Lucian prezent
130. Oprea Dumitru prezent
131. Oprea Gabriel absent
132. Oprea Mario-Ovidiu prezent
134. Oprea Ştefan-Radu prezent
135. Paşca Liviu-Titus prezent
137. Paşcan Emil-Marius absent
Pataki Csaba prezent
Pavel Marian prezent
Păran Dorin prezent
Păunescu Teiu prezent
Pelican Dumitru absent
Pereş Alexandru absent
Pop Gheorghe absent
Pop Liviu-Marian absent
Popa Constantin prezent
Popa Florian prezent
Popa Ion prezent
Popa Mihaela prezentă
- 78 -
Popa Nicolae-Vlad absent
Popescu Corneliu absent
Popescu Dumitru-Dian prezent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent
Purec Ion-Simeon prezent
Rădulescu Cristian prezent
Rogojan Mihai-Ciprian absent
Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan prezent
Rotaru Ion prezent
Saghian Gheorghe prezent
Savu Daniel absent
Sârbu Ilie prezent
Secăşan Iosif prezent
Severin Georgică prezent
Silistru Doina prezentă
Solomon Antonie absent
Stoica Ştefan absent
Stuparu Timotei prezent
Suciu Matei prezent
Şova Dan-Coman absent
Tánczos Barna prezent
Tămagă Constantin absent
Tătaru Dan prezent
Tătaru Nelu prezent
Teodorovici Eugen-Orlando absent
Tişe Alin-Păunel prezent
Toma Ion prezent
Todiraşcu Valeriu prezent
Tomoiagă Ştefan-Liviu prezent
Tudor Doina-Anca absentă
Ţapu Nazare Eugen prezent
- 79 -
Ungureanu Mihai-Răzvan prezent
Valeca Şerban-Constantin absent
Vasiliev Marian prezent
Vâlcov Darius-Bogdan prezent
Vegh Alexandru prezent
Verestóy Attila prezent
Vochiţoiu Haralambie prezent
Voinea Florea absent
Volosevici Andrei-Liviu absent
Vosganian Varujan absent
Zisu Ionuţ-Elie prezent
Domnule preşedinte,
Sunt mai mulţi senatori în sală la această oră decât la începutul şedinţei.
(Râsete în sală)
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă mulţumesc foarte mult.
Doamnelor şi domnilor,
Continuăm şedinţa, cum era şi normal, dezbatem proiectele de lege, le votăm însă,
cum am luat decizia prin vot, luni, la o şedinţă, o sesiune de vot final.
*
În continuare, punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000.
E vorba de procedură de urgenţă.
Comisia de fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
Caracterul propunerii legislative este organic.
Iniţiator, domnul Belacurencu Trifon, Grupul parlamentar al PSD.
Părţile vizate Ministerul Justiţiei şi Agenţia...
Dau cuvântul iniţiatorului. Există susţinere din partea iniţiatorului?
Dacă nu, dau cuvântul domnului Florin Moţiu, secretar de stat, din partea
Ministerului Justiţiei.
Domnule Belacurencu, mă scuzaţi!
Domnule secretar, vă rog! E a doua oară când mi se întâmplă.
Mă scuzaţi! Eu m-am uitat în sală şi… Aveţi dreptate, eu am greşit. Îmi cer scuze
faţă de domnul senator Belacurencu.
- 80 -
Microfonul 5. Aveţi cuvântul. Iniţiatorul.
Domnul Trifon Belacurencu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
În propunerea mea am încercat să introduc câteva recomandări ale Comisiei de la
Veneţia. Ulterior propunerii mele, a mai apărut încă o propunere legislativă care mi se
pare…, este mai cuprinzătoare, în sensul că uniformizează condiţiile privind desfăşurarea
referendumului atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.
Propunerea respectivă ştiţi că am dezbătut-o, am şi votat-o, ea a plecat spre Camera
Deputaţilor, mi se pare că şi acolo a fost votată.
În condiţiile date, propunerea mea, evident, va trebui să fie respinsă.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Ministerului Justiţiei, domnului
secretar de stat Florin Moţiu. Microfonul 9.
Domnul Florin Aurel Moţiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Având în vedere cele expuse de domnul senator, suntem şi noi de acord cu
respingerea acestei iniţiative legislative.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Raportul comisiei, doamna secretar Federovici Doina-Elena, senator.
Aveţi cuvântul, microfonul 7.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, având în
vedere cele menţionate, au luat în dezbatere Propunerea legislativă pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 3/2000 şi au hotărât, cu unanimitate, să adopte un raport de
respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente
prevederile art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţia României, republicată, şi urmează să fie
supusă votului plenului Senatului împreună cu raportul de respingere.
Senatul are în competenţă propunerea legislativă spre dezbatere ca primă Cameră
sesizată.
- 81 -
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Ghişe, microfonul 2.
Domnul Ioan Ghişe:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi, o precizare merită făcută cu referire la o nouă încercare de a defini
un cvorum de participare la referendum.
Referendumul este una dintre cele două forme pe care Constituţia le consacră
pentru exercitarea suveranităţii poporului. Or, vedeţi dumneavoastră, acel nefericit art. 5
alin. (2) din Legea nr. 3/2000 a referendumului, articol care face referire la faptul că
referendumul este valabil sau nu este valabil în funcţie de un cvorum de participare a
cetăţenilor la referendum, acel articol este neconstituţional.
Sunt câteva zeci de cetăţeni care au solicitat Avocatului Poporului să se adreseze
Curţii Constituţionale pentru a controla de constituţionalitate acest art. 5 alin. (2) din Legea
nr. 3/2000. Cu nişte argumentaţii de-a dreptul hilare, Avocatul Poporului motivează faptul
că nu ar fi oportun, motivează altor cetăţeni că de aceea nu se adresează Curţii
Constituţionale pentru controlul de constituţionalitate, pentru că, vezi, chipurile, ar fi fost,
în mod implicit, controlat de constituţionalitate acest articol, cu ocazia unei alte sesizări de
neconstituţionalitate, referitoare la art. 10 din lege.
Şi, atunci, ce vreau să spun? Că, pe fond, noi vom avea probleme cu referendumuri
şi cu praguri cât timp nu vom renunţa la ceea ce este neconstituţional, adică pragul de
participare, care este în contra art. 7 din Codul pentru bune practici al Comisiei pentru
Democraţie în Drept de la Veneţia, care cod a fost însuşit de către România prin Consiliul
Miniştrilor, în septembrie 2008. Există o rezoluţie în acest sens. Şi art. 7 din Codul pentru
bune practici spune foarte clar: în materie de referendum, nu se recomandă nici cvorum de
prezenţă, nici cvorum pentru adoptarea vreunei decizii, pentru că, principial, suveranitatea
poporului, exercitată prin referendum, nu poate fi validă sau nevalidă. Suveranitatea se
exercită sau nu se exercită, şi nu în funcţie de gradul de participare a unor cetăţeni îşi
exercită poporul suveranitatea.
Aşadar, am folosit acest prilej – şi mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,
pentru îngăduinţă – ca să sensibilizez colegii asupra faptului că art. 5 alin. (2) din Legea
referendumului trebuie eliminat şi referendumul, indiferent de nivelul local, regional sau
naţional, trebuie să se desfăşoare fără cvorum de prezenţă şi fără cvorum pentru adoptarea
vreunei decizii, pentru că nu am inventat apa caldă noi, în România, şi nici nu inventăm
- 82 -
instituţia referendumului care are o regulă consacrată european, regulă pe care şi noi am
acceptat-o, dar pe care acum refuzăm să o aplicăm.
Mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Dacă mai sunt alte intervenţii... Doamna senator Cristiana Anghel, microfonul 2.
Urmează domnul senator Cristian Rădulescu.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Voiam să susţin ceea ce a spus domnul senator Ghişe şi să ne amintim că, în vara
trecută, cei absenţi şi Curtea Constituţională au hotărât că suveranitatea poporului este
nulă, ceea ce este inadmisibil.
Deci normal ar fi să nu avem niciun fel de cvorum şi normal ar fi să facem ceva în
acest sens.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Pentru că, până la urmă, absenţii sau cei care nu-şi înţeleg drepturile – nu spun de
obligaţii, pentru că nu eşti obligat să votezi – ajung să hotărască soarta acestei ţări.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Domnul senator Cristian Rădulescu, microfonul 2.
Domnul Cristian Rădulescu:
O propunere de genul acesta, cu desfiinţarea totală a pragului la referendum, a mai
fost făcută cu altă ocazie notorie, în 2007. Atunci, analiza făcută asupra propunerii arăta că
dacă, prin absurd, s-ar prezenta trei persoane la vot la referendum, cu votul a două
persoane, preşedintele României, ales de milioane de oameni, indiferent care este acel
preşedinte, ar putea fi suspendat. Înţeleg acum care sunt resorturile pentru care se susţine
un astfel de punct de vedere.
Comisia de la Veneţia nu dă norme supraconstituţionale. Nu este o instanţă de apel,
este o comisie care face recomandări. Recomandările au fost însuşite şi de către noi. Unii
le aplică, alţii nu le aplică. Noi nu inventăm apa caldă, fiindcă au inventat-o alţii. În
momentul de faţă, în Uniunea Europeană, douăsprezece state sunt acelea care au un prag
de validare sau de participare, trei dintre acestea sunt state de veche democraţie, nouă
dintre ele sunt state, hai să le zicem, emergente, fost comuniste, care au vrut să se protejeze
de repetarea, de riscul repetării unei anumite istorii, prin care ele au trecut, introducând
- 83 -
totuşi acest prag, fiindcă pragul acesta păzeşte de dictatura unei minorităţi. Şi am atras
atenţia şi data trecută, în expunerea pe care am avut-o, că nu se ştie, la anul, peste doi ani,
altădată, un preşedinte, indiferent care va fi acela ales, viitorul preşedinte va trebui să fie
foarte atent la un partid de 20 – 25 – 30%, care poate să-şi mobilizeze exemplar electoratul
la vot şi, prin referendum, să demită acel preşedinte. Şi aici e un anumit grup care ar trebui
să fie foarte atent la ceea ce am spus eu.
Din punct de vedere constituţional, sigur că există o susţinere foarte puternică
împotriva acestui prag. Într-adevăr, poporul îşi exercită suveranitatea prin organele sale
reprezentative alese şi prin referendum, dar la alin. (2) scrie aşa: „Niciun grup şi nicio
persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”. Atunci când 12,5% dintre
cetăţenii cu drept de vot, numai ei, ies şi dau un anumit rezultat pentru un referendum,
putem vorbi de un grup care, în numele poporului român, exercită suveranitatea. De aceea
am şi atacat la Curtea Constituţională Legea referendumului aşa cum a ieşit ea din
Parlament.
Şi ultima remarcă, referitoare la acel prag de 25% sau 30%, care ar fi recomandat
de către Comisia de la Veneţia. Comisia de la Veneţia recomandă să nu fie un prag, iar
25% sau 30% reprezintă opinia personală a unui membru al Comisiei de la Veneţia, pe care
a exprimat-o în presă şi nu a fost însuşită de către Comisia de la Veneţia.
Aşa că, atunci când expunem astfel de lucruri, trebuie să fim atenţi şi la faptul că şi
alţii se mai pricep la aceste nuanţe şi să gândim şi pentru viitor.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Mai sunt alte intervenţii? Solicitări de luări de cuvânt?...
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):
Domnule preşedinte...
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Nu, stimată doamnă, îmi pare foarte rău. Aţi vorbit o dată la microfon, v-aţi spus
punctul de vedere. Data viitoare, la proiectul de lege. Da?
(Discuţii)
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):
Am drept la drept la replică?
(Rumoare; Discuţii la prezidiu şi în sală)
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Păi, nu pot să nu le dau cuvântul. Ce să le fac? Asta e.
- 84 -
Deci, doamnă senator, nu vă pot da cuvântul.
Trecem mai departe. Proiectul de lege va fi supus la vot, cum a fost luată decizia, în
sesiunea de vot de luni.
Mulţumesc.
*
Următorul proiect, punctul 13 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind
moratoriul pentru amânarea executării silite a cetăţenilor persoane fizice din imobile cu
destinaţie de locuinţă.
Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, sesizată în
fond, este de respingere.
Iniţiator, un grup de doamne şi domni deputaţi.
Partea vizată este Ministerul Justiţiei.
Din partea iniţiatorilor? Nu este nimeni.
Din partea Ministerului Justiţiei, domnul secretar de stat Florin Moţiu. Microfonul 9.
Domnul Florin Aurel Moţiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici, Comisia juridică, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Pentru această iniţiativă legislativă, Consiliul Legislativ a analizat propunerea şi a
avizat-o favorabil, cu observaţii şi propuneri.
Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine iniţiativa legislativă.
Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis aviz negativ asupra
propunerii legislative.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în data de 22 mai 2013,
a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, însuşindu-şi observaţiile
reprezentantului Guvernului.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări supune, spre dezbatere
şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. În raport cu
obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare,
Senatul fiind primă Cameră sesizată.
- 85 -
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Sunt intervenţii? Doamna senator Cristina Anghel. Microfonul 2.
Cristiana Anghel, mă scuzaţi.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care nu are o lege a falimentului
personal. Băncile fac ce vor cu cetăţenii acestei ţări: măresc comisioane, pun comisioane,
fac, efectiv, ce vor ele. Trebuie să existe o asemenea lege şi trebuie să-i protejăm pe
cetăţeni împotriva abuzurilor băncii. Nimeni nu o face.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Îmi pare rău că cei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
au considerat că nu merită atenţie o asemenea lege. Trebuie să facem ceva noi, ca
parlamentari, să-i apărăm pe cetăţenii acestei ţări. Dacă nu, să modificăm legea în ceea ce
priveşte băncile.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Da. Fiecare parlamentar are dreptul la dreptul de iniţiativă legislativă.
Doamna... Domnul senator Traian Ungu...
(Rumoare, discuţii)
Domnul senator Ungureanu. Mihai-Răzvan Ungureanu. Nu, Traian. Traian e altul.
(Discuţii)
Mulţumesc. Microfonul 2.
Imediat, doamna senator.
Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Traian Ungureanu este în altă parte. Eu nu am onoarea să port prenumele
acesta. (Râsete, discuţii)
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Deci am preluat... Am făcut rectificarea... sigur că dacă... (Discuţii)
Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:
Sunt convins că distinşii mei colegi de la PDL se bucură că îi pronunţaţi numele.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă mulţumesc foarte mult.
- 86 -
Nu a fost în intenţia mea. Îmi retrag...
Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:
Sunt convins de asta. Glumeam.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Doar ca notă la ceea ce spunea doamna senator Cristiana Anghel, există o asemenea
iniţiativă legislativă, avansată de parlamentarii Forţei Civice, cu susţinerea, aproape
completă, a colegilor noştri din Partidul Democrat Liberal, amendamente la Legea nr. 85/2006,
în aşa fel încât falimentul personal să poată fi reglementat şi recunoscut legal.
De data aceasta, fără să dăm o notă populistă unei asemenea iniţiative legislative,
aplicându-se doar pentru bunii platnici, cei care, loviţi de criză, nu reuşesc să-şi plătească
datoriile către bănci, în mod dovedit însă acest lucru.
Sunt convins că şi colegii de la PP-DD, la rândul lor interesaţi de aceste
amendamente, şi colegii senatori şi deputaţi de la PSD şi de la PNL vor susţine această
iniţiativă.
Vă mulţumesc. Este pe rol, în procedură.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Da. Mulţumesc.
Microfonul 3. Doamna senator Creţu.
Şi mă scuzaţi că... N-a fost cu intenţie chiar aşa de mare.
Doamna Gabriela Creţu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
O observaţie procedurală, luările de cuvânt se iau în ordinea mărimii grupurilor
parlamentare.
Mulţumesc.
Şi acum, câteva comentarii apropo de legea aflată în dezbatere.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Dacă nu sunt grupuri parlamentare, atunci, e decizia preşedintelui.
Doamna Gabriela Creţu:
Da. Suntem, ca de obicei, originali.
O lege, stimaţi colegi, poate fi respinsă din diverse motive. Poate să nu fie oportună
la un moment dat, se poate ca resursele financiare să lipsească, pot fi cauze procedurale,
pot fi cauze legate de redactarea proiectului însuşi, de faptul că intenţia a fost, poate, mai
puţin serioasă şi mai mult populistă. Cu toate acestea, tema nu trebuie trecută în derizoriu
doar pentru că proiectul ca atare merită respins. Şi am să atrag aici atenţia asupra unor
- 87 -
lucruri, pentru că, în raport, eu am văzut nişte teme care cred că vin de la Cotroceni – le-am
întâlnit acum vreo doi ani, în mai – sau de la fostul Guvern, nu de la actualul Guvern, şi
cred că trebuie, ca Parlament, să fim atenţi la ele.
În primul rând, Tratatul Uniunii Europene prevede la art. 3 alin. (3) că Uniunea
Europeană este o economie socială de piaţă, nu o junglă. Constituţia României, prevede, de
asemenea, la art. 1 alin. (3) că România este stat „democratic şi social”, deci în care statul
are anumite obligaţii faţă de toţi cetăţenii. Nu putem să ne derobăm de ele şi să spunem că
asta o facem din cauză că afectează libertatea economică.
Trebuie să amintesc că, într-unul din ultimele documente ale Comisiei Europene, se
precizează următorul lucru: băncile europene au primit garanţii din fonduri publice ca să se
salveze dintr-o criză pe care ele însele au produs-o, în valoare de 36,7% din PIB-ul
european. Acesta este undeva la 14 trilioane de euro, deci ajutorul acordat băncilor a fost
cam de 4 800 de miliarde de euro. N-am auzit niciun argument atunci cum că libertatea
economică şi libera concurenţă sunt încălcate şi nu putem să facem asemenea acte.
În al doilea rând, legi care stabilesc moratoriu pentru evacuările din case există.
Săptămâna trecută, statul New York, unde este libertate economică, se spune, a aprobat o
asemenea lege. De asemenea, în noiembrie anul trecut, Spania, Guvern de dreapta, a
aprobat o asemenea lege, cu următoarele argumente: nu sunt afectaţi numai cei daţi afară
din casă, ceea ce deja este foarte important, dar este afectat Guvernul, care trebuie să
soluţioneze – când e vorba de evacuări masive, ca în cazul unei crize economice – solicitări
de locuinţe sociale – şi, atunci când nu există, lucrul devine foarte grav – şi să facă
cheltuieli sociale, de asistenţă, suplimentare, dacă îi dai afară din casă. De asemenea, este
afectată piaţa imobiliară, pentru că excesul de ofertă duce la prăbuşirea preţurilor, la
scăderea valorii ipotecilor şi, în ultimă instanţă, chiar şi băncile sunt afectate.
Deci nu trebuie să privim cu superficialitate, doar pentru că, la un moment dat,
poate noi nu putem să promovăm o anumită iniţiativă.
Şi, în al treilea rând, eu sunt om de stânga şi cred că ar trebui să mai subliniem
ceva: că încriminăm prea des debitorii. E adevărat că debitorii sunt responsabili pentru
creditele pe care le iau, dar debitorii nu au ştiut că mai există alţi 3 milioane de debitori, că
băncile nu sunt bănci de depuneri, sigure, cu depozite garantate şi risc scăzut, ci bănci de
afaceri, care au în portofoliu tot felul de tranzacţii speculative, cu titluri din ce în ce mai
bizare N-au ştiut că băncile iau credite şi că masa monetară suplimentar creată nu duce la
sporirea producţiei interne, pentru că, în majoritate, bunurile sunt de import. N-avea de
unde să ştie că va apărea criza mondială şi va scădea cererea de bunuri şi servicii pentru
- 88 -
firma lui, care mergea bine în momentul în care a contractat creditul, şi va ajunge să nu
poată plăti acel credit, pentru că nu mai are cui vinde produsele...
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Doamna senator...
Doamna Gabriela Creţu:
Mai am un singur argument...
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă rog.
Doamna Gabriela Creţu:
... şi cred că este foarte serios.
Nici nu ştia că în 6 mai 2010 se va tăia salariul lui cu 25%, ceea ce însemna, pe
venituri, uneori, şi cu 40%, şi va fi pus în situaţia, deşi doreşte, să nu poată plăti.
Din acest motiv, stimaţi colegi, eu zic că nu trebuie să repetăm erorile trecutului, ci
să le corectăm.
Această lege, cum este ea făcută, este superficială şi sunt de acord cu acest lucru,
dar tema a fi aruncată la coş nu sunt de acord şi cred că nici dumneavoastră n-ar trebui să
fiţi de acord.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Nu cred că a aruncat nimeni la coş această temă, dar propunerea legislativă se
solicită aşa cum...
Are ultima intervenţie reprezentanta Comisiei juridice, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări, doamna secretar Federovici. Microfonul 7.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Având în vedere că a fost menţionată Comisia juridică, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări, aş vrea să fac câteva considerente.
Această propunere legislativă este susceptibilă a aduce atingere dispoziţiilor art. 1
alin. (5), art. 24 şi art. 44 şi, în special, ale art. 45 şi ale art. 135 din Constituţie, care
reglementează libertatea economică şi economia de piaţă, iar faptul că textul propunerii – atunci
când a fost redactat – este sumar, neclar şi imprecis ar putea conduce la dificultăţi majore
de aplicare.
Pe de altă parte, cadrul legislativ în vigoare conţine o serie de măsuri cu caracter
umanitar şi social, care au drept obiectiv protejarea drepturilor aplicabile în mod egal, fără
- 89 -
privilegii sau discriminări, tuturor debitorilor, iar prin soluţiile iniţiativei legislative pot
apărea discriminări între anumite categorii de debitori, iniţiativa legislativă fiind
susceptibilă de a aduce atingere inclusiv prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Acestea au fost considerentele care au stat la baza raportului de respingere a acestei
iniţiative.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Reamintesc colegilor să se adreseze plenului la dezbateri generale într-un termen
rezonabil.
Dau cuvântul domnului senator Barbu, microfonul central.
(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Tudor Barbu:
Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.
Trei lucruri vreau să spun şi cât pot de scurt, pentru că înţeleg că sunt şi alţi colegi
care doresc să intervină.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Eu ştiu că puteţi. V-am văzut la televizor.
Domnul Tudor Barbu:
Mulţumesc.
Mă onorează. Memoria dumneavoastră este infailibilă.
(Aplauze)
Doamnelor şi domnilor colegi,
Cred că trebuia, înainte de toate, dacă eram cu bună-credinţă cu toţii, să discutăm
despre ce s-a întâmplat cu sistemul bancar românesc, care, în ultimii 23 de ani, a fost dat pe
mâna străinilor sau falimentat în totalitate. De aceea, la noi, este o problemă să iei un
credit, de aceea, la noi, este o problemă să-ţi faci o afacere, de aceea, la noi, este o
problemă să te căsătoreşti şi să-ţi faci o casă cu ajutorul unei bănci, pentru că, în general,
băncile sunt străine şi interesele, aşijderea. Primul lucru.
Al doilea lucru. Avem o lege – nr. 75, dacă memoria nu-mi joacă feste – a
insolvenţei şi falimentului pentru societăţi comerciale. Adicătelea, prin această lege, foarte
multe societăţi comerciale din România, cum bine ştiţi cu toţii din sală, fac jonglerii care,
sub aparenţa acestei legi operante în România, de fapt, păcălesc statul, băgând firme în
insolvenţă, în mod concertat, deliberat şi cu scopul de a bypassa bugetul naţional.
- 90 -
3. Cu tot respectul pentru domnul Moţiu, nu cred că este suficient să vii, ca secretar
de stat – şi, repet, este un om pe care îl respect foarte mult –, să spui „nu susţinem”. Poate
două fraze ajutătoare pentru noi, senatorii României, ar fi fost importante. Nu susţinem
pentru că, două puncte, şi completa Domnia Sa, în numele ministerului, pe linia punctată.
Nu e suficient să spunem „nu susţine Guvernul acest lucru”.
Şi al patrulea, pe care nu aş fi avut în intenţie să-l introduc în scurta mea
intervenţie, a fost generat de distinsa mea colegă, doamna senator, vicepreşedinte al
Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care invocă art. 16 din
Constituţia României, articol care spune că nimeni nu e mai presus de lege şi toţi suntem
egali în faţa ei. Absolut corect. Păi, atunci, rugămintea mea, în primul rând către PSD, care
este un partid de stânga, care are o doctrină politică arhicunoscută şi apreciată de electorat
– nu-i aşa? –, de protecţie socială, să ia în vedere exact ce spune doamna senator şi să nu
invocăm că nu suntem de acord cu această propunere legislativă pentru că ea ar produce
inegalităţi, ci să facem în aşa fel – să facă puterea, că are 70 de procente în Parlament – încât să
nu încalce Constituţia, art. 16, dar să asigure cetăţenilor români, care au fost aduşi nu din
vina lor, din vina noastră, a tuturor celor care, vremelnic, am condus sau conducem
România, în imposibilitatea de a gestiona o situaţie de criză în familie. I-au adus în situaţia
de a-şi pierde casele, averile şi toată agoniseala de o viaţă.
(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Domnul senator Vochiţoiu, microfonul central.
(Discuţii în sală)
Vă rog să vă concentraţi, domnule senator.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Asta cu mărimea e relativă, doamna colegă. Mulţumesc.
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Propunerea legislativă privind moratoriul pentru amânarea executării silite a
cetăţenilor persoane fizice din imobile cu destinaţia de locuinţă cred că ar merita să fie
dezbătută de-adevăratelea.
Vă rog, stimaţi colegi, care aveţi nu o locuinţă, ci 4, 6, 15 locuinţe, să aveţi
îngăduinţa şi cu românii care vor rămâne fără un acoperiş deasupra capului în zilele
următoare, dacă vom fi demagogi şi nu vom vota această propunere legislativă.
1. Ceea ce mă surprinde este că niciunul din cei 1, 2, 3, 5 pesedişti care au iniţiat
această propunere legislativă nu vine la microfon să şi-o susţină. Este primul meu semn de
- 91 -
întrebare la buna-credinţă a acestor oameni. Au şters-o din sală să fumeze o ţigară, atâta
timp cât colegii lor vor trânti acest proiect de lege, în care mulţi, poate sute de mii de
români, îşi pun speranţa...
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Încercaţi, domnule coleg, să vă referiţi la text şi nu la colegi.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Vă rog din suflet să aveţi răbdare, domnule preşedinte. Repet...
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Am foarte multă răbdare, cu respect...
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
... vor fi sute de mii de români...
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Domnule senator Vochiţoiu...
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
... care riscă să rămână fără un acoperiş deasupra capului.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Numai o clipă, domnule... Nu vreau să vă întrerup...
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Dar o faceţi.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Am făcut-o. Atâta vreau să vă spun. Vă rog să vă referiţi la text, nu la ceea ce fac
colegii dumneavoastră. Acesta este obiectul dezbaterilor generale.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Mulţumesc.
Asta făceam. Asta făceam şi sper să aveţi...
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă mulţumesc.
Aveţi cuvântul.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
... trei minute răbdare, să vedem ce ne cere această iniţiativă legislativă. Nu ne cere
să încurajăm pe acei oameni care îşi iau credite cu iresponsabilitate, ci această propunere
legislativă are în vedere oamenii care au rămas fără locuri de muncă.
Ştiţi cumva, vedeţi la ştiri mii de români care sunt daţi afară pe uşa fabricilor lor?
CFR Marfă, Oltchim vă spune ceva? La ăştia se referă această propunere legislativă. Se
mai referă la oamenii care rămân sau dobândesc o afecţiune medicală de care nu mai scapă,
- 92 -
adică un handicap. La ăştia se referă această propunere legislativă. Sau se referă această
propunere legislativă la oamenii care, într-un fel sau altul, rămân fără posibilitatea de a
plăti ratele la bănci.
Această propunere legislativă nu va lăsa onoratele bănci fără venituri, ci această
iniţiativă legislativă are în vedere să se instituie, doi ani de zile, răgaz pentru oameni să-şi
regăsească un loc de muncă. Poate cele 2 milioane de locuri de muncă, pe care le-aţi
promis în campanie, să le ocupe oamenii aceştia şi aşa mai departe.
Nu am fi şi nu putem spune că suntem demagogi dacă votăm această propunere
legislativă.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Domnule coleg, vă rog să vă pregătiţi să încheiaţi. Nu uitaţi că sunt doi colegi din
grupul dumneavoastră care au vorbit. Şi nu puţin!
Aveţi cuvântul.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Domnule preşedinte,
Daţi-mi voie... din suflet vă rog...
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă dau.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
... că vreau să lămurim, că poate veţi vota şi dumneavoastră pentru această
propunere legislativă.
În Spania, de exemplu, în Spania...
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Cine nu reuşeşte să ne convingă cu puţine cuvinte...
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
... un asemenea moratoriu a fost adoptat. Deci, în Spania, el funcţionează.
Şi vreau să mai spun ceva. Am rămas, pur şi simplu, şocat de faptul că această
propunere legislativă a primit un aviz de respingere din partea Comisiei pentru drepturile
omului, culte şi minorităţi. Incredibil şi inadmisibil aşa ceva!
Noi vom vota cu tot sufletul această propunere legislativă, pentru că vrem..., repet.
Şi să nu uităm că, dacă sunt unii dintre noi care au mai multe case, trebuie să aibă fiecare
român măcar o casă a lui.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă mulţumesc.
- 93 -
Domnilor colegi, vă rog.
Domnilor colegi, încă o dată fac un apel la dumneavoastră, cum am făcut şi altă
dată, sunt proiecte de lege în care nu se intervine, deci avem un timp cu care să putem
jongla, dar sunt proiecte de lege la care se înfierbântă lumea şi vorbesc foarte mulţi sau mai
mulţi de la acelaşi grup. Eu sunt de acord să ne păstrăm echilibrul în toate, adică şi atunci
când nu vorbim deloc să încercăm să ne spunem un punct de vedere, iar atunci când
vorbim, să-l spunem în termeni regulamentari, să nu facem declaraţii politice. Nu mă refer
la domnul Vochiţoiu, mă refer la toţi colegii, în general.
Este o propunere legislativă pentru care intrăm în procedură de vot, fiind lege
ordinară, şi nu organică. Pe cale de consecinţă, raportul comisiei este de respingere a
propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare,
suntem prima Cameră sesizată.
Supun votului raportul de respingere.
Cine este pentru?
Vă rog să vă exprimaţi prin vot.
Mulţumesc.
Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă.
Abţineri, vă rog?
Cu 83 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de
respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă, fiind lege ordinară.
*
Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii
nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de
locuinţe, trecute în proprietatea statului.
Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Iniţiatori, domnii senatori Ilie Sârbu şi Doina Silistru.
Partea vizată, Ministerul Justiţiei.
Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moţiu să exprime punctul de
vedere...
(Discuţii la prezidiu)
Domnule senator Sârbu, vă rog.
Domnul Ilie Sârbu:
Domnule preşedinte,
- 94 -
Stimaţi colegi,
Celor mai vechi le reamintesc că noi am avut o asemenea iniţiativă legislativă, a
trecut în plenul Senatului, cu unanimitate de voturi, şi a fost respinsă la Camera
Deputaţilor, din cauza domnului deputat Tabără, care, sigur, fiind din acelaşi colegiu cu
mine, vrea să arate că ceea ce fac eu nu e bine.
Astăzi am reluat-o şi avem un alt punct de vedere, Guvernul are un alt punct de
vedere. Am discutat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu cei de la
Ministerul Justiţiei şi de la Ministerul Finanţelor Publice şi o să facem un nou proiect de
lege, împreună, care să corespundă şi din punct de vedere al prevederilor Uniunii
Europene, să fie perfect... perfectibil sau perfect, ca să nu mai existe acest punct de vedere
diferit al Guvernului faţă de ceea ce propunem noi.
Ca atare, nu-l mai susţinem şi, vă rog, dacă putem trece peste…
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Da. Pe cale de consecinţă, nemaifiind susţinut…
Domnul senator Oprea, microfonul 2, pe procedură numai, dacă doriţi.
Dacă nu se susţine, proiectul de lege merge direct la vot.
Domnul Dumitru Oprea:
Cred că este al doilea caz astăzi, când, dacă se respecta Regulamentul Senatului,
Biroul permanent al Senatului lua la cunoştinţă retragerea.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Nu, nu, nu vă supăraţi, domnule senator.
Domnul Dumitru Oprea:
De ce să nu mă supăr, pentru că aceasta este procedura corectă!
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Totdeauna aveţi dreptate, dar, de data aceasta, nu aveţi dreptate.
Un proiect de lege poate fi retras doar în momentul când nu a intrat în procedură.
Noi deja ne aflăm în procedură de vot. Adică, el a fost dezbătut în comisie. Nimic din ceea
ce este votat în comisie nu poate să fie retras.
S-a prezentat punctul de vedere al doamnelor şi domnilor senatori care au fost în
comisie. Deci, pe cale de consecinţă, ceea ce se poate face este să-l trimitem direct la
sesiunea de vot final, pentru că nu se mai susţine de către cel care-l iniţiază şi, mai ales, că
are şi raport de respingere.
Trecem mai departe.
Data viitoare, o să aveţi dumneavoastră dreptate, domnule senator, sunt convins,
pentru că, de multe ori, aveţi foarte multă dreptate.
- 95 -
*
La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 115/2012 privind medierea şi organizarea profesiei de
mediator.
Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări.
Iniţiatori: deputaţi.
Partea vizată este Ministerul Justiţiei.
Domnul Florin Moţiu, secretar de stat, microfonul 9. Vă rog să prezentaţi poziţia
ministerului şi a Guvernului.
Domnul Florin Aurel Moţiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ministerul Justiţiei nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.
Obligativitatea şedinţei de informare cu privire la avantajele medierii în materie
penală a fost amânată până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, iar
soluţia care va fi adoptată este deja discutată în contextul adoptării noului Cod de
procedură penală.
De aceea, considerăm că nu se justifică această propunere legislativă care, de altfel,
este şi imprecisă sub aspectul redactării.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, doamna senator
Federovici, microfonul 7.
Doamna Doina-Elena Federovici:
În şedinţa din 28 mai 2013, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă şi
au hotărât să adopte un raport de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie
supusă plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere, cu respectarea prevederilor
Constituţionale.
Senatul are în competenţă propunerea legislativă spre dezbatere ca primă Cameră
sesizată.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Există intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori la dezbaterile generale?
- 96 -
Doamna senator Creţu, microfonul 3.
Vă rog, aveţi cuvântul.
Doamna Gabriela Creţu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Am doar o întrebare de procedură. Pe site-ul Parlamentului apar două legi: una
depusă de doi deputaţi şi alta depusă de un alt deputat.
Despre care vorbim? Pentru că textul şi expunerea de motive aparţin deputatului
Tudor Ciuhodaru, iar raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
se referă la o lege iniţiată de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Şi nu ştim ce lege
votăm. Eu nu ştiu ce lege votez şi despre ce vorbesc acum.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Aflaţi imediat. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vă rog
să precizaţi pentru doamna senator.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Este vorba despre iniţiativa legislativă care aparţine domnilor deputaţi Păun Nicolae
şi Voicu Mădălin Ştefan.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Aici, doamnă, avem; iniţiator – Ciuhodaru Tudor, deputat PP-DD.
Bun. S-a făcut o greşeală, o eroare materială. A făcut precizarea doamna secretar a
comisiei despre ce iniţiativă este vorba. Da?
(Discuţii în sală)
Doamna Doina-Elena Federovici:
Eu îmi cer mii de scuze, aşa am primit dimineaţă la mapă.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vorbim de L133/07.05.2013.
(Discuţii în sală)
Imediat. Deci vorbim aici, despre L133/07.05.2013.
Vă rog să ne spuneţi foarte precis. Mă refer şi la textul…
(Discuţii în sală)
Avem o problemă.
Solicit retrimiterea la comisie a proiectului de lege.
(Discuţii în sală)
Vă rog să vă exprimaţi prin vot.
(Discuţii în sală)
- 97 -
Nu vă supăraţi pe mine, ne lămurim sau nu ne lămurim?!
În momentul acesta, o trimit eu prin decizia preşedintelui… plenului. Se poate
trimite la comisie, termen pentru săptămâna viitoare.
Punctul 16, deci retrimitere la comisie, decizia preşedintelui.
(Discuţii în sală)
Nu ştiu dacă este greşit…, nu e greşit, eu am trimis la comisie. Preşedintele poate să
trimită sau la solicitarea unui grup parlamentar. Eu am decis s-o trimit la comisie, cu
termen pentru săptămâna viitoare, doamna secretar şi Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări.
*
La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei
Avocatului Poporului.
Respinsă de Camera Deputaţilor.
Raportul pe fond este al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări.
Caracterul legii: organică.
Iniţiatori, un număr de senatori şi deputaţi.
Din partea Ministerului Justiţiei este…
*
Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):
Domnul Dumitru Oprea solicită…
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Înainte de a intra în discuţie…
Vă rog, aveţi cuvântul. Domnul senator Oprea, microfonul 2.
Domnul Tudor Barbu (de la prezidiu):
Procedură.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Procedură.
Domnul Dumitru Oprea:
Pentru stenogramă, aţi zis că trimiteţi la comisie punctul 16, iar punctul 16 abia
acum este discutat.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Am greşit de data asta. M-aţi prins. Dar, v-aţi prins că vorbeam de punctul 15, nu?!
Mulţumesc foarte mult.
- 98 -
E vorba despre punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 115/2012 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.
Mulţumesc.
*
Vorbim despre punctul 16.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moţiu pentru a prezenta punctul de
vedere al Guvernului. Microfonul 9.
Domnul Florin Aurel Moţiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Punctul de vedere al Guvernului este acela că Parlamentul este singurul în măsură
să decidă cu privire la oportunitatea adoptării acestei iniţiative legislative, cu menţiunea că
aceste prevederi propuse, prin care Avocatul Poporului ar trebui să fie obligat să sesizeze
Curtea Constituţională, ar putea fi chiar ele la rândul lor neconstituţionale.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Doamna senator
Federovici. Microfonul 7.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Camera Deputaţilor a respins iniţiativa legislativă. Comisia pentru drepturile
omului, culte şi minorităţi a avizat negativ această propunere legislativă.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri.
Guvernul, în punctul său de vedere, formulează o serie de observaţii asupra
propunerii legislative de natură să conducă la respingerea ei.
În şedinţa din 22 mai 2013, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări au analizat propunerea legislativă, punctul de vedere al Guvernului şi
avizul Consiliului Legislativ şi au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale
membrilor prezenţi, un raport de respingere.
Tot pe această propunere a mai fost făcut un amendament de către doamna senator
Anca-Daniela Boagiu şi domnii senatori Alin Tişe şi Dincă Mărinică. În urma dezbaterilor,
a fost respins şi amendamentul l-a care am făcut referire anterior, care se regăseşte în anexa
la raport.
- 99 -
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente
prevederile art. 58 alin. (3) din Constituţie şi urmează să fie supusă votului plenului
Senatului împreună cu raportul de respingere.
Senatul are în competenţă propunerea legislativă spre dezbatere ca şi Cameră
decizională.
*
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Acum, eu, din cauza faptului că am dat cuvântul domnului senator Oprea în
procedura de vot, am uitat să supun la vot solicitarea mea de a trimite propunerea
legislativă de la punctul 15 la comisie. A reuşit!
Cine este pentru?
Voturi împotrivă?
Abţineri? Mulţumesc.
Cu 7 voturi împotrivă şi fără nicio abţinere, a fost trimisă la comisie.
*
Deschid dezbaterile generale pentru iniţiativa de la punctul 16, Propunerea
legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi
funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.
Dacă nu sunt observaţii, trecem la procedura de vot, pe care o amânăm, pentru că
am hotărât aşa, pentru ziua de luni.
*
Punctul 17, şi ultimul al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art.
13 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură şi media.
Caracterul legii este ordinar.
Iniţiator, un domn deputat.
Părţile vizate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Vă rog, domnule secretar de stat Valentin Şoneriu şi spuneţi pe cine reprezentaţi din
partea celor două instituţii: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Da? Microfonul 10.
Domnule secretar de stat de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Şoneriu
Valentin, vă rog.
Domnul Valentin Olimpiu Şoneriu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 100
-
Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, deoarece, potrivit Legii
nr. 504/2002, CNA se limitează la monitorizarea serviciilor media audio-vizuale.
Publicitatea outdoor, indiferent de modalitatea tehnică folosită, cade sub controlul
administraţiei publice locale.
Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Dau cuvântul Comisiei pentru cultură şi media, domnul senator Severin, microfonul
7. Vă rog să prezentaţi raportul.
Domnul Georgică Severin:
Comisia pentru cultură şi media a dat un raport de respingere, având în vedere
confuzia între elementele Legii audiovizualului şi elementele de publicitate stradală.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc.
Dacă nu sunt observaţii şi luări de cuvânt din partea domnilor senatori, trecem la
procedura de vot.
Raportul comisiei este de respingere.
Vorbim despre o lege ordinară, deci o putem vota.
Vă consult prin vot.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă?
Abţineri? Nu sunt.
Unanimitate, raportul de respingere a fost adoptat. Pe cale de consecinţă, legea a
fost respinsă.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Vă mulţumesc pentru ziua de astăzi.
Menţionez că a rămas un număr de iniţiative legislative care vor fi înscrise pentru
votul final luni, 10 iunie 2012.
Vă mulţumesc.
Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.