Ios{ina Blazsani-Balto Q4 lunte "1974, Mediag/Sibiu) critic literar,eseista. Facultatea de Litere (1996) I.,EB Cluj-Napoca. Doctor inliteraturd comparata (2011). Debut absolut in Echinox, 1995.

Volume: Q009) Fascinnlia lecturii; QO05) Viafu prin lecturi; (2003)P roztincin 2000-2002. Indice biblio grnfrc

Prezenti in volume colective: Q015) Autonil unonic in lecbrimodnlt, in Pmnfl, A. I Onojercu, M. (Eds.), Receptarea autorilorcanonici, (2010). lpostnze interpretatiue tn Nopfile de Sfrnziene de MilnilSuloaemu, tn Carmos, Gr. (Ed.). Vizitmi citice. Chrl-Ntpocn; (2010).

Vis solstiliat snu in ciurtarea hti ,,se intinpld cez,n", in lncob, H. (Et|.) 60de ani ile inadldmknt artistic clujean. Cluj-Napocn; Q009 Scrieren

crentird - o inztitn,u In lecturd, tn Pamfil, A. & Onojescu, M. (Eds.).Scrierea. Scrierea personali. Scrierea despre text. Cluj-Napoca;

Q00\. Arfl in bchra nutorilor - progrnn de lecfiti publice. Lr Pamfil,A. & Onoiescu, M. (Eds.). Valori formative acronice qicontemporane in literatura pentru copii Ei tineret. Cluj-Napoca;

Q00\. Eleai - rcdnctoi Ei ,,consiliei de lecturd, kchti publice la Cercul

,,Vinfn prin bcturd" in Onojescu, M. (Ed.). Lecturiada, vol. 2Cluj-Napoca; QO}\. Sunnner Solshce in Mircen ELinde's Forbbiden

Folesf. In International Conference of PHD Sfudents Book.Miskolkc, Ungaria; Lectura, Repere actuale, Alina Pamfil, MonicaOnojescu (coord.),2005; Lecturiada. Cercurile de lectur5, MonicaOnojescu (coord.),2005; Meridian Blaga IV giV,2004;2005; MihaiEminescu, poet nalional rom6n" - istoria gi anatomia unui mitcultural, Ioana Bot (coord.), 2001;

Colaborflri fur reviste precttrn Eclinox, Triburs, Stenn, Caietele

trnnzi,ai, ConterLporam , Persyectiue, Limbd qi liturnfurd, Studis, Probcturu, &rati cle lectLn"i.

I o s ef ina Blazs ani-B atto

SinzieneleCrestomatie

CuvAnt inainte de Ovidiu Pecican

LIMES2020

Colecfa PARADIGMECoordonator: GIIEORGHE PERIAN

Coperta: Dinu MRGIL

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiBLAZSANI-BATTO, IOSEFINA

SAnzienele : crestomafie / Iosefina Blazsani-Batto ;pref. de Ovidiu Pecican. - Floregti : Limes, 2020

Conline bibliografieISBN 97 I - 60 6-7 99 -392-9

I. Pecicary Ovidiu (pref.)

39

@ Copyright Editura LimesStr. Castanilor, 3

407280 Floreqti, jud. ClujT el.: 0264- 5M1O9 ; O723- 19 4022

e- mail edituralimes2008@yahoo.comwww.edifuralimes.ro

INTRODUCERE

DIMITRIE CANTEMIR (16731723)

Despre religia moldovenilorTLJDOR PAJ\4FILE 08891921)

Sfnzi.nitelA CAIIDREA (1872,LW01

Ftrgr,,,,,,,,,.,.,.............,,D, A. Vnrlllu (189$'197)

loN MU9LEA (18ee-1e66)

Slnzlene (Z iunie)Drlgrlca (abrev. d), (Nr. ra8)

De la Zalmoxis la Genghis-Flan. Shrdii comparative despre religiile qi

folclorul Daciei 9i Europei OrientaleADRTAN FOCHr (1e20-1985)

Drdgaica (tr,108)S0nziare (tr, 106):

MIHAIPOT(n1907)[Sfurziana sau Drdgaica]

VALER BUTURA (191G19Se)

Sinziene, Drdgaici (Galinn om.ttn L.)

SAnziene albe (Galium mollugo L.)S0nziand de pndure, l.tlnNtfr (Asperuk odmata L.)

SfuizieneleoVIDTBARLEA $s47-799[1

101

106

12L130

Drtgaica

DrdgaiciIana Sdnziana

[Dregata][Sanzienele]flarba fiarelorlSinteza optimd a z6nei ln Iana Sdnziarn sau divinitatea convertitt ......157

Drigaica

SenziexeCununa de Sdnziene

Mogii de SdnzieneTdrgul de fetelnfloritul ferigiiS6nzienele

1.44

148II. LITERATURAPOPULARA... .....,......,..,.215

Balade gi c6ntece betrdnegti Archipuind Luna .......215

Soarele gi n7

153

1V156

Sora SoareluiLuna cere ftatelui ei, Soarele, si-i faci pod peste mare, scard pana h cergi biserici de cearn aEezati pe

[Povestea Soarelui qi a Lunei]nrare...............................................................228

........29

17L

173175176177778178

Dr o clnl cucul numai pllnl la SAnziene ,L1

Mfful

Ilcana Slmziana

Maturizarea timpuluiMNEVSEEV(n1937)

S6nzieneleANTOANETAOLTEANU (n

Plante magice; plante de leacFerigd

calendaristic la solstif,ul de vard 179

188

1%8) t96198

I. STUDII ETNOGRAFICE

DIMITRIE CANTEMIR

$673:t7231

Ptozator, istoric Ai filosof. Fir:I lui Constantin Cantemir, domnrl Moldovei lntre 165-1693, 9i al Anei, proverrind dink-ofamilie de boiemagi.

gfudii: inva;5 Ia lagi, sub supravegherea dascilului IeremiaCacavela, greac5" latind gi slavd. Fiind ostatic la Poart5" lqicontinuA studiile la Academia Greceascd a Patriarhiei dinConstantinopol, unde tnvald limba turc5" persand qi arabd.

Sfudiaza istori4 teologi4 folclorul mahomedan, devenindprimul orientalist rom6n.

Date biografice: Trdiegte mai bine de doudzeci de ani laConstantinopol. Cunoagte lumea musulmand, vechea

brplepciune arabd, credinlele 9i limbile orientale. Are acces inmediul ambasadelor puterilor shdine, unde ii intAlnegte pe

blmigii regelui Ludovic al XIVlea" ai }arului Rusiei gi aiRepublicii olandeze. Z6log la Corstantinopol (L688-1,69I);

tevine in Moldova (1691); domn al Moldovei (mart.-apr.1693); ridicat de turci gi dus la Constantinopol (1693), undetlmAne fir calitate de ,,capuchehaie", reprezentant diplomaticd fratelui sdu Antioh Cantemir; participS" ln oastea turceascd"

lr asediul cetdfi Petravaradin qi la luptele dela Z.en+e. (1697);

nvlne ln Moldova (1699); se relrrtoarce la Constantinopol(1700); devine domn aI Moldovei lntue 120 qi 121; lncheie un

17

tratat de aliantd cu Pehu cel Mare (1711); in proclamatia cdtretoati tara (1711) igi expune concep,dle politice, dezvoltateulterior in volumul Descieren Moldottei; dttpllnkAngerea de 1a

Stdnilegti (7711), re rcfug1azd mai intAi in Ucraina (7777-7779),iar apoi se stabileqte la Petersburg (1719-1723); devneministru qi sfetrLic al tarului Petru I in perioada reforrnelor. Lapropunerea filoso{ului gerrnan Leibniz este ales membru alAcademiei din Berlin (1914). inmormantat la Moscova,osernintele sale au fost reinhumate ia Biserica ,,Trei Ierarhi"din IaEi (1935). Este considerat cel mai de seamd carturarumanist din perioada de lnceput a literaturii romAne,precursor al $colii Ardelene.Opeta: Ditanul sau ghlceaz:n infeleptului ur hnnea snu GitLdelulstLJbtuLtti cu h'uptrl (1,698); TratatuLl de nuzici turceascd (1703);

Istonn ieroglifci (7705); Descrieren Moldoztei (17L6); IstorinIntpeiultd C)tonmn. Creqteren qi sciderea lui (171.6 / 1717) (trad. inengIezi' Londra, 1734, 1736; in fu ancezd, P ais, 17 43; german5,Hamburg, \745); Sistunn religrei muhamntednne (1722); Hronialoeclinii romano-moldo-ztlaLtilor (1777 / 7720) (versiunea latind);Virtn lui Constantut Vodi Cnntenrir (traducere duph- versiunealatind de N. Iorga, Bucureqti, 1925).

18 19

Despre religia moldovenilo/

Din pricina nepdsdrii strimoqilor noqtri nu gtim ce

r,,li1',ic au avut vechii locuitori ai Moldovei mai inainte ca

:,, ',rlole dreptd,ri sd fi rdsdrit prin pirfile noastre. Daci totugi

{ r\l(:m cA dacii se trag din sciti. pdrere impdrtdqitd de to!r,loricii pe care-i cunoagtem, ne va fi permis poate sX bSnuirn,

l,r'ir)tr-o presupunere care nu are nimic absurd, cd ei s-au

rrl hirrat aceloragi forfe divine la care cronicile m$ilor ne spun, , i s-au inchinat cele1a1te neamuri scltl-.ce'. Peruna, zeul

Irrrrctelor, Volos, al vrtelor, Polmist a1 aerului, Lndo al veseliei,

l..rr1tdo al semdniturilor, qi alfi idoli de acelaqi fel: Oslindo,

I lorsn, l1n1sfun, Shibn, Semargle qi Mocasa.

Apoi, dupd ce romanii au ocupat Daci4 cum acest

rrl'rrrn intrecea pe toate celelalte in superstilii religioase, nunrrrnai ci nu s-a inldfurat vechile cu1te, dar dupd obiceiul luil, a qi sporit cu altele noi. Cine va avea in vedere ca romanii,

, l,' c;lte ori supuneau vreo !ard, aduceau jertfe zeilor neamuluirrrvirrs tot aga ca qi zeilor 1or, ba mai mult, dupd supunerea

l.rii1rtu1ui, izvor necurmat de rdzvrd$ri, au adus mulli idoli,l' ircolo la Roma irsugindu-qi cultul 1or, se va convinge uqor

,lc rtcoasta.

Se mai adaugd gi credinla tuturor celor care se

rrr, lrirrau la idoli cd nu numai fiecNe lN6, dar chiar fiecare

l.rrrrilic iEi are larii qi zeii sXi protectod., care poart5 anume

L l'.r..,r1.1e reproduse nu includ notele explicative ale editorilor lucririilrrr I rirlitlic Cantemfu (tt. ed.).

grijd de dama 9i pe care, dacd nu-i induplecd, nimeni nu poate

sd conducd cu succes tar4 nici si trdiascd paqnic ln casa lui.Dar cAnd anume credinteie pdgAneqti au lncetat in

Moldova qi cAnd acest neam a primit legea 1ui Christos nu se

poate dovedi prin nici un fe1 de mdrturii sigure ale istoricilor,

dar este de admis cd cultul public al religiei cregtine n-a fost

introdus in Dacia decAt 1a Sardica dovedesc cd in timpul iuiConstantiu, fiul lui Constantin cel Mare, ambele Dacii gi-au

avut episcopii 1or, chiar dacd mul! au urrnat steagul 1ui

Christos cu mult mai inainte, pdtrunqi de cuvAntdrile

martirilor stropite cu sAngele 1or.

Astdzi tot popon-rl mdrturisegte legea cregtind qi se lnede biserica rdsdriteani. in r-tici ut-, articol de credinta el nuinclind spre alte erezii, nu lasd la o parte nimic din cele ce

aceasti credinjd ii poruncegte qi nu face nimic din cele ce ea

opregte. in Moldova nu s-a vizut niciodatd vreun eretic sau

vreo erezie qi cu atAt mai putin nu s-a putut dezvolt4 probabil

fiindcd acest nearn n-a vrut sd qtie de teologia scolasticd qi de

alte meqtequguri sofistice ale dialecticilor, ci a crezut cd

vorbele simple ale evangheliei qi invd,titura sfinlilor pdrinlisunt de ajur-rs, chiar qi fdrd qcoald, spre mAntuirea sufletului.

Simbolul credinfei il rostesc la slujbd simplu, aqa cum a

fost conceput de sfinlii pdrinfi ai sinodului de 1a Niceea, 9i

resping adaosul papist5qesc ,,Ei de la Fiul". Despre

purcederea Duhului SfAnt cred intocmai ceea ce spune Sf.

Ioan Evanghelist prin cuvintele lui Cfuistos. $i precum nu vorsd primeascd purcederea ,,de 1a Fiul", addogAnd ceva 1a

20 21

, r r v i ntele Sf . Scripturi, tot aga nu folosesc ia slujbe nici formuia

irrtlodusd de Palamas ,,numai de la Tatdl"; ei recunosc qapte

slirrte taine qi fac liturghia dupd tipicul sfinf,lor pdrinfi Vasile

t r.l Mare qi Ioan Hrisostomul. La aceasta folosesc pAine

rkrspiti 9i se impdrtdgesc sub amAndoud formele (cu pAine gi

r'rr vin). Cinstesc sfintele icoane, nu cioplite, ci zugrdvite, dar

rrrchindciunea ne se adreseazd decAt fiinlei divine. Cred cisl'intii n-au ajuns incd la fericirea desdvArgitd, ci cd o agteapti

rrnpleunS. cu Paul in ziua aceea, adicd la judecata de apoi, cd

nl vremea aceasta nddejdea tare qi increderea intr-insa le

r r rnple sufletele qi le dd o bucurie negrhitd, p6nd inh-atAt incAt

rlupi vrednicia lor nimic nu 1e lipseqte. Nu recunosc nici unIt'l de purgator'fit, dar zic cd pdcatele uqoare se iartd qi dup5

rnoarte prin rugdciunile bisericii qi prin pomeni. Admit gi

, itcsc in bisericd SfAnta Scripturd in traducerea celor qaptezeci,

rt'spingAnd Vulgata qi celelalte traduceri.

Pe lAngi cd fin post in zilele de miercuri qi de vineri,rrrai postesc de patru ori pe an la intervale hotirAte; ln postul,r,l mare de patruzeci de zile gi in primele zile ale lunii augusfrrrr'hinate Fecioarei Maria, se abf,n 9i de la pegte. Sunt uniir',rlc, stdpfifl de o prea mare superstiFe, nu se hrdnesc cu

r',rrne nici lunea qi !n qi alte posturi, de pilde ale sfintiiorAlar.rasie, Grigore Ei Dumihrr, ba unele femei, chiar dacd nur rrbracX haina monahal5, totuqi printr-o juruinjd de bundvoie

r rr r sc ating de came toatd viata.

Pe l6ngd aceasta poporul de jos,, ca in cele mai multe

lrrrrturi pe care o invdtdfurd mai aleasd nu le-a luminat incd,

,.,rlr.;i in Moldova aplecat spre supersti$i gi nu s-a curdlat t-rcd

aga de bine de intinarea de altdda6 incdt sd nu maipomeneascd in cAntecele Ei litaniile 1or la nunti, lainmormAnt5li gi la anumite date ale anului unele numenecunoscute, care amintesc cultu1 strdvechi al Daciei. Aqa suntLndo gi Mano, Zinn, Drigaicn, Doinn, Heoile, Stnhia, Drnatl ht

anle, Ursitele, FrtLmonsele, Sknzienele, loiniifele, Pipihtgn,Chiraleisn, Colindn, Turca, Zburdtorul, Minzd-Nonpte, Strign,

Tncolicj, Legitura, Dezlegdfurn, Fntmec, Descintec, Vergelat qi,

altele de acest fel.

Noid

DRAGAICA pare ci aratf, numele zeilei Ceres. inh-adevdr,in anotimpul c6nd gr6nele incep si se coacd, se adund toate felele

din satele vecine qi aleg pe cea mai frumoasd qi mai chipeqi dintree1e, d6ndu-i numele de Drigaici. Pe aceasta, incoron6acl-o cu ocununi de spice, impodobind-o cu mai multe malame brodate cu

miieshje qi atAm6ndu-i de mAini cheile hambalelor, o insotesc cumare alai pe ogoare. Asffe1 impodobitd Drdgaica, intinzAnd mAinile

9i purAnd nd{ramele in bdtaia v6nhrlui aga ilrcAt pare cd ar zbura, se

intoarce de la cAmp acasd, skabdtend in cantece qi danfuri toate

satele prin care trecuse cu acest alai, inconjuatd de toate celelalte

surate, care o numesc adesea, in c6ntece cle toatd frumusete4 sora gi

stdpAna lor. Fetele de 1a lard a1e rnoldovenilor sunt foalte doritoarede aceasti cinste, degi o hadif,e neintrerupth spune cd cea care ajucat rolul de Drigaicd nu se mdritd tirnp de trei ani.

SANZIENELE este numele sfantului ]oan

Inaintemergitoml. Ei sunt convingi ci in ziua in care se serbetore$te

acest sfant, soarele nu-qi urmeaza drrrmul in mers 1iry ci tremurat.

22 ZJ

l)r' ,rr't:ca to! ldrann din Moldova se scoali in aceastd zi inainte de

r,"il'a zorilor qi privesc cu ochii alntif rdsArihrl soarelui; cum,',1riuf neputAnd suferi lumina lui, este nevoit sd se miqte gi silrt'nrule, ei atribuie soarelui aceastd hemurare pe care o simt in ochir;i sr, intorc acasd bucuroqi de cele vdzute.

Dimitlie Cantemir, Descrierea Moldovei,Traducere dupe origrnalul latin de Gh. Du1u,

Introducere de Maria Holban, Comentariu

istoric de N. Stoicescu, Studiu cartogr#ic de

Vintild Mihdilescq Indice de Ioana

Constantinescu, cu o NoA asupra edifiei de D.

M. Pippidi Bucureqti, Editura Acaderniei

R.S.R., 1973, p. 337 345.

TUDORPAMFILE(1883-1921)

Folclorisf istoriogr#, publicisf dramaturg qi prozator.

Studii; qcoala primard 1a Jepu (1891-1893) qi Tecuci(1893-1895); studii secundare la gimnaziul din Tecuci(1895-1899); studii militare de infanterie la Iaqi (1899-1903) qiBucureEti (1903-19M), respectiv de cavalerie 1a TArgoviqte(1e04-1e06).

Activitate profesionali: este numit sublocotenent laRegimentul 3 RoEiori din BArlad, unde predd istoriaromAnilor; intemeiazd, impreunh cu G. Tutoveanu gi TomaChiricu!5, Academia BArlddeand (1 mai 1915); conduce, incolaborare cu M. Lupescu, revista ,,Ion Creangd" (1908-1912)

Ei ,,Miron Costin (1913-1919), revistd de ,,cercetdri 9i mirturiiistorice; redactor qi administrator al revistei ,,Florile dalbe"(1919); secretar de redacfle la ,,Freamdtul" (BArlad); i se

decemeazd Premiul ,,Neuschotz" pe 1909 pentru vol.Industin cnsnici ln romini (1910).

Colaborlri: ,,Anaiele Academiei RomAne", Calendarul foii,,Lumea gi ,tan" , Calendarul gospodarilor, Calendarui ,,IonCreangd", Calendarul invdtdtorilor, Calendaml Ligei,Calendarrl,,Lumina poporului", Caiendami,,NeamuluiRomAnesc", Calendalul national al ziarului ,,America"(Cleveland, Ohio), Calendarul poporului, Calendarulsdtenilor, ,,Convorbiri literare", ,,Floarea dar-urilor",,,insemndri literare",,,Larnura",,,Lumina popomlui",,,Sfatut

24 25

l:\r'ii" , ,,$ezdtoarea" , ,,Yiata literard gi arttsncl" , ,,Yiafal(ornineascd",,,Vocea Tutovei" etc.

l)pcra locuri de copii, vol. I-III, BucureEti, 1906-1909; Cartea

1rr'rrtru tineret de la sate, 1907 (in colaborare cu M. Lupescu qi

Lt r rrr Mrejeriu) ; Poztestire pe scurt despre neamrLl rontitusc,lt)r\ad, 1907; Antilihd rontfurcgti, Bucureqti, 1908; Crntullroturilor, povestiri, Vdlenii de Munte, 1909; Feli fumogi de

r'rlitionrd, poveEti, Bucuregti, 1910; lndustin cnsnicd la rondni.I ncrrhi gi staren ei de astdzi, BtcureEi, \910; Sdrbdtorile de aariltt ftinnn| Bucureqti, 1910; Boli gi leacui In oameni, uite gi pdsiti,lirrcuregti, 79\7; Fiigonre de nur, Povestti gi legende, Bucuregti,

ll()111; Sfkrqitul luxtii drryd credinfele poporului ronl1n, Barlad,lt)()l; Culegere de colinde, chntece de stea, aicleime, sorcoae 9i

1 I t r gr qonre, intocnrite pentru folosul tinerefului ce urenzd ln Criaun';i Am Nou, Bucureqti, [19721; Culegere de ghiatoi romfuteEti

1r intilittLi), Bucureqti [1972]; Agriculh.tra la romhni, Bucureqti,l\)13; Cintece de tnrd, Bocureqn, D13; Poaestea lumti dt rlemult,lirrcr-rregti, 19\3; Cromaticn poporultri ronrin, BucureE$ 1014 (in, r,l.rborare cu M. Lupescr); Diaztolul hnrdjbitor al ltnnii,liu('Llreqti, 191,4; insemnii cu priaire ln mogin, sntul qi biseicn de

l,t Strknthn din comunn PuieEti, jud. Tutnon, BAtlad, 191,4 (in,,,lr nrnre cu V.C. Nicolau); Sdrbdtorile de toamnd qi postult r',iciunu1ui, Bucureqti, 19L4; Un tdciune gi-un cdrbune, Poveqti,I|rr( rrrcqti 11914]; Cerul Ei podonbele lui dupd credinlele poporului,,r,,rri/r, Bucuregn, 19L5; Mitologie romAfieasd, vol. I-III,liu( rrrcqti 191.6-1924; Sibile Ei JilosofL it liternturn gi iconogrnfatt,nrtinulsci, BtuLad, 1976; Vdzduhul dupd credi$ele poporuluir,,rr,iri, Bucuregti, 1916; Cnrten chntecelor de fnrd, Chigindu,1919;I tt tt'tr ltor)estirilor hnzlii, Chiqiniu, 1919; Cuiul lui Pepelea,

;\1, , rlt rire teatrald intpun ac! Chiqindu, 1919; Minuncli nou de

1'rtr'r";lit'i Ttopulnre cu priztire In $tefnn cel Mnre, Chigindu, 1919;

Frdlia de cruce gi alte tnrudii sufeteqti Ia romini, BdrIad, 1920;Poaestii populnre romineqti, Biiad., 1920; Noaptea SfdntuluiAndrei,Ia6i, 192'1.; Cfutece bdtrAneAti, doine, mustrdi qi blesteme.

Din lucrdrile postume, Tectc+ 1926; Basme, ediJie lngrijita deY . Marian, lagi, 1976 .

SAnzienilel

1. Floarea Sinzienilorin Moldova se numegte s6nzdnie, pl. Sanzdnii 9i

etnzdnioard; in lara Romdneascd" drdgaicd; tn Banat sAnziene

galbene qi Floarea lui Sf. Ioan; ln Transilvania, s6njuane,

eenzene, sAnzenie, sAnziene, sAnzueand, sdnzuene (fr.

CailleJait-jaune; germ. Echtes-Lobkraut, Marienbettstrolu lat.

Galium verum, L.), plantd a cdrei rdddcind toSiegte qi iama, iar

primdvara dd col! 9i mai t6rziu flori. Este o erbacee din familia

rubiaceae, cu tulpind rigidd" rotundi, cu patru muchii;

frunzele ii sunt dispuse cAte 8-12 in verticile, lngust-liniare

ascufite, mucronate, cu marginile rdsucitg acoperite pe {afa

inferioard cu peri scur,6 9i moi; are flori galbene-aur4 pldcut

mirositoare, cu lobii corolii obtusiusculi gi foarte scurt

apiculate; fructele ti surrt mici, glabre gi netede. C:eqte prinlivezi, p5guni" margini de pdduri qi poieni. lnfloregte prinlunie-iulie.e

in unele par,ti din Moldov4 precum gi ln com. Jepufud. Tecuci, se crede cd aceastd plantd infloreqte ln noaptea

I Studiul etroglafic despre SAnziene a fost publicat in volumulSlrltltoile de z;ard ln rom1n| Bltcvrelti, 1910, ti a fost reeditat tmpreunecu celelalte doud pirfi ale trilogiei etnografice sub titlul Sirbdtoik In

nuini Studiu etnografic, Edigie qi introducere de Iordan Datcu,llucuregti, Editura SECULUM l. O., 7997. Noi reproducem fragmenterlln cctigia a doua, editatA de Iordan Datcu in 1997. Numerotarearubcapitolelor a fost schimbatd, fapt datorat scoaterii unor fragmenteconsiderate mai putin importante penhu uzul gcolarului (n. ed.).) 7,,l'a,ngu, op. cit.,p.87 (n.T.P.).

26 27