FORTELE ARMATE SI FORTELE ARMATE SI SOCIETATEASOCIETATEA

Conf. univ. dr. Ionel Nicu SavaConf. univ. dr. Ionel Nicu SavaUniversitatea din Bucuresti – Facultatea de

Sociologie si Asistenta Sociala

Master Studii de Securitate, Bucuresti 2007

Obiectivele cursului:Obiectivele cursului: inţelegerea rolului şi funcţiilor forţelor armate inţelegerea rolului şi funcţiilor forţelor armate

(militare, paramilitare, de securitate internă, (militare, paramilitare, de securitate internă, informaţii, politie, etc) într-o societate informaţii, politie, etc) într-o societate democratică;democratică;

descrierea formelor de organizare, a structurii descrierea formelor de organizare, a structurii profesionale şi a relatiilor sociale dintre forţele profesionale şi a relatiilor sociale dintre forţele armate şi societate;armate şi societate;

evidenţierea legăturii dintre democraţia politica şi evidenţierea legăturii dintre democraţia politica şi securitate în societatea modernă;securitate în societatea modernă;

valorificarea experienţei internaţionale a valorificarea experienţei internaţionale a proceselor de profesiornalizare a fortelor armate proceselor de profesiornalizare a fortelor armate (Europa de Sud, America Latină, Asia de Sud-Est);(Europa de Sud, America Latină, Asia de Sud-Est);

abordarea relatiilor civil-militare şi a controlului abordarea relatiilor civil-militare şi a controlului democratic în ţările est-europene după războiul democratic în ţările est-europene după războiul rece; rece;

identificarea noilor tendinţe de evoluţie a relaţiilor identificarea noilor tendinţe de evoluţie a relaţiilor civil-militare.civil-militare.

Structura si elementele cursului:Structura si elementele cursului: 1 semestru1 semestru 4 module de curs / 2 sedinte intensive IDD 4 module de curs / 2 sedinte intensive IDD

la Facultatela Facultate 12 teme referate si lucrari de curs 12 teme referate si lucrari de curs

(orientative)(orientative) Suport de curs scrisSuport de curs scris Bibliografie on-lineBibliografie on-line Studiu de cazStudiu de caz

Evaluare:Evaluare: - promovarea cursului se bazează pe: - promovarea cursului se bazează pe:

întocmirea şi susţinerea unui studiu din întocmirea şi susţinerea unui studiu din temele prezentate si bibliografia temele prezentate si bibliografia recomandata.recomandata.

MODULE TEMATICE / TEME DE CURSMODULE TEMATICE / TEME DE CURS

1. Organizarea şi profesia militară în societăţile 1. Organizarea şi profesia militară în societăţile moderne;moderne;– Introducere in sociologia militara: scoli, curente, ganditori.Introducere in sociologia militara: scoli, curente, ganditori.– Organizarea militara in societatile industriale.Organizarea militara in societatile industriale.– Profesia militara: caracteristici şi determinanţi.Profesia militara: caracteristici şi determinanţi.– Profesionalizarea fortelor armateProfesionalizarea fortelor armate

2. Relaţiile civil-militare2. Relaţiile civil-militare– Tipologii, roluri, funcţii.Tipologii, roluri, funcţii.– Armata ca instituţie (S.P. Huntington).Armata ca instituţie (S.P. Huntington).– Armata ca organizaţie (M. Janowitz).Armata ca organizaţie (M. Janowitz).– TranTranziţia de la totalitarism la democraţie. Rolul militarilor în ziţia de la totalitarism la democraţie. Rolul militarilor în

procesele de democratizare (studiu de caz).procesele de democratizare (studiu de caz).3. Controlul democratic al securităţii naţionale3. Controlul democratic al securităţii naţionale

– Controlul civil “obiectiv” (S.P. Huntington).Controlul civil “obiectiv” (S.P. Huntington).– Controlul prin intermediul “aparatului politic”.Controlul prin intermediul “aparatului politic”.– Frontiere instituţionale civili-militari (Luckham).Frontiere instituţionale civili-militari (Luckham).

4. Rolul forţelor armate în societăţile în tranziţie. Noile 4. Rolul forţelor armate în societăţile în tranziţie. Noile misiuni militaremisiuni militare– Reformă şi restructurare instituţionalăReformă şi restructurare instituţională– Armata postmoderna si profesionalizare.Armata postmoderna si profesionalizare.– Noile misiuni militareNoile misiuni militare

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

I.N. Sava, Gh. Tibil, M. Zulean, I.N. Sava, Gh. Tibil, M. Zulean, Armata si societatea. Culegere Armata si societatea. Culegere de texte de sociologie militarade texte de sociologie militara, Editura Info-Team, Bucuresti, , Editura Info-Team, Bucuresti, 1998.1998.

Dimitrie Gusti, Dimitrie Gusti, Sociologia războiului, Sociologia războiului, în în Sociologia militans, Sociologia militans, Editura Institutului Social Român, Bucureşti, 1934.Editura Institutului Social Român, Bucureşti, 1934.

- C. Moskos, - C. Moskos, Armata, mai mult decat o profesieArmata, mai mult decat o profesie?, Editura ?, Editura Ziua, Bucuresti, 2006.Ziua, Bucuresti, 2006.

M. Janowitz, M. Janowitz, The Professional Soldier, A Political and Social The Professional Soldier, A Political and Social PortraitPortrait, Free Press, 1960., Free Press, 1960.

S. P. Huntington, S. P. Huntington, The Soldier and the State: The Theory and The Soldier and the State: The Theory and Politics of Civil-Military RelationsPolitics of Civil-Military Relations, Harvard University Press, , Harvard University Press, 1957.1957.

S.P. Huntington, S.P. Huntington, Political Order in Changing SocietiesPolitical Order in Changing Societies, Harvard , Harvard Univ. Press, 1986. Univ. Press, 1986.

Alfred Stepan, Alfred Stepan, Rethinking Military Politics. Brazil and the Rethinking Military Politics. Brazil and the Southern ConeSouthern Cone, Princeton Univ. Press, 1988. , Princeton Univ. Press, 1988.

Amos Perlmutter, Amos Perlmutter, Modern Authoritarianism. A Comparative Modern Authoritarianism. A Comparative Institutional AnalysisInstitutional Analysis, Yale University, 1981., Yale University, 1981.

J. Kuhlmann, J. Callaghan (ed.), J. Kuhlmann, J. Callaghan (ed.), Military and Society in 21st Military and Society in 21st Century EuropeCentury Europe, Transaction Publishers, 2000 (vezi si , Transaction Publishers, 2000 (vezi si traducerea in lb. romana).traducerea in lb. romana).

I.N. Sava, I.N. Sava, Studii de securitateStudii de securitate, Centrul Roman de Studii , Centrul Roman de Studii Regionale, Bucuresti, 2005.Regionale, Bucuresti, 2005.

Caracteristicile principale ale organizatiei Caracteristicile principale ale organizatiei militaremilitare (M. Janowitz): (M. Janowitz):

1.1. o parte insemnata a venitului national si o mare parte a o parte insemnata a venitului national si o mare parte a populatiei sunt utilizate pentru pregatirea, ducerea si reducerea populatiei sunt utilizate pentru pregatirea, ducerea si reducerea consecintelor razboiului => socializarea masiva a razboiului;consecintelor razboiului => socializarea masiva a razboiului;

2.2. dezvoltarea tehnologiei militare – aparitia armelor de nimicire in dezvoltarea tehnologiei militare – aparitia armelor de nimicire in masa => socializarea pericolului – egalizarea riscului intre civili masa => socializarea pericolului – egalizarea riscului intre civili si militari;si militari;

3.3. revolutia in tehnologia militara – duce la aparitia conceptului de revolutia in tehnologia militara – duce la aparitia conceptului de “descurajare” => schimbarea misiunilor – aparitia unei noi “descurajare” => schimbarea misiunilor – aparitia unei noi misiuni. Misiunea de baza a unei armate era ducerea razboiului misiuni. Misiunea de baza a unei armate era ducerea razboiului (până la 1945); dupa aparitia armelor de nimicire in masa, (până la 1945); dupa aparitia armelor de nimicire in masa, chestiunea victoriei este pusa sub semnul intrebarii si misiunea chestiunea victoriei este pusa sub semnul intrebarii si misiunea principala a armatei devine descurajarea. Armele si armatele îşi principala a armatei devine descurajarea. Armele si armatele îşi schimbă astfel menirea: din promotori ai războiului, devin schimbă astfel menirea: din promotori ai războiului, devin factori de descurajare.factori de descurajare.

4.4. creşterea personalului civil implicat in pregatirile pentru razboi. creşterea personalului civil implicat in pregatirile pentru razboi. Exista doua nivele de implicare a civililor:Exista doua nivele de implicare a civililor:1.1. nivelul politico-militar (staff-uri politice cu putere de decizie);nivelul politico-militar (staff-uri politice cu putere de decizie);2.2. nivelul tehnic (personal tehnic-ingineresc).nivelul tehnic (personal tehnic-ingineresc).

5.5. roluri civil-militare mai putin distincte – civilii capata roluri civil-militare mai putin distincte – civilii capata competente militare (strategie) si militarii deprind competente competente militare (strategie) si militarii deprind competente civile (diplomatie, relatii internationale, negociere).civile (diplomatie, relatii internationale, negociere).

Schimbări la nivelul organizării forţelor armate:Schimbări la nivelul organizării forţelor armate:

TRECEREA DE LA ARMATA DE MASA LA ARMATA DE PROFESIETRECEREA DE LA ARMATA DE MASA LA ARMATA DE PROFESIE

1.1. schimbarea autoritatii organizationale – trecerea de la schimbarea autoritatii organizationale – trecerea de la dominatie la persuasiune, manipulare, consens de grup. dominatie la persuasiune, manipulare, consens de grup. Apariţia liderului militar (manager), care tinde să-l înlocuiască Apariţia liderului militar (manager), care tinde să-l înlocuiască pe comandantul militar;pe comandantul militar;

2.2. ingustarea sferelor de competente intre elitele civile si elitele ingustarea sferelor de competente intre elitele civile si elitele militare: “civilirea” elitelor militare şi “militarizarea” elitelor militare: “civilirea” elitelor militare şi “militarizarea” elitelor civile.civile.

3.3. schimbarea modului de recrutare – profesionalizarea armatelor, schimbarea modului de recrutare – profesionalizarea armatelor, serviciilor speciale, poliţiei, jandarmeriei etc: accederea la piaţa serviciilor speciale, poliţiei, jandarmeriei etc: accederea la piaţa forţei de muncă prin renunţarea la serviciul militar obligatoriu şi forţei de muncă prin renunţarea la serviciul militar obligatoriu şi trecerea la serviciul voluntar;trecerea la serviciul voluntar;

4.4. semnificatia patternurilor carierei militare – pentru a avansa in semnificatia patternurilor carierei militare – pentru a avansa in cariera militara nu mai este nevoie de razboi, ci de calitati cariera militara nu mai este nevoie de razboi, ci de calitati manageriale; modificarea traseului profesional, prin carieră manageriale; modificarea traseului profesional, prin carieră “scurta” (5-7 ani), “medie” (10-15 ani) şi “lungă” (peste 15 ani);“scurta” (5-7 ani), “medie” (10-15 ani) şi “lungă” (peste 15 ani);

5.5. tendinte de indoctrinare politica – dezvoltare a ceea ce se tendinte de indoctrinare politica – dezvoltare a ceea ce se numeste “gandire militara” (numeste “gandire militara” (military mindmilitary mind – Huntington), ca un – Huntington), ca un set de valori, principii, orientări profesionale specifice corpului set de valori, principii, orientări profesionale specifice corpului militarilor.militarilor.

Modelul structuralistModelul structuralist -- - profesia este - profesia este “generală”, în timp ce “generală”, în timp ce forma de organizare forma de organizare militară este militară este “particulară”, de la o “particulară”, de la o ţară la alta.ţară la alta.

la la Huntington Huntington (1957), pot fi (1957), pot fi identificate trei identificate trei asemenea asemenea caracteristici caracteristici profesionale:profesionale:– expertizaexpertiza– responsabilitateresponsabilitate– spirit de corpspirit de corp

La La JanowitzJanowitz (1960) (1960) sunt cinci caracteristici sunt cinci caracteristici de identificare a de identificare a profesiunii militare:profesiunii militare:– expertizaexpertiza– perioada perioada

indelungata pentru indelungata pentru formareformare

– identitate de grupidentitate de grup– etica profesionalaetica profesionala– standarde de standarde de

performantaperformanta

Modelul procesual - are in vedere

procesul istoric a fenomenului militar.

- Bengt Abrahamson, - profesionalizarea = transformarile istorice, tehnologice si economice care determina schimbarea structurii interne a armatei, a modului de recrutare si utilizare a militarilor şi a relaţiilor dintre civili şi militari (profesionalizare 1)- profesionalizarea

= procesul de socializare – insuşire a ocupatiei militare de catre indivizii care intră în sistemul militar prin recrutare sau prin voluntariat (profesionalizare 2)

Modelul pluralist (Charles Moskos),

- accent pe “descurajare”, “peace-keeping”, “actiune civica”, “pacification support”, “protectia minoritatilor”,

- le defineste ca fiind principale atributii profesionale ale “noului militar”.

- propune si liberalizarea “pietei” operatiunilor militare (privatizare)

- anumite operatiuni pot fi incredintate chiar unor organizatii civile, care, din punct de vedere profesional, le pot indeplini cel putin la fel de bine ca armata regulată.

PROFESIONALIZAREA FORTELOR ARMATE

Relatiile civil-militareRelatiile civil-militare

Dupa Huntington – relatiile civil-militare Dupa Huntington – relatiile civil-militare sunt principala componenta a politicii de sunt principala componenta a politicii de securitate militara;securitate militara;

Chestiunea centrala a relatiilor civ-mil = Chestiunea centrala a relatiilor civ-mil = controlul civil:controlul civil:

FA sunt o organizatie destinata protectiei FA sunt o organizatie destinata protectiei societatii de pericolele interne si externe;societatii de pericolele interne si externe;– Daca sunt “slabite” nu pot indeplini obiectiveleDaca sunt “slabite” nu pot indeplini obiectivele– Daca sunt “intarite” pot dezvolta atitudini Daca sunt “intarite” pot dezvolta atitudini

politicepolitice– In oricare situatie, au reactii grabite sau In oricare situatie, au reactii grabite sau

intarziate, in functie si de interesul lorintarziate, in functie si de interesul lor

Huntington (1957) relatiile civ-mil in SUA sunt descrise de trei Huntington (1957) relatiile civ-mil in SUA sunt descrise de trei situatiisituatii

1.1. Pericol externPericol extern2.2. Structura constitutionala a SUAStructura constitutionala a SUA3.3. Ideologia liberalaIdeologia liberala

Huntington a considerat ca:Huntington a considerat ca:- pericol extern = URSS (pe termen lung)- pericol extern = URSS (pe termen lung)- structura constitutionala a SUA este prea complicata;- structura constitutionala a SUA este prea complicata;- liberalismul politic american este prea incet, prea pacifist- liberalismul politic american este prea incet, prea pacifist

Preocuparea lui Huntington:Preocuparea lui Huntington:- avem nevoie de o armata “tare”, care sa faca fata URSS- avem nevoie de o armata “tare”, care sa faca fata URSS- este nevoie ca guvernul SUA sa nu piarda controlul asupra FA- este nevoie ca guvernul SUA sa nu piarda controlul asupra FA

Rezultat: instituirea unui “control obiectiv” asupra FA, cu intentia:Rezultat: instituirea unui “control obiectiv” asupra FA, cu intentia:- maximizarea efectivitatii militare si a eficacitatii- maximizarea efectivitatii militare si a eficacitatii- subordonarea catre autoritatile civile:- subordonarea catre autoritatile civile:

Consecinta in SUA: profesionalizarea militara si “negocierea” dintre Consecinta in SUA: profesionalizarea militara si “negocierea” dintre civili si militari in sensul:civili si militari in sensul:

- civilii recunosc autonomia militarilor de tip - civilii recunosc autonomia militarilor de tip profesionalprofesional

- militarii executa neconditionat ordinele civile- militarii executa neconditionat ordinele civileConsecinta in URSS: controlul subiectiv asupra armatei, scaderea Consecinta in URSS: controlul subiectiv asupra armatei, scaderea

profesionalismului, esec in confruntareprofesionalismului, esec in confruntare

Peter D. Feaver (2003)Peter D. Feaver (2003) Teoria lui Huntington nu se potriveste cu Teoria lui Huntington nu se potriveste cu

realitatea Razboiului Recerealitatea Razboiului Rece SUA au invins in RR, desi nu au renuntat la SUA au invins in RR, desi nu au renuntat la

liberalism; au devenit si mai liberaleliberalism; au devenit si mai liberale FA ale SUA nu au devenit mai “militare” in FA ale SUA nu au devenit mai “militare” in

RR, ci mai “civile”RR, ci mai “civile” Militarii s-au “civilit”Militarii s-au “civilit” Civilii s-au “militarizat”Civilii s-au “militarizat”

Civilii nu au raspuns la dezideratul Civilii nu au raspuns la dezideratul “controlului obiectiv”: au controlat si in “controlului obiectiv”: au controlat si in SUA, ca si oriunde in alta parte, pe cale SUA, ca si oriunde in alta parte, pe cale “subiectiva” – s-au implicat in armata“subiectiva” – s-au implicat in armata

Nevoie de o noua teorie a rel civ-milNevoie de o noua teorie a rel civ-mil

Teoria agentieiTeoria agentiei – explica modul in care se – explica modul in care se poate cel mai bine organiza relatia intre o poate cel mai bine organiza relatia intre o parte (the Principal – patron), care determina parte (the Principal – patron), care determina tipul de activitate pe care cealalta parte (the tipul de activitate pe care cealalta parte (the Agent – executant) o are de indeplinitAgent – executant) o are de indeplinit

In conditii de incertitudine si informare In conditii de incertitudine si informare incompleta – specific business-ului de astazi incompleta – specific business-ului de astazi – apar 2 probleme are relatiei patron-agent:– apar 2 probleme are relatiei patron-agent:

1.1. Selectie inversa – patronul nu poate Selectie inversa – patronul nu poate stabili exact daca agentul este capabil si face stabili exact daca agentul este capabil si face munca pentru care este platit;munca pentru care este platit;

2.2. Hazard moral – patronul nu este sigur daca Hazard moral – patronul nu este sigur daca agentul chiar se straduieste sa faca munca agentul chiar se straduieste sa faca munca respectivarespectiva

Chestiunea principala: cum se asigura Patronul Chestiunea principala: cum se asigura Patronul ca Agentul face ceea ce trebuie?ca Agentul face ceea ce trebuie?

Situatii:Situatii:– Agentul:Agentul:

Munceste (Munceste (workwork - indeplineste sarcina) - indeplineste sarcina) Se sustrage (Se sustrage (shirkingshirking – chiuleste) – chiuleste)

– Patronul: cum sa-l monitorizeze?Patronul: cum sa-l monitorizeze? IntruzivIntruziv Non-intruzivNon-intruziv

– Decizia depinde de costul monitorizarii!Decizia depinde de costul monitorizarii! Cost inalt – mai putin intruzivCost inalt – mai putin intruziv

– Daca agentul chiuleste, va fi prins si pedepsitDaca agentul chiuleste, va fi prins si pedepsit– Daca controlul este non-intruziv – greu de detectatDaca controlul este non-intruziv – greu de detectat

– In relatiile civ-mil, In relatiile civ-mil, shirkingshirking este nepotrivit este nepotrivit– Mai degraba este vorba de “preferinte” intre Mai degraba este vorba de “preferinte” intre

civili si militaricivili si militari– ““Bine executat” inseamna ca solutia militarilor Bine executat” inseamna ca solutia militarilor

coincide ciu solutia civililorcoincide ciu solutia civililor– ““Prost executat” – solutia civililor nu se Prost executat” – solutia civililor nu se

potriveste cu cea a militarilorpotriveste cu cea a militarilor

Formele cele mai dese de “chiuleala”Formele cele mai dese de “chiuleala”– Neexecutarea ordinelorNeexecutarea ordinelor– Intarziere, amanare, contrajustificareIntarziere, amanare, contrajustificare– Scurgeri catre presa (“datul in gat”)Scurgeri catre presa (“datul in gat”)

4 situatii posibile:4 situatii posibile:1.1. Monitorizare intruziva – worksMonitorizare intruziva – works2.2. Monitorizare intruziva – shirksMonitorizare intruziva – shirks3.3. Monitorizare non-intruziva – worksMonitorizare non-intruziva – works4.4. Monitorizare non-intruziva – shirksMonitorizare non-intruziva – shirks

Huntington intra in modelulHuntington intra in modelul- obiectiv = 3- obiectiv = 3- subiectiv = 1- subiectiv = 1

Feaver – SUA in RR au mers pe 1Feaver – SUA in RR au mers pe 1– Puterea civililor a crescut dupa 1945 – ex. Truman il Puterea civililor a crescut dupa 1945 – ex. Truman il

destituie pe MacArthurdestituie pe MacArthur– Dupa 1990 – criza a rel civ-mil, datorata sfarsitului RR, Dupa 1990 – criza a rel civ-mil, datorata sfarsitului RR,

schimbarea profilului elitei militare, intarirea Joint Chieff schimbarea profilului elitei militare, intarirea Joint Chieff of Staffs, aparitia lui Clinton, afirmarea lui Powellof Staffs, aparitia lui Clinton, afirmarea lui Powell

– Analiza anilor ’90 – model 2: civilii intruziv, militarii chiulAnaliza anilor ’90 – model 2: civilii intruziv, militarii chiul– Clinton si civilii lui = slabi, Powell si ofiterii lui = tariClinton si civilii lui = slabi, Powell si ofiterii lui = tari

Concluzii pentru rel civ-mil:Concluzii pentru rel civ-mil:– Chiar daca militarii au dreptate, trebuie Chiar daca militarii au dreptate, trebuie

sa execute fara comentariisa execute fara comentarii– Civilii sa plateasca la urne, la votCivilii sa plateasca la urne, la vot– Republica va fi mai bine servita prin Republica va fi mai bine servita prin

munca degeaba decat prin chiul munca degeaba decat prin chiul inspirat.inspirat.