SCHEMA FLUXULUI INFORMATIONAL - 213.177.13.82213.177.13.82/portal/ CAI DE COMUNICATII RUTIERE-5km Reteaua

  • View
    13

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of SCHEMA FLUXULUI INFORMATIONAL - 213.177.13.82213.177.13.82/portal/ CAI DE COMUNICATII RUTIERE-5km...

  • SCHEMA FLUXULUI INFORMATIONAL OPERATIV – DECIZIONAL

    Legenda:

    CENTRUL OPERATIONAL AL INSPECTORATULUI JUDETEAN PENTRU

    SITUATII DE URGENTA GALATI Tel.: 411456 Fax: 460645 E-mail: ………………………………….

    COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA LIESTI

    Tel.: 821020; 821006 Fax: 821006; Fax2mail: 0336811579 E-mail: p807180l@yahoo.com primaria.liesti@xnet.ro

    OBIECTIVE INUNDABILE

    Drumuri: 10 km Conducta alimentare cu apa Salcia-Galati -4 km Retea electrica- 5 km Gradini: 140 ha Livada : 5 ha Lucerniere -115 ha Arabil- 540 ha Podete-5 Balastiera-1

    CENTRE OPERATIVE POTENTIALI POLUATORI

    S.C.ZAHARUL S.A.-LIESTI

    CENTRE OPERATIVE CE DETIN LUCRARI DE

    APARARE S.G.A.GALATI

    POSTUL PLUVIOMETRIC: ……… …….. RAUL: ………….

    POSTUL HIDROMETRIC:

    ………… ….. RAUL: ………….

    GRUPUL DE SUPORT TEHNIC A.I.I.F.M.P.A.C.H.

    S.G.A. GALATI Tel.: 417963 Fax: 411429 E-mail : dispecer@sgagl.dap.rowater.ro

    COMITETUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTA GALATI Tel.312100: ......................... Fax: 417218 E-mail:prefecture@galati,astal.ro

    informatii decizii

    mailto:p807180l@yahoo.com

  • 1 / 2

    MEMORIU DE PREZENTARE a comunei LIESTI

    1 CARACTERIZAREA FIZICO GEOGRAFICA

    1.1 ASEZARE GEOGRAFICA Comuna Liesti este situata in partea de sud-vest a judetului Galati si se invecineaza: - la nord – com. Ivesti - la est –com. Pechea - la sud – com. Fundeni - la vest –raul Siret si Jud. Vrancea

    Comuna Liesti are o suprafata de 9315 ha si 11400 locuitori 1.2 ASPECTE MORFOGRAFICE SI MORFOMETRICE Suprafata aferenta comunei Liesti se incadreaza geografic in Podisul Moldovenesc. Teritoriul comunei are un relief uniform de campie.

    2 REGIMUL METEOROLOGIC SI HIDROLOGIC

    2.1 ASPECTE CLIMATICE

    Climatul orasului are un caracter temperat continental caracterizat prin veri calduroase si secetoase si ierni blande si lipsite de precipitatii .

    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din N-E, directiile lor fiind determinate de circulatia

    generala a maselor de aer si influentate de orientarea formelor de relief.

    2.2 RETEAUA HIDROGRAFICA Raurile care apartin bazinului Siret sunt: albia veche a Barladului, Calmatui , Heratau si Valea

    Ciorii au au un regim strans legat de cel climatic. Debit permanent au numai albia veche a Barladului si Siretul Reteaua hidrografica este reprezentata in principal de cursurile de apa Siret si Calmatui. Regimul hidrografic este relativ controlat prin existenta acumularilor Liesti 1,2,3, amplasate pe BH (iazuri agropiscicole ). 2.4 LACURI

    Pe teritoriul comunei Liesit sunt amplasate urmatoarele lacuri de acumulare : Liesti 1,2,3, -folosinta agropiscicola si de artenuare a viiturilor

    ALIMENTAREA CU APA Localitatea Liesti

    Asigurarea cerintelor de apa pentru gospodariile neracordate la sistemul centralizat – se asigura partial prin reateaua locala de alimentare cu apa si prin fantanile din gospodariile populatiei.

    CAI DE COMUNICATIE

    CAI DE COMUNICATII FEROVIARE- 5km CAI DE COMUNICATII RUTIERE-5km Reteaua de drumuri clasificate din Liesti este compusa din urmatoarele drumuri : -DN 25 =5 km ; drumuri comunale= 125 km, d.c. intravilan=56 km

  • 2 / 2

    Efecte ale fenomenelor hidrometeorologice

    In anul 2005, luna iulie, zilele 13-16, a fost inundata suprafata de 800 ha situate in lunca Siretului si distrusa infrastructura (dig de protectie, cai de acces, podete, staie de pompare)

  • Kn

    Masuri de interventie si folosire a apei in perioade deficitare

    - asigurarea cerintelor de apa pentru alimentarea populatiei si animalelor prin utilizarea rationala a surselor de apa;

    - asigurarea masurilor de paza si protectie a izvoarelor si surselor de alimentare cu apa pentru populatie;

    - asigurarea rezervei de apa pentru incendii in cazul producerii acestora; - masuri de oxigenare a apei din iazurile si lacurile de acumulare cu potential

    piscicol din proprietatea Consiliului Local sau alti detinatori - supravegherea surselor potentiale de poluare pentru evitarea producerii

    poluarilor accidentale; - se vor urmari prin actiuni de identificare a surselor suplimentare sau de

    rezerva, inclusiv apele subterane si posibilitatile de captare din aceste surse; - se vor lua masuri de folosire rationala a apei de catre utilizatori, in special

    pentru irigatii, astfel incat pagubele economice sa fie minime precum si de reducere a pierderilor de apa

    - intocmeste si transmite "raport operativ" la Grupul de Suport Tehnic al C.J.S.U cu privire la evolutia fenomenului si a masurilor intreprinse ;

    - in termen legal se va intocmi si transmite "raport de sinteza" la Grupul de Suport Tehnic al C.J.S.U privind pagubele fizice si valorice inregistrate

  • 1

    Extras din Ordin nr. 278 /1997 privind organizarea activitatii de prevenire si

    combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare

    Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se elaboreaza de catre orice folosinta potential poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentala a resurselor de apa. Starea de calitate a resurselor de apa este conditionata atat de modul de utilizare a acestora ca surse de alimentare cu apa a populatiei, industriei si altor folosinte, cat si de utilizarea resurselor ca receptori ai apelor uzate evacuate dupa utilizare. Una din masurile importante pentru mentinerea calitatii resurselor de apa o reprezinta activitatea de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.

    Poluarea accidentala, in sensul prezentei metodologii, este orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale apei, produsa prin accident, avarie sau alta cauza asemanatoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijente ori calamitati naturale si in urma careia apa devine improprie folosirii posibile inainte de poluare. Poluarea accidentala este, de cele mai multe ori, de intensitate mare si de scurta durata .

    Dupa producerea unui eveniment cauzator de poluare, conducerea unitatii are obligatia sa analizeze in detaliu si sub toate aspectele, cauzele poluarii accidentale si dispune masuri tehnico- materiale si organizatorice, in scopul prevenirii unor astfel de situatii nedorite, inclusiv eventualele modificari si/sau completari ale tehnologiilor de productie, ale instalatiilor, constructiilor, dotarilor, tinand seama si de experienta dobandita in cursul evenimentului de poluare consumat.

    Persoanele sau colectivele din unitate, cu atributii in combaterea poluarii accidentale actioneaza pentru:

    - eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul sistarii ei;

    - limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

    - indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;

    - colectarea, transportul si depozitarea intermediara in conditii de securitate corespunzatoare pentru mediu, in vederea respectarii sau, dupa caz, a neutralizarii ori distrugerii substantelor poluante.

    In cazul in care, cu toate masurile interne luate, exista pericol ca poluarea sa se extinda catre resurse de apa de suprafata sau subterane imediat, va fi avertizat sistemul de gospodarire a apelor din zona, asupra situatiei deosebite create.

    In cazuri de forta majora, conducerea unitatii va dispune oprirea functionarii unor instalatii sau sectii de productie, sectoare de activitate, care contribuie la generarea, in continuare a poluarii accidentale (astfel de situatii limita vor fi analizate prin scenarii prestabilite de poluari accidentale posibile si vor fi incluse in programul propriu de actiune in cazuri de poluari accidentale).

  • 2

    Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului raspandirii substantelor poluante in unitati sau zone adiacente, conducerea unitatii sau a sectiei va informa sistemul de gospodarire a apelor asupra sistarii fenomenului.

    La solicitarea autoritatilor de gospodarire a apelor, conducerea unitatii dispune subordonatilor colaborarea cu aceste organe, in vederea stabilirii raspunderilor si a vinovatilor pentru poluarea accidentala produsa.

    La constatarea unei poluari accidentale a surselor de apa, pentru care nu s-a primit comunicarea de avertizare din partea sistemului de gospodarire a apelor, angajatul unitatii, care a observat fenomenul, anunta imediat sistemul de gospodarire a apelor si conducerea unitatii.

    La primirea avertizarii privind poluarea accidentala a sursei de apa, angajatul unitatii, care a primit avertizarea, anunta imediat conducerea unitatii.

    In ambele situatii, conducerea unitatii dispune de urgenta, personalului special desemnat acestui scop, trecerea la realizarea actiunilor si masurilor proprii pentru limitarea pagubelor care ar putea fi produse de deteriorarea calitatii apei brute folosite la alimentare Imediat dupa incetarea efectelor poluarii accidentale, conducerea unitatii dispune evaluarea pagubelor produse de folosirea apei brute poluate, in unitatea proprie si, dupa caz, la alte unitati alimentate prin sistemul propriu al primei, informand si autoritatea de gospodarire a apelor sau alte organe de ancheta