Upload
trinhtuong
View
255
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Şcoala cu clasele I-VIII Vatra MoldoviţeiComuna Vatra Moldoviţei
Judeţul Suceava
Prof. Dana-Mihaela Buburuzan
Move4Nature Întâlnirea FinalăBraşov, România
21-22 Octombrie, 2010
Prezentarea TraseuluiPrezentarea Traseului
EducaEducaţţionalional
Localizarea Localizarea comuneicomunei
şşi a Traseului Educai a Traseului Educaţţionalional
Comuna Vatra Moldoviţei este situată în Carpaţii Orientali, între Obcina Mare şi Obcina Feredeului.
Comuna Vatra MoldoviComuna Vatra Moldoviţţeiei
Şcoala Vatra Moldoviţei a fost construită în anul 1970
şi cuprinde: 2 săli de grădiniţă, 10 săli de clasă, un laborator de informatică şi un Centru de Documentare şi Informare.
Programul de învăţământ se desfăşoară în două schimburi. 257 de elevi şi preşcolari învaţă în 2 grupe de grădiniţă, 5 clase ale învăţământului primar şi 8 clase ale învăţământului gimnazial îndrumaţi de 20 de cadre didactice.
Ateliere de lucru, dezbateri, expoziţii cu lucrări ale elevilor, concursuri, proiecte educaţionale sunt activităţi desfăşurate cu prilejul Lunii Pădurii şi Zilelor mondiale ale: mediului, biodiversităţii, pământului şi apei –
evenimente de mediu cuprinse în Calendarul ecologic al şcolii.
ŞŞcoala cu clasele Icoala cu clasele I--VIII Vatra MoldoviVIII Vatra Moldoviţţeiei
Ghidul EducaGhidul Educaţţional al ional al ŞŞcolilor din Carpacolilor din Carpaţţii
Utilizarea GhiduluiUtilizarea Ghidului
Cadrele didactice ale Şcolii Vatra Moldoviţei au utilizat „Ghidul Educaţional al Şcolilor din Carpaţi”:
–
prin consultarea celor 3 exemplare aflate în Centrul de Documentare şi Informare,
–
prin accesarea site-ului www.herocluj.ro
– participând la dezbateri ale propunerilor din ghid desfăşurate în cadrul catedrelor şi comisiilor metodice.
Fiecare dintre cei 12 profesori ai şcolii a utilizat cel puţin o dată „Ghidul Educaţional al Şcolilor din Carpaţi”în procesul de predare.
La fiecare clasă s-a desfăşurat cel puţin o lecţie având ca subiect unul din Punctele Cheie ale Traseului Educaţional al Şcolii Vatra Moldoviţei.
Caracteristica principală a Traseului Educaţional este facilitarea achiziţiilor specifice educaţiei pentru dezvoltare durabilă.
Tema principală a Traseului
este:
VATRA MOLDOVIŢEI – CENTRU AL DIVERSITĂŢII NATURALE ŞI CULTURALE.
Fără a subestima moştenirea naturală, traseul gravitează în jurul moştenirii culturale.
Traseul încurajează gândirea critică şi exprimarea individualităţii elevilor.
TTraseul Educaraseul Educaţţionalional
Punctele Cheie ale traseuluiPunctele Cheie ale traseului
Disciplinele care participă la realizarea Traseului Educaţional şi clasele participante
Pasul Palma
Punctele Cheie
Încondeierea ouălor
Ţesutul lăicerelor de lână
Mănăstirea Moldoviţa
Cioplitul în lemn
Cocoşul de munte
Dansul popular
Limba română
Matematică
Biologie
Istorie
Geografie
Educaţie tehnologică
Educaţie muzicală
Religie
Opţional Folclor
Dirigenţie
Clasele V-VIII
În anii ’60 a început construcţia drumului dintre localităţile Sadova şi Rădăuţi, un drum deosebit de dificil de construit. Două echipe de muncitori au pornit simultan din cele două direcţii, pentru ca în 1968 să se întâlnească în punctul cel mai înalt din Obcina Mare şi să-şi dea mâna pentru ca şoseaua să se încheie. Astfel a apărut „Palma”
un monument ciudat dar reprezentativ pentru spiritul drumarilor.
Punct Cheie 1Punct Cheie 1::
Pasul PalmaPasul Palma
Punct Cheie 1Punct Cheie 1::
Pasul PalmaPasul PalmaValoarea culturală: construcţie simbol a comunităţii Vatra MoldoviţeiStarea actuală:
monument bine conservatCe ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală şi culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie: drumul Sadova – Rădăuţi a fost construit în condiţii dificile, fiind un moment de cotitură în istoria construcţiei montane de drumuri
Disciplina, clasa,activitatea
Competenţe cheie propuse a se realiza în activitate
Competenţe dezvoltate în activitate
Implicarea comunităţii ca resursă pentru informaţii locale
Capitolul/tema din Ghid utilizate
Strategii participative propuse
Geografie, clasele a VIII-a,05.2009,Turismul
Iniţiativă şi anteprenoriat
Aplicarea terminologiei generale la realitatea înconjurătoare
Pe emblema comunei Vatra Moldoviţei este impregnată imaginea edificiului de la Palma
Identificarea oportunităţilor turistice în zona noastră
Traseu didactic: Sadova –
Vatra Moldoviţei
Matematică, clasa a V-a,05.2010Unităţi de măsură pentru masă
Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii
Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor probleme practice cu referire la unităţile de măsură studiate
Referentul de mediu din cadrul Primăriei comunei poartă discuţii pe tema combaterii poluăriiMedicul Cabinetului Medical Individual dezbate subiectul obiceiurilor alimentare
Câţi kilometri consumi într-o zi?
Activităţi în grup: fiecare grupă îşi propune şi realizează un meniu pentru o zi calculând numărul de km parcurşi de alimente pînă la destinaţie şi cantitatea de CO2
emise pentru distribuirea lor
Ed. tehnologică, clasa a V-a, 05.2009,Conservarea mediului şi combaterea poluării
Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii
Aplicarea unor soluţii pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor din mediul apropiat
Referentul de mediu din cadrul Primăriei comunei poartă discuţii pe tema combaterii poluării.
Deşeurile, doar deşeuri?
Activităţi în grup: discuţii pe baza problemei deşeurilor; realizarea de obiecte din deşeuri de hârtie, plastic şi sticlă
Cioplitul în lemn este o artă străveche moştenită din generaţie în generaţie. Cu daltă în mână, bărbaţii dau viaţă lemnului înfrumuseţând obiectele din gospodărie.
Punct Cheie 2Punct Cheie 2::
Cioplitul Cioplitul îîn lemnn lemn
Punct Cheie 2Punct Cheie 2::
Cioplitul Cioplitul îîn lemnn lemn
Soarele Luna Pământul
Intrarea într-o gospodărie ţărănească se face adeseori printr-o poartă ce reprezintă o adevărată construcţie de arhitectură în lemn.
Pe stâlpii ce susţin acoperişul din draniţă se găsesc motive solare, lunare şi pământene. Motivele sunt reprezentate prin rozete geometrizate.
Motivele solar şi lunar apar pe stâlpii ce formează intrarea mică, pentru oameni. Motivul pământean apare pe stâlpul care împreună cu cel ce conţine motivul lunar formează poarta mare, pentru car şi animale.
Punct Cheie 2Punct Cheie 2::
Cioplitul Cioplitul îîn lemnn lemn
Disciplina, clasa,activitatea
Competenţe cheie propuse a se realiza în activitate
Competenţe dezvoltate în activitate
Implicarea comunităţii ca resursă pentru informaţii locale
Capitolul/tema din Ghid utilizate
Strategii participative propuse
Dirigenţie, clasele a VI-a, 10.2010,Iniţiere în civilizaţia bucovineană a lemnului
Iniţiativă şi anteprenoriat
Sensibilizare şi exprimare culturală
Meşteri populari au organizat demonstraţii practice şi au iniţiat elevii în folosirea dălţii şi a rindelei.
Moştenirea culturală.Cunoştinţele tradiţionale.
Activităţi în grup: grupuri formate din 4-6 elevi au participat la ateliere de lucru conduse de către un meşter popular, în două sesiuni: sculptură în lemn şi confecţionat unelte casnice din lemn
Educaţie tehnologică,clasele a VII-a,04.2009Analiza de produs
Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii
Realizarea fişei tehnologice pentru un produs din lemn
Meşterii populari Costan Moisa şi Constantin Moisa au explicat şi demonstrat practic meşteşugul cioplitului în lemn
Meşteşuguri şi tradiţii
Studiul de cazActivităţi în grup
Valoarea culturală: în Bucovina există o adevărată civilizaţie a lemnuluiStarea actuală: pădurea asigură echilibrul natural al zonei şi materialul principal folosit de meşteşugarii locali la confecţionarea obiectelor casnice, construirea de locuinţe, realizarea de mobilier şi obiecte decorative tradiţionaleCe ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală şi culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie: să recunoască valoarea culturală a meşteşugului sculpturii/cioplirii în lemn.
Mănăstirea Moldoviţa, unul dintre cele mai valoroase monumente de artă feudală românească, se individualizează prin tonalitatea cromatică dominantă a galbenului auriu. Principalele culori ale frescelor de la Moldoviţa sunt roşu, verdele şi galbenul, toate trei obţinute din argilă, la care se adaugă albastrul obţinut din azurit. Pentru conservare, aceşti coloranţi naturali erau amestecaţi cu pigmenţi din plante sau din organe de animal. Monument de notorietate universală pentru ceea ce specialiştii numesc „geniul picturii exterioare din Moldova”, Mănăstirii Moldoviţa i s-a atribuit în anul 1975, din partea Federaţiei Internaţionale a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism distincţia „Mărul de Aur”.
Punct Cheie 3Punct Cheie 3::
Mănăstirea MoldoviMănăstirea Moldoviţţaa
Petru Rareş, domnitor al Moldovei, ctitorul Mănăstirii Moldoviţa
Punct Cheie 3Punct Cheie 3::
Mănăstirea MoldoviMănăstirea MoldoviţţaaValoarea culturală: un sit al patrimoniului universalStarea actuală: monument recent restauratCe ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală şi culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie: Mănăstirea Moldoviţa este păstrătoarea valorilor perene ale tradiţiei creştine şi un punct de reper în celebrarea principalelor momente liturgice din viaţa locuitorilor comunei.
Disciplina, clasa,activitatea
Competenţe cheie propuse a se realiza în activitate
Competenţe dezvoltate în activitate
Implicarea comunităţii ca resursă pentru informaţii locale
Capitolul/tema din Ghid utilizate
Strategii participative propuse
Istorie, clasele a VIII-a, 01.2009,Cultura medievală în spaţiul românesc. Pictura murală.
Sensibilizare şi exprimare culturală
Realizarea tabloului unei perioade istorice
Ghidul Mănăstirii Moldoviţa Ce înseamnă o zonă site a patrimoniului universal?
Studiul de caz: analizarea aspectelor ce fac din Mănăstirea Moldoviţa sit al Patrimoniului Universal din Carpaţi (pictură, arhitectură)
Religie, clasele a VIII-a,05.2009,Tradiţii locale în celebrarea unor sărbători
Sensibilizare şi exprimare culturală
Conştientizarea importanţei modelelor spirituale în formarea caracterului moral-religios
Preoţii din parohiile comunei au răspuns întrebărilor elevilor, au dat explicaţii asupra temelor de discuţie propuse de elevi
Inventarul patrimoniului cultural al localităţilor zonei
Metoda proiectului
Punct Cheie Punct Cheie 44::
ŢŢesutul lăicerelor de lânăesutul lăicerelor de lână
Ţesutul lăicerelor de lână lucrate de femei la stative, impresionează ochiul prin culori vii, împodobind pereţii locuinţelor. Acest meşteşug casnic este frecvent practicat în localitate, ţesăturile decorative fiind de o frumuseţe aparte şi dovedindu-şi utilitatea atât din punct de vedere economic cât şi estetic.(În fotografie se află meşterul popular Aurica Aneci).
Punct Cheie Punct Cheie 44::
ŢŢesutul lăicerelor de lânăesutul lăicerelor de lână
Valoarea culturală:
meşteşugul reprezintă ocupaţia principală a femeilor vârstnice, în casele acestora războiul de ţesut fiind nelipsit.Ce ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală şi culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie:
în ţesături sunt exprimate o multitudine de credinţe ancestrale specifice zonei, cromatica firelor fiind de o complexitate deosebită. În simboluri şi culoare se regăseşte concepţia despre viaţă şi moarte, despre ritualuri şi obiceiuri.
Disciplina, clasaActivitatea
Competenţe cheie propuse a se realiza în activitate
Competenţe dezvoltate în activitate
Implicarea comunităţii ca resursă pentru informaţii locale
Capitolul/tema din Ghid utilizate
Strategii participative propuse
Dirigenţie, clasa a VIII-a B03.2010Motive şi simboluri. Cromatica ţesăturilor.
Spirit de iniţiativă şi antreprenoriatSpirit de iniţiativă şi antreprenoriat
Exersarea deprinderilor de selectare a informaţiei pentru învăţare eficientă.Contextualizarea termenilor de muncă, ocupaţie, carieră.
Călugăriţele mănăstirii Moldoviţa au oferit grupului de elevi explicaţii privind tehnica ţesutului, folosirea şi selecţia firelor naturale, cromatica ţesăturilor
Moştenirea culturală. Cunoştinţele tradiţionale.
Activităţi în grup
Dirigenţie, clasa a VI-a B03.2010Meşteşuguri şi tradiţii -
ţesături
Spirit de iniţiativă şi antreprenoriatSpirit de iniţiativă şi antreprenoriat
Exersarea deprinderilor de selectare a informaţiei pentru învăţare eficientă.Contextualizarea termenilor de muncă, ocupaţie, carieră.
Meşterul popular Colban Maria oferă elevilor accesul în atelierul de lucru unde explică şi demonstrează tehnica de lucru a lăicerelor de lână.
Moştenirea culturală. Cunoştinţele tradiţionale.
Trasee didactice: interviu cu o persoană în vârstă, fotografii ale unor ţesături tradiţionale, redactarea unui text cu informaţiile culese, vizită la Muzeul Şcolii Paltinu
Punct Cheie 5Punct Cheie 5::
ÎÎncondeiatul ouălorncondeiatul ouălor
Meşteşugul încondeierii ouălor este o cale de afirmare a identităţii noastre incluzând mediul natural (culorile, motivele zoomorfe, fitomorfe şi astrale) munca (ceara de albine, chişiţa, motivele pastorale sau agricole), credinţa (crucea), relaţiile dintre oameni (brâul), filosofia de viaţă (oul şi calea fără sfârşit).
Punct Cheie 5Punct Cheie 5::
ÎÎncondeiatul ouălorncondeiatul ouălorValoarea culturală
este: o modalitate de a transmite prin mijloace nonverbale, valori simboluri, credinţe; o cale de dezvăluire culturală a comunităţii huţule; un mijloc de armonizare a divinului cu profanulStarea actuală: există, se extinde, se transformă în ocupaţie; devine comercial, pierde din autenticitate, înlocuieşte produsele naturale cu cele artificialeCe ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală şi culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie: despre transferul pe care-l realizează acest meşteşug alegând culori şi modele naturale pentru a le transforma în mici opere de artă
Disciplina, clasa,activitatea
Competenţe cheie propuse a se realiza în activitate
Competenţe dezvoltate în activitate
Implicarea comunităţii ca resursă pentru informaţii locale
Capitolul din Ghid utilizat
Strategii participative propuse
Proiect educaţional „Oul închistrit”, martie 2007 -
viitorConcurs interjudeţean cuprins în CAE regionalNivel de vârstă 5-10 ani
Promovarea tradiţiei şi a valorilor autentice în meşteşugul încondeierii ouălor.
Identificarea şi promovarea modelelor şi tehnicilor tradiţionale.Reprezentarea în imagine a comuniunii dintre modelele şi culorile oului încondeiat cu modelele şi culorile mediului natural şi cultural în care trăiesc oamenii.Separarea valorii de nonvaloare.
Primăria asigură spaţiul şi condiţiile optime de desfăşurare a concursului.Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina Gura Humorului evaluează produsele finite pe criterii de autenticitate.Meşterii populari explică, îndrumă, supraveghează.Agenţii economici oferă recompense celor mai talentaţi copii.
Moştenirea culturală. Cunoştinţele tradiţionale.
Metoda proiectuluiActivităţi în grupParticipanţii organizaţi în grupe aleg câte un motiv tradiţional pe care îl transpun pe ou, parcurgând patru etape (băi de culoare). Băile de culoare (galben, portocaliu, roşu şi maro) sunt obţinute din culori naturale. Modelele sunt inscripţionate cu ceară naturală încălzită folosind “chişiţa”
Punct Cheie 6Punct Cheie 6::
Dansul Dansul şşi cântecul populari cântecul popular
Dansul şi cântecul popular reprezintă spiritualitatea de veacuri a Bucovinei exprimată prin sunet şi mişcare. Aceste două componente ale folclorului local au fost o punte de legătură multiculturală între românii şi huţulii care convieţuiesc în această „gură de rai”
–
în inima Bucovinei.Comuna Vatra Moldoviţei este o veche vatră folclorică în care cântecul şi jocul popular autentic
este valorificat în activităţi diverse, recunoscute şi apreciate de specialiştii de gen.
Punct Cheie 6Punct Cheie 6::
Dansul Dansul şşi cântecul populari cântecul popular
Disciplina, clasa,activitatea
Competenţe cheie propuse a se realiza în activitate
Competenţe dezvoltate în activitate
Implicarea comunităţii ca resursă pentru informaţii locale
Capitolul din Ghid utilizat
Strategii participative propuse
Educaţie muzicală, clasele a VII-a, 12.2009,Genuri ale folclorului ocazional
Sensibilizare şi exprimare culturală
Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale
Rapsodul popular Vasilena Iasinovschi Meşteşuguri şi tradiţii
Activităţi în grup: fiecare grupă interpretează câte un gen muzical: colindul, cântecul de stea, cântecul de nuntă
Limba română,clasele a VIII-a,04.2010,Literatura populară
Comunicare în limba maternăSensibilizare şi exprimare culturală
Identificarea speciilor literare populare specifice loculuiPopularizarea fondului intangibil al partimoniului cultural local
Oameni din localitate (Orest Huţuleac, Rodica Hojda, Nicolae Chiruţ, Chodan Angela) au dezvăluit elevilor balade populare(balada lui Doboş), legende (a Păuşei, a clopotului îngropat, a iezerului de pe muntele Ionu, a zonei Gura Boului)
Inventarul patrimoniului cultural al localităţilor zonei
Metoda proiectelor
Opţional Folclor, clasa a IV-a,05.2010,Joc popular „Cumătriţa”
Sensibilizare şi exprimare culturală
Dezvoltarea simţului artistic prin interpretarea jocului popularValorificarea frumuseţii costumelor populare
Părinţii elevilor le-au pregătit vestimentaţia necesară (costume populare autentice, specifice zonei)
Meşteşuguri şi tradiţii
Jocuri combinate
Valoarea culturală:
Dansul şi cântecul popular l-au însoţit pe omul de la munte în cele mai fericite momente ale vieţii, transmiţându-se din generaţie în generaţie în toată simplitatea, trăirea şi frumuseţea lui. Starea actuală:
Elementele de cântec şi joc popular în această parte a Bucovinei sunt foarte bine conservate cu toate că, în unele momente ale exprimării lor, apar elemente de chitth care nu rezistă vremii. Ce ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie:
Cântecul şi jocul popular reprezintă „rădăcinile”
lor spirituale. Simplitatea şi frumuseţea acestora, vioicimea, ritmicitatea exprimării elevilor, bucurie, patriotism local oferindu-le oportunitatea de a-şi petrece timpul liber în spiritul folclorului tradiţional nealterat şi autentic.
Punct Cheie 7Punct Cheie 7::
CocoCocoşşul de munteul de munte
Cocoşul de munte
este
o
pasăre din familia fazanului declarată monument al naturii (în anul 2008).Partea vestică a comunei Vatra Moldoviţei (Obcina Feredeului) a fost declarată Rezervaţie „+Natura 2000”
de protecţie avifaunistică, pe lângă cocoşul de munte fiind protejate încă opt specii de păsări: muscarul mic, muscarul gulerat, ciocănitoarea mare de munte, ciocănitoarea pestriţă, vânturelul, buha, ciuful de pădure şi bufniţa mică.
Punct Cheie 7Punct Cheie 7::
CocoCocoşşul de munteul de munte
Valoarea naturală: Cocoşul de munte este declarat specie protejată
de legeStarea actuală: în număr suficient de mare în pădurile din Vatra MoldoviţeiCe ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie: să identifice impactul activităţii omului asupra habitatelor naturale şi măsuri concrete de protejare a speciei
Disciplina, clasa,activitatea
Competenţe cheie propuse a se realiza în activitate
Competenţe dezvoltate în activitate
Implicarea comunităţii ca resursă pentru informaţii locale
Capitolul/tema din Ghid utilizate
Strategii participative propuse
Biologie, clasele a VIII-a,04.10.2010
Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii
Demonstrarea unui mod de gândire ecologic în luarea unor deciziiDemonstrarea înţelegerii consecinţelor propriului comportament în raport cu mediul
1 inginer silvic şi 1 pădurar din cadrul Ocolului Silvic Bucovina au participat la o masă rotundă împreună cu elevii, în urma evaluării exemplarelor din habitatele naturale
Fragmentarea habitatelor
Jocul –
elevii aşezaţi în cerc, vor avea cartonaşe pe care sunt scrise elemente cheie din peisaj (cuib, pajişte, pădure, pârâu). Cu sfoara se constituie o reţea de rute pe care le urmează cocoşul de munte în căutare de hrană. Prin construirea a unei şosele imaginare reprezentă de foarfecă care taie sfoara, habitatul cocoşului de munte este fragmentat.
PartPartenerieneri
Profesorii care utilizează „Ghidul Educaţional al Şcolilor din Carpaţi” sunt: Dana Buburuzan, Daniela Ceredeev, Victoria Macovei, Ioana Coca,
Laura Trufan, Monica Colban, Constantin Coca, Zenoviu Cenuşă, Cristina Bîndiu, Ilaria Puşcă, Tudoriţa Huţuleac, Oana Popescu.
Organizaţiile care sprijină şcoala în utilizarea „Ghidul Educaţional al Şcolilor din Carpaţi”
sunt:
– Primăria Vatra Moldoviţei
– Căminul cultural Vatra Moldoviţei
– Mănăstirea Moldoviţa
– Cabinetul de Medicină Individuală din comună
–
Ocolul silvic Bucovina Câmpulung Moldovenesc
–
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina Gura Humorului
–
Agenţi economici din comună.
InformaInformaţţii de contactii de contact
ŞŞcoala cu clasele Icoala cu clasele I--VIII Vatra MoldoviVIII Vatra MoldoviţţeieiComuna Vatra Moldoviţei
Judeţul SuceavaCod poştal 727595
Telefon: 0230336247E-mail: [email protected]