Scoala Zeilor - Notite

8/11/2019 Scoala Zeilor - Notite

http://slidepdf.com/reader/full/scoala-zeilor-notite 1/233

Scoala Zeilor - Note

R!d!cina, cauza primar! a tuturor problemelor

lumii, de la s!r!cia endemic! a unor întregi regiuniale planetei, la criminalitate "i r!zboaie, estegândirea "i sim#ul negativist al umanit!#ii.

Emo#iile negative guverneaz! lumea cunoscut! denoi. De"i sunt ireale, ele ocup! fiecare col#i"or al

vie#ii noastre. Pentru a schimba destinul omuluitrebuie, mai întâi, schimbat! psihologia lui, sistemullui de crezuri "i convingeri. Trebuie extirpat!, dinr!d!cin!, tirania unei mentalit!#i conflictuale,fragile, mortale. Boala cea mai îngrozitoare aplanetei nu este cancerul sau SIDA, ci gândirea

conflictual! a omului, adev!ratul asasin planetar.

„Poate preda doar cel care nu "tie”, spuneVis!torul. „Cel care "tie cu adev!rat nu pred!!”

„Ceea ce am «înv!#at», ceea ce "tim, «posed!m»

cu adev!rat, nu poate fi transferat.” Fericirea,bog!#ia, cuno"tin#a, voin#a, iubirea nu pot fi primitedin exterior, nu pot fi «date», ci doar... «re-amintite».

„Cum îndr!zne"ti s! spui «Eu»?”, a zis pe un ton

dispre#uitor, care m-a lovit ca o palm! peste fa#!.



„În lumea mea, s! spui «Eu» este o blasfemie. «Eu»este conflictul pe care îl por#i în!untrul t!u... «Eu»este o pe"ter! a minciunilor. De fiecare dat! când

exprimi unul din «micile tale euri», min#i. Doaraceluia care se cunoa"te pe Sine, aceluia care estest!pânul propriei vie#i..... aceluia care de#ine oadev!rat! inten#ie i se permite s! spun! «Eu».”

Lumea este a"a cum o visezi.... este o oglind!. Înlumea exterioar! î #i vei g!si propria reflectare,lumea pe care tu ai creat-o, pe care tu ai visat-o. Înlumea exterioar! te vei g!si pe tine. Du-te în lume"i vezi cine e"ti. Vei descoperi c! ceilal#i suntimaginea reflectat! a minciunii care tr!ie"te în tine,

a compromisurilor, a ignoran#ei tale.

Schimb!-te!...."i lumea se va schimba.

Tu creezi o lume bolnav! "i apoi #i-e team! depropria ta crea#ie, de violen#a pe care tu singur ai

z!mislit-o. Crezi c! lumea e un dat obiectiv... darlumea este a"a cum o visezi. P!trunde în lume "iaccept!-te! Întâlne"te-i pe s!rmanul, pe violentul,pe leprosul pe care îi por#i în!untrul t!u. Accept!-i..... nu-i nega, nu-i judeca.... Abandoneaz!-te lumiitale. Pleac! "i accept! în mod con"tient ce ai creat:o lume rigid!, ignorant!... lipsit! de via#!.



Puterea unui om const! în abilitatea lui de a sedes!vâr"i, în timp ce, simultan, se abandoneaz! sie

însu"i.”

Gândurile, senza#iile "i dorin#ele, în absen#a uneiinten#ii, sunt ca ni"te a"chii aleatorii ale Fiin#ei, iartu e"ti un fragment f !r! sens, aflat la mila

universului.”

„În triburile indiene din America exista o cast! deb!rba#i pe nivelul cel mai de jos al scalei sociale:b!rba#i care nu erau nici shamani, nici r!zboinici,care nu vânau "i nici nu contau în competi#ia

pentru ranguri sau femei. Acestora li s-au repartizatcele mai umile "i mai dificile slujbe. Sunt cei care audat înapoi de la încerc!rile ce presupuneau curaj "iintegritate.”

„Via#a este prea valoroas! pentru a o risipi îndependen#e "i prea scump! ca s! o pierzi! A venitvremea schimb!rii!”

Visibilia ex Invisibilibus.

„S! fii dependent, chiar involuntar, este întotdeaunao alegere personal!. Nimic "i nimeni nu te mai



poate constrânge s! fii dependent de ceva, numaitu singur po#i decide asta.”

predispozi#ia de a acuza lumea "i de a te lamentaapoi, este cea mai incontestabil! dovad! c! acesteprincipii nu au fost în#elese. Omul nu depinde de ofirm! "i nu este limitat de o ierarhieorganiza#ional! sau de un "ef, ci de propria sa fric!.

Dependen#a este fric!.

„Dependen#a nu este rezultatul unui contract, nueste condi#ionat! de o func#ie "i nici nu se na"tedin apartenen#a la o anumit! clas! social!...dependen#a este consecin#a diminu!rii stimei de

sine, abdicarea de la propria demnitate. Ea apareatunci când îng!duim s! ne fie zdrobit! Fiin#a.

In lumea exterioar!, aceast! stare interioar!,aceast! degradare, ia forma unei slujbe "i aspectulunei pozi#ii subordonate. Dependen#a este

produsul unei min#i bolnave, subjugate de friciimaginare "i de propria team!... dependen#a esteefectul perceptibil al lep!d!rii de «vis».”

„A fi dependent înseamn! s! încetezi a mai crede în tine însu#i. S! depinzi înseamn! s! te opre"ti dinvisat.”





schimbare produs! în Fiin#a ta vei deveni opersoan! diferit!, care tr!ie"te într-o lume diferit!.Cu cea mai subtil! schimbare a st!rilor tale

interioare, se vor schimba simultan amintiriletrecutului, viitorul "i întregul univers. Istoria tatrecut!, pe care crezi c! ai tr!it-o aievea "i care #ise pare atât de cunoscut!, este doar o experien#! imaginar! pe care o produci în chiar aceast! clip!.

$ine minte! Toate posibilit!#ile sunt con#inute înAcum!”

„Pân! acum, în fa#a încerc!rilor vie#ii n-ai g!sitaltceva mai bun decât s!-#i amor#e"ti sim#urile într-o munc! asidu! sau s! cau#i refugiu în sex, în

somn sau pe un pat de spital”.

„S! te încovoi sub greutatea unor situa#ii nepl!cutesau a unor dezastre, s! iei totul foarte în serios, înseamn! s! fortifici o imagine mizerabil! a lumii "i

s! perpetuezi acele evenimente”.

„Dac! un om î "i schimb! atitudinea fa#! de ceeace se întâmpl! cu el, atunci, odat! cu trecereatimpului, se va schimba natura lucrurilor care i se întâmpl!.”

”Fiin#a noastr! este cea care ne creeaz! via#a.”



„Ca s!-#i despov!rezi fiin#a, e nevoie de mult! str!duin#!”, m-a prevenit El, f !r! nicio introducere.

„Trebuie s! la"i totul în urm!; tot ceea ce p!rin#ii,educatorii, speciali"tii în nenorociri "i profe#iidezastrelor #i-au impus. De la ei înv!#!m s! nedezvolt!m con"tiin#a de victim!, cum s! devenimsuferinzi, s!raci "i bolnavi....”

În umbra fiec!rei nenorociri se ascunde cel maimare r!u dintre rele: credin#a neclintit! înineluctabilitatea mor#ii... Primul "i cel mai dificil passpre libertate este con"tientizarea faptului c! aceast! team! îi guverneaz! tiranic întreaga via#!.”

„Trebuie s! te str!duie"ti ani grei cu tine însu#i”, aspus El „ca s! atingi acea stare anume care implic! libertate, cunoa"tere "i putere, numit! «iertarea desine».”

„Iertarea de sine înseamn! p!trunderea în cutelefiin#ei tale chiar acolo unde este înc! destr!mat!... înseamn! cur!#area "i tratarea r!nilor care sunt înc! nevindecate... înseamn! încheiereasocotelilor...”



Apoi a adoptat o pozi#ie teatral conspirativ! "i, cuo voce stins!, sc!zut!, ca "i cum se ferea s! aud! cineva secretul, mi s-a dest!inuit:

„Iertarea de sine poate schimba trecutul "i ruinelelui!”

„Totul este aici, acum! Trecutul "i viitorul se împletesc permanent în via#a unui om!”

Iertarea de sine este o c!l!torie de întoarcere latine însu#i, este adev!ratul motiv pentru care ne-am n!scut”, a spus Vis!torul concluzionând.„Oamenii n-ar trebui nicicând s! întrerup! acestproces de vindecare.”

„Auto-observarea înseamn! auto-corectare... Unom poate s! vindece orice din trecutul s!u dac! este capabil s! se auto-observe”

„Auto-observarea înseamn! auto-corectare”, a

repetat Vis!torul. „Dac! e"ti în stare s! te observipe tine însu#i, corectarea vine de la sine... Auto-observarea înseamn! terapie... o consecin#! fireasc! a deta"!rii dintre observator "i observat.

Auto-observarea deschide calea omului pentru avedea ce-l #ine legat de problemele eterne ale lumii:

prejudec!#i, sentimente de vinov!#ie,



prejudicii, emo#ii negative "i premoni#ii alenenorocirilor... Este un exerci#iu de deta"are, detrezire din transa hipnotic! "i de"teptare...

La cea mai mic! oprire a efectului hipnotic al lumiiasupra ta, s-ar n!rui toate cele în care crezi "i s-ardestr!ma echilibrul aparent "i certitudinile iluzoriiale unei vie#i.

Din acest motiv majoritatea oamenilor nu sunt în

stare s! se auto- observe”, a continuat El. „S! tedeta"ezi de panorama lumii, chiar "i pentru osecund!... este un efort prea mare, pentru cei maimul#i dintre oameni.”

„Pune la lucru observatorul din tine! Auto-

observarea va ucide acea îmbulzeal! de gânduri "iemo#ii negative care #i-au condus mereu via#a.Dac! observi ce se petrece în interiorul t!u,lucrurile bune vor începe s! se întâmple, iar celerele disp!rea gradat.”

Dintr-o privire, a observat expresia meadescurajat! "i a ad!ugat: „Nimeni nu poate faceasta de unul singur. S! te întâlne"ti cu tine însu#i, cuminciunile tale, s! hoin!re"ti prin labirintul Fiin#eitale f !r! o preg!tire impecabil!, ar însemna s! fiiucis pe loc.”



„Frica, suferin#a, angoasa nu sunt efectul, ciadev!rata cauz! a tuturor necazurilor lui.”

„Haosul pe care fiecare om îl poart! în!untrul lui

se proiecteaz! în lume, materializându-se sub formadisensiunilor "i a discrimin!rii, a r!zboaielor întrerase, ideologii, credin#e "i religii.”

„Acel om nu sufer! din cauz! c! trece printr-un

eveniment trist sau dureros, ci tr!ie"te aceleveniment pentru c! a ales suferin#a ca pe starealui fireasc!”,

„Omul nu poate schimba cursul evenimentelor dinvia#a lui, ci doar atitudinea sa vizavi de ele”.

„Totul se repet! în via#a ta... Evenimentele reapar,mereu acelea"i, deoarece nu vrei s! te schimbi... Înc! te plângi, înc! acuzi lumea, convins fiind c! cineva din exterior te-a r!nit sau #i-a produs

nenorociri... Omul obi"nuit, prins în mi"carea circular! atimpului, nu are un viitor concret, ci un trecutrepetitiv...

„Trecerea în nefiin#! este nedreapt!”, a spus El

domol, „este nefireasc!...



Moartea fizic! este tocmai materializarea amilioane "i milioane de decese care au loc înfiecare zi, în!untrul nostru: este cristalizarea unei

credin#e însu"ite de o umanitate care se complace în durere "i iube"te suferin#a.

Oamenii "i-au f !cut din moarte un mijloc desc!pare”, a insistat El, în ciuda ezit!rii mele. „Ei suntmae"tri în arta sinuciderii... "tiu toate tertipurile...

Trupul este indestructibil!... %i totu"i, ei au f !cutimposibilul posibil... Un om nu poate muri, el poatedoar s! se sinucid!!... Ca s! reu"easc!, el trebuies!-"i pun! singur povara pe umeri "i s! transformeautocomp!timirea "i sabotajul într-o activitatecotidian!, cu program prelungit.”

„Moartea este întotdeauna un suicid”, a declarat El,conferind acestui aforism vigoarea unui strig!t der!zboi „Când acest mod de a gândi te va locuipermanent, î #i va r!sturna viziunea asupra lumii "i o

dat! cu ea, asupra realit!#ii.”

„Oamenii idolatrizeaz! moartea "i, chiar dac! arputea, nu ar eradica-o, pentru c! o consider! osolu#ie salvatoare pentru toate problemele lor "iconsider! c! ea pune cap!t suferin#elor "i miilor



de mor#i spirituale pe care "i le pricinuiesc ei în"i"i... îns! moartea nu este niciodat! o solu#ie!”

„În orice vindecare, procesul trebuie s! porneasc! din interior”,

„Fiin#a noastr! este cea care creeaz! lumea, "i nuinvers!

Ca to#i oamenii, ai crezut mereu c! evenimentelesunt cele care î #i induc st!rile "i c! circumstan#eleexterne sunt responsabile de ceea ce sim#i. Acum"tii c! aceasta este o viziune r!sturnat! arealit!#ii!”

Dac! nu le umpli voit, impunându-#i un nou modelde a gândi, de a ac#iona, lumea o va face în locult!u, nemilos.

Dac! nu vezi sau nu vrei s! vezi, boala se

cronicizeaz! "i comedia vie#ii tale devine din ce încea mai tragic!. Totul se întâmpl! pentru a-#ieviden#ia cauza acelei drame "i a te duce înapoi lasursa ei... pentru a te ajuta ca într-o bun! zi s! intervii "i s! schimbi aceast! viziune fatalist! asupra existen#ei.”



„Moartea nu este niciodat! întâmpl!toare”, m-a întrerupt vocea Vis!torului. „Cum de altfel niciboala, nefericirea sau s!r!cia nu sunt niciodat!

întâmpl!toare. Mul#i ani de zile te-ai rugat s! se întâmple asta... f !r! ca m!car s! admi#i asta fa#! detine, ai dorit-o, ai invocat-o cu ardoare, ai tânjitdup! ea... Visele se adeveresc mereu, pân! "i celemai întunecate.”

Fiecare dintre noi prime"te un imens interval desalvare”, au fost cuvintele Vis!torului, pentru a m! readuce în prezen#!. Tonul Lui suna surprinz!tor deblând. „Dar îl folosim, îl irosim repede datorit! neglijen#ei noastre constante, a modului

iresponsabil de a ignora semnalele, avertismentele,semafoarele existen#ei... "i ne consider!m fragili,expu"i tuturor primejdiilor, la mila "ansei...”

Glasul Vis!torului redevenise ferm "i grav, iarintensitatea lui m! înfiora.

„Via#a este foarte puternic! "i trupul esteindestructibil... Ca s! murim, trebuie s! facemimposibilul posibil.”

„Iart!-l!... Iertându-l, î #i vei vindeca trecutul "i îl vei înlocui cu lumina zilei de ast!zi.”



„Oamenii sunt asemenea #ie; dirija#i de emo#iinegative, sunt fragmente de materie plutind înunivers... povestea vie#ilor lor se limiteaz! la acuze,

v!ic!reli "i dependen#!... este singurul sens pe care îl pot da lucrurilor!... Sufoca#i de sup!r!ri, ei încearc! s! uite de moarte, prin moarte.”

Observarea de sine înseamn! vindecare de sine.

„Trecutul trebuie binecuvântat "i vindecat...P!trunde în fiecare cut! a vie#ii tale trecute! Adulumin! în fiecare ungher! Transform!-l, cu o nou! în#elegere... Trecutul t!u va fi vindecat când veirenun#a s! te complaci în anxiet!#i, îndoieli "i

temeri. Aceasta este adev!rata semnifica#ie a«iert!rii de sine».”

O aur! de prosperitate Îl înconjura, constant.C!uta rafinamentul în orice detaliu "i adora

abunden#a, cu toate c! întreaga Lui atitudine eramarcat! de simplitatea unui r!zboinic macedonean.Regimul s!u alimentar era foarte cump!tat.

„Ca s! te schimbi, va trebui s! lup#i împotrivaintoxic!rii tale de-o via#!! „, a continuat. „Va trebui

s! schimbi în întregime felul cum vezi lucrurile.



Doar în acest mod "i cu mult! munc! po#i s!-#ischimbi cu adev!rat destinul... De unul singur, omulnu reu"e"te niciodat!. El are nevoie de o %coal!.”

%coala este saltul cuantic de la Multitudine laIntegritate, de la Conflict la Armonie, de la Sclavie laLibertate.

„S! g!se"ti %coala înseamn! s! te conectezi la

„vis” cu un cablu de o#el... s! fii capabil s! intri penivelurile de maxim! responsabilitate. Sunt foartepu#ini cei care pot s! reziste unei asemenea întâlniri”, a conchis El.

„Când un om este iremediabil dezam!git de via#a

sa... când î "i d! seama de nedes!vâr"irea lui, depropria lui neputin#!, când existen#a îl prinde într-omenghin! pân! nu mai poate s! respire, atunci emomentul s! apar! %coala.”

„Întâlnirea cu «%coala» este cel mai minunateveniment din via#a fiec!rei fiin#e umane; este unicaoportunitate pe care o ai pentru a evada dinhipnoza colectiv! "i s! realizezi c! tot ce vezi "itot ce te înconjoar! nu este lumea... ci doardescrierea ei.” mi-a explicat.



„Imaginile care se proiecteaz! pe retin! nureprezint! lumea, ci povestea ei; o poveste repetat! de multe ori, un mit....” a r!spuns Vis!torul laconic

„Vi s-a povestit lumea.”

„Tu e"ti adev!ratul creator al realit!#ii care te înconjoar!!... Dar ai uitat asta...”

„Ce am uitat?”, am întrebat. Un sentiment de

ostilitate emanat de vocea mea, a subliniat distan#acare se interpunea între noi.

„Lumea are nevoie de tine pentru a exista. Ai uitatc! tu e"ti creatorul ei "i de aceea ai devenit umbrapropriei tale crea#ii.”

Tonul Lui a construit un pod peste distan#a dintre

noi "i m-a readus la subiect, ca pe un elev. „Lumea este subiectiv!, personal!!... Este imaginea în oglind! a Fiin#ei noastre... Viziunea "i realitateasunt unul "i acela"i lucru, tot ce le separ! este«factorul timp».”

„Putem vedea doar ceea ce suntem!”

Apoi a declarat cu umorul Lui inimitabil, subtil "isarcastic:

„Un ho#, dac! întâlne"te un sfânt, va vedea doarbuzunarele lui”.



Doar un om care «lucreaz! cu sine» va avea acces, într-o zi, la o viziune armonioas!, la o stare deintegritate. %i, numai o viziune complet! "i

armonioas! poate vindeca lumea.”

„O %coal! a transform!rii”, a spus El, „unde ideile"i convingerile sunt r!sturnate... în primul rând,ideea naturii inexorabile a mor#ii. Moartea este

ultima rezisten#! la adev!r, la armonie, lafrumuse#e. Moartea distruge ceea ce nu e în stares! devin! adev!r. Dac! vom fi adev!ra#i, în fiecarecelul! a corpului nostru, nu vom muri niciodat!.”

„Mai întâi de toate, trebuie s! g!se"ti du"manul

ascuns în carnea ta. Abia dup! ce vei încheiaextirparea lui, îl vei reg!si din nou, de data aceasta în fa#a ta, în exterior, mai subtil, mai puternic.....maiferoce. Opusul t!u cre"te odat! cu tine! Nu exist! mii de du"mani, ci doar unul singur "i o singur!

victorie, cea împotriva ta. „ «C!l!toria de întoarcere este o oportunitateenorm! pentru un om, de vindecare a propriuluitrecut”, a spus El; privirea Sa a parcurs domol pia#a,bisericile gemene, palatele nobile "i statuiledimprejurul vechiului obelisc; observa oamenii carese îmbulzeau în jur.



„Lumea este trecutul.” a afirmat El, inventând unadin memorabilele Sale maxime. „Pe oricine întâlne"ti, orice vezi, este întotdeauna trecutul.

Chiar dac! apare în fa#a ta acum, ceea ce vezi "iatingi este doar materializarea st!rilor taleinterioare.... Trecutul e cenu"!. Lumea pe care ovezi "i atingi chiar în acest moment estematerializarea a tot ce ai fost... Nimic nu se poate

întâmpla în via#a ta f !r! s! fi fost acceptat deja degândurile tale. Lumea este cenu"!. Cu o suflare opo#i risipi.”

Viziunea "i realitatea sunt unul "i acela"i lucru.Lumea este reflectarea ta. Nimice"te-#i

convingerile, iar lumea, întocmai ca o umbr!, te vaurma. Realitatea va lua forma unei noi viziuni.”

„Într-o bun! zi vei con"tientiza c! nimic nu vine dinexterior... c! nu po#i ad!uga nimic la ceea ce "tii

deja.... c! înv!#!turile "i experien#ele nu-#i îmbog!#esc capacitatea de a în#elege... Adev!ratacunoa"tere poate fi doar «reamintit!»...Cunoa"terea unui om nu poate fi nici mai mic!, nicimai mare decât el. Un om «cunoa"te» numai ceeace „este”. A cunoa"te înseamn!, mai presus de



toate, a fi... Cu cât e"ti mai mult, cu atât cuno"timai mult!”

Într-o zi î #i vei da seama c! nu mai este nimic dead!ugat.... ci nenum!rate lucruri de eliminat... ca s! cuno"ti.”

Cu siguran#!, Lupelius fusese o personalitate

neobi"nuit!; un filosof "i un om de ac#iune, canimeni altul. Nu avea n!ravuri sau rutine. Se spuneac! putea petrece mult timp f !r! s! doarm!.Nimeni nu-l v!zuse vreodat! dormind. „Dormitulteîmpu#ineaz! la trup "i la minte”, le spunea eldiscipolilor "i, cu umorul lui tipic irlandez, ad!uga:

„Dormitul este doar un n!rav r!u”. Unul dintre cele mai stranii obiceiuri ale lui erahoin!ritul prin pie#e, în cele mai degradante "inesigure locuri din ora"ele Europei. Acolo, aparent în cele mai nefavorabile condi#ii, î "i ini#ia discipolii

în noi moduri de a gândi "i sim#i, le distrugeaschemele mentale "i percep#iile înguste asupralumii. Acolo, nebunia lui str!lucitoare schimbalumea ho#ilor "i criminalilor, a ispitelor "i pândelor într-o "coal! a perfec#iunii. Se folosea de cele maiabile trucuri pentru a stârpi convingerile lor



înveterate "i a spulbera balastul emo#ional dincapetele lor.

%coala sa a format oameni extraordinari, r!zboiniciinvincibili. Lupelius a f !cut uz de metode creativede predare "i purificare, pe care le inventa singur,tot timpul. Se deghiza în sclav, vagabond, politician,bancher, negustor bogat "i punea aceste roluri în

aplicare pentru a-"i duce planurile la bun sfâr"it.Chiar dac! era vorba despre coroana unui rege sauve"mintele unui c!lug!r, Lupelius le purta "i îipunea "i pe discipolii lui s! fac! la fel, atunci când îi înv!#a cum s! intre în pielea acelor personaje, cums! cerceteze "i s! "tie orice detaliu "i secret

referitor la ele, f !r! s! uite c! e doar un joc "i s! devin! prizonierii lui. El îi lua în târguri, unde îiimplica în teribilele r!fuieli dintre bandi#i "icriminali "i îi încuraja s! p!trund! în cele mais!race zone ale societ!#ii, împingându-i în escapade

disperate, aproape f !r! cale de întoarcere.Lupelienii se înrolau mercenari în r!zboaie absurde,revolu#ii "i disensiuni între #!ri îndep!rtate, f !r! acunoa"te m!car motivele.

Ei au intrat pe câmpul de lupt!, nu pentru a-i ap!rape neputincio"i sau oprima#i, nu pentru a sus#ineprincipii sau ideologii abstracte "i nici pentru a



ap!ra du"mani externi sau a c!uta r!zbunare, cipentru a deveni propriii lor st!pâni, autoriipropriilor destine.

Adev!ra#ii lupt!tori nu lupt! pentru suprema#iesau pentru a-i controla pe ceilal#i.

Ei nu lupt! pentru glorie "i nici pentru posesiunisau recompense, Ci pentru a câ"tiga doar ceea ceconteaz! cu adev!rat:

Libertatea lor interioar!.

Pentru lupelieni câmpul de b!t!lie oferea modul celmai la îndemân! pentru a aplica principiile "i teoria%colii, adev!rata dovad! a transform!rii con"tiin#eilor "i a în#elegerii c!p!tate. Doar cei ce

dobândiser! integritatea interioar! puteau r!mânenep!s!tori în fa#a oric!rui atac. Invulnerabilitatealupelienilor izvora din integritatea lor; moarteaputea fi aproape, dar ea nu putea nici s!-i ocupe,nici s!-i p!trund!.

Înv!#!tura lui Lupelius era o disciplin! ainvulnerabilit!#ii, bazat! pe dezvoltarea voin#ei, alc!rei scop era eliberarea de orice limit!.

„Liber mereu de condi#ia uman! "i deconstrângerile naturale”



Lupelienii practicau arta auto-controlului. Victoriasuprem! este „s! te învingi pe tine însu#i”, s! nupermi#i niciunui eveniment sau st!ri s!-#i produc!

r!ni interioare sau s!-#i întunece Fiin#a. Lupelius i-ainstruit s! r!mân! lini"ti#i "i calmi, chiar în situa#iiextreme. El i-a îndemnat s! mearg! s! caute insulte"i conflicte, pentru a-"i testa congruen#a. Chiar "iatunci când traversau ora"e "i regiuni bântuite de

epidemii "i boli contagioase, trebuiau s! treac! neatin"i.

„Incoruptibilitatea "i puritatea te fac un lupt!torneînfricat, impenetrabil chiar "i în fa#a atacurilorcelor mai cumpli#i demoni”.

Am încercat s! rezolv opozi#ia dintre

impasibilitatea propov!duit! de stoici "i deta"areasufletului fa#! de pasiuni "i gânduri exterioare,specifice misticilor lupelieni. Lupelius a consideratimpasibilitatea ca fiind caracterizat! de recâ"tigareaintegrit!#ii "i de unitatea Fiin#ei, starea natural! pe

care omul a uitat-o. Prin eliberarea de balastullucrurilor trupe"ti "i exterioare, f !r! vreo iluzie c! exist! ceva în afara noastr!, ia na"tere o stare de afi care este o mi"care continu!, natural!, c!treeternitate, nemurire "i infinitate.



Ceea ce noi numim sintetic «lume», evenimentele"i circumstan#ele din via#a noastr! sunt proiec#iilenoastre.

Dac! suntem con"tien#i, putem proiecta numai via#a,

prosperitatea, victoria "i frumuse#ea.

Dac! suntem dinamici "i aten#i, putem proiectalibertatea, o lume f !r! frontiere

f !r! constrângeri, f !r! exist! b!trâne#e, boal! saumoarte.

„Scutul unui om este puritatea "i dragostea luipentru via#! "i pentru Maestru”

Credin#a c! moartea este invincibil! estev!t!m!toare pentru oameni.

Longevitatea ta depinde de starea ta mental!, dedorin#a ta de via#!.

„Longevitatea ta e determinat! de mintea ta”, a

afirmat P!rintele S., rezumând gândirea lui Lupelius,ca s! în#eleg. „Aceasta înseamn! c!, dac! mori, tue"ti unicul responsabil!”

O umanitate care a abdicat de la dreptul lanemurire, ce i se cuvenea prin na"tere, "i a uitat de

propria integritate, inventeaz! moartea, spre a pune



cap!t nefericirii sale. Omul prefer! s! moar! decâts!-"i asume imensa sarcin! de a se învinge pe sine"i nedes!vâr"irea sa... Nicidecum, moartea nu este

o solu#ie. Un om poate întotdeauna s! o ia de lacap!t, de unde a r!mas.”

„B!trâne#ea, boala "i moartea sunt insulte la adresademnit!#ii umane, sunt pivo#ii milenari ai

panoramei iluzorii a lumii.” R!ul este în slujba binelui. Întotdeauna!.. .. Totul sepogoar! asupra noastr! ca s! ne vindece... chiar "imoartea fizic! este, de fapt, o vindecare. Ultima"ans!!”

S! învingi, însemna s!-#i învingi sinele, s!-#idep!"e"ti îndoielile, temerile "i ignoran#a. Victoriaexterioar! era doar o dovad! a celei l!untrice. Întrucât se preocupau de Fiin#a lor, î "i hr!neauperfec#iunea "i se ap!rau de rele, ei reu"eau s!

câ"tige b!t!lii grele "i s! împlineasc! faptelegendare.”

„Cauza principal! a mor#ii este separarea noastr! de Dumnezeu, faptul c! am expulzat divinul din noi"i l-am transferat în afara noastr!”, a spus P!rinteleS., în timp ce a luat o foaie de hârtie dintr-un sertar"i a f !cut ni"te însemn!ri pe ea. Apoi a continuat:



„Lupelius spune: po#i s!-l renegi pe Dumnezeupentru c! e"ti bolnav, suferind sau s!rac, dar teasigur c! motivul bolii tale, al suferin#elor "i

s!r!ciei, îl constituie separarea ta de Dumnezeu.Oamenii au uitat acest lucru "i au transformatplaneta într-un t!râm al mor#ii. Ei au f !cut dinmoarte propria lor ra#iune de a tr!i. Fiecare gândpe care-l au "i fiecare fapt! pe care o comit este

închinat! mor#ii.” „Iube"te "i sluje"te, aceasta este deviza... Ca s! sluje"ti umanitatea, trebuie s! iube"ti... mai presusde orice, s!-#i iube"ti propriul sine "i propriavia#!....”

„Sunte#i Zei, care au uitat... sunte#i Zei, într-o starede amnezie.”

Numai munca perpetu! cu propriul sine îi permiteomului s! dep!"easc! moartea.

Nu-mi venea a crede c! mai existau oameni caP!rintele S., în plin cre"tinism, crucia#i devota#icelui mai sfânt dintre r!zboaie: de a osândi moarteala moarte.



„Este interzis s!-#i ucizi sinele! „ a spus P!rintele S.,f !r! s! ezite. „Lucrul care ne împinge s! murimfizic, îl constituie miile de mor#i l!untrice care ne

doboar! zi de zi.... Credin#a c! moartea esteinvincibil! este ceea ce ne omoar!. Credin#a îninvincibilitatea ei este adev!ratul criminal.”

Pentru a alege via#a, trebuie mai întâi s! alegem

gândul c! moartea nu este invincibil!. %i astfel, vom g!si în Fiin#a noastr! principiilevie#uirii, longevit!#ii "i eternit!#ii.

O companie este la fel de trainic!, prosper! "ivital! precum ideile "i principiile fondatorului ei.

Exist! o ierarhie l!untric! pe care nicio revolu#iesau r!zboi nu o poate "terge, deoarece adev!ratadeosebire dintre oameni nu depinde de avere,convingere sau ras!. Este o diferen#! de stare a

Fiin#ei. Este o diferen#a psihologic!, vertical! "ievolutiv!, de nivel. Tocmai din acest motiv, ea poatefi dep!"it! doar printr-o schimbare radical! amodului în care gândim "i sim#im.



O îmbun!t!#ire real!, implic! schimbarea Fiin#ei. O îmbun!t!#ire real! înseamn! evolu#ia saucre"terea spre unitatea Fiin#ei,

proces care este rezultatul unui nou mod degândire si al abandon!rii vechii mentalit!#i,muritoare.... Doar o schimbare a Fiin#ei poateridica omul

la un nivel mai înalt al libert!#ii, în#elegerii "i

fericirii

Mereu dai peste acelea"i evenimente, deoarece nus-a schimbat nimic în tine! Cine se aseam!n!, seadun!. Particulele paradisiace merg spre paradis, iarparticulele infernale merg spre infern.

Conform filosofiei lui Lupelius, st!rile fiin#einoastre atrag evenimentele care li se potrivesc iarevenimentele, la rândul lor, ne determin! s! rec!dem în acelea"i st!ri. Numai inten#ia poate

pune cap!t acestui cerc nem!rginit, acest jocmecanic nesfâr"it "i sparge circuitul hipnotic încare este circumscris! existen#a uman!. Gânduleste creativ. Gândul creeaz!. Evenimentele suntmaterializarea gândului nostru, a st!rilor Fiin#einoastre. De aceea, evenimentele "i st!rile sunt unul

"i acela"i lucru. St!rile sunt produse de Fiin#a



fiec!rui om, dar evenimentele care intervin în via#alui odat! cu trecerea timpului par a lua na"tereindependent de voin#a lui. De fapt, noi suntem aceia

care le-am invocat cu ardoare "i le-am creat, înmod incon"tient.

Indiferent dac! este pozitiv sau negativ, gândul unuiom este întotdeauna creativ "i g!se"te negre"it un

moment propice ca s! se materializeze. Gândurilenoastre, ca ni"te invita#ii scrise de mân!, trimise "iapoi uitate, atrag evenimente ce le corespund. Apoi,când nici nu ne mai gândim la ele, î #i bat la u"! circumstan#e, întâlniri, evenimente, probleme,piedici, pr!bu"iri "i e"ecuri, musafiri nepofti#i care#i-au fost predestina#i în secret. Adev!rata cauz! aacestor evenimente este lipsa noastr! de aten#iepentru st!rile interioare pe care le tr!im, careprovoac! apari#ia lor brusc! "i inoportun!.

Neprev!zutul întotdeauna necesit! o preg!tire îndelungat!.

Niciun eveniment exterior nu poate interveni învia#a unui om f !r! consim#!mântul lui, chiar dac! este unul incon"tient. Nimic nu i se poate întâmpla,

f !r! ca mai întâi s!-i str!bat! psihicul.



Din acest motiv, gândirea este un proces foarteputernic.

Calitatea sentimentelor noastre, amploarea gândiriinoastre, dispozi#iile pe care le experiment!m înacest moment, hot!r!sc ceea ce se va întâmpla înlumea concret! precum "i natura evenimentelorcare se materializeaz! în via#a noastr!.

Cugetarea înseamn! Destin.

Cu cât gândurile noastre sunt mai înalte, cu atâtmai m!rea#! ne este via#a.

Teza fundamental! a cuget!rilor lui Lupelius este

c! evenimentele "i st!rile reprezint! dou! laturiale aceleia"i realit!#i. Acest lucru estompeaz! distinc#ia dintre lumea interioar! "i cea exterioar!,dând fiec!rui om posibilitatea s! fie st!pânulpropriului destin cu ajutorul cunoa"terii st!rilor

sale "i rafin!rii sinelui.

Existen#a este inven#ia noastr! "i de aceea depindenumai de noi.

Cea mai concis! "i puternic! expresie a ideii de

responsabilitate: mea culpa. Aceast! formul!,capabil! s! pun! frâu universului, de la a"ezarea



planetelor la mi"carea atomilor, con#ine secretulunei energii nem!rginite.

Existen#a noastr! pe P!mânt este marea noastr! %coal!...o %coal! a vie#ii, care în ochii oamenilorobi"nui#i pare o închisoare.

E necesar s! înv!#!m cum s! r!sturn!m viziuneanoastr!. Tot ceea ce oamenii consider! a fi greut!#i

"i necazuri, tot ceea ce ei blestem! sau evit! cu orice pre# este, de fapt, materialul cel mai pre#ios pentrutransformarea psihologiei mor#ii într-o psihologie avie#ii.

Via#a în aceast! lume este o %coal! a Zeilor.Confuzia, îndoielile, haosul, crizele, furia, disperarea"i durerea constituie premisele cele mai propicepentru dezvoltare.

Gândirea este Destinul.

În epoca lui Homer, numai semizeii "i eroii, datorit! faptelor lor extraordinare, puteau câ"tiga dreptul laun destin individual. Via#a lor autentic! "i unic! nuintra sub jurisdic#ia vreunei divinit!#i "i nu se

supunea "ansei "i cursului evenimentelor. To#i



ceilal#i oameni erau condamna#i la o existen#! repetitiv!. Ei erau guverna#i de legile hazardului "isupu"i norocului iar vie#ile lor, indiferent dac! erau

lungi sau scurte, împreun! cu faptele lor, alunecauspre un h!u adânc, predestinate s! nu lase niciourm!.

Lupelius credea c! diferen#a dintre aceste dou! specii umane "i în general dintre oameni, este aceea

c! ei se situeaz! pe niveluri diferite ale sc!riiexisten#ei.

Indiferent de locul unde se întâlnesc,

pentru ani sau doar pentru câteva clipe,

oamenii formeaz!, inevitabil, o piramid!,pozi#ionându-se pe nivelurile diferite ale unei sc!ri

invizibile, dup! o ordine matematic!, interioar!,asem!n!toare aranj!rii planetelor,

care se în"iruie dup! str!lucire, orbit!, greutate

"i distan#a fa#! de soarele lor.

Iar prin studierea manuscrisului lui Lupelius, amf !cut o descoperire uluitoare: între evenimente "ist!ri nu exist! o rela#ie gen primar- secundar saucauz!-efect, ci o rela#ie de identificare absolut!.Evenimentele "i st!rile sunt dou! laturi aleaceleia"i realit!#i, plasate pe niveluri diferite ale



existen#ei, dou! capete ale aceleia"i baghete,a"ezat! în pozi#ie vertical!.

St!rile emo#ionale ale unui om sunt de faptevenimente care se afl! în c!utarea timpului "i alocului

în care s! se întâmple "i s! devin! vizibile.

Cea mai mare iluzie a omului este credin#a c! elpoate s! schimbe condi#iile exterioare "i s! transfigureze lumea. Noi putem doar s! neschimb!m pe noi, s! ne "lefuim atitudinile, s! nemodific!m reac#iile "i s! încerc!m s! nuexprim!m emo#iile negative pe care le sim#im.

Universul este perfect a"a cum este.

Tu e"ti singurul care trebuie s! se schimbe!

Lupelius ne înva#! s! „vedem” c! noi suntem cei

care se afl! întotdeauna în spatele st!rilor "ievenimentelor. Nicio solu#ie nu este posibil!, înainte de a ne schimba noi.

Cel care este în stare s! ini#ieze inten#ionat ceamai vag! schimbare la nivelul Fiin#ei sale,

poate str!muta mun#ii din loc



"i se poate proiecta ca un gigant în lumeaexterioar!.

Lucrând asupra st!rilor noastre interioare "iasupra calit!#ii gândurilor "i emo#iilor noastre, înfometându-le pe unele "i nutrindu-le pe altele,vom putea modifica nu numai atitudinea noastr!, ciimplicit "i rela#ia cu evenimentele cotidiene din

lumea exterioar!, precum "i natura acestora. Primul lucru pe care trebuie s!-l întreprindem esteauto-observarea care, prin scrutarea gândurilor,emo#iilor, a modului în care ne raport!m laevenimentele, ne permite s! descoperim c! umanitatea gânde"te "i simte negativ.

Doar aparent omul î "i dore"te s!n!tate,prosperitate "i noroc.

Dac! ar fi capabil s! se observe "i s! se cunoasc! pe sine, el ar auzi în!untrul s!u un neîncetat refrenal triste#ii,

ca o rug!ciune pentru nenorocire, compus! dingriji, furie "i a"tept!ri ale unor ni"te evenimenteterifiante,

atât probabile cât "i improbabile.

Energia care poate str!muta mun#ii din loc esteincapabil! s! modifice un gând "i, chiar "i mai pu#in,



o emo#ie. Pentru a redirec#iona un gând sau acontrola o emo#ie, t!ria ta trebuie s! izvorasc! dintr-o energie superioar!. Ca s! acumulezi

aceast! energie deosebit!, trebuie s! elimini toatescurgerile din sistem, s! alungi miile de fleacuricare-#i devoreaz! energia, emo#ii negative "iatitudini interioare necorespunz!toare. Dac!, peplan exterior, intervine un eveniment "i nu-l

conectezi la st!rile Fiin#ei tale, care de fapt l-aucreat, ai ratat o "ans! unic!.

Accept! blamul pentru toate,

asum!-#i responsabilitatea pentru tot ce #i se întâmpl!. For#a acestei atitudini este comprimat!

în dou! vorbe, vechi de când lumea:

Mea culpa.

Cu cât mai mult timp dedic!m auto-observ!rii, cuatât devenim mai con"tien#i "i mai inteligen#i.

Observarea de sine înseamn! corectare de sine.

Omul nu are nevoie de nimic din exterior...

fie c! e vorba de hran!, cunoa"tere sau fericire...

Este un drept al s!u, câ"tigat prin na"tere, s! nudepind! de nimic din afara lui...

Omul se poate hr!ni din interior



cu inteligen#a lui, cu propria lui voin#! "i lumin!.

Pentru Lupelius, aceast! idee era elementul central

al nemuririi fizice "i piatra de temelie a oric!reifilosofii "i religii. Printr-un regres al memoriei mi-auap!rut cele mai vechi cuvinte din lume, cuvintelecare înfloriser! pe buzele omului, ca primele vorbeale unui copil, acum patru mii de ani, chiar înainte

de a "ti s! le scrie: S! nu ai alt Dumnezeu în afar! de Mine!...

Brusc, o nou! în#elegere a r!s!rit "i s-a în!l#at în!untrul meu, la început mai timid!, ca o scânteiecare mocne"te în negura veacurilor. Apoi s-a aprins,vie ca o flac!r!. S! nu ai alt Dumnezeu... însemna

c! omul, incon"tient de condi#ia sa de creator,consider! lumea exterioar! divin! "i o proclam! domnul Fiin#ei sale "i st!pânul destinului s!u... Aceaamenin#are veche de secole s-a întrupat în prima "icea mai important! dintre porunci: S! nu depinzi

de nimic! ... Aminte"te-#i c! tu ai creat toate astea!

Lupelius:

„...Dac! crezi în lumea exterioar!

ca fiind ceva real, te pierzi



"i e"ti destinat s! e"uezi în tot ceea ce faci. Deaceea, permite evenimentelor exterioare,circumstan#elor, incidentelor "i rela#iilor

s! ajung! în acel spa#iu interior unde aceste gunoaie pot fi transformate într-osubstan#! nou!,

într-o nou! energie, o nou! via#!....

Ai f !cut din existen#!

"i din lumea exterioar!, un Dumnezeu..... Darexisten#a nu este real!....

este doar o unealt! care sluje"te «visul» pentru ate ajuta s! te întorci la surs!

"i s! afli ce este cu adev!rat real...

nu exist! nimic în exterior

care s! nu fie guvernat de «vis».”

„Ce po#i spune despre castelul unde ne afl!m acum"i despre aceste camere vechi de peste trei sute deani?”

„Ele sunt una dintre crea#iile tale... acum, în aceast!

clip!!” „Dar despre tat!l "i mama mea?”

„%i ei sunt tot crea#ia ta...

nu exist! nimic în afara ta

care s! te fi precedat!”



Via#a nu o prime"ti de la p!rin#ii t!i, ea este Real!,Etern!, Magnific!, f !r! de început "i f !r! de sfâr"it,f !r! na"tere "i f !r! moarte”

„Dar... atunci... omul este... Dumnezeu?” „Nu!... El este mult mai mult de atât!.. El îl are peDumnezeu în slujba lui... „

„Ce vrea s! însemne asta?”

Lupelius: „Înseamn! c! ai putea s! Îi ceri orice î #idore"ti...

"i Dumnezeu î #i va îndeplini toate dorin#ele... f !r! re#inere...

Dumnezeu este un bun slujitor,

dar nu "i un st!pân pe m!sur!...

Dumnezeu ador! s! slujeasc!... El iube"te s! iubeasc!....

Dumnezeu se abandoneaz! complet servirii taleDumnezeu exist!....pentru c! «tu» exi"ti...

Dac! tu nu exi"ti, nu este niciun motiv s! existe...

Dumnezeu este voin#a ta, în ac#iune.„ Amanzio: „Nu în#eleg.”

Lupelius: „Mintea nu poate s! în#eleag!... poatedoar s! mint!...

Mintea....minte...

când mintea înceteaz! s! mai mint!,

ea anihileaz! pe sine



"i face loc plenitudinii Fiin#ei.

Nu po#i schimba trecutul

dac! nu în#elegi c!

prezentul este cel care d! forma trecutului. Oriceob#ii în aceast! clip!

este propagat, instantaneu, în toate direc#iile. Dac! prezentul este perfect,

tot ce te înconjoar! se va alinia

acestei perfec#iuni Fiecare eveniment trecut

este în rezonan#! cu vibra#iile

pe care corpul t!u le emite Acum

Aici este locul unde se petrece totul.....

Aici este locul unde totul este atins

Aici este locul unde totul este mi"cat... Aici unde locuiesc Adev!rul,

Inocen#a, Frumuse#ea "i Puterea....

Aici....în acest infinit, etern,

Indestructibil Trup”

Câmpul de lupt! este trupul. Numele victoriei esteintegritate. Scopul vie#ii unui om, #elul lui, esteintegritatea, unitatea Fiin#ei. Astfel, Lupelius rezumasensul c!ut!rii milenare a omului "i ra#iunea lui dea exista, semnifica#ia întregii lui istorii. Lupelius

credea c! aceast! realizare este de ordin fizic.



Trupul este cea mai vizibil! parte a Fiin#ei, iarintegritatea Fiin#ei constituie o victorie care are loc în interiorul fiec!rei celule a corpului.

L!rge"te-#i viziunea pân! când întreg trupul, fiecare organ, mu"chi, fibr! "i celul!, pân! laultimul atom, este cople"it de lumina visului t!u.

Când visul este pus în mi"care, totul este posibil.

Visarea ta con#ine toate principiile "i for#a

de întemeiere a împ!r!#iei cere"ti pe p!mânt. Nu exist! niciun r!zboi mai sfânt ca „învingereaegoului”

"i nicio victorie mai m!rea#! decât transgresareapropriilor limite. Integritatea înseamn! vindecareaFiin#ei.

Ea necesit! r!sturnarea credin#elor milenare,transfigurarea emo#iilor negative, a gândurilordistructive, atingând m!iestria în st!pânirea "i auto-controlul

hranei, somnului "i respira#iei...

Lupelius considera c! somnul era un surogatnereu"it al respira#iei, un expedient pus la cale detrupul nostru pentru a ne sc!pa de o respira#ieincorect! "i sufocant!.





Cu cât respira#ia unui om este mai profund!, cuatât realitatea lui este mai bogat!.... Dac! inten#ionezi s!-#i schimbi destinul, ac#ioneaz!

asupra respira#iei tale... dedic! timp respira#ieicon"tiente...

Oamenii adorm în felul în care sper! s! moar!...din senin... Indiferent cât de obositoare #i-a fost

ziua "i cât de grea b!t!lia,

indiferent cât e ceasul,

asigur!-te c! „adormi treaz”...

Cei care nu "tiu cum s!-"i gestioneze energiaadorm epuiza#i la sfâr"itul zilei, mai mult mor#i

decât vii... Dac! chiar trebuie s! dormi, fie doarpentru câteva minute, atunci adormi dintr-o starede con"tien#!.

Acest lucru te va ajuta s! nu aluneci în h!uriinfernale.

Opinia lui Lupelius era c! „A dormi înseamn! amuri!”

C!lug!rul-filosof, care a îndr!znit s! visezeimposibilul, conduc!torul "colii de r!zboinici

invincibili, "i-a sfâr"it scrisoarea cu un sfatremarcabil referitor la arta de a sta treaz.





al %colii, îndrumat de un dasc!l irepro"abil, poateface fa#! unui astfel de proces de vindecare "ipoate dep!"i impedimentele "i dificult!#ile unei

ac#iuni de o asemenea anvergur!.

În orice epoc! "i în toate civiliza#iile, otium, arta dea nu face nimic, a constituit temeiul oric!reidiscipline "i c!ut!ri l!untrice, firul de aur ce a legat

pe fiecare om de marea aventur! "i de c!l!toriaini#iatic! spre nivelurile superioare aleresponsabilit!#ii.

Itinerarul, dup! harta imaginar! trasat! demanuscris, abstinen#a asce#ilor, solitudineapustnicilor "i cump!tarea c!lug!rilor, p!reau a fi

expresia aceleia"i %coli, diferite aspecte aleaceluia"i gând "i ale unei c!ut!ri milenare, care se înrude"te cu artele mar#iale "i veghear!zboinicului.

Când am analizat mai îndeaproape acest aspect, amdescoperit c! Arrian, unul din cei doi istorici dinsuita lui Alexandru cel Mare, cuprinsese în„Anabasis Alexandrou”, regulile alimentare "isecretul energiei lui într-o singur! propozi#ie:



„...fusese instruit s! fie cump!tat: la micul dejun, oalergare înainte de ivirea zorilor "i apoi, la cin!, omas! u"oar!.”

R!zboinicii macedoneni, considera#i a fi modeleinegalabile de bravur! "i t!rie, erau de ocump!tare legendar!. Ei obi"nuiau s! doarm! pep!mântul gol "i, chiar dup! eforturi maxime "iac#iuni nebune"ti, mâncau doar un pumn de

m!sline. În orice caz, nu se sim#eau niciodat! obosi#i "i erau socoti#i drept cei mai de temutcombatan#i, un adev!rat co"mar pentru du"maniilor.

Eliminarea voluntar! a fiec!rui gr!unte de mâncare"i abstinen#a de la somn aveau, în concep#ia luiLupelius, consecin#e atât de puternice, încât puteaus! destrame întregul sistem al credin#elor unui om"i s!-i spulbere toate speran#ele de"arte. %coala luipleda pentru înl!turarea bolii, a b!trâne#ii "i a

mor#ii, pentru recuperarea unui drept din na"tere"i a st!rii naturale a omului.

Un om f !r! de boal!, vârst! "i moarte.

„....a sosit clipa în care omenirea trebuie s! sede"tepte din somnul metafizic ancestral. .. A sosit



vremea s! sufl!m colbul de pe sistemul ei decredin#e...”

Documentul se sfâr"ea cu aceste cuvinte interzise:

„hrana, somnul, sexul, boala, b!trâne#ea "i moarteasunt «obiceiuri mentale rele». Omul este dator s! le înl!ture.”

„Trupul este câmpul de lupt!...”, sus#ine Lupelius.

„Fiecare gest de refuz al mânc!rii, fiecare clip! denesomn, toate vor fi considerate drept o victorieasupra mor#ii... moartea fizic! este imoral!...nefireasc!... inutil!.”

Lupelius credea c! lipsa de cump!tare în hran!,

somn "i munc! este cauza principal! pentrupierderea energiei "i vitalit!#ii, cea care a f !cutposibilul imposibil, pân! când a intervenitinevitabilul, moartea fizic!. Exist! foarte pu#inioameni în istorie, în toate civiliza#iile "i tradi#iile

religioase, care s-au de"teptat din somnul hipnoticdescris de Lupelius "i au încercat s! urmeze odisciplin!, s! a"eze ideea de nemurire fizic! încentrul sistemului lor de gândire "i s! o considereizvorul prosperit!#ii "i longevit!#ii.

Mori mai pu#in "i tr!ie"te pentru totdeauna.



M!nânc! mai pu#in "i Viseaz! mai mult.Dormi mai pu#in "i Respir! mai mult.

Mori mai pu#in "i Tr!ie"te pentru totdeauna.

Pân! "i c!utarea pe care #i-am încredin#at-o s-atransformat în ceva care î #i hr!ne"te orgoliul "iegocentrismul.”

„La vârsta de "apte ani, un b!iat este deja un recrut în trista armat! a adul#ilor "i, ca un mic spartan, iacuno"tin#! de panorama r!sturnat! a lumii; i seinculc! un set complet de convingeri, prejudec!#i,supersti#ii "i idei care îi dau dreptul s! adere la

clubul universal de oameni neferici#i pentrutotdeauna.

Gândul unui om, emo#iile "i trupul sunt universuriconcentrice... totul este în conexiune. Schimbareadeliberat! a intona#iei sau a inflexiunii vocii,

îndreptarea spatelui cu un milimetru "i modificareacelui mai mic obicei, ar însemna schimbarea întregiivie#i. Este aproape imposibil.”

„R!stoarn!-#i credin#ele!”, m-a îndemnat El cuhot!râre.



„Trecutul, prezentul "i viitorul unui om...evenimentele, circumstan#ele "i experien#ele pecare le întâlne"te în calea lui sunt umbre proiectate

de credin#ele lui”, a continuat Vis!torul. „Existen#a"i destinul lui sunt materializarea convingerilor "iiluziilor lui...”

„Visibilia ex Invisibilibus.” Tot ceea ce percepi, vezi

"i atingi, izvor!"te din invizibil. Via#a unui om esteumbra Visului s!u, materializarea principiilor lui "i acredin#elor sale...

Invariabil, toat! lumea î "i vede visurile deveniterealitate... Omul întotdeauna creeaz!. Obstacolelepe care le întâmpin!, constituie materializarea

propriilor lui limite, a gândirii sale contradictorii "ia neputin#ei...

Unii cred în paupertate, unii venereaz! boala.... uniicred cu sfin#enie în limitare "i pu#in!tate.... uniimizeaz! totul pe infrac#iuni... Omul întotdeauna

creeaz!, chiar "i în cele mai înnegurate st!ri aleFiin#ei.”

Potrivit spuselor Vis!torului, nimeni nu are credin#emai puternice decât alr altora. Fiecare om are decontrolat "i de cultivat propria lui buc!#ic! decredin#!... toat! lumea de#ine aceea"i cantitate.





urm!, to#i vom învinge... ne vom transforma în ceeace am ales s! devenim... tu, mizeria, perisabilitatea"i moartea....iar Eu, des!vâr"irea, nem!rginirea "i

nemurirea.”

„Cea mai nezdruncinat! credin#! a ta.... cea maiv!t!m!toare convingere este s! crezi c! lumeaexist! în afara ta, c! exist! cineva sau ceva de care

s! depinzi, cineva sau ceva care poate s!-#i dea saus!-#i ia, s! te aleag! sau s! te condamne”, a spusVis!torul.

„Dac! un r!zboinic s-ar baza pe ajutor din afar!,chiar "i pentru o frac#iune de secund!, "i-ar pierde

imediat invulnerabilitatea”, a spus El. Apoi a t!cut "ia închis ochii.

Nu exist! nimic acolo, afar!...

Nu vine niciun ajutor din alt! parte...

„Cea mai aprig! boal! a omului este dependen#a”,a anun#at El, grav.

„Nu exist! nimic mai josnic decât s! depinzi deal#ii "i de p!rerile lor... Ca s! te eliberezi de asta, ai

nevoie de mult! preg!tire...”





tale interioare, lumea apare "i dispare la voin#! "ipoate deveni ceva straniu "i violent atunci când ui#ic! tu însu#i e"ti sursa care o na"te.

Mitul lui Narcis este metafora omului care devinevictima unei lumi ce reprezint! propria luiproiec#ie. De îndat! ce con"tientizezi c! lumeaeste proiec#ia ta, te eliberezi de ea”, a conchisVis!torul.

„Nu exist! o lume în afara noastr!”, a subliniat El,din nou „Tot ce întâlnim, vedem "i atingem, nereflect!. Al#i oameni, evenimentele "icircumstan#ele din via#a unui om dezv!luie condi#iaacestuia.”

„Suntem izgoni#i din Rai de fiecare dat! când iluzialumii ne înv!luie... când uit!m c! noi suntemcreatorii. Atunci, crea#ia se revolt! "i riposteaz!...Acesta este p!catul originar, p!catul mortal, de

neiertat: s! confunzi cauza cu efectul. Dac! un omeste adev!rat "i vertical... este pentru c! el seconduce singur... în ciuda dinamismului în"el!tor alevenimentelor "i diversit!#ii situa#iilor, el "tie c! lumea este oglindirea lui. „



„Dintotdeauna, fiecare om se are doar pe sine... Tue"ti "i s!mân#a "i recolta...

Iat! de ce toate revolu#iile din istorie au dat gre"...

au încercat s! schimbe lumea din afar!... au crezutc! imaginea din ele"teu este real!.

S! nu te mai bizui pe lume când ai nevoie de ajutor.Treci dincolo de limite! Numai aceia care pottransgresa limitele lumii pot s! o fac! mai bun!.”

Aici, El a f !cut o pauz! de câteva clipe. „Dep!"e"te-i limitele!”, mi-a ordonat El "i apoi at!cut din nou.

A transcende, a transgresa limitele lumii! Ce arputea însemna, oare, aceasta?

„De mii de secole omul a zgâriat ecranul lumii, în

speran#a c! ar putea schimba secven#ele filmului pecare el singur l-a proiectat.”

„Tu... p!r!se"te acea nebunie!” mi-a poruncit El, cunea"teptat! amabilitate. „Uit! de r!zboaie,

revolu#ii "i reforme sociale, politice "i economice...ai grij! de adev!rata cauz! a tot ce se întâmpl!, înceteaz! s! te mai gânde"ti la vis "i preocup!-tedoar de vis!torul din tine. Cea mai însemnat! revolu#ie, cea mai dificil! dintre toate, singura careare semnifica#ie, este schimbarea propriului sine.”





Fiin#ei "i ne racordeaz! la ceea ce urmeaz! s! nise întâmple.

„Pune cap!t fricii "i jocului de-a v-a#i ascunselea! Oparte din tine trebuie s! moar!, deoarece esteabsurd!. Aceast! moarte reprezint! marea ta"ans!... Numai s! o po#i face...”

„Dac! munce"ti neistovit, tot atâ#ia ani cât aipierdut r!nindu-te”, a spus El cu o "oapt! dulce, cao promisiune „într-o bun! zi, timpul se va pr!bu"i"i un tunel se va deschide dinaintea ta, conducându-te spre cea mai adev!rat! "i real! parte din tine...o parte pe care fiecare om ar trebui s! o

reg!seasc!, s! se contopeasc! cu ea: visul s!u!”

„Când te îndep!rtezi de Mine, decazi "i te întorci lastrategia ta de muritor”, a spus El "i s-a întors, cas! m! priveasc! drept în fa#!. Am sim#it cum

privirea Lui de o#el m! str!pungea ca o sabie. „Când ui#i de mine, cazi în rutina repeti#iei. Defiecare dat! î #i parcurgi din nou via#a "i te agi#i,uitând c! ai tr!it deja acele lucruri.”

„Nimic nu vine din afar!!... Dar tu continui s! cau#i

încrederea în ochii celorlal#i... cau#i fericirea "i



solu#iile într-o lume care sufer! de aceea"i boal! ca "i tine... Lumea este pielea ta... lumea e"ti tu!...dac! ai putea vreodat! s! te întâlne"ti cu tine

însu#i.” „%i ceilal#i?”, am întrebat.

„Ceilal#i sunt tu, din exteriorul t!u! Ei suntfragmente din tine, replicate în timp; reflec#ii alepsihicului t!u dezintegrat... „

„Acesta este p!catul tuturor p!catelor”, aconcluzionat Vis!torul. „P!catul originar. Cânddore"ti ceva "i întinzi mâna s! iei, chiar dac! evorba de un m!r, întregirea piere, paradisul estepierdut.”

Probleme enorme ar putea aparea cand fac eforturimari pt ceva... (mancare, somn, etc) si credinta meae opusa (am nevoie de x calorii, x ore somn, etc).Atunci practic joc un joc schizofrenic de eu vs eu.Normal c-o sa pierd. Daca schimb convingerea,adaptarea e mult mai usoara !!! - reminder de laBashar

„Iat! cum oamenii se transform! în pitici mentali...mai mici decât o insect!... Hoin!resc prin lume, cu

coada între picioare... î "i între#in sentimentul deculpabilitate... se tem....



De îndat! ce atinge acest nivel de degradare, omulnu poate decât s! tr!deze, s! acuze, s! selamenteze, s! se auto-comp!timeasc! "i s! mint!...

s! se mint! pe sine, crezând c! problema esteneînsemnat!... c! via#a lui este des!vâr"it!, cuexcep#ia câtorva aspecte nesemnificative, oproblem! izolat! "i o adversitate de moment.

Este atât de orb, încât nu poate recunoa"te c!, în

umbra unui aspect din via#a lui care nu-i este peplac, în umbra unui am!nunt aparent nesemnificativ,exist! o boal! a întregii Fiin#e. Ca s! o schimbe,are nevoie s! schimbe totul... s!-"i r!stoarnemodul de a gândi "i ideile... viziunea asupra lumii!”

„Când vei con"tientiza c! tu e"ti creatorul lumiiexterioare, c! tu con#ii lumea "i nu invers... când î #ivei reaminti c! tot ceea ce vezi, auzi, atingi esterodul crea#iei tale, nu o s!-#i mai fie team! de ea.”

„Lumea este o gum! de mestecat, care se muleaz!

dup! forma din#ilor t!i”, a spus El. Mi-a pl!cut atâtde tare acea sintagm!, atât de insolit! "i original!, încât am notat-o imediat, laolalt! cu alte maximememorabile ale Lui.

„Nu uita c! lumea, ceilal#i, sunt expresia cea maionest!, cea mai sincer!, a ceea ce suntem cu



adev!rat... Lumea este astfel, deoarece tu e"tiastfel.”

„...Adu-#i aminte de Mine! Adu-#i aminte de «vis»!Numai a"a vei întâlni o lume des!vâr"it!, o lumevindecat!... Paradisul terestru este proiec#ia st!riiFiin#ei tale, a unui „paradis portabil”. Pentru a-lmen#ine intact "i a-i p!stra atomii strâns împleti#i,

omul trebuie s! vegheze tot timpul, trebuie s! «intervin!» mereu.”

„Înseamn! s! "tii cum s! p!trunzi în întunecimeapropriei Fiin#e "i s! duci acolo lumin!”, a r!spunsVis!torul, dând cuvintelor Lui o intensitate

deosebit!, ca "i cum mi-ar fi transmis un secretvital. „Dac! a" permite fie "i unei semin#e a iaduluis! intre în paradisul meu... toate acestea ardisp!rea”,

„Într-o bun! zi, pentru a merita cu adev!rat raiul "ia putea s!-l sus#ii, va trebui s! "tii s!-l aperi deorice mediocritate, de orice neglijen#!... de mor#iletale l!untrice... Omul solar reflect! propria salumin!, o lume str!lucitoare "i fericit!,nepermi#ând s! o înnegureze ceva...”



„Lumea este reprezentarea perfect! a st!rilorFiin#ei tale. Lumea este astfel, deoarece tu e"tiastfel "i nu invers.”

„Se pare c! omul î "i dore"te doar aparent s! aib! s!n!tate, prosperitate "i bun!stare”, a spusVis!torul, cu gravitate, în vocea Lui sim#indu-sesolemnitatea unui discurs adresat celei mai

autentice p!r#i din orice om. „Dac! omul s-ar putea observa pe sine, dac! "i-arputea cunoa"te propriul sine, ar putea auzi cânteculde jale din!untrul lui, nesfâr"ita incanta#ie a uneirug!ciuni a nenorocirii, rostit! în a"teptarea unorevenimente care se pot întâmpla sau nu...”

„Singura diferen#! dintre arm! "i mâncare esterapiditatea metodei alese pentru a comite suicidul!”

UCIDEREA SINELUI ESTE INTERZISA!!!

„%i tu vrei s! te sinucizi”, a spus El, cu r!ceal!,dup! care, cu o voce sc!zut!, a "optit:

„Acel om e"ti tu!”

„Via#a unui om obi"nuit este o strad! cu sens unic.

El "tie doar sensul spre limit!ri. Singura luicredin#!, devotamentul s!u absolut, este fa#! de



moarte. Singura sa libertate real! este alegereamodului în care se sinucide. Acest trup esteindestructibil. Doar noi în"ine permitem s! fim

distru"i. Gândurile "i sentimentele pe care noi i leimpunem sunt cauza îmb!trânirii, a bolilor, ae"ecului "i a mor#ii. Tot ceea ce se întâmpl! corpului t!u se întâmpl! lumii. Lumea este ceea cee"ti tu, iar tu e"ti Fiin#a de dincolo de na"tere, de

dincolo de moarte. Tu, la fel ca multe alte milioane de oameni, ai aless!-#i folose"ti temerile "i gândurile distructivepentru a te sinucide.”

„Exist! o latur! întunecat! a Fiin#ei, pe care acel

om a mo"tenit-o de la «educa#ia primar!», un gândautodistructiv, un impuls de a-"i face r!u mai întâilui "i apoi celorlal#i.”

„Observa#i-v!! P!trunde#i în col#urile cele mai

întunecate ale Fiin#ei voastre! Controla#i fiecare îndoial! "i team!, de îndat! ce r!sar în voi! Fi#ineîndur!tori cu voi în"iv!. Impune#i-v! fericirea,bucuria, odihna "i prosperitatea. Nu condi#iile lumiiv! fac neferici#i, ci nefericirea voastr! creeaz! toate nenorocirile din lume. S!r!cia este o boal!

mental!.”



Fiin#a, trupul "i lumea sunt unul "i acela"i lucru!”

Trupul este adev!ratul Vis!tor... Trupul viseaz!, celulele "i organele lui viseaz!.Trupul este adev!ratul ziditor al lumii talepersonale.

„Credin#a într-o divinitate din afara voastr!, ideeac! exist! o entitate dincolo de trup, este cea mailarg acceptat! supersti#ie din lume "i unul dintrecei mai mari criminali ai umanit!#ii.”

„Înv!#a#i cum s! v! ridica#i vibra#iile corpului pe

un nivel superior "i ve#i disp!rea din orizontul uneilumi amenin#!toare, în"el!toare "i muritoare.Câmpul de lupt! este trupul.”

„Folose"te-#i toat! puterea s!-#i înfrun#i propria

profe#ie, pe cale s! se împlineasc!, pân! mai aitimp. Te-ai programat pentru înfrângere "idependen#!, întreaga via#!. R!stoarn!-#i viziunea "ielibereaz!-te de imaginea lumii pe care aimo"tenit-o de la adul#ii nesinceri, mae"tri ainenorocului pe care i-ai întâlnit în timpul vie#ii.

Renun#! s! mai crezi în boal! "i b!trâne#e.



Înceteaz! s! mai min#i!... Revolt!-te împotriva atoate acestea "i scutur!-te de toate acester!m!"i#e... Îndreapt!-#i spatele, gâtul, ridic!-#i

capul... Scap! de aceast! povar! inutil!, de gr!sime"i minciuni.”

„Hrana înseamn! moarte”, a anun#at El cufermitate.

„Trupul t!u dovede"te c! e"ti "antajat de hran!. Îmb!trânirea ta prematur! dezv!luie lipsa decump!tare, inteligen#! "i iubire.” În timp ce- mivorbea, ochii Lui îmi examinau fiecare parte acorpului meu. Dintr-o dat!, L-am v!zut râzând deexpresia mea comic patetic!, de spaim!.

„Ata"amentul omenirii pentru hran! este egalatdoar de loialitatea ei fa#! de moarte”, a remarcat El,sarcastic. Apoi m-a îndemnat:

„Alung! aceste supersti#ii!”

„M!nânc! o singur! dat! pe zi”, a repetat El, „"i fiicump!tat.”

„Într-o bun! zi, când vei fi mai avansat, î #i vei daseama c! "i o singur! mas! este un exces.Organele umane nu au fost z!mislite pentru a

depozita mâncare.”



„Organele unui om... în totalitate... sunt z!mislitepentru a visa! Aceasta este func#ia lor fireasc!”, a

spus El, cu o blând! insisten#!. „Când trupul nueste plin de mâncare, tr!s!turile noastre devin mairafinate... mintea este mai limpede, sprinten!...rapid!... celulele sunt s!n!toase "i se regenereaz!.Astfel începe procesul de vindecare, începe

rena"terea Fiin#ei, care se manifest! mai întâi lanivelul trupului "i apoi în lumea evenimentelor”, aad!ugat Vis!torul.

Am ascultat cu uimire pove"tile pe care El mi lespunea, despre "colile antice ale invulnerabilit!#ii,

care cuno"teau taina unei hr!niri mult mai subtiledecât mâncarea. Obiceiurile lupt!torilormacedoneni erau considerate, chiar cu secole înainte de cuceririle lui Alexandru, ca num!rându-se printre cele mai cump!tate. În acela"i timp, ei

erau renumi#i pentru curajul lor "i pentru valoarealor inegalabil!. Alexandru însu"i, care a înduratacelea"i osteneli ca "i oamenii lui, ba chiar maiaspre, abia se atingea de mâncare "i lua doar omas! pe zi. Invulnerabilitatea lui era legendar!:putea s! treac! printr-o ploaie de s!ge#i, f !r! s! se





real, î "i are originea în noi în"ine "i devineaccesibil! din nou, atunci când vie#ile noastre numai sunt dirijate de panorama lumii, ci de propria

noastr! voin#!.”

„Prive"te din alt unghi”, a sugerat Vis!torul,„Gânde"te-te cât de multe resurse ar putea fi închinate frumuse#ii, artei, muzicii, distrac#iei,

c!ut!rii adev!rului "i autocunoa"terii... Osocietate eliberat! de mâncare ar fi o societateeliberat! de boal!, b!trâne#e "i moarte... Într-olume f !r! m!cel!rii "i ferme nu vor mai existacriminalitate "i paupertate... nici ghetouri, r!zboaie"i conflicte... "i chiar nici muncitori cu ziua. O lume

f !r! mâncare, ar fi o lume f !r! sciziuni ideologice,supersti#ii "i religii. Nu ar mai exista niciun copil înfometat, nici ospicii, nici tribunale, spitale saucimitire. O lume unde resursele ar putea fi investite în cel mai în!l#!tor vis al umanit!#ii... De îndat! ce

omenirea reu"e"te s! înfrâng! moartea "i s! reduc! dezastrele, care reprezint! materializareaspaimelor ei, fiin#ele umane pot s!-"i recâ"tigedreptul dobândit prin na"tere "i s! ating! #elulsuprem al existen#ei lor: nemurirea fizic!.”



„O societate care a renun#at s! mai cread! înmâncare, eliberat! de nevoia de a mânca, ar p!r!siobsesia ancestral! a foamei "i toate senza#iile ei

însp!imânt!toare, ar înfrunta un du"man "i maiimplacabil”, a spus Vis!torul, „plictiseala de a numânca.”

„Este nevoie de mult! preg!tire "i de o nou!

educa#ie”, a spus El. „O umanitate zoologic!, înc! însp!imântat! de spectrul mor#ii "i convins! deinevitabilitatea ei, nu are alt! op#iune decât s! depind! de mâncare... nu ar putea supravie#ui f !r! o hran! abundent!. Hrana interioar! este oconsecin#! fireasc! a unui mod diferit de a gândi "i

a respira, trecerea de la omul contradictoriu,guvernat de emo#ii negative, la cel vertical.”

„Este un proces care se întâmpl! din interior spreexterior. Numai o nou! educa#ie va compensa o

asemenea enorm! neîn#elegere...”

„Nu spun s! tr!iasc! f !r! mâncare, ci s! o înlocuiasc!. Atunci când omul va reu"i s!-"iinverseze viziunea, când î "i va r!sturna tot ce acrezut pân! acum, ca întoarcerea unei noi file,

atunci o umanitate mult mai evoluat!, va înlocui



mâncarea cu un substitut mai inteligent. De îndat! ce se va elibera de aceast! nevoie, de aceast! dependen#! de mâncare, omul poate alege s!

m!nânce sau nu, actul hr!nirii devenind op#ional.”

„Pui în loc o alimenta#ie mai subtil! "i interioar! înlocul celei de muritor”, mi-a spus El. „%i acest lucruva fi posibil pentru to#i oamenii, în momentul în

care ei nu vor mai fi condu"i de atrac#iile lumii, cide propria lor voin#!, Fiin#! "i de propria voin#!...de «vis».”

„Dar #ine minte”, m-a avertizat, „pân! nu e"tipreg!tit pentru o asemenea ac#iune, s! nu cumva

s! îndr!zne"ti s! poste"ti sau s! stai treaznoaptea. Eu voi fi acela care-#i va spune când veiputea s! renun#i la o gur! de mâncare sau la unminut de somn... Î #i va lua ani buni de munc!...”

„Nu mâncarea otr!ve"te omul, ci dependen#a luide ea, credin#a lui c! este esen#ial! pentru el. Sfin#ii"i asce#ii au ratat "i ei scopul real al disciplineicump!t!rii, nu este vorba despre înl!turareamânc!rii, ci de dep!"irea nevoii de a mânca.”



Dup! p!rerea Vis!torului, numai aceia care nu aupus sub semnul întreb!rii ideea inevitabilit!#iimor#ii sunt capabili s!-"i ascund! autosabotarea

înd!r!tul regimurilor de perfec#ionare, diete,posturi "i exerci#ii drastice de tot felul. În spateleperdelei de cea#! a disciplinelor spirituale "ireligioase legate de mâncare "i somn, omul î "iascunde adesea autodistrugerea, dorin#a de a se

extermina pe sine.

„Vei descoperi c! templele "tiin#ifice, organiza#iileumanitare, laboratoarele farmaceutice, industriaalimentar!, sectele ascetice, saloanele de înfrumuse#are, "colile de moravuri "i tehnici ale

vânz!rii slujesc în mod incon"tient moartea,hr!nesc "i sunt hr!nite de economia dezastrelor,iar mesajul lor de bun!stare, fericire "i tr!inicieascunde incon"tient o fidelitate ne"tirbit! fa#! demoarte "i fa#! de cea mai intens! "i devotat!

activitate din subordinea ei.”

„Aceste institu#ii, aceste fiin#e umane se afl! înslujba omenirii, dar ele slujesc omenirea a"a cumeste ea acum”, mi-a r!spuns Vis!torul. „Într-osocietate mult mai avansat!, ele ar fi considerate

proscrise, din cauza altruismului lor denaturat "i a



falsei filantropii, care continu! s! dea na"tere las!r!cie "i boal!. S! vindeci lumea, înseamn! s! tevindeci pe tine însu#i... Viziunea ta asupra lumii

creeaz! lumea... S-ar putea s!-#i sune absurd, complet ilogic, darlumea este de fapt a"a cum o visezi. Tu opâng!re"ti. Tu e"ti singurul vinovat de conflictele,dezastrele, foametea "i criminalitatea care o

r!v!"esc. De îndat! ce tu redevii o Fiin#! întreag!, lumea seva vindeca pe vecie!”„Aceste institu#ii, aceste fiin#eumane se afl! în slujba omenirii, dar ele slujescomenirea a"a cum este ea acum”, mi-a r!spunsVis!torul. „Într-o societate mult mai avansat!, elear fi considerate proscrise, din cauza altruismuluilor denaturat "i a falsei filantropii, care continu! s! dea na"tere la s!r!cie "i boal!. S! vindeci lumea, înseamn! s! te vindeci pe tine însu#i... Viziunea taasupra lumii creeaz! lumea...

S-ar putea s!-#i sune absurd, complet ilogic, darlumea este de fapt a"a cum o visezi. Tu opâng!re"ti. Tu e"ti singurul vinovat de conflictele,dezastrele, foametea "i criminalitatea care or!v!"esc.

De îndat! ce tu redevii o Fiin

#! întreag

!, lumea se

va vindeca pe vecie!”



„Între vis "i realitate nu exist! nici distan#!, nicisciziune. De asemenea, nu exist! distan#! nici între

a fi "i a avea sau între a crede "i a vedea”, a spusVis!torul. „Orice viseaz! omul, se adevere"teimediat. Dureaz! doar foarte pu#in înainte s! sematerializeze....”

Vis + Timp =Realitate

„Visul se manifest! în timp dar, din cauza percep#ieinoastre limitate, avem nevoie de timp pentru a-lvedea. Timpul, pentru om, este ca o pulbere magic!:dezv!luie ceea ce în mod normal este ascunsochilor lui. Visul este cel mai real lucru care exist!... în umbra fiec!rei realit!#i se ascunde un vis, f !r!

de care realitatea nu ar putea s! existe... "i înumbra visului se afl! trupul...

Celulele noastre, organele noastre... viseaz!!”,

O lume fix!, obiectiv! nu exist!, este aceea"i

pentru to#i... Când începi s! armonizezi opozi#iadin!untrul t!u, lumea #i se va p!rea completdiferit!.”

„Dac! nu-#i place via#a ta, schimb!-#i visul! Esteimposibil s! escaladezi ritualurile repetitive "i

recurente f !r! s!-#i schimbi visul.



Trebuie s!-#i abandonezi felul distructiv de a visa.

Trebuie s! visezi un vis nou, trebuie s! înve#i un felnou de a visa, unde inten#ia conduce, unde puterea

iubirii creeaz!, unde puterea credin#ei învinge. Fii mai sincer "i mai onest cu tine însu#i "i veirealiza c! în spatele credin#elor tale false c! dore"ti s!-#i schimbi via#a este un plan secret de ao continua exact în acela"i fel.

„Suferin#a, s!r!cia "i toate conflictele din lume,persecu#iile "i m!celul, au fost visate, au fost dorite în secret de o umanitate care "i-a poluat grav Fiin#a"i care nu se cunoa"te pe sine.”

„Elimin! din tine orice form! de hipnotism,dependen#!, supersti#ie. Nu te baza pecunoa"terea, imagina#ia sau profe#iile nim!nui.Realizeaz! c! nu exist! nicio putere exterioar! care s! te distrug!. Nimic din afar! nu te poate

afecta f !r! acceptul t!u. Lumea evenimentelor "i circumstan#elor este totaldependent! de tine. Dac! tu te integrezi pe tine însu#i, dac! devii unitar, lumea este salvat!.

A"a c!, nu-#i face griji din pricina lumii, f !-#i griji dinpricina ta! Este singurul mod în care po#i fi de folos.



Dac! nu por#i niciun r!zboi interior, nu vei purtanici în afar!. Asta este legea.”

„Dac! omul înva#! s!-"i controleze propriul corp,atunci poate s! st!pâneasc! întreg universul”, aspus El.

În opinia Vis!torului, eliberarea de orice

dependen#! sau sclavie constituia sensul vie#ii înse"i. Rolurile, toate rolurile, nu sunt decât carcerecare trebuie dep!"ite "i abandonate. Oricum,aceste considera#ii nu m! duceau nic!ieri. Corradoera muzician "i, cu siguran#!, depindea de muzicalui "i de femeia lui. Tot nu în#elegeam motivul

pentru care Vis!torul îmi reîmprosp!ta aceast! amintire.

„Acel accident demonstreaz! c! via#a vine cuviolen#! "i în acela"i timp cu compasiune, s!-#i

arate ce tu nu vrei s! vezi "i s! te fac! s! atingi cenu vrei s! atingi din Fiin#a ta. Nu exist! criminalitate în exterior cu excep#ia celei pe carenoi o proiect!m”, a spus Vis!torul, întrerupându-migândurile în acel punct "i crezând c! era o pierderede vreme s! mai a"tepte s!-mi limpezesc gândurile

„Acel incident i-a permis prietenului t!u s! vad!





„Dac! gândurile unui om sunt cele care creeaz! universul s!u, realitatea sa personal!, cum le poateel schimba?”

„Po#i doar s! îmbun!t!#e"ti sau s! controlezicalitatea gândurilor tale, dac! "tii cum s! ridicicalitatea Fiin#ei tale. Pentru a face asta, va fi nevoies! munce"ti "i s! înve#i într-o %coal! special! "i s! aplici tehnicile "i ideile sale asupra ta.

Omul, a"a cum este, nu o poate face pân! când nu-"i recunoa"te "i înfrunt! violen#a interioar!, prinmari eforturi. Omul nu poate face nimic mai mult,pân! nu în#elege c! relele planetare "i mizeriaindividual! nu sunt altceva decât rezultateledramatice ale st!rilor sale distructive "i ale

atitudinilor negative. Atâta timp cât credin#ele omului sunt guvernate decircumstan#e exterioare, el nu va fi niciodat! înstare s! vad! de unde vine toat! violen#a lumii.

Lumea este oglinda ta. Tot ce vine din lumea

exterioar! respir! cu respira#ia ta "i este tot atâtde viu, pe cât e"ti tu.

Nu exist! nimic în univers care s! nu fie tu.

Gândirea este Destin.”

Sunetul acestor cuvinte, s!lbatice "i nea"teptate,

r!sunau în!untrul meu ca un strig!t; erau mai



puternice decât imnul a o sut! de revolu#ii. Nicioschimbare social!, economic! sau politic!, niciorevolu#ie sau r!zboi nu p!ruse vreodat! la fel de

m!rea#! ca transcenderea acelei linii sub#iri, pragulspre umanizare, care se deschidea în fa#a mea.Urm!ream cu propriii-mi ochi exodul unei specii, înevolu#ia ei de la stadiul primitiv al con"tiin#ei, laantropoidul înzestrat cu o psihologie real!, eliberat

de conflicte, îndoial! sau team!.

„Singura cale prin care îi po#i ajuta pe ceilal#i estes! te de"tep#i tu însu#i din acel vis”.

„...Încetul cu încetul, omenirea î "i schimb! pielea...

într-o zi, va înceta s! mai orbec!ie, va renun#a s! venereze mâncarea, medicamentele, sexul, somnul,munca... Valoarea cump!t!rii va cre"te încon"tiin#!, pân! când va întregi Fiin#a "i va vestisfâr"itul s!r!ciei, groz!viilor "i conflictelor. Va dura

ceva timp... deoarece umanitatea este timp. Deacum cerceteaz!-te, observ!-te "i cunoa"te-te petine însu#i! %i astfel vei face parte din marelespectacol al lumii: propria ta integritate!”

„Nu exist! dificult!#i sau limite ale c!ror origini s!

nu le descoperi în tine însu#i.”



Niciun ajutor nu vine din afar!.

Tu singur trebuie s! provoci propria revolt!, A

c!rei reu"it! depinde doar pe tine.

În opinia Vis!torului, o incursiune încomportamentul mecanic este o ambuscad! creat! de noi în"ine, prin repetitivitate, este o

autoam!gire, un truc care vine s! confirmecredin#ele noastre, în spatele c!rora se ascundtiparele mentale vechi "i pietrificate.

Fiin#a uman! care #inte"te sus

"i se dedic! impecabil procesului s!u de evolu#ie,

poate str!muta mun#ii din loc, poate g!si solu#ii la situa#ii aparent f !r! ie"ire "ipoate da adversit!#ii valen#e superioare.

Lumea este astfel, deoarece tu e"ti astfel.

S! nu ui#i niciodat!! Nimic nu se afl! în afara ta...Lumea pe care o vezi "i o atingi este doar oreflectare.

Ea împ!rt!"e"te respira#ia ta...

ea tr!ie"te atunci când tu e"ti viu "i moare atunci

când tu mori.



Omul nu se poate ascunde... Lumea "tie! Tedeconspir!!

Po#i s! te înal#i sau s! cobori în orice clip!!Depinde de tine. Fiecare din gândurile, atitudinile,cuvintele "i privirile tale, chiar "i cele mai finecontrac#ii musculare de pe chipul t!u vestesc

universului cât de înalt este nivelul t!u deresponsabilitate, cât de liber e"ti.

Acesta este lucrul care, într-un mod extraordinar,

te plaseaz! exact pe locul t!u,

î #i decide destinul,

statusul financiar "i rolul în teatrul existen#ei...

O parte esen#ial! a uceniciei mele cu Vis!torul m! antrenase s! îndeplinesc sarcina unei auto-observ!ri am!nun#ite: o vigilen#! constant! asupramin#ii, gândurilor, sentimentelor, emo#iilor "i a tot

ce p!rea s! m! atrag! "i s! m! resping!. Dac! m! auto-observam, în acele momente în care nu maiaveam energie, sesizam c! fazele critice erau întotdeauna urmate de ridicarea unui „zid”psihologic, de o umbr! care oculta Fiin#a:pesimismul "i neîncrederea preluau controlul "i



vocea Adversarului interior se f !cea iar!"i auzit!,cu noi argumente pentru a abandona activitatea.

Numai datorit! alerg!rii am înv!#at s! scrâ"nesc

din din#i "i s! con"tientizez c! în acele momentetrebuia s! merg mai departe, ca s!-mi

recâ"tig starea de fluiditate. De îndat! ce mi-am înfrânat tenta#ia de a m! l!sa dus de val, de arenun#a, noi rezervoare de energie s-au deschis. Mi-

ar fi fost imposibil s! m! apropii de ele sau numais! aflu c! ele exist!, f !r! a m! învinge pe mine "i ad!râma acele „ziduri” care, de fiecare dat!, p!reauinsurmontabile.

„Nu te teme de Adversar! În umbra m!"tii lui

violente se afl! cel mai important aliat al nostru, celmai loial slujitor.”

„Vocea pe care o auzi este Adversarul pe care îlpor#i în!untru”

„Fiecare lucru, de la cel mai simplu pân! la cel maicomplicat, de la via#a unui om la acea a unei întregiciviliza#ii, orice organism întâlne"te pe scaraevolu#iei sale o for#! aparent opus!, un Adversar, ac!rui putere "i abilitate sunt egale cu dimensiunilepropriului s!u proiect.”



„Lumea este un efect... o proiec#ie, nu doar a«visurilor» tale, ci "i a co"marurilor tale. Poate fiparadisul sau infernul. Tu singur decizi.”

„În umbra m!"tii Adversarului, dincolo de aparen#e,se afl! chipul celui mai mare aliat al nostru”, mi-aexplicat El, ad!ugând apoi:

„Contrar a ceea ce cred fiin#ele umane, nu e posibil

s! #i se opun! ceva ale c!rui for#e sunt mai maridecât ale tale... Adversarul nu este niciodat! maiputernic decât noi!”

„Dar David "i Goliat?” am întrebat, aducând îndiscu#ie cea mai cunoscut! poveste, cel maisimbolic episod al unei r!fuieli nedrepte. Mintea

mea a dezgropat sute de episoade în care, de-alungul mileniilor, s-a reluat lupta dintre giganticulfilistin, înarmat pân! în din#i "i tân!rul p!stor, cepurta doar o pra"tie în buzunar...

„O pra"tie ... "i «visul» de a deveni rege!” m-a

corectat Vis!torul, intuind "irul de imagini la carem! refeream „în ciuda aparen#elor, încle"tarea este întotdeauna dreapt!!...”

„Nimeni nu poate înfrunta vreodat! un oponentcare este mai puternic decât el sau care estesuperior ca for#!... r!fuiala dintre David "i Goliat,

dincolo de aparenta inegalitate de for#e, respect!



legile universale ale duelului” a spus Vis!torul, cutonul cuiva care încheie explicarea uneidemonstra#ii matematice. „Singurul "i unicul scop al

Adversarului, cuprins în neîndurarea lui, estevictoria ta... Adversarul de#ine toate instrumentele"i metodele care s!-#i permit! realizarea «visului»...El este acela care î #i arat! cea mai rapid! cale spresucces.”

„Nimeni pe p!mânt nu te poate iubi mai mult decâtAdversarul.”

Culmea în#elepciunii umane exprimat! de îndemnulcre"tin „iube"te-#i du"manul” era acum, dou!

milenii mai târziu, dep!"it! de afirma#ia Vis!torului,mult mai simpl! "i revolu#ionar!: du"manul esteacela care te iube"te!

Omul n-ar trebui s! se oblige s!-"i iubeasc! du"manul (a"a ceva este acum impracticabil sau

imposibil, dup! dou! mii de ani de c!utare ar!zbun!rii "i represaliilor). Pentru noua umanitatear fi suficient! recunoa"terea faptului c! du"manul,Adversarul, este acela care ne iube"te.

„S!-l ier#i pe du"manul din afar! înseamn! s!-#i

manife"ti vanitatea "i neputin#a milenar! de a



în#elege. Du"manul se afl! în!untrul t!u. În afara tanu exist! niciun r!u care s! te r!neasc! "i niciundu"man pe care s!-l ier#i... Adversarul este cel mai

de n!dejde aliat al t!u: un instrument prin care temodelezi, te des!vâr"e"ti "i te reune"ti cu tine însu#i; cheia unic! de acces, care-#i permite s! p!trunzi pe nivelurile superioare ale Fiin#ei.”

Adversarul Adversarul, du"manul, este un factor motivatoraparte. Cu cât suntem mai responsabili,

Cu atât mai neîndur!tor va ataca Adversarul.

Adversarul ne m!soar!, ne dezv!luie "i necompleteaz!... Cu cât este mai mare gradul nostru

de libertate, cu atât mai insidioase vor fi ac#iunile lui.

Nu te teme de Adversar!

În umbra m!"tii lui feroce, se ascunde cel mai marealiat, cel mai credincios servitor al t!u.

Singurul "i unicul scop al Adversarului Este victoriata...

Adversarul recurge la unealt!, la orice strategie, S!-"i ating! scopul: integritatea ta.

Nimeni în lume nu te poate iubi mai mult decâtAdversarul, Deoarece tu e"ti singura lui ra#iune de

a exista. Nu te teme de Adversar!



Des!vâr"irea ta va spori odat! cu neînduplecarealui, Nemurirea ta, odat! cu imoralitatea lui în"el!toare.

Inteligen#a ta va cre"te cu puterea lui. Puterea ta,cu inteligen#a lui.

Deoarece Adversarul e"ti tu!

Înva#! s! zâmbe"ti l!untric, atunci când atacul se

declan"eaz! %i ofensa se manifest! nemiloas!. Adversarul trebuie înfruntat în afar!

"i în acela"i timp iertat în interior!

Iertarea poate avea loc doar în!untrul t!u.

Poart! impecabil cea mai crâncen! lupt!...

F!r! îns! a crede în ea!

„Iube"te-#i du"manul” este ideea ce vine

de pe un nivel superior al inteligen#ei.

Doar un om integru o poate în#elege "i pune înaplicare. Doar cel care a extirpat din sine conflictul

"i scindarea se poate lipsi de Adversar. Pentru cei care mai au înc! o logic! dual!,

care înc! v!d "i gândesc într-un sistem depolarit!#i, vindecarea poate ap!rea doar purtândmasca feroce

a Adversarului.



„Aceasta ar trebui s! fie atitudinea unuiconduc!tor în fa#a obstacolelor” a spus Vis!torul,reprezentând conceptul prin mim!, frecându-"i

mâinile cu frenezie, asemenea cuiva care vede încele din urm! realizat ceva ce a dorit "i a"teptatatâta amar de vreme.

„Un conduc!tor "tie c!, indiferent cât de însp!imânt!tor ar putea ap!rea Adversarul,

confruntarea este întotdeauna dreapt!, iardificult!#ile doar

iluzorii. În umbra m!"tii Adversarului "i abrutalit!#ii lui aparente se a"terne calea sprenivelurile superioare ale responsabilit!#ii.”

„Nimeni nu #i-a explicat vreodat! jocul atât de

clar!” decret! Vis!torul, de parc! se adresa unuipublic nev!zut, vast cât planeta.

Imposibilul deschide întotdeauna poarta viitoareiposibilit!#i.

Adversarul, fie c! este om sau eveniment,

are sarcina nepl!cut! de a dezv!lui orice vid,

orice deficien#!, sl!biciune sau team! pe care opor#i în!untru, de a denun#a f !r! re#inere lipsa tade preg!tire, p!catele, caren#ele, gre"elile "i



limitele pe care #i le-ai impus. Odat! ce airecunoscut Adversarul în interiorul t!u,

el va disp!rea din exterior.

„Profesorii pe care i-am urât cel mai tare sunt aceiacare ne-au d!ruit cel mai mult”, a afirmat Vis!torulcategoric.

„Omul poate alege sub influen#a cui tr!ie"te "i sepoate încredin#a pe sine unei puteri superioare, darva tr!i în suferin#! "i astfel nu va cunoa"te Arta dea visa! El sufer!, pentru c! nu viseaz!.”

”Prin Arta de a visa, omul î "i poate opri suferin#a...moartea”, a spus El enigmatic. „Doar aceia care au

încetat s!-"i ucid! sinele «au dreptul» s! cunoasc! revela#iile inefabile ale Adversarului.”

A luat o pauz! îndelungat!, p!rând furat de peisajuldin Roosevelt Island "i de pesc!ru"ii care br!zdauv!zduhul. Apoi a vorbit din nou:

„În momentul de fa#!, înva#! s! prive"ti Adversarulca pe cel mai apropiat aliat al t!u... "i dore"te-#i s! fie tot mai puternic "i mai brutal. Cu cât este mai înalt gradul nostru de responsabilitate, cu atât maineîndur!tor va fi atacul Adversarului. Încearc! s! prive"ti situa#ia din aceast! perspectiv!. Odat! cu

trecerea timpului, aceast! nou! perspectiv! î #i va



r!sturna via#a "i va crea lumea dup! care ai tânjitmereu!”

„Ceea ce aparent #i se opune este doar un semnal,o s!geat! luminoas! care î #i arat! cauza real! atuturor necazurilor "i problemelor tale. Tu e"tiAdversarul! Dac! ai fi capabil s! în#elegi toateacestea, «jocul» ar fi relevat "i ar disp!rea, iar

Adversarul "i-ar pierde conturul, cruzimeaaparent! "i puterea. În realitate, Adversarul apare învia#a ta pentru a-#i ar!ta tot ce ar trebui s! schimbi în interior, tot ce nu vrei s! vezi, s! atingi sau s! sim#i în tine însu#i....”

Deoarece p!ream incapabil s! în#eleg ce spunea, El

a decis c! nu eram preg!tit s! m! confrunt cuaceast! tem!. A spus c! ar trebui s! consider legeaAdversarului drept un principiu ineluctabil "iuniversal.

„Omul, în starea lui actual!, nu poate s! scape de

legea care guverneaz! lumea polarit!#ilor, undetotul se întâmpl! "i se creeaz! prin conflict "i prin jocul contrastelor”, a spus pe un ton decisiv. M-amtrezit reflectând la caracterul inexorabil aldestinului nostru "i la faptul c! salvarea unui singurom s-ar extinde, prin extrapolare, la salvarea

întregii omeniri.



„Ce are a face salvarea lumii, cu tine?”, a spusVis!torul n!v!lind în gândurile mele cu o voceteribil! „când tot ce-i trebuie lumii este s! se

salveze de tine!” „Pentru moment, înfrunt!-#i durerea "i suferin#a”,mi-a ordonat El „%i r!mâi acolo. Nu da bir cu fugi#ii.Analizeaz!-le "i afl! unde sunt r!d!cinile lor.Numai când vei sc!pa de viziunea superficial!

asupra lumii, vei putea s! o eliberezi! Întreaga lume,felul în care ea gânde"te "i ac#ioneaz!, efemeritatea"i pericolele ei, oglindesc fidel fragmentarea tainterioar!.”

„Doar tu, tr!ind permanent în Aici "i Acum, po#ielibera lumea de toate polarit!#ile. Numai tu,

renun#ând la conflicte”, a subliniat El, tr!gând oconcluzie definitiv! pentru acel capitol al întâlniriinoastre.

„Omul a uitat c! este creatorul propriei realit!#i

personale, "i acest lucru face ac#iunile oponentuluiindispensabile "i simbiotice...R!stoarn!- #i viziunea!Fii liber!”, a spus El. Tonul Lui era p!rintesc dar avea"i t!ria sever!, aspr!, a unui ordin. În acea clip! m-am cutremurat, apoi ame#eala m-a n!p!dit, alterândtoate facult!#ile mele. Am avut, totu"i, suficienttimp s!-l aud spunând:



„Devin-o, în acest moment, omul care viseaz!,creeaz! "i iube"te!... Doar acela care a hot!rât s! se înving! pe sine îl poate întâlni pe Adversar. Cel

care cade, nu are Adversar. C!derea este liber!,u"oar! "i f !r! durere.”

„Ai fi sim#it aceea"i ur! "i ranchiun! dac! #i s-ar ficerut s! te mu#i într-o cocioab! din cea mai s!rac!

parte a Londrei”, mi-a spus Vis!torul. „Ceea ce tu înfruntai atunci nu avea nicio leg!tur! cu exteriorul"i nici cu evenimentele sau circumstan#ele tr!ite.Era ceva ce te înso#e"te mereu, ceva ce por#i înl!untru "i care constituie cauza adev!rat! atuturor dificult!#ilor "i existen#ei tale infernale.”

„Stilul este con"tiin#a... Pune pariu pe ce ai... "i pece nu ai cu tine... mereu! %i vei vedea c! via#a ta vadeveni bogat! "i plin!, din toate punctele devedere. Dac! pariezi pe tine însu#i, via#a va paria pe

tine. Nu î #i face griji din pricina banilor. F!-#i griji dinpricina ta, a integrit!#ii tale. Când vei avea nevoiede bani, ei vor fi acolo. Ai încredere în tine; ai încredere în visele tale "i vei avea to#i banii de careai nevoie pentru a tr!i o via#! frumoas!.Capodopera viselor tale e"ti tu însu#i.



Lumea exterioar! este doar o umbr! palid! acreativit!#ii tale interioare, o foarte firav! manifestare a unicit!#ii tale.”

Nimic nu se afl! în afara noastr!.

S!-#i iube"ti sinele este un act de voin#!, înseamn! „s! te cuno"ti pe tine însu#i”. S!-#i iube"ti sinele

înseamn! s! s!rb!tore"ti via#a în plenitudinea ei.

Dac! vrem s! schimb!m ceva,

o putem face doar elevându-ne Fiin#a. Destinul unuiom, ca "i cel al unei organiza#ii, na#iuni sau a întregiiciviliza#ii "i a economiei sale este proiec#ia Fiin#ei

"i a viziunii lui. Cu cât este mai vast! viziunea unui om,

cu atât mai bogat! este realitatea lui.

Omul real nu apar#ine niciunei filosofii, ideologii sau

religii. Un Vis!tor real nu are nevoie de etichete. Elnu poate apar#ine "i nici nu poate fi inclus în ceva...El "tie c! Adversarul apare "i numai astfel neputem dep!"i limitele... De aceea el binecuvânteaz! ceea ce pare a fi un obstacol.... ceea ce pare a fi odificultate... Dac! într-o zi, în timp ce v! plimba#i



prin gr!din!, c!lca#i pe un ghimpe”, a conchis El„nu uita#i niciodat! s! spune#i «mul#umesc».”

„L!udarea v!tafului necinstit este ca strig!tul uneiomeniri care "i-a t!m!duit r!nile interioare, care"i-a iertat sinele "i care învinge f !r! s! mai lupte...deoarece nu mai are nevoie de un binef !c!tor "inici de interven#ia neîndur!toare a Adversarului.”

El ne-a spus c! un b!rbat matur, pe scena vie#ii "isub lumina reflectoarelor, dup! ce a atins marelefinal, ar trebui s! mul#umeasc! din toat! inima,tuturor acelora care i-au pus piedici, l-au tiranizat "iofensat, "i mai pu#in acelora care l-au înv!luit cu

prietenia "i afec#iunea lor.

„Aparent, totul pe aceast! planet! este p!strat înechilibru de «legea contrariilor»: pentru fiecarelucru, exist! o for#! contrar!, prin care el exist! "i

c!reia i se opune”, a recitat Vis!torul cu voce joas!.„Via#a unui individ, ca de altfel a na#iilor "i tuturorciviliza#iilor, «pare» a fi condus! cu t!rie de legeacontrariilor.”

„Fiecare persoan! simte existen#a unei puteri care

intervine între dorin#a ei "i realizarea acesteia...



prezen#a unui fel de fric#iune universal!”, a spusVis!torul "i a ad!ugat c!, prin prisma istoriei "i atuturor dificult!#ilor pe care omul trebuie s! le

dep!"easc!, oponentul ar putea fi considerat dreptmotorul evolu#iei lui.

„Dac! vre#i s! face#i ceva în via#!, trebuie s! întâlni#i for#a opus!, pe care oamenii o numesc«Adversarul».”

A f !cut o pauz!, ca "i cum "i-ar fi c!utat prin aercuvintele potrivite "i a spus:

„Totu"i, exist! unele secrete despre Adversar pecare doar câ#iva oameni le cunosc”. Acest misteriospreambul ne-a captat aten#ia "i ne-a preg!tit s! ascult!m.

„Oponentul ne testeaz!. El evalueaz! Scopul,amploarea «visului» nostru. $elul este anagramaEului:

$el=Eul

Nimeni nu-"i alege o #int! mai mare decât el

însu"i”, a relevat El "i a ad!ugat: „Un om obi"nuitpoare visa un apartament, un altul poate visa o vil!, îns! numai un rege poate visa Versailles-ul.”

„Amploarea Fiin#ei este cea care stabile"te limitamaxim! la care omul poate aspira, în via#!, culmea



tuturor dorin#elor lui. În acela"i timp, tot ea estelimita a tot ce poate el de#ine "i primi.”

„...Adversarul este cea mai precis! m!sur! aamplorii gândurilor "i sentimentelor noastre.”, asubliniat Vis!torul, l!sându-ne câteva secunde, cafiecare dintre noi s! trag! propriile concluzii. Apoia ad!ugat:

„De aceea, el nu este niciodat! mai puternic decâtnoi. De"i ar putea s! apar! crud, amenin#!tor "iimbatabil, competi#ia cu Adversarul este ca un duel"i ambele p!r#i sunt întotdeauna egale.”

În acest punct, El "i-a coborât vocea, pân! a devenitun "uier de lupt!, care ne-a f !cut s! tremur!m "i

s! ne îngr!m!dim în jurul Lui, ca "i cum am fi fostun singur trup. „Aparent, doar omul înfrunt! obstacole, du"mani "idificult!#i în exterior. Adversarul este de faptmaterializarea umbrei, a p!r#ii întunecate din noi,

pe care nu o cunoa"tem "i pe care nici nu vrem s! o cunoa"tem.”, a continuat Vis!torul „Când apare,sub forma unui atac, dificultate sau problem!,suntem lua#i prin surprindere. în realitate, fusesedintotdeauna acolo, în noi. Datorit! neaten#ieinoastre, un simptom minor a avut suficient timp s! se înr!ut!#easc! "i, din pricina incapacit!#ii de a-l



identifica "i a lua m!suri, simptomul s-a transformat într-o amenin#are real!. Iat! de ce o omenire maicon"tient! va scrie cu litere îngro"ate, pe pere#ii

tribunalelor: victima este întotdeauna vinovat!!”

„Oponentul este un fragment, o pies! care sesepar! "i se îndep!rteaz! de întreg... Adversaruleste ca moneda pe care a pierdut-o o doamn!... sau

ca oaia pe care a r!t!cit-o p!storul... Aceia care nusunt în stare s!-"i reg!seasc! integritatea, aceiacare sunt incapabili s! pun! la loc acea pies! minuscul!, o vor g!si în afara lor, monstruoas! cadimensiuni, întindere sau adversitate.”

”Nu po#i fi atacat sau persecutat de nimeni "inimic, dac! nu te sim#i persecutat "i atacat. Dac! reac#ionezi ca "i cum ai fi persecutat, tu creezi "iproiectezi persecu#ii. Atunci când sim#i c! e"tiatacat din exterior, e"ti victima imagina#iei tale

jalnice. „, "i-a încheiat recitativul.

Scindarea noastr! creeaz! violen#a pe care o întâlnim. Noi suntem Adversarul... Sentimentul desegregare este efectul unei structuri interioarescindate, care hr!ne"te o criminalitate l!untric!,

manifestat!, într-o bun! zi, în lumea evenimentelor





Dac! vezi lumea exterioar! ca pe ceva real, e"tipierdut "i destinat e"ecului, în tot ce ai face.

„Oamenii proactivi au curajul s! se arunce înpr!pastie, s! p!trund! în zonele cele mai întunecate ale Fiin#ei lor "i s! înfrunte umbrele,fantomele, temerile l!untrice, deoarece "tiu c!

trebuie s! le domine, înainte ca ele s! se întrupeze într-o zi "i s! apar! drept adversari. Orice ar venidin afar!, trebuie transformat. L!sa#i evenimentele,incidentele, împrejur!rile "i rela#iile s! ajung! înacel spa#iu interior unde gunoiul "i de"eurile pot fitransformate într-o nou! substan#!, o nou!

energie "i o nou! via#!.”

Vis!torul a numit aceste victorii asupra sinelui„victorii creative” "i a ad!ugat:

„Este singura cale de a-#i realiza propriile aspira#ii,

f !r! s! întâlne"ti dificult!#i "i probleme. SacrificiulIfigeniei, c!l!toria lui Ulise, sacrificiul lui Isaac,b!t!lia lui Arjuna, ispitirea lui Christos înc! maip!streaz! secretul victoriilor creative, dobândite deoamenii capabili s!-"i dep!"easc!

Adversarul l!untric, singurul obstacol real sprematerializarea fiec!reia dintre aspira#iile noastre”.



Apoi, a ad!ugat pe un ton trist, tonul cuiva careanun#! o situa#ie f !r! sc!pare:

„Boala real! a omului este c! el se afl! mereu

«departe de cas!»,... departe de el însu"i. Pentru el,lumea interioar! nu exist! "i de aceea apreschimbat lumea exterioar! într-un idol pe care-lvenereaz!, un feti" pe care s!-l adore "i de care s! depind!.”

Lua#i m!suri, cu bun! "tiin#!, înainte ca via#a s! vile impun!!”

„Adev!rata libertate nu cade din cer, ca un dar.Omul trebuie s! o merite "i s! "i-o doreasc! din

tot sufletul, cu orice pre#. Numai atunci o poateavea!

„Înc! e"ti hipnotizat de panorama lumii... Crezi c! ea reprezint! adev!rul!”, a "uierat El "i o urm! de

iritare îi îngro"a vocea "i mai mult „Când acel om#i-a spus c! ar fi trebuit s! te ocupi de rezervarecu trei luni în urm!, ai "i capitulat. Din acelmoment, nici m!car nu ai mai c!utat biletele.” „Dinacel moment, nici m!car nu ai mai c!utat biletele... în schimb ai t!cut tot posibilul s! ridici pe unpiedestal "i mai înalt panorama lumii... s!-#i







visezi, se adevere"te. Dac! vei încerca s! tecuno"ti, vei în#elege de ce lumea este a"a cum este.Acum, tu "tii de ce lumea este a"a cum este!...

Fiindc! tu o visezi a"a!”

„Îngrijorarea, îndoiala, suferin#a sunt preocup!rileoamenilor am!râ#i, ale celor care sunt hipnotiza#ide lumea ra#ionalit!#ii "i a supersti#iei... a celor

dependen#i”, a spus El, dup! ce "i-a reluat tonulsever. „Ele sunt simptome ale unei psihologiifragmentate, manifest!ri ale vinov!#iei Fiin#ei careanun#! dezastre ce deja au loc, în lumeaevenimentelor.”

Pretutindeni unde se întâlnesc, pentru câ#iva ani sau doar pentru câteva ceasuri,oamenii se a"az! pe treptele unei piramideinvizibile, dup! un ordin matematic "i implicit

ca în"iruirea planetelor, în care conteaz!

str!lucirea, orbitele, greutatea "i distan#a fa#! desoare.

Ele sunt treptele "i nivelurile Fiin#ei.

Este o lege universal valabil!.



„S! crezi "i s! vezi sunt unul "i acela"i lucru ca "i afi "i a deveni. Cu timpul, vei vedea toate lucrurile încare crezi "i vei realiza tot ce visezi.”

„Ca s! crezi, trebuie s! fii des!vâr"it "i integru.Cea mai mic! fisur! din Fiin#!, umbra îndoielii, te întoarce la grupul muribund, de învin"i, la acele miide fiin#e care au renun#at la dreptul lor de autor,

r!mânând prinse în diabolica lor condi#ie, care lecere s! vad!, pentru a putea crede...”

Fiecare om este un creator...

Lumea este ca o lam! de gum! de mestecat...Orice visezi se adevere"te...”

„Crede pentru a vedea, este legea Creatorului”, acontinuat El.

„Este principiul celor ce guverneaz!; este legeaineluctabil! a regilor”, a spus în timp ce se ridica

cortina. „A crede face parte din arta de a visa "ieste calitatea cea mai de pre# a vis!torului... Laoriginea lui a crede se afl! crea#ia... «Visul» este celmai real lucru din câte exist!...”

„Chiar "i numele lor, Javert / Valjean, au aceea"i

rezonan#!... Ei sunt una "i aceea"i persoan!.” mi-a



dezv!luit Vis!torul, mai târziu „Când, în cele dinurm!, î "i iart! sinele... când îi salveaz! via#a lui Javert... când ajunge la o în#elegere cu du"manul,

atunci el este preg!tit s! înfrunte un adversar maiputernic "i mai inteligent. De îndat! ce vechiuladversar a fost dep!"it, în#eles, acesta nu-"i maig!se"te ra#iunea de a exista... "i atunci seanuleaz!... se sinucide. De fapt, el nici nu existase cu

adev!rat, era doar materializarea unei umbre, anedes!vâr"irii fiin#ei lui...”

„Singurul du"man se afl! în!untrul nostru! Înexterior nu exist! niciun du"man pe care s!-l învinov!#e"ti sau s!-l ier#i "i niciun r!u care s! te

r!neasc!... Nu te teme de Adversar. El este cel maiapropiat aliat al nostru.

El ne arat! cea mai rapid! cale spre succes.Singurul "i unicul lui scop este victoria noastr!!”

Când am observat lumea din jurul meu prin ochiiVisa "torului, mi-am dat seama ca " fiecare detaliuminuscul reflecta pozit #ia pe care fiecare dintre noio ocupa ", pe scara existent #ei s #i rolul ce-l aveam înlume.

Totul se conecteaza " la tot. Nimic nu este separat.



Nivelul fiint #ei noastre creeaza " viat #a pe care o tra "ims #i nu invers.

Odata ", îl întrebasem ce voia sa " spuna " prin sintagma„oameni obis #nuit #i” sau oameni orizontali, cumdeseori îi numea.

„Ei sunt ba "rbat #ii s #i femeile care învat #a ", predau,muncesc... care au copii, îi educa ".. proiecteaza " s #iconstruiesc drumuri s #i zgârie-nori, scriu ca "rt #i, ridica "

biserici, au datorii private s #i roluri publice, chiar lacel mai înalt nivel”, a fost ra "spunsul Lui, de neuitat.„s #i toate astea, sub hipnoza "”, a ada "ugat, dupa " câtevaclipe de suspans, bine pla "nuite.

„Ei bâjbâie, cufundat #i într-un somn adânc,

permanent închis #i într-o bula

"

de uitare s #inefericire.”

Când mi-am amintit aceste cuvinte s #i am simt #itdestinul iminent, întotdeauna gata sa " ma " înghita ",Fiint #a mea s-a comprimat într-o pica "tura ", dindorint #a imensa " de a evada, de a ta "ia cu fera "stra "ul

za "brelele acelor închisori s #i a fugi. „De vreme ce ai «va "zut» jocul, nu mai pot #i faceparte din el”, mi-a dezva "luit Visa "torul s #i am simt #it ca ",indiferent cât de dureroasa " ar fi „munca” de ara "sturna viziunea banala " asupra lumii, viat #a mea s-arschimba s #i ar fi imposibil sa " mai dau înapoi. Acum

s #tiam ca " era posibil sa "-t #i sta "pânes #ti propriul destin.



Simt #eam ca ", în sfârs #it, puteam cuprinde s #i conducepropria existent #a ".

Dupa " pa "rerea Visa "torului, universul fizic, de lainsecte la galaxii s #i tot ce se afla " în afara noastra ",lumea palpabila ", dar s #i ceea ce nu vedem s #i nuatingem, este microcosmos, iar lumea interioara " afiint #ei este macrocosmos.

În microcosmos, totul este lent. Acolo sunt multe obstacole, limite,

priorita "t #i care trebuie respectate...

Este domeniul timpului...

oamenii înainteaza " într-un s #ir indian, pe o singura "

linie... este imposibil sa "

-i depa "

s #es

#ti...

Dedica "-te întru totul Fiint #ei...

Numai îna "untrul ta "u, cu ochii închis #i,

pot #i zbura, visa...

depa "s #i planul banalului s #i înainta dincolo de el...Act #iunea adeva "rata " consta " în „a nu face”...

Daca " pierzi un milimetru din ignorant #a " vei vedea ca " piramidele afacerilor s #i templelefinant #elor, împreuna " cu armatele lor de sclavi s #ipreot #i,

se zdruncina " din temelii.

Ca sa " schimba "m natura evenimentelor, trebuie sa " ne schimba "m viziunea.



Într-o zi, universul material va deveni capodoperanoastra ", imaginea în oglinda " a unei voint #eredescoperite, materializarea perfecta " a Artei de a

visa.

Amintirea constanta " a înva "t #a "turilor Visa "torului,munca de autoobservare, examinare, experimentelepe care le-am desfa "s #urat asupra hranei, somnului s #irespirat #iei, alerga "rile din fiecare dimineat #a " s #i alte

exercit #ii fizice, împreuna " cu pa "strarea secretului, aufisurat coconul în care eram încarcerat. Prin aceadeschiza "tura " fina " se strecurase raza de lumina " aunei alte existent #e.

Dupa "

pa "

rerea Visa "

torului, tra "

irea clipei era cel maivaloros lucru din viat #a omului. M-am stra "duit sa " fortific acel „aici s #i acum”, ca pe o disciplina " caretrebuie practicata " permanent.

Pa "s #es #te în afara dimensiunii temporale,

atât cât este posibil, în viat #a ta cotidiana ". Auto-

observarea atrage ta "ma "duirea... În momentul în care realizezi ca " nu es #ti prezent,tocmai atunci es #ti prezent.

Atent #ia mea se na "ruia ca un dig în pra "bus #ire, grijile,anxietatea, cos #marurile se na "pusteau asupra "-mi s #i

ma " aduceau la dimensiunea unui pitic, monstruosde mic. De atâtea ori, ca s #i cum ma " „redes #teptam”



dintr-un cos #mar, observam ca " fusesem ciuruit cugloant #e oarbe. Prin miile de ra "ni ale fiint #ei, mi sescursese viat #a.

Prin autoobservare, omul pa "trunde în cele mai îndepa "rtate unghere aleFiint #ei. Numai atunci se produce o transformarereala ",

iar el poate ga "si adeva "rata semnificat #ie a existent #eilui.

Prin autoobservare s #i alergare am descoperit liantulcare exista " între corp, emot #ii s #i gând. Este greu decrezut ca " pot #i sa " ment #ii o grija " sau o dispozit #ieproasta ", atunci când nivelul fizic al sistemului este

impulsionat de un ritm alert. Cele mai negative sta "

riale fiint #ei pot respira numai daca " se ascund în celemai dense s #i lente zone ale fiint #ei. Prin urmare,modul în care gândim s #i calitatea emot #iilor noastreau un efect inevitabil asupra corpului. Efortuldeliberat, necesar pentru a dezva "lui un gând sau a

transforma o emot #ie, ne poate schimba instantaneucondit #ia fizica " s #i chiar starea somatica ". Gândul,emot #ia s #i corpul devin un singur univers, alca "tuit dinlumi integrale s #i concentrice, în care aceleas #ievenimente genereaza ", cu repeziciune, propriile lorefecte, în timpi s #i cu viteze total diferite. Mi-am dat

seama cât de complicata " ar fi fost munca decunoas #tere s #i schimbare, daca " as # fi început sa "



intervin în cele mai delicate s #i inaccesibile pa "rt #i alefiint #ei s #i nu în corp.

Daca " ridici vibrat #ia corpului fizic,

întreaga lume se va ridica la o frecvent #a " pe care orice divizare, rivalitate s #i ra "zboi dispar

s #i numai armonia, frumuset #ea s #i adeva "rulsupraviet #uiesc. Înla "tura " limitele interioare.

Da " viat #a " gândului

ca " tu es #ti cauza a tot s #i a toate

s #i inunda " universul cu lumina ta interioara " a viet #ii s #ia fort #ei.

„Într-o buna " zi, vei s #ti sa " transformi lumea cuajutorul instrumentelor «visului»: gândul s #i

respirat #ia”, mi-a spus Visa

"

torul.

„Lumea este modelata " dupa " gradul ta "u deresponsabilitate”, mi-a spus El, cândva, în timp cepa "trundea în vâltoarea gândurilor mele, iar magiaacelei descoperiri ma " fa "cea sa " plutesc.„Amplitudinea respirat #iei unui om corespunde

gradului sa "u de responsabilitate... s #i determina " totce poate el det #ine s #i face... Pot #i det #ine numailucrurile pentru care es #ti responsabil.”

Un animal, ca s #i o organizat #ie, nu poate det #inearmele s #i puterea ofensiva " care depa "s #es #te

capacitatea lui de control.



„Nu ca "uta certitudinile în exterior s #i în ochiicelorlalt #i. Nu pretinde ca " es #ti curajos. Adeva "ratulcurajul este victoria asupra minciunii de sine.”, îmi

spusese Visa "torul într-o zi. „Lasa " aceste sporturi s #iact #iuni nebunes #ti pe seama celor care-s #i iubescpropriile frici, care depind de ele. Lor, riscurile le înta "resc frica. Pentru un mincinos ca tine, e ca s #icum ai respira printr-un pla "mân de ot #el, o tragica " emblema " a unei umanita "t #i lipsite de sinceritate.”

„Daca " vrei sa "-t #i la "rges #ti orizontul, nu e necesar sa " te expui unor asemenea experient #e extreme...La "rges #te-t #i viziunea, ideile s #i gândurile prin putereaonestita "t #ii s #i a sincerita "t #ii s #i nu va mai exista ba "ta "lie

pe care sa "

nu o câs #tigi.”

Motivul pentru care atât de mult #i oameni practica " sporturi extreme s #i îndra "znesc sa " se prinda " în celemai periculoase act #iuni este ca " astfel suntconstrâns #i sa " experimenteze, în condit #ii riscante,

sta "ri de o vitalitate intensa ", eliberat #i de timp, deprobleme s #i constrângerile lumii. Daca " o singura " clipa " de neatent #ie poate însemna sa "-t #i ris #ti viat #a,atunci amânarea tra "irii în prezent nu mai esteposibila ". Însa " aceasta " condit #ie este artificiala ":creeaza " o stare de dependent #a ". Te elibereaza " de

hipnoza ", dar te transforma " în sclavul altei sta "ri.



Ca sa "-t #i înfrângi temerile, într-o buna " zi, nu vei aveanevoie sa " învolburi oceanele sau sa " practici zborulacrobatic. Dispa "rând minciuna,

vei pa "trunde pe ta "râmul lui «acum» cu cea maimare us #urint #a ".

Deoarece sa " tra "ies #ti în «aici s #i acum» reprezinta " singura stare nemuritoare, eroica " s #i fireasca " aomului. Amintes #te-t #i! Totul se petrece aici,

în clipa eterna ", în trupul etern,

tot ce Acum creeaza " s #i, paradoxal, tot ce ai fost s #i tot ce vei fi, ves #nic. Concentreaza "-t #iatent #ia pe Acum

s #i nimic nu t #i se va mai pa "rea imposibil. Acum estegermenele universului. Toate posibilita "t #ile sunt

cont #inute în Acum.

În opinia Visa "torului, plutirea în voia amintirilortrecutului sau a fanteziilor privind viitorul esteadeva "rata cauza " a tuturor problemelor noastre.

„Falsitatea se ascunde în umbra mai multor ma "s #ti”,mi-a spus El. „Obezitatea este una dintre ele. Înspatele spectacolului macabru al umorului s #i algenerozita "t #ii lor ostentative, care deseori semanifesta " la oamenii obezi, se as #terne renunt #area laviat #a " s #i tentativa de suicid.”



Destinul ta "u fizic este strâns legat de destinele talefinanciare, emot #ionale s #i mentale.”

„Nu te mai la "sa în voia valurilor!”, mi-a strigat El,deodata ", s #i m-a asediat cu vorbele Lui de foc.„Autocompa "timirea ta ra "sfrânge tendint #a omeniriide a se ascunde s #i îndura. Vanitatea ta ît #i da " dreptulsa " crezi ca " ai fost deja vindecat s #i pot #i sa "-i ajut #i pealt #ii. Singurul lucru pe care-l pot #i face pentru a ajuta

lumea este sa " ies #i din propriul ta "u cos #mar. Înceteaza " sa " crezi ca " lumea are nevoie de ajutorul ta "u. Înceteaza " sa " crezi ca " lumea este o victima " neajutorata ". Înceteaza " sa " crezi ca " lumea este orealitate separata "!”

Trecu multa " vreme pâna " sa " înt #eleg semnificat #iaacelor cuvinte s #i pâna " ca ochii mei sa " se deschida " larg, spre toata " minciuna care se furis #a în spatelealtruismului s #i a fieca "rei forme de buna "starepromisa " de institut #iile care tra "iesc de pe urma

sentimentului de culpabilitate al oamenilor. „Sunt organizat #ii care nu au alt scop decât sa " seperpetueze pe ele însele”, a s #optit Visa "torul „S-auspecializat în a primi bani s #i a aduna resurse, pecare tot ele le irosesc s #i le risipesc, în timp ce cugreu îs #i ment #in stabilitatea.”

”Daca " ridici va "lul de ceat #a " al filantropiei, în fiecaredin formele ei vei putea sa " descoperi ca ", dincolo de



voluntarii s #i armatele lor de salvare, dincolo deajutorul medical, alimentar s #i farmaceutic, se afla " cea mai crunta " criminalitate s #i cele mai intense

activita "t #i îndreptate împotriva omului.” „Nu te pierde în regrete sau în milostenie. Nimeninu poate face nimic în locul altcuiva. Depinde de ei,numai de ei, sa " prinda " ocazia. Totul în viat #a " se întâmpla " cu un anumit scop s #i motiv, care t #i sepotrives #te. Cei care nu au învins înca " minciuna din

interiorul lor, care nu sunt cons #tient #i deautosabotarea permanenta " dina "untrul lor, nu potajuta pe nimeni.”

„Omul moare, pentru ca " minte”, era devizaVisa "torului, un fel de concluzie la discursul Lui s #i un

rezumat la drama umana "

a minciunii. Omul moarepentru ca " minte... mai ales, se minte pe el însus #i.

Nimeni nu este în stare sa " o faca " de unul singur.

Cea mai mica " schimbare din Fiint #a " stra "muta " munt #ii

din lumea evenimentelor.

Când es #ti dependent de o slujba ",

trebuie sa " fredonezi cântecul de jale ani de zile,trebuie sa " renunt #i la libertate,

dând semne de deca "dere s #i neputint #a ".

Init #ial ai crezut ca " te protejezi,



când de fapt ai înta "rit uitarea s #i limitarea. Acum,trebuie sa " parcurgi drumul înapoi spre libertate.Este un proces îndelungat de detas #are, simplificare

s #i iluminare a Fiint #ei. Danseaza ", danseaza ", danseaza " neîncetat!... Onoreaza " existent #a, dragostea dina "untrul ta "u!... Observa "-te petine însut #i! Fii atent la Fiint #a ta!...

Vei vedea ca " tot ce în viat #a ta este real va da "inui

s #i tot ce este iluzoriu se va spulbera pentru

totdeauna. Visa "torul a numit acest proces Arta de a Visa.

Cunoas #terea este un bun inalienabil,

care ît #i apart #ine dintotdeauna...

ea este deja îna "

untrul ta "

u.

Precum fericirea, prosperitatea, liberul arbitruunitatea Fiint #ei s #i orice altceva caut #i

fie Dumnezeu, fie bani cunoas #terea nu izvora "s #te dinexterior. Nimeni nu t #i-o poate da "rui...

Ea poate fi doar reamintita "...

Averea adeva "rata ", care nu e supusa " ruginii saupra "fuirii, nu poate fi furata " sau înstra "inata "... poate fidoar îngropata " s #i uitata ".

A fi angajat nu este efectul unui contract,

o pozit #ie într-o organigrama " s #i nici un statut social.



Este efectul pozit #iona "rii pe un nivel inferior pescara Fiint #a "rii.

Un om este dependent deoarece nivelul lui deresponsabilitate interioara " este inferior...

Sa " fii angajat este doar reflectarea

unei condit #ii interioare de sclavie

Iubirea nu este dependenta "...

A iubi s #i a fi liber este acelas #i lucru. Într-o zi vei înt #elege ca " tu es #ti

autorul s #i nu opera,

visa "torul s #i nu visatul,

creatorul s #i nu creatura...

ca "

totul este în slujba ta.

Astfel, nu vei putea sa " mai depinzi!...

Lumea este astfel, deoarece tu es #ti astfel s #i nuinvers.

Fii independent, fii liber! Fii rebel!

Un rebel nu depinde de nimeni... s #i îs #i respecta " unicitatea.

Singurul sa "u scop este sa "-s #i împlineasca " „visului”.

El îs #i da "ruies #te viat #a s #i fiecare atom din energia luiacestui unic t #el.

Nu pot #i sa " visezi s #i sa " depinzi, în acelas #i timp.

Pot #i sa " visezi s #i sa " slujes #ti. Slujirea nu înseamna " dependent #a "...



Sa " slujes #ti, înseamna " sa "-t #i conduci propria viat #a " s #i aaltora. Este modul de a act #iona a celor care iubesc.

Numai cei care iubesc pot sluji.

Doar cei care nu iubesc pot sa " depinda "!

Conformitatea înseamna " mediocritate.

Schimbasem doar teoretic slujba, partenera deviat #a ", continentul, ca "ci practic, viat #a mea se întorcea,

de fiecare data ", la conturul rigid întipa "rit înmemoria fibrelor ei.

Nivelul nostru de Fiint #are ne creeaza " viat #a.

Vechile obiceiuri, gândurile s #i emot

#iile cotidienepuneau în lumina ", cu o precizie meticuloasa ", aceleas #i

circumstant #e s #i evenimente din trecut. Dincolo demasca noii viet #i, dincolo de încercareaneîndemânatica " de a-l deghiza în viitorul meu,trecutul se întoarce întotdeauna cu cruzime s #i

ra "mâne acelas #i.

Omul nu se poate ascunde.

Fiecare gând, emot #ie sau act #iune

se infiltreaza " adânc în Fiint #a lui,

îs #i este el însus #i, inevitabil, gardian s #i ca "la "u.

Asta e ceea ce îi marcheaza " destinul. Omul se poate convinge ca " s-a eliberat,



daca "-s #i schimba " condit #iile exterioare de viat #a ",

dar dincolo de aparenta diferent #a " dintre situat #ii,

el este întotdeauna pozit #ionat pe aceeas #i treapta " a

Fiint #a "rii, acolo unde îl plaseaza " gradul lui deresponsabilitate, integritatea s #i iubirea lui.

„Iluzia cea mai grandioasa " a omenirii este ideea ca " are un viitor.”, mi-a dezva "luit El cândva „Practic,omul obis #nuit nu are viitor. Dincolo de aparent #e, el

îs #i întâlnes #te doar trecutul. Evenimente, întâlniri s #icircumstant #e

220

se repeta " permanent, în viat #a lui. Ele sunt doar înaparent #a " diferite, în fapt sunt întotdeauna la fel.”

„Este ca s #i cum ai spune ca

"

oamenii duc o viat #a "

uzata ", la mâna a doua”, am spus eu, neîncreza "tor,pentru a-mi ascunde îngrijorarea pe care am simt #it-o la auzul revelat #iilor Lui.

„Oricum, fiecare se ama "ges #te pe sine ca " evenimentele din viat #a lui sunt articole noi, create

special pentru el, ce nu s-au mai întâmplatvreodata "”, a ada "ugat El.

„Ceea ce omul vede în jurul lui... realitatea din afaralui, este trecutul”, a ra "spuns El cu asprime, rupândta "cerea adânca " „Ceea ce tu numes #ti prezent este,

practic, o transmisie întârziata ".” Dupa " ce am auzitaceste cuvinte, lumea nu a mai fost niciodata "



aceeas #i. În mod fatal, eram sigur ca " ea se schimbasepentru totdeauna, nu numai pentru mine, ci pentrutot #i oamenii.

„Ceea ce vezi s #i atingi, evenimentele pe care le judeci, se petrec chiar în aceasta " clipa ", pentru ca " erau înregistrate de multa " vreme, în trecut. Ca sa " seadevereasca ", ele trebuie sa " obt #ina " consimt #a "mântulta "u, într-o alta " dimensiune, în lumea Fiint #ei, în sta "rileFiint #a "rii tale”, mi-a spus El, foarte natural. Mi-a

explicat ca " „faptele sunt deja orânduite s #i se întâmpla " as #a, deoarece ele deja s-au desfa "s #urat.Evenimentele din viat #a " sunt sta "ri solidificate aleFiint #ei, care ies la suprafat #a " cu timpul. În timp cesunt prezente s #i tu es #ti implicat în ele, crezi ca " sunt

adeva "

rate pentru ochii ta "

i, ai

iluzia ca " ele se petrec pentru întâia data " dar, practic,ele constituie proiect #ia trecutului ta "u, care sereitereaza " pe sine însus #i, cu o fragila " modificare.”

„Ceea ce omul numes #te viitor este de fapt trecutul

lui, va "zut din spate.”, a spus Visa "torul atunci s #i m-a îndepa "rtat de reveriile mele cu ochii deschis #i.„Singura cale de a-s #i conduce propria viat #a " esteacel «aici s #i acum»... Singurul lucru pe care omul îlpoate «face» este sa " controleze clipa suspendata " între nimicnicie s #i eternitate: atunci merita " un

destin adeva "rat, pe care sa "-l modeleze s #i sa " creezeevenimente pe un nivel superior.”



„Tu es #ti adeva "ratul obstacol, cel mai mare dus #manal evolut #iei tale s #i singura cauza " a fieca "rui es #ec al

ta "u. Va fi nevoie de mult #i ani de autoobservare s #iefort, înainte sa "-t #i dai seama ca " acele circumstant #eadverse, care de altfel t #i se par obiective, exterioares #i independente de voint #a ta sunt, practic, creat #iiletale. Obstacolele pe care le întâmpini suntmaterializa "rile cântecului la "untric de jale care

întotdeauna izvora "s #te din cele mai întunecateunghere ale Fiint #ei tale.”

Omul este atât cât înt #elege.

Omul nu trebuie sa "

caute paradisul.

El nu trebuie sa " faca " nimic pentru a-l merita. Unicadisciplina " care t #i se cere este sa " îndepa "rtezi infernuldin viat #a ta: propria incomprehensiune.

„Fiecare prag depa "s #it înseamna " autodepa "s #ire! Exista "

nis #te fiint #e monstruoase, dus #mani milenari înspa "imânta "tori s #i iluzorii ca temerile tale, care staude paza " în cele mai înalte niveluri ale existent #ei, înlumile superioare...”

Cuvintele Lui erau ca un foc care-mi trecea prinvene s #i ma " devora.

„Într-o zi, va trebui sa " le înfrunt #i!”



Înca " îmi perfect #ionam acea abilitate stranie când ungând m-a izbit cu fort #a unui adeva "r devastator.Universul depindea de mine! Ca s #i acea camera ",

lumea putea avea o luminozitate orbitoare, însa " era înva "luita " de penumbra ", din cauza neputint #ei mele dea o face sa " stra "luceasca ". Aceasta " descoperire mi-ata "iat ra "suflarea.

Abia mai târziu, când am reflectat, calm, am simt #itcu adeva "rat puterea cuvintelor Visa "torului: lumea

este astfel, deoarece tu es #ti astfel. Omul este ofiint #a " nefericita ", care, des #i înconjurat de desa "vârs #ires #i abundent #a ", prives #te lumea prin ochii unei broas #tes #i se lamenteaza " de ceea ce vede.

„Existent #a vine sa

"

te scoata "

din ascunza "

toare,indiferent unde ai fi, purtând cea mai îngrozitoaremasca ", pentru a-t #i dezva "lui starea în care es #ti. De cet #i-e teama "? Ca " vei sa "ra "ci? Ca " vei fi pa "ra "sit? Ca " te vei îmbolna "vi, ca " ît #i vei pierde casa sau slujba? Aceastaeste masca pe care o poarta " existent #a, ca sa " te

înspa "imânte. Orice lucru de care omul se teme, sematerializeaza " în evenimentele peste care da " el pestrada ". Ca s #i examenele pierdute, el trebuie sa " le înfrunte mai devreme sau mai târziu.”

„Numai în momentul în care este amenint #at, omul

comun îs #i ga "ses #te fort #a de a izgoni umbrele,fantomele create de traumele lui din copila "rie, de



sentimentul de culpabilitate... Omul adeva "rat nu seconfrunta " cu asemenea probleme... El tra "ies #tepermanent într-o «stare de certitudine»“, a explicat

Visa "torul, accentuând important #a frazei, printr-unton aparte.

Auzeam o teorie a unei injustit #ii planetare, conformca "reia omenirea este împa "rt #ita " în doua " specii: unafericita " s #i lipsita " de griji, binecuvântata " cu un

sentiment nezdruncinat de certitudine, s #i o alta,mult mai numeroasa ", ca "zuta " prada " temerilor,tremurânda " în as #teptarea a noi probleme s #idezastre. l-am împa "rta "s #it revelat #ia mea s #i amobservat ca " Visa "torul era într-o dispozit #ie

neas #teptat de înt

#elega

"

toare.

„Pâna " s #i omul obis #nuit se simte în sigurant #a ";certitudinile lui sunt temerile lui... îndoielile lui suntadeva "rul lui. El le adora " s #i nu s-ar despa "rt #i de ele,pentru nimic în lume. Din copila "rie, se hra "nes #te cu

temeri iluzorii, se alimenteaza " cu roadeleimaginat #iei sale bolnave, ale creativita "t #ii luira "sturnate. Ca rezultat, el confunda " umbrele cuinamici reali s #i tra "ies #te simt #indu-se toata " viat #a subteroarea amenint #a "rii...”

„Simte-te în sigurant #a "” m-a îndemnat El. „Nu exista " niciun dus #man în afara "... Practic, tu es #ti cel care te



amenint #i. Oamenii nu se simt niciodata " în sigurant #a ".Chiar s #i omul bogat, care aparent nu are de ce sa " seteama ", are îndoieli, se afla " într-o permanenta " stare

de nesigurant #a " s #i tra "ies #te cu frica ", incertitudine s #idurere... Este singura îndeletnicire pe care ocunoas #te; o activitate care-i conduce întreaga viat #a ".”

„Nu exista " nicio cale care sa " te faca " sa " te simt #i însigurant #a "” mi-a spus Visa "torul „nu exista " us #i, seifurisau bunca "re blindate s #i nici ma "suri de precaut #ie pe

care sa " le pot #i lua.” Apoi a recitat:

Numai un visa "tor adeva "rat se poate simt #i însigurant #a ". Visul este sigur,

Îndoiala, teama, suferint #ele sunt iluziile

s #i unica realitate a omului de rând.

„...Pentru a fi în sigurant #a ", trebuie sa " fii fa "ra " depa "cat... fa "ra " judecata " de sine...”

„Doar un om capabil sa " parieze totul pe sine însus #i,

doar un om care «dores #te», care cere s #i încearca " sa " se schimbe, cu toata " ta "ria, poate reus #i”, mi-a întrerupt Visa "torul ca "derea. „S #i chiar daca " în ochiioamenilor comuni el va pa "rea o persoana " nesa "buita ",care tra "ies #te riscând la maxim sau incons #tient, omulcondus de integritate s #i austeritate este mereu

însot #it de acest «simt # al salva "rii». Numai acesta s #tieca ", de fapt, nu risca " nimic. În afaceri, în cele mai



riscante act #iuni, cel care se bucura " de aceasta " certitudine, nu poate fi atacat s #i nici nu poate rata.Orice atinge, cres #te s #i spores #te s #i în orice

circumstant #e, chiar s #i în cele mai disperate situat #ii,ga "ses #te solut #ia,

întotdeauna, iar evenimentele s #i circumstant #ele îidau temei sa " creada " ca " el însus #i este propria sasolut #ie.”

S #i-a reluat versificarea.

Simte-te în sigurant #a ", permanent. Fii sigur pe tine s #i simte-te nemuritor chiar acum.

„Des #i omul comun se simte constant amenint #at s #ise teme mereu de cineva sau ceva, nimic s #i nimeni

nu-l poate ra "

ni din afara "

. Lumea este proiect #ia,materializarea «visului» nostru... sau a cos #marurilor

noastre. Lumea poate fi un paradis sau un infern. Tudecizi în care tra "ies #ti!”

„Elibereaza "-te de teama "!... Neînfricarea este us #a

spre certitudine s #i integritate s #i totus #i niciun efortnu te poate lecui de frica ". Neînfricarea vine de lasine, atunci când ît #i dai seama ca " nu este nimic decare sa "-t #i fie teama ".”

Perspectiva de a tra "i fa "ra " temeri, de a pa "stra o stare

de prezent #a " permanenta " a Fiint #ei, capabila " sa " vegheze ca nici ma "car cel mai subt #ire fir de iarba "-



rea sa " nu se strecoare îna "untrul meu, era cea multmai amenint #a "toare decât starea normala ", anxioasa ".Sa "-t #i fie teama ", sa " ai îndoieli, sa " te simt #i amenint #at

de întâmpla "rile viet #ii, era singura noastra " certitudine s #i, într-un final, chintesent #a a tot ceea ceomul considera " starea sa fireasca ". Ideea uneiumanita "t #i lipsite de teama " era la fel derespinga "toare ca s #i perspectiva de a descoperi ospecie stra "ina ", extraterestra ", la mii de ani lumina "

distant #a " de concept #ia mea despre omenire.Amenint #area la nesigurant #a noastra " este maiterifianta " decât teama însa "s #i, la fel ca ideeanemuririi, care este mai inacceptabila " decâtcertitudinea mort #ii. Eram absolut sigur ca " fiecare

om ar fi gata sa "

-s #i dea viat

#a pentru a apa

"

ra, pentrusine s #i generat #iile viitoare, dreptul de a se teme s #ide a suferi.

„În umbra durerii, fricii, îndoielii, incertitudinii, seascunde un gând distructiv, iar în umbra acelui gânddistructiv se afla " cauza tuturor cauzelor: ideea

inevitabilita "t #ii mort #ii” a afirmat Visa "torul, înainte dea ada "uga: „Acesta este adeva "ratul criminal alumanita "t #ii... originea tuturor necazurilor omului, ara "zboiului s #i a criminalita "t #ii, în civilizat #iile pe care elle-a creat. Cons #tientizarea acestei semint #e a mort #iiva anula pentru totdeauna moartea fizica " din

existent #a sa. Moartea, reazemul limitelor, apa "ra " omul de derutantul concept al infinitului.”



Visa "torul mi-a explicat ca " percept #ia mort #ii, pe careomul o poarta " îna "untrul sa "u, pare sa " îs #i aiba "

originea în momentul nas #terii sale des #i, practic,originile ei sunt mult mai îndepa "rtate. Primasenzat #ie a fiint #ei umane, la venirea pe lume, este ceaa unei suferint #e coples #itoare. În as #a-zisele societa "t #icivilizate, viat #a începe cu unul dintre cele maibrutale ritualuri, pe care Visa "torul l-a definit drept

„un adeva "rat bine ai venit, în infern!”. Adus #i pe lumecu durere, întâmpinat #i de luminile orbitoare ale sa "liide operat #ie, de vocile agitate ale doctorilor s #i det #ipetele mamei, înainte de a fi spa "lat #i s #i as #ezat #i pe osuprafat #a " rece de inox, nou na "scutul face cunos #tint #a "

cu teama, ca prima impresie asupra lumii iar dinacel moment se însot #es #te cu ea, urmând-o ca peadeva "rata lui mama ".

„De acum încolo nimic nu-i pare mai familiar decâtgustul dulce amar al fricii”, a afirmat Visa "torul. Întreaga viat #a " a unui om obis #nuit pare a fi condusa "

de acest prim moment, de experient #a acelui foclichid pe care-l simte pa "trunzând în pla "mâni, latrecerea înspa "imânta "toare din starea de fiint #a " acvatica " la cea de creatura " terestra ", care respira ".

„Boala ta nu este provocata " de calculi, ci de

dependent #a ". Calculii sunt doar un simptom,



semnale indicatoare ale adeva "ratei boli, pentru aga "si o cale de vindecare.”

„Sa " îndepa "rtezi o problema " sau boala unui om carenu este prega "tit, este ca s #i cum i-ai dezactivasistemul de alarma " sau i-ai elimina schimba "torulautomat de viteza ". În cazul în care el nu esteprega "tit, consecint #ele sunt imprevizibile. S-ar puteatrezi în fat #a unor situat #ii mai grave decât înainte. De

aceea, omul nu poate fi ajutat din exterior. De îndata " ce boala sau îngrijorarea este îndepa "rtata ", elo înlocuies #te imediat cu alta " boala " sau îngrijorare,care de obicei este mai grava " decât prima s #i, astfel,reactiveaza " condit #iile corespunza "toare Fiint #ei sale,

ca s #i cum ar fi un perfect aparat homeostatic.”

„... vinde tot ce ai, da " tot la sa "raci s #i vei fi bogat, înceruri; apoi, vino s #i urmeaza "-ma ". Când tâna "rul aauzit acestea, s-a întristat, fiindca " era putred debogat.”

În sfârs #it, am za "rit, ca printr-un filigran, în parabolatâna "rului bogat, scânteia de inteligent #a " a mint #ii careo crease, iar comoara pa "strata " de doua "zeci desecole în acele cuvinte extraordinare,mi se înfa "t #is #a în toata " splendoarea ei.

Explicat #ia pentru tot ceea ce se întâmplase la

restaurantul Veronica mi-a ra "sa "rit pe neas #teptate înminte s #i m-a lovit ca un tra "snet. Ceea ce le ceruse



Visa "torul acelor oameni, la cina ", nu era sa "-s #i laseboga "t #iile, ci sa "ra "cia. De fapt, El îi ghida cum sa " pa "trunda " pe un plan mai înalt al existent #ei.

Fa "ra " un imbold spre în sus, fa "ra " energia speciala " aaspirat #iei spre mai mult, viat #a se retrage s #i sedegradeaza ".

Frica este otrava care circula " prin venele existent #ei

tale. Nu este frica de ceva anume. Este frica, pur s #isimplu”, a spus El.

„Deja te-ai obis #nuit cu ea. Condit #iile pe care omulle întâlnes #te în lumea evenimentelor sunt relevante,deoarece ele îi arata " lucrurile pe care a încercat sa "

le evite, ce anume a încercat sa "

nu vada "

îna "

untrullui. Ra "ul,

întâmplarea, pentru cei care nu au o S #coala ",reprezinta " nenorociri, însa " pentru cei ce au oS #coala ", ele constituie instrumente de lucru, cuajutorul ca "rora îs #i pot recâs #tiga integritatea

pierduta " s #i înt #elegerea. În acelas #i timp, ele suntsimptomele, semnalele de alarma " ale sta "rii salereale.

Contrar as #tepta "rilor omului, cea care apare mai întâi este teama s #i abia dupa " aceea alegem obiectul

temerii.”



„Primul pas spre integritate, spre unitatea fiint #ei,este abandonarea fricii. Nu pot #i cla "di nimic pe frica " s #i nici nu pot #i sa "-t #i manifes #ti inteligent #a vizavi de ea.

Absent #a fricii este prima regula " a ra "zboinicului.Teama te face dependent de slujba " s #i te îmboldes #tesa " te refugiezi în boala ", exact as #a cum ai procedat întrecut.”

„Transforma " teama într-o oportunitate!... Omul

cunoas #te doar doua " sentimente: frica s #i iubirea. Elenu sunt antinomice... amândoua " reprezinta " aceeas #irealitate, însa " pe niveluri diferite ale fiint #ei... Fricaeste iubire degradata ", iubirea este teama " sublimata ".”

„Frica este o moarte interioara "

. Eroul este un omfa "ra " temeri, fa "ra " mort #i la "untrice. Cuvântul «erou»izvora "s #te din grecescul «eros», care înseamna " iubire, iar în latina " «amor» poate fi înt #eles ca «a-mors», adica " fa "ra " de moarte, nemuritor. Cei care nualeg o moarte interioara ", nu o vor ga "si nici în afara ".

Eroul este un nivel pe scara evolut #iei umane, pecare nu-l pot #i atinge în vâltoarea ba "ta "liei, ci însolitudine, cucerindu-te pe tine însut #i. Ba "ta "liileservesc doar pentru a face vizibil ceea ce eroul acucerit deja, în invizibil. Invincibilitatea s #iinvulnerabilitatea lui sunt pur s #i simplu

demonstrat #ia faptului ca " s-a petrecut ceva în Fiint #a



sa, hârtia de turnesol care probeaza " victoria saasupra mort #ii.”

„Experient #a din Kuweit este foarte importanta " pentru tine. Pe plan extern, va fi începutul unei noiocazii de afaceri, iar pe plan intern va fi un prim passpre depa "s #irea unei sta "ri de apnee, a condit #ieisufocate în care te complaci de prea multa " vreme.”

„Un întreprinza "tor este un om aflat deja pe drumulspre «vis»„, a spus Visa "torul cu o voce vibranta ", peun ton blând, „El este un rebel, gata sa "-s #i ris #tereputat #ia s #i sa " transforme realitatea, sa " sparga " tipare s #i prejudeca "t #i, pentru a crea altele, mult mai

solide. Ala "

tura "

-te altor oameni, ia-i sub umbrela ta,inoculeaza "-le entuziasm, inspira "-le propriul ta "u vis,pentru ca " acestea sunt caracteristicile întreprinza "torului iar în realitate sunt chiar calita "t #ileFiint #ei, care-t #i deschid calea spre nivelurilesuperioare ale responsabilita "t #ii umane.”

„Înceteaza " sa " mai mint #i” a spus El, ta "ios „Faci partedin cea mai rea categorie, aceea a oamenilor carese mint pe ei îns #is #i: ipocrit #ii... Boala nu exista ". Trupulnu se îmbolna "ves #te niciodata ". El doar emitesemnale, produce simptome care ne anunt #a " ce

lipses #te din Fiint #a "... Boala nu exista ", ceea ce exista " este vindecarea...”



Apoi, cu o încetineala " intent #ionata ", a pronunt #at clar:

„Orice vindecare este o eliberare de teama ". Numai în momentul când te desca "tus #ezi de cauza

adeva "rata ", simptomele dispar s #i ele.”

„Temerile tale au fa "cut din compania care tepla "tes #te un idol monstruos ce reflecta " dependent #ata... ai alungat «visul» în afara ta... l-ai vândut pe unsalariu s #i pe o falsa " securitate, reducându-te la o

stare josnica ", de sclavie. Voi, cei dependent #i, at #iintrat deja pâna " peste cap, în mormânt.”

„Adeva "rul este ca ", asemenea altor multe milioanede oameni, ai hota "rât sa "-t #i ucizi sinele”, m-a sa "getatEl, cu ironie.

„Pleaca " în Kuweit„ mi-a poruncit El, pa "rintes #te, cu oneas #teptata " blândet #e „accepta " acea slujba " s #i tra "ies #teviat #a unui întreprinza "tor... respira " primele aderi înmiresmate... te va ajuta sa " spulberi barierele carete-au împiedicat sa " pa "trunzi în sta "rile superioare ale

responsabilita "t #ii... Alunga " piedicile la "untrice din caleadezvolta "rii s #i toate problemele economice, socialesau personale se vor rezolva. Teama s #i dependent #asunt unul s #i acelas #i lucru. Es #ti dependent, deoarecet #i-e teama " s #i t #i-e teama " deoarece es #ti dependent.Nu exista " ra "zboi mai sfânt decât cel dus împotriva

acestor limite... înfrângerea fricii s #i alungarea ei dinFiint #a ta...”



Realizam ca " omenirea, ca organism unic, cunoas #te s #iexperimenteaza " bucuria atunci când o celula " se

vindeca " s #i vestes #te nas #terea unei noi specii.

„In lumea evenimentelor, în lumea polarita "t #ilor, nupot #i ga "si solut #ii, niciodata ". Solut #ia nu se afla " peacelas #i plan cu problema. Solut #ia vine de deasupra,de sus, s #i nu din timp! Trebuie sa " s #tii cum sa " intri în

lumea solut #iilor. Când ît #i elevezi Fiint #a, tot ce pa "reaa fi nebulos devine clar, iar problemele ce pa "reau denedepa "s #it, ca nis #te munt #i, se transforma " în simpledenivela "ri.....„

„Sa "

vorbeasca "

mereu despre felul în care lucrurileau fost îmbuna "ta "t #ite este unul dintre cele maida "una "toare s #i neproductive obiceiuri ale omului.Limbajul obis #nuit este plin de referiri la evolut #ie s #iprogres, des #i totul ra "mâne la fel cum era. Îmbuna "ta "t #irile nu sunt posibile”, a concluzionat

Visa "torul, cu ama "ra "ciune. „Credint #a ca " pot #i îmbuna "ta "t #i s #i evolua face parte din superstit #iilevechi umanita "t #i. Este o credint #a " oarba ", dogmatica ".”Credint #a ca " lumea poate fi schimbata " din afara " estea unei umanita "t #i lipsite de fort #a de-a înfruntara "da "cinile ra "ului sa "u. Este necesara " o revolut #ie a

gândirii. O ra "sturnare. Pentru a schimba realitatea,



trebuie sa " schimbi visul. Numai individul poate faceasta.

„Doar mânuind clipa suspendata " între nimic s #ieternitate, îs #i poate croi umanitatea destinul s #i creaevenimente, la nivel superior.„

„Cele mai importante lucruri, au prioritate! Întâiaranjezi cel mai important lucru, înaintea orica "ror

altora: «visul», evolut #ia ta... când ît #i vei aminti deMine... discerna "mântul ta "u se va ascut #i... vei s #ti cusigurant #a " ce sa " faci s #i ce sa " nu faci... Când începi sa " te observi pe tine însut #i, sa " te cunos #ti pe tine însut #i,tot ce este pozitiv se întâmpla s #i tot ce este stra "in

«visului», tot ce este inutil, superfluu, da "

una "

tor, începe sa " se evapore.”

De fiecare data " când îi spuneam „da” Visa "torului,lumea falsita "t #ii, a compromisului s #i a ipocriziei îs #iga "sea sfârs #itul.

Sa " te pui in slujba acelor oameni,

sa " depui toate eforturile pentru buna "starea lor înseamna " sa "-t #i amintes #ti permanent principiilevisului... Schimbarea ta îi va face mai vii, mairesponsabili, mai liberi. Congruent #a conduca "torului

este solut #ia. Aceasta este economia!



„Poarta "-le de grija ", slujes #te-i s #i iubes #te-i, pentru ca " aceasta este datoria unui conduca "tor. Într-un t #esut,

chiar s #i cele mai îndepa "rtate celule trebuie îngrijitepentru a putea sa " evolueze s #i sa "-progreseze rapid.”

„Aces #ti oameni merg pe aceeas #i ca "rare ca s #i tine. Ei îngenuncheaza " de cinci ori pe zi s #i se roaga " sa " atinga " acelas #i t #el ca s #i tine. Dar paradisul în care

cred ei nu se va pogorî niciodata " pe pa "mânt!Paradisul este o stare a Fiint #ei... Viat #a de apoi este olume care nu cunoas #te limite. Religia, cu ritualurileei liturgice, ei este iluzorie...”

„Sa "

nu-t #i uit

#i t

#elul”, a conchis El, „Daca

"

vrei cuadeva "rat sa "-t #i transformi destinul într-o mareaventura ", nu trebuie sa " uit #i principiile «visului»...Indulgent #a omeniri fat #a " de emot #iilor negative s #igândurilor negre constituie adeva "rata cauza " atuturor necazurilor ei. Fii atent! Nu la "sa nicio

pica "tura " de durere sa " te pa "trunda ". Alege orice caledores #ti, dar mai întâi de toate cicatrizeaza "-t #i toatera "nile mortale!”

„Stârnes #te o revolut #ie îna "untrul ta "u!”, mi-aporuncit, „ori, altfel, într-o buna " zi, te vei trezi

îngenuncheat împreuna " cu aceasta " mult #ime, pentrua îmbuna o divinitate din afara ta!”



„Fiecare om este singurul artizan al realita "t #ii din jurul lui. Lumea este un ecran vast pe care

proiecta "m fantomele viet #ii noastre... în afaranoastra " nu exista " nicio fort #a ", cunoscuta " saunecunoscuta ", naturala " sau supranaturala ", care sa " nepoata " influent #a destinul... Oricare ar fi întâmplareace survine în viat #a noastra ", înainte de a se manifesta,ea trebuie sa " aiba " consimt #a "mântul nostru...Nu

crede ca " lumea exista " în afara ta. Încearca " sa " înt #elegica " ceea ce crezi ca " vine spre tine din exterior, îs #iare originea doar în tine, nica "ieri altundeva.Recunoas #terea cauzei interioare, responsabila " pentru tot ce se petrece în afara ta, face ca ra "ul,

suferint #a s

#i moartea sa

"

dispara "

de pe fat #apa "mântului.”

„Oamenii de soiul ta "u, care se identifica " cupanorama lumii, îs #i fac griji deoarece au uitatminuna "t #ia Fiint #ei” a spus, El fa "ra " sa "-s #i ridice privirea

din carte. În pauza care a urmat, pa "rea ca " reflecteaza " la propria Lui afirmat #ie. Apoi, fa "ra " sa "-s #iascunda " dezgustul fat #a " de acest subiect, a ada "ugat:

„Îngrijorarea este un instinct animalic!”

„Înca " mai apart #ii unei lumi care se ama "ges #te ca " ea

este cea care act #ioneaza " s #i face alegeri... o lume încare oamenii concep planuri s #i strategii... unde



respirat #ia existent #ei trece neobservata "” m-a afirmatEl, pe tonul unui tata " sever. Apoi, cu o blândet #eaproape imperceptibila ", a spus:

„Unica planificare de care trebuie sa " se îngrijeasca " omul este propria dezvoltare s #i hra "nirea propriului«vis». Restul va veni de la sine... Alungarea unuisingur atom de teama " stra "muta " munt #ii din loc s #i teproiecteaza " ca pe un gigant în lumeaevenimentelor.”

„Planificarea este o forma " de exorcism, o evadaredin realitate” a ra "spuns Visa "torul „Omul îs #i îndulces #te teama de viitor cu o falsa " sigurant #a " aas #tepta "rilor, prin ritualurile planifica "rilor s #i

programa "

rilor. În fat #a unei situat

#ii incontrolabile s

#iama "gitoare, a existent #ei imprevizibile, oamenii ca

tine s-au retras în reguli s #i formule, ama "gindu-se ca " îngenuncheaza " universul, cu lentilele deformate alerat #ionalita "t #ii s #i îl înlocuiesc cu o panorama " confortabila " a lumii. Însa " nimic din toate astea nu

poate îndulci senzat #ia de precaritate, sentimentulde nesigurant #a ".”, a conchis El, ca s #i cum ar fi cânta "ritrezultatul final al unui echilibru amar.

„Sa " faci planuri este ca s #i cum ai sa "pa o groapa ",despre care crezi ca " este destul de adânca " încât sa "

cuprinda " imensitatea oceanului. Acest scut alsla "biciunii, aceasta " armura " iluzorie, ît #i da " senzat #ia ca "



es #ti protejat, însa " ecranul psihic încet #os #at pe care l-ai ridicat între tine s #i realitate se destrama " brusc s #i,astfel, te trezes #ti în fat #a unei pra "pa "stii de o

imensitate monstruoasa "; viat #a, în toata " grandoareaei, care nu-t #i fusese descrisa " de nimeni.”

„Nu te ascunde în spatele ma "s #tii unui rol!”, a tunatVisa "torul, pe un ton care devenise din nou agresiv.„Nu mai spune «ce poate face un manager?», ci «ce

pot face eu?» Foloses #te deliberat acest mic «eu» s #iasuma "-t #i întreaga responsabilitate! Universul este lapicioarele tale. Întotdeauna!... s #i te cânta "res #te chiars #i atunci când adresezi o întrebare.”

„Un adeva "

rat lider întocmes #te planifica

"

ri s #iprograme, la fel ca tot #i ceilalt #i, dar nu crede în ele.

Planificarea lui este un spectacol care respecta " actele s #i rolurile unui scenariu teatral. Fiecare clipa " este un act de creat #ie... fiecare ceas este nou”, a încheiat Visa "torul. „Nu a mai existat niciodata " un

moment asema "na "tor, înainte sau dupa "... S #i nici nu vaexista!... Tot ce vezi... s #i tot ce nu vezi... este creatchiar în aceasta " secunda ".... Totul se petrece acum, înaceasta " clipa " eterna ", în omnipotent #a s #i spat #iul infinital Fiint #ei tale.”

„Clipa este regatul «visului»... Omul obis #nuitconcepe planuri în timp s #i spat #iu... s #i de aceea, mai







responsabilitate. Numai în afaceri adversitatea s #idificultatea sunt preschimbate într-un propulsorangrenat în ca "la "toria spre libertate. În zgârie-norii

multinat #ionalelor, în temple ale finant #elor, mai multdecât în sinagogi s #i ma "na "stiri, oamenii încearca " sa " faca " posibil imposibilul: sa "-s #i ra "stoarne viziunea... sa "-s #i schimbe destinul.”

„Visatul reprezinta " dezvoltarea unei lumi interioare

care te împiedica " sa " fii doar o funct #ie a viet #ii, omarioneta " mecanica " a lumii exterioare, aaparent #elor. Obiectul s #colii este eliberarea:eliberarea de conflicte, suferint #e, sciziuni s #i moarte.

«Visul» este ceva care se interpune între tine s #i

viat #a "

.... Omul obis #nuit crede ca

"

viat #a este cauza, iarel este efectul. Numai munca asupra Fiint #ei, munca

la S #colii Ra "sturna "rii, poate produce inversareaacestei viziuni dezastruoase asupra lumii.

Munca unei S #coli adeva "rate este o munca " deminerit.... o munca " de îndepa "rtare a zgurii,

stratificat #iilor s #i impurita "t #ilor... în ca "utarea a ceva cenoi am det #inut cândva, ceva ce ne-a fa "cut integrali,fericit #i, nemuritori: voint #a.

S #coala s #i Voint #a sunt unul s #i acelas #i lucru. S #coalaeste voint #a din afara noastra ". Voint #a este S #coaladina "untrul nostru.

Când „adeva "rata voint #a "” se va afirma, nu vei maiavea nevoie de S #coala ". Numai atunci când voint #a va



fi activata " vom fi propriii nos #tri sta "pâni. Iar odata " devenit #i propriii nos #tri sta "pâni, înseamna " ca " suntemsta "pânii universului.

Dedesubtul a tot s #i toate exista " ceva valoros pecare noi ar trebui sa "-l det #inem pe drept. Tocmaicontactul cu acest «ceva» ne ajuta " sa " intra "m înposesia a tot s #i toate.”

Urcând pâna " la vârful piramidelor decizionale, pâna "

sus, acolo unde organizat #ia îs #i înfa "t #is #eaza " extremaoperativitate decizionala ", El mi-a ara "tat

imobilitatea din care ra "sa "rise acea act #iune s #iinvizibilitatea care da "duse nas #tere acelei ideibriliante. Întemeietorul, vizionarul, nebunul stra "lucit,

utopistul pragmatic, el s #i numai el la

"

sase lumea sa "

existe s #i, ca o regina " termita ", o mai hra "nea înca ".

„Unica lui activitate consta " în grija pentruintegritatea sa”, mi-a dezva "luit El, „Ceea ce îl facedeosebit este atent #ia, vigilent #a, care nu lasa " sa " pa "trunda " nicio îndoiala " sau umbra " de compromis ca

sa "-i fisureze hota "rârea s #i niciun atom opac sa " seinfiltreze s #i sa " polueze «visul».”

„Un conduca "tor adeva "rat concepe programe, darfa "ra " sa " creada " în ele” a continuat „Aspirat #ia lui îlghideaza ", iar el crede doar în impecabilitatea sa... ”



„El nu-s #i traseaza " obiective în afara lui”, a continuatEl „deoarece obiectivul sa "u este el însus #i...libertatea lui!”

„Asuma "-t #i integritatea”, mi-a ordonat El, s #i a rostitaceste cuvinte, rar s #i clar, pentru a le subliniaimportant #a. „Implicarea la "untrica " înseamna " investit #ie. Numai implicarea ta face ca lucrurile sa " se întâmple! Doar incoruptibilitatea conduca "torului

atrage toate oportunita "t #ile s #i resursele necesare...Promisiunea solemna " pe care el s #i-a fa "cut-o sies #ieste sa " onoreze Jocul pâna " la capa "t. Succesulfieca "reia dintre act #iunile lui, în lumea exterioara ",este doar ra "sfrângerea integrita "t #ii lui.”

„Asuma "-t #i integritatea”, mi-a ordonat El, s #i a rostitaceste cuvinte, rar s #i clar, pentru a le subliniaimportant #a. „Implicarea la "untrica " înseamna " investit #ie. Numai implicarea ta face ca lucrurile sa " se întâmple! Doar incoruptibilitatea conduca "torului

atrage toate oportunita "t #ile s #i resursele necesare...Promisiunea solemna " pe care el s #i-a fa "cut-o sies #ieste sa " onoreze Jocul pâna " la capa "t. Succesulfieca "reia dintre act #iunile lui, în lumea exterioara ",este doar ra "sfrângerea integrita "t #ii lui.”

Conducerea companiilor pâna " la limitaimposibilului, strângerea unor averi imense,



întemeierea unor imperii economice constituiedoar o prelungire a esent #ei lui, o validare a graduluide libertate interioara " s #i a nivelului de

responsabilitate. Daca " omul îs #i ment #ine implicarea,succesul este inevitabil, este rodul ei firesc.

„Un conduca "tor adeva "rat s #tie ca " afacerea adeva "rata " este doar cea interioara "! El este gardianulincoruptibil al propriei sale promisiuni. Doar peaceasta trebuie sa " o pa "streze intacta "”, a subliniat

Visa "torul, ca o concluzie.

Pentru un conduca "tor, cea mai eficienta " metoda " care-i sta " la dispozit #ie este a face prin „non-facere”,sa " act #ioneze fa "ra " a act #iona. Visa "torul a definit-o

drept „act #iune lipsita

"

de efort”: o stare visa "

toare s #ipoetica "....

„Pentru un conduca "tor, solitudinea s #i imobilitateasunt acumulatori de putere” a conchis El „starea încare el intuies #te s #i atrage mesaje vitale ale voint #ei,care este acum adânc îngropata " în om... Fii serios, fii

sincer s #i te vei simt #i puternic s #i curat... s #i vei s #ti!”

Dupa " atâta timp petrecut în organizat #ii, numai înacea clipa ", ala "turi de El, am cons #tientizat: cu cât semis #cau mai mult, cu atât pa "reau mai îngrijorat #i s #ipreocupat #i s #i în realitate ocupau pozit #ii insignifiante,

situându-se pe cele mai sca "zute nivele deresponsabilitate s #i retribut #ie.



„În vidul nemis #cat, am învârtit «roata» universului... împreuna " cu fiint #ele care se aflau pe circumferint #aei, pe spit #e s #i butuc”, a recitat solemn Visa "torul.

„Acel vid de la mijlocul butucului este adeva "ratulcreator al «rot #ii»... s #i în acea invizibilitate seascunde piramida ierarhica " a fiint #elor care de fapt oalca "tuiesc”, a încheiat El s #i a ta "cut.

„Un conduca "tor trebuie sa " s #tie cum sa " joace

exemplar, toate rolurile”, a spus. „El poate sa " simuleze într-un rol dezorientarea, ignorant #a s #ichiar negativismul, însa "... nu trebuie sa " creada " înele!” m-a prevenit. Tonul pe care l-a folosit mi-asugerat ca " era o problema " de viat #a " s #i de moarte.

„El se poate înfuria s #i poate deveni violent, poatepurta masca agresivita "t #ii, dar pe dina "untru nu

trebuie sa " fie afectat deloc. „

Acest rol negativist se numes #te „atitudine negativa " potrivita "”.

Apoi a ada "ugat ca ", interpretând un rol, unconduca "tor poate concepe programe s #i planuri s #ipoate pretinde ca " se proiecteaza " în viitorul îndepa "rtat.

„Dar fa "ra " sa " crezi în ele!”, a repetat pe acelas #i tonporuncitor.

Un om liber, un ba "rbat adeva "rat, s #tie ca " fiecaremoment necesita " o strategie, fiecare clipa " are



statutul ei, pe care se sprijina " scenariul ce urmeaza " sa " fie jucat impecabil. Detas #area acelora care suntcons #tient #i ca " „interpreteaza " un rol” le permite sa "

aleaga " între diferite comportamente s #i ipostazeposibile, ca s #i cum purtarea unei ma "s #ti anumeatrage dupa " sine circumstant #ele s #i evenimentele cucare ei se confrunta ".

„Doar un om adeva "rat poate interpreta un rol!”

mi-a dezva "luit El, pe un ton categoric. „Omulobis #nuit, identificat cu rolul lui, condit #ionat detemerile lui, hipnotizat de panorama superficiala " alumii, a uitat de arta de a interpreta un rol, deputerea de a interpreta un rol s #i tot ce s #tie este

falsitatea.”

De multe ori, în momente cruciale ale discursul Sa "u, încercasem sa " ma " apa "r de acele idei subversive.Abilitatea conduca "torului de a juca teatru mi sepa "rea înrudita " cu minciuna s #i oportunismul.

„Sa " interpretezi un rol cu buna " s #tiint #a " nu înseamna "

nicidecum sa " mint #i”, a zbierat Visa "torul. „Sa " joci,presupune sa " tra "ies #ti strategic!” Era clar ca " Visa "torul det #inea cheia gândurilor mele. Capitularea în fat #a acestei clarita "t #i dispersa umbrele chiar înainte ca acestea sa " se iveasca ".

„Sa " tra "ies #ti strategic este felul de a fi al unui

ra "zboinic care act #ioneaza " intent #ionat s #i impecabil,fa "ptuind cele cerute de situat #ie. În exterior, el



ra "spunde la cerint #ele rolului... dar, în acelas #i timp, îninterior det #ine

responsabilitatea s #i puterea ascunse în spatele

ma "s #tii. Doar cei care tra "iesc strategic pot reus #i!”

„Când ît #i faci griji cu anticipat #ie, când pla "nuies #ti s #i ît #iconturezi imagini negative, când uit #i ce ai creat pâna " acum, te reduci la dimensiunile unei insecte s #ilumea t #i-o ia înainte. Mii de fotograme vor dezva "lui

înfrângerea ta în fat #a universului s #i nu vei mai avea oalta " s #ansa ", ca "ci tot ce ai crezut pâna " acum ca " det #iise va evapora.”

„«Visul» este cel mai real lucru care exista "!...

«Visul» constituie o realitate atemporala "

... Numaiomul care viseaza " poate crea buna "stare!”

În opinia Visa "torului, „visul” este o lume sublimata ",cauza reala " a tot ce vezi s #i atingi.

„«Visul» reprezinta " planificarea verticala " pe caredoar un vizionar o poate cunoas #te... Acel «dupa "» nu

exista " decât în imaginat #ie... Fiecare clipa " este opra "va "lie la "untrica " ce se deschide s #i se închide s #i înfiecare clipa " câs #tigi sau pierzi; fiecare moment esteun succes sau un es #ec. Totul se petrece acum, subochii ta "i, în aceasta " clipa " eterna ".”

„O agenda " înca "rcata " cu programa "ri, care nu mai areniciun spat #iu liber, precum a ta”, a început Visa "torul



s #i a indicat una dintre pagini care era plina " de nume,ore s #i numere de telefon „este o scrisoare desinucigas #, înseamna " confirmarea propriei mort #i...

Omul, cu cât este mai aproape de moarte, cu atâtare agenda mai ocupata ".”

„Lasa " jocul sa " continue, lasa " comedia sa " sedesfa "s #oare... lasa " colaboratorii s #i profesionis #tii sa "-s #i joace rolul. Compania este o reprezentat #ie

teatrala "... cu ma "s #ti s #i personaje care evolueaza " dupa " un scenariu... Nu te încrede în el! Nu te ra "ta "ci!... nuuita ca " este doar un joc.”

„Fiecare programare, fiecare plan pe care îl trasezi”

a spus Visa "

torul, fa "

ra "

sa "

bage de seama "

acel tainicstriga "t de ajutor, ascuns în umbra agresivita "t #ii mele,„ît #i înta "res #te iluzia de a fi viu, te adânces #te înconvingerile tale nebunes #ti. Mai presus de toate,trebuie sa " fii capabil sa " pla "nuies #ti. Sa " planifici s #i sa " crezi în ceea ce ai planificat este ca s #i cum ai muri.

Omul poate pla "nui doar ceea ce deja este mort... Adeva "ratul plan este chiar în acest moment, în«Acum s #i Aici»....

Un conduca "tor poate avea armate de colaboratoricare concep planuri s #i programe, operat #iuni pentru

viitor, în cele mai mici detalii, dar decizia lui va fi întotdeauna rodul momentului. Pâna " în acel



moment el nu s #tie, nu act #ioneaza " pâna " cemomentul nu-s #i dezva "luie eternitatea. Numai atunciva afla ce are nevoie sa " cunoasca ".

Lumea va fi la picioarele tale când vei înva "t #a sa " tra "ies #ti clipa în deplina "tatea ei. Planurile s #iprogramele se ivesc natural, fa "ra " sa " depui efort,atunci când încetezi sa " mai crezi în ele.”

„Agenda îi ajuta " pe oamenii de genul ta "u sa " uite”, a

spus El pe o voce joasa ". „Sa " uit #i de tine!” a murmurat.

„Lumea este desfa "s #urarea în timp a ceea ce visa "m...O programare este întotdeauna cu tine!... sau mai

mult, cu o parte din tine, pe care nu o cunos #ti.Oamenii s #i evenimentele se înalt #a " s #i se risipesc

dupa " un scenariu gravat deja în Fiint #a "...

Când pla "nuies #ti s #i crezi în ce ai pla "nuit ... te îndepa "rtezi de «lumea reala "»... Cu cât te convingipe tine însut #i ca " programa "rile s #i întâlnirile se petrec

as #a cum le-ai programat, cu atât mai mult te apropiide moarte... S #i astfel, întâlnes #ti oameni mort #i carepla "nuiesc s #i programeaza " ca s #i tine, care se afla " subimperiul iluziei ca " ei aleg s #i decid, fa "ra " sa "-s #irecunoasca " propria neputint #a ".”

„Într-o buna " zi, agenda ta va sema "na cu aceea a unuiom liber, a unui om care s #tie ce face, deoarece are



mereu solut #ia cu el... de fapt, el însus #i este solut #ia. Ît #i vei juca rolurile, în întâlniri s #i s #edint #e s #i vei la "salumea sa " fie libera " sa " se desfa "s #oare... în cele mai

bune moduri cu putint #a ". Lumea va devenicapodopera ta, fa "ra " niciun efort sau constrângere,atunci când agenda ta va sema "na cu cea a unuiadeva "rat conduca "tor... s #i va cont #ine numai file albe.”

„La telefon nu trebuia sa " spui: «Alo, cine este?», ci:

«Alo, cine sunt eu?», a remarcat Visa "torul,surprinzându-ma ", în timp ce aveam ultimeleschimburi de replici, în timpul unor lungi conversat #iitelefonice. „Ceilalt #i sunt TU!”, a t #ipat El, cu o voce îngrozitoare.

Scena trebuie sa " fi fost foarte comica ", deoarece niciVisa "torul nu s-a putut abt #ine sa " nu râda ". Pe de alta " parte, dincolo de masca lui grava ", dincolo de mânialui aparent incontrolabila ", se întindea un ocean decalm. În spatele severita "t #ii din privirea Lui se

ascundea serenitatea unui sfinx, care ma " exasperamai mult decât amenint #a "rile Lui. A ra "mas as #a pentruo clipa ", apoi s #i-a reluat alura feroce de pra "da "tor.

„Ceilalt #i sunt tu!”, a repetat El. Vocea Lui redevenisecalma ", dar acest lucru nu ma " linis #tea.

”Lumea este as #a, deoarece tu es #ti as #a s #i nu invers.

Nu fugi... Vizibilul te ajuta " sa " recunos #ti invizibilul...Ceilalt #i te ajuta " sa " vezi ceea ce nu vrei sa " vezi în



tine însut #i... Ce proiecteaza " toate acestea în mine?Aceasta este întrebarea pe care s #i-o adreseaza " opersoana " onorabila "! Te ascult de ceva vreme. Es #ti

indecis s #i prolix... Confuzia se afla " în tine s #i nu înceilalt #i”, mi-a spus s #i s-a sprijinit put #in de masa ".

„Lumea se manifesta " ca fiind îndoielnica ", haotica ",iresponsabila ", pentru a adeveri ce es #ti s #i unde es #ti.La fiecare apel, indiferent cine este la cela "lalt capa "tal firului, fa "ra " except #ie es #ti întrebat: «Te deranjez?»”

„Te deranjez?”, te întreaba " ei când simt ca " te-au luatpe neprega "tite. Lumea, ceilalt #i, te oglindesc... ei suntoglinda care reproduce imaginea unui om indolent,care vorbes #te cu sine însus #i. «Te deranjez?» este

lipsa ta de responsabilitate. «Te deranjez?»deoarece es #ti confuz! «Te deranjez?» este lumeacare te denunt #a ".”

„Ar fi trebuit sa " spui: «Alo, cine sunt?» s #i nu «Cinee?» „, s-a înfuriat El.

”Cine sunt?”, a insistat El s #i a continuat sa " strige.„Numai aceia care au înt #eles ca " ei îns #is #i se afla " lacela "lalt capa "t al firului ra "spund astfel!” Îl ascultampe Visa "tor s #i în acelas #i timp încercam sa " pa "strezlimitele normalita "t #ii în conversat #ia care tocmai începuse.

„«Alo, cine sunt?» înseamna " sa " te întâlnes #ti cupropria confuzie”, a continuat Visa "torul.



„Lumea vrea sa " fie condusa "! Oricine te suna " arenevoie sa " se s #tie cont #inut... are nevoie de claritate...

Dar dupa " câteva remarci ale tale, descopere ca " nuai nicio direct #ie... Es #ti ra "nit, es #ti saturat...”

„Lasa " incons #tient #a sa " te domine, pa "trunde în altezone de înt #elegere!” m-a îndemnat Visa "torul s #i, cu oneas #teptata " buna "voint #a ", se întoarse la tonul luinormal. „Un om vigilent s #tie ca ", ascunsa " printre

crustele hota "rârii s #i ale falselor incertitudini, apare întotdeauna aceeas #i rana ", aceeas #i durere... s #tie ca " nue nimic de fa "cut daca " rana nu e tratata " s #i vindecata ".S #i chiar daca " încearca " sa " evadeze, daca " se retrage caun pustnic în pes #tera " sau într-o ma "na "stire, ca ascet,

departe de telefoane s #i angajamente... acea rana

"

,acea durere vor reapa "rea, ca sa " denunt #e lipsa lui deprega "tire.”

„Dar tu, precum tot #i oamenii obis #nuit #i, nu simt #iacum acea durere sau cel put #in pretinzi ca " esteinsignifianta "!” În glasul lui ra "suna ecoul unui es #ec

iremediabil, durerea unei înfrângeri cosmice.

„Gândes #te-te, ce binecuvântare!... Lumea ne suna " sa " ne spuna " cine suntem s #i ce ne lipses #te... Este ca s #icum am sta lânga " oracolul din Delphi s #i i-am pune întreba "ri dupa " pofta inimii!” Apoi, pe juma "tate

serios, pe juma "tate în gluma ", a ada "ugat:



„Oricine ra "spunde la telefon, pare sa " întrebe cineeste... des #i s #tie deja ... Tu s #tii deja cine este la cela "laltcapa "t al firului ... deoarece tu pe tine însut #i te

suni...”

„Lumea este reflectarea pura " a Fiint #ei tale ... Sa " nuuit #i asta! „ m-a avertizat Visa "torul. „Lumea ît #itelefoneaza " sa "-t #i spuna " cine es #ti... sa " te îns #tiint #ezeca " ai încercat mereu sa " evit #i sa " te cunos #ti! Numai tu

decizi cine ar trebui sa " fie la cela "lalt capa "t al firului...Tu s #i numai tu decizi ce ît #i va spune el... Pentrumoment, la cela "lalt capa "t al firului vei ga "si o lumecare ît #i reflecta " fragilitatea. Tu es #ti cel care cereajutor, care cere sa " fie vindecat...”

„Un om viu, invita " viat #a”, a insistat Visa "torul,adâncind bres #a sa "pata " în mine. „Postura ta devictima ", încurajeaza " es #ecul. Cine se aseama "na " seaduna ". Înt #elegerea atrage înt #elegere. Vrei sa " schimbioamenii de la cela "lalt capa "t al firului? Schimba "- te

tu! Fii tu însut #i solut #ia s #i lumea va fi rezolvata " pentru totdeauna.”

„Daca " ra "spunzi «Alo, cine sunt?», înseamna " ca " daidovada " de atitudinea unui om care s #tie s #i îs #iamintes #te ca " el este singurul responsabil pentru tot

ceea ce se întâmpla " în viat #a lui... Un apel telefonic ît #i



permite sa " înt #elegi ce ai refuzat sa " vezi, sa " atingi s #isa " întâmpini.”

„Claritate... Ofera " claritate lumii... s #i la cela "lalt capa "tal firului se vor auzi numai ves #ti bune.”

„Fii solut #ia... la "untric!”, mi-a poruncit Visa "torul s #i a încuviint #at din cap, sa " ra "spund „Fii liber!... În afara " nu este nicio problema " care trebuie rezolvata "...

niciun lucru va "ta "ma "tor, de care sa " te aperi s #i niciundus #man cu care sa " lupt #i. Pentru a da un ra "spunslumii, mai întâi trebuie sa " devii tu solut #ia... Pa "trunde în sinceritate, simplitate, us #ura "tate, în stra "lucireaFiint #ei... Daca " es #ti în stare sa " urma "res #ti «jocul» de

deasupra, vei descoperi ca "

lumea de la cela "

lalt capa "

tal firului ît #i da "ruies #te toata " recunos #tint #a s #idevotamentul ei.

Într-o buna " zi, vei descoperi ca " munca reala " aomului, unica lui munca ", este sa " repare lumea. Veicons #tientiza ca " tu, numai tu, es #ti cauza fieca "rei

nebunii s #i înfrângeri care se întâmpla " în lume s #i ca " tu, numai tu, o pot #i vindeca, proteja, salva s #i iubi,daca " s #tii cum sa " te vindeci pe tine însut #i, sa " teprotejezi, sa " te salvezi s #i sa "-t #i iubes #ti sinele.”

„... Tradit #iile sapient #iale, de-a lungul mileniilor, au

na "scocit s #i insuflat tot felul de «trucuri» pentru a se împotrivi rigidita "t #ii s #i repetitivita "t #ii spre care omul



tinde în mod inevitabil”, a spus El „Ma "ta "niile, cu fat #aspre Mecca, de cinci ori pe zi, ritualul fastuos deRamadan, în a noua luna " a anului lunar islamic s #i

ritualurile actuale din toate tradit #iile religioase arputea fi definite drept «incursiuni în mecanicism».Funct #ia lor este sa " hra "neasca " înt #elegerea latenta " s #ipasiva ", prin întreruperea rutinei s #i obligareaoamenilor sa " devieze de pe fa "gas #ul obiceiuriloradânc înra "da "cinate s #i perimate.”

Visa "torul a continuat sa "-mi explice ca " acestea suntnorme ale igienei spirituale, mentale s #i fizice, aca "ror înt #elegere originara " s-a risipit s #i acum pâlpâiepe ascuns în umbra credint #elor religioase,ritualurilor fade s #i

272

practicilor superstit #ioase. Este suficient sa " acorziput #ina " atent #ie mis #ca "rilor noastre, pentru a-t #i daseama cât de mecanica " s #i repetitiva " este viat #anoastra ". În fiecare dimineat #a " începem o serie deactivita "t #i cu o vigoare scrupuloasa " s #i întotdeauna la

fel: ne da "m jos din pat cu acelas #i picior, ne ba "rbierimdin aceeas #i parte, ne spa "la "m pe dint #i cu aceleas #imis #ca "ri, în aceleas #i direct #ii, pe aceeas #i expresiefaciala ". Avem obiceiuri bine stabilite s #i ne exprima "mideile cu aceleas #i gesturi, cuvinte s #i inflexiuni alevocii, întotdeauna. Chiar s #i emot #iile noastre sunt

previzibile, ca nis #te reflexe condit #ionate alesufletului nostru. În omul comun, voint #a este





tot felul. Numai cel ce încearca " sa " le descoperepoate înt #elege dificultatea operat #iunii s #icons #tientizeaza " ca " o foarte mica " pa "rticica " din viat #a

noastra " ra "mâne neîntinata " de tiraniaautomatismelor s #i repetit #iei incons #tiente. Totus #i,merita " efortul. Dezvoltarea atent #iei, a unui spiritvigilent, îi da " prilejul sa " priveasca " dincolo dealterarea intent #ionala " a rutinei noastre, aobiceiurilor s #i comportamentului. În acest joc

la "untric de-a hot #ii s #i gardis #tii, se as #terne abilitateade a întinde o cursa " tiparelor noastre, de a nemetamorfoza în nis #te vâna "tori implacabili aira "ma "s #it #elor învechite, din noi. Atent #ia la mis #ca "rilenoastre, cons #tientizarea act #iunilor noastre,

reprezinta "

munca asupra Fiint #ei, care det

#ine oinegalabila " reflect #ie asupra calita "t #ii gândirii s #i simt #irii

s #i, implicit, a viet #ii noastre.

„Pa "streaza "-t #i buna dispozit #ie, nu te ama "gi s #iscruteaza "-te cu cea mai mare seriozitate” ma "

sfa "tuia Visa "torul, de ori de câte ori venea sa " ma " salveze de pe culmile dispera "rii „Ajuta "-te deautoironie. Este un antidot puternic împotrivaorica "rei forme de fixare s #i identificare.”

În accept #iunea Visa "torului „identificarea” cu lumeadovedea ca "derea noastra " într-o stare de libertate

redusa ", de regres psihologic.



„Tu devii efectul, iar lumea, cauza. Tu te mics #orezi, întimp ce lumea cres #te s #i te absoarbe.” La auzulcuvintelor Lui, episodul cu Alice, care risca " sa " se

înece în balta propriilor lacrimi, mi-a stra "fulgeratmintea.

Visa "torul ma " înva "t #ase o întreaga " serie de trucuri s #istrategii, prin care sa " ma " protejez împotrivaidentifica "rii, pentru a nu fi înghit #it de valul hipnoticde evenimente pe care omul îl numes #te „realitate”.

Una dintre ele era ca, la un moment dat, sa " teretragi din orice activitate, în momentele aparentcele mai put #in potrivite, cele mai intense s #i cruciale. În colt #ul camerei, încercam nemis #cat sa " înfruntpresiunea pe care timpul o exercita asupra fieca "rui

centimetru pa "

trat din Fiint #a mea.

„Un conduca "tor este mai presus de toate unmanager al Fiint #ei”, a afirmat Visa "torul „El s #tie cumsa " recunoasca " s #i sa " depa "s #easca " orice negativismdina "untrul lui. S #tie ca " trebuie sa "-s #i «învinga " propriul

sine», daca " aspira " sa " câs #tige toate celelalte ba "ta "lii.

«Învingerea propriului sine» înseamna " alungareaemot #iilor negative din calea ta, destra "marea lor... înseamna " înla "turarea gândurilor negre s #i a auto-sabotajului... înseamna " transgresarea propriilor

limite s #i a orica "rui obstacol na "scut din temeri s #i îndoieli s #i a orica "rei umbre din viat #a noastra "....



«Învingerea propriului sine» reprezinta " dezgropareavoint #ei s #i începerea ca "la "toriei spre integritate. Nu

avem altceva de fa "cut, în viat #a "!”, a afirmat Visa "torul,apodictic. „Probele pe care i le întinde existent #a,angajamentele de la slujba " s #i orice dificultate pecare omul o întâlnes #te în calea lui, reprezinta " oportunita "t #ile de a calma gloata certa "reat #a " dina "untrul sa "u s #i de a începe ca "la "toria spre

integritate.”

„Învingerea propriului sine”, a s #optit El, „înseamna " sa " nu înga "dui negativismului, nici cât bobul deneghina ", sa " se strecoare îna "untrul ta "u, sa " nu înga "dui

nicio înjosire morala "

, nici ma "

car cea mai vaga "

grimasa " de durere.”

„Când timpul te ataca ", integreaza " timpul. Cânddurerea te ataca ", integreaza " durerea. Când îndoialate ataca ", integreaza " îndoiala. Când teama te ataca ",

integreaza " teama.”

„«Învingerea propriului sine» înseamna " sa " nudepinzi de lume”, a spus Visa "torul „Înseamna " sa " fiicreator, sta "pânul propriului sine, al sta "rilor Fiint #eitale s #i, implicit, sta "pânul lumii.” A ada "ugat ca " aceasta "

abilitate de a ra "mâne detas #at este absolut naturala "



s #i constituie un drept primit la nas #tere, de fiecareom.

„Dar, într-o buna " zi, copilul înceteaza " sa " mai joaceteatru. El uita ". S #i ceea ce purta odinioara " dreptmasca ", devine o grimasa " permanenta ", care îiconduce viat #a, în mod tiranic”, a remarcat Visa "torul,dupa " ce pa "trunsese în fuxul gândurilor mele dinacel moment „Copilul devine «cu adeva "rat» o fiint #a "

capricioasa ", sensibila " s #i obraznica ", ce joaca " un rol,devine adultul fragil care s #tie numai sa " depinda " decineva sau ceva, de un angajament sau unmedicament, care considera " ca " lumea este sta "pânullui.”

„Libertatea”, a spus El moale, dar cu o privire receca ot #elul, „te va costa ma "s #tile pe care le port #i deatâta amar de vreme.”

Cel ce nu se conduce pe sine, nu-i poate conduce

pe alt #ii.

Ceea ce vine pe neas #teptate are întotdeauna nevoiede o îndelungata " prega "tire.

O fiint #a " sensibila " pa "ra "sise Paradisul, în schimbul

temerii s #i al durerii. Cum fusese posibil as #a ceva?Cine ar fi schimbat viat #a pe moarte? Totus #i, omul a



putut face un asemenea lucru s #i îl mai face înca ". Osimt #eam pe propria piele. Mus #ca "tura din ma "r estecredint #a ca " lumea exterioara " este cauza, ca " det #ine o

voint #a " cu care ne conduce s #i ne controleaza ". Teatrulabsurdului îs #i deschidea avanscena s #i reproduceaacea drama ", nu doar cu fiecare moment al mort #ii, cis #i cu fiecare amânare a lui „acum s #i aici”. Sa " ai ovina ", în etimologia greaca ", însemna o deviere. Chiars #i nepriha "nirea mea, în esent #a ei, era o deviere, o

îndepa "rtare din partea superioara " a Fiint #ei mele.Atomi de uitare, neascultare s #i vrajba " s-aumultiplicat s #i au pa "truns în paradis, poluându-l.

„«Visul» este cel mai real lucru care exista "”, ma "

înva "

t #ase Visa

"

torul „Leaga "

- te de vis, cu un cablu deot #el, s #i nu la "sa pe nimeni s #i nimic sa " se interpuna " între voi. Omul fa "ra " «vis» este ca un fragmentpierdut în univers.”

Vina de neiertat, pa "catul pa "catelor, este sa " crezi ca "

lumea ne creeaza " pe noi. Comitem pa "catul a "sta înfiecare clipa ", în inima noastra ", când transforma "mlumea în zeul nostru: un zeu al durerii, un zeuignorant. De la Cartea Genezei la povestea luiFrankenstein, de la basmul lui Alice, la Blade Runner,omul a continuat la nesfârs #it sa "-s #i spuna " povestea

creatorului care devine victima creat #iei lui. Dinperspectiva noastra ", lumea joaca " un rol vital s #i o



considera "m reala ", o ridica "m pe un piedestal mai înalt decât merita ", o idolatriza "m.

„Lumea, atunci când o prives #ti, se creeaza " chiar sub

ochii ta "i”, mi-a spus El cândva s #i mi-a explicat ca " tocmai acesta este motivul pentru care o numim„creata "”. Ea vine din urma ". Este efectul! Dar exista " o cauza care precede efectul. Sunt put #ini aceia carerealizeaza " ca " lumea nu are direct #ie s #i nici voint #a " proprie.

„Numai individul este înzestrat cu voint #a ".... voint #alui conduce lumea. Atunci când voint #a lipses #te,lumea preia automat controlul.”

„As #a încât îngrijorarea ta este complet inutila

"

”, aconcluzionat Visa "torul „Ea doar perpetueaza " dependent #a ta de lume.”

„Dependent #a de lume? Ce înseamna " asta?”, l-am întrebat, simt #ind ca " filosofia Lui se ciocnea mai multca oricând cu toate cele în care înca " mai credeam.

„Înseamna " ca " atunci când «uit #i» te minimizezi, iarlumea preia conducerea”, a ra "spuns sec Visa "torul„Oamenii fa "ra " voint #a " sunt redus #i la dimensiuneaunor pitici psihologici, care se învârtesc în propriullor univers, cu coada între picioare, încovoiat #i depovara sentimentelor de culpabilitate, speriat #i de

moarte de fantomele pe care ei îns #is #i le-au creat.”



„Sa " devii om de afaceri, sa "-t #i asumi rolul respectabilde întreprinza "tor, nu înseamna " sa " devii un om liber.Identificarea cu acel rol presupune doar sa "-t #i

schimbi temnit #a. Sa " intri într-o alta " celula ". Libertateaconstituie eliberarea de identificarea cu lumea s #irenunt #area la acel cântec de jale care t #i-a condus întreaga viat #a ".”

Mergeam deseori la întruniri sociale, la recept #iile

ambasadorilor s #i la petreceri, în vile private. Eramun client nelipsit al restaurantelor s #i al celor maiaglomerate cluburi din oras #, cu toate ca " Visa "torul îmi sugerase subtil sa " nu apar în public prea des, cidoar la unele evenimente oficiale de maxima "

important #a "

s #i sa

"

ma "

prega "

tesc temeinic s #i strategicpentru acele ocazii. În ajunul întâlnirilor respective,

disciplina promovata " de Visa "tor îmi cerea sa "-miintensific munca asupra propriei persoane,acordând o atent #ie sporita " mânca "rii, exercit #iilorfizice s #i lecturii. Starea de alerta ", de cons #tient #a ", nu

trebuia sub nicio forma " sa " ga "seasca " vreo portit #a " libera ", pentru a se ra "spândi prin lume. Nimic nuavea dreptul sa " polueze acea buna "stare, aceapulbere pret #ioasa " pe care o culesesem în atâtea lunide „lucrat”.



Lumea exterioara " reprezinta " materializareapsihologiei tale... Tu es #ti cel care a consimt #it cafiecare problema "

s #i dificultate sa " pa "trunda " în viat #a ta... Într-o buna " zi, când te vei cunoas #te pe tine însut #i,

vei înt #elege de ce lumea este as #a cum este.

„O persoana " congruenta ", indiferent la ce latitudinese afla ", respecta " tradit #iile, obiceiurile, credint #a

religioasa " s #i orice alte obiceiuri ale oamenilor care îl ga "zduiesc. Regulile inimii îi ghideaza " alegerile.Dincolo de timp s #i de spat #iul geografic, el esteacasa " în legalitate s #i moralitate, fa "ra " niciun efort,datorita " eticii lui solide”, a subliniat Visa "torul, cu

acel prilej.

„Aducerea acelui câine în casa " echivaleaza " cumanifestarea unei vanita "t #i ascunse, a unei sciziuni,atât interioare cât s #i între tine s #i ceilalt #i, care teas #eaza " pe cele mai joase trepte ale sca "rii Fiint #ei.

Când vei recunoas #te acest lucru tine însut #i, veiputea sa " te vindeci. Însa " acum, pâna " vei înt #elegesituat #ia, stra "duies #te-te sa " nu provoci un scandal.“

Era limpede ca " vanitatea, egocentrismul s #i dorint #ade a se afla în centrul atent #iei s #i de a „isca scandal”

erau stimulentele secrete s #i cele mai profundeexplicat #ii ale celor mai variate s #i mai put #in



comprehensibile comportamente ale majorita "t #iioamenilor, de la pasiunile pentru sporturi extreme,la cele mai riscante aventuri, la act #iuni caritabile s #i

umanitare cum este, de pilda ", adopt #ia de copii dealta " rasa " s #i culoare. Din cauza vanita "t #ii s #iegocentrismului, unii se avânta " pe valurile oceanelordoar pe o placa " de surf, înalt #a " catedrale, întemeiaza " religii. Am înt #eles ca " cealalta " fat #eta " a lui „a iscascandal” este comportamentul acelora care tac,

care se descurca " fa "ra " a avea nevoie de ape tulburi,adversita "t #i s #i aversiuni inutile. Aces #tia, în ta "cere s #ifa "ra " ostentat #ie, accepta " responsabilita "t #i la care altesute n-ar avea curajul nici sa " se gândeasca ".

„Acele eforturi nu ar fi fost depuse niciodata "

pentru adoptarea unui copil din t #ara lor. Un copilalb ar fi trecut neobservat, iar ei ar fi pututconsidera ca " este propriul lor copil”, a comentatVisa "torul, când i-am spus aceasta " poveste. „Ar fifost ca s #i cum s-ar fi rugat sau ar fi postit cu us #ile

închise, convins #i ca " nimeni nu ar fi aflat despreasta.”

În schimb, copilas #ul de culoare ar fi „iscat scandal”.Ar fi provocat aversiuni, conflicte s #i ranchiuna ", i-ar fiaruncat în vâltoarea unor certuri vizibile care

reprezentau, de fapt, manifesta "rile propriei lorviolent #e refulate, ale rasismului lor incons #tient, ale



sentimentului lor de culpabilitate, pe care opt #iuneaacelei adopt #ii ar fi trebuit sa " le s #lefuiasca " sau sa " leumbreasca ".

I-am povestit Visa "torului ca ", dupa " cât #iva ani, i-am întâlnit pe acei prieteni din nou s #i erau extrem de încrâncenat #i s #i îmba "trânit #i. Ei mi-au dezva "luit ca " acelcopil s #i chiar ei îns #is #i îndurasera " nenuma "rate mizeriis #i abuzuri, mari s #i mici, din cauza intolerant #eioamenilor s #i a mediului ostil. Acest lucru era atât

de evident, încât pa "rint #ii cu aceleas #i probleme întemeiasera " o asociat #ie care lupta pentru apa "rareadrepturilor lor s #i afirmarea principiilor careinspirasera " acel „act de dragoste”. l-am mai spusVisa "torului ca ", dupa " o vreme, dezama "git #i s #i mai

nefericit #i ca înainte, ei au luat hota

"

rârea sa "

sedesparta " s #i apoi sa " divort #eze.

„Adopt #ia pentru care au luptat prietenii ta "i nu eraun act de dragoste, as #a cum s #i-au dorit ei, ci otentativa " de a umple vidul relat #iei lor. Nimic nu esteexterior s #i nici ma "car adopt #ia unui copil nu poate

alunga moartea la "untrica ", teama, solitudinea s #isuferint #a.”

„Atacurile lumii reprezinta " o binecuvântare; ele întotdeauna vin sa " ne vindece. Lumea trebuie sa " intervina ", din afara ", pentru a dovedi ca " acea lipsa ",

acea boala " pe care o percepi, nu exista ".”



„Lumea s #tie!”, a concluzionat Visa "torul.

Acum, în timp ce scriu, s #tiu ca " decriptarea falsita "t #ii,

egoismului s #i vanita "t #ii noastre, ascunse în umbraunui astfel de act uman, implica " o munca " minut #ioasa " de autoobservare. Sunt perfect cons #tient degravitatea acestei afirmat #ii s #i îmi asum întreagaresponsabilitate pentru formularea ei. Ca o celula " aumanita "t #ii ce sunt, am descoperit în mine ca "

ignorant #a, aparent neglijabila " s #i insignifianta ", este ceacare ne degradeaza " s #i ne transforma " într-o prada " africii de a tra "i s #i a muri. Aceasta " umbra " din fiint #anoastra ", de multe ori ignorata ", necons #tientizareaacestei porniri la "untrice spre criminalitate, se

proiecteaza "

pe ecranul lumii s #i materializeaza

"

toateororile, atrocita "t #ile s #i violent #a.

„Taie orice lega "tura "! Reteaz-o, pentru totdeauna! Sa " nu cumva sa " iei cu tine vreun fragment din vechealume!”

„Es #ti condus de teama "”, a comentat Visa "torulconfesiunea mea. „$i-ai tra "it viat #a asemeneamult #imii... ani de-a rândul, de dependent #a "... fa "ra " aga "si curajul de a-t #i urma «visul», unicitatea ta.”

„Ulise s-a legat strâns de un catarg ca sa " nu se

abandoneze, sa " nu-s #i uite promisiunea, «visul»”, a



continuat El. „Frânghiile îl t #ineau legat de principiilelui. Acesta este gestul unui «om al S #colii», al unuiom impecabil, care, la fel ca s #i alt #i eroi, se cunoas #te

pe sine!” „Nu te teme de obedient #a ". Aliniaza "-te la principiileS #colii”, a spus El. Glasul Lui era blând. „Sa " te supuiS #colii nu înseamna " sa " depinzi, ci sa " urmezi ceea ceeste mai pur s #i mai adeva "rat în tine. Într-o buna " zi,când vei fi mai aproape de onestitate s #i sinceritate,

vei înt #elege ca " nu a existat niciodata " vreo sciziune.S #coala, care aparent se afla " în afara ta, se va împleticu S #coala care exista " îna "untrul ta "u: propria tavoint #a ".”

Viziunea s #i realitatea sunt unul s

#i acelas

#i lucru.

Dus #manul cel mai crunt al omului este el însus #i!

Tu es #ti cel mai bun exemplu pentru imposibilitateaomului de a pa "ra "si temnit #a banalului,

de a se revolta împotriva propriilor lui limite

s #i de a ra "sturna panorama lumii. Durerea pe care o simt #i s #i credint #a ta în suferint #a " sunt dovada... Pare ca " viat #a ta este vestejita " s #i încremenita ",

de parca " ra "da "cinile i-ar fi infectate,

dar adeva "rul este ca " nu ai visat niciodata "

la nimic altceva decât aceasta " sa "ra "cie dureroasa " care te încarcereaza ".



„Pâna " ît #i vei descoperi voint #a îngropata, pâna " veiatinge libertatea totala ", integritatea, trecutul te va

pândi întotdeauna, sa " te duca " înapoi la vechearutina.

Ignorant #a este întotdeauna la îndemâna "... Daca " nuvei mai fi vigilent s #i vei uita «visul», te va prinde înmrejele ei, într-o clipa ", s #i împreuna " cu tine, toaterealiza "rile s #i înt #elegerea, în ciuda eforturilor depuse,

se vor degrada. Nu conteaza " cât de multe ai realizat. Pâna " vei atingereîntregirea Fiint #ei, te vei afunda mereu în pra "pastiaignorant #ei tale...

Când vei dobândi completitudinea Fiint #ei, vei putea

sa "

fii propriul ta "

u sta "

pân; acesta este rezultatul unei îndelungate «lucra "ri a S #colii»... însa " pâna " în acelmoment omul este un dansator pe sarma,suspendat între nimicnicie s #i eternitate.„

„Nu exista " nedreptate”, a declarat El, apodictic s #i a

încheiat discut #ia.

La mult #i ani dupa " aceste prevestiri, pe care leluasem drept „exagera "ri pedagogice”,experimentam direct pe pielea mea cât de multa " suferint #a " nas #te din uitare.

Reîntoarcerea în trecut ma " azvârlise în infernulexistent #ei, de unde nu aveam nicio sca "pare. Când



lipses #te voint #a, atunci îndoiala, teama, limitele,nimicurile lumii îi iau locul. Acum, ma " zba "team înapele tulburi ale trecutului, care continuau sa " curga "

împrejurul meu ca nis #te viet #i paralele, nefericite.

Nesupunerea în fat #a principiilor visului înseamna " autosabotare, ucidere la "untrica ".

Viat #a exterioara " nu reflecta " nimic altceva

decât suicidul la "untric.

Savant s #i totodata " cobai, descopeream ca " acelegânduri negre, emot #ii negative nu numai ca " ma " poluasera ", dar emanau s #i o substant #a " invizibila ",necunoscuta " înca " de fizicieni, capabila " sa " polueze

mediul, oamenii s #i tot ce intra în contact cu ea. Ma

"

intriga natura lor contagioasa ", puterea lor de a sera "spândi de la o persoana " la alta cu o viteza " na "ucitoare, prezentând chiar simptomele uneiepidemii. Din acest motiv, sute s #i mii de oameni potfi poluat #i de aceeas #i sugestie, fantezie, emot #ie

negativa " s #i condus #i spre react #ii violente, colective s #imecanice ca nis #te reflexe psihologice condit #ionate.

Emot #iile pozitive, pentru a fi stârnite,

Au nevoie de o prega "tire îndelungata " s #i o munca " asidua " cu sinele. Este nevoie de ani întregi de

autoobservare



pentru a îndepa "rta straturile de ignorant #a ",grosola "nie

s #i tot ce sufoca " aceste sta "ri ale Fiint #ei.

Probabil s #tiusem asta, dintotdeauna. Acum, în oricecaz, nu mai puteam sa " ignor o descoperire atât deimportanta ", ca " organizat #iile umane sunt patetic detriste, adeva "rate industrii ale durerii. Fabricile,birourile s #i mai presus de toate s #colile s #i

universita "t #ile par a fi concepute s #i organizatepentru a produce s #i hra "ni o suferint #a " aparent inutila ".Cantita "t #i imense de

energie sunt irosite în disputele s #i conflictele dintregrupuri s #i indivizi, emot #ii nepla "cute s #i inutile, sta "ri

de angoasa "

s #i anxietate, îngrijorare, incertitudine s

#iiritabilitate. Puteam confirma adeva "rul paradoxal

conform ca "ruia, în timp ce materia prima " ra "mâne înnobilata " s #i transformata ", oamenii ra "mândezama "git #i.

Observând lucrul acesta din interior, ma " întrebam

de ce în organizat #ii pa "rea sa " existe, cu înca "pa "t #ânares #i dincolo de orice efort antreprenorial saus #tiint #ific, un mecanism „pervers”, care produce s #ihra "nes #te constant o stare de nemult #umire, detensiune dureroasa " sau conflictuala ", a celor carelucreaza " în acel mediu. În mod absurd, toate

ra "spunsurile ma " conduceau la concluzia ca " acesteareprezentau rat #iunea lor de a fi, adeva "rata lor



creat #ie s #i în acelas #i timp misterioasa fort #a " care leconducea.

Lumea nu misca un fir de par fara consimtamantultau. Lumea e asa cum o visezi.

Sa modelezi lumea inseamna sa te vindeci pe tine.

"Acum stiu ca totul dimprejurul meu e o minciuna,

o minciuna care-mi conduce inca viata."

Fii ca Regele Midas - tot ce atingi sa seimbogateasca.

Recunostinta este cheia de acces."Atata timp cat inca esti dominat de teama, indoialasi confortul gandurilor tale, vei inlocui dependentade ceva cu o alta dependenta. Asta nu inseamna nicilibertate, nici evolutie."

Raul de azi reprezinta binele de ieri care nu a fostinca depasit.

In viata, ca si in afaceri, exista o singura regula ca saesuezi: sa incetezi sa crezi in tine.



Nu exista nici un moment in care viata ta sa nu fiein pericol.

Perfectiunea de ieri este piatra de capatai pentruperfectiunea de maine.

Poti poseda numai acele valori pentru care poti firesponsabil.

In povestea cu Buddha, tatal este adevaratulrevolutionar - pentru c-a indraznit sa-i insufle oviziune nemuritoare asupra lumii.

Tu esti inceputul si sfarsitul oricarui eveniment.

Tot ce vezi si atingi, de la insecte la galaxii, se aflainauntrul tau... altfel n-ai putea sa le vezi sau sa leatingi.

Starea este Locul.

The abstinence of the ascetic, the solitude of thehermit and the frugality of the monk, revealthemselves to be the expression of the sameintelligence – different aspects of one, timelessquest that was once connected to the martial

disciplines and to the wakefulness of the warrior.





whether it is the mind or the soul. Often whenplaying monopoly we focus only on developing themind and the subconscious, neglecting the other

parts, and likewise when discovering the cosmicgame we attempt to attain soul consciousness byignoring the other parts, and this is a mistake.When we focus on our soul exclusively orprematurely, what we are really doing is fleeing life’schallenges and heartaches, seeing this as a quick

way out of our problems. This is spiritualimmaturity, for we must integrate all parts equally.Until we have integrated all parts of ourselves andestablished harmony in the kingdom of self we willnot get far in the spiritual worlds, for the dark

shadows unattended will drag us back and causehavoc. Until we have done our work, trained ourmind, awakened body wisdom and have apartnership with our subconscious, the soul willprove elusive. Metaphorically speaking, beforeenlightenment, do the laundry, clean the house and

learn to make a decent omelet. Awakening the soulis never fleeing life, but rather participating in lifemore fully.

Buddhists, believing that all this talk of a soul isdistracting and misleading, do not speak of the soulbut of striving for enlightenment, and in many ways

they have a point. It is easy to get lost in the dogmaand vision of the soul, forgetting that soul



consciousness is not an idealistic concept, but ameans of living life in an extraordinary way.Ultimately, all the various spiritual traditions are

about transcending our normal consciousness intosomething larger and greater so we can be ofservice in the world. The fruit of awakening isservice to others, and this is how we can recognizesoul consciousness in ourselves.

How much clearer does it need to be? How simpleand yet profound that the flowering ofconsciousness in our species evolves to where ourultimate calling is to serve one another. Jesussummed up the transformation by advising that the

greatest amongst us should be servant to all.

































































































































Documents

Scoala Zeilor - Notite