1. Depolitizarea instituțiilor de cultură

O dată cu apariția posibilității ca Iașiul să devină Capitală Culturală Europeană în 2021, o mare parte a mass-mediei și a actorilor culturali mai mult sau mai puțin implicați în bunul mers al vieții culturale locale a început să dezbată și să ofere un spațiu mult mai generos discuției despre „Iașiul cultural”.

Cultura se face, firește, de către artiști și alți entuziaști dar cu ajutorul instituțiilor, fondurilor (publice, de cele mai multe ori), directorilor și echipelor administrative aferente. Lipsa unei tradiții care să scoată cultura de sub apanajul strict al instituțiilor publice locale sau centrale a creat o cvasi-dependență a oamenilor de cultură din Iași de lumea politică. Pentru că partidele și autoritățile publice n-au fost niciodată interesate să susțină concursuri deschise unor specialiști în domeniu (nu neapărat afiliați unor structuri de partid sau de interese), pozițiile de conducere din instituțiile locale au fost (și au rămas – sperăm însă să nu continue) pur și simplu niște sinecuri, acordate de liderii politici unor persoane apropiate lor și organizațiilor pe care le conduc. Nu au primat, deci, experiența, expertiza, CV-ul, ci pilele, cunoștințele și relațiile.

Dacă viața culturală a orașului nostru ar fi fost înfloritoare în ciuda acestei practici deloc fericite, prezentul text nu ar fi avut niciun sens și ar fi rămas doar un subiect de discutat în privat de cei care nu au avut șansa și moralitatea necesare de a se apropia de structuri partidiste. Cum însă instițutiile culturale sînt în cea mai mare parte a lor gripate, obosite, lipsite de perspective moderne și închise tinerilor artiști încă ne-inițiați în „tainele” supraviețuirii într-un astfel de sistem, credem că depolitizarea instituțiilor de cultură este un prim pas pe care acest oraș trebuie să-l facă pentru a putea accede, măcar simbolic, către un titlu nu neapărat oficial de Capitală Culturală (fie ea și doar a României).

Deși am avea numeroase exemple din trecut în care posturile de conducere acordate pe criterii politice și nu de competență nu au făcut decît să treneze și chiar să adîncească atmosfera ternă și neperformantă din cele mai multe instituții culturale din Iași, avem totuși destule situații din prezent pe marginea cărora putem vorbi.

Cel mai clar și mai evident exemplu este cel apărut în urma destituirii directorului executiv al Fundației care se ocupă de candidatura Iașiului, dna Daniela Cujbă. Locul rămas astfel liber urmează să fie ocupat, cel puțin teoretic, în urma unui concurs deschis doritorilor. Nu putem găsi un alt termen în afară de „doritori” pentru că nici cu cîteva zile înainte de deadline-ul anunțat în spațiul public de primarul Gheorghe Nichita nu există un document sau o listă cu criteriile necesare aplicării pentru acest post, o bibliografie sau alte detalii necesare, altele decît cele foarte vagi precum „Studii superioare finalizate și Experiență relevantă în

managementul proiectelor culturale”1. Evaluarea se va face de un și mai vag „Board al Fundației” din care nu știm exact cine face parte și nici în funcție de ce criterii vor fi evaluați candidații. Nu ne bazăm pe nimic altceva decît pe „tradiția” ocupării unor astfel de funcții în orașul nostru cînd credem și afirmăm public că postul va fi ocupat tot de o persoană cu relațiile necesare.

Mai mult, în acest moment același „Board al Fundației” este ocupat, conform informațiilor disponibile în presă2 de persoane înregimentate politic sau cu legături strînse cu PSD Iași. Ceea ce, iarăși, n-ar fi neapărat o problemă dacă ar exista și rezultate vizibile & lăudabile. Dar cum ele nu există, ne permitem să atragem atenția asupra unei posibile explicații pentru intensa activitate a acestei instituții de la înființare și pînă în prezent.

Mai departe, un alt exemplu de sinecură și de post de conducere oferit3 este cel al lui Adi Cristi de la Casa de Cultură „Mihai Ursachi”. Timp de doi ani de cînd acest om de cultură ocupă poziția de director al instituției, aceasta a reușit să devină chiar mai obscură decît era în mandatul domnului Nichita Danilov (avansat, și el, într-un alt post conform aceluiași sistem de numiri politice4). Cum este posibil ca o instituție care se află într-o zonă tranzitată de atît de multe categorii sociale, deci cu un public potențial extrem de numeros să nu aibă o strategie culturală sau o stagiune de evenimente?

Acest sistem de numiri politice are și excepții, conform regulii, fericite ce-i drept, dar excepții. Vorbim de Dan Lungu și de Beatrice Rancea, în parte și de directorul Filarmonicii care a reușit să mențină o stagiune la standarde înalte în ciuda lipsei spațiilor conforme unor concerte simfonice.

Nu putem însă să progresăm din punct de vedere cultural doar așteptînd să apară întîmplător manageri cu viziune, cînd putem foarte simplu să-i selectăm în baza unui concurs transparent și bine promovat (nu doar anunțat tardiv într-un colț de pagină de ziar cu cîteva zile înainte).

2. Transparentizarea acordării de finanțări publice pentru proiecte culturale la nivel local

Avînd în vedere că apar tot mai multe instituții și organizații culturale private care aduc beneficii vizibile de imagine și din punct de vedere al ofertei de evenimente din orașul nostru, considerăm că au și acestea dreptul de a obține finanțări din fondurile publice destinate proiectelor culturale. Atît timp cît acești bani provin tot de la publicul spectator ieșean, considerăm că este absolut normal ca acești bani, puțini – mulți, cîți or fi, să ajungă la proiecte care reușesc să aducă ceva nou în spațiul nostru cultural, să diversifice oferta de evenimente propusă de instituțiile publice finanțate în mare parte oricum de instituțiile centrale.

1 ? http://www.romaniacurata.ro/ce-ar-trebui-de-fapt-sa-ceara-iohannis-partidelor-si-noi-lui/ 2 ? http://iasi2021.ro/director-executiv/

3 ? http://www.jurnalvirtual.ro/2015/01/28/george-onofrei-despre-telenovela-iasi-capitala-culturala-europeana/

4 ? ? http://24-ore.ro/2013/06/12/adi-cristi-noul-director-al-casei-de-cultura-mihai-ursachi-a-municipiului-iasi/

Recent, Consiliul Județean a invitat5 organizațiile culturale independente din Iași să vină cu propuneri de modificare a algoritmului prin care se acordă fonduri către aceste instituții, tocmai pentru a veni în întîmpinarea așteptărilor pe care le au și pentru a accesibiliza, în final, producția de evenimente și proiecte culturale așteptate de publicul ieșean. Salutăm această ințiiativă, sperăm să producă efectele așteptate și să fie un bun exemplu și pentru fondurile alocate de Consiliul Local aceluiași segment de instituții.

Situația de la Consiliul Local însă este departe de a fi obiectul doar a unei sugestii. Lipsa de transparență și consecvența lipsite de orice calcul al eficienței cu care s-au acordat fonduri mereu acelorași instituții (revista Convorbiri Literare6 etc) este și trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toți actorii culturali activi din acest oraș. Invităm, pe această cale, Comisia de Cultură a CL Iași să publice rezultatele tuturor finanțărilor din ultimii 3 ani, precum și lista completă a proiectelor și instituțiilor care au aplicat pentru finanțare, componența comisiei de selecție a proiectelor și baremul în funcție de care s-au notat și stabilit cîțtigătorii finanțărilor. Mai departe, sperăm ca și CL să preia modelul lansat în spațiul public de CJ prin care să ofere organizațiilor și instituțiilor interesate ocazia de a-și exprima sugestiile și ideile asupra modului în care să se poate eficientiza și transparentiza procesul de acordare a finanțărilor.

3. Conceptul, logo-ul și brand-ul culturii ieșene

Procesul de candidatură al Iașului la titlul de Capitală Culturală Europeană începe să intre într-un ritm normal și după cîteva săptămîni de dezbateri publice referitoare la strategie, concept și brand, board-ul Fundației care coordonează candidatura a găsit de cuviință să încalce tocmai punctele care fac o societate să conlucreze normal. Logo-ul a fost realizat nu prin concurs, cum ceream la punctul 1, ci prin atribuire directă probabil bazată pe afinitățile dintre Felix Aftene și Florin Cîntic (de altfel două persoane cu care nu avem nimic personal, dar care în contextul de față greșesc flagrant), rezultatul fiind batjocorit pe bună dreptate în social media și alte spații de socializare.

Nici conceptul nu a fost rodul dezbaterii, nu are nicio legătură cu ce cred ieșenii despre Iași (vezi cuvintele cheie rezultate în urma studiul Fundației Axis), ci este pur și simplu încercarea aceluiași Board de a decide fără să se consulte, avînd impresia și fiind susținut în această direcție de conducerea politică a orașului, că importantă nu e consultarea actorilor implicați ci semnătura de pe un proiect.

De ce acest Board menține, de exemplu, ideea unui pelerinaj religios și chiar o include și îi găsește explicații chiar în cadrul conceptului, cînd absolut toate vocile care s-au exprimat în spațiul public în ultimile săptămîni au dezavuat-o cu multiple argumente? Dacă așa înțelege această instituție că se colaborează cu actorii implicați în viața culturală ieșeană, le transmitem că nu sîntem de acord nici cu logo-ul și conceptul prezentate vineri, 17 aprilie

5 ? http://www.mediafax.ro/cultura-media/directorii-icr-chisinau-si-icr-roma-au-fost-inlocuiti-10308140 6 https://www.facebook.com/CristianAdomnitei/photos/a.220392894731063.30887.209224879181198/563003930469956/?type=1

7 http://www.finantare.ro/bani-de-la-primaria-iasi-pentru-proiecte-culturale.html

a.c., nici cu modul în care au fost decise și – dacă cumva vor rămîne chiar și în urma valului de glume și persiflări de care s-au bucurat în chiar primele 24 ore, să nu vă așteptați să ne mai implicăm cumva în următoarele etape ale candidaturii. Pentru că nu poți să faci cultură doar în birouri închise, fiind surd la toate argumentele și atenționările care ți se aduc.

Sîntem de acord că Iașiul cultural are nevoie de un brand, precum și de un concept comune tuturor celor implicați în viața culturală din Iași, care să ofere un prilej de coagulare a forțelor creative și de a le face mult mai vizibile atît pe plan național cît și internațional. Cum sîntem de acord, iarăși, că fiecare domeniu își are profesioniștii lui, iar branding-ul și marketing-ul nu sînt apanajul semnatarilor acestui text, precum nici a vreunei persoane despre care știm în acest moment că face parte din Board-ul Fundației, propunem ca specialiștii în aceste domenii să intre în dialog cu cei implicați activ în cultura ieșeană și doar împreună să ajungem la un numitor comun care să ne ducă la următorul nivel de înțelegere a culturii.

Semnatari:

Asociația Addarta

Iosif Prodan, jurnalist cultural

*Lista celor care se regăsesc în ideile expuse mai sus este deschisă și invităm asociațiile și persoanele să subscrie și să distribuie acest text mai departe.