Scurt Istoric Al Venetiei

7/21/2019 Scurt Istoric Al Venetiei

1/16

Scurt istoric al Venetiei

Pentru o perioada de aproape 1400 de ani, cei 3-4 kilometri de apa mai putin adanca cesepara Venetia de restul Italiei, nu numai ca au protejat Venetia de invadatori dar au izolatvenetienii complet de viata politica a tarii.

Gondole in Venetia medievala

Venetia a ramas astfel neatinsa de razboaiele si intriile papale sau imperiale, feudalism sicerturi teritoriale. Venetienii si-au indreptat atentia spre est, catre pietele pline de boatie ale!onstantinopolului. "sa a luat de fapt nastere marele imperiu comercial al #epubliciiVenetiene.

$n oras ce fusese construit din frica avea sa ajuna in scurt timp, sa fie cataloat drept cel

mai frumos oras din lume. In timp ce florentinii spre e%emplu erau considerati mari anditori,venetienii erau considerati oameni foarte practici deoarece ei au reusit sa cucereasca nistemlastini pline de malarie pentru a construi un oras minunat din nimic.

Istoria Venetiei este impresionanta dar poate cea mai fascinanta poveste din istoria samilenara este cea a lui &arco Polo, comerciantul venetian care a calatorit pana in !'ina si l-a intalnit pe (inis )an. Povestea acestuia este una dintre cele mai frumoase povestiadevarate ale *vului &ediu.

+e asemenea (iacomo !asanova nu este doar leenda. *l s-a nascut in Venetia in 1.&itul irezistibilului seducator si amorez a fost relatat in cartea /&emorie di (iacomo!asanova/


2/16

In Venetia se pun bazele uvernarii +oilor in anul cand este atestat si primul +oe. Inanul 14 este inceputa constructia Palatului +oilor 2/Palazzo +ucale/ in ceea ce astazi estePiata an &arco. !onstructia 5isericii an &arco din aceeasi piata, este inceputa in anul34 dar prima 5asilica an &arco a ars din temelii.

!alatoria culturala in Venetia nu se termina practic niciodata, de aceea cel mai bun mod de acunoaste istoria acestui oras care a fost candva atat de puternic este de a il vizita pe viu.

In vizita la Regina Adriaticii

Despre originile orasului se stiu prea putine lucruri; se crede ca aici

ar f trait, inaintea erei crestine, mici populatii de pescari, risipite

prin laguna. Dar populatia Venetiei, acea care a cladit orasul si aima

lui in timpul Evului Mediu si al Renasterii, s-a ormat, dupa cum cred

istoricii , din cetateni romani,veniti aici din orasele Imperiului, timp de mai multe

veacuri, din secolul al II-lea pana prin secolul al VI. 6uind din calea invaziilor ermanice

si 'unice care distrueau treptat Imperiul #oman, acesti fuari s-au adapostit pe mica

fasie de pamant continentala si in insulele din launa venetiana, sperand, pesemne, ca

aici, pe aceste bucatele de pamant prea putin ospitaliere, invadatorii ii vor lasa in pace.

In secolul al VI-lea, in vremea domniei imparatului izantin Iustinian,

actualul teritoriu al Venetiei a intrat su dominatia izantina, iar

influenta datorata acestei indelunate stapaniri este vizibila in ar'itectura orasului.

In cele trei secole care au urmat, pe masura ce puterea Imperiului 5izantin scadea,

puterea si dorinta de independenta a cetatii Venetiei au crescut. Incepand din secolul al

I7-lea, Venetia a devenit un oras-stat, o republica maritima, dezvoltandu-se spectaculos,

sporind continuu in boatie si importanta, in asemenea masura incta, la sarsitul

secolul al !III-lea, devenise cel mai prosper oras al Europei.Era

condusa de un doge, ales pe viata, si de un consiliu si era la el de

celera pentru "ota si armata sa, ca si pentru spiritul progresist in

care era carmuita.

In anul 828, pentru a intari prestigiul orasului au fost aduse (furate,

ca s-o spunem pe sleau) de la Ale#andriamoastele Sfantului

Evanghelist Marcu, care au fost asezate in bazilica inaltata in

cinstea lui, San Marco devenind astfel principalul patron al orasului
http://www.descopera.ro/calatoria-virtuala/mediterana/4651006-alexandriahttp://www.descopera.ro/calatoria-virtuala/mediterana/4651006-alexandria


3/16


4/16

"sezarea eorafica avea partile ei bune si partile ei rele, iar putinele resurse ale

faramelor de pamant pe care era asezata Venetia i-au obliat pe locuitori sa invete sa

profite din plin de avantajele pozitiei orasului. $ipsiti de pamant, venetienii si-

au luat revansa pe mare. 6ara posibiliatea de a acumula boatatii ca proprietari

de pamanturi, asa cum faceau alti locuitori ai *uropei, venetienii s-au apucat cu ravna

de navigatie si comert.*%ceptional de bine asezat, orasul si-a castiat un rol

fundamental in comertul european8 era poarta prin care intrau ogatiile

Asiei.Profitand de avantajul de a-si putea adaposti, printre insulele launei, numeroase

corabii, venetienii au construit o "ota care, la sarsitul secolului al

!III-lea, cand Venetia se a"a in culmea puterii sale, numara mai mult

de %&&& de vase'


5/16

!orabiile lor erau alere, puse in miscare de vaslasi, care insa 9 in concordanta cu ideile

avansate, foarte democratice pentru vremea respectiva, in care erau conduse treburile la

Venetia 9 nu erau sclavi si nici condamnati. Vaslasii erau recrutati ca si soldatii, iar in

perioada in care ei slujeau pe vase, familiilor lor li se plateau ajutoare. *%ista si obiceiul

ca datornicii insolvabili sa slujeasca pe corabii, ca vaslasi, pana la stinerea datoriei.(uaceste coraii manuite de vaslasi numerosi si priceputi, venetienii

dominau Mediterana.

*ra o epoca a prosperitatii economice: aici soseau cele mai scumpe marfuri, matase,

mirodenii e%otice si obiecte de arta, aduse din "sia de caravane si transportate de

neutatorii venetieni, pe miile lor de corabii, pana la tarmurile *uropei, pentru a fi

revandute apoi cu preturi mari.


6/16

)anii se tot adunau; pe urmele negustorilor, s-au imogatitanc*erii; iar prosperitatea economica a stimulat dezvoltarea

artelor.&arile familii venetiene si-au construit palate somptuoase, manifice edificii

care impodobesc si azi orasul din launa. &ulte dintre aceste palate aveau cel putin cate

doua fatade somptuoase, caci urmau sa fie vazute 2deci admirate atat dinspre mare, cat

si dinspre uscat. patiile publice erau si ele decorate fastuos, cu statui, picturi, mozaicuri

in care, adesea, specialistii in istoria artei deslusesc influenta bizantina.

Venetia a devenit faimoasa nu numai pentru comertul, finantele si arta sa, ci si pentru

spiritul locuitorilor ei. In vreme ce, in alte parti ale *uropei, in vremea, !ontrareformei,

inc'izitia ardea pe ru eretici si presupusi vrajitori cu miile, in Venetia nu s-a facut nicimacar o sinura e%ecutie din asemenea motive.Desi romano-catolici,

venetienii maniestau o mare toleranta religioasa, poate ca urmare a

calatoriilor care prilejuiau contacte frecvente cu alte culturi. +e fapt, inaduinta lor in

materie de reliie era doar un aspect al spiritului tolerant pe care il manifestau in

eneral. + mare vitalitate, o fre mandra si independenta, un spirit

cosmopolit si o mare dragoste de viata aceau din venetieni o

comunitate aparte, iar din cetatea lor un oras al liertatii si al

ucuriei de a trai.

(etatea artelor

n declin lent a inceput in secolul al !V-lea, cand, dupa ce a cucerit

!onstatinopolul 2143 sultanul &e'met al II-lea a declarat razboi venetienilor, pentru ca

acesteia, in virtutea indelunatelor lor leaturi istorice cu Imperiul 5izantin, trimisesera o

flota pentru a-i ajuta pe locuitorii !onstatinopolului sa reziste asediului turcilor.In

con"ictul cu Imperiul +toman, Venetia a pierdut multe dintre

posesiunile sale din estul Mediteranei, aze pentru operatiunilecomerciale, a caror pierdere a slait mult puterea erenissimei


7/16

Repulici.In anii care au urmat, 'eemonia lor navala si comerciala a primit cateva

lovituri rele8 (ristoor (olum a descoperit America214;, desc'izand astfel

o noua sursa de boatii, care a permis paniei sa-si consolideze puterea comerciala, iar

in 14;-14; Vasco da amaa descoperit o ruta directa, pe mare, din *uropa pana

in India, sparand astfel monopolul Venetiei asupra marfurilor din


8/16

+ar, ca o compensatie, pe masura ce puterea economica a Venetiei

scadea, cetate castiga in aima culturala. #enasterea a insemnat, la Venetia,

inflorirea unei dintre cele mai vestite scoli de pictura, ai carei maestri 9 5ellini, =itian,

(iorione, =intoretto, Veronese, &antena si altii 9 au ramas celebri pentru intensitatea

cu care au e%plorat relatia dintre lumina si culoare, pentru modul particular de a asterne

culorile cu pensula pe panza>


9/16

!laturi de subiecte religioase, la "enetia s-a dezvoltat, sub in#uenta

bogatilor nobili si comercianti care dadeau comenzi artistilor, o

accentuata tendinta spre reprezentarea nudurilor feminine, chiar

daca tablourile purtau, o$cial, titluri inspirate din mitologie precum

"enus si !mor sau altele asemeneai in domeniul muzicii a e%istat si o scoala venetiana inovatoare, caracterizata prin piese

muzicale ce implicau prezenta mai multor coruri: curentul a fost inspirat de interiorul

bazilicii an &arco, foarte spatios si cu o acustica particulara. "sa se face ca, in

secolul al !VIII-lea, Venetia, desi nu mai era o mare putere

economica, era socotita unul dintre cele mai rumoase si rafnate

orase ale Europei. In 1;, a fost cucerita de ?apoleon, a pendulat o vreme de sub

stapanirea franceza sub cea austriaca, a avut c'iar si o foarte scurta perioada in care a

redevenit independenta, in urma unei revolte 214-14;, pentru ca, in 1, sa intre in

alcatuirea Italiei unificate.

/)rand-uri0 venetiene de mare succes Muranoe una dintre multele insule presarate prin laguna

venetiana, dar si un simbol al sticlariei de lu% In anul &2'&, sticlarii

venetieni au fost siliti cu totii, printr-o ordonanta o$ciala, sa se mute

pe aceasta insula, ca sa nu mai dea foc orasului, accidental, cu

#acarile din cuptoarele lor, asa cum se mai intamplase de cateva

ori inastii intregi de sticlari, practic sechestrati pe insula, au datnastere unei industrii in#oritoare, facand din sticlaria venetiana unul

dintre cele mai ravnite articole de e%port ale orasului

Dantelele venetieneerau si ele o marfa de lu%, foarte apreciata

in Europa e mica insula numita *urano se lucreaza dantele

pretioase, numite merletti, dupa tehnica pusa la punct in secolul al

+"I-lea, si e%ista si un muzeu dedicat acestor delicate capodopere

(arnavalul de la Venetia e poate cel mai faimos din Europa e un

obicei vechi de multe secole (atestat documentar pentru prima data

in &'., este, in realitate, mai vechi, avandu-si originea, dupa unii

istorici, in sarbatorile romane) /raditional, incepe dupa 0raciun si

dureaza 1 saptamani, pana in ultima zi inainte de inceperea

postului astelui
http://www.descopera.ro/travelling/2367248-venetia-orasul-iubirilor-trecute/p2#carnavalul-din-venetiahttp://www.descopera.ro/travelling/2367248-venetia-orasul-iubirilor-trecute/p2#carnavalul-din-venetia


10/16

(asanova cel mai faimos seducator al tuturor timpurilor s-a nascut

in orasul din laguna in vrema cand acesta, desi pierduse din forta-i

economica, era in culmea stralucirii sale culturale, in secolul al

+"III-lea

ondola, vehiculul simbol al "enetiei, nu arata asa intamplator a

fost construita astfel incat gratie formei ei zvelte, se poate strecura

pe canalele inguste, pana la usile caselor care, de multe ori, dau de-

a dreptul in 3strada4, adica in apa

$ido pe insula astfel numita se gaseste o celebra pla5a, a5unsa in

secolul ++ una dintre cele mai 3trend64 destinatii turistice

rintre cele mai vestite atractii ale "enetiei, in Evul Mediu si in

perioada 7enasterii, se numarau curtezanele sale a "enetia

e%istau, ca si in alte orase italiene, doua categorii de prostituate

cele comune - categoria inferioara - care se margineau sa practice

afacerea 3se% contra bani4 in forma sa cea mai simpla, si asa-

numitele curtezane cinstite (cortigiane oneste), femei ra$nate,

foarte bine educate, cunoscand muzica si poezia, dansul si artaconversatiei si utilizandu-si toate aceste insusiri pentru a-si incanta

protectorii care le asigurau traiul Ele primeau o instructie speciala

pentru a-si dezvolta toate aceste daruri 9 se putea spune, deci, ca

"enetia avea o adevarata scoala cu traditie in domeniul formarii

curtezanelor, ceea ce e%plica , poate succesul si celebritatea de

care se bucurau :nele dintre ele au ramas in istorie pentru eruditia

lor sau talentul lor literar, cea mai vestita $ind "eronica ;ranco

(&


11/16

nde stam, cum ne deplasam, ce admiram1

+aca la 'otelul +anielli, locul c'ic, lu%os, de cinci stele, unde se cazeaza protipendada

cu bani, pretul unei camere duble cu vedere spre launa e de la de euro in sus, pe

noapte 2fara micul dejun, acela se plateste separat8 euro de persoana@, la capatul

opus al scalei se pot asi cazari modeste si convenabile in campinuri 2sub 0 de euro

pe noapte.


12/16


13/16

+e mers, prin centrul istoric, cel mai bine se mere pe jos, fiindca multe dintre

oiectivele turistice sunt destul de adunate2 3iata an Marco,

azilica la el numita, 3alatul Dogilor, eleganta caenea 4lorian 5cea

mai vec*e din Italia, infintata in 678&9, (ampo an 3olo1

Pentru ceea ce se aseste pe insule sau la cateva canale departare, mi:locul detransport pulic traditional e vaporetto, care indeplineste, pe apa, acelasii

rol ca si autobuzul pe uscat. !u acest vaporase puteti mere la &urano, dupa marele

si lustre, la 5urano dupa dantela, la Aido ca sa faceti poze si plaja, pe alte insulite fiindca

fiecare are ceva frumos de oferit. &ai sunt si niste barcute care te trec de pe un BtrotuarC

pe altul al canalelor mai late, cand nu e nici un pod prin apropiere.3limarea cu

gondola e mai mult1 asa, ca sa ziceti ca ati acut-o si pe asta, pentru

ca e scumpa si nu va transporta realmente efcient dintr-o parte in

alta.Poate doar pe unele canale foarte inuste, unde nu incape nimic motorizat, sa mai

puteti usta o urma din farmecul pe care l-au avut candva plimbarile cu aceste ratioaseluntre.

;armecul acestui oras provine in buna masura din ciudata sa

infatisare, care la randul ei se datoreaza asezarii neobisnuite pe

&&8 insulite despartite de &>> de canale, intr-o laguna a Marii

!driatice 0asele sunt construite pe piloni de lemn - adusi de pe

continent -, introdusi in apa si care trec printr-un strat de mal si

nisip pana cand a5ung sa se spri5ine pe stratul mai profund si mult

mai rezistent, de argila, al solului lagunar Sub apa, in absenta

o%igenului, lemnul nu putrezea si, supus actiunii constante a apeipline de sedimente minerale, cu timpul, se pietri$ca 0ei mai multi

dintre acesti stalpi, care se a#a sub apa de secole intregi, sunt inca

intacti


14/16

unt peste 6 muzee, mai mari si mai mici, pe continent si pe

insule 2la &urano e un muzeu al sticlariei, care prezinta, in mii de e%ponate, luna

poveste a acestui mestesu plus zeci de palate 2palazzi si vile, fostele resedinte

senioriale care pastreaza amintirea splendorii din vremurile de aur ale orasului.


15/16

i, cum multa lume doreste, firesc, sa admire toate aceste minuni, Venetia e un oras

alomerat, avand ciudata insusire de a avea pe tot parcursul anului 2mult mai multi

vizitatori decat locuitori. +esi populatia Italiei, in ansamblu, creste an de an, la Venetia

numarul de locuitori scade, caci, se pare,ietii localnici sunt satui de

aglomeratia, murdaria si zgomotul determinate de a"u#ul imens devizitatori.

4lu#ul de turisti atinge niste cire ametitoare2 am gasit undeva o

inormatie care spunea ca in 8&&8 au ost peste 8< de

milioane' 2+upa alte surse, ar fi cca. 1 milioane anual. e pare ca, de fapt, sunt asa

de multi incat nici nu se stie bine cati sunt.


16/16

Pentru a avea o evidenta unitara a sosirilor si plecarilor si a putea estiona mai eficient

asemenea flu% enorm de turisti, autoritatile au lansat un site special,unde pot fi

rezervate locuri de cazare, diferite servicii turistice si pot fi obtinute informatii diverse

care sa ajute pe oameni sa se bucure din plin de calatoria lor. Pentru ca, de secole,

alomeratia din Venetia nu i-a oprit niciodata pe oameni sa doreasca s-o vada sau sa orevada.
http://www.veniceconnected.com/,http://www.veniceconnected.com/,http://www.veniceconnected.com/,

Documents

Scurt Istoric Al Venetiei