aall oorraaººuulluuiiSSee ddiissttrr iibbuuiiee ggrraattuuii ttNNrr.. 1100 // 22001144

c

m

y

k

■■ SSaalluubbrriizzaarreeaa llaa nniivveelluull

OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaa

ÎÎmmpprreeuunnãã ppeennttrruu uunn oorraaºº

ccuurraatt,, llaa ssttaannddaarrddee eeuurrooppeennee!!

AAggrriiccuullttuurraa eeccoollooggiiccãã ––

oo iilluuzziiee ssaauu oo ººaannssãã rreeaallãã??

DDooccuummeennttee ddoovveeddiittooaarree

ppeennttrruu ssoolliicciittaarreeaa aallooccaaþþiieeii

ddee ssttaatt ppeennttrruu ccooppiiii

■■ AAtteennþþiiee!! DDSSVVSSAA IInnffoorrmmeeaazzãã!!

Vaccinarea aantirabicã

La mmulþi aani,

de SSfântul AAndrei!

■■ pagina 3

■■ pagina 4

■■ pagina 5

■■ pagina 6

ªi în aceastã sãptãmânãcontinuã lucrãrile în oraºulPucioasa.

La Glodeni se asfalteazãºi se lucreazã la podeþe. Pestrada Pajiºtei se asfalteazãºi se monteazã borduri pen-tru trotuare; pe strada Morilorse fac terasamente ºi umplu-turi.

La drumul spre Maluri(DC8) se lucreazã la terasa-mente, umpluturi ºi balastare.

La Podul Tasianu selucreazã la culeea mal stâng,pe strada I.H. Rãdulescu –Bela se monteazã rigole

carosabile, pe strada Uniriis-a turnat asfaltul pe zonafostului Obor, iar pe stradaLiniºtii se monteazã bordurilepentru trotuar.

Proiectele la cele douãunitãþi de învãþãmânt din oraºcontinuã. La ªcoala Gim-nazialã Mihai Viteazul semonteazã ºarpante, iar laªcoala nr. 4 Elena DoniciCantacuzino se toarnã ulti-mele grinzi ºi stâlpi ºi selucreazã la termosistem salade sport.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

ISSN - 1582-4942

Eu sunt Aurora Zamfir ºi predaulimba românã la ªcoala „MihaiViteazul” din Pucioasa, ªcoala Nr.1, aºa cum mai este ea cunoscutã.

Îndrãznesc sã vã contactez pen-tru a dovedi împreunã ce înseamnãsã fii OM, pentru a demonstra cãîncã mai existã OAMENI în jurulnostru, OAMENI solidari, cu sufletºi cu credinþã:

Bãnuiesc cã aþi aflat vestea tul-burãtoare despre colega ºi prietena

noastrã, profesoara iubitã ºi res-pectatã, directoarea Colegiului Na-þional „Nicolae Titulescu” din Pu-cioasa, domniºoara Dana Mircea.Dacã încã nu ºtiþi, aflaþi cã se luptãcu o boalã urâtã ºi insistentã, carenu-i dã pace, dar pe care vrea s-oînvingã.

Dana este o mare luptãtoare ºicrede cu tot sufletul ei minunat cãva câºtiga! Iar dacã Dana simteaºa, cum sã nu fim aliaþii ei?

Am acceptul acestei minunatedoamne sã fac public anunþul defaþã, iar toþi cei cu suflet ºi cu cre-dinþã sunteþi invitaþi sã-i fiþi aproape!Haideþi sã facem front comun ºi sãdãm o mânã de ajutor, pentru cãbãtãlia psihologicã este deja câº-tigatã, dar cea materialã are nevoiede sprijin! Domniºoara directoareeste convinsã cã se va face bine,dar are nevoie de tratament, iartratamentul înseamnã bani. Mulþibani.

Dacã doriþi sã vã aliaþi în luptacontra cancerului, iatã care suntdetaliile contului (în lei) în careputeþi sã depuneþi orice sumã,oricât de micã ar fi:

BBaannccaa TTrraannssiillvvaanniiaa RROO4422BBTTRRLL0011660011220011EE1166007799XXXX

TTiittuullaarruull ccoonnttuulluuii:: MMiirrcceeaa DDaanniieellaa

DDaannaa nnee mmuullþþuummeeººttee ººii nnee îîmmbbrrããþþiiººeeaazzãã!!

Dragi OAMENI buni,cunoscuþi sau

mai puþin cunoscuþi!

CCoonnttiinnuuãã lluuccrrããrriillee!!

Categorii dde ppersoane vvizate de aacþiunea ttâlharilor:

● Posesorii de telefoane mobile, în special minorii carele poartã expuse la vedere, agãþate de gât;

Femeile, în special cele care se deplaseazã singure,care poartã la vedere bijuterii;

Persoanele care în mod frecvent deþin, manipuleazãsau transportã sume mari de bani sau valori, care sedeplaseazã singure;

Persoanele aflate în stare de ebrietate, care rea-lizeazã relaþii întâmplãtoare în baruri ºi restaurante;

Persoane în vârstã care locuiesc singure sau în caseizolate;

Conducãtorii auto (transportatorii de valori) în spe-cial ºoferii de tir care tranziteazã localitãþi ºi înnopteazã încabine.

Mãsuri ppentru pprevenirea ººi ccombatereainfracþiunilor dde ttâlhãrie:

Telefoanele mobile, bijuteriile ºi sumele de bani nuvor fi þinute la vedere, pentru a nu atrage atenþia tâlharilor;

Nu permiteþi accesul în locuinþa persoanelornecunoscute, care va abordeazã sub diverse motive;

Evitaþi sã vã deplasaþi singur, prin locuri neluminateºi la ore la care frecvenþa persoanelor pe strãzi esteredusã;

Semnalaþi Poliþiei sau personalului de pazã dinunitãþile de învãþãmânt despre prezenþa în aceste locuri aunor persoane cu comportament neadecvat, care potacþiona pentru deposedarea elevilor de bunuri sau valori;

Strigaþi ºi alertaþi persoanele din jur. Strigãtul uneipersoane care cere ajutor poate descuraja infractorii;

Retineþi semnalmentele autorilor pentru a oferi detaliipoliþiºtilor, care sã conducã la identificarea autorilor;

Sesizaþi de îndatã despre comiterea unor astfel deinfracþiuni Poliþia Oraºului Pucioasa, la numãrul de telefon0245/760385 sau 112.

ººeeffuull PPoolliiþþiieeii OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaaccoommiissaarr ººeeff ddee ppoolliiþþiiee CCoommaann AAllbbeerrtt

Prevenirea iinfracþiunilorde ttâlhãrie

DDããnnuuþþ BBããddããuu,, pprriimmaarruull oorraaººuulluuii PPuucciiooaassaa

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

pagina 2

HHoottããrrâârreePrivind: Aprobarea indicatorilor

aferenþi execuþiei bugetului local alU.A.T. Oraºul Pucioasa încheiate la30.09.2014 (conform OrdinuluiMinistrului de Finanþe nr. 244/2651/2010).

HHoottããrrâârreePrivind: Revocarea Hotãrârii

Consiliului Local nr. 147/31/10/2013cu privire la declararea ap. nr. 4, bl. CANL, str. Stadionului, drept locuinþãde intervenþie ºi repartizarea aces-teia ca locuinþã din fondurile ANL.

HHoottããrrâârreePrivind: Prelungirea declarãrii unei

locuinþe din fondul ANL ºi anume ap.nr. 12, bl. D ANL, str. Stadionului,drept locuinþã de intervenþie ºi pre-lungirea repartizãrii acestei locuinþedomnului Damian Valeriu.

HHoottããrrâârreePrivind: Aprobarea cheltuielilor

aferente navetei cadrelor didactice.

HHoottããrrâârreePrivind: Transformarea în cadrul

U.A.T. Oraºul Pucioasa – ServiciulPoliþia Localã a funcþiei publice ocu-

pate de Savin Cãtãlin ªtefan depoliþist local – clasa III, grad superiorîn funcþie publicã de poliþist localclasa I, grad asistent, ca urmare apromovãrii în clasã.

HHoottããrrâârreePrivind: Desemnarea reprezentan-

tului Consiliului Local al OraºuluiPucioasa în Comisia de Evaluare ºiAsigurare a Calitãþii la Grãdiniþa cuprogram prelungit nr. 2 Pucioasa.

HHoottããrrâârreePrivind: Rectificarea bugetului

local pe anul 2014.

HHoottããrrâârreePrivind: Aprobarea susþinerii finan-

ciare a deplasãrii unei delegaþii dinoraºul Pucioasa cu ocazia aniversãriiHramului Oraºului Vadul lui Vodã.

HHoottããrrâârreePrivind: Rectificarea bugetului

instituþiilor publice finanþate din veni-turi proprii ºi subvenþii (SpitalulOrãºenesc Pucioasa) pe anul 2014.

HHoottããrrâârreePrivind: Rectificarea bugetului S.C.

SCUP S.R.L.

RReepprroodduucceemm mmaaii jjooss pprreevveeddeerriilleeaarrtt..111177 ddiinn OO..GG.. nnrr..9922//22000033 pprriivviinnddCCoodduull ddee pprroocceedduurrãã ffiissccaallãã,, rreeppuubbllii--ccaattãã,, ccuu mmooddiiffiiccããrriillee ººii ccoommpplleettããrriilleeuulltteerriiooaarree::

ART. 1117Restituiri dde ssume

(1) Se restituie, la cerere, debitorului urmãtoarelesume:

a) cele plãtite fãrã existenþa unui titlu de creanþã;b) cele plãtite în plus faþã de obligaþia fiscalã;c) cele plãtite ca urmare a unei erori de calcul;d) cele plãtite ca urmare a aplicãrii eronate a preve-

derilor legale;e) cele de rambursat de la bugetul de stat;f) cele stabilite prin hotãrâri ale organelor judiciare

sau ale altor organe competente potrivit legii;g) cele rãmase dupã efectuarea distribuirii prevãzute

la art. 170;h) cele rezultate din valorificarea bunurilor seches-

trate sau din reþinerile prin poprire, dupã caz, în temeiulhotãrârii judecãtoreºti prin care se dispune desfiinþareaexecutãrii silite.

(2) Prin excepþie de la prevederile alin. (1), sumelede restituit reprezentând diferenþe de impozite rezultatedin regularizarea anualã a impozitului pe venit datoratde persoanele fizice se restituie din oficiu de organelefiscale competente, în termen de cel mult 60 de zile dela data comunicãrii deciziei de impunere.

(2^1) Prin excepþie de la prevederile alin. (1), sumeleîncasate prin poprire, în plus faþã de creanþele fiscalepentru care s-a înfiinþat poprirea, se restituie din oficiude organul fiscal în termen de cel mult 5 zile lucrãtoarede la data încasãrii.

(3) Diferenþele de impozit pe venit de restituit maimici de 5 lei vor rãmâne în evidenþa fiscalã spre a ficompensate cu datorii viitoare, urmând a se restituiatunci când suma cumulatã a acestora depãºeºte limitamenþionatã.

(4) Prin excepþie de la alin. (3), diferenþele mai micide 5 lei se vor putea restitui în numerar numai la soli-citarea contribuabilului.

(5) În cazul restituirii sumelor în valutã confiscate,aceasta se realizeazã conform legii, în lei la cursul dereferinþã al pieþei valutare pentru euro, comunicat deBanca Naþionalã a României, de la data rãmânerii defi-nitive ºi irevocabile a hotãrârii judecãtoreºti prin care sedispune restituirea.

(6) Dacã debitorul înregistreazã obligaþii fiscalerestante, sumele prevãzute la alin. (1), (2) ºi (2^1) se vorrestitui numai dupã efectuarea compensãrii potrivitprezentului cod.

(7) În cazul în care suma de rambursat sau de resti-

tuit este mai micã decât obligaþiile fiscale restante aledebitorului, se va efectua compensarea pânã la con-curenþa sumei de rambursat sau de restituit.

(8) În cazul în care suma de rambursat sau de resti-tuit este mai mare decât suma reprezentând obligaþii fis-cale restante ale debitorului, se va efectua compen-sarea pânã la concurenþa obligaþiilor fiscale restante,diferenþa rezultatã restituindu-se debitorului.

(9) Procedura de restituire ºi de rambursare asumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare adobânzilor prevãzute la art. 124, se aprobã prin ordin alministrului economiei ºi finanþelor.

ªªeeff BBiirroouu VVeenniittuurriiMMiirrcceessccuu MMiihhaaeellaa

Biroul VVenituri IInformeazã!

HHoottããrrâârriillee CCoonnssiilliiuulluuii LLooccaall PPuucciiooaassaaOctombrie 22014

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Buletin dde iinformare

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaaall oorraaººuulluuii

Primãria Pucioasa - telefon: 0245.232.277; fax: 0245.232.276 Tipãrit la Tipografia ARTPRESS

pagina 3

Salubrizarea reprezintã totalitateaoperaþiunilor ºi activitãþilor necesare pen-tru pãstrarea unui aspect salubru al loca-litãþilor. Conform Contractului de dele-gare a gestiunii pentru unele servicii desalubrizare, aprobat prin hotãrâre aConsiliului Local al Oraºului, SC ServiciiComunitare de Utilitãþi Publice (SCUP)SRL Pucioasa, presteazã urmãtoareleactivitãþi:

a) precolectarea, colectarea si trans-portul deºeurilor;

b) mãturatul, spãlatul, stropirea ºiîntreþinerea cãilor publice;

c) curãþarea ºi transportul zãpezii depe cãile publice ºi menþinerea în funcþi-une a acestora pe timp de polei sau deîngheþ;

d) colectarea cadavrelor animalelorde pe domeniul public;

e) dezinsecþia ºi dezinfecþia;f) decolmatarea ºanþurilor;g) întreþinerea ºi reparaþia drumurilor

prin utilizarea sorturilor.10 angajaþi ai SC SCUP SRL

Pucioasa se ocupã de îndeplinirea aces-tor atribuþii. Activitatea de mãturare serealizeazã cu aproximativ 100 de per-soane de la Ajutor Social, (coordonate dereferent Maxim Veronel ºi GhiºanGheorghe), repartizate pe sãptãmâni ºizile. Zilnic se mãturã pe StradaFântânelor, Strada Pieþei, BulevardulGãrii, Strada Republicii pânã la Parc. Deasemenea, se mãturã: luni - pe StradaDacia, Strada Stadion, Strada MihaiEminescu ºi Strada 8 Martie; marþi –Strada Radu Cosmin, Strada Patrana,Strada Olãnescu, Strada Avram Iancu;miercuri – Cartier Micro III, StradaSergent Erou Marius Nicolae, StradaFlorin Popescu, Strada 1 Decembrie,Strada Libertãþii; joi: BulevardulTrandafirilor, Cartier Filaturã, StradaFructelor, Strada Liliacului; vineri –curãþenie parcuri, Strada TudorVladimirescu, Strada I. H. Rãdulescu,

Strada Crinului ºi Strada Cerealiºtilor;sâmbãtã – Strada Republicii, de aseme-nea, se mãturã duminicã în zonele aglo-merate.

SC SCUP SRL Pucioasa dispune deutilaje specializate: 1 tractor cu remorcã,2 autogunoiere, 1 utilaj special Merce-des-Benz dotat cu plug ºi sãrãriþã.

Pe perioada lunilor de iarnã, în caz deninsoare, îngheþ, polei, se va forma oechipã specialã care va interveni cumãturi, lopeþi ºi material antiderapant pezona centralã a oraºului, iar cu utilajelepe toate strãzile.

În perioada de primãvarã, se curãþãintrãrile în oraº: intrarea dinspre Târ-goviºte, ieºirea din Pucioasa spre Fieni,ieºirile spre Bezdead ºi Brãneºti.

De asemenea, în fiecare an se curãþãparcul de frunze ºi o datã pe an se în-cearcã ecologizarea malurilor râuluiIalomiþa ºi ale pârâului Bizdidel.

Dupã ce se vor termina lucrãrile dereabilitare ºi modernizare a drumurilordin localitate ºi de reabilitare ºi extinderea reþelelor de apã ºi canalizare, se vor

intensifica lucrãrile de salubrizare cumãturãtoare ºi stropitoare. De aseme-nea, se va responsabiliza aceastã activi-tate prin desemnarea unor persoanecare domiciliazã pe raza unde se executãaceste operaþiuni, pentru confirmareaexecutãrii salubrizãrii.

Primarul oraºului Pucioasa, DãnuþBãdãu, intenþioneazã sã achiziþionezepentru aceste activitãþi utilaje modernede curãþenie în vederea igienizãrii loca-litãþii ºi a extinderii acestora pe toatestrãzile din oraº, inclusiv pe cartierelemãrginaºe.

Solicitãm cetãþenilor care au nemulþu-miri cu privire la aceste aspecte sã nesesizeze la numãrul de telefon0800.800.326 sau 0245.232.277 sau înscris.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

■■ SSaalluubbrriizzaarreeaa llaa nniivveelluull OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaa

ÎÎmmpprreeuunnãã ppeennttrruu uunn oorraaºº ccuurraatt,,llaa ssttaannddaarrddee eeuurrooppeennee!!

SSIITTUUAAÞÞIIAA AAUUTTOORRIIZZAAÞÞIIIILLOORR DDEE CCOONNSSTTRRUUIIRREEeelliibbeerraattee îînn ppeerriiooaaddaa 0011..1100..22001144 -- 3311..1100 22001144întocmitã la:

07.11.2014

pagina 4 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Uneori, dezvoltarea societãþii umaneimpune reactivarea unor sisteme tehno-logice mai vechi, însã eficiente însoluþionarea problemelor apãrute.

Aºa se întâmplã acum în agriculturã,unde ºtiinþa ºi tehnologia actualã suntneputincioase în faþa a douã fenomenecare îngrijoreazã tot mai mult.

Efectele secundare negative ale acti-vitãþii agricole de tip industrial ce o susþinsunt: scãderea fertilitãþii, eroziunea, aci-difierea, sãrãturarea, epuizarea materieiorganice, reducerea geneticã ºi biolo-gicã, poluarea apelor de suprafaþã, con-taminarea cu nitraþi, nitriþi ºi substanþetoxice, precum ºi eroziunea hidricã.

În România – în urma cercetãrilorInstitutului de Pedologie ºi Agrochimie(ICPA): eroziunea hidricã (3365 mii ha),eolianã (387 mii ha), alunecãrile de teren(700 mii ha), compactarea (6500 mii ha),sãrãturarea (300 mii ha), scãdereaconþinutului de humus (4876 mii ha) etc.

În ultimul timp, aceastã situaþie s-aagravat din cauza fãrâmiþãrii excesive aterenurilor ºi cultivãrii dupã ureche apãmântului, precum ºi a extinderii sis-temelor de tip „japcã”, prin care acesteasunt exploatate pânã la epuizare apoipãrãsite.

Generalizarea secetei de la 3900 miiha la 14000 mii ha, creºterea frecvenþeiploilor acide ºi factorilor poluanþi, con-tribuie la colapsul agriculturii ºi implicit azonei rurale, satului românesc care vadispãrea.

Producþia dde ssubzistenþã ºi uurmãrile ssale nnegative

Din pãcate, în prezent, un loc ce nupoate fi invidiat îl ocupã populaþia dinmediul rural, care este tot mai sãracã ºiînfometatã. Consumul caloric alimentar ascãzut de la 3259 la 2872 calorii pe zi.

Pe plan mondial, aproape 600 mi-lioane de oameni suferã de foame, pre-ponderent fiind vorba despre copii ºibãtrâni.

Criza de încredere în agricultura con-venþionalã este alimentatã de cazurigrave de intoxicare, organisme modifi-cate genetic, boala limbii albastre etc.

Imperativele economice ºi sociale arputea fi soluþionarea, prin dezvoltareaagriculturii ecologice, izvorâte din expe-rienþe ºi practici sãnãtoase.

IInngg.. MMiihhaaii PPaauullCC..AA..JJ.. DDââmmbboovviiþþaa –– CCeennttrruull PPuucciiooaassaa

1. „E” este cea mai folositãliterã în limba englezã.

2. Casele din Elveþia auacoperiºuri înclinate pentru apreveni acumularea de zãpadãpe ele.

3. Amfibienii se pot adaptaatât la viaþa pe uscat, cât ºi lacea în apã. Aceastã clasãinclude broaºtele ºi salaman-drele.

4. Egiptenii erau superstiþioºiºi purtau talismane pentru aaduce noroc. Cele mai populareerau cele în formã de scarabeu.

5. Unele specii de antilope potsãri pânã la trei metri înãlþime.

6. Primul medicament vândutîn douã forme - pastile eferves-cente (de bãut) sau de înghiþit - afost aspirina, în 1900.

7. Traian Vuia a realizat în1906 primul zbor mecanic cu unaparat mai greu decât aerul.Aparatul era un avion monoplanºi se numea Liliacul.

8. Puþine animale pot mergepe apã. Printre ele se numãrã ºio reptilã numitã baziliscul verde.Însã poate merge pe apã numaipe distanþe scurte ºi la vitezãmare, atunci când vrea sã seprotejeze de inamici.

9. Biblioteca CongresuluiStatelor Unite ale Americii dinWashington este cea mai marebibliotecã din lume, având apro-ximativ 32 de milioane de cãrþi înmai mult de 470 de limbi.

10. Caii Falabella sunt cei maimici cai. Pot creºte pânã la oînãlþime de aproximativ 100 cm.În ciuda dimensiunilor mici,Falabella nu sunt consideraþiponei, ci cai pitici.

11. O cãmilã însetatã poatebea pânã la zece gãleþi de apã îndoar zece minute.

12. Cãrbunele provine dincopaci care au murit cu milioanede ani în urmã. Straturile deplante au fost comprimate ºidescompuse fãrã aer, astfel încâts-au transformat în carbon.

13.Casa Poporului (sau Pa-latul Parlamentului) din Bucureºtieste cea mai mare clãdire admi-nistrativã ca suprafaþã din Eu-ropa ºi pe locul 2 în lume, dupãclãdirea Pentagonului (SUA).

14. Salto Ángel (CascadaÎngerului) din Venezuela este ceamai înaltã cascadã din lume. Apacade de la 979 de metri înãlþime.

15. Dacã numeri secundelede la momentul în care vezi unfulger pânã când auzi un tunet,poþi aproxima cât de departe detine este furtuna. Adaugã câte1km la fiecare 3 secunde nu-mãrate.

16. Cea mai grea piatrã degrindinã înregistratã vreodatã acãzut în Bangladesh în 1986.Bucata de gheaþã cântãrea 1,02kg.

17. Cel mai bãtrân cal, penume Old Billy, a trãit 62 de ani.

18. Cel mai lung tunel feroviardin lume are 58 km în lungime ºitrece pe sub Alpii elveþieni.

19. Cel mai scurt rãzboi aavut loc în 1896. Zanzibar acapitulat în faþa Marii Britaniidupã 38 de minute.

20. Cel mai scurt zbor cuavionul din lume este cel dintreinsulele Westray ºi Papa Westraydin nordul Scoþiei. Zboruldureazã aproximativ 2 minute.

- originalul ºi copia certifi-catului de naºtere al copilului;

- originalul ºi copia actuluide identitate al reprezentantu-lui legal;

- documentele din care sãrezulte situaþia juridicã acopilului faþã de reprezentantullegal, în copie, care pot fi,dupã caz, urmãtoarele:

- livretul de familie;- hotãrârea judecãtoreascã

de încredinþare a copilului încaz de divorþ;

- hotãrârea judecãtoreascãde încredinþare în vedereaadopþiei;

- hotãrârea judecãtoreascãde încuviinþare a adopþiei;

- hotãrârea judecãtoreascãsau, dupã caz, hotãrâreacomisiei pentru protecþiacopilului pentru mãsura deprotecþie specialã a plasamen-tului;

- dispoziþia directorului ge-neral/directorului executiv aldirecþiei generale de asistenþãsocialã ºi protecþia copiluluisau, dupã caz, hotãrâreajudecãtoreascã pentru mãsurade protecþie specialã a plasa-mentului în regim de urgenþã;

- hotãrârea judecãtoreascãde instituire a tutelei sau, dupãcaz, dispoziþia autoritãþii tute-lare emisã pânã la 31 decem-brie 2004;

- dispoziþia autoritãþii tute-

lare de instituire a curatelei;- actul de deces al unuia

dintre pãrinþi;- alte documente, la soli-

citarea direcþiei teritoriale.- pentru copilul cu handi-

cap, cererea este însoþitã ºi decopia certificatului de înca-drare a copilului într-un gradde handicap. În situaþia în careîncadrarea într-un grad dehandicap intervine dupã sta-bilirea dreptului la alocaþia destat pentru copii, solicitantuldepune la primãrie numaicopie dupã certificatul deîncadrare într-un grad dehandicap, fãrã a se completa onouã cerere;

- în situaþia în care nu a fosteliberat certificatul de naºtereal copilului pentru care se

solicitã dreptul, cererea va fiînsoþitã de actul constatator alnaºterii sau de extrasul denaºtere. Copia certificatului denaºtere al copilului va fidepusã în termen de 30 de zilede la eliberarea acestuia, darnu mai târziu de 12 luni de lanaºterea copilului;

- pentru cetãþenii strãini sauapatrizi documentele din carerezultã identitatea reprezen-tantului legal, domiciliul saureºedinþa acestuia ºi a copiilorsãi pe teritoriul României, pre-cum ºi situaþia juridicã a copi-ilor sunt cele eliberate deautoritãþile din þara de origineºi confirmate de autoritãþileromâne ºi/sau, dupã caz, celeeliberate de autoritãþileromâne.

Agricultura eecologicã –– o iiluzie ssau oo ººansã rrealã?

ªtiaþi ccã? DDooccuummeennttee ddoovveeddiittooaarreeppeennttrruu ssoolliicciittaarreeaa aallooccaaþþiieeii

ddee ssttaatt ppeennttrruu ccooppiiii

pagina 5BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

A început campania de vac-cinare antirabicã obligatorie acâinilor, pisicilor, dihorilor, câinilorde stânã, animalelor din adãpos-turi speciale, animalelor sãlbaticedin grãdini zoologice, circuri ºialte spaþii în care sunt adãpostiteanimale sãlbatice, conform Hotã-rârilor Guvernului nr. 55/208 ºinr. 341/2012 ºi a Ordinului ANS-VSA nr. 29/2014. Vor fi vaccinaþiantirabic doar câinii cu stãpân,microcipaþi. Microciparea se facecontra cost, de cãtre medicii ve-terinari concesionari ºi pre-supune un cost de 25-30 de lei peanimal, însã este obligatorie, iaracolo unde oamenii refuzã sã seconformeze legii, vor fi aplicateamenzi care ajung pânã la 100 demilioane lei vechi.

Trebuie þinut cont cã dupãdata de 31 decembrie 2014 esteinterzisã deþinerea de câini ne-identificaþi ºi neînregistraþi. Încazul deplasãrilor în strãinãtate,suplimentar, proprietarii suntobligaþi sã deþinã asupra lor ºipaºaportul câinilor. Câinii neiden-tificaþi ºi neînregistraþi, aflaþi înspaþiile publice, sunt consideraþicâini fãrã stãpân ºi sunt trataþiconform prevederilor legislaþieispecifice în vigoare. Proprietariicâinilor au obligaþia sã notifice

medicului veterinar, în termen de7 zile, evenimentele referitoare lacâine: vânzare, cumpãrare,pierdere, dispariþie, furt, donaþie,moarte. Proprietarii au obligaþiasã deparaziteze periodic ani-malele ºi sã le prezinte pentruefectuarea vaccinãrii antirabice.Refuzul deþinãtorilor de a supunecâinii la vaccinarea antirabicãobligatorie se sancþioneazã cuamendã de la 400 lei la 800 lei,

conform art. 5, lit. C, pct. 4, dinHG 984/2005. Costurile vaccinãriiantirabice a câinilor sunt supor-tate integral de la bugetul de stat.Contravaloarea manoperei devaccinare a pisicilor este supor-tatã de cãtre proprietarii acestora,iar contravaloarea vaccinului estesuportatã de la bugetul de stat.Acþiunea de vaccinarea anti-rabicã a câinilor cu stãpân seefectueazã numai dupã identifi-

carea acestora prin microcipare.Persoanele fizice sau juridice,

asociaþiile ºi fundaþiile pentru pro-tecþia animalelor care deþin câinide rasã comunã sau metiºi pe te-ritoriul þãrii au obligaþia sã îi steri-lizeze pânã cel târziu la data de 1ianuarie 2015. În cazul celor nãs-cuþi dupã 1 ianuarie 2015, deþinã-torii acestora au obligaþia sã-isterilizeze astfel: a) femelele lavârsta de 4-6 luni; b) masculii lavârsta de 6-8 luni. Deþinãtorii defemele nesterilizate au obligaþiade a declara gestaþiile imediat ceacestea au fost sesizate, iarfãtãrile, precum ºi numãrul de puifãtaþi în maxim 10 zile de lafãtare. Efectuarea operaþiunii desterilizare este consemnatã încarnetele de sãnãtate.

Consiliile locale pot subven-þiona total sau parþial sterilizareacâinilor cu stãpân ce aparþin raseicomune sau a metiºilor acestoraaflaþi pe raza unitãþii administrativteritoriale, prin concesionareaoperaþiunilor de sterilizare cãtreunul sau mai mulþi medici veteri-nari de liberã practicã, organizaþiîn condiþiile legii. Deþinãtorii decâini de rasã comunã sau metiºiai acestora, care doresc sã bene-ficieze de subvenþionarea steri-lizãrii câinilor pe care îi deþin,

depun o solicitare în acest sens laconsiliile locale.

Se interzice sterilizarea câi-nilor de rasã comunã sau ametiºilor acestora, a cãror starede sãnãtate nu permite efectu-area respectivei operaþii me-dicale, precum ºi a câinilor utili-tari. Sterilizarea acestora sepoate efectua ºi cu ajutorul cli-nicilor veterinare mobile.

Deþinãtorii de câini sunt obli-gaþi ca, la ieºirea cu aceºtia înspaþiile publice, sã aibã asupra lorcarnetul de sãnãtate al acestora.

Cadavrele câinilor eutanasiaþisau cele colectate de pe strãzivor fi incinerate, cu respectareanormelor sanitar-veterinare în vi-goare, interzicându-se folosirealor. Se interzice organizarea sauparticiparea la luptele cu câini ºiabandonarea sau inducerea desuferinþe câinilor.

Proprietarii ºi deþinãtorii decâini au obligaþia de a menþineigiena în spaþiile publice, în spaþi-ile adiacente acestora, în holurileºi cãile de acces ale spaþiilorlocative. Nerespectarea acesteidispoziþii se sancþioneazã cuamendã de la 5000 lei la 10000lei, conform art. 14, (1), b), dinLegea nr. 258/2013.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Conform art. 65 din HG 1375/ 2006 în termen de 15zile de la pierderea sau furtul actului de identitate, per-soana fizicã este obligatã sã solicite serviciului publiccomunitar de evidenþã a persoanelor eliberarea unei noicãrþi de identitate, prezentând documentele prevãzute laart. 58 din HG 1375/2006:

- cererea pentru eliberarea actului de identitate;- certificatul de naºtere ºi certificatul de cãsãtorie,

dacã este cazul, original ºi copie;- hotãrârea de divorþ, definitivã ºi irevocabilã, dupã caz,

original ºi copie;

- certificatul de deces al soþului/soþiei decedat/dece-date, în cazul soþului supravieþuitor, original ºi copie;

- certificatele de naºtere ale copiilor cu vârsta mai micãde 14 ani, original ºi copie;

- documentul cu care se face dovada adresei de domi-ciliu original ºi copie;

- chitanþa reprezentând contravaloarea cãrþii de identi-tate (7 LEI);

- timbru fiscal sau chitanþa reprezentând contrava-loarea taxei extrajudiciare de timbru (5 LEI).

PPrreeccuumm ººii uurrmmããttooaarreellee::

a) dovada eliberatã de unitatea de poliþie unde a fostreclamat furtul, dacã este cazul;

b) un document emis de instituþii sau autoritãþi publice- paºaport, permis de conducere, legitimaþie de serviciu,livret militar ori diploma de absolvire a unei instituþii deînvãþãmânt, cu fotografie de datã recentã - original ºicopie.

SSPPCCLLEEPP PPuucciiooaassaaaagg.. ººeeff ddee ppoolliiþþee EEmmaannuueell TToohhããnneeaannuu

IInnsspp.. OOaannaa IIoorrddaacchhee

Pentru prevenirea evenimen-telor nedorite, mãsurile obligato-riu de respectat în gospodãriilecetãþeneºti sunt urmãtoarele:

Persoanele care rãspund,potrivit legii, de creºterea, edu-carea ºi îngrijirea copiilor auobligaþia luãrii mãsurilor pentrupreîntâmpinarea jocului acestoracu focul, în condiþii ºi în locuri încare se pot provoca incendii.

Nu se va utiliza focul deschisîn locuri cu pericol de incendiu(în apropierea locuinþelor ºianexelor gospodãreºti, lângãdepozitele de furaje etc).

Prepararea hranei prin uti-lizarea focului deschis în zonelede agrement ºi în gospodãriilepopulaþiei se face numai în locuriamenajate, în condiþii ºi la dis-tanþe care sã nu permitã propa-garea focului la construcþii,depozite, culturi agricole, pãduri,plantaþii sau la alte vecinãtãþi.

Arderea resturilor vegetale,gunoaielor, deºeurilor ºi a altormateriale combustibile se face înlocuri special amenajate (crema-torii) ori pe terenuri pregãtite, culuarea mãsurilor ce se impunpentru împiedicarea propagãriifocului la vecinãtãþi, asigurându-sesupravegherea permanentã aarderii, precum ºi stingerea jaru-lui dupã încetarea activitãþii.

În locurile de tip unifamilial, înapartamentele blocurilor delocuit sau în boxele acestoraamenajate la demisol sau sub-sol, carburanþii sau alte lichideinflamabile pentru uz caznic sepãstreazã numai în ambalajemetalice special destinate, în-chise ermetic, în locuri protejateºi fãrã a se depãºi cantitãþileadmise prin reglementãri (25litri).

Recipientele cu gaze lichefi-ate, utilizate pentru necesitãþi

casnice, se vor amplasa, pãstraºi utiliza numai în condiþiile sta-bilite prin instrucþiuni specifice,interzicându-se utilizarea recipi-entelor neomolagate sau defec-te, transvazarea improvizatã sau

neautorizatã a gazelor petrolierelichefiate ºi verificarea etanºei-tãþii cu flacãra deschisã.

Produsele, materialele ºisubstanþele combustibile se am-plaseazã la distanþã de siguranþã

faþã de sursele de cãldurã ori seprotejeazã astfel încât sã nu fieposibilã aprinderea lor.

Se interzice folosirea sobelorºi a altor mijloace de încãlziredefecte, supraalimentate cucombustibil sau nesuprave-gheate, precum ºi aprindereafocului utilizându-se lichideinflamabile.

Materialele ºi substanþelecare prezintã pericol de autoa-prindere se pãstreazã în condiþiiadecvate naturii lor, bine venti-late ºi luându-se mãsuri de con-trol, preîntampinare a feno-menului de autoîncãlzire. Preve-nirea apariþiei fenomenului deautoaprindere se urmãreste ºi ladepozitarea furajelor ºi plantelortehnice, conform reglementãrilorspecifice.

ccaaddrruu tteehhnniicc PP..SS..II.. NNããssttaassee CCoorrnneell

■■ AAtteennþþiiee!! DDSSVVSSAA IInnffoorrmmeeaazzãã!!

- VVaacccciinnaarreeaa aannttiirraabbiiccãã -

■■ SSPPCCLLEEPP PPuucciiooaassaa IInnffoorrmmeeaazzãã!!

DDooccuummeennttee nneecceessaarree ppeennttrruu eelliibbeerraarreeaa aaccttuulluuii ddee iiddeennttiittaattee îînn ccaazzuull ppiieerrddeerriiii ssaauu ffuurrttuulluuii aacceessttuuiiaa

■■ SSttiimmaaþþii cceettããþþeennii,,

Vã iinformãm ccu pprivire lla uunele nnorme dde pprevenire ºi sstingere aa iincendiilor lla llocuinþe ººi aanexe ggospodãreºti

pagina 66 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Sãrbãtoare importatã de la strãini,„Halloween-ul” a fost marcat ºi laPucioasa. Deºi nu este o tradiþie speci-ficã þãrii noastre, a adunat foarte mulþiadepþi.

În ziua de 31 octombrie, unitãþile deînvãþãmânt de pe raza localitãþii au alessã puncteze aceastã zi prin diverse acti-vitãþi, care de care mai interesante. LaGrãdiniþa nr. 1 „Prichindel” din Pucioasa,micuþii au organizat o Paradã aCostumelor de Halloween. Piticii au fostaplaudaþi puternic de cãtre pãrinþii mân-dri.

Halloween-ul este o sãrbãtoare deorigine celticã, preluatã astãzi de multepopoare din lumea occidentalã, earãspândindu-se în secolul al XIX-lea prinintermediul imigranþilor irlandezi dinStatele Unite ale Americii. Este sãrbã-toritã în noaptea de 31 octombrie, deºi în

unele þãri data sãrbãtorii variazã - deexemplu, în Suedia este sãrbãtoritã înprima sâmbãtã din noiembrie. Numeleprovine din limba englezã, de la expresiaAll Hallows' Even, numele sãrbãtoriicreºtine a tuturor sfinþilor, sãrbãtoare cucare Halloween-ul a devenit asociat înþãrile unde predominã creºtinismul occi-dental — catolic ºi protestant, deoareceîn aceste culte creºtine, ziua tuturorsfinþilor este sãrbãtoritã pe 1 noiembrie.Specific pentru Halloween este dovleaculsculptat, care reprezintã Lanterna luiJack. Cu ocazia acestei sãrbãtori, copiiise mascheazã în vrãjitori, mumii sau altepersonaje ºi colindã pe la case întrebând„Trick or Treat?” (Pãcãlealã sau dul-ciuri?), ca o ameninþare cã dacã nu li sedau dulciuri, persoanei colindate i se vajuca o farsã.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Credincioºii îl prãznuiesc, pe 30 noiem-brie, pe Sfântul Apostol Andrei, creºtinã-torul neamului românesc, el fiind numit„Cel dintâi chemat”, întrucât a rãspunsprimul chemãrii lui Hristos la apostolat,ziua fiind, totodatã, SãrbãtoareBisericeascã Naþionalã. Conform Bibliei,cei doi fraþi Petru ºi Andrei erau originaridin Betsaida, localitate situatã pe malulLacului Genezaret, aveau o casã înCapernaum ºi erau pescari. NumeleAndrei derivã din grecescul Andreas, careînseamnã „viteaz”, „bãrbãtesc”.

În urma poruncii Domnului, de a vestiEvanghelia la toate neamurile, dupãpogorârea Duhului Sfânt ºi întemeiereaBisericii creºtine la Ierusalim, în ziuaCincizecimii din anul 30, Sfinþii Apostoli ºiapoi ucenicii lor, au început sã predicenoua învãþãturã adusã în lume deMântuitorul Iisus Hristos. Potrivit tradiþiei ºicelor scrise de unii istorici ºi teologi dinprimele veacuri creºtine, Sfântul ApostolAndrei a fost primul propovãduitor al

Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintreDunare ºi Marea Neagrã - cunoscut peatunci sub numele de Scythia (Scitia), darºi în teritoriile de dincolo de Prut, în nordulMãrii Negre. Dar pânã a ajunge aici, el apredicat în Asia Mica, de unde s-a îndrep-tat spre teritoriile amintite de la Dunare ºiMarea Neagrã.

În aceastã noapte oamenii dau cuusturoi pe fereastrã pentru a se proteja despiritele rele, femeile întorc oalele ºi cãnilecu gura în jos sau scot din sobã cenuºãcaldã pentru ca strigoii sã nu se adã-posteascã la cãldurã.

În noaptea de Sfântul Andrei fetelenemãritate îºi puneau busuioc sfinþit subpernã pentru a-ºi visa ursitul. Metoda cuverigheta este cunoscutã încã din bãtrâni,într-un pahar cu apã neînceputã se aruncão verighetã sfinþitã de preot, în mijloculcãreia apare chipul ursitului.

În Moldova, o altã tradiþie spune cãfetele de mãritat trebuie sã stea singure lamiezul nopþii, lângã gura sobei, pentru a-ºi

vedea sortitul, la care fata v-a întoarce ulci-ca de lut nouã cu gura în jos. Pe dosululcelei trebuie lãsate sã pâlpâie 3 bucãþi decãrbuni, în timp ce tânãra rosteºte undescântec pentru a trezi o atracþie pentrucel iubit.

În Oltenia, copiii tãiau crenguþe demeri, peri pentru a le îngrijii pânã la SfântulVasile. Dacã crenguþele erau bogate înmuguri ºi flori, acestea vesteau un an bunºi roditor. În aceastã zi se pune la încolþitgrâu, pentru întreaga familie. Cel al cãruigrâu este frumos ºi înalt se spune cã vaavea un an bun cu bani ºi sãnãtate.

Dacã în noaptea de Sfântul Andrei estesenin ºi cald, atunci vom avea o iarnãblândã, dacã este ger, vom avea o iarnãgrea.

La mulþi ani tuturor sãrbãtoriþilor zilei!

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

HHaalllloowweeeenn-uull ssããrrbbããttoorriitt llaa PPuucciiooaassaa!!

La mmulþi aani, dde SSfântul AAndrei!

Halloween-ul este o sãrbãtoare de ori-gine celticã, celebratã în ziua de 31 oc-tombrie de multe popoare occidentale,care face trecerea de la „jumãtatea lumi-noasã” a anului, la „jumãtatea întune-catã”. Confecþionarea costumelor ºi amãºtilor s-a nãscut din dorinþa de a înde-pãrta spiritele rele, iar dovleacul sculptateste „lanterna” magicã, care le þine de-parte de oameni.

La ªcoala Nr. 4 „Elena Donici Canta-cuzino”, Halloween-ul a devenit o tradiþiecu renume din momentul în care a fostimplementat sub forma unui proiect edu-caþional ºi caritabil de cãtre voluntarulamerican Margaret Meehan ºi de condu-cerea ºcolii în anul 2007. Formarea unorabilitãþi de lider la elevi, implicarea aces-tora în planificarea ºi derularea unuieveniment cu strângere de fonduri ºiîmbunãtãþirea stimei de sine prin respon-sabilizarea elevilor sunt doar câteva din-tre obiectivele acestui proiect, obiectiveatinse cu brio ºi în acest an ºcolar.

Comitetul de organizare, format dinelevi ai claselor a VII-a ºi a VIII-a, îndru-maþi de Catedra de Limbã englezã ºi deechipa managerialã a ºcolii, a dat dovadãde excelente competenþe de comunicareºi spirit organizatoric, realizând un eveni-ment deosebit de care s-au bucurat

deopotrivã elevi, pãrinþi ºi profesori.Karma Barbu, elevã în clasa a VIII-a B ºiPreºedintã a Comitetului de organizare,ne-a mãrturisit cã „A fost mai greu decâtîn celelalte ediþii, cãci am fost nevoiþi sãdesfãºurãm activitatea în douã locaþii(ªcoala Nr.3 Pucioasa ºi Liceul Tehnolo-gic Pucioasa), timpul a fost scurt, copiiimulþi, dar am luat-o ca pe-o provocare!Am demonstrat încã o datã cã suntem ceimai buni! Poate pãrea uºor sã organizezio astfel de activitate, însã am realizat sin-gurã de câtã muncã ºi cât timp estenevoie pentru a crea ceva bun. Am fãcutasta din suflet - ºcoala mea este a douafamilie pentru mine. Am avut o echipãextraordinarã, ne-am implicat enorm ºi aieºit ceva minunat!”

Prima etapã a evenimentului, ParadaCostumelor de Halloween ºi de Toamnã,a avut loc la Centrul Cultural „I.Al. Brã-tescu-Voineºti”. Au participat atât elevidin ciclul primar ºi gimnazial, cât ºi copiide la Grãdiniþa Nr.2. Pãrinþii au fostprezenþi în numãr mare ºi au avut ocaziade a admira costume cât mai diverse ºiinspirate, ºi totodatã de a viziona ºi audiamomente artistice tematice pregãtite deelevii ºcolii noastre. Un moment inedit ºi,în premierã, a fost Aleea Fermecatã, unculoar luminos format din dovleci sculp-

taþi de elevi ºi pãrinþi, amenajat în ParculCentral al oraºului.

Jocurile specifice proiectului Hallo-ween Youth Leadership and FundraisingEvent, printre care Jocul Mumiei, Prin-derea merelor, Pictarea feþei ºi Bowlingcu dovleci, au adus încã o datã zâmbetulpe feþele copiilor, care au participat latoate activitãþile organizate de colegii dinclasele terminale, cu mult entuziasm ºiinteres. „Am reuºit sã doborâm toate re-cordurile precedente: cei mai mulþi parti-cipanþi la Parada Costumelor , cele maimulte donaþii pentru jocuri (mere, hârtieigienicã, bomboane, prãjituri), cei maimulþi participanþi la jocurile organizate ºicea mai mare sumã strânsã în urmaevenimentului organizat.” ne spune Rãz-van Trifu, Preºedintele Comitetului de or-ganizare ºi elev în clasa a VIII-a B. PentruRãzvan, Halloween 2014 „a fost o expe-rienþã de neuitat ºi totodatã o lecþie deviaþã - nimic nu este imposibil, dacã cutoþii contribuim cu câte puþin din puþinulnostru, cu timp ºi, mai ales, cu dãruire!”

Asociaþia de Pãrinþi a fost alãturi denoi ca întotdeauna ºi a sprijinit acþiunileorganizatorilor. Doamna Taisia Trifu, Pre-ºedinta Asociaþiei, considerã cã „echipaorganizatoare s-a ambiþionat sã rãmânãîn istoria ºcolii cu „cel mai tare Hallo-

ween” ºi cred cã ºi-a atins obiectivul.Energia lor inepuizabilã a fost contagi-oasã, nu m-am putut abþine, am fost alã-turi de ei la decorarea ºcolii, la colecta-rea donaþiilor, la cumpãrarea premiilor ºila parada costumelor, la jocuri ºi chiar înmomentul totalizãrii încasãrilor realizate.A fost o experienþã care m-a ajutat sã-icunosc mai bine pe colegii ºi prietenii fiu-lui meu, sã le descopãr interesele ºi gus-turile ºi sã adaug încã o filã în albumulamintirilor la categoria „cele care îþi des-creþesc fruntea ºi îþi aduc zâmbetul pebuze”.

ªi în acest an, proiectul ºcolii aurmãrit nu doar formarea unor comporta-mente de viaþã la copii ºi familiarizareaacestora cu cultura britanicã sau ameri-canã, ci ºi crearea unui prilej de bucuriepentru elevii noºtri, o oportunitate de aaduce împreunã copiii, pãrinþii ºi cadreledidactice, care, cu multã dedicare, pasi-une ºi imaginaþie, zugrãvesc pe pânzatimpului amintiri de neuitat.

Mulþumim încã o datã tuturor celorcare au fãcut posibil acest eveniment ºivã aºteptãm pe toþi, cu drag, la anul!

PPrrooff.. AAlleexxaannddrraa VVllaaddoovviiccii,, CCrriinnaa CClliippeeaa,, LLaarriissaa FFã㺺iiee,, OOllggaa GGhheeooccaa

■■ HHaalllloowweeeenn YYoouutthh LLeeaaddeerrsshhiipp aanndd FFuunnddrraaiissiinngg EEvveenntt 22001144

ªcoala NNr. 44 „„Elena DDonici CCantacuzino”

pagina 77BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Cu aproape douã secole înurmã, Samuel F.B. Morse, pictor-decorator de profesie, avea sãbreveteze în S.U.A. sistemul de in-tercomunicaþii prin alfabetul care-ipoartã numele. Datoritã electro-magnetismului – deja cunoscut laacea vreme – combinaþiile dintrelinii ºi puncte faciliteazã în epocãdialogul prin cablu între diversepuncte terestre. ªi cum timpul fugitirreparabile, odatã cu descoperireaºi perfecþionarea radioului, codulmorse capãtã noi aplicaþii în cadrulserviciilor statale ºi comerciale.Dupã 1887 Hertz, Marconi, Popov,Tesla ºi alþii încep sã dezlege multemistere în folosul societãþii umane,spectrul undelor lungi ºi medii fiinddin ce în ce mai utilizat. La numaidouã decenii ale începutului desecol 20, acestora li se adaugã ºiundele scurte, considerate pânãatunci inutilizabile pentru comuni-caþii, tot radioamatorii fiind aceiacare efectueazã prima legãturãradio dintre Europa ºi America(1923). Îndoielile devin certitudini ºigama scurtelor este urmatãîndeaproape de cea a ultra-scurtelor, ambele fiind exploatateca purtãtoare nu numai de semnaletelegrafice, dar ºi de voce umanãsau acorduri sonore.

În paralel cu aplicaþiile industri-ale aflate în etape incipiente,radioamatorismul se instituþiona-lizeazã în multe þãri atât ca hobbyde interes public, cât ºi ca sporttehnic. Cele douã rãzboaie mondi-ale au marcat însã perioade deîntrerupere ale acestei activitãþinelucrative, care a revenit defiecare datã cu noi invenþii ºi apli-caþii.

Este interesant de subliniat cãde-a lungul anilor radioamatorismula fost practicat de „fani” cu profesiidiferite, de la cetãþeanul mai inven-tiv din mediul rural, pânã la con-ducãtorii de state. Câteva exempleîn acest sens: actorul americanMarlon Brando, Hassan al II-lea –

rege al Marocului, Hussein alIordaniei, Rajiv Gandi ºi IndiraGandi, Juan Carlos – rege alSpaniei, Francesco Cosiga –preºedinte al Italiei, Prinþul Talal alArabiei Saudite, Iuri Gagarin –primul om în cosmos, fotbalistulSerghei Rebrov din naþionalaUkrainei, Priscilla Presley – soþia luiElvis Presley, Al. Rey – inventatorulchitarei electrice, Jonathan Hare –prezentator TV la BBC... ªi lista arputea continua cu mulþi alþii, pânãla cãlugãrii de pe Muntele Athos(v. O SAMÃ DE CUVINTE PEN-TRU HERÞIENI de M.Bãdoiu, Ed.Bibliotheca, 2010, p.25).

În caz de necesitate, pe bazareglementãrilor oficiale, radioama-torii asigurã legãturi radio cu SER-VICIILE DE URGENÞÃ ºi SALVA-MONT în scopuri umanitare gene-rate de calamitãþi naturale (cu-tremure, inundaþii, înzãpeziri, in-cendii etc.). Exemple edificatoare înacest sens pot fi considerate multefilme artistice ºi documentare. Pemarile ecrane sau on-line ne impre-sioneazã ºi azi producþii cine-matografice de referinþã precum:Dacã toþi tinerii din lume, CortulRoºu, Frequency, Space Hackers

ºi altele semnalate în reþele desocializare.

În judeþul Dâmboviþa, undelescurte au fost utilizate înainte derãzboi, la Bilciureºti, de cãtre ing.Ion Rãduþã, strãmutat ulterior laCâmpina unde a creat o adevãratãºcoalã. Discipoli de-ai sãi suntactivi ºi astãzi în întreaga þarã, darºi pe alte meridiane, la Târgoviºteing. Mircea Sãndulache ºi prof. IonStoica fiind nume de rezonanþã îndomeniu. Radioamatorismul seextinde dupã 1950 în localitãþileTârgoviºte, Pucioasa, Doiceºti,Teiº, Glodeni, Aninoasa, Moreni,Nucet, Gãeºti, Titu, Gura Foii,Dãrmãneºti, Cojasca ºi altele.Anuarul Ministerului Comunicaþiilordin 2005 menþiona un numãr de 70de radioamatori de emisie-recepþieºi 2 cluburi în municipiul Târgoviºte.În afara acestora mai funcþionaucatedre cu specific radio laCluburile Elevilor din Pucioasa,Titu, Moreni ºi Gãeºti. Astãzi,numai în reºedinþa de judeþ maisunt iniþiaþi copiii ºi la RadioclubulJudeþean în radio orientare decãtre ing. Pavel Babeu – MaestruInternaþional al Sportului. Cro-nologic, radioamatorismul dâm-

boviþean a fost condus de la înfi-inþare de Mircea Padar, LucianGrideanu, Marcel Bãnicã, TitelItigan, Stan Cristian ºi BogdanStãnescu. O parte dintre ei au tre-cut, odatã cu anii, în lumeaumbrelor.

În Pucioasa, primul cerc deradioamatorism este semnalat în1958 sub auspiciile AVSAP-ului,condus fiind de regretaþii DumitruNiþescu ºi Ilie Barbu. Un numãrapreciabil de tineri pasionaþi detainele radiofoniei au fost iniþiaþi cumultã dãruire profesionalã în jurulunei staþii colective de recepþie.Menþionãm printre aceºtia peinginerii Nicu Turnea ºi CorneliuMaltezeanu, pe maiºtrii CornelChira ºi Mircea Chira, alãturi decare se aflau tineri de diferite profe-sii din localitãþile arondate raionuluiPucioasa. „Telegrafia fãrã fir” s-amai predat ºi în cadrul cercurilorradio de la Liceul N.TITULESCU(1964-1968), ªcolile generaleBRÃNEªTI (1968-1969) ºi VUL-CANA PANDELE (1969-1970),sub îndrumarea semnataruluiacestor rânduri. Cu aparaturã per-sonalã ºi împrumutatã am înfiinþat,în 1972, Radioclubul elevilor dincadrul fostei Case a Pionierilor –azi Clubul Elevilor N. MATEESCU– ºi numele Pucioasei începe sãdevinã cunoscut pe coordonatelegeografice ale globului. MemorialulHENRI COANDÃ, organizat prinradio din 1972 pânã în 2000, com-pleteazã calendarul competiþionalîn unde scurte ºi telegrafie vitezã.Susþinerea acestuia continuã pebazã de voluntariat pânã în anul2009. În tot acest timp activitateade masã ºi de performanþã a datroade, dintre foºtii elevi devenindradioamatori autorizaþi Ionuþ Piþigoi,Tibi Tebeicã, Cristi Rusu, AdrianBãdoiu, Eduard Obrejan ºi alþii. Demai bine de un deceniu, ing. IonuþPiþigoi, Maestru al Sportului, esteimbatabil în campionatele naþionalede unde scurte ºi în clasamentele

multor competiþii europene ºi mon-diale organizate sub egida IARU. Elpune în undã cu consecvenþãultimele aplicaþii IT, doborând suc-cesiv recorduri naþionale ºi euro-pene, participând efectiv cu lotulnaþional în numeroase confruntãri.La recentul campionat european detelegrafie vitezã din acest an,desfãºurat în oraºul Bar dinMuntenegru, a obþinut 4 medalii laindividual ºi una cu echipa naþio-nalã. Concomitent cu el, mediculTiberiu Tebeicã, de asemeneaMaestru al Sportului, pasionat deundele scurte, ajunge sã reprezinteRomânia la olimpiadele radioama-torilor (WRTC) din Brazilia (2006),Rusia (2010) ºi ca arbitru în StateleUnite (2014). Demn de reþinut estefaptul cã þara este reprezentatã laasemenea nivel de numai 2radioamatori. Tot el a purtat cunedisimulatã mândrie tricolorulromânesc în calitate de contest-men în competiþii internaþionale deanvergurã din Insula Madeira,Luxemburg, Bulgaria, Muntenegru,Serbia, Croatia.

De la iniþiere pânã la perfor-manþã este însã o cale sinuoasã,care necesitã nu numai pasiune ºiperseverenþã, ci în egalã mãsurãefort fizic, intelectual ºi financiarpropriu. In competiþii cu numeroºicolegi de pe întreg mapamonduleste de neconceput participareafãrã echipament tehnic ºi sistemeoperaþionale de ultimã generaþie.Ori performanþa costã ºi dezidera-tul împlinirii ei ne face sã pa-rafrazãm, mai în glumã, mai înserios, pe Marin Preda: „Dacã baninu e, nimic nu e!”. Celelalte ne suntfamiliare.

Imaginile alãturate surprind peIonuþ Piþigoi ºi Tibi Tebeicã în con-fruntãri cu meridianele si secundelesau pe podiumul învingãtorilor.

PPrrooff.. MMiirrcceeaa BBããddooiiuu

IInnggrreeddiieennttee::- 500 gr brânzã de vaci,- 2 ouã,- 1/2 linguriþã de bicarbonat de sodiu

stins cu puþinã zeamã de lãmâie,- 3 linguri de zahãr,- vanilie,- smântânã dulce,- puþinã sare,- fãinã cât cuprinde.

PPrreeppaarraarree::Brânza de vaci se mãrunþeºte bine; se

adaugã ouãle, vanilia, zahãrul, sarea ºibicarbonatul stins cu zeama de lãmâie; seomogenizeazã totul bine, apoi se adaugãfãina, turnând câte puþin pânã rezultã unaluat destul de moale care se dã la frigidercam 2 ore.

Se formeazã biluþe din aluat, cu formãrotundã ºi platã de chiftea, în mijloc seface câte o gaurã, câteva biluþe se lasãmici ºi rotunde; se pun într-o tigaie în ulei,neînghesuiþi, ºi se prãjesc pe ambele feþe.

SSee sseerrvveesscc ccuu ssmmâânnttâânnãã ººii dduullcceeaaþþãã..Poftã bunã!

PPaappaannaaººii ddiinn bbrrâânnzzãã ddee vvaaccii

■■ CCoollþþuull ddee ccuullttuurrãã

RRaaddiiooaammaattoorrii ººii rraaddiiooaammaattoorriissmm

c

m

y

k

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarree

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºuluipagina 8

c

m

y

k

Edilul ºef al oraºului Pucioasa urmã-reºte dezvoltarea zonei ºi prin creareaunor legãturi strânse cu reprezentanþi aialtor localitãþii din Europa. Prilejuitã deZiua Culturii Cubaneze, primarul DãnuþBãdãu a primit vizita Excelenþei Sale,Nieves Iliana Hernandez Portales, Am-basadorul Cubei la Bucureºti ºi Excelen-þei sale, Ibis Alvisa Gonzales, reprezen-tantul Institutului Cubanez de Prieteniecu Popoarele din Havana.

Un rol deosebit în realizarea acesteiîntâlniri l-a avut Ion Hotinceanu, preºe-dintele Asociaþiei de prietenie România –Cuba.

Vizita a început la Primãria Oraºului,urmând ªcoala Gimnazialã nr. 1 Mihai Vi-

teazul, de care oaspeþii s-au arãtat foarteplãcut surprinºi.

„Pentru noi este importantã aceastãvizitã. Probabil o sã dezvoltãm aceastãrelaþie, asta presupunând sã discutãmmai aprofundat. Ne-am dori ca pentruPucioasa sã gãsim investitori strãini, cuposibilitãþi care sã dezvolte localitateanoastrã”, a declarat edilul Dãnuþ Bãdãu.

„Fãrã îndoialã cã ne putem întâlni,putem face schimburi de idei ºi putem deasemenea organiza împreunã ºi mani-festãri culturale. Cuba prezintã o serie deproiecte economice, de investiþii. Îndomeniul educaþional putem colabora,tinerii din Pucioasa pot urma programede master în Cuba. Puþin câte puþin

putem gãsi cãile care sã ne apropie maimult”, a spus Nieves Iliana HernandezPortales, Ambasadorul Cubei laBucureºti.

„Mã simt privilegiatã cã am posibili-tatea de a vizita oraºul dumneavoastrã.Aceasta este prima întâlnire, sper sã nufie ultima. Sunt sigurã ca dna Ambasadorse va gândi la Pucioasa pentru oriceactivitate în care ar putea fi implicatã”, aspus ºi Ibis Alvisa Gonzales, reprezen-tantul Institutului Cubanez de Prieteniecu Popoarele din Havana.

Invitaþii au cunoscut principalele

obiective turistice ale localitãþii ºi aurãmas încântaþi de ceea ce oferã zonanoastrã. S-au plimbat prin Parcul Centralunde au admirat sculpturile realizate deLiviu Brezeanu, au urmãrit un spectacoloferit de elevii unitãþilor de învãþãmântdin localitate susþinut la Centrul CulturalPucioasa. Au vizitat printre altele ºiMuzeul Aviatic „Dumitru Prunariu”, Mu-zeul de Etnografie ºi Folclor din Pucioasaºi Casa de Ajutor Reciproc aPensionarilor.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

BBiirroouu SSttaarree CCiivviillãã::-ooccttoommbbrriiee 22001144

NNaaººtteerrii::Slãvoiu Maya-ªtefania (03.10.2014); Turculeþ Denis-Alexandru

(09.10.2014); Grancea Sacha-Nicolas-Andrei (13.10.2014);Solomon Darius-Gabriel-Simeon (12.10.2014); Gorgon Mihai-Ionuþ(15.10.2014); Florea Tudor-Andrei (13.10.2014); Mãnica Elena-Patrisia (29.10.2014).Le dorim sãnãtate!

CCããssããttoorriiii::Tudoran Corneluciu-Dumitru – Pãtruªcã Mihaela (01.10.2014);

Teofoli Fabrizio – Diaconescu Maria (06.10.2014); Rizescu Florin-Bogdan – Bãnuþã Simona-Maria (18.10.2014); Tomescu Iulian-Valentin – Mitac Alexandrina (30.10.2014).Le dorim „Casã de piatrã!”

DDeecceessee::Stoica Elisabeta (02.10.2014 – 69 ani); Iamandi Aurel

(03.10.2014 – 48 ani); Zaharia Anghel (06.10.2014 – 76 ani);Dumitru Elena (07.10.2014 – 82 ani); Bãjan Elisabeta (07.10.2014 –84 ani); Iordache Angela (12.10.2014 – 81 ani); Fillinger Irina(20.10.2014 – 85 ani); Mãndoiu Floarea (30.10.2014 – 78 ani);Bãdoiu Victor (30.10.2014 – 78 ani); Mãndoiu Vasilica (30.10.2014 –76 ani); Pietraru Silvia (31.10.2014 – 78 ani).Dumnezeu sã-i odihneascã!

IInnssppeeccttoorr OOllaarruu LLaavviinniiaa

Sãptãmâna Educaþiei Globale a devenit o tradiþieîn instituþiile de învãþãmânt ºi culturã din toatã þara.Astfel, în fiecare an, aceastã sãrbãtoare este trecutãºi în calendarul manifestãrilor cultural educativeorganizate de compartimentul Culturã Biblioteca dincadrul UAT Oraº Pucioasa.

Istoria Sãptãmânii Educaþiei Globale începe în1999, când Consiliul Europei, prin organismul sãuspecializat - Centrul - Nord - Sud, a iniþiat, la Stras-bourg, prima „Sãptãmânã a Educaþiei Globale”.Scopul acestei sãptãmâni este acela de a promovaîn statele membre activitãþi dedicate reducerii sãrã-ciei ºi excluderii sociale. Astfel, fiind o reuºitã încãde la prima ediþie, sãrbãtoarea dedicatã educaþieimondiale continuã ºi în prezent.

Tematica îºi propune sã familiarizeze elevii,pãrinþii ºi cadrele didactice cu principiile ºi valorileEducaþiei Globale, dar ºi sã creeze un cadru pentruînþelegerea drepturilor ºi responsabilitãþilor cetãþe-niei europene. De asemenea, în cadrul mareluieveniment educaþional, atât elevii, cât ºi familiileelevilor vor fi implicaþi în diverse activitãþi pentru aînvãþa ce înseamnã responsabilitatea privind tole-ranþa ºi solidaritatea. Un alt obiectiv urmãrit de orga-nizatori este de a crea ºi facilita realizarea unorparteneriate cu alþi factori educaþionali.

Programul „Sãptãmâna educaþiei globale” vaavea loc în perioada 17-21 noiembrie 2014, tema de

anul acesta fiind „Securitatea alimentaþiei”.Sãptãmâna Educaþiei Globale, din acest an,

încurajeazã preºcolarii, elevii, liceenii ºi cadreledidactice sã iniþieze activitãþi educative în domeniulalimentaþiei sãnãtoase, reflectând asupra abordãriitematicii propuse: responsabilitatea socialã (sãrã-cia, zone dezavantajate), alimentaþia raþionalã, apaºi hrana sãnãtoasã, calitatea produselor alimentare,risipa alimentelor, conservarea hranei, protecþiaconsumatorului, foametea ºi malnutriþia, criza glo-balã a hranei, responsabilitatea ecologicã.

Tipuri de acþiuni ce se vor desfãºura în acestinterval, la Centrul Cultural „I.Al. Brãtescu Voineºti”:proiecte desfãºurate în parteneriat cu diverse insti-tuþii, ONG-uri; dezbateri, seminarii, simpozioane;prezentãri de materiale promoþionale, filme de scurtmetraj; activitãþi de educaþie nonformalã care pro-moveazã metodele interactive (workshop-uri, arteparticipative – teatru, forum, arte vizuale, fotografiietc).

Educaþia globalã defineºte o abordare educaþio-nalã pozitivã ºi integratã al cãrei scop esteacþionarea în vederea asigurãrii condiþiilor instau-rãrii unei lumi durabile ºi sigure pe baza analizãriiproblemelor sociale ºi economice, a diversitãþii cul-turale ºi a strategiilor de instituire a pãcii.

LLuummiinniiþþaa GGooggiiooiiuu

OOaassppeeþþii ddee sseeaammãã llaa PPuucciiooaassaa!!

Info CCultural