SEC}IA ROMÂN~ IPAROMANIAN SECTION Jurnal · 2018-11-28 · cu regularitate la reuniuni interna]ionale, la care p`-rerea sa a fost ascultat` [i respectat`. La cel de-al XI-lea Congres

I N T E R N A T I O N A LP O L I C E

A S S O C I A T I O N

SEC}IA ROMÂN~SEC}IA ROMÂN~ROMANIAN SECTIONROMANIAN SECTIONIPAJurnalJurnal

international police association romanian section

1 2009

www.iparomania.ro

Prof. univ. dr.Prof. univ. dr.Costic` VoicuCostic` VoicuP r e [ e d i n t eP r e [ e d i n t e

Prof. univ. dr.Prof. univ. dr.Laz`r CârjanLaz`r Cârjan

Vicepre[edinteVicepre[edinte

Dr.Dr.Ion M. Gherghi]Ìon M. Gherghi]`Vicepre[edinteVicepre[edinte

Dr.Dr.Mihai DavidMihai David


Dumitru Dumitru DerscanuDerscanu


Dr. ing.Dr. ing.Iulian MedreaIulian Medrea

Secretar general Secretar general

EconomistEconomistFlorin SaftaFlorin Safta

Trezorier na]ionalTrezorier na]ional

INTERNATIONAL INTERNATIONAL POLICE ASSOCIATIONPOLICE ASSOCIATION-ROMANIAN SECTION--ROMANIAN SECTION-I.P.A. SEC}IA ROM~NQI.P.A. SEC}IA ROM~NQ

COMITETUL EXECUTIV NA}IONAL

|n perioada 3 - 7 septembrie 2008, Hotelul “Dacia-Capitol” din Oradea a g`zduit lucr`rile celui de|n perioada 3 - 7 septembrie 2008, Hotelul “Dacia-Capitol” din Oradea a g`zduit lucr`rile celui deal IV-lea Congres na]ional al Sec]iei Române a Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor. Al`turi de celeal IV-lea Congres na]ional al Sec]iei Române a Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor. Al`turi de celecâteva sute de delega]i ai regiunilor IPA din \ntreaga ]ar`, la manifestare au fost prezen]i [i delega]icâteva sute de delega]i ai regiunilor IPA din \ntreaga ]ar`, la manifestare au fost prezen]i [i delega]idin cadrul unor sec]ii na]ionale cu care avem leg`turi tradi]ionale: Austria, Cehia, Germania, Israel,din cadrul unor sec]ii na]ionale cu care avem leg`turi tradi]ionale: Austria, Cehia, Germania, Israel,Italia, Moldova, Norvegia, Polonia, Serbia, Suedia [i Ungaria.Italia, Moldova, Norvegia, Polonia, Serbia, Suedia [i Ungaria.

Lucr`rile reuniunii au avut pe ordinea de zi prezentarea Raportului de activitate pentru perioadaLucr`rile reuniunii au avut pe ordinea de zi prezentarea Raportului de activitate pentru perioada2004 - 2008, a celui economico-financiar [i al Comisiei de cenzori.2004 - 2008, a celui economico-financiar [i al Comisiei de cenzori.

Conform Statutului, Congresul a curpins [i momentul alegerii noului Comitet Na]ional Executiv alConform Statutului, Congresul a curpins [i momentul alegerii noului Comitet Na]ional Executiv alAsocia]iei. |n consecin]`, C.N.E. a fost votat de c`tre delega]ii regionali [i validat \n urm`toarea comAsocia]iei. |n consecin]`, C.N.E. a fost votat de c`tre delega]ii regionali [i validat \n urm`toarea com--ponen]`: Pre[edinte - dl prof. univ. dr. Costic` Voicu, Secretar General - dl dr. ing. Iulian Medrea,ponen]`: Pre[edinte - dl prof. univ. dr. Costic` Voicu, Secretar General - dl dr. ing. Iulian Medrea,Trezorier na]ional - dl ec. Florin Safta, iar pe posturile de vicepre[edin]i: dl prof.univ.dr. Laz`rTrezorier na]ional - dl ec. Florin Safta, iar pe posturile de vicepre[edin]i: dl prof.univ.dr. Laz`rCârjan,dl dr. Ion Mircea Gherghi]`, dl dr. Mihai David [i dl Dumitru Drescanu.Cârjan,dl dr. Ion Mircea Gherghi]`, dl dr. Mihai David [i dl Dumitru Drescanu.

3

IPA - cea mai mare organiza]ie poli]ieneasc` dinlume - a fost creat` la 1 ianuarie 1950. Începând cuaceast` dat`, moto-ul sù în limba esperanto “Servoper amikeco” (servicii prin prietenie) a câ[tigat maimult` lume decât [i-ar fi putut cineva imagina.

Asocia]ia a fost înfiin]at` din ini]iativa unui ofi]er depoli]ie din Lincolnshire - Anglia, Arthur Troop, care adorit ca, prin mijlocirea acesteia, s` creeze un canalpentru promovarea cooper`rii interna]ionale [i priete-niei între ofi]erii de poli]ie.

Arthur Troop s-a n`scut la 15 decembrie 1914 înLincoln/Anglia, unde [i-a petrecut copil`ria [i a urmat[coala primar`.

Cariera [i-a început-o ca mecanic îns`, în scurt` vre -me, a dovedit interes [i pentru alte lucruri. Astfel, a stu-diat la Colegiul Ruskin din Oxford unde a ob]inut odiplom` în [tiin]e economice [i sociale. În aceea[iperioad`, a urmat [i trei ani de studii în istoria rus`, fiindpremiat cu o burs` pentru a vizita Moscova [i Le nin -gradul în 1934. Dup` aceea a continuat, cu doi ani destudiu în agricultur`, la Colegiul Avoncroft din Vale ofEvesham/Worcestershire.

La 19 iunie 1936, Arthur Troop s-a angajat \n Poli]iadin Lincolnshire, unde a lucrat în mai multe depar ta -mente [i s-a specializat în probleme de trafic.

La pu]in timp dup` încheierea celui de-al doilea R`z -boi Mondial, Arthur a început s` se dedice enormei sar -cini de a înfiin]a o organiza]ie mondial` a prieteniei \ntrepoli]i[ti, dând dovad` de mare încredere în oameni [i învirtu]ile prieteniei.

La acea vreme, a fost totu[i privit ca un excentric [ia întâmpinat o considerabil` opozi]ie din partea [efuluisù din poli]ie [i a Ministerului de Interne.

În acela[i scop, între anii 1948 -1949 a contactatnumero[i prieteni din poli]ia local` [i din strìn`tate.Ideea a fost primit` foarte bine de c`tre poli]i[tii din dife-rite ]`ri europene (Marea Britanie, Danemarca,Norvegia, Suedia [i din unele ]`ri africane) care auîncurajat constituirea unei organiza]ii interna]ionale apoli]i[tilor, având sec]ii na]ionale, [i emiterea, de c` -tre un Secretariat Interna]ional, a unor legitima]iipentru membrii acesteia, similare unui pa[aport.

De asemenea, era prev`zut` adoptareaunei sigle interna]ionale, plata unei cotiza]ii dec`tre fiecare membru [i editarea unei revisteproprii.

Perseverând pe aceast` cale, la 12 au -gust 1949 Arthur Troop a publicat în BritishPolice Review (Revista poli]iei britanice)sub pseudonimul “Aytee”, un articol în ca -re aducea argumente solide în favoareaînfiin]`rii unei astfel de organiza]ii.

De[i r`spunsul primit de la redac]ie afost uimitor pentru el, Arthur nu s-a des-curajat ci, dimpotriv`, a fost convins c` tre-

buie s` continue, iar caurmare a eforturilorsale, la 1 ianuarie 1950Aso cia]ia a fost în fiin -]at`.

Arthur Troop, care aprimit legitima]ia cu se -ria A1, a devenit primulSecretar General alSec ]iei britani ce, alc` -tuit` din [apte regiuni.

Ideea sa despre oorganiza]ia care s` dezvolte le g`turile sociale, culturale[i profesionale între membrii sì, într-un mediu lipsit deorice discriminare datorit` gradului, sexului, culorii pie-lii, limbii sau religiei, devenise astfel o realitate.

Odat` cu înfiin]area IPA, au început greut`]ile [i [ica -nele pentru Arthur Troop.

În calitatea sa, de fondator al Asocia]iei, Troop a fosttratat ini]ial, de c`tre [efii sì, ca un oportunist, cre -zându-se c` urm`re[te interese obscure prin aceastòr ganiza]ie. Chemat la sediul central al poli]iei dinLincoln, Troop a fost obligat s`-[i apere cauza, con -testatarii sì, între care majoritatea erau [efi de poli]ie,sus]inând c` acesta a înc`lcat mai multe regulamente,între care [i Codul de disciplin` a poli]istului. Cu r`b -dare [i tact, Troop a reu[it s` combat` toate criticile [is`-i fac` s` în]eleag` idealurile care l-au c`lùzit în înfi-in]area Asocia]iei.

Dup` înfiin]area sec]iei britanice a IPA s-a sim]itnevoia cre`rii unei insigne [i a unui simbol na]ional.Prima deviz` a Asocia]iei a fost “Service throughfriendship“ (Servicii prin prietenie), deviz` considerat`foarte potrivit` pentru scopurile acesteia, care prezentaîns` inconvenientul c` sensul acesteia nu erau cu -noscute decât unui vorbitor de limba englez`.

Din acest motiv s-a apelat la serviciile sco]ianuluiBob Hamilton, expert în limba esperanto, care

a tradus textul în “Servo per amikeco”“Servo per amikeco”,[i care a devenit pentru totdeauna

de viza oficial` a Asocia]iei. Prin intermediul publica]iei

“Po lice Re vie w”, Arthur Troop asolicitat membrilor IPA s` tri -mit` sugestii sau schi]e pentrucrearea unei sigle a Asocia]iei,neprimind îns` nicio ofert`demn` de in teres.

Ideea i-a venit tot luicare, privindu-[i caschetade poli]ist, a observatsteaua - simbol universal,

c` reia i-a incorporat un ma -pamond, în jurul lui fiind scris

International Police Asso ciation,

I .P .A . ROMANIA Nr .1- 2009I .P .A . ROMANIA Nr .1- 2009

ASOCIA}IAINTERNA}IONALQA POLI}I{TILORTREPTELE UNEI REU{ITETREPTELE UNEI REU{ITE

Arthur TroopArthur Troop

cultu

ra o

rgan

iza]

iona

lq

4

Nr .1- 2009 I .P .A . ROMANIANr .1- 2009 I .P .A . ROMANIA

cu o panglic`, în partea in ferioar`, pe care fi gu -reaz` motto-ul Asocia]iei.

Pentru a face sigla [i mai impresio-nant`, acesteia i-au fost adùga]i în late-ral lauri, care reprezint` ideea de pace.Retu[at` de c`tre un specialist în heral-dic`, sigla a devenit emblema oficial` aIPA fiind înregistrat` ca marc` protejat`.

La un an dup` adoptarea siglei, a fostelaborat [i Statutul IPA care, în linii mari,a r`mas neschimbat pân` ast`zi.

Cu ajutorul primilor pionieri ai Asocia]ieiel a ac]ionat neobosit pentru a încurajaînfiin ]area [i a altor sec]ii na]ionale. În 1953 Olanda adevenit prima ]ar`, dup` Marea Britanie, care [i-aînfiin]at o astfel de sec]ie. Belgia [i Fran]a au urmat-o înacela[i an.

Germania [i Elve]ia s-au organizat în urm`torii doiani, iar primul Con gres Interna]ional a avut loc la Parisîn 1955.

La aceast` mani festare, Arthur Troop a devenit pri -mul Secretar General Inter na]ional al Asocia]iei, post pecare l-a p`strat pân` la retragerea sa în 1966, din mo -tive personale.

Concomitent cu cre[terea num`rului membrilor IPA[i al sec]iilor na]ionale, s-a sim]it nevoia [i a altor insem-ne distinctive specifice.

Astfel, cu ocazia celui de-al III-lea Congres Inter -na]ional de la Stuttgart, a fost aprobat Imnul inter -na]ional al Asocia]iei. Mar[ul, compus de Michel Le -grand [i Désiré Dondeyne, este o adaptare dup`“Servir par l’amitié”, melodie compus` de AfredCouat, pe versuri de Jean-Marie Guillemot, [i a fostcântat pentru prima dat` la gala festiv` ce a încheiatreuniunea, de c`tre Jacques Izaro, în limbile englez`,francez`, italian`, german` [i spaniol`.

Orchestra]ia mar[ului a fost realizat` de orchestraPoli]iei na]io nale franceze, condus` de Pierre Bigot.

Cu aceea[i ocazie a fost adoptat [i semnul distinctiv“Cas` IPA”, amplasat pe fa]ada caselor de vacan]` aleAsocia]iei.

Pentru meritele sale în crearea IPA în anul 1965 Ar -thur Troop a fost premiat cu Medalia Imperiului Britanic

(BEM) [i a figurat în Lista de onoare a Zilei deNa[tere a Reginei, list` pe care ap`rea [i un

grup muzical, foarte popular la acea vreme- “The Beatles”...

În 1967, IPA a primit o alt` recu noa[ -tere inter na ]ional` prin acordarea, dec`tre Organiza]ia Na]iunilor Unite, a sta -tutului de observator.

Viziunea lui Arthur Troop s-a con cre -tizat într-o adev`rat` organiza]ie in ter na -

]ional` cu peste 300.000 de poli]i[ti activi[i în rezerv` reprezenta]i în 61 ]`ri - maimul]i oameni decât [i-ar fi putut imagina cu

50 ani în urm`.Mai târziu, el avea s` primeasc` numeroase înalte

premii din strìn`tate, între care titlul de “Doctor Ho no -rius Causa” în Canada, “Crucea de Onoare” a Pre -[edintelui Republicii Austria, [i dup` dezvelirea statuiisale de pe câmpia ungar` în 1998, a fost r`spl`tit cu“Sabia de aur a Ungariei”

La retragerea din serviciul poli]ienesc, în 1966, do -rin]a lui Arthur Troop de a-i ajuta pe al]ii a continuat.

El s-a angajat în Departamentul Serviciilor Socialedin Lincolnshire, în calitate de vi zitator la domiciliu pen -tru nev` z`tori, [i din nou a ob]inut o medalie na]ional`ca o recunoa[tere a activit`]ii sale caritabile prin ofe ri -rea de câini înso]itori.

Schimb`rile politice din Europa r`s`ritean` au de -venit un catalizator pentru cre[terea continu` [i dez vol -tarea Asocia]iei.

În calitate de membru de onoare al Comitetului Inter -na]ional (Biroul Executiv Permanent), Arthur a participatcu regularitate la reuniuni interna]ionale, la care p` -rerea sa a fost ascultat` [i respectat`.

La cel de-al XI-lea Congres Mondial din 1985, el adevenit primul posesor al Medaliei de Aur a Asocia]iei.

În 1995, la Viena, la cea de-a 26-a Conferin]` a Co -mitetului Executiv Inter na ]ional, Arthur a fost onorat cuPremiul “IPA World Police”“IPA World Police”.

În pofida problemelor serioase de s`n`tate, Arthur apreg`tit el însu[i cel de-al 50-lea Congres Aniversar alAsocia]iei, desf`[urat la Bournemouth în mai 2000.În`l]imea Sa Regal`, Prin]esa Anna, a adus în des chi -

cultu

ra o

rgan

iza]

iona

lq

La conferin]` au partici-pat, pe lâng` membrii Bi -roului Executiv Per ma Executiv Per ma --

nent al IPAnent al IPA (PEB), delega]iile a 57de sec]ii (cu drept de vot) [i re -prezentan]i din dou` ]`ri asistente.

Din partea IPA – Sec]ia Românàu participat: trezorierul na]ional, dlFlorian Safta, vicepre[edintele MihailDavid [i dl Dan Postelnicu – respon-sabilul cu organizarea evenimen -telor.

Dintre punctele de interes pentrusec]ia noastr`, remarc`m confirma -rea organiz`rii celei de a 37-a Con 37-a Con --fe rin]` IEC, \n 2011, \n România !fe rin]` IEC, \n 2011, \n România !

De asemenea, am fost eviden]ia]ipentru plasarea – \n cadrul organiza -]iei mondiale, pe lo cul II, ca num`r demembri (46.200), dup` sec]ia ger-man` (57.022). Am mai fost remar-ca]i, pe pozi]ia a 5-a, pentru eveni-mentele sportive organizate (21), pelocul 5, \n ceea ce prive[te num`rulde membri IPA care au c`l`torit, indi-vidual, \n alte ]`ri (258 pers.) [i pelocul 4, pentru num`rul de partici-pan]i (16.200 pers.) la evenimentesociale organizate de Sec]ia Român`(153 evenimente).

La lucr`rie Conferin]ei de la Mos -cova s-a ridicat problema particip`rii

A XXXV-a CONFERIN}Q I.E.C. A XXXV-a CONFERIN}Q I.E.C. Moscova 16-21 Septembrie 2008

Un moment special:Un moment special:Primirea delega]iilor pe aeroportPrimirea delega]iilor pe aeroport

5


derea ceremoniei un omagiu “b`rbatului din Lincol -nshire, pentru îndârjirea cu care [i-a continuat dificilasar cin` de înfiin]are a Asocia]iei Interna]ionale a Poli]ieiprin Servicii prin prietenie.” În`l]imea Sa Regal` a con -tinuat: “Arthur Troop a ajuns, prin atâta adversitate, izo -lare [i dezinteres, pe o culme a succesului pe care noin-o vom atinge vreodat`”.

La 22 iunie 2000, Arthur [i Marjorie Troop au cele -brat cea de-a 60-a aniversare a c`s`toriei. Dup` 18 lunide boal`, Arthur a decedat în somn, la vârsta de 85 ani,în dup` amiaza zilei de 30 noiembrie 2000.

Arthur Troop a fost un poli]ist britanic obi[nuit, ani matun vis care [i-a atins scopul prin crearea celei mai largiorganiza]ii poli]iene[ti din lume.

IPA este o organiza]ie non-profit care nu se implic`în probleme de serviciu, dispute de munc` sau politice.Idealurile organiza]iei r`mân cele imaginate de fon -datorii sì, cu accentul pe prietenie.

În fiecare ]ar`, IPA este administrat` de un ComitetExecutiv Na]ional, care r`spunde în fa]a unui ConsiliuExecutiv Interna]ional. Sec]iile na]ionale sunt divi za te înregiuni, care au propria lor structur` administrativ` [i deconducere. Activitatea Asocia]iei este desf` [u rat` dec`tre membri ale[i, de regul` pe baz` de voluntariat.

Conferin]ele anuale, atât na]ionale, cât [i inter na -]ionale, sunt g`zduite de diferite regiuni [i ]`ri, oferindoportunit`]i pentru membrii lor de a se întâlni [i sociali-za concomitent cu ac]iunile obi[nuite ale conferin]ei. UnCongres Mondial se ]ine la fiecare trei ani.

S C U R T I S T O R I C S C U R T I S T O R I C A L S E C } I E I R O M Â N EA L S E C } I E I R O M Â N E

În cursul anului 1992, domnul general-maior dr. ing.Iulian Medrea, luând cuno[tin]` de existen]a Aso cia]ieiInterna]ionale a Poli]i[tilor, s-a deplasat în Olanda pen-tru a se documenta la colegii olandezi, cu privire laobiectivele [i idealurile acesteia.

Luând act de existen]a Asocia]iei Interna]ionale aPo li]i[tilor [i de scopurile generoase pe care aceasta lepromova, prin Sta tutul Inter na ]ional, imediat dup` reîn-toarcerea în ]ar`, împreun` cu al]i colegi poli]i[ti, dlgeneral Iulian Me drea a început de mersurile necesare

pentru înfiin ]areaSec]iei Ro mâne aI.P.A.

Astfel, la datade 31 iulie 1992, lanivelul Inspec to -ratului Ge neral alPoli]iei a fost con -stituit un Comitetde Ini ]ia tiv` care adecis în fiin]areaSec]iei Române aIPA [i întocmirea tuturor documentelor necesare pentruob ]inerea personalit`]ii juridice.

La 31 august 1992, în cadrul unei reuniuni a Co mi te -tului de Ini]iativ`, s-a decis formarea unui Co mitet Exe -cutiv al noii asocia]ii, constituit din [apte membri, pre -[edinte executiv fiind ales [eful de atunci al Po li ]iei Ro -mâ ne, generalul-maior Gheorghe Gambrea, iar ca se -cretar general domnul general dr. ing. Iulian Me drea,aceasta [i ca o recunoa[tere a meritelor [i eforturilorsale în constituirea Sec]iei Române a IPA.

La 3 decembrie 1992, Judec`toria sectorului 2 a ho -t` rât admiterea cererii de înfiin]are [i a dispus în re gis -trarea în registrul persoanelor juridice a Asocia ]iei In -terna]ionale a Poli]i[tilor - Sec]ia Român`.

În urm`torii patru ani, sec]ia noastr` a fost consi de -rat` de c`tre conducerea interna]ional` a I.P.A. dreptsec]ie în curs de formare, eforturile depuse de poli]i[tiiromâni fiind încununate de succes în anul 1996 când, laCongresul Interna]ional de la Brisbane/Australia, Sec]iaRomân` a fost recunoscut` ca membru cu drepturi de -pline al Asocia]iei.

Pentru meritele sale în înfiin]area, înscrierea la tribu -nal [i ob]inerea consacr`rii interna]ionale, domnului ge -neral-locotenent dr. ing. Iulian Medrea, secretarul gene-ral al IPA - SEC}IA ROMÂN~, i se recunoa[te, în modunanim, calitatea de fondator al acesteia.

Dr. Ioan Dr. Ioan HURDUBAIEHURDUBAIE

tinerilor poli]i[ti, membri IPA, la bursade [colarizare “Arthur Troop”. Sumaacor dat` ridicându-se pân` la 3.000euro.

S-a stabilit ca vârsta, pentru par -ticiparea la IYGIYG (|ntâlnirile Inter na -

]ionale ale Tinerilor) s` fie de 16 [i 17ani, \n loc de 15 ani, pentru ca aparprobleme de adaptare.

|n cadrul Atelierului desf`[urat petema “Copii ca victime”“Copii ca victime” s-au des -prins o serie de idei. Pot duce la vic-timizarea copiilor: violen]a domesti -c`, exploatarea [i abuzarea copiluluide c`tre p`rin]i, tutori sau rude, pla -sa mentul gre[it al copilului, lipsaeduca]iei \n familie, organizarea ti -nerilor \n g`[ti de cartier [i, nu \n celedin urm`, lipsa mijloacelor materiale.

Au fost, de asemenea, identificatemai multe m`suri ce ar putea ajuta larezolvarea problemei: organizareade programe educa]ionale \n [coli cute me de genul “pericolul consum`riide alcool [i droguri”; discu]ii, \n emi-

siuni televizate, \n forme atractive darcare s` ating` problematica dro -gurilor, alcoolului [i exploatarea sex-ual` a copiilor; folosirea mass-mediapentru educare [i prevenire; cooper-area [i schimbul de experien]`; com-portamentul [i ac]iuni ale poli]iei cares` duc` la sporirea \ncrederii; edi -tarea unor bro[uri pe tema comba -terii drogurilor [i prevenirii exploat`riisexuale, distribuite prin farmacii; ela -borarea unei legisla]ii care s` prote-jeze copii; existen]` unor procurorispecial desemna]i pentru protec]iaco pilului [i \nfiin]area unor unit`]ispe ciale pentru protec]ia copilului.

Dan PDan POSTELNICUOSTELNICU

Delega]ia Sec]iei RomâneDelega]ia Sec]iei Române


Semnifica]iietimologice [i semantice

Cuvântul “poli]ie” este atât de familiar pentru toat`lumea, semnifica]iile sale sunt atât de bine cunoscutetuturor, \ncât conota]iile etimologice [i semantice sepierd \n negura timpurilor.

|n greaca veche, “polis” \nsemna ora[, cetate, iar“politeia” definea ac ti vitatea de ordine \n stat, \n vremece latinescul “po litia” se referea la organizarea politic`[i administrativ`.

Pentru c` \n lumea antic`, ora[ele erau ade v`ratestate, iar serviciile publice erau prestate de o anumit`clas` de func]ionari ai cet`]ii (“polis”), aici \[i g`se[teoriginea no]iunea de “poli]ist”, care \ns`, \n timpurilemoderne, s-a p`strat numai pentru o anumit` categoriede func]ionari.

La \nceput, activitatea de poli]ie a avut un caracterstrict comunitar [i privea rezolvarea unor interese ma - jore, fundamentale pentru “polis”.

Este, a[adar, una dintre cele mai vechi institu]ii cu -noscute, bazele ei fiind puse \nc` din antichitate, de leg-islatorii greci Drakon [i Solon.

Grecii o considerau o institu]ie de elit`, pân` \n tr-atâtde util`, \ncât Aris totel o definea drept “primul [i cel maiimportant dintre toate bunurile cet`]ii”.

Nu \ntâmpl`tor, cei ce \[i f`ceau “ucenicia” \n slujba“Polis”-ului, perfec]ionându-se astfel \n arta de con -duc`tori ai cet`]ii [i dobândind un nivel superior decuno[tin]e, erau considera]i un prim e[alon capabil sàccead` la cele mai importante demnit`]i \n stat.

De altfel, Platon, Aristotel, Demostene, Epa mi non dasau Plutarh au ocupat asemenea posturi \n ora [ele lor,\nainte de a ajunge la rangul ce avea s`-i plaseze \npanteonul nemuririi.

Contur pe harta vremiiPrimele organe de ordine, consemnate de docu-

mentele istorice, au ap`rut \n perioada ve chiului RegatEgiptean, unde exista un corp de poli]ie \n ora[e [i uncorp de mili]ie \n sate, ale c`ror garnizoane erau sta-bilite fie \n interiorul aglo me r`rilor urbane, fie pe tra - seele drumurilor comerciale mai importante, pe care seconstruiau [i fort`re]e, pentru a se evita jafurile.

|n Noul Imperiu Egiptean, ordinea era asigurat` dede ta [a mente speciale, ai c`ror mem bri erau cunoscu]isub de numirea de “matoi”, ca re aveau [i misiunea dea re prima posibilele acte de dezordine provocate de ceice lucrau la construirea piramidelor [i a marilor temple.

Pentru paza de noapte a centrelor urbane, s-au con-stituit forma]iuni bine organizate la Cairo, Alexandria [i\n celelalte ora[e, conduse de unstra teg.

|n absen]a conduc`torului de stat,strategul devenea prefect al ora[ului,c`ruia i se subordona \ntreaga admi -nistra]ie.

Sistemul poli]ienesc era bine pusla punct, existând controlori ai pazeide noapte, precum [i p`zitori ai sa -telor, ai mun]ilor, ai oazelor [i chiarai…p`s`rii IBIS!

De asemenea, un rol important \laveau “p` zitorii de ho]i”, care \mplin-eau rolul unei ade v`rate poli]ii crimi-nale. Izvoarele istorice men]ioneaz` de asemenea or -ganizarea, \n vremea faraonului Amenofis al IV-lea

(Ikenaton), a unei g`rzi regale, menit` a-i asi gura secu-ritatea.

Imperiul persan a acordat o aten]ie deosebit`, \n vre -mea regelui Darius, m`surilor de paz` [i ordine.

A[a cum men]ioneaz` istoricul grec Xenophon, sa -trapii ce administrau provinciile imperiului aveau [i obli -ga ]ia de a veghea la men]inerea pazei [i ordinii.

Ei erau controla]i de trimi[i regali, numi]i “ochii [iurechile regelui”, care r`spundeau atât de siguran]astatului “contra unor eventuale mi[c`ri dinùntru”, cât [ide siguran]a public`.

|n India [i mai ales \n China au fost create organe deordine care aveau [i sarcina de a \mpiedica scoa tereadin ]ar` a “semin]ei” viermilor de m`tase [i de a realizam`surile de ordine la marile construc]ii din aceste ]`ri.

Persoanele care se ocupau de ordinea public`, lagreci, asigurau [i securitatea pie]elor, vegheau la cali-tatea m`rfurilor, la corectitudinea folosirii mijloacelor dem`surare a acestora, la respectarea pre ]urilor stabilite,a orarelor de lucru [i la buna des f`[urare a activit`]iloror`[ene[ti.

De asemenea, cei desemna]i cu asigurarea ordiniisu pra vegheau salubrizarea cet`]ilor, precum [i res pec -tarea normelor de cur`]enie de c`tre locuitori.

La Atena, paza era asigurat` de sclavii sci]i, care, la\n ceput, locuiau \n corturi, \n agora, iar mai târziu pe te -ri toriul Areopagului.

Erau \narma]i cu un pumnal scurt [i cu o varg`. Ini]ial, deta[amentul sci]ilor \nsuma trei sute de oa -

meni, \ns`, ulterior, a ajuns la o mie dou` sute.

A[ezat` sub semnul sacralit`]ii, s`r b` toarea po li ]i[ tilorromâni dobânde[te semnifica]ii noi, n`s cute din nevoiaprofund` de purificare spiritual` [i mo ral` a \n tregii soci-et`]i române[ti.

Celebrarea Zilei Poli]iei la 25 martie, \n aceea[i zi \ncare cre[tinii ortodoc[i pr`znuiesc Buna Vestire este te -meiul unui viitor promi]`tor, \n care \ngem`nând tra di ]iacu modernitatea, Poli]ia Român` \[i va ocupa un locprestigios atât \n spa]iul na]ional, cât [i \n cel oferit demult a[teptata deschidere european`.

Existen]a [i evolu]ia societ`]ii sunt de neconceputf` r` asigurarea ordinii [i lini[tii publice, f`r` recu noa[ -terea [i respectarea personalit`]ii umane - atribute fun-damentale ale oric`rei civiliza]ii. Prin urmare, ca dimensi-une obligatorie a statului, poli]ia este la fel de veche [i lafel de actual` ca acesta, fiind o constant` a socie t`]iiumane.

ZIUA POLI}IEI

6


Sclavii publici \ndeplineau, tot la Atena, func]ii detemniceri, din ordinul colegiului “celor unsprezece” carese ocupau de temni]e.

|ntre altele, puneau \n aplicare pedepsele cu torturi[i, de asemenea, du ceau la \ndeplinire sentin]ele capi-tale. Pe vremea lui Pericle, cheltuielile alocate de buge-tul atenian pentru ordine au crescut foarte mult, dat`fiind importan]a acestor activit`]i.

La rândul lor, romanii acordau, [i ei, o mare aten]iecelor ce “se \ngrijeau de binele public”, f`când s` dom - neasc` ordinea, prin evitarea [i \nl`turarea ori c`rorfenomene antisociale.

Istoricul Titus Livius consemneaz` existen]a func]i -ilor de “questores”, care, asista]i de edili [i censori,erau \ns`rcina]i \n mod spe cial cu “asigurarea or diniipu blice, lini[tii ce t`]enilor, siguran]ei circula]iei” [i chiara… “fidelit`]ii tranzac]iilor”.

Al`turi de un aparat de ordine bine pus la punct, maimul]i \mp`ra]i romani au creat redutabile servicii se -crete, care printr-o numeroas` [i valoroas` re]ea deinformatori [i agen]i (delatores), supravegheau per -soanele considerate suspecte.

Totodat`, \n preajma marilor campanii, militarii cu le -geau informa]ii despre planurile inamicului.

Astfel, dispunând de un excelent serviciu de infor-ma]ii, \mp`ratul Traian a aflat locul unde era ascunstezaurul dacilor [i planul de organizare [i amplasare acapitalei Daciei, Sarmisegetuza, reu[ind s` taie con-ductele cu ap`, ceea ce a gr`bit victoria romanilor.

|n perioada Imperiului Bizantin, mai mul]i \mp`ra]i auacordat o aten]ie deosebit` organiz`rii unui serviciupoli]ienesc menit s` asigure ordinea intern`.

De asemenea, s-a constituit o poli]ie a frontierelor, opo[t` bine organizat`, iar Justi]ia a cunoscut \n vremealui Iustinian o dezvoltare nemaicunoscut` pân` la aceadat`, elaborându-se mai multe culegeri de legi [i tratatede drept.

|n lumea arab`, care a dezvoltat o \nfloritoare civi-liza]ie \n secolele VII-XI, fiecare ora[ mai mare aveacorpul sù de poli]ie (wali), numit de autoritatea cen-tral`. El avea la dispozi]ie numeroase for]e, avândsarcina s` asigure ordinea nu numai \n ora[ ci [i \n\ntreaga regiune respectiv`.

Prefectul poli]iei din Bag dad avea [i func]ia de co -mandant militar al capitalei. Prefectul f`cea parte dincorpul consilierilor intimi ai califului, pe care uneori,când lipsea, \l \nlocuia.

|n Imperiul Otoman, preocup`ri deosebite pentruasigurarea ordinii au avut sultanii.

De administra]ie r`spundea Marele Vizir, iar or ga -nele de ordine se re crutau din rândul armatei, \n deosebia spahiilor [i ienicerilor.

Astfel, comandantul unui regiment, numit “alaybegibeg”, avea \n subordine trei-patru slujba[i, \ns`rcina]i \ntimp de pace cu ordinea [i lini[tea districtului respectiv.

La Constantinopol, paza [i ordinea pe timp denoapte era asigurat` de ieniceri, al c`ror comandant senumea ag`.

Cu timpul, s-a constituit o institu]ie poli]ieneasc`,numit` “Agia”, ce a fost \mprumutat` din a doua ju -m`tate a secolului al XVI-lea [i de alte ]`ri aflate subst`pânire turceasc`, inclusiv de }`rile Române.

Odat` cu dezvoltarea ora[elor feudale europene [icre[terea lor demografic`, a sporit, implicit, [i nu m` rulde ho]i, tâlhari [i criminali, impunându-se \n t` rireanumeric` [i organizatoric` a organelor de or dine.

|n condi]iile crizei morale prin care trecea socie ta teamedieval`, s-a \nmul]it num`rul rùf`c`torilor, mul]i

deghiza]i \n c`lug`ri, care r`t`ceau prin sate. Trìau din mila oamenilor, pe care \ns` nu se sfiau

apoi s`-i atace, s`-i jefuiasc` sau chiar s`-i ucid`. Ap`rut` ini]ial pentru stârpirea acestor vagabonzi,

ho]i, bandi]i [i criminali ascun[i sub sutana c`lu g` -reasc`, Inchizi]ia a devenit o institu]ie de temut, care a

exercitat vreme \ndelungat` o crunt` teroare nu doar\mpotriva rùf`c`torilor, dar [i asupra tuturor celor con-sidera]i “eretici”.

|n mod special \n Spania, biserica catolic` [i-a al -c`tuit [i o poli]ie auxiliar`, format` din laici, ce purtaunumele de “familiares”.

|n timpul Rena[terii [i a procesului de centralizare astatelor feudale din vestul Europei, a ren`scut [i insti-tu]ia poli]iei, cu obâr[iile sale str`vechi, din civiliza]iagreac`.

Revigorat` [i consolidat` mai \ntâi \n Fran]a, poli]iase va bucura treptat de o aten]ie special` \n toatestatele lumii moderne.

Ludovic al XIII-lea, marele realizator [i organizator alunit`]ii na]ionale a statului francez, a creat prima poli]iede stat, denumit` “haute - police”, care a marcat unprogres \nsemnat \n materie de poli]ie judiciar` [iadministrativ`, dar care, spre sfâr[itul domniei sale [imai ales \n vremea urma[ilor sì, a devenit o teribilàrm` de lupt` pentru urm`rirea [i persecutarea adver-sarilor politici ai regimului.

Servicii poli]iene[ti moderne s-au constituit, \n deo -sebi dup` 1848, \n Marea Britanie, Germania, Spania,Italia, Belgia, Olanda, Austro-Ungaria, Grecia, dar [i \nS.U.A., Japonia etc.

Poli]ia Român` - file de istorieIntegrându-se cerin]elor dezvolt`rii generale eu -

ropene, societatea româneasc` ce s-a confruntat de-alungul timpului cu toate avatarurile migra]iilor barbare [icu politica expansionist` a unor mari imperii, a sim]itpermanent nevoia dezvolt`rii sale \ntr-un climat deordine [i siguran]`, a statornicirii unor norme juridiceclare.

|nc` de la \nceputul perioadei feudale, domnitorii din}ara Româneasc` [i Moldova precum [i voievoziiTransilvaniei se ocupau [i de asigurarea “siguran]ei,lini[tii [i ordinii dinùntru”, prev`zând prin “pitacuridomne[ti”, “hrisoave”, “ofise domne[ti”, “c`r]i c`tre bo -ieri” sau “c`r]i c`tre ispravnici”, anumite regulamente,

7

8


denumite “ponturi poli]iene[ti” precum [i organele\ns`rcinate cu executarea lor.

Activitatea poli]ieneasc` de asigurare a ordinii pu -blice [i siguran]ei s-a realizat \n cele trei ]`ri româneprin intermediul unor importante dreg`torii, care auap`rut [i s-au dezvoltat treptat, \n secolele al XIV-lea [ial XV-lea. Cel mai important dreg`tor era MareleVornic, c`ruia \i revenea sarcina de a supravegheajudecarea personalului Cur]ii Domne[ti, tot el fiind “maimarele judec`tor” al \ntregii ]`ri [i singurul care puteapronun]a pedeapsa cu moartea \n “pricini” criminale.

Marele Vornic era totodat` “capul”poli]iei [i siguran]ei statului, cu -mulând atribu]iile pe care mai târziule vor avea Ministerul de Interne [iCurtea de Apel a ]`rii. La sfâr[itul se -colului al XV-lea, \n zona Olteniei,acelea[i atribu]ii i-au fost date [i unuialt dre g`tor: Marelui Ban al Craiovei.

|n Transilvania, respectiva dreg` -torie revenea unui “Dapifer” ceavea, \n linii mari, responsabilit`]i si -milare.

|ns`rcin`ri poli]iene[ti avea [i“Marele Arma[“, dre g`tor care, f`rà fi “boier de sfat”, se \ngrijea deexecu tarea sentin]elor de condam -nare la moarte [i era supraveghetoral temni]elor.

|n Muntenia, activit`]ile de tippoli]ienesc erau \n credin]ate “MareluiSp`tar”, iar \n Moldova - “Hat ma -nului” [i organelor de execu]ie, ca repurtau nu mele de ispravnici, pâr -c`labi, privighetori de ocoale, c` -pitani de ora[e [i frontiere, polcovni-ci, seimeni, arma[i, zapcii [i str`jeri.

O alt` dreg`torie cu deosebit` im -portan]` pentru evolu]ia ulterioar` apoli]iei a fost aceea de “V`taf deVân` tori”, inaugurat` \n }ara Ro mâ -neasc`, \n 1508, pe timpul domnieilui Radu cel Frumos, de \nsu[i viitorul domnitor NeagoeBasarab.

Având \n subordine 500 de militari, v`taful de vâ n` -tori r`spundea de asi gurarea pazei Cur]ii Dom ne[ti, depro curarea vânatului necesar familiei domne[ti, dar [ide vinderea surplusului, supravegherea [i controlulasupra pie]elor publice. Tot el avea s` asigure [iordinea la diferite solemnit`]i, la care lua parte domni-torul \mpreun` cu to]i curtenii.

Paza [i ordinea \n marile ora[e Ia[i [i Bucure[ti auintrat apoi \n responsabilitatea Agiei, organ care vadeveni cu timpul o institu]ie de baz` a celor dou` stateromâne[ti.

Cronicile consemneaz` c` aga, pe lâng` atribu]iilesale militare, trebuia [i “s`-i pedepseasc` pe cei prin[ibe]i pe uli]ele ora[ului” sau s` judece “pricinile m`runte”dintre locuitori.

|n timpul domnitorului fanariot Constantin Han geri(1797 - 1799), pentru a se pune cap`t abu zurilor ce sef` ceau prin arestarea celor b`nui]i f`r` nici un temei, afost dat un Pitac prin care se poruncea ca \n cazul]inerii \n arest a unor oameni nevinova]i, reclamantul“s` pl`teasc` câte trei taleri pe zi”.

Ca m`suri de siguran]`, domnitorul a reglementatora de \nchidere a cafenelelor din Bucure[ti, care aveauvoie s` func]ioneze pân` la ora 10 seara.

Neorânduielile ce se petreceau \n diferite cârciumi\ntre consumatori, \l determin` pe Hangeri s` dea unnou pitac, ordonând Vel Agì ca, prin grija “v`t`jeilor”(agen]ilor) Agiei, “toate cârciumile s` se \nchid` la ora 7[i jum`tate seara”. Totodat`, lui Vel Aga i s-au dat“stra[nice porunci” s` supravegheze pe to]i strìnii ceveneau \n Capital`. Ace[tia erau datori s` r`spund`mai \ntâi str`jerului “cine sunt [i cu ce treab` vin \nora[“, apoi se prezentau la Agie ori la Sp`t`rie pentru aob]ine documentele de [edere \n Bucure[ti. Hangiii nuaveau voie s`-i primeasc` f`r` aceste documente, iar

\n cazul \n care nu respectau inter-dic]iile, erau “pedepsi]i cu b`taie” ori“trimi[i la ocn`”.

Pe linie edilitar`, Agia a luatm`suri ca “]`ranii sosi]i cu carele\nc`rcate cu lemne s` nu mai sta ]io -neze pe str`zi, ci \n anumite pie]e, iarfântânile [i ci[melele s` fie \ntre]inute\n bun` orânduial`”.

De asemenea, \n vederea stinge riiincendiilor, au fost comandate “do u`tulumbe de foc”, la un mare me[terdin Bu cu re[ti.

Agia a fost, deci, cea mai importan -t` institu]ie cu atribu]ii poli ]ie ne[ti din}`rile Ro mâ ne. Afirmarea ten din]elorpro gre siste \n plan eu ropean au an -trenat [i modernizarea societ`]ii ro - mâne[ti, ceea ce im plica stringent\nnoirea structu rilor de stat, reforma -rea puterii ar mate [i a celei de men -]inere [i ap` rare a ordinii in terne.

|n 1818, ultimul an al domniei lui IonCaragea (1812-1818), a fost adoptat“Codul Caragea” - inspirat din legisla -]ia francez` - care recomanda \ntreal tele ca “lucrurile jefuite ce se g` -sesc la tâlhari, s` se restituie st` pâ -nului lor, \nainte fiind luate de zapcii,polcovnici” etc. Martorii mincino[i ur -mau “a se duce prin târg” [i “a fi tre -cu]i \n condica mincino[ilor”, iar “cel

pârât pentru vin`, dovedindu-se vinovat, dac`t`g`duie[te vina, atunci s` fie pus la cazne ca s` spuieade v`rul”.Caragea conferea Hatma nului titlul de Vel Hatman al

Divanului.Subal ternii sì erau: v`taful de apro zi, v`taful de pahar-nici, v`taful de divan, ceau[ul de aprozi, ceau[ul depaharnici [i cea u[ul h`tm`niei.

La Agie existau 44 de arnù]i care, pentru serviciulde asigurare a ordinii, primeau lefuri. Tot \n cadrul Agieis-a instituit func]ia de “staroste al harabagiilor”, carer`spundea de mijloacele de transport.

Ca m`sur` de siguran]`, domnitorul Ion Carageastabilea c` “nimeni nu are voie s` poarte arme \ncaiafet de nefer, afar` de neferii domne[ti [i ai Agiei”.

Tot el a ordonat urm`rirea [i prinderea haiducilor,denumi]i “cete de ho]i”. Sub influen]a revolu]iei fran ceze[i a epocii lui Napoleon Bonaparte, s-a \nce t` ]enit, trep-tat, denumirea de pol i ] iepol i ] ie , astfel \ncât \n anul 1820,institu]ia nou \nfiin]at` de c`tre domnitorul Alexan dru{u]u era numit` chiar “Cas` a Po li ]iei”.

Dup` revolu]ia lui Tudor Vladimirescu, \n 1821, a fost\nl`turat` domnia fanario]ilor, care conduseser` vremede un secol destinele Principatelor Române. Cu acordulRusiei, Poarta a numit \n }`rile Române primii “domni

isto

ria

poli]

iei

p`mânteni”: Ion Sandu Sturdza \n Mol dova [i GrigoreDimitrie Ghica \n Muntenia.

La pu]in` vreme dup` primirea investiturii, domni torulGhica a intrat cu alai \n Bucure[ti, fiind \ntâm pinat cumare fast dar [i cu o nedisimulat` bucurie de locuitoriiCapitalei.

Stindard pentru credin]`[i devotament

Profund mi[cat de modul des`vâr[it \n care Agia or -ganizase \ntregul ceremonial [i de impecabila des -f`[urare a festivit`]ilor ce marcau acest \n`l]`tormoment, domnitorul decerneaz` Marelui Ag` Mi hì]`Filipescu, un steag de dimensiuni impresionante, cul`]imea de 2,20 m, lungimea de 2,60 m, iar hampa(lancea) de 3,60 m.

Era confec]ionat din m`tase galben`, cu chenarauriu, având \n mijloc o ghirland`, tot aurie, timbrat` cuo coroan` princiar` [i cu alte elemente de heraldic`:tuiuri \ncruci[ate, buzdugane, drapele, l`nci, s`bii, pu[tietc. Sub ghirland` se afla o balan]`. Cealalt` fa]` asteagului agiesc era la fel, numai c` \n interiorul ghirlan-dei, \n locul Acvilei era pictat` Maica Domnului [ezândpe tron, \naintea |ngerului Gavril, cu un crin \n mân`,ce-i aducea vestea cea bun` c` \n curând va na[te peIisus: “Buna Vestire”.

Pe ambele fe]e, steagul purta urm`toarea inscrip]iecu litere chirilice: “F`cutu-s-au acest steag al Agiei lapre facerea domnilor dintre p`mânteni ai }`rii Ro mâ -ne[ti, M`ria Sa Grigorie Ghica Voievod, \n anii 1822,prin epistosia (\ngrijirea) Dumnealui Vel Ag` Mihì]`Filipescu”. Steagul Agiei avea s` fie nelipsit de la eveni-mentele de seam` din via]a domnitorului [i de la celemai importante manifest`ri oficiale din societatea ro mâ -neasc` a acelor vremuri. |n ceea ce prive[te marcareape steag a unei s`rb`tori cre[tine - pe care BisericaOrtodox` Român` o pr`znuie[te \n fiecare an la 25martie - alegerea nu a fost deloc \ntâmpl`toare, \ntrucât“Buna Vestire” a fost considerat` mult` vreme patronspiritual al ora[ului Bucure[ti.

Abia mai târziu, pe stema ora[ului a fost zugr`vitchipul Sfântului Dimitrie, care, devenit astfel ocrotitor alCapitalei - simbol p`strat de altfel cu respect, pân` \nzilele noastre.

Din cartea vremurilorContinuând s` r`sfoim “cartea vremurilor”, re -

marc`m, la jum`tatea secolului al XIX-lea, ca [i \n altestate europene, nevoia cre`rii unor corpuri militare spe-cializate pentru ap`rarea [i men]inerea ordinii interne.

Este ceea ce l-a determinat pe principele GrigoreAlexandru Ghica, s` \nainteze Divanului Ob[tesc unproiect de reform`.

Astfel, “Legiuirea pentru reformarea Corpului slujito-rilor \n Corp de Jandarmi” adoptat` la 3 aprilie 1850,devenea “actul de na[tere” al Jandarmeriei, da t` pecare, an de an, jandarmii români o celebreaz` ca zi aarmei lor.

Agia va continua s` func]ioneze pân` la sfâr[itul sec-olului al XIX-lea. La 1 aprilie 1903, ministrul de In terneVasile Lasc`r a procedat la o autentic` modernizare apoli]iei române, iar \n prim`vara anului 1908 s-a \nfiin]atPoli]ia Siguran]ei de Stat.

Dup` realizarea Marii Uniri, prin Legea de organizarea Poli]iei Române din 9/21 iulie 1929, s-au pus bazeleunei poli]ii moderne [i puternice, care va de veni o insti-tu]ie de baz` a statului român pân` \n toamna anului1940.

Dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, \n ]`rile intratesub domina]ia Uniunii Sovietice, poli]iile - devenite“mili]ii” - au avut un rol important \n instaurarea [imen]inerea unor regimuri dictatoriale.

|n urma victoriilor revolu]iilor democrate din anii1989-1990, \n fostele ]`ri socialiste instaurându-se sta -tul de drept, s-au re\nfiin]at organele poli]iei, cu rolimportant \n dezvoltarea societ`]ii democratice, \nap`rarea [i respectarea drepturilor [i libert`]ilor, \nasigurarea ordinii interne.

|n statele occidentale dezvoltate, poli]ia este o in -stitu]ie bine dotat` tehnic, prestigiul poli]istului ega -lându-l pe cel al magistratului. Aceast` situa]ie de curgedin faptul c` poli]ia d` m`sura gradului de civi liza]ie alunei ]`ri, iar dup` felul \n care aceasta func]ioneaz`, sepoate vedea dac` societatea este plin` de virtute sau\nc`rcat` cu vicii, dac` \n interiorul ei domne[te moral-itatea sau dimpotriv`.

La fel de bine s-ar putea spune [i c` orice societate\[i are poli]i[tii pe care \i merit`, ]inând cont de faptul cùn poli]ist nu se formeaz` [i nu \[i desf`[oar` activi-tatea \ntr-un laborator sau sub un clopot de sticl`,departe de orice influen]e [i prejudec`]i, ci \ntr-o soci-etate dat`, \mprumutând tr`s`turile, morala [i mo ra -vurile acesteia.

Caracterizat` de cunoscutul sociolog [i economistgerman Max Weber ca fiind “singura autoritate a vio -len]ei legitime”, activitatea poli]iei a vizat [i vi zea z` co -rectarea sau anihilarea comportamentelor de viante, aactelor de dezordine, a tendin]elor de anar hie [i haossocial, asigurarea lini[tii [i ordinii in dis pen sabile soci-et`]ii.

Din acest motiv, de[i aproape nicìeri nu este iubit`,poli]ia este \ns` \n majoritatea statelor apreciat` [i res -pectat`.

Implicat, prin natura profesiunii sale, \n derularearela]iilor directe din societate, poli]istul are un rol deo -sebit de important: transform` starea de violen]` indi-vidual` sau de grup \n stare de normalitate, de ordine,de siguran]` [i lini[te.

Atingerea acestor deziderate presupune calit`]ideosebite, c`ci nici una dintre meserii nu este \ntr-atâtde angajat` \n slujba cet`]ii, precum aceea a oamenilorpu[i s` \nfrunte violen]a [i nedreptatea, pentru a prote-ja via]a [i valorile ei. |n aceast` lupt` ce cap`t` adesea 9


10


aspecte dramatice, infractorul se bate pentru o miz`cuantificat` \n dimensiuni materiale uneori inimagin-abile, iar poli]istul doar pentru ideea de a-[i face dato-ria.

Cel dintâi recurge la un \ntreg arsenal sofisticat, fùritde lumea f`r`delegii, poli]istul \n schimb nu se poateproteja decât cu singura armur` pe care societatea i-opune la dispozi]ie: legea. Steagul Agiei - arc peste secole

Eveniment memorabil, consemnat \n pagini de istorie[i evocat cu mândrie [i emo]ie autentic`, \n toate mo -mentele jubiliare care au jalonat istoria po li]iei, de cer -narea acestui prim steag poate fi considerat` cea maivaloroas` r`splat` pe care aceast` institu]ie a primit-ovreodat` din partea unui conduc`tor al statului român.

M`rturie a trecutului [i a istoriei poli]iei noastre, sim-bolizând eroismul [i jertfele l`sate de poli]i[ti pe altarulluptei cu marea armat` a crimei, pentru a men]ineordinea [i a asigura lini[tea public`, steagul d`ruit Agiei

\n anul 1822, de domnitorul Grigore Di mitrie Ghica, areo semnifica]ie aparte.

Patina vitreg` a timpului a br`zdat urme adânci pem`tasea lui, dar nu i-a estompat decât vremelnic - \nanii apusei dictaturi - valoarea simbolic`.

P`strat ca printr-o minune, pân` \n zilele noastre, el\[i ocup` cuvenitul loc la Muzeul de Istorie Na ]io nal`,recondi]ionat cu o mìestrie des`vâr[it`.

Acum zece ani, printr-o meritorie ini]iativ` a Poli]ieiCa pi ta lei, s-a realizat o valoroas` copie a stindardului,p`s trat` la loc de cinste, \n cl`direa D.G.P.M.B., al`turide pl`cile co memorative dedicate poli]i[tilor eroi.

M`rturie a tradi]iilor celei mai prestigioase institu]iiaflate \n serviciul comunit`]ii, acest steag este o pagin`vie de istorie, dar [i un \ndemn c`lùzitor, pentru vred-nicia timpurilor viitoare.

Din reverbera]iile acestui mesaj c`tre posteritate s-a\ntrupat ideea de a concepe un nou drapel - simbol, pecare ast`zi stau al`turi \nsemnele poli]iei [i ale

Acesta este un program ini]iat [ioperat de Comisia Social` Inter na -]ional` care a fost abilitat` de IPAs` aib` responsabilitatea schim-burilor la nivel interna]ional delocuri de vacan]` pentru tineret.

Programul este destinat [i seadreseaz` copiilor membrilor IPA.|nseamn` g`zduirea acestora fie \ncadrul sec]iei na]ionale sau \ntresec]ii, dându-se astfel posibilitateatinerilor s` capete experien]a alteiculturi, eliminând „[ocul cultural”.

Este un proiect operat de Aso -cia ]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor [ip`rin]ii membrilor IPA \n interesulpropriilor copii.

Acest program dore[te s` oferetinerilor posibilitatea de a-[i \mbu -n`t`]i experien]a educativ` [i cul-tural` \n siguran]` \n cadrul uneifamilii (din ]ar` sau strìnatate).

Totodat`, programul furnizeaz`modalit`]i care s` stârneasc` in -teresul lingvistic al tinerilor [i oferòcazia de a experimenta bucuriade a fi acceptat de o familie IPAdintr-o alt` sec]ie sau regiune (\ncazul schimburilor na]ionale), dez-voltând astfel rela]iile de apreciere[i prietenie.

De asemenea, ofer` posibilita -tea extinderii cuno[tin]elor despre]ara gazd` \n context istoric, geo -grafic [i cultural.

Participan]ii la program vor fi nu -mi]i, \n continuare, “vizitatorul” [i“gazda”.

|n ceea ce pri -ve[te vizitatorul,acesta trebuie s`fie un tân`r sautân`r` care vizi -tea z` o sec]ieIPA din strìn` -tate (sau dintr-oal t` regiune \n ca -drul ace leia[isec ]ii) [i care areunul din p`rin]i membru IPA.

De asemenea, trebuie s` aibe ovârst` cuprins` \ntre 15 [i 19 anisau, \n cazul unui student, pân` \n22 ani.

Dac` vizitatorul are sub 15 ani,\n schimbul de locul de vacan]`pen tru tineri se vor implica [i p` -rin]ii care vor \nso]i tân`rul respec-tiv.

Gazda este un tân`r/tân`r` devârst` similar` care prime[te vizi -tatorul, de asmenea vor fi implica]i[i parin]ii care vor g`zdui vizita-torul.

Toate costurile de c`l`torie suntresponsabilitatea p`rin]ilor vizitato -rului, \n timpul escalelor vizitatorulse poate bucura (la solicitare) deasis ten]a IPA local`. De aseme-nea, tân`rul trebuie s` aibe asigu-rare medical` [i financiar` pentrubagaje.

P`rin]ii vizitatorului au obliga]iade a informa familia gazd` de pro -blemele medicale cronice ale tân` -rului precum [i asupra medi ca]iei

pe care acesta, eventual, o ia. Totodat`, p`rin]ii vizitatorului

tre buie s` informeze gazda despreregulile aplicate \n familia vizita-torului, s` asigure suficien]i bani debuzunar [i s` fie preg`ti]i pentru ag`zdui la rândul lor.

P`rin]ii gazd` vor asigura ca -zare [i \ngrijire, sprijin [i vor su -praveghea t`n`rul vizitator.

Regulile familiei [i casei gazd`tre buiesc f`cute cunoscute vizita-torului de la \nceput [i trebuie res -pectate de acesta \n cursul vizitei.

Pentru aceasta se vor completafor mularele de cerere ce vor fitrans mise reprezentantului sec]ieina]ionale ce opereaz` programul(Vice pre[edinte Dumitru Der -scanu) acestea vor trebui transmi -se din timp, ideal cu 12 luni \nainte,pe adresa sec]iei na]ionale.

Formularele necesare (pentrustrìn`tate sau regiune na]ional`)vor fi g`site pe site-ul IPA Sec]iaRomân`.

V icepre[edinteVicepre[edinteDumit ru Dumi t ru DERSCANUDERSCANU

Recomandqri pentru programul “Schimb de locuri de vacan]q pentru tineret”

11


„„Vrednicia poli]istului nu de Vrednicia poli]istului nu de --

pinde de m`rimea graduluipinde de m`rimea gradului

sù, ci de capacitatea sa prosù, ci de capacitatea sa pro--

fesional`”fesional`”

Dr. Eugen Bianu, subdirector

general al Poli]iei, 1938

Scurtq fi[q biograficqVasile Da[chevici s-a n`scut la

29 decembrie 1880 [i a intrat în rân-durile poli]iei la vârsta de 28 de ani,ca agent special de poli]ie clasa IV.

La 1 decembrie 1908, avanseazàgent special cl. III.

Dup` absolvirea studiilor juridice,urc` treptele ierar hice, fiind avansatcomisar special ajutor (1909), co mi -sar special clasa III (1911), poli]aiclasa I la Bârlad (1913), inspector înPre fec tura Poli]iei Capitalei (1920),po li]ai clasa I la Poli]ia Cernavod`(1922), inspector la Poli]ia Gala]i(23 februarie – 19 aprilie 1922).

Prin Înaltul De cret Regal nr.2873/ 8 iulie 1920 a fost dis tins cume dalia „B`rb`]ie [i Credin]` cuspa de” – Cla sa II. Mo tivul: bravura[i devotamentul do vedite în lup telede la N`moloasa (iu nie-iulie 1917),când f`cea par te din Regimentul 69Infanterie.

Decorat cu Crucea „ServiciulCre dincios”, cu „Ordinul Sf. Sta nis -lav”, „Crucea Comemorativ` M` -r`[e[ti, cu „Co roana României” îngrad de ofi]er, cu „Steaua Ro mâ -niei”, mare ofi]er al Ordinului Sf.Mormânt, ofi]er al Or di nului Na]ionalpentru Merit Civil Bulgar, ofi]er alCo roanei Iu goslaviei. Poli]istul Va -sile Da[ che vici a absolvit, în 1940,[i Teo logia.

Nimeni n-a mai scrisasemenea lui

Vasile Da[chevici s-a dovedit a fiun poli]ist oarecum atipic. Pe lâng`îndeplinirea atribu]iilor strict profe-sionale, în 1921 el fondeaz` revistapo li]ieneasc` „Paza”.

Este prima publica]ie de acestgen de la noi. La 19 aprilie 1922, lapropunerea ministrului de Interne,ge ne ralul Arthur Vìtoianu, prindecret regal, este demis din func]iade inspector de poli]ie la PrefecturaPoli]iei Gala]i, întrucât în publica]ia

„Paza” îl acuzase de „furt lite rar” peni meni altul decât Romulus P.Voinescu, directorul Siguran]eiGenerale a Statului.

Da[chevici sus]inea c` un studiupublicat de Voi nes cu în „CurierulJu diciar” (1903), este o simpl` tra-ducere, „cuvânt cu cuvânt, f`r` sàdaoge nimic de la d-sa [i f`r` s`schimbe nimic în textul original”, aunei lucr`ri simi la re, ap`rut` la To -rino, în 1884, sub semn`tura luiMoi se Vitalevi.

Probabil c` Da[chevici aveadreptate, îns` n-a ]inut seama c`Voinescu era ditamai directorul Si -guran]ei… Oricum, conflictul dintrecei doi a fost oarecum paradoxal,întrucât ambii erau masoni.

„S` se dea Poli]iei putin]a uneivie]i demne [i cinstite [i fa]a lu cru -rilor se va schimba ca prin farmec!”– scria el în 1923. Nici nu se uscasebine cerneala de pe pri mele numere

DATORIA PROFESIONAL~DATORIA PROFESIONAL~

A POLI}IA POLI}I{{TILOR:TILOR:

S` asigure, mai presus de orice,S` asigure, mai presus de orice,ordinea!ordinea!

de Vasi le V. Daschevic i de Vasi le V. Daschevic i

L icen] ia t \n drept , Inspector de pol i ] ieLicen] ia t \n drept , Inspector de pol i ] ie

Rolul pe care \l \ndeplinesc agen]ii poli]iene[ti \n me canismul defunc]ionare al Statului, a fost atât de fericit fixat de c`tre fostul prim-min-istru [i ministru de interne al Fran]ei, Waldeck Rousseau.

Cu prilejul decor`rii postume a agentului de poli]ie Georges Bardoux,c`zut la postul de onoare, \n lupt` cu rùf`c`torii, fostul ministru deInterne a spus, \ntre altele: “Dac` Capitala mun ce[te [i cuget`, dacìnginerul se poate adânci \n cercet`rile sale, - artistul \n crea]iunile sale,poetul \n visurile sale, dac` strada e lini[tit`, dac` u[oare nemul]umiri suntpe dat` \mp`cate, aceas t` li ni[te, aceast` ordine des`v#r[it` o datorimagen]ilor de poli]ie!”.

Adânci [i pline de \nv`]`mânt cuvinte! Numai mul]umit` muncii f`r` preget a acestor anonimi p`zitori ai Legii,

o societate poate pro p`[i. F`r` veghea lor neadormit`, nu este cu putin]` progresul. Societatea

s'ar pr`bu[i, \ntocmai ca un castel de c`r]i de joc, prin desl`n]uirea [i subloviturile instinctelor atavice.

|n r`zboiul de fiecare clip` pe care armata nu meroas` a crimei \l duce\mpotriva lumii cinstite, f`r` de clara]ie prealabil` [i f`r` armisti]iu, - agen -]ii de poli]ie, de toate treptele, asigur` cu pre]ul vie]ii lor, respectul Legii [ial Ordinei.

|n \ndeplinirea acestei opere de \nalt` securita te so cial`, dân[ii s` fiemâna]i numai de interesul cel mare al Societ`]ii.

Nici promisiunile [i nici amenin]`rile s` nu-i abat`, o clip`, din drumulDatoriei.

Credin]a lor nestr`mutat` \n recuno[tin]a Societ`]ii s` le fie singur`\ndemn [i c`lùz`.

Chiar dac` uneori r`splata muncii \ntârzie, pentru unii, aceia s` nudezarmeze: a[teptând ziua cea mare, dân[ii vor g`si aceea[i r`splat` \nlini[tea senin` ce o d` con [tiin]a datoriei \mplinite.

BUCURE{TI FEBRUARIE -1926

CHESTORUL CHESTORUL VASILE V. DA{CHEVICIVASILE V. DA{CHEVICIPOLI}IST, ANTICAR, SCRIITOR, MASONPOLI}IST, ANTICAR, SCRIITOR, MASON

isto

ria

poli]

iei

12


ale revistei [i, în nu m`rul din aprilie 1921, avea curajuls` scrie despre „insuficien]a Poli]iei noastre”, care „sedator`[te modului cu totul defectuos în care se faceast`zi recrutarea personalului po li]ienesc de toategradele”.

F`r` a face abstrac]ie de aspec tele pur subiective,„trebuie s` recunoa[tem c` majoritatea învi nu iriloraduse Poli]iei nu sunt întotdeauna lipsite de temeinicie”.Exista „o boal` cronic` ce roade breasla po li]ie neasc`”[i el men]ioneaz` doar trei cauze principale: modul cutotul defectuos al recrut`rii personalului, salariile insufi-ciente [i amestecul factorului politic.

A[a era posibil ca, un sergent „mâzg`litor de hârtie”,abia eliberat din armat`, s` ajung` [ef de poli]ie.

„Aici nu numai titlurile, cultura general` [i cu -no[tin]ele speciale sunt considerate un articol f`r` val-oare, un lest sup`r`tor în ascensiunea posturilor deconducere [i direc]ie, dar, dup` toate aparen]ele, în -su[irile negative constituie drepturi câ[tigate atât pentruob]inerea func]iunii, cât, a[ putea spune – mai ales –pentru înaintare”.

Oamenii no[tri politici „continu` s` înzestreze Po li ]iacu to]i naufragia]ii vie]ii noastre sociale, ce nu s-au pututcaza în alt` parte”.

Majoritatea poli]i[tilor no[tri erau „streini de cele maielementare cuno[tin]e juridice”.

În Bucure[tiul pe rioadei interbelice, ei cùtau ho]ii [itâlharii între cei care ar`tau precum grosolanii Tunsu [iJianu, în vreme ce infractorii epocii umblau ferchezui]i [ifrec ventau cluburile en vogue. Mai târziu, în 1939, Da[ -chevici a fost confruntat cu escro cheria unor fo[ti ad mi -nistratori ai revistei „Paza” (între care José Arati, regi-zorul Operei Române!).

Poli]ist, mason, anticarIstoric, colec]ionar de vechi ilustrate, medalii, va -

loroase vechituri [i iubitor de c`r]i, ajunge s` aib` unanticariat în cunoscuta „Cas` a Anticarilor”, situat` pestr. Mihai Vod`, chiar lâng` actualul sediu al I.G.P.R..

Era atrac]ia, deopotriv`, a cunosc`torilor români [istrìni. Se spune c` unele c`r]i rare le expunea doar, iarcând cineva se interesa de ele, i-o tìa scurt: „Au fostdeja vândute!”.

Cercet`tor la Arhivele Na]ionale, apreciat de ma releistoric Nicolae Iorga, fondator al revistei „Paza”, esteautorul mai multor c`r]i, foarte importante pentru istoriapoli]iei noastre, director al Prefecturii Po li ]iei Capitalei(1940), [ef al Chesturii de Galben, în vremea cunoscu-tului prefect Gabriel Marinescu, mâ na dreapt` a regeluiCarol al II-lea.

În 1925, participa la Conventul Marelui Orient al Ro - mâniei, unde este ales Mare Conservator al Si giliilor.Ulterior este Maestru Venerabil al Lojii „So li daritatea”din Bucure[ti. I-a prefa]at colonelului I. T. Ulic o istoriea Francmasoneriei, ap`rut` în revista „Paza”. Din 1937,Da[chevici era mason în Loja „Ca valerii Steagului”, dinobedien]a Marii Loji Na]ionale din România.

Ne-a l`sat dou` admirabile lucr`ri, bogat ilustrate,unicat în istoriografie, “Istoricul re[edin]elor Poli]iei Ca -pitalei (fosta Agie)“, 1934, având grij` s` le ilustreze curemarcabile lucr`ri ale lui Poitevin-Skeletti [i “Is toriculPoli]iei Capitalei”, precum [i o mul]ime de ar ticole înperiodicele vremii.

Sfâr[itu l

„Legile pre]uiesc atât cât pre]uiesc [i organele„Legile pre]uiesc atât cât pre]uiesc [i organelechemate s` vegheze la aplicarea lor”chemate s` vegheze la aplicarea lor” ..

Vasile Da[chevici, inspector de poli]ie, 1921Vasile Da[chevici, inspector de poli]ie, 1921

Amurgul vie]ii îl g`se[te cu plete [i barb` mare. Oricum, având cuno[tin]e de teologie [i în]e le gând

în cotro bate vântul „schimb`rii”, dup` 1944 se c` lu -g`re[te la Mân`stirea Cernica, fiind tuns în mo na hismcu numele Vladimir.

O not` din 1950 a Direc]iei Generale a Securit`]ii Po - porului men]iona c` „are o atitudine du[m`noas`regimului actual”.

I-am cùtat zilele trecute mormântul, în marele cimi-tir al mân`stirii, s`-i aprind o lu mânare, dar nu l-am g` -sit.

El a fost, de fapt, o victim` a noilor st`pâni ai Se cu -rit`]ii [i ai ]`rii.

A nutrit sincere sentimente patriotice [i a [tiut s` cin-steasc` memoria înainta[ilor. A avut un adev`rat cultpentru cel mai bun ministru de Interne al nostru, liber-alul Vasile Lasc`r.

Cinstirea celor care au f`cut cinste institu]iei este odatorie de onoare [i ]ine de cultura organiza]ional`.Da[chevici este singurul poli]ist c`ruia Nicolae Iorga îiprefa]eaz` una dintre lucr`ri.

F`r` a fi scutit de unele derapaje spre cultul perso -nalit`]ii generalului Gavril` Marinescu (care l-a reabilitat[i l-a sprijinit), Da[chevici a corespondat cu marii oa -meni ai vremii [i cu poli]i[tii din Europa, cu care f` ceaperiodic schimb de publica]ii de specialitate.

Astfel, se poate spune c` acest poli]ist de excep]ie aintegrat Poli]ia Român` în Europa cu mult înaintea inte-gr`rii României în UE!

Ambi]ios, deschis, inteligent [i voluntar, un ade v` ratdeschiz`tor de drumuri, sunt încredin]at c`, dac` ar trìacum, chestorul Vasile Da[chevici, cu si gu ran]` c` ar fifost membru al IPA.

F lor in F lor in {INCA{INCA , , subcomisar subcomisar

în Pol i ] ia Capi ta le iîn Pol i ] ia Capi ta le i

Casa Ant icar i lor

13


ION GR.PERIE}EANU

Generaţiile născute după cel deAl Doilea Război Mondial n-au cumsă ştie cine a fost cel care semna“I.Gr.Perieţeanu” nenumărate lu crăride drept penal şi civil, discursuristră lucite în parlament, pledoarii ca -re au făcut epocă în sălile tribunale -lor, sonete de mare sensibilitate pre-miate de Academia Ro mână ori tra-duceri inspirate din lirica şi proza lumii.

Criminaliştii află abia acum, şi sperăm cu plăcutăsur priză şi cu îndreptăţită mândrie, că în anul 1904 s-atipărit un “Manual teoretico-practic de poliţie judiciarăde I.Gr.Perieţeanu/ licenţiat în drept [şi] I.A.Dumitrescu/li cenţiat în drept/ Comisari pe lângă Prefectura poliţieiCapitalei /Cu o prefaţă de Domnul St. Stătescu/ Pro -curor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie/ Bucureşti/Stabilimentul de Arte Grafice “Universala”/ 14- StradaCovaci- 14”. O lucrare impresionantă care însumează778 pagini (XVI+703 p.+ 59 p.) şi care a fost reeditatăîn anul 1923, fără prefaţă şi cu menţiunea pe copertăcă autorii au devenit avocaţi.

Despre I.A.Dumitrescu n-am mai găsit nicio referinţăbiografică. E posibil să fii avut o clientelă numeroasăcare nu i-a permis răgazul unor scrieri care să-i diver-sifice personalitatea.

În schimb, I.Gr.Perieţeanu avea să-şi impresionezecontemporanii cu o operă fecundă şi variată care i-aasigurat un loc binemeritat în galeria marilor personal-ităţi ale dreptului românesc, şi nu numai.

Iată cum l-a caracterizat C. L. Naumescu, preşedin-tele Uniunii Avocaţilor din România, vice preşedinte alUni unii Internaţionale a Avocaţilor: „Dar cine l-a cunos-cut pe Perieţeanu şi nu l-a iubit? Cine l-a apropiat şi nua fost fascinat de calităţile lui? Cine i-a pătruns adânculsufletului său şi nu s-a entuziasmat de bogăţia podoa-belor lui? Cine i-a urmărit activitatea pe tătâmuri atât devaste şi deosebite, în care el s-a manifestat, şi nu l-aiubit?”

Naumescu subliniază: „impetuozitatea verbului său labară, fraza cizelată, erudiţiunea desăvârşită, talentulnecontestat, fac dintr-însul un adversar temut, un avo-cat de seamă, un fruntaş între avocaţii fruntaşi, cu carene mândrim toţi cei ce facem parte din baroul româ-nesc. În literatura juridică a compus şi publicat lucrăricare l-au consacrat autor de seamă, colaborând şi con-ducând numeroase reviste juridice. Ca om politic şi par-lamentar s-a ridicat la înălţimi pe care puţini pot să leajungă şi în fine, opera lui cea mai de seamă, colabo-rarea asiduă la redactarea proiectelor penale de unifi-care a codului penal şi a procedurii penale îl consacrăca un mare legislator şi va face ca numele său să fieînscris printre marii făuritori de legi.” (1.)

Iată şi aprecierile unui procuror: „În calitate de consi -lier al Tronului sau de simplu deputat, tribuna Parla -men tului s-a împodobit cu farmecul elocvenţei dv. cu -ceritoare, care s-a menţinut în glorioasa tradiţie parla-mentară a unor vremuri prea curând uitate. Acest lucruar surprinde pe aceia care nu ştiu că în vinele dv. pul -sează acelaşi sânge ca al lui Al. Djuvara, care a fostuna dinte cele mai strălucite încarnaţiuni ale oratorieiro mâneşti [...] În ce mă priveşte, mi-a fost dat să încru-cişez cu dv., în viforul unor mari dezbateri judiciare, no -bila spadă a cuvântului rostit în numele dreptăţii:aceasta a fost pentru mine o cinste. Mi-a fost dat dease menea să privesc adversarul comun strivit sub lovi-tura de graţie a pledoariei dv.: aceasta a fost pentrumine un noroc” (2.)

Pentru cunoaşterea acestei personalităţi de excepţievom reproduce „Notele biografice”care încheie volumulomagial din 1934 şi care sunt întocmite, fără nicio în do -ială, cu contribuţia sau cel puţin cu acordul sărbătoritu-lui, întrucât prezintă un real interes atât pentru is toriaDreptului românesc cât şi a Criminalisticii:

„Născut în Bucureşti la 24 martie 1879. Cursurile li -ceale le-a urmat la liceul Matei Basarab (sub directo -ratul Demarat) ca solvent în internatul Statului cu ace-laşi nume, al cărui director a fost regretatul M.Zamfirol(profesor de desen). Promoţia 1896-97, din care au fă -cut parte dintre alţii: C.Stoicescu (profesor Universitar),C.Xeni fost ministru, N. Gâlcă (directorul societăţii

Istoria Criminalisticii române[ti

PERSONALITQ}I MARCANTE ALE CRIMINALISTICII ROMÂNE{TI

TRECUTE LA INDEX: I.GR.PERIE}EANU {I I.A.DUMITRESCU

Istoria Criminalisticii româneşti este lapidară şi cu multegoluri. De vină sunt timpurile vitrege care au aruncat lacoşul de gunoi personalităţi devenite peste noapte, in -compatibile cu noile deziderate instaurate după 30 de -cembrie 1947. Au rezistat unii dintre cei care au trecutStyxul înainte de acest an fatidic ori cei care au sprijinitnoua orânduire. Mulţi au pierit, pur şi simplu, fiind con-damnaţi definitiv la uitare: cei norocoşi au fugit în străină-tate ori s-au pierdut în anonimat, alţii însă au fost siliţi săîndure umilinţe şi torturi psihice şi fizice greu de imaginatastăzi. Alţii au plătit chiar cu viaţa, în închisori de tristăamintire. Este dificil, dar nu imposibil, să-i reaşezăm pesoclurile pe care le merită, chiar dacă nu le-am identifi-cat decât puţine date biografice.

Le vom menţiona operele, atâtea câte le-am găsit înmarile biblioteci sau în colecţii private, cu speranţa căvor avea alţii şansa de a le rescrie viaţa. Căci miturile numor niciodată, ele răzbat tenebrele şi vicisitudinile custrălucirea nepieritoare a diamantelor.

The history of Romanian criminology is terse and withmany empty spots. The fault for this is bared by the heavytimes that threw away personalities that have become overnight incompatible with the new ideals instituted after 30december 1947. Some of those that passed the Styx be -fore this fatidic year or those who backed the new orderlasted.

Many just faded, condemned to be forgotten: the luckyones ran abroad or were last in anonymity, but others hadto endure humiliations and psychological and physical tor-tures hard to imagine today.

Some even paid with their lives, in sad memories jails. Itis difficult but not impossible to relocate them on thepedestals they disserve, thought we have identified fewbiographical dates.

We will mention their works, those we have found in thebig libraries or in private collections with the belief that oth-ers will have the chance to rewrite their lives. This isbecause myths never die, they overpass the darkness andvicissitudes with the bright light of diamonds.

14


Asigurarea Românească). Profesori a avut pe: Filibiliu(franceza), C. Cristescu (matematici), C. Sonţu (fizico-chimice), Ionescu Gion (franceză), G.Dem. Teodorescu(literatura română), C.F.Robescu (ştiinţe naturale),D.Laurian (filozofie) etc.

Ca student universitar fondează Societatea Stu den -ţilor în Drept al cărei vicepreşedinte a fost şi „Ga zetaJuridică” (organ bimensual al acelei societăţi) făcândparte din comitetul de redacţie al acelei publicaţii, cuîncepere de la 1 Decembrie 1899, împreună cu C.Xeni,M.Mavrodin, C.L.Naumescu, şi A.Livezeanu fost sena-tor naţional-ţărănist şi decan al baroului Olt),C.A.Popescu, I.Vulturescu. Ultimul număr al acestei pu -blicaţiuni poartă data de 1 Ianuarie3 1901.

Principalii colaboratori ai acestei reviste, pe lângă ceiindicaţi mai sus, au fost regretaţii avocaţi I. Călciurescuşi Virgil Benişache, Remus Benişache, ayi Consilier laÎnalta Curte de Casaţie, Ghilă Petrescu, C. Orănescu,N.Gâlcă.

Atunci s-au organizat faimoasele discuţiuni contra-dictorii, asupra problemelor juridice importante, subformă de tribunale studenţeşti.

Pe când îşi făcea studiile universitare a ocupat pos-tul de copist la Curtea de Apel din Bucureşti, la începutîn Grefa secţiei I-a, apoi la cea de a doua secţiune,prim-preşedinţi ai Curţii fiind: Schina, Bagdat, At.C.Chivu,Sc.Popescu, având colegi de masă pe: G.Du -mitrescu (actual avocat specializat la Curtea deCasaţie), P.Paşcanu (decedat), I.A.Stamboleanu (actu-al Consilier de Curte) şi Nedelcovici (preşedinte laCurtea de Apel din Chişinău).

Copist fiind şi student şi-a permis să comentezedeciziile Curţii de Apel în grefa căreia funcţiona, ceea ceşi-a atras observaţiile Consilierului M.Paleologu, care asfârşit totuşi prin a recunoaşte că adnotările sale eraubine scrise.

Se formase atunci între el şi colegi un fel de cenaclujuridic, cu discuţiuni contradictorii asupra problemelorpuse în procesele mai importante.

Ca profesori universitari a avut pe: Danielopol, To -cilescu, Tanoviceanu, C.Nacu, Crătunescu, Basi lescu,Valerian Urşianu etc.

Licenţiat al facultăţii juridice din Bucureşti, în 1902,cu teza: Excesele, cruzimile şi injuriile grave în materiede divorţ (170 pag. edit. Tip. Guttenberg). Lucrarea afost tipărită cu cheltuiala regretatului C.I.Stoicescu, peatunci Ministru al Justiţiei.

Asupra acestei lucrări de şcoală regretatul ProfesorDim. Alexandresco, căruia i-a fost prezentată omagial,a scris cuvinte elogioase în coloanele „Curierului Ju -diciar” No.21 din 16 Martie 1903, notă sub. Cas. Fran -ceză din 30 Nov.1899.

După terminarea studiilor universitare, regretatulcon silier de Curte D.Giuvaru, care îi apreciase activi-tatea de funcţionar al Curţii, l-a chemat pentru a-l între-ba ce carieră vrea să-şi aleagă. L-a disuadat să intre înma gistratură şi i-a oferit locul de secretar în biroul re -gretatului Take Ionescu, care îl rugase să-i găsească uncolaborator.

A ezitat arătându-i că, dacă s-ar decide să facă avo-catură, va lucra în biroul fratelui său Al.Djuvara. Loculce i se oferise de d-l Giuvaru a fost ocupat de confratelesău C.Xeni, pe atunci funcţionar la Creditul Urban.

Era însă atras de magistratură: cu atât mai mult cucât regretatul C.Stoicescu, Ministru al Justiţiei, îi făgă-duise un loc de ajutor de judecător la una din judecă-toriile de ocol din Bucureşti.

O remaniere ministerială însă a determinat plecarealui Stoicescu de la Ministerul Justiţiei şi dezideratul nu amai putut să fie înfăptuit.

Între timp, fiind Vasile Lascăr ministru de Interne şiI.G.Saita prefect al Poliţiei Capitalei, s-a făcut apel laelementele presupuse de valoare pentru ocupareafuncţiunilor poliţieneşti, întrucât se urmărea o funda-mentală reorganizare a Poliţiei şi după proiectul luiVasile Lascăr ofiţerii de poliţie Judiciară trebuiau să fieasimilaţi cu membrii parchetelor.

Acest miraj l-a determinat să primească un post decomisar-şef din Poliţia Capitalei, cu delegaţie de a în -deplini şi funcţiunea de inspector. Împreună cu dânsulau mai intrat atunci în poliţie: Romulus Voinescu (JudeIn structor), Alfons Billianu (Jude Instructor), TitusPopovici (magistrat) cărora li s-au oferit posturi deinspectori, Aurel Sterescu (care mai târziu a devenit Di -rector al Contabilităţii în Ministerul de Lucrări Publice);Stan Emanuel (fost Director General al Poliţiei şi Si -guranţei Generale a Statului, care a lucrat sub ordinelesale); Gr.Iunian (care a primit un post de sub-comisar)etc.

Combătut de Eugen Stătescu, proiectul lui VasileLascăr a trebuit însă să înlăture ideea de asimilare aofiţerilor de poliţie cu membrii parchetelor şi dânsul arămas prins în angrenaj.Cât timp a stat în poliţie a publicat:

1) Manual Teoretico-Practic de Poliţie Judiciară, 700de pagini (în colaborare cu I.A.Dumitrescu), lucrareprefa ţată de St.Stătescu, procuror la Înalta Curte deCasaţie (1904). Această lucrare a fost prezentată atâtdefunctului Rege Carol I cât şi Princepelui Ferdinand,atrăgând decorarea proprio motu cu ordinul CoroanaRo mâniei în gradul de cavaler.

2) A ţinut o conferinţă în sala Liedertafel: Asupra po -liţiei de moravuri (1905).

Profitând de prima schimbare de regim a părăsit po -liţia şi s-a înscris în Barou (29 ianuarie 1905) devenindsecretarul fratelui său Al. Djuvara.

N-a profesat însă mult, căci la 13 Aprilie 1907 a ocu-pat postul de secretar general al Primăriei Capitalei,sub primariatul regretatului Vintilă Brătianu.

Spre norocul său însă, după un an şi jumătate a de -misionat din acest post şi de atunci s-a devotat exclusivavocaturei.

Ca avocat, a îndeplinit funcţiunea de secretar al fra -telui său până la data decesului acestuia (Februarie1913). În tot acest interval de timp nu a putut să re le -veze o activitate profesională proprie, în afară de suc-cesele pe care le-a repurtat la Curtea de Juraţi, unde apledat stăruind să fie apărător din oficiu. Cei care l-auîncurajat mai mult în acest timp au fost regretaţiiC.C.Cernescu şi G.Buzdugan.

Cariera sa a evoluat în urma pledoariilor pe care le-arostit în procesul dintre Eugenia Dinescu şi Ecat. Berha(anulare de ipotecă pentru demenţă), alături de N.Mitescu; 2) în procesul de daune dintre Dr.D.Ni cu lescuşi ziarul „Universul” pentru o publicaţie apocrifă; 3) înprocesul crimei de la Fierbinţi (asasinatul Luciei Ata -nasiu) sub regim de ocupaţie; 4) în procesul ColoneluluiVerzea de la Curtea Marţială a Corpului II Armată; 5) înprocesul ziariştilor români din timpul ocupaţiunii; 6) înprocesul ziaristului Hefter; 7) procesul Tăşulescu (inter-dicţie pentru delir de persecuţie). În acest proces s-adezbătut pentru prima oară la noi delicata problemămedico-legală a delirului de persecuţie (paranoia), cucare prilej a publicat în coloanele revistei „CurierulJudiciar” o notă, asupra căreia D.Alexan dres co, într-onotă a sa din „Pandectele Române” (1925.II.41) subapel Bucureşti, secţia IV-a a scris: „Publicăm azisumarul unei decizii foarte importante a Curţii din Bu -cureşti, fără a mai reproduce motivele ei, care se găs-esc în „Curierul Judiciar” din 10 Septembrie 1922 cu onotă foarte bogată şi documentată, am putea zicesavantă, a d-lui I.Gr.Perieţeanu, cunoscut de mult citito-rilor revistelor noastre juridice, prin judicioasele saleadnotaţiuni”.

Pledoaria rostită în procesul Tăşulescu i-a atras elo -giul puţin expansivului D.Ciocârdia (atunci preşedinte alCurţii de Apel din Bucureşti s.IV-a), care l-a chemat înCamera de Consiliu pentru a-i spune textual următoa -rele:„Te felicit pentru pledoaria d-tale. De când sunt ma -gistrat am ascultat multe pledoarii, dar a d-tale seaşează printre cele mai de frunte”.

A survenit apoi conflictul dintre proprietari şi chiriaşisub regimul legilor excepţionale cu care prilej a dez-voltat o activitate profesională intensă.

isto

ria

crim

inal

istic

ii

15


Alte procese importante la care a luat parte sunt:1)Procesul fraudelor de la Teatrul Naţional; 2) proce-

sul fraudelor de la Direcţia Generală a Închisorilor(Maior Cernat); 4) procesul Găetan (crimă săvârşită darneizbutită); 4) procesul Arabela Armăşescu (crimă deasasinat); 5) procesul Petropol-Maior Orezeanu (tenta-tivă de omor); 6) procesul Păltineanu-Lăzărescu (crimăde omor, legitimă apărare); 7) procesul Burileanu; 8)procesul Almosnino (crimă de incendiu); 9) procesulMaria Giurgea cu Direcţia Teatrului Naţional dinBucureşti şi al celorlalţi artişti pensionaţi cu călcare delege, cu care ocazie s-a interpretat pentru prima datălegea teatrelor.

A mai pledat în materie de contencios administrativ,contribuind la stabilirea jurisprudenţei în cazurile depunere la retragere a militarilor cu călcare de lege şi înalte cazuri de arbitrar administrativ (Procesul ColonelDospinescu, Col.Eliat, Căp.Anastasiu, Căp.Bătu tu -rescu, procesul Petre Ghiţescu cu Ministerul In struc -ţiunii Publice etc.).

Foşti secretari: A.Fulga, L.Sommer, fraţii S. şi C.Singer, V.V.Stanciu, Al.Văllimărescu, N.Chirculescu.

Actuali secretari: avocaţii Ianegic, S.Fruchtmann,B.Perlman, H.Bally, L.A.Olteanu şi N.Poenaru.

S-a bucurat de prietenia lui Cernea, care la 10 Oc -tombrie 1922 i-a oferit fotografia sa cu următoarea de -di caţie: „Amicului Ion Perieţeanu, unul din maeştriielocinţei Baroului Român din partea admiratorului său”.

Printre înaintaşi a fost onorat de prietenia şi încura-jarea lui: N.Mitescu,C.Cernescu, Mihail Antonescu,C.Di s sescu, I.G.Saita, B.Cernea etc.

A fost întotdeauna atras de talentul confraţilor săi:Em.Pantazi, C.Xeni, Istrate Micescu, D.Micescu,Al.Ottulescu, Em.Ottulescu, Marinescu-Bolintin, G.Pe -trovici, Radu Rosetti, Trancu-Iaşi, N.Stănescu, AurelianBentoiu, Gr.Iunian, Traian Alexandrescu, Al.Velescu,Vasilescu-Valjean, H.Asnavorian, Vintilă Dongoroz, cucare se găseşte în strânse legături amicale etc.

Din rândurile magistraturii, s-a bucurat îndeosebi deprie tenia lui: G.V.Buzdugan, C.Ştefănescu, CorneliuBo tez, C.Hamangiu, Aurel Procopiu, C.Rătescu, G.Să -vescu, Cincinat Pavelescu, Dr.Mina Minovici, Al.Stâr -cea, Bădescu-Roşiori,Procuror G.Ionescu, C.Viforeanu,N.Georgean,I.Cernăţeanu etc.

Deputat de Ilfov 22 Dec.1928-30 Aprilie 1931 (dis-olv.); 30 Iulie 1932-18 Nov.1933 şi fost vicepreşedinte alAdunării Deputaţilor în două rânduri: de la 20 Iunie1930-15 Nov.1930, şi de la 17 Nov.1930 -1 Aprilie 1931.

Fost Ministru al Comunicaţiilor în Cabinetul Vaida-Voevod (7 Iunie 1932 -11 August 1932).

Ca activitate parlamentară constructivă, raportor alurmătoarelor legi: 1) Legea pentru organizarea poliţieigenerale a Statului; 2) legea cooperaţiei; 3) legea peni-tenciarelor; 4) legea chiriilor; 5) legea pentru organi-zarea pe baze autonome a Teatrelor Naţionale; 6) legeapentru controlul averilor; 7) legea pentru reprimareaunor noi infracţiuni contra liniştii publice din 22 Martie1933.

Fost avocat al Ministerului de Industrie şi Comerţ,mem bru în Comisiunea Permanentă a Uniunii Avo -caţilor din România (1923-1928), reales în 1932 şi apoila 1 Iulie 1934, când a fost ales şi vicepreşedinte al ace -lei uniuni; fost membru în Consiliul de Disciplină alBaroului de Ilfov în patru rânduri: 1923-1924 (DecanatulMicescu; 1925-1927 (Decanatul I.Micescu); 1928-1930(Decanatul I.Th.Florescu) şi apoi în 1934 sub actualuldecanat G.Petrovici, când a fost ales prodecan, demni-tate din care s-a demis în urma alegeriii sale ca vice -preşedinte al Uniunii avocaţilor; membru al So cietăţiiScriitorilor Români [din anul 1915, nota noastră]; mem-bru al Cercului de studii penale penitenciare şi de poliţieştiinţifică şi membru în Comitetul de Direcţie al revisteide „Drept Penal şi Ştiinţă Penitenciară”; Director alrevistei „Curierul Judiciar”; Director al revistei „Bi -blioteca Marilor Procese” de la fondarea ei, Oct.1923;membru în Consiliul superior al Penitenciarelor şiInstituţiilor de prevenţie; membru al Ateneului Român

(27 Mai 1933); Preşedinte al Asociaţiei Presei Judiciaredin România, 1934; Membru corespondent al Institut.de studii legislative din Roma (30 Iunie1933); Pre şe -dinte al Societăţii pentru Protecţia Animalelor (1932);fost profesor de Psihologia sentimentelor la Academiade Artă Dramatică a regretatului Th.M.Stoenescu; fostPreşedinte al Consiliului Superior al Avocaţilor publici(Iunie 1933-1 Aprilie 19343); fost director al TeatruluiNa ţional din Bucureşti (10 Iulie 1930-1 Februarie 1931).În publicistică a debutat de tânăr, colaborând la revis-tele de drept: „Curierul Judiciar”, „Pandectele Române”,„Dreptul”, „Revista Juridică”, „Palatul de Justiţie”,„Revista de Drept şi Sociologie”, „Gazeta Tribunalelor”,„Tribuna avocaţilor”,; la ziarele: „Universul”, „Dreptatea”,„Prezentul”, „Epoca”, „Minerva” etc.; la revistele literare:„Flacăra”, „Literatură şi Artă”, „Convorbiri literare”, „CeleTrei Crişuri” etc.

SCRIERI:SCRIERI:I. Juridice:I. Juridice:1) Manual teoretico-practic de poliţie judiciară, pre-

faţă de St.Stătescu, fost procuror la Înalta Curte deCasaţie, un volum de 700 pagini. Ed. Stab. de arte gra -fice „Universala”, 1904;

2) Poliţia de moravuri, Studiu social, juridic şi de leg-islaţie comparată, Tip. Luis 1903;

3) Rolul Poliţiei în Statul Modern, conferinţă rostită laAte neul Român în 1907, Inst. ae Arte Grafice Emi -nescu;

4) Legea asupra stării de asediu, Tip. „Curierul Ju -diciar” 1913;

5) Concluzii în procesul Ecat. Berha-Eugenia Di -nescu, 1915,Tip. Profesională;

6) Un proces interesant, Tip. „Curierul Judiciar”,1919;

7) Casele de joc la noroc. Idem 1916;8) Efectele rechiziţiunii, idem 1919;9) Medicii şi art.137 c.p., Tip. „Curierul Ju di -

ciar”,1921;10) Asupra unui caz de denunţare calomnioasă,

1921, Tip. Universul;11) Delirul de persecuţie şi interdicţia judiciară, 1922,

„Curierul Judiciar”;12) Contractul de locaţiune şi Casele de toleranţă,

1922, idem;13) Codul închirierilor, în colaborare cu regretatul

Gr,Conduratu şi d-l Al. Velescu, 1922, „CurierulJudiciar”;

14) Închirierea sub regimul legii din 6 Aprilie 1923,idem, 1923;

15) Noul cod al închirierilor, 1923, idem;16) Art.1 Cod civ. Şi Legea din 6 Aprilie 1923, edit.

„Curierul Judiciar”, 1923;17) Pledoaria în procesul Livescu, 1925, „Curierul

Ju diciar”;18) Agenţii de legătură şi avantgardele corupţiei,

idem, 1925;19) Responsabilitatea medicală din punct de vedere

penal, idem, 1926;20) Pentru artă, pledoarie în procesul artistei Maria

Giurgea, Tip. România Nouă, 1928;21) Teatrele noastre Naţionale, caracterizarea lor din

punct de vedere juridic, Tip. „Curierul Judiciar”,1929;22) Modul de constituire al instanţei de judecată

după amnistierea faptului penal. Studiu jurisprudenţialcritic, Edit. „Curierul Judiciar”, 1931;

23) Apărarea Arabelei Armăşescu, pledoarie, 1930,Ed.autorului;

24) Poliţia judiciară, studiu legislativ critic. Ed. „Cu -rierul Judiciar”, 1931;

25) Determinarea competenţei în materie de calom-nie prin presă. Ed. „Curierul Judiciar”, 1932;

26) Responsabilitatea civilă şi penală a medicilor,Ed. „Curierul Judiciar”, 1932;

27) Legea liniştei publice, adnotată (în colaborare cuA.Fulga), Ed. „Curierul Judiciar”, 1932;

28) Legea pentru controlul averilor, adnotată (în co -laborare cu A.Fulga), Ed. „Curierul Judiciar”, 1933;


29) Legea pentru suspendarea executărilor silite (încolaborare cu A.Fulga), Ed. „Curierul Judiciar”, 1933;

30) Dreptul de opţiune al celor vătămaţi prin acteleadministrative de autoritate, între acţiunea în daune or -ganizată prin legea contenciosului administrativ şi acţi-unea în despăgubire, conform dreptului comun, Ed.„Curierul Judiciar”, 1933;

31) Delavrancea orator judiciar şi poltic, cuvântarerostită la Radio, în seara de 27 Ianuarie 1934 (Tip.Adevărul);

32) Dezorientare şi Dibuieli, studiu critic politico-so -cial (Atelierele Adevărul), 1934;

33) Frumuseţi naturale şi Frumuseţi sociale, confer-inţă rostită la Radio în seara de 20 Aprilie 1934, ed.„Curierul Judiciar”.

II. LiterareII. Literare1) Originale şi traduceri, versuri, în colaborare cu

C.M.Mulţescu, 1903, Tip. Basilescu; 2) În Surdină, versuri, Tip. F.Goebl fii, 1908;3) Urzici, epigrame, 1910, Tip. Lăzăreanu;4) Opt Portrete, versuri, 1913, ilustr. de Teodorescu-

Sion, Tip. Profesională;5) Cântecul Plopilor, versuri, originale şi traduceri, cu

o scrisoare de Haralamb Lecca, Ed. Ciornei, 1928;6) Glasul Apelor, plachetă de sonete, ilustrată de

Ştiubei, Tip. Luceafărul, 1932, lucrare premiată de Aca -demia Română, (1933);

7) Escale, plachetă de sonete, ilustrată de Ştiubei,Tip. Luceafărul, 1934.

III.TraduceriIII.Traduceri1) Cuvântul dat şi o spovedanie, de P. Bourget, nu -

vele, Biblioteca pentru Toţi, 1908;2) Andrei Cornelis, de P. Bourget, Biblioteca pentru

Toţi;3) Bel Ami, de Guy de Maupassant, Biblioteca pentru

Toţi; 4) Nelegitima, de H. Kistemaekers, Col. Alcalay;5) Jean dÀgreve, de M. de Vogue, idem;6) Din alte zări, poezii şi poeme, precedate de bio -

grafia şi portretul autorilor. (Treizeci şi şase poeţi fran -cezi şi belgieni), 1916, ed. Sfetea;

7) Greşeala Abatelui Mouret, de Zola, colecţia Al -calay, 1920;

8) Cei Trei Muşchetari, de Al. Dumas, colecţia Al -calay,1922;

9) Don Juan de Manara, de Ed. Harancourt, 5 acte înversuri, Ed. Viaţa Românească, 1921;

10) În Exil, de G. Rodenbach, roman, Ed. CulturaNaţională, 1926;

11) Samarineanca, de Ed. Rostand, Ed. Ancora,1928.” (3)

Sărbătorirea lui I.Gr.Perieţeanu a avut loc în seara de28 iunie 1934 în sala de conferinţe a fundaţiei Dalles,prilejuind apariţia volumului omagial care ne oferă dateamănunţite despre viaţa şi opera lui.

Din păcate, pentru anii care au urmat, informaţiiledes pre viaţa marelui jurist nu sunt la fel de generoase,ele ne-au parvenit însă din lucrările pe care le-a publi-cat, care se află în custodia Bibliotecii Academiei Ro -mâne. (4) Ştim însă că a plătit cu preţul vieţii gloria pecare a dobândit-o printr-o muncă încrâncenată, care nui-a permis decât bucuria slovei tipărite, strălucirea ver-bului său incandescent în pledoarii de răsunet sau du -ios în rigoarea sonetului.

La 71 de ani, în noaptea de 5/6 mai 1950, a dispărut,pur şi simplu, de pe scenă: a fost arestat şi întemniţat laSighetul Marmaţiei, împreună cu alţi corifei ai ştiinţei şiculturii româneşti.

A rezistat 5 ani şi 2 luni, fiind adus la Bucureşti la 5iulie 1955, împreună cu Aurelian Bentoiu, Nicolae Zigre,Ion Mihalache, Ion C. Petrescu, Constantin Zamfirescu,Ion Gigurtu, Victor Papacostea, Nicolae Cornăţeanu,Aurel Leucuţia, Dumitru Nistor şi alţii. (5) De aici i s-aupierdut urmele, se pare că a murit în anul 1959, tot în

închisoare. Un destin tragic, dar opera sa a supravieţuitşi-i aşază numele pe cele mai înalte culmi.

Manualul teoretico-practic de poliţie judiciară, scris încolaborare cu I.A.Dumitrescu, în acelaşi an (1904) cucelebrul Manual practic de medicină legală al luiNicolae Minovici, constituie, fără nicio îndoială, primalu crare de Criminalistică tactică şi metodologică, fiindîntocmit după cele mai riguroase canoane ştiinţifice aletimpului. Beneficiază de prezentări ample domenii fun-damentale ale Criminalisticii, cum sunt:

Starea locurilor [Cercetarea locului faptei, cu detaliipentru schiţa de plan a locurilor,](6): „În inspectarealocurilor se va observa, cu multă băgare de seamă,regu la care impune ofiţerului de poliţie să nu deranjeze,să nu ridice şi nici chiar să atingă vr-un obiect, maiînainte de a fi descris cu minuozitate în procesul săuverbal. Pentru a se păzi această regulă importantă, estenecesar să se asigure conservarea stării locurilor.

Trebuiesc, dar, protejate urmele de paşi, acoperindu-se cu lăzi sau scânduri mici, aşezate pe trei sau patrupietre; de asemenea trebuiesc acoperite urmele desânge, obiectele aruncate sau pierdute, mai ales dacăau să rămână în olin aer, dată fiind ora înaintată; în fine,tre buie, cel puţin, să se facă un semn împrejurulobiectelor care ar putea fi confundate cu altele (spreexemplu: urmele de paşi etc.).

În toate cazurile, trebuiesc descrise locurile în gene -ral; să se spună cum şi pe care drum s-a ajuns acolo;apoi, să se facă menţiune dacă e vorba de o casă,câmp, pădure etc. Să se indice cu exactitate regiunea,şi să se descrie în detaliu locurile, ţinîndu-se bineseama de tot ce se rapoartă la afacere sau se poateraporta.

Se va descrie astfel (dacă nu e vorba de accidente):1) locul însuşi, 2) direcţiunea de unde a venit culpabilul,3) aceea în cares-a depărtat, 4) partea de unde martoriiau văzut sau au putut vedea şi 5) toate punctele undese găsesc încă urme de infracţiune sau unde s-ar puteagăsi, şi unde, de fapt, nu au existat.

Să nu se uite că trebuie stabilit, chiar ceea ce estepur negativ, căci, de o parte, aceasta ar putea conducela presupuneri pozitive, şi de altă parte, instrucţia seasigură şi i se arată că cestiunea nu a fost ne gli -jată.”(p.89-90)

Am reprodus acest lung pasaj pentru a demonstra căcei doi autori au tratat starea locurilor cu măiestrie, sub-liniind exactitatea care trebuie să caracterizeze investi-garea, de vreme ce insistă chiar şi asupra unei prob-leme importante pe care o denumim astăzi clarificareaîmprejurărilor controversate sau negative.

„Relevarea urmelor materiale lăsate pe locuri”:„Imprimarea mâinilor” [cu referiri la pionierii Dac ti lo -

scopiei, William Herschel şi Francis Galton] „Spre a sestabili o comparaţie repede şi exactă, e bine să sefotografieze impresiunea primitivă a degetuluii însân -gerat şi să se mărească de trei sau patru ori. Pentruconservarea impresiunei mâinilor, când obiectul e trans-portabil, ofiţerul de poliţie îl ridică în tot sau în parte, ală-turându-l la piesele de convingere. În caz contrariu, secalchiază urma pe o foaie de hârtie transparentă sau peo bucată de sticlă, reproducându-se cu o scrupuloasăexactitate desemnul, contururile şi toate detaliile”.(p.94)

„Imprimarea picioarelor şi încălţămintei”. „Urmele depaşi au adesea o importanţă decisivă; se cere însă caofiţerul de poliţie judiciară să ştie să le observe, să leconserve şi să le utilizeze pentru a putea trage din eleun profit satisfăcător” [...] „ Este în natura lucrurilor, ziceHanns Gross, că un criminal nu porneşte pe drum ime-diat după ce a săvârşit crima, ci din contră fuge pe ocale ascunsă, pe la spatele casei, prin grădină şi înurmă de-alungul câmpului.” (p.95-96)

Citându-l din nou pe Hanns Gross, tinerii autori subli -niază rolul specialiştilor în interpretarea urmelor: „În cer -cetarea urmelor de paşi ofiţerul de poliţie va cere şi păr-erea medicilor, care singuri pot să decidă dacă este loca se conchide, din examinarea urmelor, la vre-o infirmi-16


tate corporală, apoplexie, paralizie etc.; va recurgechiar şi la alţi specialişti: dacă e vorba de picioareîncălţate, la un cizmar inteligent, care poate da adeseainformaţiuni utile; un vânător abil poate face iarăşi ser-vicii reale, prin studiile sale prealabile, foarte vecine cuacelea care ne preocupă, studii făcute în observareaurmelor vânatului; el vede urme acolo unde o altă per-soană crede abia că vede o pată; ştie să găsească ourmă pierdută chiar atunci când ar fi întreruptă pe oîntidere destul de mare; - poate să spună când o urmăa fost făcută şi nu confundă uşor între ele urmele carenu datează exact de la aceeaşi oră etc”. (p.97) DinManualul lui Hanns Gross sunt preluate meto dele pen-tru conservarea urmelor găsite pe pământ, pe nisip,praf şi făină, ori pe zăpadă. (p.102-103)

Pentru urmele lăsate de un picior ud sau îmbibat însânge pe scânduri, sunt prezentate metodele nedicilorlegişti Causse, Briand şi Chaude (p.103)De asemenea, ofiţerii de poliţie sunt instruiţi cu privire larelevarea şi prelevarea urmelor de bastoane, de roţi,urmelor de animale (p.103-105), petelor de sânge(p.105-110), urmelor lăsate de instrumente, urmelorlăsate de arme de foc ş.a.

O secţiune este dedicată expertizei (p.111-114): „Orice expertiză trebuie să fie condusă de un om de

artă, adică de o persoană capabilă prin cunoştinţele saustudiile sale speciale la care s-a dedat, să lumineze peofiţerul poliţienesc asupra naturii şi circumstanţelorinfracţiunii şi asupra cauzelor morţii şi stării cadavrului”(p.111-112)

Alte subiecte cercetate cu rigoarea la care tineriipoliţişti s-au referit în mod constant: „Ridicări deobiecte. Percheziţiuni. Căutarea obiectelor ascunse”;„Ascultarea pacientului sau victimei”; „Ascultarea mar-torilor” [cu exemplificări preluate din cărţile unor autoristrăini reputaţi: Faustin Helie, Hanns Gross, Dr. VonPannwitz, dr. Wiliam Stern, precum şi din practica judi-ciară europeană].; „Măsuri contra infractorilor. Arestare.Mandat de aducere. Percheziţii. Interogator”. Făp tu -itorul trebuie să fie întrebat cu privire la: nume şi pre -nume, vârstă, starea civilă, profesia, domiciliul, loculnaşterii, antecedente, situaţia militară. „Pe lângăinterogator, e bine pentru stabilirea identităţii inculpatu-lui să i se ia semnalmentele: înălţimea, faţa (culoarea şiconformaţia), părul capului (culoarea, desimea, piep-tănătura), sprâncenele, mustăţile şi barba (culoarea,forma), sau dacă rade mustăţile şi parte sau toată barbaşi forma (favoriţi, ascuţită, mare etc.), fruntea, ochii(culoarea, mărimea), nasul, gura (vezi: Dr. Minovici –Şcoala Antropologică (Bertillon), 1900). Se vor nota şisemnele particulare. În timpul interogatoriului, inculpa tultrebuie tratat cu blândeţe; umilirile inutile pe care le-arsuferi sunt de natură a-l jigni, irita şi dispune să tacă sausă mintă; blândeţea din contră mlădiază rezoluţiunilesale, îi inspiră încredere şi-l pot determina să vorbeascăcu sinceritate.

Prezintă oarecare interes faptul de a se observa ati-tudinea inculpatului în tot timpul cât durează interoga-torul. Astfel, se va menţiona în procesul-verbal, fie lasfârşit, fie în cursul interogatorului starea inculpatului,dacă se bucură de o întreagă libertate de spirit, dacă nuera zăpăcit, furios sau beat; contenenţa sa, mai multsau mai puţin fermă; conduita pe carea avut-o; alteraţi-unea trăsurilor feţei sau a vocii; dificultatea sau ezitareade a răspunde. Dacă inculpatul tremură, păleşte, sus-pină sau plânge, va fi întrebat pentru ce; dacă se clati -nă, ezită, dacă pare a medita răspunsurile, ofiţerul depoliţie va insista să se explice”. (p.133-134)

Procedeele tactice de audiere a inculpatului suntanalizate până la amănunt, constituind una din pieselede rezistenţă ale acestui Manual prin care s-a dorit overitabilă reformă pentru poliţia de atunci, pe măsuraambiţiilor lui Vasile Lascăr.

În ce priveşte metodologia investigării infracţiunilor,spaţii ample sunt alocate omorului (omuciderea volun-tară) după modurile de operare: prin asfixie, spânzu-rare, strangulare, prin sufocare (înecare), prin răniri şi

loviri, prin otrăvuri. La fiecare modalitate de comitere acrimei se pune accent pe cercetarea locului faptei(starea locurilor): „De îndată ce un ofiţer de poliţie judi-ciară află că o moarte e suspectă sau criminală, vaanunţa imediat autorităţile în drept şi se va transportade urgenţă la faţa locului, însoţit de un medic, pentru aproceda la examinarea şi autopsia cadavrului” (p.504)

În situaţiile în care omorul a fost săvârşit în stradă,într-un loc public sau într-o locuinţă „se va nota cuatenţiune şi minuţiozitate modul cum a fost găsitcadavrul, poziţiunea lui exactă, ce obiecte se aflauîmprejurul lui şi în cazul când la locul unde a fost găsitar exista oarecari urme relative la comiterea crimei, unsergent de oraş va fi însărcinat să păzească locul pânădupa completa terminare a investigaţiilor” (p.504-505)

Iată o chintesenţă a investigării scenei infracţiunii, cunimic mai prejos faţă de abordarea modernă de astăzi:

„În general se va descrie starea locurilor, a împrej-muirilor sau închizătorilor, dacă faptul s-a petrecut într-un loc îngrădit şi închis; starea şi poziţiunea cadavrului;starea veşmintelor cu care este acoperit; natura, situaţi-unea şi starea instrumentelor, armelor, obiectelor, hârti-ilor, găsite în apropierea cadavrului sau în vecinătate.Dacă, înainte de sosirea ofiţerului de poliţie judiciară,cadavrul şi mobilele ce se află în apropierea sa, au fostderanjate; dacă armele, instrumentele, efectele sauhârtiile pe care le purta sau care se găseau aproape deel, au fost ridicate, ofiţerul de poliţie judiciară se va grăbide a face să se restabilească lucrurile, în prima stare,dacă e posibil, de însăşi persoanele care le-au deran-jat, sau în caz de imposibilitate, va cere explicaţii de laacele persoane asupra stării în care se găseaulucrurile, sau asupra motivului care a determinat ridi-carea lor” (p.506)

Sunt examinate cu detalii: otrăvuri „iritante sau coro-sive”- acizii şi clorurile de potasiu sau sodiu; otrăvuri„hypposthenizante”- arseniu, fosfor, săruri de cupru;otrăvuri „stupefiante”- plumb; otrăvuri „nevrostenice”-stricnina, precizându-se pentru fiecare simptomele.

Otrăvurile sunt prezentate într-o concepţie de ultimăoră: anorganice (acid sulfuric, antimoniu, arsenic, pota-siu, clor, cupru, fosfor, iod, mercur, plumb, sodă, zinc) şiorganice (acid cianhidric, acid fenic, acid oxalic, atro -pina, ciuperci veninoase, cloroform, cocaina, digital,lau dandum, morfina, opium, stricnina, veninul şarpeluiş.a., evidenţiindu-se, pentru fiecare, antidotul („contra-otrava”).

Mai sunt analizate, pe spaţii mai restrânse, alte ge -nuri de infracţiuni: „parinticiderea sau paricidul” (omorulsăvârşit asupra părinţilor naturali sau adoptivi), „prun-cuciderea sau infanticidul”, „asasinatul”, „omucidereainvoluntară”, „ordinul superiorului (infracţiuni comise desubalterni)”.

La fiecare infracţiune se urmăresc următoa rele as -pecte: „elementele constitutive ale crimei”, „constatareacrimei”, „cercetarea agenţilor incriminaţi”, leziunile, pre-cum şi instrucţiuni pentru „primele ajutoare” (în cazulotrăvirilor).

Contemporanii au apreciat eforturile tinerilor poliţişti,de vreme ce lucrarea a fost prezentată regelui Carol Icare i-a răsplătit prin înalte distincţii, şi a fost inclusă înpro gramele de pregătire a poliţiei judiciare de atunci.

Manualul constituie o prioritate absolută în crimina -listica tactică şi criminalistica metodologică, după cumam mai subliniat, fiind, în acelaşi timp, prima lucrare dinţara noastră care abordează noua ştiinţă, desprinsă dinMedicina legală, în sistemul tripartit (tehnic, tactic, me -to dologic) inspirat după Hanns Gross, judecătorul deinstrucţie austriac recunoscut de majoritatea specialiş -tilor din lume ca fondator al Criminalisticii.

Faptul că Manualul a contribuit din plin la pregătireaofiţerilor de poliţie judiciară este demonstrat şi de reed-itarea lui în anul 1923, când autorii lor, dezamăgiţi denerealizarea „mirajului” poliţienesc pentru care a militatVasile Lascăr, părăsiseră de mult poliţia.

Personajul nostru, I.Gr.Perieţeanu, se va remarca înpolitică şi la bară, impunându-se în anii care vor urma

isto

ria

crim

inal

istic

ii

17

18


ca politician respectat, jurist strălucit, orator temut şipoet de har. Gloria lui, cîştigată prin trudă şi restricţii, i-a adus, în cele din urmă, pierzania.

O personalitate tragică, pe nedrept aruncată la index,căreia merită să-i restituim nimbul perenităţii şi să oreaşezăm pe soclul care i se cuvine: alături de corifeiineamului românesc.

NOTE1. „Sărbătorirea D-lui Avocat I.Gr.Pereţeanu Cu

ocazia premierei de către Academia Română a volumu-lui <Glasul Apelor> 1934.” Bucureşti, Atelierele „CurierulJudiciar” S.A., Artei,5, 1934, p.9-10.

2. Ibidem, Cuvântarea D-lui Gică Ionescu, Procurorla Curtea de Apel din Bucureşti, p.20-25.

3. Ibidem, I.Gr.Perieţeanu Note Biografice, p.99-111. 4. Iată cele mai importante titluri: De la Bară la

Ministerul Justiţiei şi de la Ministerul Justiţiei la Bară.(Răspuns Dlui Eugen Petit consilier la Înalta Curte deCasaţie), Bucureşti,1935, 63 p.; Discurs inaugural rostitla Tg. Mureş, în ziua de 8 Septembrie 1935 cu prilejuldeschideriii Congresului general al avocaţilor. Bu -cureşti, 1935, 28 p.; Turcia nouă. Conferinţă rostită înamfiteatrul Fundaţiei Carol I, din Bucureşti, la 29Februarie 1935, în ciclul de conferinţe organizat de Aso -ciaţia magistraţilor şi avocaţilor (A.M.A.). [Bucureşti],Atelierele „Adevărul”, [1935?], 63 p.; Le Code de laMorale Professionelle. Raport presenté au Congres delÙnion Internationale des Avocats. (Vienn, 3-7 Sep -tembre 1936). [Bucureşti, 1936], 20 p.; Ilicitul civil şipenal înaintea Justiţiei distributive. Studiu critic, doctri-nal şi jurisprudenţial, Bucureşti, 1936, 162 p.; Impresiidin Polonia. Conferinţă rostită la Universitatea „Radio”în seara zilei de 4 Ianuarie 1937. [Bucureşti, 1937], 15p.; Italice. Sonete. Ilustraţii de G.Catargi şi Constion.Bucureşti, 1937, 21 [-23] p.; Poezia mării, [Bucureşti,1937], 15 p.+1 pl. (Extras din revista Marea Noastră,No.2-3, 1937).; Elogiul mării. Conferinţă rostită Miercuri30 Martie 1938 în ciclul de Conferinţe organizat de LigaNavală Română. Bucureşti, 1938, 16 p.+1pl. (Extras dinRevista Cursurilor şi Conferinţelor Universitare,No.3,4,5, Mai, Iunie, Iulie, 1938).; Naţionalism de breas -lă şi naţionalism de partid. Discurs rostit la 20 Februarie1938 în Consiliul General al Uniunii Avocaţilor din Ro -mania. [Bucureşti, 1938], 11 p. (Extras din revista “Tri -buna Avocaţilor”, anul VI, No.2, Februarie 1938);Sonnets. Le chant des peupliers. La voix des eaux.Escales. Le bruissemkent des années. Italiques.Gouttes de lumière. Version française de Victor Filoti.Bucureşti, 1938, 69[-73]p.; Din cartea veacurilor şi iz -bânzilor româneşti. Conferinţă rostită la Radio în 1938.Bucureşti, [1938], 6 p. (Extras din „Revista Cursurilor şiConferinţelor Universitare” No.9 şi 10, Noiembrie şi De -cembrie 1938); Fericita aniversare a Constituţiei. Con -ferinţă rostită la radio în seara zilei de 27 Februarie1940. Bucureşti, [1940], 13 p.; Ion Pillat, cântăreţul mă -rii noastre, Bucureşti, 194o, 19 p. (Extras din „Re vistaFundaţiilor Regale” No.3, Martie 1940); Pentru Neam,Biserică şi Rege. Discurs rostit la Târgovişte în ziua de5 mai 194o. Bucureşti, 1940, 13 p.; Renaşterea Ro -mâniei. Conferinţă ţinută la Soc. Română de Ra -

diodifuziune în seara zilei de 22 Iulie 1940. [Bucureşti,1940], 21 p.; O simbolică lucrare fero viară. Cuvântarerostită în ziua de 21 August 1940, cu ocazia inaugurăriiliniei duble Azuga-Braşov. Bucureşti, 1940, 10 p.; Ga -briele DÀnnuzio cântăreţul mărilor italice. Conferinţărostită în sala Dalles la 16 Martie 1941, în ciclul organi-zat de Liga Navală Română. [Bucureşti, 1941], 34 p.;Farmec italian. Conferinţă rostită la Societatea Românăde Radiodifuziune în seara zilei de 9 Iunie 1941 (oraitaliană) (In canto italiano). [Bucureşti, 1941], 20 p.;Sonett italici. Interpretazioni di G.Villaroel et M.Vassallo.Prefazione e note di Zoe Garbea Tomellini. [Milano,1941] XI+59[-62]p.; Caracterizări în actualitate.Conferinţă din ciclul organizat de Cercul Cultural alMinisterului de Finanţe, ţinută în aula Fundaţiei Carol I,Joi 26 Martie 1942. [Bucureşti], 1942, 20 p. (Colecţiarevistei „Tribuna Tineretului”); Responsabilitatea civilă şipenală a medicilor. (Nota la decizia Înaltei Curţi de Ca -saţie S.I No.666 din 3 Iunie 1941), Bucureşti, 1942, 20p. (Extras din Pandectele Române, Caietul No.1-3,1942); Spicuiri marine în poezia eminesciană. Con -ferinţă ţinută la Ateneul Român în ziua de 8 Martie1942. Bucureşti, 1943, 26 p.; Svonul anilor. Bucureşti,[1943], 285 p.; Două Tălmăciri. Emile Verhaeren,Maurice Magre. Bucureşti, 1946, 19 p.; Crima pasionalăşi art.128 c.p. Studiu critic de doctrină şi jurisprudenţă.Bucureşti, 1947, 29 p. (Extras din Curierul JudiciarNo.17-18 din Septemvrie 1947); Vraja amintirilor. I. So -nete; II. Traduceri. [Bucureşti], Editura Colecţii literare,1947, 79 p.; Asupra unui caz de Denunţare Calom ni -oasă. Bucureşti, f.a., 63 p.; Avocatul şi secretulprofesio nal. Comunicare...Bucureşti, f.a., 31 9. (Extrasdin Buletinul Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice,1942/1943); Cântecul Plopilor. Originale şi traduceri.[Bucureşti, f.a.], 152 p.; Imnul restauraţiei. 8 Iunie. [Bu -cureşti], f.a., [2]f.; Prin cereşti vitralii. Bu cureşti, f.a., 86p. (Biblioteca pentru toţi No.1536); Trei poeţi românicântăreţi ai mării. Conferinţă din ciclul or ga nizat de LigaNavală Română, ţinută în Aula Fundaţiei Carol I, du -minică 19 aprilie 1942. Bucureşti, 22 p. (Publi caţiunea49*-a a Ligii Navale Române) [*Pe copertă: 50-a]; Lavoix des eaux. Traduction du roumain par Victor Filoti.Ilustrations par G.Catargi. Bucureşti, Institutul de artegrafice „Luceafărul”, f.a*., 47 f.** [*Ediţie bibliofilă cuilustraţii originale, donată Bibliotecii Academiei Româneîn 1941;**Foile, imprimate pe o singură parte]; La voixdes eaux. Traduction du roumain par Victor Filoti.; Co -dul penal Carol al II-lea adnotat de Const. G. Rătescu,I.Ionescu-Dolj, I.Gr.Perieţeanu, Vintilă Dongoroz, H.Os -na vorian, Traian Pop, Mihail I.Papadopulu, N.Pa ve -lescu. Cu un cuvânt înainte de Mircea Djuvara şi cu opre faţă de Valeriu Pop. Vol.I-III+Supliment. Bucureşti,1937-1939.

5. Prof.dr. Nuţu Roşca, Închisoarea elitei româneşti.Compendiu. Editura Gutinul S.R.L., Baia Mare, 1998,p.109.

6. Notele din parantezele drepte [ ] ne aparţin.

Prof.univ.dr. Lazăr Prof.univ.dr. Lazăr CÂRJANCÂRJAN, , vicepreşedinte IPA - Secţia Românăvicepreşedinte IPA - Secţia Română

isto

ria

crim

inal

istic

ii

OFERTE PENTRU MEMBRII IPAOFERTE PENTRU MEMBRII IPA

Pentru alegerea produsului turistic dorit, accesa]i:www.romant ic . ro www.romant ic . ro sau www.romant ic t ravel . ro www.romant ic t ravel . ro

ll Reducere 5% din pre]ul produsului, exclusiv din taxele de aeroportwww.europatravel . ro www.europatravel . ro

ll Reducerile se fac diferen]iat, pe fiecare produs \n parte. Rug`m s` ne contacta]i pentru a afla pre]urilepentru membri IPA

www.bestcomtur . rowww.bestcomtur . roll Reducere 7% din pre]ul produsului - pentru individual ll Reducere 5% din pre]ul produsului (exclusiv din taxele de aeroport) - pentru charter

Asocia] ia In terna] ional` a Pol i ] i[ t i lo r - Sec] ia RomânÀsocia] ia In terna] ional` a Pol i ] i[ t i lo r - Sec] ia Român`Bucure[t i 041323, Sos. Ol ten i ]e i nr .158-160, Sector 4Bucure[t i 041323, Sos. Ol ten i ]e i nr .158-160, Sector 4

Tel / fax: 021.332.17.54; Mobi l : 0744.150.258 (d l . Dan Poste ln icu)Tel / fax: 021.332.17.54; Mobi l : 0744.150.258 (d l . Dan Poste ln icu)

19


Dobândirea de către România a statutului de mem-bră a Uniunii Europeane a fost posibilă şi ca ur ma re aprogreselor înregistrate în îndeplinirea obiec tivelor cu -prinse în Capitolul „Afaceri Interne şi Justiţie”.

Capitol dificil, poate cel mai dificil, acesta al afaceri-lor interne şi justiţiei a presupus şi, în mod categoric vaim pune, un efort major pentru că „statele viitoare mem-bre ale Uniunii Europene trebuie în mod obligatoriu să-şi în suşească nu numai obiectivele, dar şi mijloacelepen tru atingerea acestora”11

Calea fundamentală ce trebuie urmată o re pre zintăcorelarea legislaţiei naţionale cu legislaţia de ja cre atăîn cadrul Uniunii Europene, o cale ce trebuie să deter-mine o corelare instituţională şi ope raţională.

Existenţa unei pieţe comune a criminalităţii inducesentimentul unei Europe rigide, chiar nepu tin cioase, înreacţia de tip legislativ, instituţional şi ope raţio nal faţăde extensia celor două categorii de cri minalitate: ceape verticală şi cea pe orizontală.

Criminalitatea pe verticală vizează acţiunile crimeior ganizate prin care sunt grav afectate interesele eco -no mico-financiare ale fiecărui stat în parte, precum şiinteresele financiare ale Uniunii Europene. Fără teamade a exagera vom spune că în fiecare stat din UniuneaEu ropeană se finalizează cu succes operaţiuni cri mi -nale de mare anvergură, veritabile agresiuni la adre saeco nomiilor şi finanţelor acestora şi, implicit, a finan -ţelor şi economiei europene. Evaziunea şi frauda fis -cală, corupţia de mare magnitudine, operaţiuni de con -trabandă, dublate de ingineriile de spălare a banilor şiexplozia delapidărilor de fonduri sunt realităţi recu -noscute de oficialii şi specialiştii tuturor statelor. Minis -terul de Interne al Franţei precizează că peste 6 miliar -de de euro, bani murdari, intră anual în ţară, iar valoa-rea - în Franţa a depăşit 40 de miliarde de euro22 .

Lu dovic Francois33 preciza: „este creată deja o mareconfuzie între banii murdari şi economia legală - gan -grena s-a instalat de mult. Răul este profund şi dificil detra tat. Statele sunt neputincioase în faţa multiplicării şiin stantaneităţii afacerilor frauduloase”.

Criminalitatea pe verticală nu este periculoasă doarprin marele potenţial distructiv pe care îl conţin in frac -ţiu nile în sine, ci, mai ales, prin faptul că ea preju -diciază grav încrederea participanţilor la economia depiaţă, încrederea în statul de drept, în capacitateaaces tuia de a asigura ordinea economică şi socială.

Periculozitatea criminalităţii pe verticală este amplifi-cată de fuziunea acesteia cu criminalitatea pe ori zon -tală (traficul de droguri, traficul de persoane, pira teriaasupra drepturilor de proprietate intelectuală, fal -sificarea mijloacelor de plată, traficul cu obiecte şi ope -re de artă), cea care generează o puternică stare deinse curitate a populaţiei.

Europa este astăzi preocupată de cele două for mede criminalitate, tot aşa cum este sensibilă şi în grijoratăde criminalitatea stradală (cerşetorie, pros ti tuţie, pro-xenetism, furturi, spargeri, agresiuni fizice etc).

Statele Uniunii Europene sunt îngrijorate de im portulşi exportul de criminalitate, de fluxurile greu con -trolabile ale grupurilor criminale care se adapteazărapid la elementele de noutate din spaţiul european.

„În Uniunea Europeană lucrează peste 600.000 deprostituate, acompaniate de proxeneţi, zeci de mii deho ţi de maşini (valoarea autoturismelor furate depă -şeşte 20 miliarde euro anual), reţele de falsificatori decar duri şi euro, traficanţi şi contrabandişti de ţigări, al -cool, cafea, produse industriale şi opere de artă etc.”44

Tabloul criminalităţii nu diferă foarte mult de la o ţarăeuropeană la alta. La Paris, Londra, Madrid sau Ro ma,dar şi la Budapesta, Varşovia sau Praga ima gi nile suntasemănătoare. Bucureştiul şi Sofia au expor tat crimi-nalitate şi au astupat găurile cu mafia chineză şi arabă,perfect îngemănate cu grupurile autohtone, in stalateconfortabil pe plaja primitoare a balcanismului tradiţio -nal. Descifrarea cauzalităţii acestui fenomen, este, evi-dent, o întreprindere dificilă.

Curajul de a încerca acest lucru ţine de corpul cer-cetătorilor şi specialiştilor, al analiştilor detaşaţi de par-tizanate şi interese mărunte, localizate în sfera malefi-că a politicului.

În opinia noastră patru sunt tipurile de eşecuri în -regis trate la nivelul Uniunii Europene şi al fiecărei auto -rităţi naţionale în lupta contra criminalităţii.

- o criză de imaginaţie, de anticipare, de prog nozarea ceea ce se va întâmpla în spaţiul naţional şi eu ro -pean în privinţa magnitudinii şi formelor de mani festarea cri mi nalităţii, o dată cu extinderea Uniunii Eu ro pene,cu libera circulaţie a persoanelor, capitalurilor şiinforma ţiilor. Au fost conştientizate cauzele dezastrelorabia după ce acestea s-au produs în domeniile pri va -tizării, acordării preferenţiale de contracte, licitaţii, im -por turilor clandestine, exporturile ilegale, etc;

- o criză a politicilor, a strategiilor şi planurilor con -crete de acţiune, criză derivată, firesc, din criza de ima-ginaţie. Dacă nu poţi anticipa, nici nu poţi elabora poli-tici şi strategii coerente;

- o criză a capabilităţii materializată în men ţi nereaîntr-o falsă stare operaţională a instituţiilor şi orga -nismelor învechite, anchilozate, neadaptate ele men te -lor de noutate intervenite în starea şi practica crimina-lă. Este criza generată de teama de restruc tu rare, dereformare a instituţiilor, a capacităţilor de luptă împotri-va criminalităţii;

- o criză de gestionare a problematicii, o criză demanagement, manifestată pe segmentul operaţional şiinstituţional, la nivelul Uniunii Europene şi al fiecăruistat în parte.

OPINII CU PRIVIRE LA ABORDAREA CRIMINALITQ}II

ECONOMICO-FINANCIARE

1 G. Antoniu - Armonizarea legislatiei penale române - 20032 E. Vernier- Tehnici de spălare a banilor, Ed. Dunod, Paris, 2005, pag. 225 - 2263 L. Francois - Criminalitatea financiarã - 2004, Paris, pag. 184 E. Vernier - op. cit., pag. 18


La nivel operaţional s-a manifestat o secretizare ex -ce sivă în domeniul informaţiilor şi o com partimentarefalimentară între structurile operative (vamă, poliţie,pro curatură, gardă financiară). Inca pa citatea de a lucraeficient în echipă pe frontul informativ, de investigare şicercetare s-a regăsit în toate statele europene şi euro-pene în devenire.

La nivel instituţional criza a fost generată şi între ţi -nută de maniera defectuoasă în care liderii politici austa bilit priorităţile şi au alocat resursele necesare.

Se practică un management relaxat, apatic, dez ar -ticulat, care este pe placul tuturor actorilor, mici saumari, ce acţionează pe imensa, nemăsurata, scenă acri minalităţii.

Ce este de făcut?a) În contextul european se impune acce lera rea ar -

mo nizării legislaţiilor. J.P. Dintilhac55 afirmă „armo -nizarea a progresat prea puţin, lăsând câmp liber pro -liferării, în domeniul dreptului comercial, a scenariilorju ridice, cu societăţi de faţadă şi contracte sofisticatedu blate de pactizări oculte”.

În legislaţia comercială, fiscală, bancară şi pe nalăeuropeană există încă mari divergenţe.

Armonizarea trebuie accelerată şi în privinţa sis -temelor judiciare, asigurându-se o eficientă coo pe rareîn domeniul protejării intereselor financiare ale UniuniiEuropene, în materie de extrădare şi în buna funcţ-ionare a Europol şi Eurojust.

Uniunea Europeană a deschis drumul către creareaunui drept penal european, care permite o abor dare înco mun a luptei împotriva celor mai grave forme ale cri-minalităţii. Există, inevitabil, dificultăţi ma jore în rea -lizarea acestei construcţii. Cea mai impor tantă pare a fiarmonizarea sancţiunilor. D. Fontanaud, expert al Co -misiei Europene şi preşedinte al Co mi tetului pentrucom baterea criminalităţii din cadrul Consiliului Europeipreciza: „instituirea unor incriminări comune fără o ar -mo nizare la nivelul pedepselor ar putea duce la eşec şila menţinerea, chiar în cadrul Uniunii Europene, a unorzone de sanctuar, de către organizaţiile criminale ar şticu siguranţă cum să profite”

66

În opinia noastră, conceptul lansat în doctrina fran -ceză

77privitor la „nevoia de a delega Uniunii Euro pene

o parte mai mare de suveranitate” este actual şi perfectjus tificat în materia dreptului şi justiţiei, de vre me cesuveranitatea economică şi monetară a statelor mem -bre este de mult timp împărţită.

Dacă astăzi vorbim despre o economie euro peană,de finanţe europene şi de un spaţiu integrat spe cific, lo -gic ar fi să vorbim despre un drept penal euro pean,ma terializat, potrivit expresiei lui Pradel şi Vin ci querra

88,

într-un cod penal european privind delictele în afaceri -euro-delictele.

Specialiştii din ţările Uniunii Europene argu men tea -ză necesitatea creării unui parchet european şi adop-tarea unui Cod comun pentru delictele economico-financiare.

Ar trebui să se realizeze fuzionarea Euro pol-ului cuOLAF, într-un serviciu pentru anchete unice, amplasatsub controlul procurorului european care să aibăcompe tenţe în iniţierea şi conducerea anchetelor pri -vitoare la fraudele aduse fondurilor comunităţii europe-

ne cât şi anchetele din cadrul oricărui dosar des precare a fost sesizat de către unul din parchetele exis -tente în ţările membre ale Uniunii, ca urmare a impli ca -ţiilor de ordin transnaţional.

O altă măsură necesară o reprezintă gene ralizarearesponsabilităţii penale în cazul persoanelor juridice,menită, în concepţia şcolii franceze, să crească eficie-nţa luptei împotriva criminalităţii economico-financiare.

b) În context naţional, măsurile pe care le pro pu nemizvorăsc din recunoaşterea riscurilor existente înRomânia care pot afecta sau chiar compromite in te -grarea în Uniunea Europeană.

Astfel, în planul politicilor promovate riscurile vi zea -ză:

- inconsecvenţa în stabilirea şi punerea în apli care aobiectivelor economico-financiare prioritare;

- acapararea de către clientela politică a celor maiprofitabile domenii din economie şi finanţe (co mer -cializarea produselor petroliere, producţia şi comerţulde alcool, prelucrarea şi exportul de material lemnos,afaceri imobiliare, asigurări şi fonduri de investiţii,lucrări de infrastructură);

- reeşalonarea datoriilor unor agenţi economici apro -piaţi de o anumită zonă politică;

- existenţa unor reglementări contrare legis la ţiei eu -ropene în domeniul justiţiei, concurenţei, fisca lităţii, pri-vatizării;

- menţinerea la o cotă ridicată a criminalităţii eco no -mico-financiare, care alimentează economia subteranăaflată în extensie;

- existenţa unor disfuncţionalităţi între struc turile în -săr cinate cu aplicarea legii materializate în ab senţaunei concepţii unitare de acţiune împotriva marii crimi-nalităţi economico-financiare.

În opinia noastră, criminalitatea economico-finan cia -ră de mare amplitudine rămâne în afara justiţiei penaleşi este nepedepsită, sentimentul acesta fiind, din nefe-ricire, bine ancorat în conştiinţa populaţiei.

Stă în puterea noastră de a recunoaşte că nu trăimîntr-o societate corectă, şi nici măcar într-o so cietateiubitoare de justiţie. Trăim, aşa cum se exprima profe-sorul P. Troude Chastenet de la Universitatea Poi tiersdin Franţa „într-o societate mercantilă în care cultulbanilor a devenit o virtute cardinală”.

Într-o asemenea imagine, necosmetizată, a realităţiiconsiderăm că se impun a fi întreprinse urmă toareleactivităţi:

- ameliorarea cooperării între serviciile de infor maţii,cele cu atribuţii de investigare şi cercetare, cu accentpe dezvoltarea comunicării şi a legăturilor pe orizonta-lă. Circulaţia informaţiilor, analiza şi tratamentul aces-tora sunt determinante pentru succesul acţiunilor decombatere a criminalităţii.

Consolidarea unităţilor specializate în cule ge rea şianaliza informaţiilor presupune eliminarea ex ce sului desecretizare şi compartimentare, care poate ga rantaexploatarea operativă a informaţiilor. În opinia noastră,cel mai mare impediment în realizarea schim bului deinformaţii îl reprezintă rezistenţa umană sau sistemicăfaţă de circulaţia firească, pe orizontală şi verticală, a

5 J.P. Dintilhac - Criminalitatea banilor - Paris, 2005, pag. 2346 D. Fontanaud - Criminalitatea banilor - Paris, 2005, pag. 150.7 J.P. Dintilhac . op.cit. pag.2428 J.P. Dintilhac - op.cit. - pag. 251

prof

esio

nal

20


in formaţiilor. Acest lucru generează întâr zieri în proce-sarea şi utilizarea informaţiilor, ex cesiv de clasificate.

Constatăm că serviciile şi structurile infor mative pro-movează o cultură a protecţiei totale a infor maţiilor, îndetrimentul schimbului operativ şi valo rificării eficientea acestora;

- constituirea Comunităţii Informative Naţio na le, subo singură comandă, însoţită de întărirea struc turilorinformativ - operative ale Ministerului Ad mi nistra ţiei şiInternelor şi a celorlalte servicii ar crea cadrul necesarpentru planificarea şi finalizarea comună a celor maireprezentative şi importante operaţiuni de contracarareşi lichidare a structurilor organizate în domeniul econo-mico-financiar.

În opinia dr. Ionel Marin99

„coordonarea insti tu ţiilor încadrul comunităţii informative .... asigură com pletareaşi verificarea informaţiilor necesare funda mentării deci-ziilor, evitarea suprapunerilor şi rivalităţilor disfuncţ-ionale între elementele componente ale sis te muluiinformativ naţional şi previne dezinformarea fac torilorde decizie legal abilitaţi. Comunitatea informativă, castructură coordonatoare trebuie să îşi asume res -ponsabilitatea pentru analiza şi valorificarea infor ma -ţiilor, în funcţie de valorile protejate şi de interesul na -ţional”.

În opinia noastră, acţiunea integrată a struc turilor in -formative, operative, de investigare şi cerce tare, printr-o eficientă coordonare, reprezintă garanţia con ceperiişi punerii în executare a unui management eficient deluptă împotriva criminalităţii organizate în general.

Comunitatea de informaţii trebuie să reprezinte oautoritate a statului, cu misiuni şi competenţe stabiliteprin lege, fiind obligată a se afla sub controlul Parla -men tului. Misiunea fundamentală a Comunităţii Infor -mative este aceea de a stabili pentru fiecare structurăşi componentă în parte atribuţii şi competenţe care săblo cheze paralelismele, suprapunerile şi riscul nefolo-sirii la timp sau folosirii abuzive a informaţiilor.

Considerăm necesar să se elaboreze şi să se apliceproceduri şi reglementări interne unitare privind organi-zarea şi desfăşurarea activităţii informative, de investi-gare şi cercetare a criminalităţii organizate în domeniuleconomico-financiar.

În acest context, trebuie redefinite conceptele demuncă informativ-operativă şi de investigaţii pe dome-nii de activitate, pe obiective economice, probleme,spaţii şi medii de interes ope rativ, în funcţie de ponde-rea acestora în economie, de mu taţiile care intervin, deevoluţiile şi transformările care apar;

- creşterea capacităţii de investigare a ser vi ciilorcare acţionează în domeniile administraţiei fi nanciare,fiscale şi vamale, potrivit noilor reglementări pri vindcombaterea evaziunii fiscale şi realizarea unei coope-rări eficiente a acestora cu serviciile informative, deinvestigare şi cercetare;

- transformarea Oficiului Naţional pentru Pre venireaSpălării Banilor într-o unitate de informaţii finan ciare(U.I.F) potrivit modelului european, care să funcţio nezeîn structura Comunităţii Informative Na ţionale, cu atri-buţii în colectarea, analiza, prelucrarea şi transmiterea

informaţiilor către structurile de investigare şi anchetăpenală; stabilirea unor reguli şi proceduri clare privitoa-re la coordonarea activităţilor acestui or ganism cuautorităţile judiciare, de investigare a fra u delor şi deinformaţii;

- reformarea procedurii judiciare sub aspectul aceea ce numesc juriştii „echilibrul armelor”, respectivra portul dintre acuzare şi apărare în domeniul crimina-lităţii economico-financiare. În această materie seimpune răsturnarea sarcinii probaţiunii, principiu con-sacrat deja de dreptul britanic. Doctrina franceză susţi-ne „dacă, în general, cu toţii suntem de acord asuprafaptului că în domeniul dreptului comun echilibrul tre-buie să se res ta bilească în avantajul persoanei acuza-te, atunci trebuie să admitem că în domeniul economi-co-financiar echi librul să se realizeze în favoarea părţ-ii care acuză, cu respectarea reglementărilor caregarantează pro cesul echitabil””1010

- reglementarea legală a măsurilor pre ven tive de tippatrimonial, potrivit modelului italian „con fisca alarga-ta” (confiscarea lărgită), adică o con fis care ce poatecuprinde întreg patrimoniul respectiv, cu efecte nunumai punitive, dar şi preventive, care poate fi dispusăchiar în faza efectuării actelor premergătoare.

- aplicarea fermă şi unitară a dispoziţiilor Co duluiPenal privitoare la răspunderea penală a per soanelorjuridice, dictată de principiile propor ţio na lită ţii şi indivi-dualităţii pedepselor, potrivit practicii europene;

Este cunoscut faptul că fluxul de bani murdari estecu atât mai considerabil cu cât este rezultatul cri -minalităţii organizate şi internaţionale ancorată într-unsistem economic dat. Persoanele fizice care participăîn mod activ la săvârşirea de infracţiuni, ca autori saucom plici, acţionează cel mai adesea în profitul şi in te -resul unor grupări personificate, respectiv agenţi eco -nomici (societăţi comerciale) care sunt principalele be -neficiare ale profiturilor ilicite. Acesta ar trebui să fieargumentul pentru introducerea şi aplicarea răspunde-rii penale pentru persoanele juridice, răspundere carenu elimină urmărirea concomitentă a persoanelor fizicecare au acţionat în contul acestor entităţi abstracte dinpunct de vedere juridic, dar foarte concrete din punctde vedere economic şi social.

În opinia prof. C. Ducouloux - Farard1111

„crimi na litateaeco nomico-financiară, dincolo de volumele con si dera -bile ale fluxurilor de bani iliciţi pe care îi pune în cir cu -laţie, aduce atingere însăşi structurii civile şi nu poa tefi combătută în mod eficient decât prin măsuri îndrep -tate nu numai împotriva autorilor infracţiunii, dar şiîmpotriva economiei infracţionale şi deci a profitului ili-cit”.

Studiul “Dreptul şi Justiţia” - mai 2003, realizat înFran ţa - citat în lucrarea “Criminalitatea banilor”, Pa ris,2005 C. Ducouloux - Farard - “La criminalite d’ar gent”,Ediţia Montchrestien, Paris, 2004;

- asigurarea respectării stricte a normelor de deon -tologie a magistraţilor, aşa cum sunt ele prevăzute în„Codul deontologic al magistraţilor”, adoptat prin H.G.nr. 144/26 aprilie 2005

1212;

- trecerea unităţilor de poliţie judiciară în struc tura

9 Ionel Marin - Comunitatea de Informatii - soluţia problemelor de securitate, Editura A.N.I., 2004, pag. 24810 Studiul “Dreptul şi Justiţia” - mai 2003, realizat în Franţa - citat în lucrarea “Criminalitatea banilor”, Paris, 200511 C. Ducouloux - Farard - “La criminalite d’argent”, Ediţia Montchrestien, Paris, 2004, pag12 Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 382/06.05.2005 21


organizatorică a parchetelor. Actualul sistem prin carepoliţia judiciară se subordonează administrativ şi ierar-hic Ministerului Administraţiei şi Internelor este deficitarşi ineficient. Această măsură ar permite o redi men sio -nare a posturilor, recrutarea personalului potrivit unorcriterii specifice magistraturii, asigurarea unei sala rizăricorespunzătoare, pregătirea strictă de spe cia lizare,asigurarea unui climat de lucru în echipă;

- adoptarea de măsuri concrete pentru pre ve ni rea„legăturilor incestuoase”

1313între mediul finan ciar - eco -

nomic, lumea politică şi cea a administraţiei. Acestemă suri se impun în domeniul privatizărilor, atribuirii decontracte; transferurilor de active şi proprietăţi din do -meniul public în cel privat şi invers; acordării fondurilorfinanciare provenite de la Uniunea Europeană; funcţio -nării pieţei valorilor mobiliare şi a burselor sub aspectulprevenirii delictelor comise de persoane care, dispu -nând înaintea publicului de informaţii privilegiate, reali -zează ilegal operaţii în propriul beneficiu; blocareaproce durilor care permit înfiinţarea şi funcţionareasocietăţilor comerciale fictive;

- reglementarea conceptului de parteneriat public -privat care să asigure schimbul de informaţii şi coo -perarea în domeniul declanşării, efectuării şi fina lizăriide investigaţii şi anchete pe cazuri concrete, în careesenţială este ideea de supremaţie a legii, în be neficiulpublic al celui privat. Astfel de parteneriate funcţio -nează în S.U.A., Olanda, Marea Britanie, Elveţia şiBelgia.

În contextul mondial măsurile ce se impun a fi între-prinse pentru creşterea eficienţei luptei împotriva cri -minalităţii economico-financiare transnaţionale suntdictate de constatarea faptului că „în ciuda număruluimare de protocoale, convenţii, rezoluţii şi rapoartelupta împotriva acestui fenomen reprezintă, incontesta-bil, un eşec”.

După opinia celor mai redutabili specialişti, finan ţa -rea terorismului poate scăpa atât de simplu ori căruicontrol, pentru că activitatea financiară interna ţională,în general, scapă ea însăşi oricărui control în lipsa uneiordini internaţionale bazate pe texte nor mative clare şiimperative, pe controale efective şi pe sancţiuni pronu-nţate şi aplicate efectiv.

Măsurile ce se impun a fi întreprinse la nivel mondialsunt următoarele:

1. crearea unei ordini penale internaţionale. Punc tulde plecare în edificarea ordinii penale inter naţio nale l-ar putea constitui Curtea Penală Inter naţio nală creatăprin Convenţia de la Roma (1998), căreia să nu i sepoată opune nici o imunitate şi care poate ju de ca, dupăacelaşi principiu de subsidiaritate, pe autorul crimeloreconomico - financiare.

2. aplicarea de sancţiuni statelor care nu luptă împo-triva corupţiei şi a celor care nu cooperează în pre -venirea finanţării terorismului şi încurajează spălareacapitalurilor provenite din criminalitatea organizată.

3. monitorizarea atentă a circuitelor interna ţio nalede capitaluri şi excluderea din circuitele financiare astatelor care nu respectă normele juridice impuse. Inconsens cu publicarea cerinţelor minime în materiapăs trării informaţiilor secrete şi de transparenţă, state-le ca re nu asigură respectarea acestor reguli de către

so cietăţile care îşi desfăşoară activităţile pe teritoriullor, ar tre bui excluse din circuitul tranzacţiilor monetareşi financiare.

În literatura de specialitate1414

s-a formulat con ceptulîn elaborarea unui „drept internaţional de in gerinţă” jus -tificat de faptul că „suveranitatea anumitor state nu ser-veşte de fapt decât la acoperirea, sub pretextul păstră-rii secretului în afaceri, unor practici contrare interese-lor generale ale societăţilor prezente şi viitoare de peplaneta noastră”.

4. consolidarea organismelor internaţionale în ceeace priveşte forţa acestora faţă de statele şi puterile fi -nanciare multinaţionale care nu respectă normele dedrept adoptate în materia luptei contra criminalităţii or -ga nizate. Sunt numeroase organisme internaţionale şire gionale care studiază şi denunţă amploarea marii cri -mi nalităţi economico-financiare, dar activitatea acesto-ra se finalizează doar în elaborarea de reco man dăricare au un efect minor asupra proliferării feno me nului.

Ab sen ţa sancţiunilor internaţionale care să fie pro -nunţate împotriva statului şi a operatorilor econo mico -finan ciari in duce sentimentul de neputinţă în lup ta con-tra crimi nalităţii transnaţionale.

Criminalitatea economico - financiară provoacă pa -gube greu de măsurat, cu impact asupra mediului so -cial şi economic, în sens larg. Prejudiciile materiale şimorale produce sunt, într-o anumită măsură, invizibileimediat şi greu de personalizat.

Fenomenul de criminalitate economico - fi nan cia răse produce şi se manifestă într-un mediu specific, aleconomiei şi finanţelor, care dispune de o mare diver -sitate de forme organizatorice, aflate într-o per manentăschimbare, care oferă o vastă gamă de posibilităţi deac ţiune, dublate de tehnici corespunzătoare.

Victimele acestui fenomen, dar, în unele cazuri, şiparteneri, sunt instituţii guvernamentale, sectorul afa -ce rilor, mediul financiar - bancar.

Victimele indirecte reprezintă, în opinia noas tră, unsubiect necercetat, dar deosebit de important ra por tatla consecinţele, nu imediate, ci mai îndepăr tate. In -directe sau colaterale aceste victime sunt ce tă ţenii, ceicare, urmare a delapidărilor, evaziunii fiscale, frau delorşi de turnărilor ilegale, privatizărilor frau du loase etc, îşivăd diminuat nivelul de trai, asistenţa so cială com -promisă, accesul la educaţie şi cultură blocat de dimi-nuarea ilegală, pe cale criminală, a fondurilor des tinateacestor obiective, dar li se alătură categoria de per -soane care achiziţionează produse contrafăcute, peri -culoase pentru consum.Criminalitatea în afaceri, prin dimensiunea pa gu belor şinumărul victimelor, produce un evident deze chilibru alsocietăţii în ansamblu, cu impact asupra clima tului deordine publică şi siguranţă naţională.

Diminuarea bugetelor destinate organelor de ordinepublică, justiţiei şi apărării naţionale ca urmare a acţ-iunilor criminale are efecte extrem de grave asupracapacităţii statului de a asigura gestionarea normală asocietăţii, pe domeniile cele mai importante.

Acordurile secrete (aşa numitele contracte ce cu -prind informaţii clasificate), acapararea resurselor şi in -formaţiilor, maniera iraţională de a face afaceri, înso ţităde o violenţă ascunsă sau manifestată, sunt repere ale

13 J.P. Dintilhac, op.cit., pag. 23614 Claude Farard şi Christian Lopez: “La criminalite d’argent”, Ed. Montchrestien, Paris, 2004, pag. 244

22


criminalităţii gulerelor albe care transformă eco nomiaoficială, făcând-o să pară total opusă modelului dorit.

Într-o asemenea imagine de ansamblu crimi na litateaeconomico-financiară trebuie analizată ca un auxi liar alvieţii politice pentru că mediul politic este finanţat înbună măsură de indivizi, grupuri şi între prin deri caredezvoltă afaceri criminale. Această finanţare ile galăeste ulterior răsplătită prin acordarea de către po -liticieni de fonduri publice şi achiziţii ilegale către fina-nţatori.

Analiza formelor de manifestare şi magnitudinii cri-minalităţii economico - financiare ne conduce la con -sta tarea existenţei în societate a unei profunde crize devalori: între valorile ce ţin de morala publică şi interesulgeneral atacate vehement de valorile şi logica econo-miei de piaţă ce funcţionează într-un registru extrem deoriginal. Această criză este întreţinută de marii prota-gonişti ai scenei politice şi economice, de că tre elitelepolitice şi liderii afacerilor criminale.

În opinia noastră, criza este determinată şi de exten-sia politicilor de dereglementare prin care statul intervi-ne tot mai puţin în definirea şi reglementarea ca druluigeneral de funcţionare a economiei de piaţă.

Sectorul privat este, din ce în ce, mai puţin supusnormelor de reglementare. în toate acestea se impunea constata faptul că în prezent formele vechii economiisunt înlocuite cu o economie nouă. Ţine de domeniulanalizei realiste faptul că această profundă transfor -mare a economiei, în care componenta globalizăriieste de ter minantă, trebuie să genereze modificări sub -stan ţiale în conceptul de luptă împotriva criminalităţiieco no mico - financiare.

Suntem de părere că asigurarea stării generale delegalitate în domeniul economic şi financiar poate firealizată dacă, în strategia de acţiune va fi prevăzut şiun obiectiv care să vizeze definirea şi punerea în apli -care a conceptului de parteneriat public - privat care săse desfăşoare pe două direcţii:

a) parteneriat în domeniul schimbului de infor maţiib) parteneriat în domeniul declanşării, efec tuă rii şi

finalizării de investigaţii şi anchete pe cazuri con creteîn care esenţială este ideea supremaţiei legii, în bene-ficiul domeniului public şi al celui privat.

Menţionăm faptul că astfel de parteneriate au fostiniţiate şi funcţionează în unele state: Olanda, Ma reaBritanie, Elveţia, S.U.A. Belgia.

Evident că acest domeniu privind parteneriatulpublic - privat în materia combaterii criminalităţii eco no -mico-fi nanciare trebuie să fie reglementat prin lege, cuprecizarea clară a principiilor care guvernează do me -niul, a procedurilor detaliate, a drepturilor şi obli ga ţiilorcorespunzătoare.

În contextul asigurării stării de legalitate şi ca o mo -dalitate concretă de realizare a parteneriatului public -privat considerăm necesar a fi analizată posibilitateacre ării unei specializări: aceea a ofiţerului de poliţie în -săr cinat cu supravegherea respectării legii în cadrul în -tre prinderilor, instituţiilor, companiilor şi societăţilor ca -re activează în economie.

Propunerea noastră poate şoca, dat fiind faptul cămultă vreme (aproximativ 30 de ani) aceasta s-a prac -ticat în România. Practica este astăzi dezvoltată în

multe ţări europene.Conceptul de respectare a legii îşi are originea în

ex perienţa britanică şi americană, în care ofiţerii anu -me desemnaţi aveau sarcina de a controla modul încare angajaţii unei companii sau întreprinderi respectăregulile şi dispoziţiile legale. Ofiţerul anume desemnatare dreptul şi obligaţia de a consilia conducerea firmeişi de a controla modul în care este respectată legea.

În Olanda1515

„ofiţerul însărcinat cu suprave ghe realegii are următoarele sarcini de îndeplinit:

- să implementeze politica de respectare a le gilor încadrul companiei;

- să implementeze, monitorizeze şi să verifice pro -cedurile operative de respectare a legilor;

- să efectueze investigaţii şi verificări privind res -pectarea legilor, reglementărilor şi standardelor etice;

- să întocmească rapoarte privind respectarea le -gilor şi să consilieze conducerea companiei cu privirela ches tiuni referitoare la respectarea legilor;

- să sensibilizeze angajaţii companiei cu privire larespectarea legilor”. In mod sigur acest concept vagenera controverse. El este, în mare parte, idealist. Vorfi, cu siguranţă, companii şi mari societăţi comerciale,financiare şi bancare ce vor afirma că soluţia este aunui stat totalitar, care spulberă autonomia firmelor şigenerează amestecul statului în treburile private.

Aceleaşi companii vor afirma că dispun de o poliţieprivată, cei mai mulţi componenţi provenind din rândulcelor mai buni poliţişti, acum substanţial mai bine plă-tiţi. Tot ele afirmă că au pus la punct şi aplică procedu-rile de identificare a cazurilor de spălare a banilor pro-veniţi din activităţi criminale, iar cazurile ilegale petre-cute în inte rio rul lor sunt de competenţa decizională aconsiliilor lor de administraţie.

Oricum, drumul până la realizarea unui veritabil par-teneriat public -privat, este lung. Dar, nu foarte lung.

În opinia noastră, astăzi tot mai multe societăţi pri-vate sunt conştiente de următoarele lucruri :

- vor spori considerabil cazurile de fraudare a so cie -tăţilor de către proprii angajaţi şi de către per soane dinafara acestora;

- autorităţile publice vor acorda prioritate ca zu rilor defraudă în detrimentul statului;

- combaterea eficientă a criminalităţii poate fi reali-zată de un personal cu înaltă pregătire juridică, pregă-tit în instituţii prestigioase, de strictă specializare;

- vor spori nevoile de siguranţă ale companiilor încon textul globalizării, pentru că „progresul ştiinţific şitehnic generează noi forme de criminalitate, după cum,orice criză economică, conduce la amplificarea cri mi -nalităţii.”

1616.

Considerăm că realizarea parteneriatului public - pri -vat are o bună perspectivă. În Buletinul Academiei dePoliţie din Munster - Germania (nr. 4/2003), KlausFischer încearcă să clarifice unele neînţelegeri privindfalsa concurenţă dintre societăţile de verificare a eco -no miei şi instituţiile statului în descoperirea criminalităţ-ii eco nomice.

În capitolul introductiv al stu diului, autorul su bliniază:„în ultimii şapte ani au apărut în Germania ma rile socie-tăţi de verificare a economiei având ca misiune investi-garea cazurilor din domeniul criminalită ţii economico-

15 Hans Nelen - Criminalitatea economică şi financiarã în Europa - Experienţa Olandei - Paris, 2002, pag. 114-11616 Raymond Gassin - op.cit. pag. 362

prof

esio

nal

23

24


financiare. Poliţia, procuratura şi alte insti tuţii publiceau reacţionat imediat, afirmând că firmele private facconcurenţă instituţiilor statului. În răspunsul formulatfaţă de această temere a autorităţilor, so cie tăţile priva-te nominalizate au afirmat faptul că ambele părţilucrează în beneficiul păgubiţilor. Sunt avute în vedere,pe lângă fenomenele clasice de delapidare şi corupţie,apariţia şi dezvoltarea cazurilor de falsificare a bilanţu-rilor, de crime comise de personalul angajat al firmelor,spălarea de bani, concursuri trucate, finanţarea teroris-mului”

1717. Autorul face i precizare foarte impor tan tă: so -

cie tăţile de verificare a economiei au drept mi si une fun-damentală acea de a stabili stările de fapt, res pectivîncălcările de lege, din punct de vedere al dreptuluicivil, al formelor de răspundere consacrate de aceasta.Sarcinile autorităţilor publice de justiţie vizează eluci-darea şi cercetarea penală a cazurilor. Ne aflăm laintersecţia dintre interesul privat şi cel public. Socie -tatea păgubită este interesată să limiteze paguba afa -ce rii ilegale şi să o recupereze de la făptuitor.

Activitatea societăţilor de verificare a eco no miei nutrebuie judecată a fi un concurs cu cea a in stituţiilorpublice, ci ca pe activitate complementară.

În privinţa modalităţilor şi practicilor de control şi su -praveghere a pieţelor şi serviciilor financiare, con -siderăm că experienţa britanică reprezintă un model cepoate fi extins la nivelul fiecărei ţări europene. Inesenţă modelul britanic cuprinde o lege (Legea privindpieţele şi serviciile financiare, adoptată în anul 2000)care con feră unei autorităţi (Autoritatea ServiciilorFinanciare -F.S.A.) controlul asupra acestui domeniu,prin dreptul de a sancţiona abaterile de la lege.Obiectivul acestei auto rităţi este acela de a promovarespectarea vo lun tară a legii, impunând sancţiuni ceconstau în apli carea amenzilor sau în denunţareapublică a între prinderilor care nu respectă legea.

Principiile de acţiune a acestei autorităţi sunt:- transparenţă în luarea deciziilor;- tratament echitabil faţă de toate întreprin de rile;- proporţionalitate în privinţa aplicării sancţiu ni lor;- coerenţă în aplicarea legislaţiei;- puterea de a urmări în justiţie autorii ilega lită ţilor

comise pe piaţa financiară, considerate ca infrac ţi unisăvârşite de „gulerele albe” sau de cei implicaţi în ope-raţiuni de spălare a banilor.

CONCLUZII1. Criminalitatea economico-financiară trans for mă şi

afectează toate valorile care reprezintă sub stan ţamoralei publice indispensabilă oricărei societăţi. Încre-derea oamenilor în valorile autentice este zdrun ci natăde dimensiunea profiturilor ilicite şi de pedep sirea celorcare au acumulat averi din activităţi cri mi nale.

2. Considerăm că sunt convingătoare cuvintele ros-tite de profesorul P. Troude - Chestenet, de la Uni ver - sitatea Poitiers, la încheierea unui seminar pe tema cri -minalităţii financiare: „Se poate vorbi de criminalitatefinanciară într-o societate în care cultul banilor a deve-nit o virtute cardinală? Cum se poate vorbi de crimina-litate financiară într-o societate în care, în realitate,este con siderat criminal cel care rămâne sărac? Cu câtjustiţia se apropie mai mult de Puterea Politică, cu atâtse înde părtează de libertate şi, fără îndoială, şi deAdevăr”

1818.

3. Statutul României de membră a Uniunii Eu ro penegenerează speranţe în privinţa capacităţii drep tului ro -mânesc de a se armoniza rapid şi eficient cu drep tuleuropean şi oferă certitudinea că aparţinem EuropeiUnite.

Prof. univ. dr. CosticProf. univ. dr. Costicăă VOICUVOICUPreşedintele IPA - Secţia RomânăPreşedintele IPA - Secţia Română

Consecvent` crezului fondatorului sù, Arthur Tro -op, acela de a promova rela]iile de prietenie [i colabo -rare dintre poli]i[tii de pretutindeni sub deviza “ServoPer Amikeco”, Aso cia]ia Interna]iona l` a Poli ]i[ tilor -Sec]ia Român`, militea z` inten s pentru dezvoltarea[i consoli darea acestor deziderate.

Afirma]ia de mai sus, are ca suport atât scopul -crearea [i dezvoltarea leg`turilor de prietenie cu sec -]iile na]ionale membre ale IPA, cât [i o serie de obiec -tive referitoare la: ll Stimularea leg`turilor de prietenie, \ntrajutorare [i

respect reciproc;ll Participare la cooperarea \ntre na]iuni, dezvol -

tarea schimburilor de experien]`, pe plan intern [i in -terna]ional; ll Promovarea [i facilitarea \ntâlnirilor interna]io -

nale dintre membrii asocia]i [i familiile acestora;

ll Cre[terea prestigiului [i promovarea unei imagini fa vorabile poli]iei, [i \n rândul popula]iei, dar [i \n plan ex tern; ll Schimbul de publica]ii cu alte sec]ii na]ionale; ll Promovarea revistelor, precum [i a oric`ror publi -

ca]ii cu tematic` specific`. Realizarea celor prezentate prin cursuri, confe -

rin]e, dezbateri, simpozioane, mese rotun de, schim burimultilaterale [i alte ac]iuni desf`[urate sub deviza “Ser - vo Per Ami keco”, creeaz` premi sele unei imagi ni pozi -ti ve a I.P.A. – Sec]ia Român`, dar [i a unor trai nice re - la]ii [i colabor`ri interna]ionale.

Ion Mirce GHERGHI}~Ion Mirce GHERGHI}~Vicepre[edinte I.P.A. - Sec]ia Român`Vicepre[edinte I.P.A. - Sec]ia Român`

17 Klaus Ficher - Buletin al Academiei Cadrelor de Conducere din Poliţie - Munster, nr. 4/2003, pag. 41-5218 P. Troude - Chastenet - Cuvânt de încheiere la volumul “Criminalitatea banilor”, Paris, 2005, pag. 249-250

Repere privind dezvoltareaimaginii [i a rela]iilorinterna]ionale ale I.P.A. – Sec]ia Rom`nq

Cuvinte cheie:Cuvinte cheie:Disconfort psihic, anduran]`,Disconfort psihic, anduran]`,

fac tori perturbatori, cultur` or ga fac tori perturbatori, cultur` or ga --ni za]ional`, su praevalua rea /su b ni za]ional`, su praevalua rea /su b -- evaluarea evenimentului, profilevaluarea evenimentului, profil --ing, profilul psihologic al crimiing, profilul psihologic al crimi--nalistului, criza de timp, ra]io nalistului, criza de timp, ra]io --namen tul deductiv [i inductiv,namen tul deductiv [i inductiv,in tui]ie, managementul ca lit`]ii,in tui]ie, managementul ca lit`]ii,standarde inter na]io nale.standarde inter na]io nale.

Activitatea de cercetare la fa]a lo -cului este pentru fiecare criminalistun examen sever, a c`rui complexi-tate solicit` profund întreaga sacompeten]` pro fesional` [i struc-tur` etico-moral`, personali-tatea în ansamblul ei, decipoten]ialul psihologic indi-vidual jucând în acest sensun rol hot`râtor.

Din momentul aducerii lacuno[tin]` a evenimentuluice trebuie cercetat, momentcare poate s`-l surprind` înoricare din activit`]ile saleprofesionale sau extraprofe-sionale (ziua sau noaptea)criminalistul re prezint` spe-cialistul res pon sabil dinpunct de vedere institu]ional[i so cial privind desf` [u ra -rea în cele mai bune con di]iia unor activit`]i de im por -tan]` primordial` pentru ac -ti vitatea de urm`rire pe nal`[i finalitatea judiciar` a în -tre gului demers, desco pe -rirea au torilor.

Dimensiunea insti tu]io na -l` este dat` de respec ta reanor melor interne, me todo -logiilor, a proce du rilor, a dis -pozi]iilor [i ter menelor le ga -le iar di men siunea res pon -sa bi li t`]ii socia le este subliniat` deimaginea propriei activita]i în ecouldezbaterilor publice generate demass media (de membrii comunit`]iilo cale pre zente la eveniment), toateacestea corelate cu sentimentul sat-isfac]iei sau insatisfac]iei pro fesio -nale, Eu-l jucând un rol im portant înstabilitatea imaginii de si ne [i a rolu-lui în angrenajul social.

Astfel, atât etapele incipiente pre-merg`toare, de pre g`tire, cât [i celede con]inut, de substan]` profesion-al` (descoperirea [i exploatarea ur -melor) sunt importante [i amintimaici: formarea echipei complexe,

stabilirea echipamentelor necesare[i a instrumentarului, deplasareaurgent` la locul comiterii infrac]iunii,indiferent de condi]iile atmosfericesau de teren; cercetarea atent` alocului faptei, redac tarea documen -telor [i materializarea activit`]ilor înpro cesul verbal de cercetare la fa]alocului, întoc mirea plan[ei foto gra -fice [i a celorlalte activit`]i, fi nalizateulterior prin redactarea rapoartelorde constatare tehnico-[tiin]ific` [i acelor de expertiz` .

Odat` cu luarea la cuno[tin]` aevenimentului pro dus, structura psi-hic` a criminalistului intr` în stare

alert`, de tensiune emo]ional`, cecaracterizeaz` starea ini]ial` depreg`tire pentru ac]iune.

În mod necesar, apare [i se im -pune de la sine, r`s punsul la între -ba rea: este bine ca specialistul cri -minalist s` trìasc` aceste st`ri? Ar`spunde negativ ar însemna s` nu]inem seama de firea lucrurilor, denatura psihicului omenesc [i derealitatea cotidian`, intrinsec` avie]ii. A r`spunde afirmativ este multmai corect dar atingem un alt su -biect de grani]`, an duran]a - capa -citatea de a rezista la efort fizic [ipsihic.

Tratând problema din aceast`perspectiv`, o întrebare fireasc` î[icaut` totu[i r`spunsul: cât de in ten -s` trebuie s` fie trìrea acestei st`ritensionale, dominant emo]ional`?

{i care este pragul de su por ta bi -litate peste care jocul trìrilor emo -]ionale î[i pun amprenta asupra ca -lit`]ii activit`]ii?

Faptul c` specialistul se con-frunt` cu astfel de st`ri [i trìri afec-tive, eviden]iaz` în structura per-sonalit`]ii respective pe OMUL ca -re-[i con[tientizeaz` în trea ga res -ponsabilitate pen tru sarcinile ce-irevin, in teresat de reu[ita ac ]iunilorsale, pe OMUL c`ruia succesul saue[ecul nu-i sunt indiferente.

În general, ne afl`m în fa]a a dou`situa]ii pe care practica ni le evi-den]iaz` în mod curent :

1. Gradul de trìre emo ]ional`maxim (perturbator) cu urm`torul

tablou com portamental alst`rii de alert` (în faza ini -]ial` de preg`tire pentru de -pla sarea la locul faptei): ofi -]e rul este precipitat, gr` bit,uneori chiar nervos, pre zen -tând puls ridicat, blocajepsi homotrice (acu zând tul -bu r`ri neurovegetative) cuconsecin]e imediate în sc` -derea capacit`]ii de concen-trare, analiz` [i decizie. De cele mai multe ori, unastfel de com portament sefinalizeaz` cu omisiuni (ui -tarea blitzului, a materialelorconsumabile, echi pa men tu -lui de protec]ie, trusa in -complet` etc), la cune care,constatându-se de obicei pepar cursul de plas`rii sauchiar la fa]a locului, m`rescgradul de surescitare al cri -minalistului. Teama de ridicol, jena fa]`de colegi (inclusiv a glu me -lor ulterioare) sau chiar ade precierii imaginii în fa]asuperiorilor. Acesta este, de regul`, ta -

bloul psi hic al st`rii de emotivitateblocan te dezagreabile, a c`rei cau -zalitate este extrem de complex`.

Pe de o parte, acest tablou com -por ta mental este o consecin]` astruc turii temperamentale individ-uale (co lericii [i emotivii fiind cei maipredispu[i în aceast` direc]ie), iarpe de alt` parte, el poate fi conse -cin]a unor factori ca: lipsa de expe-rien]` tradus` într-un de ficit de com-peten]` profesional`, de zor dinea [ilipsa de or ga nizare a activit`]ii înforma]iunea criminalistic`, uneorichiar prezen]a la fa]a locului a unor[efi ierarhici. 25


Judicial PsychologyExactingness

In Crime Scene Investigation

Abstract: Crime scene investigation, as activity,for each forensic specialist is an impotant test,which asks the profound complexity of its entire pro-fessional competence and ethics-moral structure,personality as a whole, so individual psychologicalpotential plays in this respect, a decisive role.

Once known about the event, the emotional men-tal structure of forensics specialists involved comein alert status, the emotional tension that character-ized the initial preparation for action.

Necessary answer, it must occur by itself, to thequestion that is well trained specialist to live thesestates? A negative answer would not take intoaccount the reality of life, the nature of the humanpsychic. An “Yes” answer is more accurate, but wetouch another border.

Treating the problem from this perspective, a nat-ural question is still searching for the answer, howintense must be living this tense situation, the domi -nant emotional? which is the threshold can be toler-ate, above emotions games, they bring emotionalimprint on the quality of work?

Exigen]ele psihologiei judiciare asupra explorqrii câmpului faptei

prof

esio

nal

26


Un caz particular îl reprezint` ti -nerii crimina li[ti f`r` experien]`.

2. Gradul de tensiune emo]ionalòp tim, cu urm`torul tablou compor-tamental al st`rii de alert` (în fazaini]ial` de preg`tire pentru depla sa -rea la lo cul faptei): criminalistul re -simte emo]ia ca un stadiu pl`cut,tonic, tr`dând o u[oa r` ner`bdare,cu un com portament precis, cu obun` capacitate de concentrare,analiz` [i decizie.

De cele mai multe ori, un astfelde comportament se finalizeaz` cuanaliza lucid` a caracteristicilor eve -nimentului (natura eve nimetului,modul de operare, loca]ia desf` [u -r`rii cer cet`rii), în concordan]` cucare se verific` [i completeaz` uninstrumentar criminalistic adecvatpro cedurilor de lucru, cât [i ele-mentele-surpriz` ce pot s` apar`.

Acesta este, de regul`, tabloulst`rii de emotivitate optim` (ste -nic`), a c`rei cauzalitate este, dese-ori, extrem de complex`. În acestcaz, pe de o parte, structurile psi-hice cele mai favorizate sunt celeale flegmaticilor (iner]i), dar mai alescele ale sanguinicilor (echilibra]i), iarpe de alt` parte, un grad de sigu-ran]` în plus îl aduc competen]a [iexperien]a profesional`, ordinea [igradul de organizare a de plas`rilorla fa]a lo cului [i raporturile afectivecu ofi ]erii din for ma ]iunile operativece intr` în compo nen ]a echipei decercetare.

În ceea ce prive[te acest ultimaspect sunt importante câteva pre-ciz`ri.

Exceptând aspectul insti tu ]ionalcare vizeaz` anun ]area poli]i[ ti -lor/specia li[ tilor planifica]i din di -verse domenii [i deplasarea opera-tiv` în zona incidentului/evenimen-tului, formarea echipei complexe decercetare la fa]a locului, din per-spectiva naturii rela]iilor interumane,este pri mul element cu impactasupra calit`]ii activit`]ilor ulte-rioare.

Desigur c` în orice organiza]ieexist` o ierarhie in formal` [i fiecaredintre noi avem afinit`]i [i stabilimrela]ii de empatie cu cei din arealulsocial [i profesional.

Lucrul în echip` este deosebit deimportant pentru succesul oric`reiac tivit`]i [i omogenitatea acesteiaeste definitorie.

Acest aspect nu poate fi asi guratîntotdeauna deorece a[a cum ammen]ionat, de obicei, planificareaprin rota]ie este elementul uzitat dema nagement pentru asigurareaunei distribu]ii egale [i înc`rc`ri efi-ciente a resurselor umane.

Astfel, formareaechipei este unaaleatorie din per -spec tiva rela]iilorsta bilite între po -i]i[ti, iar activitateaîn echip` poate s`fie una pur formal`.Incompatibilitateapsiho-emo]ional`,diferendele de atitu-dine [i opinie, dis -cu ]iile neprincipiale,dispre ]ul, arogan]a,infatuarea celui delâng` tine, al ”coe -chipierului”, gene -reaz` disconfortul psihic care con -du ce la inevitabil la încordare [i lim-itarea comunic`rii.

Consecin]ele sunt u[or de imagi-nat.

Toate acestea sunt dezavuate deorganiza]ie [i de membrii acesteia,poli]i[tii.

Cazurile deosebite din punct devedere al perico lului social, nu m` -rului victimelor etc, fiind tratate sep-arat, se bucur` de un mod de orga-nizare aparte [i nu ridic` probleme.

Dezvoltarea culturii organiza ]io -nale [i asigurarea unui climat încare echilibrul evaluator [i atitudinals` primeze, este relevant în acestsegment, iar atitu di nea profesion-al`, concentrat` exclusiv pe sarcin`(descoperirea urmelor/stabilirea si -tua ]iei de fapt) [i flexibilitatea re -la]ional` reprezint` cheia succesu-lui.

Odat` ajuns la fa]a locului, spe-cialistul criminalist se angreneaz`într-o activitate de maxim` com -plexi tate [i fine]e, care-i solicit`, înstrâns` corelare, atât aptitudinile fi -zice, cât [i cele intelectuale.

Câmpul infrac]ional este purt`torde informa]ii, în magazinând în elefecte [i cauze ale desf`[ur`rii unorac]iuni.

El se înf`]i[eaz` specialistuluicri minalist ca o car te (mai mult saumai pu]in deschis`) care trebuiecitit` [i în]eleas`.

Nicio ac]iune, îns`, nu se poatedes f`[ura în afar` de spa]iu [i timp,subordonându-se anumitor ra ]i uni,tinzând c`tre o anumit` finalitate [il`sând caracteristicile desf`[ur`rii eiîn lumea material`.

Aceast` idee, corelându-se ar -monios cu principiul dialectic dup`care existen]a este o interac]iune desisteme deschise, fundamenteaz`temeiul care c`l` uze[te activitateade cercetare la fa]a locului.

Deseori, aceast` activitate estetributar` unor factori subiectivi de

natur` psihologic`, ca, de exemplu: Dominarea criminalistului

de c`tre propor]iile evenimentului /supraevaluarea importan]eisupraevaluarea importan]ei (ata -curi teroriste, dezastre în mas`, cat-astrofe, incendii etc), im pre siona bili -ta tea acestuia ducând la ideeaintim` c` nu va face fa]` evenimen-tului, c` num`rul mare de probe [ide activita]i va genera inevitabil ogre [eal` sau o omisiune care se vaîntoarce împotriva lui ulterior, subforma unei sanc]iuni sau se va r`s -fân ge negativ asupra imaginii [idemnit`]ii sale , di mi nuarea respec-tului în rândul comunita]ii profesio -nale [i al cuno[tin]elor. Minimizarea evenimentului,

a pe ricolului social [i efectelor/subevaluarea importan]ei prin pris-ma propriului lui statut (furtul uneibutelii, a unei biciclete, unor obiectede îmbr`c`minte etc) a inutilit`]iicer ce t`rii, a s`r`ciei de urme [iindicii, activitatea de cerce tare efec-tuându-se f`r` suficient` convin-gere [i mobilizare, fapt care duce ladiminuarea interesului, a spirituluide observa]ie [i la inhibi]ia gândiriicu, consecin]e imediate în nese-sizarea sau neglijarea unor urme,or ganizarea defectuoas` a cer ce -t`rii etc. U[urin]a în tratarea acesto-ra pornind de la. ideea inutilit`]iicercet`rii [i pân` la sentimentulst`pânirii situa]iei create de cu -legerea unor urme (aparent su fi -ciente) cu mare for]` probant` [i cuconsecin]e ime diate (urme papi-lare).

Aceast` stare psihic` se traduce,în general, prin nesesizarea unorde talii de maxim` importan]` ulte-rioar`, tratarea superficial` unorurme, fie la locul fap tei, fie prin am -ba larea ne corespunz`toare, ne res -pec tarea regulilor de preve nire acontamin`rii [i in tercontamin`rii pro-belor etc.; Interferen]a activit`]ii proprii

cu al]i factori, poate, de asemenea,

27


duce la o cercetare defectuoas` acâmpului infrac]ional. În acest sens,func]ie de natura [i importan]a eve -nimentului, prezen]a unor [efi ier-arhici, manageri de nivel înalt, mi -ni[trii, politicieni, sau a unor persoa -ne din afara sferei institu]ionale lalocul evenimentului (f`r` îndoial`,bine inten ]io nat`) poate duce la in -hibarea ofi]erului, o serie de opiniiexpri mate având uneori ca efectimediat dezorien tarea acestuia, saudirijarea c`tre activit`]i consideratemai importatnte sau ra]ionale, nee-fectuarea pân` la cap`t a unoropera]ii, neglijarea unor aspecte [iaccentuarea nejustificat` obiectiv aaltora etc.

Sentimentul trìrii “crizei de timp”poate, de ase menea, duce la grab`[i superficialitate, la neglijarea cìlorde acces [i de ie[ire din câmpulfaptei, la focalizarea exclusiv` înperimetrul consum`rii propriu-zise aevenimentului [i neglijarea men]io -n`rii în procesul verbal a tuturoractivit`]ilor [i a tuturor da telor dereferin]` sau de intercorelare (di -mensiuni [i m`sur`tori ) pentrufixarea urmelor [i probelor în câm -pul infrac]ional.

Din punct de vedere psihologic,în activitatea de cercetare la fa]alocului, domeniul datelor desf` [u -r`rii evenimentului trebuie abordatdup` o logic` ca re cap`t` însu[irispecifice unei „logici criminalistice",urmele [i indiciile trebuind a fisupuse unui exa men critic de inter-feren]`, anulare [i excludere, funda-mentat pe ideea cauzalit`]ii [ifinalit`]ii comportamentului ac]ional.Tehnica ”profiling” furnizând ele -mente relevante înc` din faza incip-ient` a an chetei.

Flexibilitatea gân dirii, corela]iacognitiv`, rapiditatea sesi z`rii unorcorela]ii de la cauz` la efect [i de laefect la ca uz`, profunzimea ra]io -namentului, de ductiv (de la generalla particular) [i inductiv (de la parti -cular la general), spi ritul de obser -va ]ie cultivat pân` la ceea ce denu-mim curent „intui]ie cri mi na lis tic`"sunt ca lit`]i care trebuie s` caracter-izeze profilul psihologic al cri mi na -listului.

Aceste calit`]i îi permit s` valori-fice superior ur mele [i indiciile ex -ploa tate, prin corelarea lor cu as -pectele caracteristice unor moduride operare, obi[ nuin]e [i deprinderiale infractorilor, în func]ie de ca reda tele supuse interpret`rii pot c` -p`ta o semnifica]ie sau alta, un r`s -puns dând na[tere la o întrebare [i,în mod firesc, o întrebare necesi -tând un r`spuns.

Am putea spune c` finalitateaAm putea spune c` finalitatea[i succesul ac]iunii so ciale [i ju [i succesul ac]iunii so ciale [i ju --ridice depind, cel pu]in în prim`ridice depind, cel pu]in în primìnstan]`, la fa]a locului, de coninstan]`, la fa]a locului, de con--fruntarea dialectic` între profilulfruntarea dialectic` între profilulpsihologic al infractorului (obiecpsihologic al infractorului (obiec--tivarea în câmpul faptei, am tivarea în câmpul faptei, am --prenta sa psihocomportamenprenta sa psihocomportamen--tal` - profiling) [i profilul psihotal` - profiling) [i profilul psiho--logic al criminalistului modernlogic al criminalistului modern(identificarea urmelor, a modului(identificarea urmelor, a moduluide operare, a „sem n`turii” etc )de operare, a „sem n`turii” etc ) ..

Practica impune, din ce în ce maimult, ideea dup` care solu]ionareacu succes a unor cauze (în expresiecriminalistic` r`spunsul fa]` de cla-sicele întreb`ri: UNDE, CÂND, CI -NE, CUM...) depinde în mod hotârâ-tor de materialul probant realizatprin exploatarea [tiin ]ifc` a rezulta -telor cercet`rii la fa]a locului.

Institutul de Criminalistic` a tran -sfor mat acest ade v`r într-un princip-iu de munc` promovat cu fermitate[i consecven]` prin care cre[tereaca li t`]ii activit`]ilor [i a eficien]ei s-arealizat printr-un ansamblu de m` -suri ce au vizat paliere diverse pre-cum dez vol t`ri în plan institu]ional,reorganiz`ri, adapt`ri func]ionalesus ]inute prin investi]ii în echipa-mente mo der ne de ultima genera]ie.

Din anul 2005, Institutul de Crimi -na listic` din Po li]ia Român` estemembru cu drepturi depline al Re -]elei Europene a Institutelor deCrimi na listic` (Euro pean Network ofFo rensic Science In stitutes-ENFSI).

Criteriile de eligibilitate ale aces-tei organiza]ii sunt obligatorii pentruto]i membrii [i conform acestora,grupul de lucru QCC (Quality andCom pe tence Assu rance Commi -ttee) monitorizeaz` utilizarea [i apli -ca rea standardelor de calitate [i amanualelor de bune practici emisede aceast` organiza]ie [i com-patibilizarea me todelor de lucrucu cele folosite în ca drul Re]eleiEu ropene a Institutelor de Cri -mi na listic` (ENFSI).

La nivel european,iar ENFSIeste principalul promotor alacestei cerin]e, se ur m`re[te catoate eta pele procesului crimi-nalistic, începând cu cer ce tareala fa]a locului [i pân` la rapor -tarea rezultatelor în instan]`, s`fie credibile din punct de vedere[tiin]ific [i de aceea se pro-moveaz` acreditarea laboratoa -relor criminalistice.

ENFSI solicit` utilizarea SREN ISO 17025 pentru acredita -rea procedurilor de laborator, întimp ce SR EN ISO 17020 esterecomandat pentru acreditarea

procedurilor de inspec]ie [i exami -nare aferente in ves tig`rii tehnico-[tiin]ifice a locului faptei.

A[adar, este imperios necesar calaboratoarele cri minalistice s` ade -re, prin programe de acreditare, laprac tici [i standarde recunoscute,astfel încât s` fie asigurat` încred-erea în rezultatele proprii [i sèxiste posibilitatea de compara]ie adatelor generate de labo ratoareleindividuale.

În anul 2006, Institutul de Crimi -nalistic` a implementat Sistemul deMana gement al Calit`]ii în conformi-tate cu Standardul Euro pean ISO17025/2005, stan dard care prezint`di rec ]iile generale [i cerin]ele pecare laboratoarele de în cerc`ri [ietalon`ri trebuie s` le îndeplineasc`pentru a demonstra c` func]io neaz`într-un sistem de management, c`sunt competente tehnic [i c` pot s`genereze rezultate valide din punctde vedere tehnic. Alte 12 servicii criminalistice fiind,

de asemenea, acreditate si procesulcontinu`.De asemenea, Insti tutul de Crimi -

nalistic` a editat „Pro cedura cer -cet`rii la fa]a locului în Poli]ia Ro -mân`”, în acord cu manualul pus ladis pozi]ie de Grupul European deCercetare la fa]a Locului [i de puneeforturi pentru eficientizarea activ-it`]ilor desf`[urate cu ocazia inves-tig`rii tehnico-[tiin]ifice a loculuifaptei, prin utilizarea unor metode [imijloace tehnice moderne.

Realizarea procedurilor generale[i specifice pentru primul poli]istajuns la fa]a locului, a modului deorganizarea a activita]ilor premer -g`toare cercet`rii, a modului dedes co perire, ridicare, ambalare,transport [i depozitare a tuturorcate goriilor de urme precum [i acti -

prof

esio

nal

28


vit`]ilor minim obligatorii pentru fie -care gen de infrac]iune în parte,des crise într-o manier` simpl` [i flu-ent` constituie un pas important [ireprezentativ în evolu]ia organiza]ieidar [i un suport opera]ional pentrufiecare lucr`tor în parte.

Gradul de securitate proprie [i desatisfac]ie profesional` este netsuperior prin procedurarea ac ti -vit`]ilor eliminând arbitrariul [i nesi -guran]a în special în rândul person-alului tân`r mai pu]in experimentat.

BibliografieBibliografie

Butoi Tudorel, Butoi IoanaTeo dora - Tratat universitar de psi -ho logie judiciar`, Ed. Funda]ia Ro -mânia de Mâine, Bucure[ti 2001 Butoi Tudorel-Severin, Bu -

toi Ioana Teodora - Psihanaliza cri -mei, Societatea {tiin]` & Tehnic`S.A., Bucure[ti 2001 Butoi Tudorel, Butoi A lexan -

dru, Butoi Ioana Teodora - Psiho -logia comportamentului criminal,

Ed.Enmar, Bucure[ti 1999 Tudorel Butoi, Gabriel }â -

ru, Vasile L`p`du[i, Interferen]a în -tre psihologie [i criminalistic`,Editura Little Star, Bucure[ti, 2007.

Prof.univ. dr. Tudorel BProf.univ. dr. Tudorel BUTOI UTOI As. univ. psih. Gabriel As. univ. psih. Gabriel }IRU}IRU

GIMBORN 2009GIMBORN 2009IPA 10 Violen]a urban`: Violen]a tineretului, bande [i

revoltele \n cartierele defavorizate din ariile metropoli-tane. Este violen]a urban` o fatalitate \n comunit`]ilenoastre ? (francez`) 20 – 24.04.

IPA 11 Noi for me ale Puterii. (Noi forme de violen]` –h`r]uire, re volte) Sarcinile Poli]iei [i ale Institu]iilor So -ciale 27 – 30.04.

IPA 12 Africa – Continentul pierdut ? Vecinul sudic alEuropei \ntre modernizare [i tradi]ie arhaic` 4 – 8.05.

IPA 13 Cultura Bandelor de cartier [i infrac]ionalitatealor – aspecte juridice [i sociale (englez`) 11 – 15.05.

IPA 14 Tineretul „]inut din scurt“ ? Posibilit`]i [i [ansea amelior`rii eficace a comportamentului tineretului, unadin tre problemele cu care el se confrunt` (flamand`) 18.– 22.05.

IPA 15 Lumea digital` – Utilizarea [i folosirea abu zi -v` a tehnologiilor moderne de informare [i de comuni-care (german`/maghiar`) 25 – 29.05.

IPA 16 „Dup` joc/\naintea jocului“ – Puterea [i Cri -minalitatea \n domeniul fotbalului. 15 – 19.06

IPA 17 Cri minalitatea Juvenil` (de grup) – Forme [icauze: prevenirea [i stoparea lor /Grup de in te res: tineripoli]i[ti pân` \n 35 de ani (ger ma n`/englez`) 22 – 26.06.

IPA 18 Retorica \n vorbirea direct` [i \n discu]ii –Curs de baz`. 10 – 14.08.

IPA 19 Terorismul – \n contradic]ie cu criminalitateapolitic` motivat`. 17 – 21.08.

IPA 20 Extremism de dreapta – \ntre neonazismulpu ternic [i protestul social: cauze, escaladare, prevenire(german`/englez`) 24 – 28.08.

IPA 21 „Internet seguro“ – Internetul sigur, o cerin]`pentru poli]ie (german`/spaniol` – dialect catalan) 31.08– 4.09.

IPA 22 Dou`zeci de ani de siguran]a intern` \nGermania unit` - A[tept`ri [i evolu]ii. 7 – 11.09.

IPA 23 Poli]ia [i Publicitatea - Rolul Presei [i al me -diei (german`/polonez`) 14 – 18.09.

IPA 24 Siguran]a intern` [i respectarea drepturiloromului \n conflicte – Posibilit`]i [i limite \n stocarea infor-ma]iilor actuale, precum [i urm`rirea lor \n sistemul dig -i tal. (german`/englez`) 21 – 25.09.

IPA 25 H`r]uire [i Stalking – Puterea \n mediul privat–Sarcini pentru Poli]ie [i Institu]ii Sociale. 5 – 9.10.

IPA 26 Schimb`ri demografice – tendin]e europene \ndomeniu. Cauze. Consecin]e pentru societatea civil` [iPoli]ie. (german`/englez`) 19 – 23.10.

IPA 27 Europa – No]iuni geografice despre modelulpo litic. Privire istoric` [i perspective de viitor. 26 –30.10.

IPA 28 Rezolvarea conflictelor, forme alternative –

Justi]ie, Poli]ie [i Organiza]ii Sociale, pe noi baze legale(german`/englez`) 16 – 20.11.

IPA 29 Un \nceput nou \n istoria „Casei Albe“? So -cietatea [i rolul SUA \n lumea multipolar`. 23 – 27.11.

IPA 30 Pericol (primejdie) \n copil`rie - Abuz, crimina -litate, respectarea legisla]iei de c`tre Poli]ie, lucr`toriiso ciali (Asisten]a Social`) [i insti tu]iile sociale, respectivcele asociative. 30.11 – 4.12.

IPA 31 Imigra]ia [i Criminalitatea – condi]ii [i conse -cin]e ale imigra]iei \n Europa. 7 – 11.12.

IPA 32 Curs de german` pentru \ncep`tori [iavansa]i. 7 – 13.06.

Condi]ii de participare:Condi]ii de participare:Conferin]ele IPA sunt deschise tuturor persoanelor

in teresate, care au peste 16 ani, de sex masculin [i fem-inin din cadrul poli]iei din diferite ]`ri – indiferent degrade [i func]ii.

Pentru excep]ii a se vedea seminariile men]ionatemai sus. |nscrierile sunt obligatorii în scris [i trebuie s`fie adresate centrului IPA, fie direct, fie prin intermediulIPA - regiunilor sau sec]iile na]ionale.

Participan]ii trebuie s` comunice numele, adresa dela birou [i cea de acas`, precum [i num`rul de membru,în cazul în care sunt IPA - membri.

Taxa de participare pentru membri IPA este de 205euro (IPA-Seminar 11: 165 euro, IPA - seminar 1 [i 18:265 euro, IPA-seminar 32: 535 euro) Taxa de partici-pare pentru non-membri IPA este de 245 euro (IPA-Seminar 11: 200 euro, IPA - seminar 1 [i 18: 295 euro;IPA - seminar 32: 595 euro). Taxa de participare seachi t` la Gimborn, în timpul seminarului, \n Euro.

Sunt acceptate c`r]ile de credit „MAESTRO”, precum[i cardurile MasterCard, respectiv Visa.

Ca regul` general`, participan]ii vor fi caza]i \n ca me -re duble. Dac` se solicit` cazare singur(`) se percepe otax` suplimentar` de 10 euro pe noapte. Chel tuielile dec`l`torie nu sunt pl`tite. |n cazul unor grupuri, o ma[in`poate fi pus` la dispo zi]ia lor de c`tre sec]iile IPA regio -nale.

Adresele celor ca re locuiesc \n aceia[i zona [i dorescs` participe la seminariile IPA 2009 de la Gimborn pot ficomunicate celor care vor s` se constituie \n grupuri.

Pentru cei care vor ajunge mai devreme sau vor stamai mult timp, se va taxa fiecare noapte conform celorde mai sus plus o tax` suplimentar` de 20 euro pentrumicul dejun. |n cazul \n care sunt solicit`ri, exist` posi-bilitatea transferurilor (minibus, max. 6 persoane) de laAeroporturile din Köln (30 euro) sau Düsseldorf (75euro) Lucr`rile Seminarului se vor desf`[ura \n dou`lim bi, \ns` ele vor fi traduse simultan \n mai multe limbipentru participan]i.

Traducere prof . dr . Thomas CSINTATraducere prof . dr . Thomas CSINTA

29


A b s t r a c tA b s t r a c t

Epoca pirateriei la nivel sc`zut a trecut. Crearea virusului care vizeaz` doar s` demon streze

c` “se poate face” nu mai este la mod`.Ast`zi, organiza]iile criminale, sau cyber-pira]ii, au

pre luat [tafeta, lansând atacuri din ce în ce mai so fis -ticate [i numeroase, din ce în ce mai greu de detectatcare vizeaz` întreprinderile.

Ultima verig` din lan], par ticularul, pl`te[te [i el untribut greu în urma dez volt`rii cyber-criminalit`]ii.

Cuvinte cheie:Cuvinte cheie: structuri de crimstructuri de crim`̀ organizatorganizat `̀,,cyber-criminalitate, cyber-piracyber-criminalitate, cyber-pira]] i,i, licitalicita]] ii frau du loa ii frau du loa --se, furturi de date bancarese, furturi de date bancare..

Vor exista întotdeauna jafuri asupra autospe cia le lorblindate, dar nu pot fi mai multe in aceea[i zi sau înaceea[i s`pt`mân`! În cazul atacurilor informatice esteposibil [i se pot „automatiza” zilnic astfel de opera]iuniilicite. Pentru specialistul care lucreaz` cu sisteme com -puterizate o noua perspectiv` negativ` se contureaz`tot mai clar în sensul c` cyber-criminalitatea a devenitapanajul structurilor de crim` organizat`.

Conform estim`rilor cercet`torilor orga niza]iei Com -puter Eco no mics, din Statele Unite ale Americii, în2007, num`rul pierderilor cauzate de aceste atacuridiferite era de aproape 18 miliarde de dolari!

Epoca informaticienilor care creeaz` viru[i în pro priacamer` a ajuns la sfâr[it.

Dezvoltarea mijloacelor de telecomunica]ie [i de pen -den]a foarte puternic` a în treprinderilor în utilizarea In -ternetului, dar [i de c`tre societate în general, au favo-rizat apari]ia cyber-cri minalit`]ii.

Acest termen grupeaz` trei tipuri dife rite de in -frac]iuni:

ll Infrac]iunile ce ]in de concon]] inutinut: difu za rea in - ten]ionat` pe Internet a textelor sau a ima gi -nilor ilegale (jigniri cu caracter rasist, xenofobsau nihilist, pedopornografie);

ll Afectarea proprietpropriet`]`] ii intelectualeii intelectuale: pu ne -rea pe Internet a produselor audio sau videogra tuite f`r` acordul autorilor, furtul proto tipuluiunui aparat sau al codurilor unui nou soft.

ll Infrac]iunile ce ]in de tehnologiile informa tehnologiile informa --]] iei iei [[i ale comunicai ale comunica]] ieiiei: r`spândirea viru[ilor,furtul datelor personale, escrocherii pe internet.

De fapt, în defini]ia cyber-criminalit`]ii se obi[ nu ie[tes` se ia în considerare orice crim` sau delict în cadrulc`ruia computerul este fie mijlocul, fie scopul pentruacti vitatea infrac]ional` sanc]ionat` de norma penal`

EXPLOATAREA PROFESIONALQ A CYBER-CRIMINALITQ}II

Crearea unui virus pentru a „infecta” un computer numai treze[te niciun interes. Doar acela de a do ve di c`[tiu cum s` o fac`.

Ceea ce treze[te interesul f`ptuitorilor ce folosescInternetul este eficien]a virusului.

În mai pu]in de doi ani, am trecut de la crim` in for -matic` „f`cut` în joac`” – bazat` în special pe proof-of-concept cu ha ckeri etici sau istorici (care încearc` sàrate punctele slabe ale sistemului în general) - la oexploa tare pro fesional` a cyber-criminalit`]ii.

Ceea ce conteaz` în zilele noastre este câ[tigul fi -nan ciar [i disimularea activit`]ilor ilicite de ob]inere prinintermediul sistemelor informatice.

|n cele ce urmez` am s` \ncerc s` explic termenul deproof-of-concept.

Acest termen desemneaz` un cod conceput [i real-izat cu scopul de a demonstra c` exist` un risc dat [iidentificat, acesta fiind un concept fundamental. El per-mite demonstrarea, dinpunct de vedere teh nic, aunui risc, conform unei tac-tici bazate pe prin cipia[tiin ]ifice cunoscute.

De asemenea, concep-tul permite înl`turarea zvo -nurilor [i a altor presupo -zi]ii false.

Mai mult, „evolu]iile ma -jore” în domeniul virusolo-giei ]in de realiz`rile auto-rilor care au publicat aces-te „proof-of-concept”-pri -mul virus polimorf, pri mulcod po limorf, primul viruspentru telefonul mo bil.

Publicat` în aprilie2007, cea de-a unspreze-cea edi ]ie a Internet Se -curity Threat Report acom paniei SymantecSymantec, con firm` într-adev`r faptul càceste coduri ma li]ioase au de venit arme cu specificclar [i sofisticate.

Acest raport, care aco per` perioada dintre 1 iulie [i31 decembrie 2007, face dovada unei cre[ teri clare anum`rului de riscuri con ce pute pentru a facilita cyber-crimi na lita tea.

În timp ce atacurile anterioare erau concepute pentrua distruge datele, cele de ast`zi vizeaz` mai mult furtuldiscret al datelor, f`r` a provoca pierderi semnificativecare l-ar avertiza pe utilizator.

În raportul anterior (pentru primul semestru al anului2005), Symantec atr`gea aten]ia asupra în mul]irii co -durilor mali]ioase concepute pentru a avea finalit`]i fi -nanciare. Aceast` tendin]` s-a men]inut pentru întreagape rioad` a celui de-al doilea semestru din 2007.

Codurile mali]ioase care permit accesul la infor ma]iiconfiden]iale reprezint` 80% din principalele 50 de

INTERNETULINTERNETULNOUA SURSNOUA SURSQQAAORGANIZAORGANIZA}}IILORIILORCRIMINALECRIMINALE

30


coduri mali]ioase înregistrate, fa]` de 74% ca re erau încurs în primul semestru din 2007.

O alt` statistic` oferit` tot de SymantecSymantec este urm` -toarea: sc`derea notabil` a riscurilor ce fac parte dincategoriile 3 [i 4 (moderate [i extrem de grave) [i cre[ -terea propor]ional` a riscurilor din categoriile 1 [i 2 (sc`zut [i foarte sc`zut). A sc`zut [i num`rul noilor fami-lii de viru[i Win32Win32 cu 39% (de la 170 de noi fa milii întimpul primului semestru din 2005, la 104 în timpul celuide-al doilea semestru).

Codurile numite “Win32” sunt coduri executabile scri-se pentru platformele Windows de nou` ge ne ra]iefunc]ionând pe 32 de bi]i (dup` W95 [i NT).

Aceste cifre par s` arate c` cei care creeaz` codurimali]ioase prefer` mai degrab` s` modifice codul sur s`care este deja în circula]ie decât s` creeze pie se între-gi care prezint` riscuri noi.

Structurile de crim` organizat` care fac ravagii peInternet adopt` astfel o logic` de economisire care con -st` în minimizarea costurilor de fabrica]ie (în apa ri]iacodurilor mali]ioase) pentru îmbun`t`]irea efec telorinfrac]iunii.

Pentru a atinge acest obiectiv, organiza]iile se facpier dute în diferitele verigi slabe ale siguran]ei in -formatice [i în limitele intrinseci ale programelor an -tivirus. Hackerii au creat chiar site-uri cu vânz`ri on line,

propunând „performan]e”11

parti cu lare, capabile s` evitesoft-urile de siguran]`.

Ceea ce este [i mai surprinz`tor este faptul c` exis -t` la ora actual`` site-uri care vând programe ma li -]ioase de tip cal troian, ce nu puteau fi depistate de an -tivirusurile conven]ionale.

Acestea permit oricui s` î[i creeze un program ma -li]ios propriu, alegându-[i caracteristicile, mai ales insti-tu]ia financiar` sau bancar` pe care urma s` o atace.

Conform produc`torului antivirusului “Panda Soft -ware”, care a reu[it s` depisteze aceste aceste site-uri,clien]ii primeau [i mijloace de supraveghere [i de re -cuperare a datelor, permi]ându-le s` ob]in` in for ma]iidetaliate cu privire la PC-urile infectate [i chiar accesilegal, în special cu privire la parole.

Dup` ce a plasat un program mali]ios, cyber-pi ratulpoate controla de la distan]` aproape orice ope ra]iunea unui computer: acesta poate deschide DVD player-ul,s` modifice un text, s` acceseze mailurile, s` trimit`mesaje etc.

Îns`, scopul sù nu este de a se distra sau de a facepe grozavul. Preluând controlul unui sistem, acestaîncearc` s` î[i acopere urmele pe re]ea [i s` aib` oputere cât mai mare. [i asta deoarece obiec tivul sùprincipal este de a ataca o întreprindere sau un sitesaturându-i serverul.

În acest caz, victima nu poate s` mai fac` nimicdeoarece ea depinde de cât de dezvoltate sunt co nexi -unile de Internet per manente. Este ceea ce nu mim unatac prin refuzul de a presta servicii sau DDoS (Dis -tributed denial of service – refuz de a distribui servicii).

O arm` de temut pentru structurile de crim` orga -nizat` care, prin intermediul unei re]ea botnet de 20 deelemente, poate fi de ajuns pentru a desfiin]a un site. Oarm` cu atât mai eficient` cu cât aceasta nu este scum -p`: conform CLUSIF (Clubul siguran]ei sis temelor infor -matice franceze), o re]ea de 500 de astfel de robo]i sepoate închiria cu 380 de euro.

Accesul exclusiv la o singur sistem controlat din ex -

terior poate fi negociat începând de la 0,35 de euro peutilizare. În sfâr[it, un atac DDoS poate fi „vân dut” între38 [i 750 de euro.

Structurile mafiote au dezvoltat destul de multe „filia-le” de Internet, dar acestea fac presiuni mai ales în Asiasau în Rusia. Majoritatea atacurilor vin în primul rânddin Statele Unite deoarece „parada atacurilor” ]`rilor pi -rate care lanseaz` viru[i [i alte coduri mali]ioase s-asta bilit dup` cum urmeaz`: SUA, Chi na, Nigeria, Ger -mania, Rusia [i România.

Astfel c` Internetul nu mai este victima unei pande-mii cauzate de propagarea codurilor mali]ioase. Aceste organiza]ii criminale fac apel la infor ma ticie niiexperimenta]i care sunt organiza]i în ade v` ra te labora-tore digitale speciale.

Unii sunt îns`rcina]i cu scrierea codurilor, al]ii cu r`s -pândirea acestora, al]ii cu realizarea transferurilor debani, etc. [i pentru a nu oferi un tipar, cyber-pira]ii folo-sesc diferite tehnici care permit [tergerea pistelor (teh-nici de r`mânere în anonimat, implicarea mai multor ]`ripentru a pune fa]` în fa]` diferitele legisla]ii, societ`]ifantom` etc.) cu scopul de a complica pe cât posibilanchetele autorit`]ilor competente.

Acest r`zboi numeric este cu atât mai dificil de sesi-zat [i de eradicat cu cât aceste echipe sunt îm p`r]ite pemai multe continente.

PIERDERI ESTIMATE PIERDERI ESTIMATE ÎN MILIOANE DE EUROÎN MILIOANE DE EURO

Principalele victime sunt întreprinderile [i orga nis -mele financiare deoarece acestea de]in diferite „como-ri”: fi[ierele clien]ilor cu date mai mult sau mai pu ]in per-sonale, dosare confiden]iale cu privire la proiecte [i pro-totipuri, o dependen]` considerabil` de mijloacele decomunica]ie [i mai ales de Internet.

Publicat în august 2005, raportul IBM GlobalBusiness Security Index arat` c` au existat 237 demilioane de atacuri cu viru[i [i atacuri informatice lan -sate în lume... în timpul primului semestru al anului2005.

Pu]in mai mult de jum`tate (137 de milioane) s-aucon centrat pe patru domenii: site-uri guvernamentale,serviciile financiare, construc]iile (toate do meniile inclu-se) [i industria s`n`t`]ii.

Pentru evaluarea acestei situa]ii, titanul informaticii ainterogat 2700 de profesioni[ti din domeniul siguran]ei[i s-a bazat pe înregistr`rile [i statisticile furnizate de500 000 de mijloace de supraveghere din lume.

Principala ]int` a organiz]iilor criminale o constituie încontinuare structurile guvernamentale cu pu ]in peste 50de milioane de atacuri în primele [ase luni ale lui 2007.

Acestea sunt urmate de sectorul industrial (36 de

1 Un cod întreg sau o parte din acesta, care permite folosirea unei vulnerabilitati sau a unui ansamblu de vulne rabilitati aleunui soft (sistem sau aplicatie) cu scopuri malitioase. Sursa: CERTA (retea de resurse pentru in formatica de gestiune)

31


milioane) [i de finan]e (34 de milioane). Statele Unite nusunt nici ele un paradis pentru întreprinderi de oa rece înaceast` ]ar` au loc majoritatea (12 milioane) ope ra -]iunilor conduse de bande criminale sau de indivizi.

Celelalte dou` ]`ri cele maiafectate constituie cu atât mai pu ]inun paradis: Noua Zeeland` (1,2mili oane) [i China (1 mi lion).

Întreprinderile nu sunt singurelevictime. [i particularii pl`tesc un tri-but semnificativ acestei avalan[ede coduri mali]ioase.

Un studiu realizat de asocia]iaconsumatorilor Con sumer Reports,pe un e[antion de 3200 de locuin]eamericane ce au [i conexiune laInternet, evalueaz` la 9 miliarde dedolari suma cheltuielilor ocaziona-le, în 61% din cazuri, cauzate deviru[i. Costul mediupentru repunerea în func]iune a com puterului ar fi de300 de dolari.

Este posibil ca cyber-criminalitatea s` fi fost cauza aaproximativ 8% din vânz`rile de computere. {i s` numai vorbim de progresul înregistrat de pia]a soft-urilorde siguran]`.

Conform unui studiu, consumatorii americani auinvestit 2,6 miliarde de dolari în cump`rarea acestorsoft-uri în perioada 2005-2007.

Aceast` pia]` ar trebui s` cunoasc` un progres multmai mare deoarece 17% din americanii ches tio na]i nuau înc` instalat un antivirus, iar 10% na vigheaz` peInternet f`r` firewall.

În schimb, studiul nu ofer` informa]ii cu privire lanum`rul de locuin]e care au un soft de siguran]` însùit` s` îl actualizeze la timp [i s` instaleze actualiz`rilecu privire la siguran]a Windows-ului [i altele...

În Europa, statisticile cu privire la echipamentul desiguran]` din cadrul soft-urilor sunt rare. Îns` întreprin-derile de stat [i cele particulare par s` fie scutite, pen-tru moment, de cyber-criminalitate. Mai multe motivepot explica, în parte, aceast` situa]ie.

Din moment ce sistemul informatic este în en glez`,trebuie ca aceast` limb` s` fie cunoscut` foarte bine,înainte de a crea coduri.

Bineîn]eles c` acest motiv este din ce în ce mai pu]in

valabil pe m`sur` ce aceast` lim b` este din ce în cemai cunoscut`.

În 2005, au fost arestate mai multe persoane dinEuropa de Est care f`ceau cump` r`turi pe In ternet cu

card-uri bancare false având iden-tit`]i false. Unul dintre f`ptuitori pri-mea marfa la hotel. Dup` aresta-rea acesteia am aflat c` „lucra”pentru un cuplu bielorus carelocuia \n Fran]a de câtevas`pt`mâni. Dup` ce au fost atra[iîntr-o capcan` [i au fost prin[i, amdescoperit c` lo cuin]a lor sem`nacu pe[tera lui Ali Baba, speciali-zat` pe produse high-tech.

Acest cuplu f`cea parte dintr-o band` bine organizat` care trimi-te echipe în mai multe ]`ri europe-ne. Înainte de a pleca spre o anu-mit` ]ar`, fiecare band` prime[te

card-uri bancare dar [i documente care s` le atesteidentitatea [i o list` clar` de cump`r`turi pe care trebuies` le fac` pe anumite site-uri de vânz`ri electronice.

Bineîn]eles c` locul unde arest`rile sunt din ce în cemai numeroase sunt Statele Unite.

La începutul lui 2006, un b`rbat din California a ple-dat vinovat în cadrul procesului în fa]a unei cur]i fe -derale americane. Acesta era acuzat c` s-a folosit de oarmat` de 400.000 de PC-uri infectate (dintre careunele apar]ineau Ministerului Ap`r`rii) pentru a stricasistemele (atacuri DDoS), pentru a lansa spam-uri [ipentru a instala soft-uri spion.

De asemenea, acesta închiria PC-urile sale “zombi”pira]ilor [i celor care lansau spam-urile. Având în jur de20 de ani, acesta f`cea parte din grupul BotmasterUnderground eradicat în noiembrie 2005.

Un alt exemplu, în }`rile de Jos. Anul trecut au fostaresta]i trei tineri olandezi.

Controlând o armat` de peste 100.000 de PC-uri“zombi”, ace[tia au furat milioane de coduri bancare [ide parole. Au amenin]at între prin derile. Dac` acestearefuzau s` pl`teasc` r`s cump`rarea, cei trei le sabotauîntreaga re]ea.

Mihai Mihai CHIPERCHIPER

Dori]i s` face]i cunoscute realiz`rile regiunii Dvs. ?Vre]i s` comunica]i mai u[or ?„IPA JURNAL“„IPA JURNAL“

v` st` la dispozi]ie !

Telefon 021.252.77.02 Telefon 021.252.77.02 FaxFax 031.815.44.09031.815.44.09GSM GSM 0722.344.125 0722.344.125

[email protected]@gmail.com

prof

esio

nal

32


17 BUCURE{TI17 BUCURE{TIDatorit` specificului in -

stitu]iei, Institutul na ]io Institutul na ]io --nal de Ordine Public`nal de Ordine Public`(fost Centrul pentru Stu -dii Post uni versitare) afost vizitat de numeroasede lega]ii de poli]i[ti dintoat` lumea, [i la rândullor, cadre din institu]ie,to]i membri I.P.A. auavut 15 particip`ri la di -verse ac]iuni organizate

în ]`ri (cursuri, simpozioane [i congrese inter na -]ionale), majoritatea membre ale I.P.A. (Israel, Italia,Grecia etc.).

La venirea delega]iilor, precum [i la plecareaacestora, Comitetul Executiv Regional cu sprijinulSec]iei Na]ionale a oferit materiale de reprezentareale I.P.A.- Sec]ia Român`.

La solicitarea domnului GustavLitsechel, poli]ist [i membru I.P.A.din landul Bavaria din Germania,adre sat` Sec]iei Române a I.P.A.,a fost acceptat cu prietenie pentrua efectua stagiu de practic`, nece-sar continu`rii studiilor în domeni-ul po li]ienesc, la fostul Centrul deStudii Postuniversitare, la Aca de -mia de Poli]ie [i la unit`]i operative din structuraM.A.I., sub îndrumarea fostului director, Ion MirceaGherghi]` - \n prezent vicepre[edinte al Sec ]iei na -]ionale IPA

În perioada 25 mai – 3 iunie 2008, echipa de fot-bal ne-a reprezentat cu succes, la Turneul inter -na]ional de fotbal al poli]i[tilor în localitatea Riccione,turneu organizat de I.P.A.- Italia, ocupând locul 6 din32 de echipe participante.

Din punct de vedere al sponsoriz`rilor, se poateaprecia c` nu au fost atrase prea multe, chiar dac`sau f`cut eforturi, datorit` specificului activit`]iiunit`]ii [i a rela]ion`rii mai restrânse cu societateacivil`. Acestea au fost în total de 72450 lei, 65950 lei,sub form` de bani [i 6500 lei în mobilier cu care s-adotat sala Regiunii 17 Bucure[ti.

În luna iulie, Comitetul Executiv Regional a orga-nizat dou` activit`]i importante pentru membrii I.P.A.[i anume: 20 iulie - Ziua Ministerului Administra]iei [iInternelor [i 29 iulie - Ziua Drapelului Na]ional.

În perioada 13-20 octombrie a.c., cu prilejul

anivers`rii a 59 de ani de la înfiin]area de CentruluiStudii Pos tuniversitare au fost organizate manifest`riîn cin stea acestui eveniment, respectiv, dou` sesiu-ni de comunic`ri [tiin]ifice, una la sec]iunea \n v` -]`mânt cu tema: ’’Preg`tirea continu`, prezent [iviitor’’, [i una la sec]iunea Psihologie cu tema:’’Nece sitatea [i ac tualitatea cercet`rii psihologice’’,concursuri spor tive pe specialit`]i: [ah, tir, tenis decâmp, tenis de mas`, un spectacol de muzic` popu-lar` [i alte activit`]i protocolare.

De asemenea, cu aceasta ocazie, în data de 20oc tombrie a.c. la sediul institu]iei s-a desf`[urat Se -minarul Interna]ional cu tema: ’’Promovarea [i dez-voltarea activit`]ii de prevenire a criminalit`]ii’’, acti -vitate la care au participat autorit`]i locale dinGermania - Landul Baden-Wurttemberg, ofi]eri dinca drul Institutului pentru Cercetarea [i PrevenireaCri minalit`]ii, ofi]eri de la compartimentele de pre-venire a criminalit`]ii din cadrul Inspectoratului Ge -neral al Poli]iei Române, cadre didactice.

Totodat`, au fost al`turi de noi membrii delega]ieiIPA Sec]ia Ungaria, respectiv pre -

[edintele [i secretarul Re giuniiIPA Gyula.

Cu ocazia Zilei Centrului afost inaugurat terenul de sportfolosit de membrii IPA din cadrulCentrului, la finalizarea c`ruia, unsprijin financiar deosebit a fostadus de IPA Sec]ia Român`.

Membrii I.P.A. ai Regiunii 17 au avut o contribu]iesemnificativ` la editarea primului num`r al „Revisteide investigare a criminalit`]ii”, prin publicarea a celpu]in 10 articole în num`rul .

Revista respectiv` a fost prezentat` \n edi]ia tre-cut` a “Jurnalului IPA”, dedicat` celui de-al IV-leaCon gres al I.P.A. ce s-a desf`[urat la Oradea, \nluna septembrie 2008.

Pentru copii membrilor I.P.A. cu ocazia Zilei Eu -ropei au fost organizate dou` concursuri: de de sen”Drapelul U.E.” [i de poezie “Copil`ria în U.E.”, undeau fost pu]ini participan]i, dar efortul co piilor a fostr`spl`tit cu premii [i dulciuri.

La data de 31 decembrie a.c., petrecerea dedicat`trecerii în noul an a fost organizat` de ComitetulExecutiv al Regiunii 17, atât pentru membrii I.P.A.cât [i pentru invita]ii acestora.

Constant in Constant in T~NASET~NASE

regi

uni

|N AUSTRIAHotel IPA - Viena, strada Berggasse nr. 9, Hotel IPA - Viena, strada Berggasse nr. 9, unde tariful per persoan` este de 16 euro/zi.unde tariful per persoan` este de 16 euro/zi.Detalii \n leg`tur` cu casele IPA g`si]i Detalii \n leg`tur` cu casele IPA g`si]i pe site-ul pe site-ul www. ipa-houses. in fwww. ipa-houses. in f

|N ROM~NIANu uita]i de parteneriatul cuNu uita]i de parteneriatul cuhotelurile “Cheia” si “Z`ganu” hotelurile “Cheia” si “Z`ganu” din sta]iunea Cheia, jud. Prahova,din sta]iunea Cheia, jud. Prahova,unde membrii IPA beneficiaz` unde membrii IPA beneficiaz` de reducerea cu 25% de reducerea cu 25% din tariful de cazare.din tariful de cazare.

Detalii: www.nicoltana.roDetalii: www.nicoltana.ro33


La poli]iavr`nceanq

În cursul anului 2008, s-au real-izat dou` deplas`ri în strìn`tate,din care prima în Polonia, la Ja -worzno în luna aprilie, participân-du-se la un turneu de fotbal cuechipa IPA Vrancea. Din nou s-avizitat Muzeul Auschwitz Birkenau,iar la întoarcere delega]ia s-a opritîn renumitele capitale europenePra ga [i Budapesta;

A doua deplasare a anului 2008s-a desf`[urat la Turneul de Fotbal“ALPE ADRIA CUP 2008” în Cro -a]ia, la Poreç, cu echipa de fotbalformat` din membri ai IPA - Re -giunea Vrancea.

La invita]ia Regiunii IPA Vran -cea, în luna octombrie 2008, cuocazia Festivalului Interna]ional alViei [i Vinului „BACHUS” Foc[ani,

trezorierul na]ional al sec]iei sârbea IPA, Marko Mjalkovic [i pre[e -dintele Regiunii Zajecar – MiomirGeorgevici au efectuat o vizit` înjude]ul nostru.

Pentru a prezenta membrilorIPA Regiunea Vrancea [i invita]iloracestei filiale activitatea desf` [u -rat` de-a lungul timpului, precum [irela]iile de prietenie [i colaborareîntemeiate cu alte filiale ale Inter -national Police Association, la se -diul Inspectoratului de Poli]ie alJude]ului Vrancea s-a amenajat unbirou IPA, fiind expuse caschetede poli]ie, fotografii, cupe [i inter-schimbate, de-a lungul timpului cualte regiuni din întreaga lume;

Tot pe parcursul anului 2008 s-acontinuat construc]ia Casei IPALep[a Regiunea Vrancea, cu pri -ma etap` a proiectului – turnareafunda]iei, acesta continuând odat`cu prim`vara 2009.

Palmaresul activit`]ilor prezen-tate anterior ne ofer` mândria c`

putem sprijini cu succes atingereaobiectivelor Asocia]iei Interna ]io -nale a Poli]i[tilor Sec]ia Român` [ic` ne aliem devizei “SERVO PERAMIKECO”.

Costel Costel DOBRIL~DOBRIL~

regi

uni

Pentru a încuraja activit`]ile sportive [iefortul membrilor IPA Regiunea Vran -cea de a-[i sprijini copiii spre activit`]ieduca]ionale performante, s-a înmânatun premiu IPA Regiunea Vrancea luiEnache M`d`lin, fiul colegului nostruEnache S`ndel, agent de poli]ie [imembru IPA.

M`d`lin Enache este campion mon-dial la KATA, atât cu echipa cât [i indi-vidual, loc I ob]inut la CampionatulMon dial de Arte Mar]iale organizat înOlanda la Vijgen;


Inspectorul principal Dinu Vlad [i agent T`ma[ Ci -prian [i-au petrecut o bun` parte din concediul din anul2008, reprezentând {coala de Agen]i de Poli]ie „Sep -timiu Mure[an” Cluj-Napoca, dar [i România, la Jo -curile Inter na]ionale ale Poli]i[tilor [i Pompierilor dinOr lando - SUA.

Desf`[urat` în perioada 16-23 august 2008, com-peti]ia a atras poli]i[ti [ipompieri din toate col]urilelumii, care s-au întrecut atâtla sporturi de echip` (base-ball, baschet, fotbal, volei),cât [i individuale (atletism,înot, judo, ridicarea greut`]ii,tir, tenis, tenis de masètc.).

Din România, pe lâng`colegii no[tri, a participat [io delega]ie numeroas` depompieri din Bucure[ti.

Domnului Dinu Vlad celmai frumos rezultat i l-aadus concursul de croscountry (5 km), unde aob]inut me dalia de argint, lacategoria de vârst` 30-34de ani, îns` [i competi]ia detir i-a adus recunoa[terea,cu o medalie pentru fairplay-ul demonstrat pe par-cursul întrecerilor.

Ridicarea greut`]ii (po -wer lifting) nu a reprezentato provocare peste puterilecolegului nostru T`ma[ Ci -pri an, probele la care a par-ticipat fiind încheiate cu dou` medalii de bronz.

Ciprian, fost elev al [colii [i [eful promo]iei “De -cembrie 2006”, a concurat la genuflexiuni - 275 pounds(125 kg), împins de la piept -300 pounds (136,3 kg) [ila îndrept`ri - 450 pounds (204,5 kg), medaliile fiindob]inute în clasamentul ge neral al celor trei stiluri [i la

bench press (ridic`ri de la piept).Pe parcursul deplas`rii peste ocean,

colegii no[tri au vizitat [i Criminal JusticeInstitute din cadrul Valen cia Community

College, care ofer` preg`tire atât viitorilorpoli]i[ti de ordine public`, precum [i, se -parat, celor din sistemul penitenciarelor.

Pe viitor, inten]ion`m s` particip`m laurm`toarele competi]ii sportive:nn În martie 2009 la un semimaraton

în Kyoto-Japoniann În perioada 31 iulie - 9 august 2009

vom paticipa la Jocurile Mondiale ale Po -li]i[tilor [i Pompierilor în Van couver - Ca nada, undevom participa la ur m` toa rele probe sportive: crosscountry, 5 km, biatlon [i tir sportiv

Vlad-Andrei DINUVlad-Andrei DINU

RR egiuneaegiunea 4 C 4 C lujluj

A V E N T U R Q A V E N T U R Q A M E R I C A N Q A M E R I C A N Q { I M E D A L I I{ I M E D A L I I

În t r icour i a lbe, de la s tg . la dr : În t r icour i a lbe, de la s tg . la dr : ag. T`ma[ Cipr ian [ i insp. pr . D inu Vladag. T`ma[ Cipr ian [ i insp. pr . D inu Vlad

regi

uni

Exist` un contract de parteneriat cu ma na geriiHotelului „Mun tenia“ din Pite[ti, prin care se asigur`membrilor IPA din ]ar` [i str` in`tate, o reducere de25% pentru cazare \n aceas -t` prestigioas` unitate hote-lier`.

|nfiin]at \n anul 1970,Hotelul „Muntenia“ a fost mo -dernizat, \ncepând cu anul1996, dispunând, \n prezent,de 451 de locuri de cazare \ncamere cu dou` paturi, ca -mere cu pat matrimonial,

apartamente [i apar tamente preziden]iale, clasifi-cate la categoriile 2*, 3* [i 3* Superior.

Sloganul cu care sunt \mbia]i clien]ii:„Cal i ta tea conv inge!“„Cal i ta tea conv inge!“

Hotel Muntenia Hotel Muntenia µµµµµµAdresa: Pite[ti, Pia]a Muntenia Nr. 1Telefoane: 0248210880,0248219093, 0348401289 sau 0348401991Email: [email protected]

Cazare pentru membri IPACazare pentru membri IPA

34


Aceasta a fost \ntrebarea: dac`s` mai organiz`m, sau nu, Turneul\ntrucât nu aveam competitori...Fiind contacta]i, \n luna septembrie,de câteva regiuni I.P.A. din ]ar`,ne-am hot`rât s`-l organiz`m.

Ne bazam pe 4 – 5 echipe , darnu mic` ne-a fost mirarea când laturneu s-au \nscris 14 echipe: I.P.A.VÂLCEA, I.P.A. VASLUI, I.P.A.VRAN CEA, C.S. I.G.P. Bucures[ti ,I.P.A. IALOMI}A, I.P.A. C~L~ RA -{I, C.S. DINAMO CORAL TUL-CEA, C.S. DINAMO BAC~U, A.S.DINAMO BR~ILA, I.P.A GHEO-RGHENI Harghita, I.P.A. BOTO{A -NI, I.J.J. IALOMI}A, I.P.A. GALA}I[i C.S. DANUBIUS GALA}I.

Dar cum, munca de poli]ist nu telas` s` faci \ntotdeauna ce vrei, Bo -to [aniul [i Jandarmii Ialomi]a, ne-

au anun]at, cu o zi inainte, c` numai pot participa.

Am fost nevoi]i s` apel`m laechi pa Poli]iei municipiului Tecuci[i la cea a Po li]iei de Frontier`, pen-tru a nu stri ca grupele deja alc`tuiteprin tra gere la sor]i, care au r`s -puns afirmativ.

La deschiderea oficial` a Tur -neului de fotbal \n 5 “CUPA PRI-ETENIEI“, care s-a desf`[urat \nziua de 23.10.2008 la sala “SIDE -RUR GISTUL“ au participat: dl pre -fect, Gabriel Aurelian Panai tes cu,dl F`nel Aram` - [eful I.P.J. Gala]i,dl Didel B`d`rau - [eful I.J.P.FGala]i, dl Constantin Balt` - [efulPoli]iei Mun. Gala]i, dl NicolaieRainea - [eful arbitrilor din Gala]i, dlGeorge C`p`tan, Pre[edintele C.S.“Danubius Gala]i” [i subsemnatul.

Meciurile s-au disputat \n zilelede 23 [i 24.10.2008 pe dou`

miniterenuri cu gazon sintetic, ame-najate de dl ing. Eugen Ralea [iechi pa sa de colaboratori.

Am \ncercat s` mai ...mic[or`mterenurile, având \n vedere vârstaunor juc`tori [i num`rul de meciuricare s-au disputat \ntr-o zi, dar o -chiul atent al organizatorilor nu ne-a permis acest lucru.

Dup` dou` zile de \ntreceri (\ntr-un deplin fair – play) care au duratcat... “Razboiul de 100 de ani“, cla -sa mentul a fost urm`torul :

Locul I, a revenit echipei I.P.A.VASLUI, Locul II - C.S. DINAMOCORAL TULCEA, Locul III – echi -pei I.P.A. GALA}I [i Locul IV - C.S.DINAMO BRAILA.

S-au acordat cupe [i diplome tu -tu ror participantilor la competi]ie.

Titlul “Cel mai bun portar“ a fostcâ[tigat de Paul Zalum, de laechipa I.P.A. C.S. DINAMO CO -RAL TULCEA., iar titlul de golgeteri-a re ve nit lui Nicu[or Ilie de laI.P.A. Gala]i.

Toate echipele au vrut mai mult,dar atât s-a putut.

Echipele de pe ultimelelocuri «nu au sup`rat pe ni -meni...», dar au promis c`vor ve ni [i \n 2009, cu ace-lea[i gân duri sau mai [tii... Dorim s` mul]umim celorcare ne-au sprijinit \n orga-nizarea com pe ti]iei: S.C.ARCELOR MITTAL S.A.GALA}I, Centrului Cultural“DU NAREA DE JOS”, con-ducerii Ho telului “FALE -ZA“, S.C. “MERIDIANCON STRUCT” S.R.L. Ga -la]i [i , nu \n ultimul rând,[efilor Inspec toratelor dePoli]ie care au f`cut posi-bil` participarea echipelorla Turneu.

Marian Marian NISTORNISTORre

giun

i

GALA}IGALA}I

A FI, SAU A NU FI ?

35

OFERTA BALNEO: Va]a Bì este o sta]iune balneoclimateric` perma-

nent`, situat` la 58 km de ora[ul Deva, jude]ul Hune -doara, pe Valea Cri[ului Alb, \ntr-o zon` pitoreasc`,\nconjurat` de p`duri.

Principala atrac]ie a zonei, apele termale, \mpre-un` cu decorul feeric, bog`]iile naturale [i frumu se -]ea meleagurilor fac din Va]a Bì un loc deosebit de cùtat de c`tre turi[ti.

OFERTA valabil` doar pentru cei care sunt aron-da]i casei de s`n`tate OPSNAJ:

l 12 zile (cazare, pensiune complet` [i 4 procedurimedicale)l Pre] – 330 lei/sejurl Serii cu \ncepere din: 2 Aprilie [i 15 Aprilie

ACTE necesare: bilet de trimitere de la medicul defamilie sau medic specialist (OPSNAJ) pe care s` fiespecificat “pentru refacere sau pentru recuperare”,copie BI/CI, copie contract cu OPSNAJ, copia ulti -mului cupon de pensie sau adeverin]` de salariat.

w w w . c e n t r u v a t a b a i . r ow w w . c e n t r u v a t a b a i . r o

36


La 15 noiembrie 2006, sprijini]i cu sufletul [i fapta de dl dr. Iulian Medrea, fondatorul IPA România, lua fiin ]` Regiunea 2 Cluj a Sec]iei Române IPA. |ntr-o competi]ie constructiv`, aproape permanent`,cu celelalte asocia]ii fondate mai târziu, organiza]ia noastr` a [tiut s` ]in` pasul, s` p`streze [tacheta ridicat` [i s` impun` un ritm al activit`]ii greu de egalat.Pentru c` activit`]ile cultural-sportive sunt pun]i sigure c`tre inimile tuturora, sco]ând la lumin` frumosul din sufletele participan]ilor ori stimulând competi]ia pentru c` “important este s` participi, chiar dac` nu câ[tigi”, asocia]ia noastr` a organizat, pentru membrii ei [i familiile lor, vizite la Muzeul Etnografic Cluj Napoca [i la Muzeul de Istorie al ora[ului. Prin sport [i mi[care fizic` am înt`rit spiritul competitiv de pe meleagurile clujene.|n luna februarie 2008 am organizat Turneul de tenis de mas`, la UM 0827 Cluj Napoca, iar în luna septembrie am organizat al 6-lea Turneu interna]ional de fotbal 5+1 “Cupa Napoca”, edi]ia 2008.Membrii Asocia]iei noastre au ]inut piept celorlal]i concuren]i la Turneele Cupa 1 Decembrie” organizate de Regiunea 4 Cluj, la {coala de Agen]i de Poli]ie “Septimiu Mure[an” – Cluj [i Regiunea 3 Cluj.Pentru c` Sfin]ii Mihail [i Gavril sunt ocrotitorii Jandarmeriei, i-am cinstit cum se cuvine printr-o expozi]ie de icoane pictate pe sticl`.Cu prilejul s`rb`torilor de iarn` 2008, regiunea 2 Cluj a organizat Cupa “Mo[ Cr`ciun” de fotbal în sal` (cu participarea a opt echipe) precum [i s`rb`toarea Pomului de Iarn`, în jurul c`ruiaMo[ Cr`ciun, cu sacul plin de cadouri, s-a întâlnit cu copiii.

S i lv iu TÂRN~VEANSi lv iu TÂRN~VEAN

O ORGANIZA}IE O ORGANIZA}IE MATURQ {I ACTIVQMATURQ {I ACTIVQ

regi

uni

Tot \n planul activit`]ilor sportive, remarc`m reu[itele constante ale unormembri IPA ca {tefan Oprina, D`nu] Cernat, Mihai Ciubotariu, GheorgheMunteanu [i Mihai Cre]u care au participat individual, sau \n echip`, lanumeroase concursuri atletice (cros [i maraton), \n ]ar` [i strìn`tate.Remarcabilele lor eforturi [i pasiunea care i-a mobilizat au f`cut caRegiunea 4 - Poli]ia Capitalei s` fie bine reprezentat` astfel. Plasarea lor permanent` pe podiumurile concursurilor interne dar [i acelor din Fran]a, Austria, Turcia, Croa]ia [i Italia nu a f`cut decât s` nebucure. Datorit` acestor sportivi, au fost ob]inute cupe [i premii, distinc]ii ce completeaz` panoplia performan]ei. Cupa Poli]iei Croate – trofeu transmisibil - cucerit patru edi]ii consecutiv, la Zagreb, diplomele pentru primele locuri pe echipe, cucerite \n Normandia, ani la rând, [i numeroasele distinc]ii ob]inute de ei \n competi]iile de profil, ne fac s` le fim recunosc`tori [i s` le promov`m exemplul.

Flor in Z.F lor in Z.

UNDE ALEARGQ POLI}I{TII BUCURE{TENI?

37


FESTIVALULFESTIVALULNA}IONAL NA}IONAL AL ARTI{TILORAL ARTI{TILORAMATORIAMATORI

În perioada 22 – 24 octombrie 2008, în munici -piul Câmpina, s-a desfăşurat prima ediţie a Fes -tivalului Naţional al Artiştilor Amatori din MAI

Această manifestare a fost organizată de Ser -viciul Tradiţii şi Educaţie din Centrul Cultural al MAI,în parteneriat cu Şcoala de Agenţi de Poliţie „VasileLascăr”.

Cu toate că se afla la debut, festivalul a suscitatun interes deosebit în rândul artiştilor amatori dinminister, în concurs înscriindu-se un număr de 104competitori.

Ceremonia inaugurală a avut loc miercuri, 22 oc -tombrie a.c., la Casa Tineretului din Câmpina, înpre zenţa reprezentanţilor oficialităţilor locale, aistruc turilor MAI din judeţul Prahova, ai instituţiilorde învăţământ ale ministerului, precum şi mass-me -dia.

Participanţii “s-au întrecut” la următoarele probede concurs: muzică populară, muzică uşoară, mu -zică folk, recitare şi creaţie originală (pictură, sculp-tură, poezie).

Clasamentul, la proba de solist muzică populară,arăta astfel: premiul I – Ciprian Istrate (GrupareaMobilă de Jandarmi Târgu-Mureş), premiul II – Flo -rin - Mircea Târziu (I.P.J. Alba), premiul III – MirelBria (Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bu -cureşti).

La secţiunea solist muzică uşoară, juriul a decis:premiul I – Mircea Graur (I.P.J. Botoşani), premiul II– Vasile Căruţaşu (I.J.J. Buzău), pre miul III – Na ta -lia-Ioana Selegean (I.J.P.F. Oradea).

Secţiunea muzică folk a stabilit: premiul I – Ma -rian Predescu (I.P.J. Bistriţa-Năsăud), premiul II –Dan-Traian Manciulea (I.S.U. Buzău), premiul III -Con stantin Negulescu (Liceul „Constantin Brân co -veanu”, Ploieşti).

La proba de recitare, premiul I a fost obţinut deFlorin Hulea (Brigada Spe cială de Intervenţie „VladŢepeş” a Jandarmeriei Române), premiul al II-leadeIon-Darie Borcilă (I.J.P.F. Mehedinţi), iar premiulal III-lea a fost obţinut de Aurel Epure (I.J.J. Olt).

La creaţie originală – pictură şi sculptură, clasa-mentul a fost următorul: la proba de pictură – pre-miul I a fost acordat lui Florin Dobricean (I.S.U. Ti -miş), premiul II lui Emil-Lucian Fro nes cu (I.J.P.F.Tulcea – Sulina) şi premiul III lui Ma rian Feldiorean(I.S.U. Bistriţa-Năsăud). Scu l p tură: premiul I –Ciprian Vătafu (I.P.J. Har ghi ta), pre miul II – CălinPalaga (Academia de Poliţie „A.I. Cuza”), premiulIII – Mihai Bur du cea (I.S.U. Neamţ).

La secţiunea poezie, premianţii au fost următorii:premiul I – Mariana Mirea (D.G.A.), premiul II – Eu -sebiu Toderaşcu (Şcoala de Subofiţeri „Pavel Ză -gă nescu”, Boldeşti), premiul III – Ovidiu - TomaArtimon (I.P.J. Iaşi).

Finalul acestei activităţi s-a transformat într-oser bare, la care toţi participanţii şi-au manifestatbucuria de a-şi putea etala talentul, de a-şi exprimagândurile, de a se întâlni cu acei colegi care, pelângă profesia de bază, au ca îndeletnicire arta, subdiversele sale forme de manifestare.

Succesul acţiunii şi satisfacţiile participanţilor i-aîn curajat pe organizatori, aceştia propunându-şi săfacă din acest festival o întâlnire anuală, pentru asusţine şi promova talentul artiştilor amatori dinminister.

Aurora Aurora TORJETORJE

Poeta Magda Mirea

Este n`scut` în 1971 [i licen]iat` în[tiin]e juridice, absolvent` a unui mas-ter în domeniul comunic`rii manageri-ale [i a numeroase cursuri de speciali-tate în domeniul analizei tranzac ]io nale[i a rela]iilor publice;

Lucreaz` în M.A.I din 2002, fiind înprezent ofi]er în cadrul DGA la Ser vi ciulRela]ii cu Publicul;

Debutul literar s-a petrecut în anul 2008 cu volumul“Femeia cu mâinile lipite de trup”, Editura Ager Press,prefa]at de Aurelian Titu Dumitrescu:

În “Femeia cu mâinile lipite de trup”“Femeia cu mâinile lipite de trup” se gânde[tenumai în plan secund, subîn]eles [i neartistic.

Mitul fecioarei devasteaz` con]inuturile [i le face preg-nante. Femeia aceasta înc` tân`r` se dedubleaz`,ape leaz` deseori la memorie [i î[i construie[te o vari-ant` ideal` a vie]ii sale. Tensiunea poetic` de aiciprovine: din permanenta înfruntare a vie]ii ideale cu via]areal`. Acestea dou` nu au ajuns înc` s` coincid`.Invocarea divinit`]ii se face ca la o curte de apel.

Artista este într-un continuu recurs: “Sunt o femeie/care nu mai cunoa[te decât/ forma de singular a sufletu-lui // Fiecare gest/ e rug`ciunea unei emo]ii/ care sân-gereaz` în adâncuri //Doar o curea ro[ie din piele/ m`delimiteaz`/de aerul pe care-l respir` ceilal]i.” (Re trac -tilitate)(…) Femeia din autoare este liber` [i neho t`rât`.Nu suport` constrângeri. Nu are con[tiin]a p`catului. Nuregret` (…) Pasiunea cu care trìe[te este inteligent` [io salveaz` pe Magda Mirea de la er orile fundamentale.

femeia - assemblagefemeia - assemblage

respir`-m` seara ca pe o rochie neagr` de dantel`

poemul meu are p`rul lung

îngerul m` posed`cu luciditateeu [tiu c` mutilez gânduldoar închipuindu-te

de-ai [ti cât de pu]ine gesturi pot flata o femeie...

libertatea dupq chipul libertatea dupq chipul [i asemqnarea noastrq [i asemqnarea noastrq

pân` azi am crezutc` p`s`rileau propriul lor timp mai înalt decât moartea

doar în sufletul oamenilorzborul r`mâne egal cu Dumnezeu

vizuini epidermicevizuini epidermice

dincolo de sensul unic al sângeluim` repet din om în omîn gesturi primitive

suntem forme frumoase

femei cu mâini de nisipcontureaz` pun]i între suflete

lacrima nu mai cunoa[te grani]eam lan]uri la gura gânduluiiar umbra ta m` s`lb`tice[te [i mai uman


|n luna aprilie a anului 2007, In -spectoratul de Jandarmi Jude]eanBistri]a-N`sùd a fost onorat de vi -zita domnului dr. ing. Iulian Medrea,Secretarul General al Sec]iei Ro -mâne IPA.

La [edin]a organizat` la sediuluni t`]ii, ac]iune la care au participataproximativ 40 de cadre, membriide drept ai I.PA – Sec]ia Român`,dis tin sul invitat a prezentat valorilemo rale [i educa]ionale dup` carese ghideaz` organiza]ia

Cu entuziasm [i încredere în nor -mele morale ale Asocia]iei, cei pre -zen]i au hot`rât înfiin]area Re giunii2 Bistri]a-N`sùd din cadrul – Sec -]iei Române.

Dup` o serie întreag` de mo -men te organizatorice [i logistice,demersurile pentru ob]inerea statu-tului ju ridic pentru Regiunea 2Bistri]a-N` sùd au fost demarate înluna Sep tembrie 2007, întregul pro-ces du rând pân` la 14 februrie 2008când a fost pronun]at` Sentin]a

civil` ce acorda statut juridic Re -giunii 2 Bistri]a-N`sùd.

Poate cel mai reprezentativ mo -ment cultural din anul trecut s-a de -rulat în luna August 2008, când Re -giunea 2 Bistri]a-N`sùd, cola bo -rând cu biroul de specialitate dincadrul Inspectoratului Jude]ean deJandarmi, a organizat o expozi]iede pictur` cu lucr`ri apar]inând co -legului nostru Marcu Tudor.

La manifestare au fost invita]iele vii din {coala Special` „SfântaMaria”.

Mar ian T.Mar ian T.

La finele anului 2008 Asocia]ia Interna]ional` a Po -li]i[tilor – Regiunea 1 Bistri]a-N`sùd grupa, în rându -rile sale, 249 membri.

Dornici s` avem [i o cas` a noastr` pe m`sur`, amamenajat [i dotat sala I.P.A – Regiunea Bistri]a-N`s` -ud, în corpul A al cl`dirii Inspectoratului Jude]ean dePoli]ie. Ne-am bucurat de solidaritatea [i sprijinul finan-ciar ale colegilor poli]i[ti din landul Mecklenburg-Vor -pommern - Germania.

Pentru perioada 2008 - 2011Regiunea 1 IPA - Bis -tri]a-N`sùd, în cooperare cu Poli]ia din Neubranden -burg - Germania [i-au propus implicarea în proiectul derefacere a Bisericii Evanghelice – simbolul municipiuluiBistri]a, prin organizarea de concerte, atragerea unorfirme [i persoane pentru sus]inerea financiar` [i mate-rial` a programului.

În 2008 asocia]ia a contribuit la realizarea bustuluimartirului cre[tin ortodox T`nase Tudoran precum [i lasus]inerea financiar` a Proiectului de construire a Pan -theonului Bistri]ean la Protopiatul Bistri]a.

Între programele importante desf`[urate de Re giu -nea 1 Bistri]a-N`sùd, în anul 2008, trebuie amin tite, înprimul rând, men]inerea leg`turilor de prietenie cu co -legii din Republica Moldova [i schimbul de experien ]`cu prietenii poli]i[ti din Germania, rela]ie care dureaz`de peste [ase ani.

Anul trecut, o delega]ie de 16 poli]i[ti germani au vi -zi tat jude]ul nostru reu[indu-se cu acest prilej un utilschimb de experien]`.

Amintim, tot ca o realizare a anului 2008, semnareaAcordului de cooperare cu Regiunea IPA din Bur gen -land - Austria.

Trebuie men]ionat c`, la rândul lor, poli]i[tii germanidin Neubrandenburg au adresat o invita]ie poli]i[tilordin jude]ul Bistri]a-N`sùd, iar în cursul lunii septem-brie a avut loc vizita delega]iei române în Germania.

Un alt aspect important al vizitei efectuate în Ger -mania este cel legat de participarea delega]iei noastrela un concert de binefacere organizat de poli]ia landuluiVorpommern-Mecklenburg.

Suma încasat` cu acest prilej a fost donat` pentrure novarea Bisericii Evanghelice din municipiul Bistri]a.

În anul 2008 I.P.A. Regiunea Bistri]a-N`sùd a ofe ritsprijin pentru primirea delega]iilor de poli]i[ti care auvizitat jude]ul Bistri]a-N`sùd [i a facilitat organizareade întâlniri cu poli]isti din Republica Moldova, Belgia,Elve]ia, Germania, SUA [i Spania.

O realizare important` a anului 2008 este încheiereala Re[i]a a unui Acord de Cooperare între InternationalPolice Association (Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor- IPA) Regiunea 1 Bistri]a-N`sùd, IPA Regiunea 1Cara[-Severin, IPA Regiunea 2 Cara[-Severin, IPARe giunea Kikinda Serbia, IPA Departamentul Inter -ven]ii Speciale Budapesta [i IPA Regiunea Gyula,Ungaria.

LLiviuiviu OLARIUOLARIU

38

„SERVO PER AMIKECO”,PAS CU PAS

PE PLAIURI NQSQUDENEPE PLAIURI NQSQUDENEre

giun

i


39

Una dintre cele mai importantepreocup`ri ale membrilor IPA Re gi -unea 1 Cluj în anul 2008 a fost or -ganizarea, împreun` cu sindicatulpoli]i[tilor clujeni [i Inspectoratul dePoli]ie Jude]ean Cluj, pe 25 martie,de Bunavestire, a Zilei Poli]iei.

Manifest`rile au debutat cu unsimpozion în care a fost prezentatèvolu]ia Poli]iei Române, te meleabor date fiind: “File din Istoria Po -li]iei”, “Ministerul de Interne [i mo -de lul european” [i “Uniformele Po -li]iei Române de-a lungul timpului”,pre zentate de c`tre dl. prof. Con -stantin Gheorghe [i d-na Mihaela-Cris tina Nica, muzeo graf.

La ceremonia festiv` a Zilei Po -li]iei, cadrelor prezente le-au fosttran s mise mesajele de felicitare dinpartea primului ministru al Gu ver -nului României, ministrului de In -terne, inspectorului general al Po -li]iei. Mul]i dintre cei prezen]i auprimit, în cadru festiv, ordinele deavansare în grad, ca o recompens`pentru munca desf`[urat` cu profe-sionalism [i devotament în slujba

cet`]enilor.Ziua Poli]iei 2008 a continuat,

pentru autorit`]ile publice locale clu-jene invitate, colegii de arme, rezer -vi[tii dar [i de cet`]enii veniti la ma -ni fest`ri, cu un spectacol organizatla Casa de Cultur` a Studen]ilor dinCluj-Napoca.

Au luat cuvântul: primarul deatunci, Emil Boc, subprefectul Lu -dovic Andrei Hegedus, pre[edinteleATOP Mircea Moro[an.

A fost vernisat` expozi]ia "Uni -forme din Istoria Poli]iei Ro mâne",în standurile c`reia au stat frumosali niate, uniforme de epoc` pro ve -nite de la Muzeul Poli]iei Ro mânedin Târgovi[te.

Dintre ]inutele de serviciu ex pu -se, cea mai veche dateaz` din se - colul XIX. Ea a stat al`turi de o uni-form` de doroban]i de jude] din1850 [i alta de comisar de poli]ie dinperioada interbelic`, din 1929. S`

nu uit`m c`, de-a lungul vremii, slu-jba[ii Poli]iei au purtat pe rând den-umiri cum ar fi: ispravnic, v`taf devâ n`tori, ag`, mili]ian sau poli]ist,diferen]a este dat` doar de veaculîn care-[i îndeplineau misiunile, co -mun` fiindu-le îns` datoria de-a în -dep`rta nelegiuirile.

Momentul artistic ce a urmat ver -nisajului a cuprins dansuri populare,dans sportiv, muzic` u[oar`, [i unmoment umoristic oferit de actorulMihai Abrudan.

Trupa “Desperado” a sus]inut unconcert foarte aplaudat de invita]iicare au dorit s`-[i arate recu no[ -tin]a fa]` de poli]i[tii afla]i zilnic ladispozi]ia cet`]enilor.

Cu sprijinul logistic al Regiunii 1IPA Cluj, în seara de 25 martie 2008a fost organizat Balul Poli]i[tilor,ma nifestare ce s-a bucurat de un in -teres maxim din partea tinerilor lu -cr` tori de poli]ie prezen]i.

Regiunea 1 Cluj s-a implicat cures ponsabilitate [i în]elegere [i înmarcarea s`rb`torilor de Pa[te. Inacele momente de în`l]are sufle -

teasc` [i aducere aminte, au fostacordate din fondurile asocia]iei,aju toare umanitare în cuantum de3.300 lei pentru copii cadrelor dece-date.

Regiunea 1 Cluj a sus]inut finan-ciar (1.500 lei) desf`[urarea unuimo dul de preg`tire a voluntarilor îndomeniul prevenirii,ac]iune organizat` laArie[eni, în perioada8-10 fe bruarie 2008,de c` tre Inspec to -ratul de Po li]ieJude]ean Cluj.

Tot în plan cultu -ral-artistic, Ioa na Ro -man, agent de poli]ie[i membru al IPARe giunea 1 Cluj cu -noscu t` interpret` a folclorului locala fost sus]inut` de aso cia ]ia noastr`pentru a participa la Fes tivalul demu zic` po pular` pentru ar ti[tii ama-

tori din M.A.I., or ganizat laCâmpina, în pe rioada 22 - 24octombrie 2008.

Sportul înseamn` s`n`tatea tru -pului [i tinere]ea spiritului. De aceeaasocia]ia noastr` a organizat, cuocazia Zilei Poli]iei Române - 2008,un turneu de minifotbal desf`[uratpe teren cu iarb` artificial`, la careau participat 20 de echipe, for matedin poli]i[ti membrii ai regiunii noas-tre.

C`[tig`torii au primit di plome,cupe [i premii în bani.

În cursul lunii mai 2008 o echip`clujean` a participat la Turneul In -ter na]ional de Fotbal „Coppa dellami cizia”, organizat \n Ita lia de Gru -pul Sportiv al Poli]iei Mu ni cipale Ri -ccio ne, forma]ia noastr` ocupândun loc onorant.

În perioada 10-14 septembrie2008, IPA Regiunea 1 Cluj a organi-zat împreun` cu celelalte regiuniIPA din Cluj, respectiv IPA Re giu -nea 2, 3 [i 4, a 5-a edi]ie a TurneuluiInterna]ional de Fotbal pe teren cugazon artificial. La acest turneu, auparticipat 16 echipe din România [iUngaria. IPA Regiunea 1 Cluj a ocu-pat locul IV la acest turneu, do ve -dindu-[i valoarea de necontestat.

În perioada 17-20 noiembrie2008, echipa constituit` din membriIPA ai regiunii noastre a participat laTurneul de minifotbal organizat deIPA Regiunea 4 Cluj, turneu la careau fost prezente 10 echipe, echipa

noastr` ocupând locul III,pozi]ie ascendent` pe scarade valori a fotbalului local.

Pescuitul înseamn` r`b -dare, perseveren]`, spiritcom petitiv [i imagina]ie aces-tea fiind doar câteva dintrecalit`]ile unui bun lucr`tor înstruc turile M.A.I.

De aceea, în perioada 22-24 mai 2008, doi membri aiIPA Regiunea 1 Cluj au partic-

ipat, reprezentându-ne la ConcursulNa]ional de Pescuit la Crap, con-curs organizat de Sec]ia Român`pe Lacul Iezer (Slobozia).

regi

uni

CÂND VREI {I CREZI ÎN CEEA CE FACI, SE POATE!

40


I. P. A. [iI. P. A. [irena[terea sportului rena[terea sportului nostru na]ionalnostru na]ional

Fiecare sport, practicat \n momentul de fa]` \n cadruldiferitelor competi]ii organizate la nivel mondial (JocuriOlimpice, Campionate Mondiale, Campionate Euro -pene, etc) \[i are propria istorie legat` de apari]ia [i ori -ginea sa, aria de r`spândire fiind dat`, \n mare parte,de caracteristicile sale [i de modul de promovare carea fost adoptat.

România se poate mândri c` face parte din grupulselect al acelor state care au dat na[tere unui jocsportiv de echip`, care, de[i se practic`, \n mare parte,doar \ntre grani]ele ]`rii, a avut o r`spândire spectacu-loas` care a dus la proclamarea sa ca sport na]ional.

Oina - aceast` crea]ie, unic` \n materie de sport, apo porului nostru, a reprezentat mereu un simbol al tra -di]iei [i originalit`]ii \n sportul românesc, reu[ind s` setransmit` pe parcursul a sute de ani, \n ciuda difi cul -t`]ilor cu care s-a confruntat.

|n decursul timpului, oameni importan]i ai ]`rii (scri-itori, academicieni, oameni politici, etc) au practicat cupl`cere acest sport [i i-au apreciat valen]ele, contri -buind la continuitatea acestei p`r]i importante a patri-moniului imaterial al poporului nostru, care, \mpreun`cu celelalte valori na]ionale, contribuie la realizareaiden tit`]ii de român.

De[i primele date despre existen]a oinei apar \n secXIV, putem afirma f`r` s` gre[im, c` persoana carereuse[te s` pun` bazele practic`rii oinei \n mod organi-zat la nivel na]ional, este Spiru Haret, care \n anul 1899reu[e[te s` organizeze primul campionat na]ional, du -p` ce \n anul precedent dispusese elaborare unui re -gulament unic de joc.

Din acel moment oina este privit` cu al]i ochi, impor-tan]` care i se acord`, ducând pân` la publicarea inte-gral`, \n anul 1912, a Regulamentului de joc, \n Mo -nitorul Oficial al României.

Num`rul competi]iilor cre[te, fiind diversificate ca -tegoriile de vârst` [i de participan]i, ap`rând chiar [i ovariant` pentru fete, sub denumirea de „oini]`”.

Din p`cate, dup` anul 1990, oina a intrat \ntr-un conde umbr`, acest lucru datorându-se mai multor factori:lipsa de bani [i insuficienta promovare pe canalelemedia.

|n urma alegerilor desf`[urate \n luna decembrie aanului 2007, \n func]tia de pre[edinte al federa]iei a fostales subsemnatul (vicepre[edinte al Regiunii 2 Con -stan]a).

Cunoscut fiind faptul c` I.P.A. România a acordat\ntotdeauna o aten]ie deosebit` sportului [i sprijiniriiini]iativele de p`strare [i promovare a valorilor po po -rului nostru, conducerea Federa]iei a solicitat su portfinanciar pentru acest for, având \n vedere c` juc`toriicelor mai bune echipe din ]ar` “Frontiera To mis -Constan]a” – campioan` na]ional` (echipa Po li]iei deFrontier`) [i Straja Bucure[ti (echipa Jan darmeriei)sunt membri I.P.A.

Spre bucuria iubitorilor de oin`, la solicitatea fe -dera]iei s-a r`spuns pozitiv [i foarte prompt, astfel c` lafinala Cupei României desf`[urat` \n vara anului trecutla Constan]a, I.P.A. România, reprezentat` de domnulPostelnicu a acordat tuturor echipelor participante pre-mii constând \n materiale sportive. Cu aceea[i ocazie,echipa câ[tig`toare a Cupei României a primit un pre-miu substan]ial important format, de asemenea, dinmateriale sportive.

Colaborarea cu I.P.A. România nu s-a \ncheiat aici,federa]ia r`spunzând solicit`rii acesteia de a organiza\ntr-o frumoas` zi de toamn` a anului trecut, o demon-stra]ie de oin` la Academia de Politie „Al. I. Cuza”.

Beneficiind de sprijinul financiar [i nu numai, al Sec -]iei Române, activitatea desf`[urat` pe 5 noiembrie2008, a fost o reu[it`, sutele de studen]i prezen]i apre -ciind meciul demonstrativ ce a adus, fa]` \n fa]` ,celemai bune echipe: „Frontiera Tomis Constan]a” [i „StrajaBucure[ti”.

Scopul activit`]i fiind atins, [i de Federa]ie, care aprimit asigur`ri c`, \n cel mai scurt timp se va reluatradi]ia care a existat la nivelul Academiei [i anumeacela de a avea o echip` de oin`.

|n urma acestor \ntâlniri ale structurii de conducereI.P.A.- România cu oina, s-a manifestat inten]ia de acon tinua colaborarea cu Federa]ia [i, ca urmare, s-aacordat sprijin financiar pentru realizarea unui DVDcare s` prezinte jocul de oin`, \n scopul promov`riiacestuia.

Deoarece la Constan]a este „capitala” oinei, Re -giunea 2 Constan]a, nu putea s` r`mân` \n afara fe -nomenului, fapt pentru care a contribuit la sprijinirea fi -nanciar` a Federa]iei [i a echipei “Frontiera TomisConstan]a”, activitate care va continua [i \n viitor.

Federa]ia Român` de Oin` ]ine s` mul]umeasc`con ducerii I.P.A. România pentru sprijinul acordat \ncursul anului trecut, care a dovedit c` le pas` de valo-rile noastre na]ionale [i a \ntins o mân` de ajutor \naintede a fi prea târziu.

N i c o l a e N i c o l a e D O B R ED O B R E

spor

t

Oricând, oriunde, orice arhitectsau peisagist \]i va sus]ine, cu argu-mente serioase, cât de greu este s`construie[ti un mozaic.

L`sat singur în fa]a gr`m` joa re -lor de pietricele colorate, orice omeste la început des cump`nit apoi,of tând din greu, încearc` s` dez le -ge noima al`tur`rii cioburilor de cu -loare în desene cât mai expresive.

Asemeni r`bd`torului [i minu ]io -sului mozaicar este [i istoricul careadun` din arhive prafuite date, fapte[i întâmpl`ri menite, dibaci al` tu ra -te, s` ofere, peste genera]ii, ima -ginea unui om ori a unei institu]ii, pecea a unei ]`ri sau a unor epoci de -mult apuse.

Conturul unei siluete aplecate cuinteres [i r`bdare asupra cioburilortrecutului, încercând prin al`turarealor s` ofere contemporanilor sìima ginea a ceea ce a fost, mi-aap` rut în fa]a ochilor la recenta lan -sare a volumului al III–lea “Din Is Din Is --to ria Poli]iei Române – “Pre g` to ria Poli]iei Române – “Pre g` --tind în tregirea ]`rii”tind în tregirea ]`rii”, al c`rui autoreste subco misarul de Poli]ie, docto -rand în Istorie, Florin {inca.

Lansarea noului volum al tân` -rului istoric s-a bucurat de prezen]aunui numeros public [i a fost ono-rat` de lu`rile de cuvânt ale acade-micienilor Dan Berindei, Florin Con -stantiniu, istorici, Constantin B`l` -ceanu – Stolnici, vicepre[edinte alAca demiei Române, Sergiu Nico -laescu, regizor [i actor, cel care adat via]` celebrului “Comisar Mol -dovan” în câteva filme de succes ac`ror ac]iune se petrecea în perioa-da interbelic` [i cea de dup` r`zboi.

Opera de r`bd`tor cùt`tor alade v`rului despre institu]ia Poli]ieiîn Romînia, pe care o desf`[oar`Florin {inca, a mai fost elogiat` [i

de Preacuviosul Arhimandrit MihailStanciu, Stare]ul Mân`stirii Antimdin Bucure[ti. Înalta fa]` bise ri -ceasc` a ]inut s` sublinieze, printrealtele, c` apari]ia volumului înaceast` perioad` nu este întâm pl` -toare; mai sunt doar câteva zile pâ -n` la Bunavestire, s`rb` toa rea ve -nirii Mântuitorului pe Pamânt.

În aceast` zi de martie, Poli]iaRo mâ n` î[i celebreaz` ziua aniver-sar`:187 de ani de când, VoievodulGrigore al IV-lea Ghica a d`ruit agìGrigore Filipescu, [eful Poli]iei deatunci, primul steag pe care l-a avutPoli]ia Român`, care purta icoanaBu nei vestiri.

Pentru întocmirea acestui volumal seriei „Din istoria Poli]iei Ro mâ -ne” autorul, dup` cum spuneamsub comisar în Poli]ia MunicipiuluiBu cure[ti [i membru IPA \n Re giu -nea 4 a Capitalei, s-a documentat înprincipal la Arhivele Na]ionale, Bi -blio teca Academiei Române, Bi blio -teca Na]ional` [i Biblioteca Cen -

tral` Universitar` „Carol I”, primindpre]ioase îndrum`ri de la academi-cianul Florin Constantiniu [i de laprof. univ. dr. Constantin Bu[e, am -bii istorici de incontestabil` repu -ta]ie.

A[a cum arat` [i titlul, prin acestvolum autorul încearc` s` eviden -]ieze, în principal, contribu]ia Poli]ieinoastre la Marea Unire, muncaagen ]ilor acoperi]i, pe „frontul infor-ma]iilor”, fiind cu nimic mai prejosdecât sacrificiul celor care au luptatîn linia întâi. Informa]iile adunate depoli]i[ti în perioada 1915-1918 aufost destinate în principal MareluiCartier General al Armatei Române,dar [i regelui Ferdinand, mini[trilorde Interne [i pre[edin]ilor Consi liu -lui de Mini[tri.

Poli]ia [i dosarul dispari]iei ma -nus cris elor scriitorului Ioan Slavici,un portret al fondatorului ziarului

“Ade v`rul”, Alexandru Beldiman,care a fost [i prefect de poli]ie,situa]ia dramaturgului AlexandruDavila, care a îndeplinit, pentruscurt` vreme, [i în s`rcinarea de [efal unui sector de poli]ie, supraveg-herea de c`tre Si gu ran]` a familieiregale, aspecte inedite ale istorieiAgiei [i Poli]iei, de jucarea unuiaten tat din 1915 ce viza demnitariromâni, toate vin s` completezeacest volum.

Cartea se adreseaz` deopotriv`poli]i[tilor români, istoricilor, cerce -t` torilor, cititorilor pasiona]i.

O parte a studiilor [i articolelor aufost publi cate în revista „Historia”, încoti dia nul „Adev`rul” [i \n “Poli]iaCapi ta lei”.

De men]ionat c`, în volumele dinseria „Din istoria Poli]iei Române"ma terialul documentar nu este a[e -zat în ordine cronologic`, astfel în -cât informa]iile din fiecare volum nuprezint` interdependen]`.

Aceasta este cea de-a opta car -te de autor a lui Florin {inca, toatefiind realizate doar prin contribu]iamaterial` proprie.

Orice volum de cercetare isto -ric`, [i poate acesta cu predilec]ie,dez groap` din colbul arhivelor infor-ma]ii inedite, unele de-a dreptul sur-prinz`toare.

*Un num`r din anul 1921 al revis-

tei poli]iene[ti “Paza”, con]inea uninteresant articol al inspectorului depoli]ie Vasile Da[chevici, intitulat“cel mai vechi raport de poli]ie cu -noscut pân` azi”.

Astfel afl`m c`, prin îngrijirea Pa -pei Pius al XI-lea, a fost publicat undocument descoperit de cercet` tori,în Arhivele Vaticanului.

Era vorba de un raport al procon-sulului Publius Lentulus, predece-sorul lui Pi lat din Iudeea, prin careIisus Hris tos era descris, din punctde vedere al semnalmentelor:

“P`rul sù este blond [i lung, linspân` la urechi, iar de aici, c`zând înbucle pe umeri. O c`rare la mijloc îlsepar` în dou` p`r]i egale. Hristospoart` barb`; ea este de un blondmai închis decât p`rul [i se termin`în dou` vârfuri. Ochii îi sunt de unalbastru limpede; expresiunea lor ede obiceiu dulce; dar în anumiteclipe reflecteaz` o mânie îngrozi-toare. Obrajii sunt u[or colora]i înroz. Talia acestui om este normal`[i bine f`cut`. El are o ]inut` dreap -t`, vorbe[te pu]in [i vocea îi e dul -ce. Niciodat` nu a fost v`zut râ -zând, dar de multe ori plângând.Mâi nile îi sunt bine îngrijite. Poart`numele de Iisus, fiul Mariei.

Prietenii îl numesc Fiul lui Dum -nezeu”.

Marian TUDOR Marian TUDOR 41


Poli]ist \n bibliotecqO VESTEBUNQ DE BUNAVESTIRE

cultu

rq

42


TIMI{ 2 “FRONTIERA” Filiala „Timi[ 2” a fost recunoscut` de Sec]ia Ro mân`

Bucure[ti la data de 5 octombrie 2002, când s-a con-statat c` erau îndeplinite condi]iile de afiliere [i a primit [icertificatul de afiliere na]ional`. Începând cu 26 aprilie2007, regiunea a fost înscris` în Registrul Aso cia]iilor [iFunda]iilor..

Filiala „Timi[” are, la aceast` dat`, peste 700 membri,fiind o important` regiune în cadrul Sec]iei Na]ionale.

Prin Comitetul Executiv, Regiunea Timi[ 2 s-a do veditun liant [i un catalizator pentru membrii sì, par tener res -pectabil, în rela]ia cu regiunile IPA interne [i inter na ]io -nale [i societatea civil` .

Consecvent principiilor Statutului IPA, aliniate la le gis -la]ia na]ional` Comitetul Executiv a avut constant înaten ]ie un set de obiective majore, printre care :

- satisfacerea problematicii membrilor regiunii ;- îndeplinirea sarcinilor rezultate din statut [i a propri-

ilor hot`râri ;- participarea la competi]ii sportive interne [i in ter na -

]io nale ;- dezvoltarea leg`turilor cu societatea civil` pentru

pro movarea [i respectarea valorilor ;- reprezentarea IPA în diferite forumuri interne [i inter-

na]ionale ;- cre[terea prestigiului asocia]iei interna]ionale [i a

regiunii „Frontiera” Timi[ ;Prin Comitetul Executiv al IPA Regiunea Timis 2, s-au

încheiat peste 500 contracte de servicii de telefonie„Orange” [i „Vodafone” pentru membrii regiunii .

De asemenea s-au onorat comenzi de seturi IPA aurit(insign`/pl`cu]` aurit`/ portofel piele), insigne, ac cra-vat` IPA pentru solicitan]ii din cadrul filialei. În propor]iede 90 % membrii IPA Regiunea Frontiera Timi[, posesoride autoturisme, au primit însemne IPA - auto.

I.P.A Regiunea „Frontiera” Timi[ cuprinde în prezentpoli]i[ti de frontier` activi sau în rezerv`, f`r` diferen]`de rang sau sex, fiind neutr` din punct de vedere politic,religios [i sindical.

În aceast` perioad`, ea a ac]ionat pentru: coordo na -rea, îndrumarea [i organizarea întâlnirilor inter na]ionaleale membrilor IPA; organizarea [i desf` [u rarea core-spunz`toare a diferitelor evenimente cu caractereduca]ional, sportiv sau turism pe linia dezvolt`riirela]iilor de prietenie cu membrii IPA din ]`ri ale UniuniiEuropene sau alte continente; stimularea rela]iilor de pri-etenie, întrajutorare, respect reciproc [i promovareaîntâlnirilor na]ionale [i interna]ionale; favorizarea întâlnir-ilor interna]ionale, prin intermediul invita]iilor primite de ladiverse sec]iuni IPA din ]`ri precum Italia, Spania, Fran -]a, Austria, Belgia, Polonia, Germania, Fran]a, U crainaultimele dintre invita]ii fiind primite din Malta, Bra zilia [iCipru; cre[terea prestigiului Poli]iei de Frontier` româneîn lume; cooptarea de noi membri în rândurile Regiunii .

Interesul principal al Comitetului Executiv l-a constitu-it în toat` aceast` perioad` consolidarea Regiunii Timi[2 din punct de vedere al componen]ilor sì.

S-a avut în vedere nu numai cre[tere numeric` amembrilor regiunii dar [i sporirea calit`]ii acestora, princoop tarea de poli]i[ti de frontier` cu aptitudini [i calit`]ideosebite.

De asemenea, au fost acordate ajutoare financiarecelor afla]i în dificultate sau cu grave probleme sociale.

Printre ac]iunile [i activit`]ile desf`[urate de IPA Re -giunea „Frontiera” Timi[, în premier`, a fost organizat câ -teva Revelioanele, protagoni[ti fiind domnii Flo rea{tefan, Mircea Chiril`, Ungur Lauren]iu, Balica Gheor -ghe, Boghian Gheorghe.

În mod constant Regiunea noastr` este preocupat` sòb]in` leg`turi permanente, s` fac` schimburi de expe-

rien]` cu celelalte regiuni na]ionale [i interna]ionale. Înacest sens men]ion`m stadiul avansat al unor proiecteprivind schimburi de experien]` cu poli]iile de frontier`din Italia [i Austria. Prezen]a reprezentan]ilor no[tri laconferin]e, simpozioane, cursuri, participarea la diferitecompeti]ii sportive, vizitele unor delega]ii, familii sau indi-vidual, au constituit tot atâtea ocazii de stabilire a leg` -turilor prietene[ti [i consolidarea celor deja existente [iimplicit de promovare a imaginii ]`rii noastre în exterior.

Scoatem în eviden]` în mod special activitatea desf` -[urat` de regiunea noastr`, pe linia promov`rii imaginiiasocia]iei [i facilit`rii întâlnirilor interna]ionale [i men -]inerea rela]iilor cu numeroase sec]iuni interna]ionaleIPA.

De asemenea merit` subliniat` activitatea IPA Re -giunea „Timi[ 2” cu ocazia primirii delega]iei din Israel,Comitetul Executiv, implicându-se în rezolvarea proble-mei transportului [i alte activit`]i logistice.

Este important de amintit vizitele delega]iilor IPA dinItalia (IPA Dolomitti, IPA Ascoli Piceno, IPA Trieste ),Sicilia (IPA Modena; IPA Palazollo ) Croa]ia (IPA Istra)cu care s-au stabilit rela]ii de prietenie [i colaborare, cuaceast` ocazie IPA Regiunea Frontiera Timi[ fiind re -cunoscut` [i pe plan interna]ional.

Men]ion`m în acest sens particip`rile anuale ale IPARegiunea „Timi[ 2” la turnee de minifotbal din Polonia,Italia [i Croa]ia

De fiecare dat` cu ocazia primirii invita]iilor de partici-pare la turneele sus men]ionate, au fost informa]i to]imembrii regiunii prin adres` scris` specificându-se îndetaliu perioada de desf`[urare, locul [i condi]iile de par-ticipare. Nu au existat membri din regiune care s` dore-asc` s` participe la aceste activit`]i [i s` fie refuza]i.

Ne mândrim cu atestatele ob]inute de IPA „Timi[ 2”,pentru cea mai bun` purtare la turneul de minfotbal dinCroa]ia, organizat de IPA Dolomitti – Italia, în localitateaPorec. La fiecare participare IPA „Timi[ 2” a ob]iutdiplome de „fair play”.

S-a realizat un protocol cu Universitatea Politehnicadin Timi[oara – Italy – Point [i consor]iul Districtului teh -nologic din Canavese – Italia pentru a facilita schimbulde experien]` [i informa]ii între poli]i[tii de frontier`, pre-cum [i sprijinirea cadrelor care doresc specializarea îndomeniu la diferite cursuri de profil din U.E.

Men]ion`m activitatea desf`[urat` de membrii Co -mitetului Executiv, pentru promovarea imaginii regiunii,crearea de leg`turi de prietenie, promovarea coope r`riiinterna]ionale, favorizarea întâlnirilor inter na]ionale, dez -voltarea unor activit`]i sociale [i culturale, cre[tereaprestigiului regiunii atât pe plan intern cât [i inter na]ional.

Ca proiecte principale pentru perioada urm`toare,„I.P.A. Frontiera Timi[” î[i propune:participarea la turneefotbal \n Italia, Croa]ia, Belgia, Polonia [i Cipru; vizite laobiectivele de interes turistic din Cipru [i Egipt; \n scri -erea în rândurile asocia]iei de noi membri, astfel încât înanul 2009 s` avem peste 1000 aderen]i; schimburi deexperien]` în domeniul Poli]iei de Frontier` cu ]`ri pre-cum Germania, Italia, Fran]a, Austria, Spania; amena-jarea unui spa]iu adecvat activit`]ilor desf`[urate de IPAFron tiera Timi[ cu toate utilit`]ile necesare; concesion-area unui teren, de circa 3 ha, în localitatea Pi[ chia –Timi[– pentru construirea unei case IPA, cu do t`ri co res -pun z`toare [i amenajarea unei baze de agrement pentrumembrii asocia]iei; organizarea în cooperare cu IPA Re -giunea “1 Timi[“ a unui turneu interna]ional de fotbal peteren redus în anul 2009; achizi]ionarea unui mi cro buzcu venituri provenite din sponsoriz`ri sau din dona]iepentru transportul membrilor asocia]iei la diferite activit`]ipe care le întreprinde în ]ar` sau în strìn`tate [i rea -lizarea unei pagini Web a asocia]iei ;

Gheorghe BALICAGheorghe BALICA

regi

uni


REGIUNEA 4TIMI{ |N 2008

Datorit` populariz`rii active a existen]ei [i scopurilorIPA, a implic`rii membrilor Comitetului Executiv Re -gional în desf`[urarea de diverse activit`]i în folosulmembrilor Regiunii 4 Timi[, num`rul membrilor acesteiaa crescut constant, de la 87, la data înfiin]`rii \n 2006, la323 de membri, în noiembrie 2008.

ACTIVIT~}I CULTURAL-SPORTIVE ACTIVIT~}I CULTURAL-SPORTIVE Turnee de mini-fotbal (18.04.2008 [i 29.08.2008) cu

peste 250 de participan]i: Turneu de tenis de câmp (14–15.05.2008) cu 32 par-

ticipan]i: Alc`tuirea unei echipe de mini-fotbal a Regiunii 4

Timi[ : “HYPERION – I.P.A.”HYPERION – I.P.A.” , înscrierea [i participa -rea ei la Campionatul Jude]ean de Mini-Fotbal, Liga aII-a, Seria B.

Pe plan social remarc`m: organizarea Balului M`r]i -[o rului - 8 martie, Tab`r` de var` la MARGA (jude]ulCara[-Severin) pentru copiii membrilor Regiunii 4 Timi[(21.07 – 04.08.2008), o excursie pentru membrii I.P.A.la RIMINI (Italia) în perioada 05.09 – 13.09.2008 [ivizita oficial` a unei delega]ii a Regiunii 4 Timi[ laRegiunile I.P.A. Abruzzo [i Campania (18–25.06.2008)\n Italia

TINERE TALENTETINERE TALENTES i l v i a - N i c o l e t a R u sS i l v i a - N i c o l e t a R u s

14 ani, elev` în clasa a VIII-a, fiica dluiAurel Rus, membru I.P.A.;ll premiul special la Sesiunea Na]io -

nal` de Comunic`ri [tiin]ifice „Mate ma -tica” (2007) organizat` la Colegiul Na -

]ional „Coriolan Br`diceanu” din Lu goj; ll locul IV laCampionatul Na]io nal [colar de Orientare (2007) orga-nizat de Mi nisterul Educa]iei [i Cercet`rii la Poiana-Pinului (jude]ul Buzù); ll locul IV la CampionatulNa]ional {co lar de Orien tare (2008) organizat deMinisterul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului la Alba-Iulia;

L i g i a G a [ p a rL i g i a G a [ p a r14 ani, elev` în clasa a VIII-a la

Clubul Sportiv [colar Timi[oara) fiicadlui LiviuGa[par, membru I.P.A.) -component` a lotului na ]ional [i a lotu-lui olimpic de perspec tiv` al României(înot). Performan]e: ll 115 medalii ladi fe rite concursuri de înot.

O v i d i u U d r e aO v i d i u U d r e a13 ani, elev în clasa a VII-a, fiul dlui

Valentin Udrea, membru I.P.A. Component al echipei de baschet“C.S.S. Bega” Timi[oara [i al lotuluina]ional de perspectiv`.

Performan]e: ll locul I cu echipa laCam pionatul Na ]io nal de BaschetVOLKSWAGEN (masculin sub 14 ani),edi]ia 2007-2008.

Raul-DumitruRaul-DumitruStrun`Strun`(15 ani, elev în clasaa IX-a la Liceul de Ar -te Plastice din Ti mi -[oa ra), fiul dlui Du -mitru Strun`, mem bruI.P.A. ;

Performan]e: ll aex pus lucr`ri la nu -me roase expozi]ii [isimpozioane, printrecare, în cursul anului2008, la Salonul Na -]ional Studen]esc deArt` Religioas` [i laSim pozionul Inter na -]io nal „ART D’ORO”.

Vasile FOLTU} Vasile FOLTU}

Concurs de pescuitsportiv, organizat înziua de 4 iulie 2008,cu premii în valoarede 1200 lei, la careau participat concuren]i din cadrulregiunilor IPA: 1 Mehedin]i,2 Mehedin]i, 2 Dolj, 2 Timi[, [i 2 Gorj.

Mardare Dorinel, de la Gruparea Mobil` de JandarmiBacù,este membru I.P.A.din 2004 [i practic` Kick Boxing (89 kg)din 2005. Palmares: Vicecampion la FirstContact – 2007 (89 kg);Vicecampion la First Contact – 2008;Campion Na]ional Light Contact - 2008

MehedinMehedin]]ii BacquBacqu

43

44


Având în vedere necesitatea accentu`rii procesuluide euroconformizare a institu]iei poli]iei [i participareaactiv` la construc]ia european`, Inspectoratul de Poli]ieal jude]ului Mure[, Asocia]ia Interna]ional` a poli]i[tilor –Regiunea 1 Mure[, a ini]iat o seam` de rela]ii de coope -rare institu]ional` cu poli]iile din Budapesta [i Viena.

Dac` la început, întâlnirile au avut la baz` consoli-darea rela]iilor de prietenie dintre poli]i[ti, în scurt timpdiscu]iile au c`p`tat un pronun]at caracter profesional,fiind identificate problematici prin care împ`rt`[irea ex -perien]ei câ[tigate, poate aduce un plus de eficien]` înactivitatea fiec`reia dintre p`r]ile implicate.

Astfel, s-a ajuns la ideea organiz`rii un simpozion, laTg. Mure[, în anul 2007 sub titulatura de „Bune practicipoli]iene[ti în spa ]iul european”.

Extrem de generoas`, tema simpozionului a creatcadrul unor dezbateri ample.

Gazde fiind, la prima edi]ie, am cùtat ca temeleabor date s` intereseze s` con]in` informa]ii care sunt înm`sur` s` deschid` noi orizonturi de cooperare, lucruîn]eles de c`tre partea ungar` care în completarea ex -punerilor ne-au oferit modele proprii de ac]iune, meca -nisme de preven]ie [i modul lor de implementare, [.a.

Fiind un succes, resim]it atât de c`tre organizatori cât[i de c`tre participan]i, am consim]it ca astfel de întruniris` aib` continuitate, astfel c` am pl`nuit o a doua edi]iea acestui simpozion, desf`[urat` \n 2008, la Budapesta.

La invita]ia [efului Comandamentului de Poli]ie Bu -dapesta, domnul General de brigad` Dr. Gabor Toth, odelega]ie din IPJ Mure[ s-a deplasat în Ungaria, lu cr` -rile celei de-a doua edi]ii a Simpozionului „Bune PracticiPoli]iene[ti în Spa]iul European” având loc în incintacl`dirii centrale a Poli]iei din Bu dapesta.

Delega]ia noastr` a fost condus` de c`tre [eful IPJ,dl chestor de poli]ie Ioan Nicolae C`bulea, Pre[edintelede onoare al I.P.A. Regiunea 1 Mure[, fiind alc`tuit` dinspeciali[ti în management, poli]ie rutier`, rela]ii publice,prevenirea criminalit`]ii, în rela]ii in terna ]ionale [i afacerieuropene, membri I.P.A. Regiunea 1 Mure[.

Lucr`rile reuniunii au fost deschise de general maiordr. Szik Laszlo - adjunct al [efului Coman da mentului dePoli]ie Budapesta, de-a lungul celor cinci zile de dezba-teri, fiind abordate teme de interes.

Din partea Poli]iei Ungare au conferen]iat: colonelMa jercsik Janos - [eful Sec]iei de Integrare în UniuneaEuropean`, a c`rui tem` s-a concentrat atât asupraCooper`rii Poli]iene[ti în Spa]iul Schengen cât [i înafara acestuia, colonel Szabo Mihaly - [eful Serviciului

de Prevenire a Criminalit`]ii Economico-Financiare, apre zentat tema: „Infrac]iuni economice în dauna fon-durilor alocate de Uniunea European`”, prof.dr. LaszloCsendes - directorul Academiei de Prevenire a Cri -minalit`]ii Budapesta, a expus aspecte importante înceea ce prive[te tema: „Infractorii minori - evolu]ia crim-inalit`]ii”, lector colonel (r) Kemenes Miklos, care î[idesf`[oar` activitatea în continuare în cadrul Direc]ieide Circula]ie Budapesta, a c`rui alocu]iune s-a concen-trat pe trei factori: - situa]ia actual` a poli]iei rutiereBudapesta; - a[tept`rile Uniunii Europene privind sigu-ran]a circula]iei; - prevenirea accidentelor rutiere.

Un alt vorbitor a fost Dl. Otto Konig - adjunct al [efu-lui Poli]iei Judiciare din Viena – Austria, invitat special alacestui simpozion, care a prezentat tema: „Siguran]a înspa]iul european”.

Partea român` a sus]inut, prin vocea chestorului IoanNicolae C`bulea, tema : „Poli]ia [i problemele violen]eiin trafamiliale”, comisar de poli]ie Gliga Traian, [efulS.M.O.C.P. [i Rel. Interna]ionale, a prezentat tema: „Po -li]ia de proximitate din România”, subcomisar de poli]ieLivia Popa - purt`torul de cuvânt al IPJ Mure[, [i-a con-centrat expunerea în jurul subiectului: „Marketingul re -la]iilor publice”, inspector Nicu[an Adrian – ofi]er psiho -log, a vorbit asisten]ei despre Campania de Prevenire aAccidentelor Rutiere.

Un punct distinct pe agenda vizitei delega]iei românel-a constituit întâlnirea între dl chestor Ioan - Nicolae C` -bu lea [i dl general dr. Gabor Toth - [eful Poli]iei bu da -pestane, cu privire la desf`[urarea lucr`rilor simpo zio -nului, concluzii [i propuneri în acest sens.

La propunerea gazdelor, am vizitat sediul Poli]iei Bu -dapesta, cu accent pe unul dintre cele mai importate de -partamente – Dispeceratul unit`]ii.

Am vizitat Comandamentul Po li]iei ora [ului Szent -endrei, unde am fost întâmpina]i de co mandantul uni -t`]ii, lt col. Borcsok Laszlo, iar apoi delega]ia român` avizitat {coala de subofi]eri de poli]ie – Centrul de Per -fec]ionare [i Pre venire a Criminalit`]ii din Budapesta,unde au avut loc convorbiri cu dl. general maior dr.Danos Valer – comandantul unit`]ii [i adjunctul acestu-ia, col. Nacsary Istvan, Aeroportul FERIHEGY din Bu da -pesta fiind un alt popas, unde poli]i[tilor români le-a fostprezentat modul integrat de func]ionare a sistemului desiguran]` al acestui obiectiv strategic.

Finalul vizitei s-a axat pe ideea continu`rii acestor în -tâlniri, [efului Coman damentului de Poli]ie Budapesta,general dr. Gabor Toth, fiindu-i adresat` invita]ia de a nefi oaspete la lucr`rile celei dea treia edi]ii a Sim po zio -nului, care urmeaz` s` aib` loc în jude]ul Mure[.

Serg iu C`l in ILYESSerg iu C`l in ILYES

BUNE PRACTICI POLI}IEBUNE PRACTICI POLI}IENE{TI NE{TI ÎN SPA}IUL EUROPEANÎN SPA}IUL EUROPEAN

45


Regiunea 3 Satu Mare, din ca drulSec]iei Române IPA, luat fiin]` înluna lui Brum`rel a anului 2007, caurmare a demersurilor unui co lectivde cadre «tân`r [i nelini[tit» dinInspectoratul de Jandarmi Ju de]eanSatu Mare.

Pasul hot`râtor a fost f`cut deSe cretarul General al IPA – Sec]iaRomân`, dl Iulian Medrea care, so -sit în vizit` la Satu Mare ne-a înmâ-nat, în cadru solemn, Statutul IPA -Sec]ia Român` [i Actul Constitutival Regiunii 3 - Satu Mare, documentce reprezint` certificatul de na[tereal organiza]iei noastre.

Mai apoi, dup` înfiin]area de«facto» a acestei noi Regiuni IPA,au fost întreprinse diligen]ele nece-sare înregistr`rii ei de «jure».

|n luna aprilie 2007 s-a ob]inutpersonalitatea juridic` [i mai apoico dul de înregistrare fiscal` .

Scopul înfiin]`rii Regiunii 3 SatuMare se identific` în totalitate cucele ale IPA [i este acela de a crealeg`turi de prietenie [i de a consoli-da rela]iile de camaraderie dintrecadrele Inspectoratului de JandarmiJude]ean Satu Mare.

Dorim din toat` inima [i vom mili-ta cu t`rie pentru prietenie [i bunacolaborare cu toate celelalte struc-turi din cadrul Ministerului Internelor[i Reformei Administrative [i, înspe cial, cu membrii Inspectoratuluipentru Situa]ii de Urgen]` Satu Ma -re, colegii no[trii având tot calitateade cadre militare.

Cu speran]` [i mult optimism amavut în vedere, la înfiin]area Re -giunii noastre, g`sirea unor cì noiprin care s` promov`m în lume [i în

]ar` imaginea jandarmilor ca ap` -r`tori ai legii în zona de respon sa -bili tate a inspectoratului.

Prin demersul constituirii Regiunii3 Satu Mare, dorim s` contribuim,între altele, cu instrumentele puse ladispozi]ie de Statutul IPA, la coexis-ten]a pa[nic` între minorit`]ile na -]ionale, minunata zon` a jude]uluinos tru fiind locuit` de români, ma -ghiari, [vabi [i ucrainieni.

Astfel, existen]a unei palete cul-turale largi, a determinat un înaltgrad de civiliza]ie [i respect reci-proc.

La noi, aici, la Satu Mare, este unsemn deosebit de bun` cuviin]` s`po]i s` dai ”Bun` ziua” unui român,s`-i spui „Jo napot kivanok” unuimaghiar sau „Guten Morgen” unui[vab.

Tân`r [i entuziast, aflat la primiipa[i ai unui drum lung, colectivul demembri inimo[i ai Regiunii 3 SatuMare a primit deja oaspe]i deseam`.

|n luna martie 2008 ne-a vizitatSecretarul reprezentant pentru Ro -mânia în S.U.A. al IPA, d-nul AndyScott, ofi]er de poli]ie în ora[ul Pa -lisade din Colorado.

Fiind pentru prima dat` în jude]ulnostru, oaspetele american s-aar`tat deosebit de încântat de fru-muse]ea locurilor [i de bun`tateaoamenilor punând astfel bazeleunor viitoare leg`turi de cooperare[i colaborare între membrii ameri-cani [i români ai aceleia[i marifamilii interna]ionale - IPA.

Ce ne rezerv` viitorul?Membrii IPA din cadrul Regiunii 3

Satu Mare [i-au propus s` amplifice

[i s` consolideze rela]iile de priete-nie [i colaborare cu celelalte regiuniale IPA România, s` devin` astfelparteneri de dialog cu colegii lor dinîntreaga lume.

{tiut fiind c` sportul este o form`de exprimare accesibil` tuturor,indiferent de limba pe care ovorbesc, ne-am propus ca întrealtele, s` organiz`m evenimentecultural – sportive deosebite care s`întruneasc` aici, la Satu Mare,membrii IPA din toat` lumea.

Numai a[a demersurile noastre,armonizate în simfonia prietenieiinterna]ionale dintre toate organi-za]iile IPA, vor rezona din plin ladeviza „SERVO PER AMIKECO”

Danie l Danie l MICLEAMICLEA

IPA, |N BLEU JANDARM

Dl Andy Scott a fost aşteptat la aeroportul Ferihegy, din

Budapesta, de către reprezentanţiiRegiunii 3 Satu Mare

În ziua de 22.01.2009, la sediul Inspectoratului deJandarmi Judeţean Satu Mare, s-a desfăşurat Bilanţulactivităţii Regiunii 3 Satu Mare, membrii IPA de dreptşi invitaţii sărbătorind apoi momentul la popota uni -tăţii.

Cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, pentru copiimembrilor Regiunii s-a organizat venirea lui MoşCrăciun fiind pregătite peste 200 de cadouri

regi

uni


B A C I U

Graficianul Viorel Baciu(mem bru simpatizant IPA \ncadrul Re giunii 4 Bucure[ti)particip` constant la desf` [u -rarea unor activit`]i pe liniaprevenirii criminalit`]ii [i acci-dentelor ru tiere, atât la Poli]iaCa pitalei cât [i la I.P.J. Gala]i.

A fost distins cu diplome [i numeroase premii \n ]ar`[i strìn`tate,fiind autorul portetelor fondatorului IPA,Arthur Troop, aflate la sediul Sec]iei Române, laMuzeul Poli]iei din Târgovi[te precum [i a celor care

au fost d`ruite unor oaspe]istrìni de anvergur` (inclusivdlui pre[edinte interna]ionalMichael Ody sse os).

Dup` un proiect comun, gra-ficianul Viorel Baciu a reali zatfresca tematic` din holul IGPR(cl`direa din str. Mihai Vo d`),multiplicarea unor imagini cuStea gul Agiei ce au fost distri -bu ite \n unit`]i jude]ene, pre-cum [i efigia cu chipul domni-torului {tefan cel Mare [i Sfânt,adoptat` de I.G.P.F. - la ZiuaPoli]iei de Frontier` - din 2008.

F lor in Z.F lor in Z.

ULTIMA ORQCentrul Interna]ional Administrativ alIPA, de la Nottingham, a comunicatrecent, printr-o circular` adresat`sec]iilor na]ionale, c` s-a recunoscut

statutul de Sec]ie \n Formare pentru solicitan]ii dinRepublica Mol dova [i c` li se admite participarea cuun delegat observator la Congresul Mondial XIX alIPA ce se va desf`[ura \n Turcia, la sfâr[itul aces-tui an.

IPA – Sec]ia Român` cunoscut` ca prim sponsor[i principal element de sprijin pentru admiterea \norganiza]ia inter na]ional` a colegilor din RepublicaModlova, se bucur` pen tru decizia luat` \n Angliade forul suprem al Asocia]iei.

(D.D.)(D.D.)

Mul]umim coresponden]ilor no[tri care ne-au aju-tat s` le eviden]iem realiz`rile din regiunile \n care \[idesf`[oar` activitatea.

Na[terea unei reviste de genul acesta nu este un“hei rup” de moment. Publica]ia trebuie “alimentat`”per ma nent cu informa]ii [i imagini reprezentative.

V` a[tepat`m, deci, cu texte explicite (documenteworld - cu diacritice) [i ilustra]ii (format “jpg” sau “gif”)pe adresa de mail:

i p a j u r n a l . r o @ g m a i l . c o mi p a j u r n a l . r o @ g m a i l . c o msau la telefoanele

0722.344.125 0722.344.125 ori 0740.104.8050740.104.805

Când fac n`zdr`v`nii,oamenii spirituali se iaufoarte \n serios. {i atunci când viseaz` ori creeaz`,se comport` asemeni.Cine nu-l cunoa[te pe prietenul nostru AurelianIulius {u]` ({AI) de lapoli]ia gorjean`, n-aredecât s` viziteze.www.caricaturasai.rowww.caricaturasai.roIat`-l pe artistul nostrudup` ce a \nc`lecatleul din Pia]a San Marco.Din Vene]ia.

O coresponden]` lapidar` sosit` de la Regiunea1 Sbiu ne anun]` c`, printre altele, colegii no[tricare vor particpa la un seminar - la Gimborn vordecora camera sec]iei române cu lucr`ri plasticeale membrului IPA - Vasile Popescu.A[tept`m cu interes ve[ti despre modul \n care-[ivor \ndeplini proiectele pe care [i le-au propuspentru 2009.

SIBIUL, ALTFEL

46

47


mag

azin

Un amator foarte... profesionst

Eugen Dumitrescu Buzic` Eugen Dumitrescu Buzic`

Absolvent al {colii de poli]ie“Vasile Lasc`r” din Câmpina,promo]ia 1996.Picteaz` de cândse [tie abordând,cu perdilec]ie, fa]` de grafic` [i pictur`, lucrul icoanelorpe lemn.Expozi]ia “Tainaiubirii” a fost inau-gurat` la 20 martie 2008, la Muzeul Jude]ean dinmunicipiul Alexandria, reunind zeci de icoane pictate pe lemn de un artist amator... agent [ef \n IPJTeleorman. |n domeniul iconografic, poli]istul-artist aob]inut, \n ultimii ani, mai multe premii [i diplome ladiverse expozi]ii jude]ene [i na]ionale de icoane, certificând constant profesionalismul cu care-[i finalizeaz` demersurile artistice.Expozi]ia, care s-a \nscris \n seria de manifest`ri dedicate Zilei Poli]iei Române, dar [i S`rb`torilorPascale, a r`mas deschis` pân` la sfâr[itul luniiaprilie 2008.

Iubire cu miros de liliac...Zâmbesc cu dor privind aievea la b`ncu]a noastr`...Atunci când înflorea liliacul se d`deaun adev`rat recital!Eram doi copii ce se ]ineau de mân` [i pluteau spre fericire...Eram doi actori cu o pies` grea... s` joace IUBIREA!Eram cerul [i p`mântul,Eram tot ce doream s` fim... [i zburam...Ne jucam iubirea cu MIROS DE LILIAC [i pluteam pe acorduri eterne...A venit toamna, b`ncu]a a r`mas goal`... copiii au plecat, cortina s-a tras!Îns`, undeva prin amintiri pr`fuite... se simte mirosul iubirii...Iar eu îl îmbr`]i[ez a[teptând un ACTOR care s` m` aplaude!

Ultimul act...Frânturi dintr-o melodie, se aud într-un fundalîndep`rtat... al unui decor prea trist...În mijlocul scenei, pline de amintiri, de ropote de fericire,St` un actor care [i-a pierdut rolul!Prive[te spre sala ce odat` era plin`...Prive[te spre locul pe care îl ocupai TU!Zâmbe[te vag, plânge [i râde...Era cel mai bun actor... [i totu[i, la finalul ultimului spectacol,În care el î[i juca iubirea, TU te-ai ridicat [i-ai plecat...Cortina s-a tras, spectatorii au plecat [i sala a r`mas goal`!{i el a r`mas gol, f`r` zâmbet, f`r` masc`, f`r` rolul care-l ]inea pe scena vie]ii...Pentru c` rolul lui era s` te fac` FERICIT!

Alina-Nicoleta PAlina-Nicoleta P~UN ~UN Academia de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza”,Academia de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza”,

Bucure[ti – anul IIBucure[ti – anul II

“IPA JURNAL”“IPA JURNAL” o prezen]` apreciat` la cea de a XII-a aSalonului In terna]ional de Carte Juridic`, Poli]ist` [i Ad -mi nistrativ`, organizat la sfâr[itul lunii octombrie 2008,cu DIPLOM~ DE EXCELEN}~.DIPLOM~ DE EXCELEN}~.


PERFORMAN}A {I PERFORMERII

|n ultima decad` a lunii septembrie 2008, \nCroa]ia s-a desf`[urat a VIII-a edi]ie a unei competi]iifotbalistice destinate membrilor IPA , la care au par-ticipat [i reprezentan]ii Poli]iei Capitalei.

La deschiderea oficial` a turneului, f`cut` \n searade 25 septembrie \n pia]a central` a ora[ului Porec,\mpodobit` festiv cu \nsemnele Asocia]iei, s-au reunittoate cele 72 de echipe, reprezentând organiza]iileIPA din 15 state: Austria, Bosnia-Her]egovina, Cehia,Croa]ia, Danemarca, Germania, Italia, Polonia, Ro -mânia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Spania, Ucraina [iUngaria, plus grupurile de suporteri care le \nso]eau.

|n prezen]a celor peste 1500 de persoane venite lamomentul festiv, dl Flavio de Nicolo - pre[edinteleIPA „Dolomiti Cortina“ [i ini]iator al turneului - i-aprezentat pe primarul localit`]ii [i pe membrii comite-tului executiv al IPA Istra (coorganizatorii croa]i).

Persoanele oficiale au luat cuvântul de la tribunaridicat` \n pia]`, evocând importan]a IPA, ca factorde apropiere \ntre oamenii din domeniul legii [i ordiniipublice [i ca platform` pentru competi]ii sportive [ischimburi culturale benefice.

Vorbitorii au mul]umit participan]ilor [i sus]in` -torilor lor pentru eforturile cu care s-au implicat pen-tru organizarea turneului [i au urat succes fotbali[tilorce urmau s` evolueze \n competi]ie.

Din ]ara noastr`, al`turi de reprezentan]ii IPA Reg.4 Bucure[ti „Rahova-Poli]ia Capitalei“, au participat[i: IPA Arad; IPA Alba - „Poli]ia Alba“; IPA Boto[ani -„Dinamo“; IPA Bihor - „Dinamo Oradea“; IPA Cara[Severin - „Semenic Re[i]a“; IPA Cluj - „{coala deAgen]i Cluj Napoca“; IPA Cluj - „Regiunea 3 Cluj-Napoca“; IPA Deva - „Poli]iaHunedoara“; IPA Gala]i; IPAHarghita; IPA Maramure[;IPA Olt - „Dinamo Slatina“;IPA S`laj; IPA Teleorman -„Dinamo Alexandria“; IPATimi[ - „Poli]ia de Frontier`“[i IPA Vrancea, f`când capar ticiparea româneasc` sàting` cota cea mai \nalt` -pân` la acest` edi]ie - a \n -scrierilor \n competi]ie.

Dup` dou` zile, \n careparticipan]ii valoro[i au par-

curs mai multe trepte de selec]ie, echipa poli]i[tilorbucure[teni a ob]inut locul IV \n clasamentul general,dup` reprezentan]ii po lonezi (IPA Jaworzno), croa]i(IPA Zagreb) [i ucrainieni.

Acest rezultat este remarcabil, având \n vederenumeroasa participare interna]ional` (72 de echipe),iar la partidele disputate \n ultimele etape, „IPA - Reg.4 Bucure[ti“ - fiind cel mai bine plasat team dinRomânia, fotbali[tii din Capital` au fost sus]inu]i decea mai mare galerie ce a asistat la competi]ie -având \n vedere cele câteva sute de români afla]i lastadion.

De altfel, la festivitatea de premiere s-a f`cutsim]it` prezen]a româneasc`, organizatorii remar-când efuziunea cu care au fost sus]inute echipeleSec]iei na]ionale din ]ara noastr`, buna lor preg`tire[i sportivitatea de care au dat dovad`.

Referitor la delega]ia IPA - Regiunea 4 Bucure[ti,trebuie men]ionate ini]iativa [i efortul organizatoricale dlui Mihai C`linescu - din structura de comand` aIGPR - care al`turi de echipa de baz` „Rahova“, for-mat` la Poli]ia Sec torului 5 pe care a condus-o pân`\n anul 2007 [i de care a r`mas ata[at, a concentrat[i participarea unor lucr`tori din IGPR [i din câtevapoli]ii jude]ene, dând o amploare deosebit` ac]iuniinoastre.

Chiar dac` s-a f`cut \ntr-un timp foarte scurt, ]i -nând cont de transportul cu autocarul, deplasareadelega]iei a prilejuit [i un eficient tur cultural, fiind vi -zi tate obiective turistice [i istorice deosebite: (pe[teraPostojna din Slovenia - cel mai amplu fe nomencarstic din Europa, castelul Predjamski Grad [iCentrul Hipic de la Lipica (tot din Slovenia), obiectiveturistice din patrimoniul universal (Vene]ia) sau local(Budapesta).

F lor in ZFlor in Z AGONEANUAGONEANU

com

peti]

ii in

tern

a]io

nale

49


AradArad

Cara[ SeverinCara[ Severin

HunedoaraHunedoara

S`lajS`laj

TeleormanTeleorman

Mararamure[Mararamure[

Gala]iGala]i

HarghitaHarghitaBihorBihor

Cluj 3Cluj 3

CROA}IACROA}IA20082008

50

COLECTIVUL REDAC}IONALCOLECTIVUL REDAC}IONALRedactor [ef: Florin ZagoneanuRedactor [ef: Florin ZagoneanuSecretar general de redac]ie: Marian TudorSecretar general de redac]ie: Marian TudorColaboratori permanen]i: Dan Postelnicu, Colaboratori permanen]i: Dan Postelnicu, Mihai Chiper [i Thomas CsintaMihai Chiper [i Thomas CsintaCoresponden]i: membrii Comitetelor ExecutiveCoresponden]i: membrii Comitetelor Executiveregionale din Sec]ia Român`regionale din Sec]ia Român`Grafica: Aureliam {u]` {ai [i Viorel Baciu;Grafica: Aureliam {u]` {ai [i Viorel Baciu;www.iparomania.ro [email protected] [email protected]

IPAJurnalJurnalN r . 1 - 2 0 0 9N r . 1 - 2 0 0 9

ISSN 1842-2721 ISSN 1842-2721 TIPAR: „SITECH“ - CRAIOVA Concept „MEDIA LEX ROMANIA” TIPAR: „SITECH“ - CRAIOVA Concept „MEDIA LEX ROMANIA” ©© martie 2009martie 2009

P u b l i c a ] i e P u b l i c a ] i e I . P . A . R o m â n i aI . P . A . R o m â n i a

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:Prof univ dr. Costic` VoicuProf univ dr. Costic` VoicuDr. ing. Dr. ing. IIulian Medreaulian MedreaEc. Florin SaftaEc. Florin SaftaProf univ dr. Laz`r CârjanProf univ dr. Laz`r Cârjan- - coordonator ed i ] iecoordonator ed i ] ie --

Dr. Ion M. Gherghi]` Dr. Ion M. Gherghi]` Dr. Mihai DavidDr. Mihai DavidDumitru DerscanuDumitru Derscanu

TÂRGOVITÂRGOVI{{TETE

REPERE PENTRU REPERE PENTRU VIZITAREA VIZITAREA

MUZEULUI POLI}IEIMUZEULUI POLI}IEIROMÂNEROMÂNE

Calea Domneasc`, nr . 187 Calea Domneasc`, nr . 187 Deschis : Mar ] i ,Miercur i ,Jo i ,V iner i ,Deschis : Mar ] i ,Miercur i ,Jo i ,V iner i ,

Sâmb`t` [ i Dumin ic` Sâmb`t` [ i Dumin ic` \n t re ore le 9.00 - 17.00\nt re ore le 9.00 - 17.00

CAZARE CAZARE MAI MAI IEFTINQ!IEFTINQ!Hotelurile ARO PALACE, ARO PALACE, CAPITOLCAPITOL[i CORONACORONAdin Bra[ovBra[ov oferq membrilor IPAo reducere 25 % la pre]ul de cazareafi[at la recep]ie.

Hotelul OLTENIA OLTENIA din GovoraGovora oferqmembrilor IPAo reducere 5% la pre]ul de cazare afi[at la recep]ie.

T e l : 0 2 4 5 2 0 7 . 2 6 6 F a x 0 2 4 5 2 1 2 . 9 9 0T e l : 0 2 4 5 2 0 7 . 2 6 6 F a x 0 2 4 5 2 1 2 . 9 9 0

Regiunea IPA Bistri]a a \ncheiat un acord de par -teneriat, ce permite membrilor IPA din ]ar` [i str` -in`tate s` se cazeze la „HOTEL DIANA“„HOTEL DIANA“ din Bis -tri]a, Calea Moldovei nr. 80, jud. Bistri]a N`sùd,beneficiind de un discount de 30%, operat asuprapre ]ului serviciului afi[at la recep]ia hotelului.

Pentru a beneficia de aceast` facilitate, mem-brii IPA tre buie s` aib` le gi -tima ]ia IPA vizat` lazi.

www.captaingo.com/Hotel-Diana-Bistrita-Bistrita+Nasaudwww.captaingo.com/Hotel-Diana-Bistrita-Bistrita+Nasaud

I . Casa de oaspe] iI . Casa de oaspe] iAre o suprafa]` construibil` de 398 mp, fiindamplasat` la 12 km de municipiul Timi[oara, în co -muna Giarmata, la nr 1178.

Are accesla terenuri defotbal tenis decâmp, handbal[i [trand.

Cele cincicamere, cucâte 2 paturi,sunt dotate cuTV color, baiecu du[ teras`.

De asemenea, are un apartament compus din:sufragerie, dor mitor cu pat du blu, televizor, baie cucad`. Centrala telefonic`, cu telefon în fiecarecamer` [i living, are acces la re]eaua interna]ional`.

Livingul are o suprafa]` de 98 mp, în care se aflò mas` de 12 persoane, pentru servirea miculuidejun, organizarea unor serb`ri etc.

Buc`t`ria, de 24 mp, este dotat` cu aragaz, cup-tor microunde, congelator frigider, farfurii [i tacâmuri.

Terasa, de 24 mp, pentru odihn` [i servitul mesei,are, în apropiere, un barbeque.

|n curtea casei, închis`, sunt locuri de parcarepen tru [ase autoturisme. Posibilit`]i pentru practi-carea sportului: fotbal, tenis de câmp, handbal înotetc

I I . Local izareI I . Local izareCasa de oaspe]i se afl` în comuna Giarmata, la 12km, Nord - Est de Timi[oara. Comuna este situat` lao altitudine de 140 - 160 m, deasupra nivelului m`rii,având condi]ii climaterice bune (temp. medie anual`12° C). Are o suprafa]` de 7.300 ha [i o popula]ie depeste 4.500 locuitori, fiind str`b`tut` de DJ - 691 [ide pârâul Behela. Este atestat` documentar din anul1241

I I I . Cì de accesI I I . Cì de accesRutier - prin DJ - 691 se face leg`tura cu Timi[oarala 12 km [i cu Lipova la 49 kmAerian - la 1, 3 de Aeroportul Interna]ional Timi[oaraferoviar - pe traseul 213Calea ferat` Timi[oara - Radna, cu sta]ie SNCFR laGiarmata

IV. At rac] i i tur is t iceIV. At rac] i i tur is t iceSatchmez - faun`Pi[chia- vân`toareLipova - bìBuzia[ - sta]iune cu ape minerale

C A S E I P A ? C A S E I P A ? D A R , A V E M { I | N R O M ~ N I A !D A R , A V E M { I | N R O M ~ N I A !

Pentru rela]ii [i rezerv`ri:Manager IPA House: {tefan FloreaStr. Panselelor, nr.32, Timi[oara, cod 1900, RomaniaTel: +40 256.292.830

latitudine 45°49'57.57" N longitudine 21°18'48.18" E

www.iparomania.ro

Documents

SEC}IA ROMÂN~ IPAROMANIAN SECTION Jurnal · 2018-11-28 · cu regularitate la reuniuni interna]ionale, la care p`-rerea sa a fost ascultat` [i respectat`. La cel de-al XI-lea Congres