Upload
others
View
8
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
229
Secţiunea 11: Resurse
1. Introducere
Disponibilitatea resurselor Consiliului Municipiului Focşani şi resursele Partenerilor implicaţi în
Parteneriatele Strategice şi folosirea lor în mod eficace, va determina capacitatea Municipiului
Focşani de a realiza Viziunea acestuia. Deşi majoritatea resurselor disponibile fiecărui partener,
inclusiv Consiliul Local, sunt menite a furniza şi întreţine serviciile existente, există multe
oportunităţi de a garanta finanţări adiţionale, în special din partea autorităţilor guvernamentale
centrale, Uniunea Europeană, Instituţii Financiare Internaţionale şi sectorul organizaţiilor private.
Strategia Municipiului Focşani 2007-2013 va fi principalul instrument de identificare şi asigurare
a resurselor adiţionale şi finanţarea intervenţiilor prioritare stipulate în Anexa 1 (Planul de
Acţiune al Strategiei Municipiului Focşani 2007 – 2013).
Procesul de implementare a Strategiei Municipiului necesită combinarea resurselor umane, de
capital şi a resurselor fizice.
Capitalul Uman îl reprezintă cetăţenii, liderii politici şi reprezentanţi ai mediului de afaceri,
personalul Primăriei, Consiliul Local şi toţi partenerii participanţi în formularea Strategiei.
Resursele de Capital reprezintă resursele alocaţiilor bugetare locale, alocaţiile guvernamentale,
ajutoarele de stat, sursele de finanţare ale UE, resursele investitorilor privaţi locali şi străini,
resursele persoanelor care lucrează peste graniţe, sponsorizări etc.
Resursele fizice sunt reprezentate de clădiri, facilităţile industriale, pământ, ape, produse
naturale, situri arheologice etc.
Disponibilitatea acestor resurse şi utilizarea lor eficace va determina capacitatea Municipiului
Focşani de realizare a Viziunii Municipiului.
Avem suficiente resurse? Cum le vom combina pentru a le folosi la construirea viitorului
Municipiului nostru?
Suntem conştienţi de faptul că majoritatea resurselor existente sunt deja angajate în menţinerea
serviciilor publice deja funcţionale, dar cu toate acestea, experienţa europeană ne-a demonstrat că
oraşele europene moderne nu se bazează numai pe fondurile publice pentru a transforma viziunea
Municipiului în realitate. Oraşele europene moderne folosesc multe alte oportunităţi de a asigura
fonduri suplimentare, în special din partea autorităţilor guvernamentale centrale şi regionale, a
Uniunii Europene, a Instituţiilor Financiare Internaţionale şi de asemenea din privatizare,
concesionarea terenurilor, parteneriatele privat – public, a legăturilor municipale, împrumuturilor
bancare, loteriei, jocurilor, activităţilor de marketing etc.
În continuare, Secţiunea Resurselor va prezenta resursele locale disponibile şi existente din
municipiul Focşani şi de asemenea, noile oportunităţi de finanţare care pot fi folosite pentru
susţinerea Strategiei Municipiului 2007 – 2013, pe baza practicilor europene şi a celor deja
existente în alte oraşe din România.
2. Resursele actuale existente în municipiul Focşani
230
Capitalul Uman
Capitalul resurselor umane este un ingredient foarte important al dezvoltării durabile. La nivelul
oraşului, capitalul uman este în general scăzut la ora actuală, datorită faptului că în ultimii 10 ani
s-a înregistrat un nivel înalt al migrării forţei de muncă şi a tinerilor profesionişti, care caută
slujbe mai bune şi un stil de viaţă mai bun în alte părţi ale României şi în ţările Europei de Vest.
Momentan, tendinţa migrării este încetinită şi multe persoane revin în oraş şi dezvoltă noi
iniţiative. La nivel administrativ, actuala structură a Primăriei indică 160 de poziţii, dar acestea nu
sunt în întregime ocupate. Angajaţii Primăriei sunt experimentaţi şi execută cu profesionalism
sarcinile şi responsabilităţile zilnice. Primăria investeşte în activităţile de instruire, pentru
pregătirea procesului de integrare Europeană. În 2006, Primăria a derulat proiecte pentru instruire
privind Fondurile Structurale ale UE şi pregătirea strategiei. Grupul de Dezvoltare Strategică
înfiinţat în acest scop, conştientizează necesitatea investiţiilor în capitalul uman şi creşterea
numărului de angajaţi ai Primăriei, în special pentru consolidarea departamentelor Primăriei cu
personal specializat în elaborarea proiectelor, implementare, monitorizare şi evaluare conform
practicilor managementului proiectului ciclic. În acelaşi timp, situaţia se poate îmbunătăţi în
viitor, prin maximizarea eficacităţii parteneriatelor public – privat, în implementarea proiectelor şi
prin privatizarea sau darea în exploatare a multor servicii existente către furnizorii privaţi şi
ONG-uri. Alte instituţii, subordonate Consiliului Local, în special companiile publice, au
suficiente resurse umane deoarece acestea au administraţie autonomă şi nu sunt atât de mult
restricţionate de legislaţie. În ceea ce priveşte valoarea adăugată a capitalului uman – şi anume
educaţia, instruirea şi capacitatea de dezvoltare etc. – aceste probleme sunt bine dezbătute în
capitolul dedicat Consolidării Instituţionale.
Resursele de capital
Bugetul Local al Municipiului Focşani este un instrument de planificare a tuturor cheltuielilor şi
veniturilor. Bugetul Local este structurat pe baza cadrului legal oferit de Legea nr. 273/2006
privind finanţele publice locale, Legea Bugetului Anual, Legea 215/2001 a administraţiei publice
locale şi Legea Contabilităţii 81/2001, republicată.
Veniturile Bugetului Local sunt împărţite în trei mari categorii: Venituri Proprii, Alocaţii de la
Bugetul de Stat şi Subvenţii.
Tabel: Sursele de Venit ale Bugetului Local al Municipiului Focşani
Veniturile Proprii sunt reprezentate de:
AAllooccaaţţiiii ddee llaa BBuuggeettuull ddee SSttaatt
SSuubbvveennţţiiii VVeenniittuurrii PPrroopprriiii
231
Impozitele locale plătite de populaţie:
Impozite pe clădiri
Impozite pe teren
Impozite pe maşini
Impozite locale plătite de companii:
Impozite pe clădiri
Impozite pe teren
Impozite pe maşini
Impozit pe profit
Impozite judiciare, notariale şi extra-judiciare
Alte venituri (autorizaţii, concesiuni, servicii de închiriere, penalizări etc.)
În ceea ce priveşte suma veniturilor Primăriei Focşani pentru ultimii trei ani, situaţia este
următoarea:
VENITURI (miliarde ROL) Realizate în
2004
Preconizări
pentru 2005
Preconizări
pentru 2006
TOTAL din care: 816.8 834.9 758.0
Venituri proprii 199.1 280.7 224.8
Alocaţii de la bugetul de stat: 546.1 554.2 533.2
Alocaţii de la impozitul pe venit 151.9 162.0 192.0
Pentru subvenţiile de încălzire
118.5 78.7 0.0
Pentru salariile din sistemul de
educaţie
249.2 283.7 324.9
Pentru balanţa bugetului local 26.6 29.8 16.3
Pentru noua tehnologie 0.0 0.0 0.0
Subvenţii: 71.6 0.0 0.0
Pentru dezvoltarea sistemului
energetic
5.2 0.0 0.0
Pentru drumuri 66.0 0.0 0.0
Pentru finanţarea programelor de
ocupare temporară a locurilor de
muncă
0.4 0.0 0.0
Evoluţia veniturilor Bugetului Local al Primăriei Focşani în ultimi trei ani indică un buget relativ
scăzut comparativ cu mărimea municipiului, fără prea mari creşteri în ultimii trei ani, din contră,
la ora actuală cu anumite descreşteri ale acestuia. Bugetul este încă bazat în mare parte pe
alocaţiile Naţionale şi nu îşi foloseşte la capacitate maximă potenţialul de autofinanţare.
232
Analizând valoarea veniturilor proprii în comparaţie cu cea a altor oraşe de mărime asemănătoare
din România, multe alte oraşe au identificat şi aplicat deja diverse noi impozite locale (ex. taxe de
parcare, de mediu etc.) pentru a asigura venituri proprii mai mari. De exemplu, dacă sunt bine
orientate şi planificate, aceste noi taxe locale pot duce la creşteri de 20 – 30 % a bugetului local
tradiţional. Introducerea noilor impozite locale (în paralel cu veniturile din impozitele bugetare
locale convenţionale) a făcut subiectul interesului autorităţilor Primăriei Focşani, în ultimii doi
ani. Cu toate acestea, la ora actuală nu s-au luat iniţiative majore pentru implementarea noilor
impozite locale şi nu s-a înregistrat o mişcare majoră dinspre bugetul alocat de autorităţile
guvernamentale înspre creşterea bugetului prin resurse proprii. În lumina viziunii zonei
metropolitane Focşani, în viitor va fi necesară generarea de resurse proprii, pentru a sprijinii
acţiunile noii Strategii a Municipiului.
Capacitatea cheltuielilor actuale ale Primăriei Municipiului Focşani este bineînţeles limitată de
suma veniturilor, dar în mare măsură, acestea nu sunt stabilite ca priorităţi. După Revoluţia din
1989, a existat tendinţa centralizării şi a protecţiei sociale fără suport economic şi asta se reflectă
în tipul cheltuielilor şi în organizarea instituţională actuală a comunităţii. De exemplu, serviciul
de salubrizare a străzilor, de colectare a gunoaielor intră în responsabilitatea companiei
subordonate Consiliului Local şi anume Compania de Utilităţi Publice. Aceeaşi companie se
ocupă şi de managementul serviciilor de apă şi canalizare, fiind pe jumătate implicată şi în
acţiunile de pavare şi asfaltare din oraş. Sistemul centralizat de încălzire este administrat de
ENET – o companie locală, subordonată Consiliului Local Focşani. Bineînţeles, anumite servicii
de management al apei, canalizării, reprezintă încă o problemă a „siguranţei publice” în România
şi care sunt considerate a fi rezolvate doar de companii deţinute de stat sau de autorităţile locale.
De asemenea, locurile de parcare în Focşani sunt gratuite, cu excepţia unei zone reduse, Piaţa
„Moldovei”, care este gestionată de Administraţia Pieţelor Municipiului Focşani, unitate
subordonată Consiliului Local.
În privinţa cheltuielilor Bugetului Local al Primăriei Focşani, la ora actuală există o listă lungă a
instituţiilor finanţate de Bugetul Local al Municipiului şi anume:
Primăria;
Serviciul Public Comunitar de Cadastru şi Agricultură;
Serviciul Public Local de Evidenţă a Populaţiei;
Poliţia Comunitară;
43 de unităţi de educaţie (21 de grădiniţe, 9 şcoli, 13 licee);
3 unităţi spitaliceşti (2 creşe,1 centru pentru transfuziile de sânge);
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Venituri
pro prii
A lo cat ii din
taxa de venit
A lo cat ii din
bugetul de
stat
Subventii
2004
2005
2006
233
4 unităţi de cultură (Ansamblul Folcloric “Ţara Vrancei”, Teatrul Municipal “Mr. Gh.
Pastia”, Corul “Pastorala”, Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia”);
Cantina de Asistenţă Socială;
Serviciul Public Local de Asistenţă Socială;
Direcţia de Dezvoltare Servicii Publice;
Administraţia Pieţelor municipiului Focşani;
3 unităţi economice (Compania de Utilităţi Publice RA, ENET SA, Compania de
Transport Public SA).
Cheltuielile Bugetului Local în ultimii trei ani indică faptul că acestea au fost făcute conform
legii, în două modalităţi: a) Economic , b) Funcţional. Tabelul de mai jos demonstrează acest
lucru:
CHELTUIELI (miliarde ROL) Realizate în
2004
Preconizate
pentru 2005
Preconizate
pentru 2006
TOTAL din care: 816,8 834,9 758,0
Servicii publice 399,8 372,4 251,0
Educaţie 302,8 333,0 372,0
Asistenţă socială 37,0 48,0 58,0
Sănătate 6,5 9,2 10,0
Cultură, religie, sport, tineret 22,7 23,4 24,0
Autorităţi executive 34,5 40,3 40,0
Serviciul Datoriilor Publice 13,5 2,2 2,0
Rezerva de fonduri 0 6,4 1,0
Tabelul de mai sus arată că responsabilităţile Consiliului Local cuprind mai multe domenii,
printre care:
Sănătate – Finanţarea Centrului de transfuzii de sânge şi a creşelor;
Cultură – Finanţarea teatrelor, a ansamblurilor folclorice, a corului municipal etc;
Educaţie – Finanţarea serviciilor de întreţinere a diverselor şcoli şi activităţi de modernizare în
bibliotecile şcolare;
Alte responsabilităţi municipale includ cinematografele şi activităţile specifice tineretului, cum ar
fi stadioanele sportive, locurile de joacă şi spaţiile verzi.
Religie – Finanţarea serviciilor de întreţinere a bisericilor.
Asistenţă Socială – Finanţarea include:
Cantine care asigură o masă pe zi pentru aproximativ 280 de oameni fără venit.
Asistenţa publică locală – plăţile pentru persoanele cu handicap, plata serviciilor de
transport public şi salariile a aproximativ 450 de cadre medicale.
Asistenţă pentru persoanele vârstnice, respectiv ajutor medical, la cumpărături, ajutor
privind igiena; serviciul este oferit în urma unei investigaţii sociale, pentru a identifica
234
nevoile persoanei respective. Plata pensiilor nu intră în responsabilitatea Municipalităţii,
ci este efectuată de la Bugetul de Stat.
Sprijin pentru un ONG care conduce două centre pentru 52 de copii cu handicap şi 23 de
copii care suferă de autism (cheltuielile pentru orfani întră în marea majoritate în
responsabilitatea Consiliului Judeţean şi nu a Municipalităţii).
Procedurile legale pentru stabilirea paternităţii în cazurile de dispută privind sprijinul
parental.
Sprijin pentru persoanele fără adăpost – iarna trecută a fost foarte friguroasă, iar
municipalitatea a hotărât folosirea unui stadion sportiv neutilizat ca adăpost şi cantină
pentru 13 persoane.
Începând cu 2006, Bugetul Municipalităţii este folosit şi pentru a ajuta persoanele cu
handicap să se bucure de facilităţile Centrului Local de Reabilitare.
Grădiniţele / creşele fac parte, din 2006, din Serviciul Public Local de Asistenţă Socială;
salariile, costurile medicale şi de întreţinere sunt plătite pentru copiii până la vârsta de 3
ani, asigurarea meselor fiind suportate printr-un serviciu platit de parinti.
Persoanele cu venit mic (sub 100 de Euro pe lună), persoanele peste 60 de ani, eroi de
război, eroi ai Revoluţiei (din 1989), beneficiază de 30 de zile de transport public gratuit;
numărul total de beneficiari este de 1.900 de persoane. Compania care asigură serviciile
de transport public este în subordinea Consiliului Local.
Persoanele sărace, fără nici o sursă de venit (aproximativ 180 de persoane în total)
beneficiază din partea Municipalităţii de asistenţă socială, inclusiv combustibil pentru a-şi
încălzi casele. În schimb, ei trebuie să presteze 72 de ore de muncă pe luna, în activităţi
cum ar fi curăţarea străzilor, întreţinerea parcurilor etc.
De asemenea, un centru pentru persoanele vârstnice intră tot sub jurisdicţia
Municipalităţii. O clădire cu 20 de camere este gata iar alte 5 clădiri vor fi finalizate, dar
lucrările au fost oprite din cauza lipsei fondurilor.
Servicii Publice
Iluminatul public – în timp ce iluminatul stradal aparţine Companiei Naţionale de
Electricitate, Municipalitatea este cea care plăteşte energia consumată şi costurile cu
întreţinerea.
Alimentarea cu apă / Canalizarea – în timp ce Municipalitatea deţine infrastructura,
aceste servicii sunt asigurate de Compania de Utilităţi Publice (CUP RA), subordonată
235
Consiliului Local. Reţeaua a fost modernizată, folosind împrumuturile BERD şi produce
doar apă pură. Tariful apei este stabilit la un anumit nivel, pentru a produce un surplus
financiar care să asigure plata dobânzii şi rambursarea împrumutului BERD. Acest
surplus financiar este acumulat în Rezerva de Fonduri. Municipalitatea a garantat 10%
din plata acestor servicii. Majoritatea apartamentelor de bloc au apometre, ceea ce
permite debranşarea lor, în caz de neplată.
Încălzire – există un Sistem de încălzire centralizată care de asemenea produce energie
prin co-generare, folosind gazul natural ca şi combustibil. Această reţea aparţine
Municipalităţii şi este concesionată unei companii de operare care a fost într-o anumită
perioadă unită cu compania de apă menţionată mai sus, dar care este acum separată.
Compania ENET SA este de asemenea subordonată Consiliului Local Focşani. Costul
încălzirii, la nivel naţional, este mai mic decât costul propriu-zis de producţie, astfel că
Municipalitatea subvenţionează diferenţa – care reprezintă aproximativ 50 %. Această
subvenţie este redusă treptat şi ar trebui să înceteze în 2007. Reţeaua este foarte veche şi
necesită investiţii substanţiale pentru renovarea ei.
Gazul Natural – şi aici, în principiu, reţeaua aparţine Municipalităţii, care o închiriază
unei companii private (a fost o companie de stat, dar care a fost privatizată); cu toate
acestea, există o situaţie conflictuală, deoarece compania pretinde că este proprietara
reţelei şi ca urmare nu plăteşte chirie; de asemenea, reţeaua necesită investiţii, dar acest
conflict a îngreunat situaţia – de exemplu, în cazul renovării unei locuinţe, proprietarii au
plătit pentru instalarea ţevilor de gaz, dar acum cer ca Municipalitatea să le ofere servicii
de întreţinere şi reparaţie (şi nu compania privată).
Construcţia de locuinţe
După 1990, majoritatea oamenilor au devenit proprietarii apartamentelor în care locuiesc iar
municipalitatea deţine
un număr de 500 de
apartamente, pentru
asigurarea condiţiilor
de locuit persoanelor
sărace).
În cadrul Programului
Agenţiei Naţionale
pentru Locuinţe,
Municipalitatea asigură
terenul pentru
construirea de
apartamente, care sunt
apoi închiriate tinerilor.
Ideea este de a-i
încuraja să rămână în
Focşani şi să reducă
procentul de emigrare
al populaţiei tinere.
1700 de apartamente
sunt construite în Focşani în baza acestei scheme şi multe dintre ele sunt deja finalizate şi date în
folosinţă.
Primăria are o relaţie de solidaritate de succes cu oraşul „s-Hertogenbosch (den Bosch) din
Olanda, care a dus la rezultate bune în acest domeniu.
Alte îndatoriri ale Municipalităţii
236
Curăţarea străzilor, păstrarea curăţeniei în spaţiile publice cum ar fi parcurile,
întreţinerea, repararea şi marcarea străzilor, sunt tot responsabilităţi ale Municipalităţii
(colectarea gunoaielor de la casele particulare şi apartamentele de blocuri nu este însă
responsabilitatea Municipalităţii şi este realizată de Compania de Utilităţi Publice,
deţinută de Consiliul Local).
Transportul public este asigurat de o companie subordonată Consiliului Local. Aceasta
deţine minibuse care pot transporta 18 până la 24 de pasageri. Serviciile de autobuze
intercity folosesc autocare mai mari şi au fost în marea majoritate privatizate.
Municipalitatea administrează şi pieţele publice, prin asigurarea spaţiilor şi chioşcurilor
care sunt închiriate comercianţilor.
Municipalitatea organizează Poliţia Comunitară (nu Poliţia Naţională, Poliţia de Trafic
sau Jandarmeria). Această instituţie asigură şi paza monumentelor şi siguranţa
transportului de bani.
Municipalitatea administrează servicii precum Serviciul de Evidenţă a Populaţiei şi
Serviciul de Cadastru şi Agriculură şi bineînţeles, tot personalul care lucrează în
Primărie.
Alte servicii – municipalitatea plăteşte pentru organizarea diferitelor festivaluri şi evenimente şi
distribuirea gratuită a Revistei Municipale „Focşanii”- cu aparitie lunară.
În concluzie, cheltuielile totale ale Bugetului Local sunt prezentate în diagrama de mai jos. Putem
trage concluzia că, datorită legislaţiei naţionale restrictive, bugetul este la ora actuală utilizat la
maximum pentru a servii funcţiilor şi responsabilităţilor prezentate mai sus.
Resurse Fizice
Municipiul Focşani, prin autorităţile sale reprezentative, Primăria şi Consiliul Local, deţine mai
multe clădiri, terenuri, companii. Identificarea valorii tuturor resurselor materiale disponibile face
subiectul unui inventar amănunţit. Acestea pot fi împărţite în trei mari categorii:
Clădiri
Servicii Publice Educaţie Asistenţă Socială
Autorităţi Executive Cultură, reloigie, sport Sănătate
Fondurile Garantate de Împrumut Rezerva de Fonduri
8%
50%
33%5%
3% 1%
237
Clădirea Primăriei Municipiului Focşani este una relativ nouă, modernizată după Revoluţia din
1989. Clădirea are o poziţie centrală în acelaşi complex regăsindu-se Prefectura şi Consiliul
Judeţean Vrancea.
Alte clădiri proprietate a municipalităţii sunt: Teatrul Municipal “Mr. Gh. Pastia”, Ateneul
Popular “Mr. Gh. Pastia”, sediul ansamblului “Ţara Vrancei”, care este folosit şi ca cinematograf,
Cantina de Ajutor Social, 2 Creşe, Centrul de Transfuzii de Sânge, 43 de unităţi de educaţie,
Serviciului Public Local de Asistenţă Socială, Sediul Direcţiei pentru Dezvoltare Servicii Publice,
Administraţia Pieţelor Municipiului Focşani.
De asemenea, Municipalitatea deţine şi blocurile de apartamente construite în cadrul Programului
Naţional ANL, care sunt închiriate tinerilor. Pe lângă acestea, 500 de apartamente sunt deţinute şi
închiriate cazurilor sociale.
Terenuri
Conform legislaţiei româneşti, tot ce reprezintă domeniu public este deţinut de municipalitate.
Aici sunt incluse străzile, trotuarele, parcurile şi alte zone. La ora actuală, municipalitatea deţine
şi anumite terenuri din jurul municipiului, dar mult mai puţine decât în trecut, deoarece legislaţia
de după 1989 a forţat Municipalitatea să restituie terenurile foştilor proprietari, dinainte de era
comunistă.
Companii
Companiile subordonate Consiliului Local Focşani sunt:
CUP RA – Compania de Utilităţi Publice care administrează serviciul de alimentare cu
apă, canalizare, colectarea gunoiului, curăţarea străzilor şi asfaltarea;
ENET SA – Compania de Termoficare ce administrează sistemul de încălzire şi apă caldă
a Municipiului;
Compania de Transport Public SA care asigură transportul persoanelor în oraş cu
minibuse şi midi-buse în cadru organizat, pe anumite rute.
2. Resursele Viitoare ale Municipiului Focşani
Situaţia actuală în ceea ce priveşte resursele Municipiului, prezentată mai sus, nu este una dintre
cele mai favorabile, dar perspectiva accesării instrumentelor financiare ale UE în urma aderării
României la Uniunea Europeană la 1 Ianuarie 2007 şi diversele modele alternative pentru
creşterea relativ uşoară a veniturilor locale, de ex. prin parteneriate privat – public, emiterea de
obligaţiuni municipale, concesionarea terenurilor şi introducerea noilor impozite este o situaţie
nouă şi favorabilă pe care municipiul Focşani o poate utiliza pentru a realiza Viziunea Strategiei
şi dezvoltarea într-o zonă metropolitană europeană dinamică şi modernă.
Analizând situaţia actuală a Municipiului Focşani, comparativ cu tendinţele naţionale şi
internaţionale privind serviciile financiare municipale, s-a ajuns la concluzia că:
Există o tendinţă generală pentru creşterea tuturor tipurilor de cheltuieli:
Cheltuieli „obligatorii” cerute de autorităţile guvernamentale (ex. educaţie, sănătate,
cultură);
Cheltuieli „libere” asigurate de municipalitate.
Deseori municipalităţile au resurse locale limitate din totalul veniturilor;
238
(SUA 15%, Franţa 10%, Polonia 7%, Slovacia 5%, Marea Britanie 5%, Focşani 30%)
Există o tendinţă generală de operare a cheltuielilor pentru a avea o prioritate mai mare decât
capitalul cheltuielilor:
În multe ţări, aproximativ 15 – 20 % din totalul bugetului municipal este capital de
cheltuieli (în Focşani: 9 – 10%)
Toate municipalităţile au mai multe responsabilităţi, dar acestea nu beneficiază tot timpul de
resurse financiare suficiente pentru a răspunde acestor responsabilităţi.
În majoritatea ţărilor Europene, datorită faptului că organizaţiile guvernamentale centrale
dispun de capital redus pentru investiţii majore, autorităţile locale caută fonduri, constând în
împrumuturi bancare, emiterea de obligaţiuni municipale, concesionarea de terenuri,
privatizare şi finanţarea iniţiativelor locale în parteneriat cu organizaţiile private (aşa numitele
iniţiative ale parteneriatelor publice – private). Municipiul Focşani nu are multă experienţă în
acest tip de modele financiare de asigurare a resurselor financiare, cu excepţia împrumuturilor
de la băncile locale.
În ţările UE mai puţin dezvoltate, programele Uniunii Europene, cum ar fi Fondurile
Structurale sunt o sursă foarte importantă (dacă nu majoră) de finanţare a diferitelor iniţiative
locale. Problema accesării fondurilor este asociată cu capacitatea de absorbţie la nivel local şi
necesitatea de co-finanţare. Datorită faptului că majoritatea părţilor României aparţin
categoriei aşa numitelor regiuni ale UE subdezvoltate (rămase în urmă faţă de media UE),
implementarea Fondurilor Structurale va necesita 15% co-finanţare, care este favorabilă
autorităţilor locale pentru accesarea fondurilor sub valoarea minimă de co-finanţare cerută.
În majoritatea ţărilor dezvoltate ale UE, spectrul general al finanţelor municipale, arată în felul
următor:
Control Municipal
• Fonduri ale organizaţiilor guvernamentale centrale 100%
• Fondurile Municipalităţii Locale Granturi
(de exemplu Fondurile Structurale)
• Împrumuturile municipale de la bănci (finanţate de toate sursele municipale
de venit)
Obligaţiuni Municipale (finanţate de toate sursele municipale de venit)
• Împrumuturi pentru activităţi specifice (cum ar fi serviciile de apă)
• Parteneriate cu alte organizaţii (de ex. Parteneriatele Publice Private)
• Privatizarea activităţilor municipale (cum ar fi colectarea apei, deşeurilor)
0 %
Tendinţele descrise sunt favorabile în privinţa Viziunii noii Strategii a Municipiului 2007 – 2013,
fiind sprijinită de utilizarea Fondurilor Structurale ale UE şi alte instrumente ale UE, care vor fi
disponibile României după 1 Ianuarie 2007. În plus, faptul că Strategia Municipiului 2007 – 2013
pune accent pe dezvoltarea parteneriatelor publice private şi încurajează investiţiile private, în
sprijinul realizării obiectivelor şi acţiunilor Strategiei, creează premisele pentru cheltuieli
municipale mai reduse în următorii ani, referitor la furnizarea serviciilor publice şi dezvoltarea
generală a Strategiei.
Fonduri ale Uniunii Europene
239
Una dintre priorităţile principale ale Municipiului Focşani va fi accesul la Fondurile Structurale
disponibile începând cu 2007.
Municipiu Focşani nu are multă experienţă în privinţa finanţărilor din perioada de pre-aderare,
care au fost disponibile în România în ultimii ani. Anumite proiecte ISPA au fost implementate
de Compania de Utilităţi Publice, singura care a dezvoltat o Unitate de Implementare a
Proiectului şi care a instruit personal în acest domeniu.
Programele de Finanţare de Pre-aderare (care sunt acum folosite în România) sunt:
• PHARE – pentru crearea instituţiilor (aplicarea corectă a legislaţiei UE), îmbunătăţirea
infrastructurii, dezvoltarea economică şi măsurile sociale
• ISPA – pentru îmbunătăţirea infrastructurii transportului şi a protecţiei mediului
• SAPARD – pentru proiectele din agricultură (cum ar fi îmbunătăţirea calităţii
alimentelor), protecţia consumatorului şi dezvoltarea rurală
În 2006, Primăria a început să investească în instruirea personalului său în privinţa Fondurilor
Structurale ale UE. Din cauza complexităţii cerinţelor tehnice şi administrative pentru accesarea
fondurilor, Primăria va continua procesul de instruire şi de dezvoltare a capacităţii de elaborare a
proiectelor, pentru a fi capabili de a utiliza eficient fondurile pentru finanţarea intervenţiilor noii
Strategii a Municipiului 2007 – 2013.
După integrarea României în Uniunea Europeană (în principiu la 1 Ianuarie 2007) aproximativ
31,5 miliarde de Euro vor fi disponibile în perioada de 7 ani, 2007 – 2013, dintre care 6 miliarde
între 2007 – 2009.
Accesul la instrumentele financiare ale Uniunii Europene, începând din ianuarie 2007, în special
accesul la Fondurile Structurale ale UE, vor ajuta oraşul în implementarea, în mare proporţie
(aproximativ 40 – 50%) a acţiunilor propuse în noua Strategie de Dezvoltare a Municipiului (vezi
Anexa 1 – Planul de Acţiune al Strategiei). Acest lucru este realizabil. Aşa cum am menţionat mai
sus, Strategia Municipiului
Focşani 2007 – 2013 este
sprijinită prin relaţionarea cu
priorităţile şi măsurile naţionale
şi regionale, privind dezvoltarea
proiectelor eligibile pentru
finanţare de către Fondurile
Structurale ale UE, în perioada
2007 – 2013.
Dacă municipiul Focşani va
reuşi să atragă aproximativ 0,5-
1,0 % din totalul fondurilor UE
pentru România, în perioada
2007 – 2013, asta înseamnă că
doar resursele UE, necesare
sprijinirii procesului de
implementare, vor fi în exces de
150 de milioane de Euro, până
la 300 de milioane de Euro, la
care Focşaniul a trebui să mai
contribuie cu un procent
adiţional de 15% din diverse
surse alternative (între 25 şi 45
de milioane de Euro).
240
Această sumă, plus contribuţiile, este suficientă pentru implementarea a 40 – 50 % din priorităţile
Strategiei, datorită faptului că acţiunile propuse corespund în totalitate priorităţilor naţionale şi
regionale, măsurilor şi axei de intervenţie. De asemenea, ele sunt eligibile din punct de vedere al
programelor Fondurilor Structurale ale UE. (Vezi Raportul de Asistenţă Tehnică – „Cerinţe
pentru Pregătirile Tehnice şi Administrative pentru Participarea cu Succes în Programele
Fondurilor Structurale ale UE”). De asemenea, accesarea a 0,5 - 1,0% din fondurile disponibile
este o ţintă realistă, care, combinată cu factorul contribuţiilor, de 15%, asigură suficient capital
pentru implementarea în mare proporţie a acţiunilor Strategiei. Bugetul Local actual al
Municipiului Focşani, care este de aproximativ 20 de milioane de Euro pe an, asigură aproximativ
140 de milioane de Euro alocate pentru aceeaşi perioadă de coeziune a finanţării asigurată de
Fondurile Structurale (perioada 2007 – 2013). În cel mai rău caz, alocaţiile Bugetului Local vor
creşte cel puţin cu 30% până în 2008 şi cu 50% până în 2010, dublat până în 2013, putând co-
finanţa aproximativ 50% din proiectele finanţate de Fondurile Structurale ale UE. Creşterea
alocaţiilor bugetului local este un progres realist, datorită prognozelor creşterilor impozitelor
locale, a veniturilor din impozitele pe salariile mărite, venitul din aplicarea regulamentelor locale
şi naţionale, venitul din creşterea activităţilor turistice (vezi Capitolul 7 al Strategiei, Priorităţile
clar elaborate, justificările şi recomandările dezvoltării turistice), venitul din noile activităţi
educaţionale vocaţionale şi de instruire, venitul din achiziţionarea terenurilor, concesiuni, venitul
din impozitele pe creşterea valorii terenurilor urbanizate etc.
În cel mai fericit caz, municipiul Focşani poate urmări un exces de 300 de milioane de Euro, la
care contribuţiile ar trebui să fie de peste 45 de milioane de Euro, până la 80 de milioane de Euro
(dacă acţiunile sunt elaborate să necesite aproximativ 75% din Fondurile Structurale de co-
finanţare ale UE). Aceasta este din nou un ţel uşor de atins şi o situaţie favorabilă, privind
absorbirea Fondurilor Structurale ale UE, datorită faptului că parteneriatele public - privat pot
juca un rol pozitiv în co-
finanţarea proiectelor de
investiţii, iar capitalul privat
poate contribui cu până la 20%
în acţiunile de intervenţie. În
municipiul Focşani există deja
cazuri pozitive, în care
investitorii privaţi sunt activi în
exces de 30 de milioane de
Euro, în acţiuni de dezvoltare a
infrastructurii. Aceste tipuri de
investiţii ar putea fi facilitate în
viitor de noi proiecte în care
Fondurile Structurale ale UE să
participe în procesul de co-
finanţare în procent de 50 –
70% din totalul investiţiilor (30
– 50% contribuţii locale), ceea
ce este mult peste minimul de
15% cerut de procesele de co-
finanţare locale, demonstrând
astfel o capacitate mai puternică
de absorbţie. Grupul de
Dezvoltare Strategică propune
absorbirea de către Fondurile Structurale ale UE a unei medii de 60 – 70% din valoarea totală a
proiectului, încurajând parteneriatele public – privat şi astfel creşterea procentuală a participării
sectorului privat în iniţiativele de dezvoltare ale Municipiului. Dacă acest lucru ar putea fi
realizat, ar putea duce la implementarea în mare procent a Strategiei prin co-finanţare din partea
241
Fondurilor Structurale ale UE, ajungând la 60 – 70 % din acţiunile prioritare ale Strategiei.
Implementarea în proporţie de 60% a acţiunilor Strategiei, prin contribuţiile Fondurilor
Structurale ale UE, poate constitui un mare succes pentru municipiul Focşani. În plus,
parteneriatele public – privat vor calcula, vor încerca să găsească o modalitate de returnare a
investiţiilor şi generarea profitului, iar capitalul privat oferit va fi împărţit din parteneriat conform
unui anumit procent. Procentul împărţit de către autorităţile locale este o resursă adiţională a
Consiliului Local, pentru implementarea altor acţiuni din Strategie, în cea mai mare parte
iniţiative mărunte, pentru care nu sunt necesare parteneriate cu sectorul privat.
Deşi milităm puternic pentru îndeplinirea realistă şi posibilă a unei mari proporţii a acţiunilor
prioritare ale Strategiei între 2007 – 2013, prin absorbirea Fondurilor Structurale ale UE, merită
prezentate principalele obiective ale Fondurilor Structurale ale UE şi care pot fi acoperite şi
finanţate de diverse programe ale Fondurilor Structurale, în perioada 2007 – 2013.
Obiectivele Fondurilor Structurale
OBIECTIVUL 1 (teritorial):
o Promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu un capital PIB mai
mic de 75% din media CE, prin:
o Sprijinirea proiectelor de infrastructură de bază şi a investiţiilor în activităţile
economice.
OBIECTIVUL 2 (teritorial):
o Sprijinul conversiei economice şi sociale pentru zonele care se confruntă cu
dificultăţi structurale în sectoarele industriale şi de servicii, declinul zonelor
rurale, zonele urbane în dificultate şi regiunile de depresiune, dependente de
activităţi piscicole.
OBIECTIVUL 3 (tematic):
o Sprijinul adaptării şi modernizării politicilor şi sistemelor de educaţie, instruire şi
dezvoltare.
Diversele Fonduri Structurale
Fondul European de
Dezvoltare Regională (FEDR)
• Este principalul
instrument al
politicilor regionale
ale UE.
• Promovează
dezvoltarea şi
ajustările structurale
în regiunile sub-
dezvoltate
• Sprijină conversia
socio-economică în
zonele cu dificultăţi
structurale.
• Finanţează proiecte de
infrastructură, crearea
de locuri de muncă,
dezvoltare locală şi
sprijin pentru
242
întreprinderile mici şi mijlocii
• Sprijină dezvoltarea locală şi a IMM-urilor
Fondul Social European (FSE)
• Promovează îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare pentru şomeri şi grupuri
dezavantajate prin creşterea mobilităţii acestora şi facilitarea adaptării lor la schimbările
industriale prin măsuri de formare şi sisteme de ajutor pentru recrutare.
• Asistenţă pentru persoane: educaţie şi formare continuă, ajutor pentru crearea de locuri de
muncă, educaţie universitară în ştiinţe şi cercetare, noi surse de locuri de muncă;
• Asistenţă pentru structuri şi sisteme: îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi de training,
modernizarea serviciilor de anagajare, dezvoltarea de sisteme care să anticipeze nevoia de
calificare;
• Alte măsuri: creşterea conştientizării publice, servicii etc.
Fondul de Garanţie şi Orientare în Agricultură (FGOA)
• Sectiunea de Orientare contribuie la sprijinul regiunilor sarace prin:
(i) inbunatatirea eficientei structurilor de productie, procesare si marketing in agricutura si
silvicultura;
(ii) dezvoltarea de oportunitati locale in zonele rurale.
Instrumente Financiare pentru Orientare în Domeniul Pescuitului (IFODP)
Instrumentul IFODP nu este aplicabil pentru Strategia de Dezvoltare a Municipiului Focşani
2007-2013.
Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI-urile)
O altă posibilitate pentru obţinerea resurselor extra financiare de către municipiul Focşani, este
reprezentată de IFI-uri. Oraşul are experienţă cu acest tip de finanţare, anume prin Compania de
Utilităţi Publice (CUP RA), care a accesat deja o dată fondurile BERD, împrumutul pentru
reabilitarea sistemului de alimentare cu apă.
Această secţiune prezintă disponibilitatea resurselor financiare, din partea principalelor Instituţii
Financiare Internaţionale şi anume:
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost înfiinţată la Londra, în 1991, cu
scopul de a asista ţările Europei Centrale şi de Est şi ale Asiei Centrale, în perioada de tranziţie
către economiile de piaţă.
La ora actuală BERD are 61 de membrii (59 de ţări, Comunitatea Europeană şi Banca Europeană
de Investiţii), cu un total al operaţiunilor în 27 de ţări. Şi România este membră BERD. BERD
asigură împrumuturi, investiţii imparţiale şi garanţii pentru proiectele sectorului privat şi public
din domeniile financiar, infrastructură, industrie şi comerţ. Activităţile sale includ promovarea
sectorului privat, consolidarea instituţiilor financiare şi a sistemelor legale şi dezvoltarea
infrastructurii necesare pentru a sprijinii sectorul privat. BERD lucrează în strânsă cooperare cu
alte instituţii financiare internaţionale, cum ar fi Banca Mondială şi Banca Europeană de
Investiţii.
243
Banca Mondială (BM)
Banca Mondială oferă un bogat sortiment de instrumente, inclusiv împrumuturi şi granturi care să
finanţeze eforturile de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a economiei din întreaga lume. Banca
are două tipuri de instrumente de împrumut:
Împrumuturile de Investiţii - finanţarea bunurilor, a acţiunilor şi serviciilor în sprijinirea
proiectelor de dezvoltare economică şi socială, într-o gamă largă de sectoare. Acestea
durează de la cinci până la zece ani. Proiectele care pot fi finanţate prin Împrumuturi de
Investiţii ale BM variază ca şi tematică, de la reducerea sărăciei urbane (de exemplu
incluzând contractori privaţi în noile activităţi de construire a locuinţelor) până la
dezvoltarea rurală (formalizând dreptul de proprietate asupra pământurilor, cu scopul de a
spori siguranţa micilor fermieri); sistemul de apă şi cel sanitar (îmbunătăţirea eficienţei
utilităţilor de apă); managementul resurselor naturale (asigurarea instruirii în activităţile
forestiere şi fermiere); reconstrucţia post-conflictuală (reintegrarea soldaţilor în
comunitate); educaţie (promovarea educaţiei fetelor) şi sănătate (stabilirea clinicilor
rurale şi de instruire în protecţia muncii, a muncitorilor).
Dezvoltarea Politicilor de Împrumut sunt împrumuturi financiare externe, uşor
rambursabile, pentru a sprijinii reformele politice şi instituţionale. De obicei, acestea
durează de la unul până la trei ani. Dezvoltarea operaţiunilor politicilor de împrumut, în
general are ca scop promovarea structurilor de piaţă competitive (de exemplu, reforma
legală şi de reglementare), denaturarea corectă a regimurilor încurajatoare (reforma
impozitelor şi comerţului), stabilirea adecvată a monitorizării şi protecţiei (reforma
sectorului financiar), crearea unui mediu favorabil care duce la investiţiile sectorului
privat (reforma judiciară, adoptarea unu cod modern de investiţii), încurajarea activităţii
sectorului privat (privatizarea şi parteneriatele publice – private), promovarea unei bune
guvernări (reforma serviciului civic) şi micşorarea efectelor adverse, pe termen scurt, ale
activităţii de adaptare. De asemenea, un număr limitat de granturi, este disponibil prin
bancă, fie finanţat direct, fie administrat prin intermediul parteneriatelor. Majoritatea sunt
elaborate în aşa fel încât să încurajeze inovaţia, colaborarea cu alte organizaţii şi
participarea factorilor implicaţi, la nivel naţional şi local. Donatorii încurajează Banca să
opereze aproximativ 850 de fonduri de împrumut, care sunt contabilizate separat, din
resursele proprii ale Băncilor. Aceste aranjamente financiare şi administrative cu donatori
externi, au dus la finanţarea granturilor de dezvoltare prioritară a nevoilor, inclusiv
asistenţa tehnică şi serviciile de consultanţă, reducerea datoriilor şi etapa de tranziţie post-
conflictuală. În cele din urmă, Banca oferă diverse tipuri de garanţii şi instrumente de
management al riscului, pentru a proteja creditorii comerciali de riscul asociat cu
investiţiile în dezvoltare.
Banca Europeană de Investiţii (BEI)
În multe cazuri ale Uniunii Europene, BEI face împrumuturi pentru a asigura co-finanţarea
proiectelor mari de infrastructură, sprijinite de
alte instrumente financiare ale Uniunii
Europene.
Banca Europeană de Investiţii (BEI) este o
instituţie financiară a Uniunii Europene. A fost
creată în urma Tratatului de la Roma.
Membrii BEI sunt Membri de Stat ai Uniunii
Europene, care au subscris cu toţii capitalului
Băncii. BEI se bucură de propria personalitate
juridică şi de autonomia financiară din cadrul
244
sistemului Comunităţii. Misiunea BEI este de a continua obiectivele Uniunii Europene prin
asigurarea finanţării pe termen lung a proiectelor cu capital specific, conform practicilor bancare
stricte. Prin urmare, contribuie la construirea unui relaţii de apropiere în cadrul Europei, în mod
particular în ceea ce priveşte integrarea economică şi coeziunile economice şi sociale. Ca şi
instituţie a Uniunii, BEI se adaptează continuu activităţii sale de dezvoltare în politicile
comunităţii. Ca şi Bancă, lucrează în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, atât în
momentul în care împrumută pieţele de capital, cât şi atunci când finanţează proiectele de capital.
BEI oferă împrumuturi în mare măsură din procedeele sale de împrumut, care împreună cu
„propriile fonduri” (capitalul plătit şi rezervele), constituie „resursele poprii”.
Investiţiile sprijinite de BEI sunt grupate în şase priorităţi operaţionale, anume:
Coeziunea economică şi socială în cadrul UE dezvoltată;
Implementare Iniţiative Inovatoare 2010;
Dezvoltarea reţelelor trans-europene şi de acces;
Sprijinul dezvoltării UE şi cooperarea politicilor în ţările partenere;
Protecţia şi îmbunătăţirea mediului, inclusiv climatul schimbării şi reînnoirea energiilor;
Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii precum şi companiile de mărime intermediară;
Sprijinul capitalului uman, în special sănătatea.
Dividente private
Conceptul este de obicei folosit în ţările în curs de dezvoltare. Investitorii profesionişti asigură
dividente sau capital bazat pe dividente firmelor private. Caracteristicile instrumentului
Dividentelor private ar putea fi rezumate după cum urmează:
Structura Fondurilor. Partenerii generali sunt companii capitaliste individuale (sau cu un
management de investiţii controlat puternic de aceşti indivizi). Partenerii sunt responsabili de
dezvoltarea, realizarea şi monitorizarea investiţiilor existente.
Sursele de Finanţare. Capitalul investitorilor locali şi internaţionali deseori în parteneriat cu
organizaţii străine de ajutorare, cum ar fi Banca de Dezvoltare a Asiei, Agenţia Americană
pentru Dezvoltare Internaţională, corporaţii semi-guvernamentale, cum ar fi Corporaţia
Investiţiilor Private Străine şi instituţiile financiare multilaterale cum ar fi Corporaţia
Financiară Internaţională, KFW Germania şi BERD.
Tipuri de investiţii. Fondurile private de dividente demarează tranzacţii incluzând
mecanismele de achiziţie a industriilor fragmentate şi capitalul speculativ al investiţiilor.
Băncile din pieţele în curs de dezvoltare sunt aproape în totalitate bazate pe bunurile
creditorilor pe termen scurt, mai puţin de 2 ani, făcând astfel ca dezvoltarea şi expansiunea
producţiei să fie limitată.
Obligaţiuni municipale
Emiterea unei obligaţiuni municipale este o soluţie financiară pe termen lung, care asigură o bază
de finanţare mai mare pentru municipalităţi. Obligaţiunile municipale sunt obligaţii de datorie
publică, emise de state, oraşe, judeţe şi alte entităţi guvernamentale, pentru a strânge bani necesari
construirii şcolilor, autostrăzilor, spitalelor şi a sistemelor de canalizare precum şi multe alte
proiecte pentru binele publicului. Obligaţiunile municipale sunt cea mai importantă modalitate
prin care autorităţile guvernamentale locale din US şi UE să împrumute bani pentru finanţarea
capitalului de investiţii şi a fluxului de bani lichizi necesar.
Obligaţiunile municipale se folosesc deja în România din 2001, dar niciodată în Focşani. Există
multe oraşe care accesează deja acest tip de finanţare, unele chiar a doua oară. Municipiul
245
Focşani, la ora actuală, ia în considerare emiterea de obligaţiuni municipale pentru finanţarea
programului de asfaltare a străzilor .
Facilităţile Locale de Credit ale Municipalităţilor
Acestea sunt linii de credit oferite de băncile locale. De obicei, acestea cer foarte multe informaţii
suplimentare, necesitând un set complet de garanţii, în general şi garanţii colaterale. Deseori,
acestea sunt furnizate doar pentru o scurtă perioadă de timp, deoarece bancherii se tem de
schimbările politice şi preferă să împrumute bani pe o perioada care cuprinde mandatul
Primarului şi al Consiliului Local. De asemenea, plata este mai mare dacă nu sunt incluşi ca parte
a obligaţiunilor municipale emise, pe termen lung.
Parteneriatele Public – Privat: Noua Generaţie a Infrastructurii Financiare
Parteneriatele public – privat (PPP) pot apărea într-un spectru variat al activităţilor şi serviciilor
locale: în sectorul transportului, în sistemul de canalizare şi acţiunile de depozitare a deşeurilor, în
dezvoltarea urbană şi regională, în construirea locuinţelor şi în protecţia mediului, precum şi în
operaţiunile culturale, educaţionale şi facilităţile de recreare. PPP ar putea fi stabilite pentru toate
serviciile publice (autorităţile locale) atâta timp cât nu există obstacole staţionare pentru
privatizarea completă sau parţială. Unde sunt stabilite parteneriate (în ce domenii şi în ce zone
spaţiale) şi pentru ce scop depinde aşa cum a demonstrat experienţa internaţională de un factor
crucial: poate investitorul privat să obţină un profit satisfăcător de pe urma rambursării
investiţiilor sale sau datorită subvenţiilor publice. Acest lucru este evident în planificarea
Municipiului şi dezvoltarea urbană. Parteneriatele public-privat, pot fi găsite, în general, în locaţii
specifice. La nivel macro, ele sunt limitate frecvent la oraşele atractive şi centrele de dezvoltare
economică; la nivel micro, ele tind să fie centre sau zone atractive din punct de vedere al
dezvoltării urbane şi / sau zone deja privilegiate. De regulă, investitori privaţi prezintă interes
pentru regiunile în criză economică sau zone cu cerere comercială scăzută, doar când sectorul
public oferă iniţiative atractive, în particular de tip financiar sau regulator – planificare şi când în
ciuda problemelor pe care le întâmpină, zonele vizate par să posede potenţial pentru dezvoltarea
economică şi financiară.
În ceea ce priveşte priorităţile proiectului parteneriatelor public - privat, în primul rând toate
îmbunătăţirile care vizează construcţiile, dezvoltarea urbană, infrastructura joacă un rol principal
în majoritatea cazurilor. De regulă, aceste complexe sunt proiecte de-a dreptul spectaculoase care
au ca rol îmbunătăţirea imaginii zonelor urbane în ceea ce priveşte oraşul.
246
Strategia Municipiului Focşani 2007 – 2013 consideră PPP un instrument cheie al realizării la
scară largă a proiectelor de investiţii în infrastructură, propuse în recomandările sectoriale. Mai
mult, Parteneriatele Strategice sectoriale vor juca un rol deosebit în procesul de utilizare al
resurselor disponibile, pentru a utiliza eficient şi pentru a asigura resursele şi investiţiile
adiţionale, necesare realizării scopurilor propuse în cadrul fiecărei Priorităţi a Strategiei. Acest
lucru va face posibil ca fondurile identificate şi alte resurse importante (oameni, terenuri, clădiri
şi Tehnologia Informaţiei şi Comunicării) să fie alocate în mod clar fiecărei Priorităţi în viitor. A
fost de asemenea demonstrat că organizaţiile principale ale Municipiului lucrează împreună
pentru îndeplinirea aceloraşi scopuri şi obiective şi să ofere astfel publicului un răspuns compact,
conform Viziunii Strategiei.
247
PARTEA 2
ANEXE