Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi Europa

  • Published on
    08-Apr-2016

  • View
    26

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Eseu la istorie despre democratie si totalitarism in Europa secolului 20.

Transcript

1. IDEOLOGII DEMOCRATICE I TOTALITARE N EUROPA

n secolul al XX-lea are loc o confruntare intre regimurile democratice si cele totalitare. In timpul primului razboi mondial principiile democratiei liberale au avut de suferit datorita interventiei puternice a statului pentru obtinerea victoriei. Mai mult, dupa incheierea acestuia statul cauta s mentina controlul pentru solutionarea maarilor probleme cu caracter economic sau social. n cele mai importante state democratice - Marea Britanie, Franta, S.U.A. - pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntau dup razboi, electoratul a adus la putere partidele de dreapta: Partidul Conservator in Anglia, Blocul National in Franta, Partidul Republican in S.U.A. Acestea au promovat o politica economica de redresare dar cu efecte antisociale, ceea ce a dus la nmultirea actiunilor revendicative. Mai mult, in S.U.A. republicanii promoveaza o politica izolaionist in plan extern, protectionist (pe plan economic) si puritan cu accente xenofobe pe plan intern). Aceste partide au dominat scena politic pn la marea criz economic din 1929-1933. n Europa central si rasariteana prbuirea marilor imperii: german, austro-ungar si rus a fost urmata de aparitia unor state cu regimuri politice liberal democratice. Consolidarea sistemului democratic depindea in aceste state de rezolvarea a dou probleme cheie: cea agrara si cea constitutional. Noile state introduc, intre 1919-1921, legi care, cu mici diferente, prevd desfiintarea marii proprieti in schimbul despagubirilor si redistribuirea pmantului catre trani. In acelasi timp guvernele elaboreaz constitutii democratice. Gravitatea problemelor ce le aveau de rezolvat, rivalitatea dintre partide, ambitiile conductorilor si lipsa de experienta a electoratului, au dus la deterioarea mecanismelor constitutionale i la concentrarea puterii in mainile executivului. In aceste conditii viitorul democratiei este tot mai mult legat de personalitatea sefului statului: daca acesta respect regulile constitutionale, regimul respectiv evolueaz in sens democratic, cum a fost in Cehoslovacia. In schimb in alte state, ca de exemplu Polonia, solutia a fost spre autoritarism. Marea criz din 1929-1933 pune in dificultate democratiile liberale, care se confrunt cu grave probleme economice si sociale. In timp ce in state precum Marea Britanie, Franta, Olanda, Belgia, Elvetia, Danemarca, Norvegia, Suedia sau in Cehoslovacia, unde regimurile democratice supravietuiesc, n altele- Germania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia - se instaleaz regimuri autoritare.Idei si regimuri totalitare

Scderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei interbelice, reaciile fa de modul cum s-au pus bazele pcii au condus la apariia unor micri extremiste i la instaurarea, n multe state euopene a unor regimuri dictatoriale. In context i fac apariia ideologiile extremiste: fascist, nazist i comunist. Fascismul a aparut n Italia i a mbrcat forma corporatist. Acesta preconiza o societate organizat n grupuri profesionale, numite corporaii. Pe plan politic corporatismul urmrea nlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegaiilor corporaiilor, noua organizare urmnd, n concepia iniiatorilor ei, s asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale. Fascitii au pus mare accent pe naionalism si pe promisiunile de restaurare a "onoarei naionale". Ei considerau ca statul naiune avea viaa sa proprie, diferit de vieile fiinelor umane care-1 compuneau. Regimul fascist a fost instaurat n Italia de Benito Mussolini. Deceptionat n privina ambiiilor sale teritoriale, zguduit de ample micri sociale, provocate si susinute de stnga socialist, care amenina cu instaurarea dictaturii proletariatului, democraia liberal italian a devenit incapabil s rezolve problemele rii. In faa acestor primejdii fascismul a aprut ca singurul capabil s apare ordinea n stat. Fascitii organizeaz marul asupra Romei, determinndu-1 pe regele Victor Emanuel al III-lea, care se temea de tulburri sociale, s demita guvernul si sa accepte numirea lui Mussolini ca prim-ministru la 29 octombrie 1922. O lun mai trziu Parlamentul i acord puteri depline, iar n urma alegerilor din 6 aprilie 1924 Camera Deputatilor devine majoritar fascist, asigurndu-i lui Mussolini toate prghiile puterii. Mussolini a organizat statul dup principiile corporatismului. Activitatea sindicatelor a fost redusa la tcere, libertarea presei a fost suprimat, activitatea partidelor politice a fost interzis. Adversarii politici ai regimului au avut de nfruntat represiunea miliiilor fasciste "Ovra" si rigorile Tribunalului special nfiinat n 1925, care stabilea ani grei de nchisoare mpotriva adversarilor politici. Propaganda fascist susinea c a luat natere "statul corporatist" care asigura prosperitatea tuturor categoriilor sociale. Pentru atragerea maselor Il Duce a impus adoptarea unor masuri si programe care s-au bucurat de sustinere popular: a ncercat sa controleze marele capital, sa stavileasc abuzurile si corupia, a luat masuri mpotriva Mafiei. Printr-o propagand abila fascistii au urmarit sa redetepte n sufletul italienilor mndria de a fi demni urmai ai Romei. Antrenarea Italiei in agresiuni externe si in al doilea razboi mondial a determinat scaderea popularitii lui Mussolini si retragerea sprijinului popular. A fost nlaturat de la putere in iulie 1943. Nazismul ca ideologie a fost fundament de Adolf Hitler in lucrarea Mein Kampf. La baza acestei ideologii au stat naionalismul exacerbat, rasismul si antisemitismul. Nazismul a aparut intr-o perioada dificila pentru natiunea germana. Germania care fusese nvins in primul razboi mondial s-a considerat umilit prin prevederile Tratatului de Pace de la Versailles. Germanii considerau ca li s-a impus un "dictat". Nazistii au pus un mare accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a onoarei naionale. Hitler considera vinovat pentru problemele economice si sociale ale Germaniei, sistemul democraiei parlamentare. Singura soluie pe care o sustinea Hitler era dictatura unui singur partid condus de un lider providential care s supun naiunea n numele binelui general. El urmrea crearea unui imperiu (reich) care sa-i cuprinda pe toi germanii. Justifica expansiunea germana prin nevoia de "spaiu vital" pentru rasa arian, considerat superioar. Spre deosebire de Mussolini, Hitler a fcut din rasism si in special din antisemitism, o component esenial a programului su. Evreii erau gsii vinovai de toate relele societii germane si de aceea nazitii susineau eliminarea lor prin exterminare. Preluarea puterii de catre naziti are loc in ianuarie 1933 cnd, pe baza rezultatelor alegerilor din 1932, presedintele Hindenburg 1-a numit cancelar al Germaniei pe Adolf Hitler, conductorul Partidului National Socialist al Muncitorilor din Germania. Avnd majoritatea in Parlament, Hitler a obinut puteri dictatoriale, in martie 1933. Acest fapt semnifica sfritul republicii de la Weimar si instaurarea dictaturii naziste in Germania. Primele msuri luate de Hitler i-a vizat pe adversarii politici: toate partidele au fost scoase in afara legii cu exceptia Partidului National Socialist, micarea sindical a fost distrus, au fost eliminai advesrarii din propriul partid. In anul 1934, dup moartea preedintelui Hindenburg, a preluat si atribuiile acestuia proclamndu-se "Fuhrer ". De la inceput evreii au fost inta predilect a persecuiilor naziste. Pn la sfrsitul anului 1934 cei mai multi avocati, medici, profesori si functionari evrei si-au pierdut slujbele sau dreptul de a-si practica meseriile. Prin Legile de la Nurenberg, din 1935 evreilor le-au fost retrase toate drepturile civile in cadrul statului german.Cultura a fost subordonata scopurilor regimului. Tineretul era educat in spiritul unui devotament fanatic fa de regim si nregimentat n organizaii precum "tineretul hitlerist". Controlul regimului a fost instituit si asupra bisericii. Aceasta a fost supus persecuiilor din cauza valorilor promovate de cretinism - iubire i respect fa de aproapele tau - care constituiau contrariul valorilor promovate de naional-socialiti. Comunismul i are originea n operele lui Marx care a fundamental teoria "luptei de clas". El susinea c societatea comunist se va edifica mai nti n rile dezvoltate n care proletariatul va prelua pe cale revoluionar puterea de la burghezie. Lenin a dezvoltat teoria marxist, susinnd c revoluia proletar poate s ias victorioas i tr-un stat mai puin dezvoltat cum era Rusia. In concepia lui Lenin comunitii reprezentau "avangarda" proletariatului. Ideologia comunista promitea oamenilor o schimbare totala a modului de viata prin realizarea unei societati fara clase, in care sa fie instaurate egalitatea si dreptatea. Teoria marxista sustinea ca in prima etapa, cea a construirii socialismului, era necesara mentinerea statului, ca instrument al dictaturi proletariatului, necesar reprimarii oricarei forme de rezistenta a dusmanilor clasei muncitoare.Primul regim comunist s-a instalat in Rusia, in octombrie 1917, sub conducerea lui Lenin. Reformele adoptate de bolevici au fost: naionalizarea fabricilor si bancilor, naionalizarea pmntului, proclamarea dreptului la autodeterminare a naiunilor. Intre anii 1918-1921 s-a desfurat un rzboi civil ntre partizanii vechiului regim (albii) si susintorii bolevicilor (roii). Mai multe state europene au intervenit militar impotriva Rusiei Sovietice. Bolevicii au dezlnuit teroarea: au nfiinat poliia secret (CEKA) cu misiunea de a-i lichida pe toti cei care se opuneau noului regim, a fost suprimata libertatea presei, ranilor le-a fost rechiziionat recolta, a fost decretat munca obligatorie, a fost nfiinat Armata Roie. Cu ajutorul acesteia s-a asigurat ordinea interna si a fost respinsa interventia straina. In 1922 s-a format Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS).

Recommended

View more >