[Dat

e]

84

SELF ESTEEM IN THE CASE OF MINORITARY ETHNIC GROUPS

Ioana Lepădatu

Assoc. Prof., PhD and Elena Hurjui, Lecturer, PhD – Spiru Haret University, Brașov

Abstract:The study is based on a sample of 278 Roma citizens, gypsies living in the marginalized community of Codlea, Braşov County, and provides information on 76 people living in this

neighborhood.

The analysis directions aimed at studying the self-esteem and social abilities of Roma participants. There were 20 group interviews, the Kuhn and McPartland proiective test "Who am I ..." and the lists

of adjectives that allowed individual characteristics to be highlighted.

Keywords: self-esteem, self-image, gypsies, social skills, discrimination

Romii sau țiganii constituie unul din grupurile etnice minoritare cele mai mari din

România, după maghiari. Potrivit unui recensământ recent, în România trăiesc 16,79 milioane

de români (88,9%), 1,22 milioane de maghiari (6,5%) şi 621.600 de romi sau țigani (3,3%),

iar aproximativ o treime din populatia de romi era reprezentată de copii cu vârste între 0 și 14

ani.

Într-un studiu elaborat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții București, sunt

prezentate caracteristicile generale ale familiilor de romi: căsătoriri precoce, multe

nelegalizate, coabitarea tinerelor familii cu una din familiile de origine, număr mare de copii,

divorțialitate scăzută.

În județul Brașov se află Municipiul Codlea cu o populație de 26068, precizează un

studiu finalizat in 1 ianuarie 2016 de Institutul Național de Statistică.

În cadrul unui Program Operațional Capital Uman -Muncă, Asumare, Legalitate pentru

Integrare și Nediscriminare (MALIN)- de incluziunea socială și combaterea sărăciei, al cărui

scop principal este de creșterea calității vieții pentru 556 de cetățeni ce trăiesc în comunitatea

marginalizată din municipiul Codlea, județul Brașov, s-au organizat diverse activități de

evaluare, consiliere, formare profesională și workshop-uri în vederea atingerii indicatorilor

din proiect.

Obiectievele studiului suntanaliza stimei de sine și abilități sociale ale participanților

de etnie rromă.

Studiul de față a fost realizat pe un eșantion de 278 de cetățeni ce trăiesc în

comunitatea marginalizată din municipiul Codlea, județul Brașov și oferă informații cu

privier la un număr de 76 de persoane care locuiesc în acest cartier. Au fost utilizate date

oferite de Centrul de Asistență Socială Codlea. Cei 76 de participanți au vârste cuprinse între

18 și 55 ani au toți studii. Astfel 12 participanți au bacalaureatul, (15,78% nivel mediu de

educație), 12 participanți au absolvit liceul fără bacalaureat (19,73% nivel mediu de

educație), 9 au școala profesională (11,84% nivel mediu de educație), 40 participanți au studii

gimnaziale (52,63% nivel scăzut de educație). Așadar în ceea ce privesc studiile, 47,36% au

un nivel mediu de educație, iar 52,63% nivel scăzut de educație. În graficul:1 este ilustrat

nivelul de educație al participanților.

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

85

Fig:1

Distribuția în funcție de gen este următoarea:

Masculin Feminin

24 52

Fig:2 Persoanele participante au familiile fie matrilocală, fie patrilocală, într-o singură

gospodărie fiind mai multe nuclee familiale de vârste, nivele de pregătire și experiențe de

viață diferite.

Planificarea acestor activități a fost organizată pe 3 module, unul de autocunoaștere și

dezvoltare personală, altul de comunicare și abilități sociale și unul de calitatea stilului de

viață, într-un program realizat săptămânal, după un grafic comunicat și acceptat de

participanți.

Au fost făcute 20 interviuri de grup, sub forma unei conversaţii naturale, în care

numărul participanţilor a variat, în funcţie de scop, temă şi prezență. Astfel au fost minim 5

maxim 9 participanți la fiecare întâlnire, fiecare intervenţie a durat maxim 2 ore.

Interacţiunea şi dinamica grupului au putut stimula răspunsurile pentru a colecta date cu

privire la experienţele, credinţele, atitudinile legate de modul în care gestionează conflictul,

comportament asertiv, pasiv sau agresiv, comportament civilizat.

În urma aplicării chestionarului Stimei de Sine, (Rosenberg) chestionar cu 10 itemi

simpli, care oferă o indicaţie despre nivelul stimei de sine, rezultatele au fost următoarele și

sunt reprezentate în figura 3: 8 participanți au avut o stimă de sine slabă, 16 o stimă de sine

medie, 52 o stimă de sine înaltă.

36

40

34

36

38

40

42

nivel mediu de educație

nivel scăzut de educație

N IV EL ED U CAȚ IE

0

10

20

30

40

50

60

feminin masculin

Distribuția în funcție de gen

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

86

. Fig:3

Proba proiectivă Eu sunt evidențiază elemente ale Eu-lui, o proiecție ideală a

imaginii de sine, prin care subiecții încearcă să răspundă unor asteptări, să pară că fac față

unor presiuni și solicitări, exprimând ceea ce individul ar putea să devină. Spre deosebire

de idealuri, aceste proiecții țin seama de constrângerile realității și de competentele

individului.

În procesare am luat în calcul propoziții de tip A ce conțin caracteristici generale

sau particularități de ordin fizic probei, propozițiile de tip B, adică propoziții ce se referă la

caracteristicile statutului social actual al subiectului, propozitii de tip C, ce cuprind

caracteristicile de ordin psihic și propoziții de tip D cu identificări mai filosofice.

Se constată că predominante sunt propozițiile de tip B, adică acele propoziții care se

referă la caracteristicile statutului social actual al subiectului: familist, mamă, tată, soț, soție

căsătorit, cerdincios, gospodină și mai ales pe pozițiile 1,2 și 3. Urmează propoziții de tip A

ce conțin caracteristici generale sau particularități de ordin fizic, cum ar fi silitor, serios, de

treabă, înalt, cu ochi căprui, etc. Toate propozițiile sunt simple, clare, directe, neexistând

contradicții. Pe ultimele poziții sunt propozitii de tip C, ce cuprind caracteristicile de ordin

psihic, iar propoziții de tip D cu identificari mai filosofice nu sunt.

Într-o ierarhie în care pe baza elementelor pe care fiecare subiect le identifică și

consideră că-i sunt caracteristice, pozițiile ăn care ei se regăseau sunt predominant familist,

căsătorit/ă, căsătorit recent, dovedind astfel locul și rolul pe care-l reprezintă pentru ei

familia. În ordine descrescătoare apar statutul de mamă/tată și această indicație oferind

informații despre modul în care familia, rolurile respective sunt asumate. Când se pun în

discuție caracteristicile personale, marea majoritate își identifică o serie restânsă de calități

cum ar fi aceea de a fi sociabil, cinstit, înțelegător, serios, comunicativ.

(Poziția 1- prima afirmație): familist/ă (29 subiecți), familist/ă convins/ă (3 subiecți

), căsătorit/ă (17 subiecți), recent căsătorită (1 subiect), mamă ( 8 subiect ), tată (5 subiecți ),

tătic ( 2 subiecți ), soț/ie (4 subiecți), gospodină ( 4 subiecți ), bunic/ă ( 3 subiecți)

(Poziția 2- cea de a doua afirmație): familist/ă ( 18 subiecți ), mamă ( 11 subiecți ),

mamă a 5 copii (1 subiecți) tată ( 5 subiecți ), tătic ( 3 subiecți), muncitor/oare ( 11 subiecți ),

gospodină ( 6 subiecți); căsătorit/ă (6 subiecți), ajutătoare ( 3 subiecți), om bun (3 subiecți),

credincios/ă (2 subiecți ), sociabilă (2 subiecți), de treabă (2 subiecți), om cinstit ( subiect

1), înțelegător (1 subiect), văduvă ( 1 subiect)

(Poziția 3- cea de a treia afirmație): familist/ă (7 subiecți ), mamă (7 subiecți ),

mamă a doi copii (2 subiecți), o mamă bună (3 subiecți), muncitor/oare (7 subiecți ), tată (6

subiecți ), gospodină ( 6 subiecți); căsătorit/ă (5 subiecți), mătușă (5 subiecți), înțelegător (5

subiecți), credincioasă (4 subiecți ), iubitor/oare (4 subiecți), bun/ă (3 subiecți), sociabil/ă

(2 subiecți), silitor (2 subiecți), serios (2 subiecți), de treabă (2 subiecți), cinstit/ă (2

subiecți), o soră bună (1 subiect), bunica a 10 nepoți și pentru toți ceilalți membri ai familiei

(1 subiecți).

11 % [VALUE] %

[VALUE]%

Chestionarul Rosenberg

stima scăzută stimă medie stimă Înaltă

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

87

(Poziția 4- cea de a patra afirmație): familist/ă (11subiecți), căsătorit/ă (7 subiecți),

mamă (6 subiecți ), o mamă eroină (1 subiect), o mamă iubitoare (3 subiecți ), tată (5

subiecți ), soț/ie (4 subiecți), o soție iubitoare (2 subiecți), harnică ( subiecți 4), mătușă (

subiecți 3), gospodină

(subiecți 3), credincios/ă (2 subiecți ), o bucătăreasă bună (1 subiect ), băiat muncitor (3

subiecți), băiat ajutător ( subiecți 3 ), responsabil (3 subiecți ), bine educat (3 subiecți ), o

persoană sinceră ( 3 subiecți ), glumeață (3 subiecți), descurcăreață (3 subiecți), o persoană

sociabilă (2 subiecți), o persoană comunicativă (1), bărbat( x subiect 1), angajat ( 1),

deștept (1), înțelegătoare ( 1), frumoasă ( 1), educată ( 1), prietenosă ( 1), despărțită de soț (

1), ajutată de părinți ( 1 subiect), supărată (1), băiat de casă (1 subiect).

(Poziția 5): ambițioasă (5 subiecți), casnică (5 subiecți), familist/ă (4 subiecți),

inteligent/ă (4 subiecți), caldă (4 ), căsătorit/ă (4 subiecți), mamă (4 subiecți ), o mamă bună

(1 subiect ), gospodină (1), tată ( 3 ), bărbat ( 3), soț/ie (3), soție bună pentru soțul meu (1 ),

soție simplă ( 1 subiect ), harnică (1), cu bun simț (1), retrasă ( 1 ), muncitor ( 1 ), dorește

să învețe multe ( 1 subiect), responsabil ( 1 ), calmă (1 ), o înaltă ( 1 ), frumoasă ( 1 ), o

persoană caldă ( 1 ), șatenă ( 1 ), copilăroasă ( 1 ), o persoană retrasă ( 1 ), o persoană

deschisă ( 1 ), glumeață ( 1 ), descurcăreață (1 ), iubitoare (1), uneori timidă ( 1 ),

drăguță( 1 ), grijuliu cu familia și soția ( 1 ), capabil ( 1 ), angajat (1 ), deștept (1 , tânăr

(1 ), tânără (1 ), o fire pofticioasă (1 ), o fată rebelă ( 1 ), credincioasă ( 1 subiect ), o

persoană de încredere ( 1 ), o prietenă foarte bună (1 ), încrezătoare în sine ( 1), atent cu

cei din jur ( 1) , umil (1 subiect).

Chiar dacă răspunsurile la această probă au o arie de dispersie mare, de la cele strict

personale, la aspecte sociale, proba permite evidențierea caracteristicilor individuale, in

raport cu modul în care subiectul se identifică cu anumite grupuri de apartenență, în cazul

nostru de apartenență la un grup minoritar.

Pornind de la atributele pe care și le ―recunosc‖, majoritatea consideră că aceste

calități îi și recomandă pentru muncă, iar din discuțiile purtate în grup consideră că,

―lucrează‖ cu ei pentru a și le perfecționa.

Pentru aceastala întrebările despre calitățile de care ar avea nevoie pentru a-și

desfășura activitatea zilnică, respondenții au fost rugați să-și evalueze la momentul

actual, atribute precum comunicativitatea, atenția, flexibilitate, cooperarea, curajul sau

modul de a se simți capabildin punct de vedere administrativ. Cu toții consideră că sunt

buni comunicatori și doresc să-și îmbunătățească resurse precum flexibilitatea și capacitatea

administrativă considerate de ei ca fiind necesare pentru o integrare optimă la locurile

de muncă. Toți participanții se consideră curajoși și deschiși. Cu o bună imagine de sine,

participanții au înțeles influenţa benefică a părinţilor iubitori, a unor prieteni buni și

adevăraţi, sau a profesorilor care i-au încurajat pe întregul traseu de școlarozare. Exercițiile

de reflecție pentru activarea unor resurse personale, orientarea către propria

persoană, dar și către persoanele din jur, pentru a înțelege părerile și impresiile

acestora, au creat ample discuții privind calități și defecte, aspecte pozitive sau

negative ale unor persoane.

Program Operațional Capital Uman -Muncă, Asumare, Legalitate pentru

Integrare și Nediscriminare (MALIN)- de incluziunea socială și combaterea sărăciei,

evidențiază aparent surprinzător, dar real, un fapt legat de caracteristicile acestui

segment populațional, căruia nu stima sau imaginea de sine și nici abilitățile sociale

nu sunt defectuoase, ci modul în care discriminarea mascată sau fățișe uneori,

continuă sau ocazionată de evenimente la care prezența lor este așteptată.

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

88

BIBLIOGRAPHY

Boican E. (2000). Imaginea celuilalt: percepții atitudini ale populației față de rromi

în județul Cluj, Edituare Universității Babeș Bolyai, Cluj

David A.V. (2007). Sociologia Națiunilor. Editura Fundației România de Mâine,

București

Drăgulescu A. (1996). Țiganii o abordare psihosociologică. Editura Universității Al.

Ioana Cuza, Iași

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la

_1ianuarie2016_0.pdf