seminte plante pajisti

7/23/2019 seminte plante pajisti

http://slidepdf.com/reader/full/seminte-plante-pajisti 1/9

Agropyron pectiniforme (pir cristat) - perenă, cu tufă rară, talia 40-60 (80) cm, tulpini glabre sau

păroase;

- frunzele răsucite, late de 2-4 mm, teaca ţepos ciliată pe o

singură margine;

- spiculeţe multiflore (3-6 flori), cu 2 glume groase terminate

cu o aristă de 6-7 mm, dispuse cu partea lată pe rahis,

spicul dens, lung de 2-6 (8) cm;

- palea inferioară îngustată spre vărf, cu o aristă de 2-4 mm;

- păşuni uscate de stepă şi silvostepă, cultivată;

- valoare furajeră medie (3).

Phleum pratense (timoftică)

- perenă, cu tufă rară, talia 20-100 (150) cm;- frunzele late de 3-8 (10) mm şi lungi (30 cm);

- teaca netedă şi glabră;

- ligula (2-5 mm) îngustă către vârf şi uşor dinţată;

- inflorescenţa (panicul spiciform) de 2-14 (30) cm,

des, nu lobează la îndoiere, cu spiculeţe uniflore,

glume liniar alungite (2-3 mm) trunchiate scurt

aristate (1-2 mm);

- soluri fertile şi revene;

- etajul molidişurilor;

- valoare furajeră foarte bună (5) (PB-11,8 %, CB-

28,8%);

-.amestecuri supraânsămânţare, pajişti tempotare.



Poa pratensis (firuţă) - plantă perenă, cu tuf ă mixtă;

- tulpini erecte, cilindrice, netede, î nalte de 30-100

cm;

- frunze plane, late de 1-5 mm, glabre, glugate la vârf;

- ligula lungă de 2 mm;

- teaca î nchisă, netedă, glabră, cilindrică;

- panicul erect, lax, de 20 cm lungime, cu ramuri

subţiri, flexuase, aspre;

- spiculeţe de 5-6 mm lungime, ovate sau lanceolate,

multiflore, verzi cu nuanţe violacei;

- glume de 3-4 mm, aproape egale, acute;

- paleea inferioară alungită, cu 5 nervuri evidente pe

dos;

- răspândită î n pajiştile din regiunea de câmpie până la

munte;

- valoare furajeră foarte bună (5).



Lolium perenne (raigras englezesc, iarbă

de gazon, zâzanie) - perenă, cu tufă rară, talia 40-50 (70) cm, baza

lăstarilor de culoare roşie violacee;

- frunzele late de 3-5 mm, plane, lucioase pe partea

inferioară;

- spiculeţe multiflore (8-15 pe spic), cu o singură glumă

(spiculeţul terminal are 2 glume), dispuse cu partea îngustă pe rahis, spicul lung de 20 cm;

- palea inferioară membranoasă, de 4-5 ori mai lungă

decât lată ;

- păşuni revene;

- de la câmpie până la munte;

- valoare furajeră foarte bună (5) (plantă cultivată).

Agrostis stolonifera (iarba cămpului) plantă perenă, stoloniferă;

tulpina înaltă de 20-150 cm erectă, sau geniculatascendentă;

frunze verzi cenuşii late de 2-11 mm;

ligula lungă de 5-6 mm;

spiculeţe lanceolate de regulă violacei sau verzi

de 2-3 mm lungime;

inflorescenţa panicul piramidal adunat înainte şi

după înflorire, răsfirat în timpul înfloririi, cu

ramuri aspre, dispuse în unghi ascuţit faţă de

axă;

glumele lanceolate, acute, aspre pe carenă

palea inferioară bidinţată la vârf , de 2 ori mai

lungă decât cea superioară, mai scurtă decât

glumele, nearistată;

răspîndită în pajisti umede de lunci, locuri

mlăştinoase;

valoare furajeră bună (4).



Festuca arundinacea (păiuş înalt) - plantă perenă, cu tufă rară;

- tulpini vigoroase, de 60-200 cm înălţime, lăstari

extravaginali, curbat-ascendenţi, cu puţine frunze;

- frunze plane verzi sau glauce, auriculate, late de 2-10

mm, rigide, scrabe pe margini şi pe faţă, nervuri evidente;

- ligula scurtă, membranoasă, denticulată;- tecile bazale uscate, întregi sau desfăcute în fibre, alburii;

- panicul alingit ovoidal, lax, de 15-25 cm lungime, axa şi

ramurile scrabe, răsfirat înainte şi după înflorire, ramurile

de la baza paniculului grupate câte 2 sau 3;

- spiculeţe oblongi-lanceolate, de 8-12 mm lungime, cu 4-5

(8) flori, violaceu nuanţate;

- glume lanceolate aproximativ egale;

- paleea inferioară acuminată, cu arista de 3 mm;

- răspândită în pajişti umede, aluvionare de la câmpie până

la munte;- valoare furajeră mijlocie (3).



Arrhenatherum elatius (ovăscior) - plantă perenă, cu tufa rară;

- tulpina înalta de 50-180 cm;

- frunze plane;

- teaci glabre sau păroase, deschise, dilatate la bază cu câteva

internoduri bazale ingroşate;

- limbul lat de 4-8 mm, prelung ascuţit, aspru, păros sau glabru

pe faţă, cu nervuri evidente;

- ligula scurtă (2 mm), retezată, uşor dinţată; - spiculeţe biflore cu floarea superioară hermafrodită şi fertilă;

- inflorescenţa panicul lax, de 20-25 cm cu spiculeţe verzui cu

nuanţe violete;

- glumele inegale mai scurte decât paleele;

- paleele inferioară nearistată sau scurt aristată prinsă de vârf;

- floarea inferioară unisexuată şi sterilă cu paleea infeioară

aristată cu arista prinsă dorsal şi la baza paleei, fiind rasucită şi

geniculată;

- răspîndită în pajişti revene şi fertile de la câmpie până la

munte;

- valoare furajeră bună (4), plantă cultivată.



Festuca pratensis (păiuş de livezi) - plantă perenă, cu tufă rară;

- tulpini arcuit ascendente, cilindrice de 40-100 (120) cm

înălţime;

- frunze plane, liniar-lanceolate cu limbul verde deschis,

moale, treptat îngust spre vârf, lat de 2-5 mm, glabru, lucios

pe partea inferioară;

- ligula foarte scurtă, adesea lipseşte;

- tecile bazale subţiri, brune, se destramă în fibre neregluate;

- panicul erect, strâns înainte şi după înflorire, uneori

unilateral, nutant (aplecat) la vârf, de 8-20 cm lungime, la

nodurile inferioare câte 2 ramuri;

- spiculeţe lanceolate sau sau liniar oblongi, scurt pedicelate,

de 9-15 mm lungime, multiflore (7-8), palide verzi cu nuanţe

violete

- glume aproximativ egale emarginate;

- paleea inferioară îngust lanceolată, acută, nearistată, de 6-8 mm

lungime;

- răspândită în pajişti fertile şi revene de la câmpie până la munte;

- valoare furajeră foarte bună (5).



Bromus inermis (obsigă nearistată) - plantă perenă, stoloniferă;

- tulpini erecte, de 30-150 cm înălţime, bogat foliate;

- frunze plane, glabre sau ciliat-păroase (6-15 mm

lăţime), păroasă pe dos, cu nervuri proeminente;

- ligula scurtă (2 mm), retezată, fin dinţată;

- teci deschise in formă de V, glabre;

- panicul erect, de 20-25 cm, strâns după înflorire, cu

ramuri erecte (lungi de 9-10 cm), aspre, dispuse câte 2-5(7) la nodurile inferioare;

- spiculeţe, multiflore, alungit eliptice (lungi de 10-27

mm);

- glume membranoase ascuţite la vârf, inegale;

- paleea inferioară nearistată, cu vârful obtuz sau

rotunjit;

- răspândită în pajişti uscate, erodate, din zona de stepă

şi silvostepă;

- valore furajeră bună (4), plantă cultivată.



Alopecurus pratensis (coada vulpii) - perenă, cu tufă mixtă, talia 30-100 cm;

- frunzele plane, glabre late de 4-10 mm;

- ligula obtuză, trunchiată, >4 mm;

- inflorescenţa (panicul spiciform de 5-10 cm, Ø max

10 mm), cu spiculeţe uniflore, turtite, câte 4-6 (10)

pe ramurile foarte scurte ale inflorescenţei;

-.glumele concescute în treimea inferioară

(comprimate, păroase);- palea inferioară dorsal aristată (arista geniculată,

mai lungă decât palea);

- pajişti revene de la câmpie până la munte;

- valoare furajeră bună (4).



Cynodon dactylon (pir gros) -.perenă, stoloniferă (stoloni aerieni, lungi,

ramificaţi, acoperiţi cu bractee late), talia 10-50

cm;

- tulpini geniculat ascendente;

- frunzele, late de 2-4 mm, limbul scurt, verde

albăstrui;

- teaca cilindrică;

- ligula dinţată, scurtă (1 mm);- spiculeţe uniflore dispuse pe două rânduri, pe o

singură parte a ramificaţiilor, 3-8 spice de 2-7 cm

dispuse digitat (spic digitat);

- terenuri cultivate şi necultivate, în păşuni uscate;

- stepă şi silvostepă;

- valoare furajeră scăzută (2).

Documents

seminte plante pajisti