Semnele Timpului - iulie 2008

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

IULIE 2008

Tronul sau crucea? � Ce a unit Dumnezeu... omul desparte

��

� ��

�

�

Semnele Timpului Iulie 2008

Editorial

1 Gâlceava liberalo-conservatoare

Ultima or`...

2 {tiri

Religie

6 Dictaturaminorit`]ilor

Politic

9 Scenariile puterii bicefale

18 Tronul sau crucea?

Cultur`

25 Citatul ST

26 T`cerea dinaintea m`rturisirii

28 Diabolus in musica II

Social

36 Minciuna sub mascas`n`t`]ii morale

39 Ce a unit Dumnezeu...omul desparte

42 Pia]a organelor second-hand

SumarIULIE 2008

6

18

28

42

7/2008

VOLUMUL 20 NR. 124 SERIE NOU~

Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din1840. Fondat` \n 1908, \n România ea

a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput`

\n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR:Lucian Cristescu

REDACTOR-{EF:Cristian M`gur`

COLEGIU D E REDACTIE:Dorin Aiteanu, Marius Andrei, DanielAlbu, Andrada Badea, Florian Cârnu,Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Marius

Necula, Steliana Nzikou, BeniaminPascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca

Porumb, Florian Ristea.

CORECTURA: Luiza Ghica

GRAFICA SI TEHNOREDACTARE:C`t`lin Ciolca

SECRETAR DE REDAC}IE:Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38

ISSN 1453-7060 7/2008

ADRESA REDACTIEI:Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116,

Sector 3, BUCURE{TITelefon: +402 (1) 323 4895

Fax: + 402 (1) 323 0040

SEMNELETIMPULUIwww.semneletimpului.ro

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

IULIE 2008

Tronul sau crucea? � Ce a unit Dumnezeu... omul desparte

��

� ��

�

�

9

hestiunea este pa -sio nal discutat` \nsânul fiec`rei bise-

rici [i, din p`cate, degene -reaz` deseori \n atitudinischismatice, cel pu]inatâta vreme cât opiniilese polarizeaz` \n dihoto-mia ireconciliabil` con-servatorism-liberalism.Conservatorii sunt acuza]ide „\ncemenire \n proiect”[i de faptul c` nu se potraporta la modelele evan -ghelistice ale \nainta[ilordecât cu disponibilit`]ileconformiste ale unor ma -jordomi biserico[i. Libe-ralii sunt [i ei blama]i pentru filozofia revizionist`care nu menajeaz` fundamentele perene, cu altecuvinte tot ce este revelat pentru o biseric`, deci[i nereformabil. |ntre aceste op]iuni radicale esteloc [i pentru cea de-a treia categorie, mult maine\nsemnat numeric, dar mai emancipat cultural[i cu judecata mai limpede, care opteaz` pentruconservarea \nv`]`turilor dogmatice ale bisericii\nso]it` de liberalizarea permanent` a mijloacelorde promovare.

Gâlceava conservatorilor cu liberalii poate devenipasionant` pentru observatorul neutru, mai alescând din iure[ul melodramatic al confrunt`rilor iesla interval exemplarele cele mai reu[ite ale celordou` tabere. Citeam zilele trecute o [tire de peDeutsche Welle despre un c`lug`r catolic, Fratel- lo Metallo, un b`trânel de 62 de ani care este h` -r`zit cu un talent aparte. Senectutea este \ndeob[teprivit` ca un exerci]iu de resemnare \n fa]a deca-den]ei tinerelor genera]ii, un manifest mai mult saumai pu]in discret \n favoarea ordinii [i civiliza]iei depe vremea str`bunicilor. Cu Fratello Metallo (Fra -tele Metal), ordinea fireasc` a lucrurilor pare c` ser`stoarn` \n chip uluitor. B`tr`nul c`lug`r a par-ticipat la cel mai mare festival de muzic` heavy-metal din Italia, al`turi de trupe consacrate alegenului, printre care Iron Maiden, Slayer sau JudasPriest. {i nu este vorba de curajul de a predica \m -potriva tinerilor fani ai unui curent pe care unii \lconsider` rechizi]ionat definitv de Diavol, ci de

participarea efectiv`, pe scen`,\n armonie cu atmosfera heavy.Reuters, de ast dat , scria s`p -t`mân` trecut` despre Cre-ation Festival din Statele Unite,un soi de Woodstock cre[tin \ncare mesajul evanghelic estepropov`duit pe ritmurile heavy-metal, punk, pop, hip-hop [.a.Textele melodiilor pe care miide tineri danseaz` lovi]i parc`de epilepsie sunt perfect pre-vizibile: „Isus te iube[te”, „IsusS-a jertfit pentru tine”, „De aziai un Mântuitor”. Dar, dindorin]a de emancipare [i depliere pe sensibilit`]ile tinereigenera]ii, simpla rostire a peri-

copei evan ghelice nu mai poate avea impactulscontat decât dac` este urlat` din to]i r`runchii,numai dac` te afi[ezi pe scen` cu pantalonii \nvine, b`l`ng`nindu-]i capul ca \ntr-un blender,ritm ce preveste[te viitoare interven]ii medicale.Pasajele biblice nu se rostesc, ci se \mproa[c` vio-lent \n formule melodice care plagiaz` mai totceea ce se afl` prin topurile muzicale ale momen-tului.

Aceste dou exemple sunt magistrale ilustr`ri alesmintelilor evanghelistice liberale. De la nevoiaunei \n]elepte rea[ez`ri a Cuvântului Sfânt \n tipa-rele culturale ale modernit`]ii, dup filozofia paulin`„M-am f`cut tuturor totul, ca, oricum, s` mântu-iesc pe unii dintre ei”1, [i pân` la gesticula]ia unorapuca]i care cred c` logosul evanghelic trebuie\nso]it de zdruncinare trupeasc` este totu[i o caleprea lung`. Dac` pentru unii credincio[i declara]iade dragoste pentru Creatorul lor e musai s` fie\nso]it` de o coregrafie isteric`, problema nu maitrebuie cùtat` \n zona metodologiilor evanghe-listice, ci \n cea a gusturilor personale. Liberalismulextrem nu \ng`duie limitele [i revizuie[te totulde dragul revizuirii, pe când conservatorii fac dinlimitare un cult [i se ticsesc \ntr-o gerontocra]ieprogramatic`. Totul este o problem` de gust. Sau,poate, de neputin]`... ST

1

OpinieCRISTIAN M~GUR~

Se spune c` Biserica trebuie s`-[ireformeze permanent mijloacele de

prezentare pentru a nu pierde contactulcu o societate prins` \ntr-un iure[

nùcitor al schimb`rii. Afirma]ia se spri-jin` pe ideea c` discursul despre celesfinte nu poate avea impact asupramodernit`]ii atâta timp cât asaltuleclasiastic se face cu instrumente [i

abilit`]i perimate.

Iulie 2008 Semnele Timpului

Gâlceava liberalo-conservatoare

C

1. Biblia, 1 Corinteni 9, 22

{tiri

2

POLITIC

POLITIC


Deputatul european Alain La -ma ssoure a propus crearea unuicarnet de cet`]ean european.

Similar carnetului de asigurare des`n`tate european, „pa[aportul”ar \nlocui actualele permise de rezi-den]`, permisele de munc` [i cele

de asigur`ri sociale. |ntrucât ar fiextrem de dificil s` armonizezecele 27 de sisteme legislative, La -massoure consider c Uniunii Eu -ropene \i este necesar un sistemlegal paralel, numit „al 28-lea re -gim”. Cet`]enii pot opta pentru el\n detrimentul celui na]ional. ST

Europa are o agend` militar`comun . Cel pu]in a[a spun oficialiifrancezi, germani [i britanici. {i asta\n contextul \n care irlandezii au datun vot negativ privitor la tratatuleuropean. La preluarea pre[edin]ieiUE de c`tre Fran]a, pre[edinteleNicolas Sarko zy a declarat c „UE vadeveni o for] politic numai dac \[icreeaz propriul sistem de ap`rare“.„Exist diferite opinii \n aceast pri-vin]`, dar sunt convins c` UE vadeveni mai puternic din punct devedere politic dac este capabil s`se apere [i s gestioneze toate for]ele[i mijloacele necesare pentru a-[isus]ine politicile“, a adùgat Sarkozy.Liderul de la Paris a dat exemplulKosovo, men]io nând c „este o pro-blem european care trebuie rezol-vat de europeni, iar ]`rile membre

UE nu o pot rezolva dac nu dispunde mijloacele militare necesare [ide contingentul militar care le vapermite s impun o solu]ie la carevor ajunge liderii europeni”.

Ini]iativa Fran]ei nu-ilas` indiferen]i pe nem]i

Frank-Walter Steinmeier, mi-nistrul de externe german, s-adeclarat recent \n favoarea cre`riiunei armate europene, afirmândc` rezultatul unei consolid`ri acapacit`]ilor militare trebuie s` fieo armat european . Aceea[i p`rere\mp`rt`[esc [i al]i politicieni ger-mani social-democra]i. „Va existatotu[i opozi]ie la ideea unei armateeuropene, a[a cum a fost \n trecutopozi]ia \mpotriva unei monedecomune. Dar statele singure nu mai

sunt capabile s` fac` fa]` ame -nin]`rilor actuale“, a precizat fostulministru al ap`r`rii, Peter Struck.

Marea Britanierenun]` la reticen]`

De[i reticent` la ini]iativa fran -cez`, Marea Britanie [i-a schim-bat pozi]ia. David Mili band, mi-nistrul de externe al Marii Britanii,i-a atacat pe euro sceptici, afirmândc`, „a[a cum au demonstratr`zboaiele din Balcani din anii ’90,dac` Europa nu-[i dezvolt` propri-ile capacit`]i militare, suntem con-damna]i s` a[tept`m pân` cândSUA [i NATO sunt gata s` inter-vin`”. Miliband a mai subliniat [irolul trupelor UE \n antrenareafor]elor palestiniene de poli]ie \nCisiordania. ST

Pa[aport european

UE ar putea deveni o putere militar`Liderii francezi, germani [i britanici nu vor s` se mai bazeze doar pe SUA [i NATO ca garan]i ai securit`]iieuropene. Unii anali[ti de pes te ocean consider` UE puterea cu poten]ialul cel mai mare pentru a \nlocuisuprema]ia militar` a SUA, \n timp ce al]ii sunt de p`rere c` o armat` european` ar fi o amenin]are direct`la adresa NATO [i mai ales a Washingtonului.

3


ECONOMIC

Una dintre \ntreb rile la care aur`spuns intervieva]ii a fost dac`banii aduc fericirea sau doar ocom pleteaz`. Sondajul realizat lacererea Federa]iei Franceze aB`n cilor a ar`tat c`, pentru fran -cezi, englezi [i spanioli, banii suntsinonimi cu fericirea, iar pentrunem]i [i italieni, dragostea con-teaz` cel mai mult. La \ntrebarea„Ce v` lipse[te ast`zi pentru a fi pedeplin fericit?”, 61% din respon-den]ii din Fran]a, 40% din cei din

Marea Britanie [i 49% din cei dinSpania au indicat banii. 82% dincei interoga]i \n Germania [i 53%din cei din Italia au r`spuns sim-plu: iubirea. Totu[i, pentru res -ponden]ii din ultimele dou` state,[i banii contribuie la fericireadeplin` (63% \n Germania [i 35%\n Italia).

Priorit`]iAcela[i sondaj a relevat faptul c`banii sunt o surs` de indepen-

den]` [i securitate pentru maimult de jum`tate din cei intervie-va]i. |n plus, \n propor]ie de 54%,atât francezii, cât [i nem]ii consi -der` resursele financiare un punctde plecare \n \ndeplinirea pl`ce-rilor vie]ii. Astfel, pe de o parte,aproximativ jum`tate din ceiintervieva]i deschid un cont deeconomii pentru „zile negre”. Pede alt` parte, 32% din francezi \[imai doresc o cas`, 26% din englezise gândesc la pensie, 40% dinnem]i [i 39% din spanioli vor s`-[iamenajeze locuin]a.

Evident, [i creditul reprezint` osolu]ie pentru cei intervieva]i \nFran]a (53%), Marea Britanie(56%), Spania (64%) [i Italia(60%). Nu [i pentru nem]i: doar

30% inten ]ioneaz` s` ob]in` uncredit. Fiind vorba despre

b`nci, nu se putea omite o \ntre-bare legat` de nemul]umirile

fa]` de institu]iile de credit.Aproape 70% din r`spunsu -

rile primite \n Fran]a,Marea Britanie [i Ger ma -

nia [i 56% \n Spania au indicato impresie mai degrab` bun`. Dealtfel, o imagine foarte bun` nu audecât 2% din italieni, 3% dinfrancezi, 12% din englezi, 5% dinnem]i [i spanioli. ST

Banii \i fericesc pe francezi,englezi [i spanioli

Potrivit unui sondaj realizat \n cele mai mari cinci economii ale Uniunii Europene, banii \i fac mai ferici]ipe francezi, spanioli [i englezi. Nu acela[i lucru se poate spune \ns` despre nem]i [i italieni, pentrucare iubirea este principalul motiv de fericire. Banii ocup`, \n cazul lor, pozi]ia a doua.

{tiri

Mihai Silviu German, director ge-neral adjunct \n cadrul ANRM, adeclarat c` „este posibil s` maiavem o rezerv` de aproape 100miliarde de metri cubi de gaze”.Dac` se va adeveri aceast` pre-supunere, gazul românesc va maifi disponibil \nc` 20 de ani. |nprezent, gazul extras din ]ar` asi-gur` 60-70% din consumul intern.Restul \l import`m de la ru[i.|ntrucât resursele interne se epu -izeaz`, vom fi nevoi]i s` import`mdin ce \n ce mai mult. Evident, la pre]uri care cresc v`zând cuochii.

Pia]a de explorare [i exploatare agazului se \mparte \ntre dou`

companii, una privat`, Petrom, [icealalt` de stat, Romgaz. Petromopereaz` \n principal \n zona desud a ]`rii, Oltenia [i Muntenia, \nvest [i \n Moldova. De cealalt`parte, Romgaz [i-a adjudecat Ar -dea lul. Companiile mici precumAmromco, Toreador, Wintershall,Aurelian Oil & Gas folosesc câm-puri exploatate cândva de Petrom[i Romgaz [i p`r`site ulterior de -oa rece nu mai interesau din punctde vedere economic.

Z`c`minteleneexploatate ne-ar putea salvaSe pare c` resursele interne suntmult mai mari decât cele estimate

de ANRM. Cel pu]in asta sper`cele dou` mari companii care \[i\mpart „felia de tort”. Recent, Ma -riana Gheorghe, directorul gene-ral executiv al Petrom, declara c`,„dac` Mol (compania petrolier`din Ungaria, n.r.) a descoperit z` -c` minte \n Columbia unde nimeninu credea, nu v`d de ce nu amdescoperi alte z`c`minte \n Ro -mânia”. |n 2007, Petrom a anun]atc` a descoperit lâng` Foc[ani unuldintre cele mai importante z`c` -minte de gaze de dup` 1990. Ceamai mare descoperire a fost f`cut`\ns` \n Ardeal, la Sighi[oara, \n2003, de c`tre Romgaz [i Win -tershall AG, companie din Ger -mania. ST

4


MEDIU

Potrivit datelor Agen]iei Na]ionale pentru Resurse Minerale (ANRM), rezervele sigure de gaze aleRomâniei, de 150 miliarde de metri cubi, mai ajung doar pentru aproximativ 12 ani. {i asta numai

dac` se p`streaz` ritmul actual de produc]ie, care se ridic` la 12 miliarde de metri cubi.

Importante rezerve de gaze\n Moldova [i Ardeal

5


Pagi

ni \n

griji

te d

e Lu

iza

Ghic

a

Religia \i intereseaz` pe tineri

Sinodul Bisericii Anglicane,reunit \n ora[ul York, a luatdecizia de a permite femeilor s` devin` episcopi. Evident, reac]iile negative nu au\ntârziat s` apar`. Sfântul Scaun aanun]at c` aceast` hot`rârereprezint` un serios pas \napoi \ndialogul dintre cele dou` biserici.{i \n Marea Britanie mai mul]i capiai Bisericii Anglicane au ame nin ]atc` s-ar putea converti la catolicism\n urma acestei sentin]e. Du p` ce

Biserica Anglican` s-a des prins deBiserica Catolic` acum mai binede cinci secole, \n ulti me le deceniis-a reluat dialogul dintre repre -zentan]ii celor dou` confesiuni, cuscopul de a reface le g`turile dintrecele dou` biserici [i, \n cele din

urm`, unitatea lumii cre[tine.Aceast` dorin]` s-a mate rializat \n1992, când Vati canul a primit \nBiserica Catolic` clerici anglicanic`s`tori]i, \n ciuda faptului c`preo]ii catolici sunt obliga]i la celi-bat. ST

Adolescen]i [i tinerii sunt intere-sa]i de religie. Este concluzia lacare a ajuns funda]ia german`Bertelsmann. Studiul a avut \n vedere religia [iprac ticile religioase din \ntreagalume [i a cuprins 21.000 de indi-vizi din 21 de na]iuni. Sondajul arelevat faptul c` 85% din tinerii cuvârste \ntre 18 [i 29 de ani suntreligio[i, iar 44% sunt profund reli-gio[i. De asemenea, sondajul aar`tat c` doar 13% din tineri nu]in deloc la Dumnezeu sau lacredin]`. „Presupunerea c` reli-giozitatea scade continuu de la ogenera]ie la alta este clar respins`de studiile noastre la nivel mondi-al - chiar [i \n multe na]iuni indus-trializate”, a concluzionat dr. Mar -tin Rieger, liderul proiectului. Stu -diul a mai eviden]iat diferen]eimportante \ntre culturi. Pe de o

parte, tinerii din state islamice [idin ]`ri \n curs de dezvoltare suntprofund religio[i. Pe de alt` parte,tinerii cre[tini din Europa suntnereligio[i. |ntre catolici \n partic-ular, pro por]ia de profund religio[idin Europa este de 25%, \n timpce \n afara Europei estede 68%.

Studiul a maiar`tat c` mul]itineri din Europade Est [i din Rusianu au fost boteza]i,nea vând nicio le g` tur`cu credin]a [i cu Bise -rica. Doar 13% din eisunt profund religio[i. |nurma aceluia[i sondaj,54% din cei intervieva]i\n SUA au declarat c` seconsider` profund reli-gio[i. De re marcat c`35% din tinerii respon-

den]i, din \ntreaga lume, care seconsider` ca neapar ]i nând unuicult religios, se identific` totu[i pesine ca fiind religio[i.

O alt` chestiune avut` \n vedereau reprezentat-o practicile reli-gioase care difer` [i ele \ntre cul-turi. 90% din tinerii din ]`rile \n

curs de dezvoltare (Nigeria [iGuatemala) au declarat c`se roag` cel pu]in o dat` pezi, iar 75% din responden]iidin ]`ri precum India,

Maroc [i Turcia fac acela[ilucru. Comparativ, a reie[it fap-

tul c` ru g`ciunea zilnic` nu maieste o practic` des \ntâlnit` \nrândul ti nerilor europeni. Astfel,\n Fran]a, doar 9% din tineri seroag` zilnic, \n Rusia numai 8%,iar \n Austria nu mai fac acestlucru decât aproximativ 7%. |nStatele Unite \ns`, 57% din tineriau declarat c` se roag` zilnic. ST

RELIGIE

RELIGIE

Biserica anglican`din Newcastle

Femeile nu ar trebui hirotonisite

Religie

6

Boisson este cunoscut pentru textele saleprin care denun] imoralitatea orient`riihomosexuale. E destul de u[or ca o

asemenea catalogare s` poat` fi numit` „dis-pre]uitoare”. Scandalul a pornit \nc` din 2002,\n urma unei scrisori deschise, prin careStephen Boisson se adresa editorului uneipublica]ii locale. |n acest context, el catalogahomosexualitatea drept rea. Totodat , atr`geaaten]ia asupra pericolului promov`rii literaturiipro-homosexuale chiar \n cadrul sistemuluipublic de educa]ie.

Dincolo de discu]iile etice privitoare lahomosexualitate, ceea ce atrage aten]ia estenoua tendin]` (dictatorial`) prin aplicarea(incorect`) a corectitudinii politice. Dup` cecriterii cineva care se opune legaliz`rii c`s`tori-ilor homosexuale este catalogat drept animatde ur` [i discriminare? Ce loc mai ocup` li-bertatea de exprimare \n acest context?

Nu este un caz izolatO situa]ie similar` s-a petrecut [i \n

1997, tot \n Canada. Hugh Owens2 dinRegina, Saskatchewan, a \nchiriat spa]iu

Tribunalul Drepturilor Omului din Alberta, Canada, a decis, la finalul lunii mai, ca pastorul Stephen Boisson s` pl`teasc` 5.000 de dolari desp`gubire pentru „daune, r`ni[i suferin]e“ produse comunit`]ii gay. Mai mult decât atât, acela[i tribunal interzicepastorului canadian s`-[i mai expun` public pozi]ia fa]` de homosexualitate [i-loblig` s` cear` iertare p`r]ii lezate. Decizia1 final` consemneaz`: „Dl Boisson [iConcerned Christian Coalition Inc. sunt soma]i s` \ncetezepublicarea articolelor [i discursu rile publice la radio saupe internet, \n care se fac remarci dispre]uitoare laadresa homosexualilor.” Tribunalul \i cere pastoruluis` retrag` toate materialele publicate, inclusiv cele \nformat electronic.

� Marius Necula

Dictatura minorit`]ilor


7


pe pa gina unui ziar local unde a postat patrutexte din Biblie care condamnau homosexu-alitatea. A fost dat \n judecat`, ulterior fiindobligat s retrag textele biblice [i s pl teasc`daune morale comunit`]ii gay. Citareapasajelor biblice \n acest context a fost cata-logat` drept „discurs marcat de ur`”.

Un alt caz, de aceast` dat` din Europa,atrage aten]ia mass-mediei. Ake Green3, pas-

tor penticostal din Suedia, este acuzat c`prin predicile sale \mpotriva homosexu-alit`]ii promoveaz` un exemplu clar de dis-curs marcat de ur`. Tribunalul a decis c` elpoate crede ce vrea cu privire la homo-sexualitate, dar folosirea unor pasaje bi-blice pentru a-i condamna pe homosexu-ali este o form` de discriminare.

Ce este discursulmarcat de ur`?

Conform normelor juridice, prindiscursul marcat de ur` (hate

speech, englez`) se \n]elege oriceexprimare public` prin care se urm` -resc de gra da rea, intimidarea,incitarea la violen]` sau la ac]iunicare pot prejudicia o persoan sau ungrup. Discursul marcat de ur` este

definit ca o form` de discriminarebazat` pe ras`, sex, dizabilit`]i,orientare sexual` etc. Mai tre-

buie adù gat [i faptul c` sintag-ma acoper atât comunicarea oral ,

cât [i pe cea scris`. A[a cum se poate observa, din punct de

vedere juridic, apare o tensiune \ntre libertateade exprimare [i incriminarea discursuluimarcat de ur`. Pe de alt` parte, de ce maireglementeaz` din punct de vederelegal problematica discursului mar-cat de ur` de vreme ce exist`legi privitoare la defìmare,calomnie [i incitare laviolen]`? Nu cumva pen-tru c ceea ce se nume[tediscurs marcat de ur` nudoar c` nu este ce sepretinde c` este, dar nu poate ficatalogat nici ca defìmare, calom-nie ori incitare la violen]`?

Cadru juridicA[a cum ne-am fi a[teptat, legile difer de la

stat la stat. Spre exemplu, constitu]ia Ger-maniei este mult mai restrictiv` decât cea aSUA \n ceea ce prive[te libertatea de expri-mare. Constitu]ia german` aminte[te c` segaranteaz „libertatea de exprimare a opiniei”,dar se restric]ioneaz` folosirea ei gre[it` [ianume atunci când prin libertatea de expri-mare este pus` \n pericol lini[tea public`.

Prin anii 1990, statele din Europa [i Ame-rica de Nord, la presiunea unor minorit`]i pu-ternice, au dezvoltat noi coduri de legi prin careera condamnat \n mod specific „discursul mar-cat de ur`”. Noile legi vizau cuvintele [i ex pre-siile care, \n mod de li berat sau nu, ma nifestùr` sau discri minare fa]` de diver[i in di vizi origru puri.

Consiliul Europei, prin recomandarea R(97) 20, cere guvernelor s lupte \mpotriva dis-cursului marcat de ur`. Mai mult, la nivel

comunitar a fost \nfiin]at`Comisia European`

\mpotriva

|n preg`tirea unui material cu privire la problema libert`]ilor [i a dis-crimin`rii, raportorii ONU, Doudou Diene [i Asma Jahangir, afirm`:„...legile interna]ionale privitoare la drepturile omului protejeaz` indi-vizii \n exerci]iul liber al religiei lor, nu [i religia \n sine. Defìmarea reli-gioas` ar putea ofensa diverse persoane [i ar putea r`ni sentimentelelor religioase, dar nu reprezint` \n mod direct [i obligatoriu violarea drep-turilor lor. Libertatea religioas` confer` \n mod primordial dreptulindividului de a ac]iona conform cu propriile crezuri, f`r` a garanta cre-dincio[ilor protec]ia fa]` de comentariile p`r]ilor adverse.”

8


Rasismului [i Intoleran]ei (European Com-mission against Racism and Intolerance)4.Aparent, se poate crede c toate aceste noi legi[i institu]ii vor oferi un cadru confortabil pen-tru tumultuoasa societate uman`, dar ceeace ar trebui s devin un ins trument al p`cii setransform` \n mod nea[teptat \n mijloc deproliferare a intoleran]ei.

Legi instigatoareApari]ia tensiunilor la nivelul societ`]ii,

atunci când grupuri sau indivizi au p`reri [i vi-ziuni diferite, este un fenomen natural. Spreexemplu, criticarea homosexualit`]ii [ideclararea ei ca fiind imoral erau privite ca unact de normalitate \ntr-o societate liber`. |nschimb, noile abord`ri duc la incriminareaoric`rei p`reri adverse fa]` de homosexuali-tate. Ba mai mult, din cauza definirii vagi [i u[orinterpretabile, aproape oricine poate catalogaorice expunere ideologic` contrar` ca fiinddiscurs marcat de ur`. Pe de alt` parte,tendin]a de a l`rgi sensul termenului, \n loc s`rezolve tensiunile sociale, le face s` se acu-tizeze [i mai mult.

Parlamentul britanic a adoptat, \n 2007, olege prin care este pedepsit` „ura religioas`”.Printre cei care s-au ar`tat nemul]umi]i denoua lege este [i actorul de comedie RowanAtkinson (cunoscut datorit` rolului “Mr.Bean”). Actorul britanic a scris un protest pecare l-a trimis publica]iei The Times din Lon-dra. |n scrisoarea sa, Atkinson aminte[te c` oastfel de lege nu este necesar` deoarece nici

chiar presupusele victime nu o v`d ca fiindbenefic`. |n realitate, situa]ia se \nrùt`]e[te[i mai mult, fiind pus` \n pericol libertatea deexprimare [i, \n acela[i timp, generându-senoi tensiuni. „Un astfel de program legislativare serioase implica]ii pentru libertatea deexprimare, umor sau pentru exprim`rile creative”5, afirma actorul britanic. De altfel, \nunele state a ap`rut situa]ia \n care, pe bazaprincipiului nediscrimin`rii, autorit`]ile cereauorfelinatelor patronate de Biseric` s` accepteplasamentul sau adop]ia copiilor (de) c`trecuplurile de homosexuali.

Mai mult decât atât, parc` preluat din mo-delul nazist, stalinist sau inchizitor medieval,cei acuza]i de discriminare, pe lâng` faptulc` sunt obliga]i s` \nceteze publicarea mate-rialelor „defìm`toare”, mai sunt [i soma]i s`cear` iertare. Cum po]i s` obligi pe cineva s`cear` iertare? |n ce baz` [i cu ce scop? La cebun o cerere de iertare for]at`? Acesteextreme nu sunt \n niciun fel \n spiritul drep-tului juridic. Legea (prin defini]ie) nu aremenirea de a incrimina crezurile, ci doarfaptele. Prin aceste constrângeri, acuzatuleste obligat \n mod efectiv s` renun]e la pro-priile concep]ii, pentru c` prin expunereascuzelor recunoa[te implicit c` a gre[it.

Libertatea de a critica o ideologie, \nv` ]` -tur` sau practic` este semnul distinctiv alunei societ`]i democratice s`n`toase. Esteadev`rat c` incitarea la violen]` (care este ile-gal` \n majoritatea ]`rilor) poate pleca, demulte ori, de la criticile vehemente (ce u[orpot fi catalogate ca fiind discurs marcat deur`), dar \n acela[i timp nu trebuie s` uit`mc` libertatea de exprimare este un drept fun-damental al fiin]ei umane, iar suprimarealibert`]ii de exprimare nu e decât \nceputultiraniei. S` fie aceasta na[terea unei noi formede intoleran]`? ST

1. http://albertahumanrights.ab.ca/Lund_Darren_Remedy053008.pdf

2. Mai multe informa]ii despre proces pute]i afla lawww.canlii.org/en/sk/skqb/doc/2002/2002skqb506/2002skqb506.html

3. www.cwnews.com/news/viewstory.cfm?recnum=306554. www.coe.int/ecri5. Scrisoarea lui Rowan Atkinson a fost publicat` \n The Times, 7

noiembrie 2007.

9


Politic

Mediul politic interna]ional a fost „pus pe jar” de ultima apari]ie editorial` cusemn`tura Daniele Ganser, profesor de istorie contemporan` \n cadrul Universit`]ii

Basel, Elve]ia. Cartea, Armatele secrete ale NATO – opera]iunea Gladio [i terorismul \n Europa de Vest, a declan[at un val de controverse la nivel mondial.

Scenariile� Beniamin Pascu

puterii bicefale

10

L iderii NATO, precum secretarul generalal organiza]iei, Jaap de Hoop Scheffer, saugeneralul american Michel Troops, au

respins „nota subiectiv` [i tonul vehement” alc`r]ii. Al]i politicieni, ca parlamentarul euro-pean, socialistul francez Maurice GabrielLefèvre, consider c istoria recent este mar-cat` de „zone obscure, iar Ganser nu a f`cutdecât s` descopere [i s` scoat` la lumin` cen-trii nervo[i ai machiavelismului contemporan”.

Cartea debuteaz` cu dezv`luiri [ocante.Profesorul elve]ian sus]ine c`, pe lâng` arma-ta oficial interna]ional , NATO mai de]ine[i alte structuri operative, a[a-zisele„armate secrete”, destinate reali -z`rii interven]iilor \n for]` \ndiverse ]`ri, cu acordul tacital guvernelor respective. Unuldintre obiective \l reprezint`men]inerea unor anume con-juncturi poltice [i a unui ambi-ent social tensionat. Ganserscrie c`, la pu]in timp dup`finalizarea celui de-Al DoileaR`zboi Mondial, cu prec`dere\n perioada R`zboiului Rece,NATO a \nfiin]at o serie de

structuri secrete echipate, finan]ate [i antre-nate de CIA, cu aportul serviciului secret britanicMI6. Ini]ial, acestea au avut rolul de a devenicombatante, \n caz de beligeran]`, pe un frontnev`zut ce avea drept obiectiv for]ele armateale Uniunii Sovietice. „Ulterior - spune Ganser- activitatea armatelor secrete s-a diversifi-cat, ajungând s` organizeze atentate tero-riste chiar pe teritoriul ]`rilor aliate din Europade Vest, beneficiind de t`cerea complice aautorit`]ilor. Un prim scop alatacurilor a fost acuzarea organi-

za]iilor de stânga din statelerespective, de omucidere

\n mas`, [tiut

Politic

11

fiind faptul c` Statele Unite au respins\ntotdeauna orice idee de socialismsau comunism. Astfel, ’Strategia ten-siunii’ [i ’Steaguri false’ au fost sin-tagmele folosite de NATO pentru adescrie [i a justifica actele teroristepuse \n practic \n Austria, Spania,Portugalia, Luxemburg, Belgia [iItalia. Tensiunea [i teama \ntre -]inute la nivel mondial au fost [i aur`mas ni[te arme re dutabile \n pri-vin]a manipul`rii f`r` probleme acet`]enilor oric`rei ]`ri”.

Andreotti: Gladio exist` !Numele generic al armatelor secrete

NATO a fost „Stay Behind”, dar nucleele aces-tor structuri clandestine au fost ClandestinePlanning Committee (CCP) [i Allied Clan-destine Committee (ACC), entit`]i parami-litare care au ac]ionat \n special pe teritoriulvest-european. |n Italia, la sfâr[itul anilor ’70,CPP, utilizând numele de cod „Gladio”, a pusla cale dou` atentate, unul la Peteano, iar altulla Solena. |n urma lor au decedat 37 de per-soane, fiind discreditat` astfel mi[carea socia-list` italian` care, \n momentul acela, de]ineaun loc important \n Parlament. Nimeni nu aadus \n discu]ie la vremea respectiv` ames te -cul CPP. De-abia la \nceputul anului 1990fos tul premier italian Giulio Andreotti a re -cunoscut existen]a ac]iunilor Gladio, iarjudec`torul Felice Casson, coordonatorul co -

misiei care ancheta circumstan]ele produ-cerii atentatului de la Peteano, a declarat c`„atentatul nu a fost comis de militan]i extre-mi[ti de stânga, a[a cum se sus]inea oficial.

Autorul este Vincenzo Vinciguerra,

strateg al Gladio [i lider al extremi[tilor dedreapta”.

Fran]a anilor ’80 avea s` deconspire un nouscop al existen]ei structurilor CCP [i ACC,fiind martora unui masacru. |n apropiere deBordeaux, o nou` ac]iune Gladio a aruncat \naer o moschee ce ad`postea 130 de persoanevenite la slujba de sear , 27 g`sindu-[i sfâr[itul\ntre ruine.

Pre[edintele oganiza]iei musulmane „Ur -ma [ii demni ai lui Allah”, Shaluok Fayer, aveas` eviden]ieze astfel cea de-a doua misiune a„armatelor secrete” NATO: „Esen]a atentatuluide la Bordeaux este eminamente religioas`.Acesta reprezint` o amenin]are pe fa]` laadre sa lumii musulmane. Criminalul mesaj afost urm`torul: musulmani, nu mai «colo-niza]i» Europa. Altfel spus, cultura [i civi-liza]ia arab` nu mai au ce cùta \n EuropaVestic`, de[i noi suntem \n Europa de o mietrei sute de ani. Un mesaj isc`lit de ei cu sânge[i pl`tit de fiii no[tri [i ai lui Allah tot cu sânge,s` ne \ntoarcem \n Orient. Dar oare Allahdore[te asta?”

De[i la sfâr[itul anilor ’90 oficiali ai NATO [idiver[i lideri politici au anun]at c` CCP [i ACCau fost dezactivate, prin aceasta recunoscândimplicit existen]a [i mai ales destina]ia ope-ra tiv a celor dou structuri, profesorul Gansereste de p`rere c` acestea \[i continu`

nestingherite activitatea [i ast`zi sub noi de -nu miri, precum „Last Actions D” sau „GP Ingi- neerings”. Un argument \n acest sens \l con-stituie faptul c`, \n deceniul trecut, Parla-mentul European a adresat mai multe proteste\n ceea ce prive[te activitatea CCP [i ACC, atâtlui Bush senior, cât [i organiza]iei NATO. Busha t`cut, Clinton la fel, iar actualmente, G.W.Bush nu d` niciun r`spuns.

„Este adev`rat, nici stânga [i nici musul-ma nii nu sunt dezirabili pentru o Europ` se-cularizat`, ignorant` [i angoasat`. Stânga esteidentificat` [i acum cu atrocit`]ile comuniste,iar arabii cu o etern` amenin]are la adresacre[tinismului, mai precis a catolicismului.Sunt forme clare de intransigen]` marcat` deun spirit secularizat [i meschin”, declara par-lamentarul socialist francez Reiner Gotto, \n2005, la Strasbourg. „Dar realitatea este alta:ochii opiniei publice trebuie \ndep`rta]i deade v` ra tele fronturi spre fronturile artificialedin Europa. {i asta pentru a pierde din vederema rile focare, cu miros de petrol [i sânge dinIrak, Afganistan, Kuweit sau Palestina. Gladionu a f`cut decât s` deplaseze Europa spre]in te false, spre fronturi artificiale. ShaluokFayer nu se \n[al . |ntr-o Europ unit , mu sul-

Politic

12


Nici Organiza]ia Na]iunilor Unite nu este scutit` de critici. Jurnalistulamerican Granio Suarrevi de la Satelit News Weekly scrie c` trupeleONU au atacat „cu o duritate ie[it` din comun civilii \n Haiti, atribuind\n mod oficial aceste ac]iuni „anarhi[tilor” sau oponen]ilor regimuluide dictatur` militar`”. Mai mult, „trupele ONU au blocat accesul CruciiRo[ii \n zonele respective, violând astfel Conven]ia de la Geneva.Presa interna]ional nu a publicat decât par]ial aceste informa]ii, \n ciudadocumentelor oferite de jurnali[tii locali”. Haiti este consi derat` unadintre ]`rile cu popula]ia cea mai s`rac` din lume, \n ciuda frumuse]ii[i bog`]iei naturale. 90 % din popula]ie provine din fo[ti sclavi de orig-ine african`. |n 2004, presiunea interna]ional` a dus la \nl`turareapre[edintelui ales democratic, Jean Bertrand Aristide, [i a partiduluiLavalas. Din 2004, \n Haiti este dictatur` militar`, sus]inut` cu ajutorultrupelor Na]iunilor Unite, MINUSTAH (abreviere pentru MisiuneaNa]iunilor Unite de Stabilizare \n Haiti), sub conducerea Braziliei.}inta raidurilor trupelor ONU a fost suburbia Cité de Soleil [i ele au fostinterpretate ca o „pedeaps`” pentru organizarea unor demonstra]iimasive \n sprijinul revenirii pre[edintelui Aristide. Zeci de mii deoameni au pornit din Cité de Soleil, organiza]i de sus]in`torii partidu-lui Lavalas, [i au m`r[`luit prin capitala haitian` Port-au-Prince \n 16decembrie 2006. {ase zile mai târziu, \n diminea]a zilei de 22 decem-brie, trupele MINUSTAH au asaltat zona, fiind ucise 13 de persoanedin rândul civililor, iar câteva zeci r`nite. Granio Suarrevi sus]ine cèxist` o serie de documentare video ob]inute de la agen]ia de presÌndependente Haiti Information Project. Ajutorul umanitar pentrur`ni]i a fost refuzat prin interzicerea accesului Crucii Ro[ii Interna]ionale.„Cu toate acestea, oficialii MINUSTAH atribuie crimele sus]in`torilormi[c`rii Lavalas”, spune Suarrevi. Un documentar realizat de Lancet

Journal of Medicine \n luna august 2006 estimeaz` c` \n perioadaac]iunii trupelor ONU \n zona capitalei Port-au-Prince au fost ucise 800de persoane din rândul popula]iei civile [i au existat 3.000 de agresiunisexuale. Crimele sunt atribuite „infractorilor”, dar [i poli]iei, bandeloranti-Lavalas [i trupelor ONU. Popula]ia din Cité de Soleil a avut cel maimult de suferit, fie fiind prins` \n focul \ncruci[at al celor dou` tabere,fie fiind direct vizat`. „Toate aceste ac]iuni sunt considerate accep tabilede c`tre for]ele ONU“, precizeaz` ziaristul american. „Oficialii consi-der` c` uciderea unor oameni nevinova]i este acceptabil` \n cadrulopera]iunii de ’pacificare’ a acestei comunit`]i. Fiecare manifesta]iepa[nic` a cet`]enilor este v`zut` ca o amenin]are [i este urmat` derepresalii. Categoric, for]ele interna]ionale au \n vedere scopuri politice[i strategice \n Haiti. Evident, deservind marile puteri. Poli]ia na]ional`haitian` a \nceput s` aplice acelea[i tehnici pentru care poli]ia militar`brazilian` [i-a câ[tigat o proast` reputa]ie, [i aceasta din cauza fap-tului c` trupele din Haiti sunt comandate de c`tre Brazilia. Pân` \nprezent nu se contureaz` o solu]ie real` a situa]iei din Haiti – [iaceasta este doar una dintre zonele aflate la ora actual` sub ocupa]iemilitar`, sub pretextul men]inerii p`cii”.

MINUSTAH doboar` Port-au-Prince

manii sunt incomozi, ca orice expat. Cre[ti -nismul latent nu trebuie sufocat. Cine câ[tig`din afacerea asta? Desigur, Roma, care vrea s`fluidizeze efectul euro-musulman, ce mi mea -z` pacea cu musulmanii, dar \i jigne[te \n dis-cursuri oficiale. Dar mai este cineva carecâ[tig : marile corpora]ii care \[i men]in mono -polul investi]ional \n solul oriental prin trupe’aliate’. CCP [i ACC \n Europa, ’alia]ii’ \n Orient.Acestea par a fi secven]e f`r` leg`tur`, dartotul este un scenariu \nchegat \n care niciu-na dintre p`r]i nu este strìn` de intereseleceleilalte”, declara parlamentarul Gotto.

Pe tema structurilor secrete NATO, \n Ger-mania a avut loc \n ultimii ani un adev`ratduel oficial \ntre sociali[ti, afla]i la putere \n anii’90, [i cre[tin-democra]i (CDU). Ace[tia dinurm` au declarat c` de]in dovada faptului c`sociali[tii, \nc` din timpul mandatului de]inutde Willy Brandt, au luat parte la “conspira]iacriminal` a armatelor secrete”. De acuza]iimai mult sau mai pu]in deschise legate defavorizarea structurilor se crete ale Na]iunilorUnite a avut parte, \n iulie2007, [i actualul cancelargerman, Angela Merkel.Când aceasta a repro[at

administra]iei Bush c` Guantanamo este o\nchisoare ilegal , iar tratamentul prizonieriloreste inuman, pre[edintele american i-ar`spuns: „Este inoportun s` aborda]i un

asemenea subiect, cu atât mai mult cu câtserviciile secrete germane au contribuit ladeclan[area r`zboiului din Irak”.

Uniunea European` –un perdant al culiselor

|n lucrarea profesorului Ganser, un locaparte \l de]in suitele de atentate din Iran [iEgipt, atribuite, \n varianta oficial`, comu ni[ -tilor iranieni [i, respectiv, musulmanilor.Adev`rul este \ns` altul: tensiunile se men]in

\nc` din 1953, când pre-mierul iranian Moham -med Mossadeq a fost \n -l`turat de la putere cuajutorul agen]ilor MI6 siCIA. Ulterior s-a aflat c`lovitura de stat a fost or -ches trat` de agentul CIAKermit Roosevelt, nepo-tul fostului pre[edinteamerican Theodore Roo-sevelt. Miza r`zboaielor deculise a fost, de fapt, con-trolul rezer velor de petrol.Atacurile co mise \n Egipt aufost motivate de „elucidareaafacerii Lavon” [i atribuite

musulmanilor. Ganser spune \ns c „autorii lorau fost agen]i ai Mossadului, \n colaborare cuCCP [i ACC. Scopul ac]iunii a fost unul destra tegie geopolitic`: trupele britanice nu tre-buiau s plece din Egipt, garantând astfel con-tinuarea exploat`rilor petroliere \n zon`, dar[i securitatea Israelului. Ca acestea s r`mân ,trebuia conceput un scenariu. Acesta s-a numit’Lavon’, iar actorii principali, musulmanii”.

13


De[i la sfâr[itul anilor ’90 oficiali ai NATO [i diver[i lideri politici au anun]at c` CCP [iACC au fost dezactivate, (...) profesorulGanser este de p`rere c` acestea \[i con-tinu` nestingherite activitatea [i ast`zi

Politic

14


Istoricul elve]ian este de p`rere c pretinse-le r`zboaie \mpotriva terorismului au ca esen]`dorin]a de a controla rezervele de petrol [igaze. Ganser crede c`, \n final, Uniunea Euro-pean` este juc`torul care va pierde \n fa]aStatelor Unite. „Acest lucru se va \ntâmplapentru c` \n realitate SUA controleaz` struc-turile NATO, inclusiv pe cele secrete. DacÀmerica pune mâna pe rezervele de energie,este de presupus c` nu le va da gratis ]`riloreuropene, ci la un pre] piperat. Statele Unitespeculeaz` faptul c` produc]ia de petrol dinEuropa, \n special cea din Marea Britanie [iNorvegia, este \n declin. Prin mijloace maimult sau mai pu]in legale,America \[i va impune pro-priile condi]ii”.

Crucia]ii lui ErikFrontul deschis \n Irak

apar]ine nu doar trupe loraliate, ci [i mercenari lor.Revista independent`Democracy Now a pu-blicat un articol despremer cenarii din Irak [i de-s pre firma private de secu-ritate Blackwater. Conformpublica]iei, compania este

o pies`-cheie \n Proiectulpentru Noul Secol Ameri-can (Project for a NewAme rican Century). Dezv -lui rile ziaristului JeremyScahill de la DemocracyNow pun \n discu]ie strân -se le conexiuni dintre ceamai mare firm` de merce-nari din lume [i adminis-tra]ia american`.

Blackwater de]ine unefectiv de 20.000 de solda]ipriva]i, fiind cea mai puter-

nic` companie de mercenari din lume. Aceas-ta dispune de o ex trem de dotat baz militar ,de o flot` alc`tuit` din 40 de avioane [i eli-coptere, chiar [i de o agen]ie de spionaj. Con-dus` de Erik Prince, fost ofi]er \n for]ele spe-ciale ale Marinei americane, compania repre -zen ta \n 1996 doar o alternativ privat \n reali -zarea de traininguri pentru armata american`.

|n timpul administra]iei Clinton, Erik Princea pus \ns` la punct un proiect care anticipaexternalizarea serviciilor armatei. Fiind cunos-cut pentru vederile sale cre[tine extremiste,Prince visa la o armat` cre[tin` care s` por -neas c` r`zboiul \mpotriva celorlalte religii \nregim „cruciat”. Dup` cum \nsu[i acesta recu -noa[ te, ideile amintesc de vremea Cru ciadelor[i a Cavalerilor templieri.

Jaap de Hoop Scheffer - ecretar general NATO

...\n deceniul trecut,Parlamentul European a

adresat mai multeproteste \n ceea ce

prive[te activitatea CCP[i ACC, atât lui Bush

senior, cât [iorganiza]iei NATO.

George Bush a t`cut,Bill Clinton la fel, iar

actualmente, G.W. Bush nu d` niciun r`spuns.

Drumul i-a fost netezit lui Prince de DickCheney care, \nainte de a p`r`si func]ia de se -cretar al ap`r`rii, a comandat realizarea unuistudiu privind privatizarea armatei. Studiulnu a f`cut decât s` capete sus]inerea deplinà celor care trìesc de pe urma r`zboiului con-ti nuu. Pasul urm`tor a apar]inut pre[edin-telui Bush, care a cerut crearea unui corp civilde armat`, „pentru a suplini nevoia tot maimare de solda]i \n r`zboaiele purtate de SUA”.|n acest scop contractele \ncheiate \ntre firmalui Prince [i administra]ia Bush au fost supli-mentate cu exorbitanta sum de 50 de miliardede dolari.

La zece ani de la constituirea sa, firma Black-water devenise deja cea mai puternic` com-panie de mercenari din lume [i principalulexponent a ceea ce Bush considera „revolu]ianecesar` din armat`” – externalizarea for]elormilitare ame ricane. |n mesajul anual adresat depre [e dintele SUA Congresului, Bush cereaacestuia, \n 2007, s` autorizeze cre[tereanum`rului de solda]i activi din armat [i marin`cu 92.000 \n urm`torii cinci ani, \n condi]iile \ncare efectivele militare permanente ale armateiSUA – Regular Army – sunt de aproximativ 500.000 de solda]i. „O sarcin pe care o putem\ndeplini \mpreun`, spunea Bush \n fa]a Con-gresului, este s` proiect`m [i s` implement`mun corp de rezerv` alc`tuit din voluntari civili.Un astfel de corp va func]iona mai mult ca orezerv` militar`. Va scuti for]ele armate desupra\n c`r care, permi]ându-ne s` angaj`mcivili compe ten]i pentru a servi America \nmisiunile din afara grani]elor sale, atunci cândva fi nevoie de ei. Or, aceasta este exact ceeace administra ]ia Bush a f`cut deja pân` acum.F`r` \ns` ca poporul american s` [tie. Con-tractele private reprezint` \n prezent cea de-a doua for]` armat` din Irak. Conform unuiraport al Bi rou lui de Responsabilitate Guver-namental`, exist` aproape 100.000 de presta-tori priva]i \n Irak, dintre care 48.000 suntsolda]i. Ace[tia ac]io nea z` practic f`r` vreosupraveghere sau constrângere legal`. Acestsistem este foarte convenabil din punct devedere politic, \ntrucât num`rul de mor]i dinrândul lor nu este contabilizat oficial. Creareaunei „brig`zi private” de c`tre Erik Prince aoferit administra]iei Bush o ie[ire secundar`

pentru a continua, la modul neoficial, ocupa]iaIrakului”, concluzioneaz` Jeremy Scahill.

|n afara grani]elor SUA, Blackwater are \nprezent 2.300 de persoane active \n nou` ]`ri[i \[i multiplic` agresiv prezen]a. |n Irak, asi-gur` securitatea diploma]ilor, iar \n Afga-nistan antreneaz` trupele. Construie[te bazeale for]elor speciale la Marea Caspic , aproapede grani]a cu Iranul, [i negociaz` cu guvernulregional din Sudanul de sud pentru a crea oarmat` proprie \n aceast` zon`. „Toate aces-tea au fost posibile datorit` rela]iilor pe carecompania le are \n administra]ia american`,prin Joseph Schmitz. Fostul inspector gen-eral al Pentagonului avea ca sarcin` s` verifice

15


Politic

16


[i s` supravegheze compania de mercenari. Ela devenit \ntre timp vicepre[edinte consiliergeneral la Blackwater. Bush l-a angajat recentpe Fred Fielding, fostul avocat al Blackwa-ter, \n locul lui Harriet Miers, principalul sùavocat. Ken Starr, procurorul care a \mpiedi-cat acuzarea fostului pre[edinte Bill Clinton \nscandalul Whitewater (Ap` alb`), este ast`zi[i el consilier la Blackwater (Ap` neagr`).Acesta a avut numeroase \ntâlniri cu CurteaSuprem pentru a contracara procesele inten-tate de rudele angaja]ilor Blackwater, mor]i \nmisiuni sau \n condi]ii suspecte. Toate acesteconexiuni l-au f`cut pe John Warner, fostulpre[edinte al Comitetului de Servicii Militareal Senatului, s` nu measc` compania Black-water „parte ne rul nostru t`cut \n r`zboiulglobal.”

UME –pute rea bicefal` Schimb`rile accelerate pe scena lumii au

impus revizuirea doctrinelor militare la inter-vale foarte scurte de timp. Tot mai mult sepune acum proble-ma capacit`]ii ar ma -tei de a trece ra pidde la un gen de con-flict la altul. DoctrinaSUA are \n vederecomutarea aten ]iei dela un punct focal euro-pean la unul global [itrece de la preocu -parea fa]` de ame -nin]area r`zboiuluiglobal cu fosta U.R.S.S.la concentrarea aten -]iei asupra conflictelor regionale.

|n aceast` concep]ie, for]ele urmeaz` sàib` baza \n SUA [i s` dispun` de capacitateade a ajunge oriunde \n lume. O mai mare aten -]ie este acordat` a[a-numitelor „opera]iunialtele decât r`zboiul” , cum sunt cele \n caz dedezastru, tulbur`ri civile, men]inerea p`cii,ac ]iuni contra narcoticelor etc. La rândul lor,liderii Europei au luat decizia de a crea o for]`defensiv` autonom`, cu instrumente politice[i militare, care s ac]ioneze \n conformitate cudeciziile proprii. |n acest fel Uniunii Econo-mice [i Uniunii Monetare \i va succede

Uniunea MilitarÈuropean`, ca omare idee a Eu -ropei.

R`zboiul dinKosovo a pus \n

eviden]`, \nc` odat`, dac` eracazul, dependen]a militar` a Europei de SUA[i r`mânerea \n urm` a capacit`]ilor militareeuropene. For]ele europene nu dispun de ca -pacit`]i aeropurtate de supraveghere a terenu-lui, mijloace aeriene de transport a echipa-mentelor grele, rachete de croazier` cu raz`lung` [i au numai un satelit militar de cer-cetare, \n Fran]a.

Actul de na[tere a Uniunii Militare Euro pene(UME) s-a scris cu ocazia summitului dinaprilie 1999 de la Washington, a 50-a ani -versare a NATO, la \ntâlnirea franco-german`din luna mai 1999 [i la cea de la Cologne din

iunie 1999. Comunicatulde la Cologne exprimahot`rârea de creare aunei armate europene complet opera]ionale,urmând ca pân` la sfâr[itul anului 2010 s` fieluate deciziile necesare pentru ca UniuneaMilitar` European` s` devin` o realitate. Dincomunicat reiese concep]ia de a extinde „infor-ma]iile, transportul strategic, comanda [i con-trolul UE”. Deciziile \n direc]ia cre`rii UniuniiMilitare Europene au la baz` realitatea càrmatele regulate mari sunt nu numai nepo tri -vite nevoilor militare actuale ale Europei, ci [icontraproductive din punct de vedere eco-nomic. |n aceast` idee se prevede, ca primobiectiv, dezvoltarea unei for]e de reac]ierapid bazat pe unit`]i mici, dar bine preg`tite.

Peter White, fost consilier pe probleme destrategie \n NATO, recunoa[te \n lucrarea saEvantaiul se deschide tot mai mult, editat` \n

2007 de „Arms Editure” din Marea Britanie, c`„UME este o expresie a globaliz`rii, iar aceas-ta va exprima poten]ialul unor poli de intereseconcretiza]i \n patru factori majori: marile cor-pora]ii, Vaticanul, serviciile secrete [i guver-

nele, ultimele ca factori exe-cutivi”. White, ast`zi pensio -nar, consider` c` „primeledou decenii ale noului mile-niu vor coagula puterea mi-litar` [i puterea religioas` pedou mari fronturi de interescomun: energia [i resurseleumane. Energia ob]inut`prin determin`ri politice [i\n caz de for]` major` mili -tare, iar resursele umaneprin polariz`ri ale strategiilorreligioase ce \ncurajeaz`, \nsubsidiar, libera circula]ie aserviciilor [i persoanelor. Va

fi o nou form de regrupare a maselor oneste,dar ignorante prin ’apelul la o con[tiin]` co -mun`’. Totul se va derula cu aportul masiv almass-mediei. Nu va exista un Armaghedonarmat, ci doar o presurizare a for]elor de de -cizie armat - executive \n anumite zone deinte res, fie pentru realizarea unor scenarii, fiepentru men]inerea sub control a acestor zonede interes major. Adev`ratul Armaghedon vafi unul subversiv, cu o puternic` sinergie pebanda informare – dezinformare, care va mutacon[tiin]e, va produce migr`ri, va reconsiderapriorit`]i. UME are perspectivele unei entit`]iemblematice bicefale, precum odinioar` cru-cia]ii. Puterea religioas` [i cea militar` vorcoabita pe zone de interes extinse: vor cu -noa[te, vor crea, vor conduce”. ST

17


Adev`ratul Armaghedonva fi unul subversiv, cu o

puternic` sinergie pebanda informare – dezin-

formare, care va mutacon[tiin]e, va producemigr`ri, va reconsiderapriorit`]i. UME are pers -

pectivele unei entit`]iemblematice bicefale, pre-

cum odinioar` crucia]ii.

9


Politic

Mediul politic interna]ional a fost „pus pe jar” de ultima apari]ie editorial` cusemn`tura Daniele Ganser, profesor de istorie contemporan` \n cadrul Universit`]ii

Basel, Elve]ia. Cartea, Armatele secrete ale NATO – opera]iunea Gladio [i terorismul \n Europa de Vest, a declan[at un val de controverse la nivel mondial.

Scenariile� Beniamin Pascu

puterii bicefale

10

L iderii NATO, precum secretarul generalal organiza]iei, Jaap de Hoop Scheffer, saugeneralul american Michel Troops, au

respins „nota subiectiv` [i tonul vehement” alc`r]ii. Al]i politicieni, ca parlamentarul euro-pean, socialistul francez Maurice GabrielLefèvre, consider c istoria recent este mar-cat` de „zone obscure, iar Ganser nu a f`cutdecât s` descopere [i s` scoat` la lumin` cen-trii nervo[i ai machiavelismului contemporan”.

Cartea debuteaz` cu dezv`luiri [ocante.Profesorul elve]ian sus]ine c`, pe lâng` arma-ta oficial interna]ional , NATO mai de]ine[i alte structuri operative, a[a-zisele„armate secrete”, destinate reali -z`rii interven]iilor \n for]` \ndiverse ]`ri, cu acordul tacital guvernelor respective. Unuldintre obiective \l reprezint`men]inerea unor anume con-juncturi poltice [i a unui ambi-ent social tensionat. Ganserscrie c`, la pu]in timp dup`finalizarea celui de-Al DoileaR`zboi Mondial, cu prec`dere\n perioada R`zboiului Rece,NATO a \nfiin]at o serie de

structuri secrete echipate, finan]ate [i antre-nate de CIA, cu aportul serviciului secret britanicMI6. Ini]ial, acestea au avut rolul de a devenicombatante, \n caz de beligeran]`, pe un frontnev`zut ce avea drept obiectiv for]ele armateale Uniunii Sovietice. „Ulterior - spune Ganser- activitatea armatelor secrete s-a diversifi-cat, ajungând s` organizeze atentate tero-riste chiar pe teritoriul ]`rilor aliate din Europade Vest, beneficiind de t`cerea complice aautorit`]ilor. Un prim scop alatacurilor a fost acuzarea organi-

za]iilor de stânga din statelerespective, de omucidere

\n mas`, [tiut

Politic

11

fiind faptul c` Statele Unite au respins\ntotdeauna orice idee de socialismsau comunism. Astfel, ’Strategia ten-siunii’ [i ’Steaguri false’ au fost sin-tagmele folosite de NATO pentru adescrie [i a justifica actele teroristepuse \n practic \n Austria, Spania,Portugalia, Luxemburg, Belgia [iItalia. Tensiunea [i teama \ntre -]inute la nivel mondial au fost [i aur`mas ni[te arme re dutabile \n pri-vin]a manipul`rii f`r` probleme acet`]enilor oric`rei ]`ri”.

Andreotti: Gladio exist` !Numele generic al armatelor secrete

NATO a fost „Stay Behind”, dar nucleele aces-tor structuri clandestine au fost ClandestinePlanning Committee (CCP) [i Allied Clan-destine Committee (ACC), entit`]i parami-litare care au ac]ionat \n special pe teritoriulvest-european. |n Italia, la sfâr[itul anilor ’70,CPP, utilizând numele de cod „Gladio”, a pusla cale dou` atentate, unul la Peteano, iar altulla Solena. |n urma lor au decedat 37 de per-soane, fiind discreditat` astfel mi[carea socia-list` italian` care, \n momentul acela, de]ineaun loc important \n Parlament. Nimeni nu aadus \n discu]ie la vremea respectiv` ames te -cul CPP. De-abia la \nceputul anului 1990fos tul premier italian Giulio Andreotti a re -cunoscut existen]a ac]iunilor Gladio, iarjudec`torul Felice Casson, coordonatorul co -

misiei care ancheta circumstan]ele produ-cerii atentatului de la Peteano, a declarat c`„atentatul nu a fost comis de militan]i extre-mi[ti de stânga, a[a cum se sus]inea oficial.

Autorul este Vincenzo Vinciguerra,

strateg al Gladio [i lider al extremi[tilor dedreapta”.

Fran]a anilor ’80 avea s` deconspire un nouscop al existen]ei structurilor CCP [i ACC,fiind martora unui masacru. |n apropiere deBordeaux, o nou` ac]iune Gladio a aruncat \naer o moschee ce ad`postea 130 de persoanevenite la slujba de sear , 27 g`sindu-[i sfâr[itul\ntre ruine.

Pre[edintele oganiza]iei musulmane „Ur -ma [ii demni ai lui Allah”, Shaluok Fayer, aveas` eviden]ieze astfel cea de-a doua misiune a„armatelor secrete” NATO: „Esen]a atentatuluide la Bordeaux este eminamente religioas`.Acesta reprezint` o amenin]are pe fa]` laadre sa lumii musulmane. Criminalul mesaj afost urm`torul: musulmani, nu mai «colo-niza]i» Europa. Altfel spus, cultura [i civi-liza]ia arab` nu mai au ce cùta \n EuropaVestic`, de[i noi suntem \n Europa de o mietrei sute de ani. Un mesaj isc`lit de ei cu sânge[i pl`tit de fiii no[tri [i ai lui Allah tot cu sânge,s` ne \ntoarcem \n Orient. Dar oare Allahdore[te asta?”

De[i la sfâr[itul anilor ’90 oficiali ai NATO [idiver[i lideri politici au anun]at c` CCP [i ACCau fost dezactivate, prin aceasta recunoscândimplicit existen]a [i mai ales destina]ia ope-ra tiv a celor dou structuri, profesorul Gansereste de p`rere c` acestea \[i continu`

nestingherite activitatea [i ast`zi sub noi de -nu miri, precum „Last Actions D” sau „GP Ingi- neerings”. Un argument \n acest sens \l con-stituie faptul c`, \n deceniul trecut, Parla-mentul European a adresat mai multe proteste\n ceea ce prive[te activitatea CCP [i ACC, atâtlui Bush senior, cât [i organiza]iei NATO. Busha t`cut, Clinton la fel, iar actualmente, G.W.Bush nu d` niciun r`spuns.

„Este adev`rat, nici stânga [i nici musul-ma nii nu sunt dezirabili pentru o Europ` se-cularizat`, ignorant` [i angoasat`. Stânga esteidentificat` [i acum cu atrocit`]ile comuniste,iar arabii cu o etern` amenin]are la adresacre[tinismului, mai precis a catolicismului.Sunt forme clare de intransigen]` marcat` deun spirit secularizat [i meschin”, declara par-lamentarul socialist francez Reiner Gotto, \n2005, la Strasbourg. „Dar realitatea este alta:ochii opiniei publice trebuie \ndep`rta]i deade v` ra tele fronturi spre fronturile artificialedin Europa. {i asta pentru a pierde din vederema rile focare, cu miros de petrol [i sânge dinIrak, Afganistan, Kuweit sau Palestina. Gladionu a f`cut decât s` deplaseze Europa spre]in te false, spre fronturi artificiale. ShaluokFayer nu se \n[al . |ntr-o Europ unit , mu sul-

Politic

12


Nici Organiza]ia Na]iunilor Unite nu este scutit` de critici. Jurnalistulamerican Granio Suarrevi de la Satelit News Weekly scrie c` trupeleONU au atacat „cu o duritate ie[it` din comun civilii \n Haiti, atribuind\n mod oficial aceste ac]iuni „anarhi[tilor” sau oponen]ilor regimuluide dictatur` militar`”. Mai mult, „trupele ONU au blocat accesul CruciiRo[ii \n zonele respective, violând astfel Conven]ia de la Geneva.Presa interna]ional nu a publicat decât par]ial aceste informa]ii, \n ciudadocumentelor oferite de jurnali[tii locali”. Haiti este consi derat` unadintre ]`rile cu popula]ia cea mai s`rac` din lume, \n ciuda frumuse]ii[i bog`]iei naturale. 90 % din popula]ie provine din fo[ti sclavi de orig-ine african`. |n 2004, presiunea interna]ional` a dus la \nl`turareapre[edintelui ales democratic, Jean Bertrand Aristide, [i a partiduluiLavalas. Din 2004, \n Haiti este dictatur` militar`, sus]inut` cu ajutorultrupelor Na]iunilor Unite, MINUSTAH (abreviere pentru MisiuneaNa]iunilor Unite de Stabilizare \n Haiti), sub conducerea Braziliei.}inta raidurilor trupelor ONU a fost suburbia Cité de Soleil [i ele au fostinterpretate ca o „pedeaps`” pentru organizarea unor demonstra]iimasive \n sprijinul revenirii pre[edintelui Aristide. Zeci de mii deoameni au pornit din Cité de Soleil, organiza]i de sus]in`torii partidu-lui Lavalas, [i au m`r[`luit prin capitala haitian` Port-au-Prince \n 16decembrie 2006. {ase zile mai târziu, \n diminea]a zilei de 22 decem-brie, trupele MINUSTAH au asaltat zona, fiind ucise 13 de persoanedin rândul civililor, iar câteva zeci r`nite. Granio Suarrevi sus]ine cèxist` o serie de documentare video ob]inute de la agen]ia de presÌndependente Haiti Information Project. Ajutorul umanitar pentrur`ni]i a fost refuzat prin interzicerea accesului Crucii Ro[ii Interna]ionale.„Cu toate acestea, oficialii MINUSTAH atribuie crimele sus]in`torilormi[c`rii Lavalas”, spune Suarrevi. Un documentar realizat de Lancet

Journal of Medicine \n luna august 2006 estimeaz` c` \n perioadaac]iunii trupelor ONU \n zona capitalei Port-au-Prince au fost ucise 800de persoane din rândul popula]iei civile [i au existat 3.000 de agresiunisexuale. Crimele sunt atribuite „infractorilor”, dar [i poli]iei, bandeloranti-Lavalas [i trupelor ONU. Popula]ia din Cité de Soleil a avut cel maimult de suferit, fie fiind prins` \n focul \ncruci[at al celor dou` tabere,fie fiind direct vizat`. „Toate aceste ac]iuni sunt considerate accep tabilede c`tre for]ele ONU“, precizeaz` ziaristul american. „Oficialii consi-der` c` uciderea unor oameni nevinova]i este acceptabil` \n cadrulopera]iunii de ’pacificare’ a acestei comunit`]i. Fiecare manifesta]iepa[nic` a cet`]enilor este v`zut` ca o amenin]are [i este urmat` derepresalii. Categoric, for]ele interna]ionale au \n vedere scopuri politice[i strategice \n Haiti. Evident, deservind marile puteri. Poli]ia na]ional`haitian` a \nceput s` aplice acelea[i tehnici pentru care poli]ia militar`brazilian` [i-a câ[tigat o proast` reputa]ie, [i aceasta din cauza fap-tului c` trupele din Haiti sunt comandate de c`tre Brazilia. Pân` \nprezent nu se contureaz` o solu]ie real` a situa]iei din Haiti – [iaceasta este doar una dintre zonele aflate la ora actual` sub ocupa]iemilitar`, sub pretextul men]inerii p`cii”.

MINUSTAH doboar` Port-au-Prince

manii sunt incomozi, ca orice expat. Cre[ti -nismul latent nu trebuie sufocat. Cine câ[tig`din afacerea asta? Desigur, Roma, care vrea s`fluidizeze efectul euro-musulman, ce mi mea -z` pacea cu musulmanii, dar \i jigne[te \n dis-cursuri oficiale. Dar mai este cineva carecâ[tig : marile corpora]ii care \[i men]in mono -polul investi]ional \n solul oriental prin trupe’aliate’. CCP [i ACC \n Europa, ’alia]ii’ \n Orient.Acestea par a fi secven]e f`r` leg`tur`, dartotul este un scenariu \nchegat \n care niciu-na dintre p`r]i nu este strìn` de intereseleceleilalte”, declara parlamentarul Gotto.

Pe tema structurilor secrete NATO, \n Ger-mania a avut loc \n ultimii ani un adev`ratduel oficial \ntre sociali[ti, afla]i la putere \n anii’90, [i cre[tin-democra]i (CDU). Ace[tia dinurm` au declarat c` de]in dovada faptului c`sociali[tii, \nc` din timpul mandatului de]inutde Willy Brandt, au luat parte la “conspira]iacriminal` a armatelor secrete”. De acuza]iimai mult sau mai pu]in deschise legate defavorizarea structurilor se crete ale Na]iunilorUnite a avut parte, \n iulie2007, [i actualul cancelargerman, Angela Merkel.Când aceasta a repro[at

administra]iei Bush c` Guantanamo este o\nchisoare ilegal , iar tratamentul prizonieriloreste inuman, pre[edintele american i-ar`spuns: „Este inoportun s` aborda]i un

asemenea subiect, cu atât mai mult cu câtserviciile secrete germane au contribuit ladeclan[area r`zboiului din Irak”.

Uniunea European` –un perdant al culiselor

|n lucrarea profesorului Ganser, un locaparte \l de]in suitele de atentate din Iran [iEgipt, atribuite, \n varianta oficial`, comu ni[ -tilor iranieni [i, respectiv, musulmanilor.Adev`rul este \ns` altul: tensiunile se men]in

\nc` din 1953, când pre-mierul iranian Moham -med Mossadeq a fost \n -l`turat de la putere cuajutorul agen]ilor MI6 siCIA. Ulterior s-a aflat c`lovitura de stat a fost or -ches trat` de agentul CIAKermit Roosevelt, nepo-tul fostului pre[edinteamerican Theodore Roo-sevelt. Miza r`zboaielor deculise a fost, de fapt, con-trolul rezer velor de petrol.Atacurile co mise \n Egipt aufost motivate de „elucidareaafacerii Lavon” [i atribuite

musulmanilor. Ganser spune \ns c „autorii lorau fost agen]i ai Mossadului, \n colaborare cuCCP [i ACC. Scopul ac]iunii a fost unul destra tegie geopolitic`: trupele britanice nu tre-buiau s plece din Egipt, garantând astfel con-tinuarea exploat`rilor petroliere \n zon`, dar[i securitatea Israelului. Ca acestea s r`mân ,trebuia conceput un scenariu. Acesta s-a numit’Lavon’, iar actorii principali, musulmanii”.

13


De[i la sfâr[itul anilor ’90 oficiali ai NATO [i diver[i lideri politici au anun]at c` CCP [iACC au fost dezactivate, (...) profesorulGanser este de p`rere c` acestea \[i con-tinu` nestingherite activitatea [i ast`zi

Politic

14


Istoricul elve]ian este de p`rere c pretinse-le r`zboaie \mpotriva terorismului au ca esen]`dorin]a de a controla rezervele de petrol [igaze. Ganser crede c`, \n final, Uniunea Euro-pean` este juc`torul care va pierde \n fa]aStatelor Unite. „Acest lucru se va \ntâmplapentru c` \n realitate SUA controleaz` struc-turile NATO, inclusiv pe cele secrete. DacÀmerica pune mâna pe rezervele de energie,este de presupus c` nu le va da gratis ]`riloreuropene, ci la un pre] piperat. Statele Unitespeculeaz` faptul c` produc]ia de petrol dinEuropa, \n special cea din Marea Britanie [iNorvegia, este \n declin. Prin mijloace maimult sau mai pu]in legale,America \[i va impune pro-priile condi]ii”.

Crucia]ii lui ErikFrontul deschis \n Irak

apar]ine nu doar trupe loraliate, ci [i mercenari lor.Revista independent`Democracy Now a pu-blicat un articol despremer cenarii din Irak [i de-s pre firma private de secu-ritate Blackwater. Conformpublica]iei, compania este

o pies`-cheie \n Proiectulpentru Noul Secol Ameri-can (Project for a NewAme rican Century). Dezv -lui rile ziaristului JeremyScahill de la DemocracyNow pun \n discu]ie strân -se le conexiuni dintre ceamai mare firm` de merce-nari din lume [i adminis-tra]ia american`.

Blackwater de]ine unefectiv de 20.000 de solda]ipriva]i, fiind cea mai puter-

nic` companie de mercenari din lume. Aceas-ta dispune de o ex trem de dotat baz militar ,de o flot` alc`tuit` din 40 de avioane [i eli-coptere, chiar [i de o agen]ie de spionaj. Con-dus` de Erik Prince, fost ofi]er \n for]ele spe-ciale ale Marinei americane, compania repre -zen ta \n 1996 doar o alternativ privat \n reali -zarea de traininguri pentru armata american`.

|n timpul administra]iei Clinton, Erik Princea pus \ns` la punct un proiect care anticipaexternalizarea serviciilor armatei. Fiind cunos-cut pentru vederile sale cre[tine extremiste,Prince visa la o armat` cre[tin` care s` por -neas c` r`zboiul \mpotriva celorlalte religii \nregim „cruciat”. Dup` cum \nsu[i acesta recu -noa[ te, ideile amintesc de vremea Cru ciadelor[i a Cavalerilor templieri.

Jaap de Hoop Scheffer - ecretar general NATO

...\n deceniul trecut,Parlamentul European a

adresat mai multeproteste \n ceea ce

prive[te activitatea CCP[i ACC, atât lui Bush

senior, cât [iorganiza]iei NATO.

George Bush a t`cut,Bill Clinton la fel, iar

actualmente, G.W. Bush nu d` niciun r`spuns.

Drumul i-a fost netezit lui Prince de DickCheney care, \nainte de a p`r`si func]ia de se -cretar al ap`r`rii, a comandat realizarea unuistudiu privind privatizarea armatei. Studiulnu a f`cut decât s` capete sus]inerea deplinà celor care trìesc de pe urma r`zboiului con-ti nuu. Pasul urm`tor a apar]inut pre[edin-telui Bush, care a cerut crearea unui corp civilde armat`, „pentru a suplini nevoia tot maimare de solda]i \n r`zboaiele purtate de SUA”.|n acest scop contractele \ncheiate \ntre firmalui Prince [i administra]ia Bush au fost supli-mentate cu exorbitanta sum de 50 de miliardede dolari.

La zece ani de la constituirea sa, firma Black-water devenise deja cea mai puternic` com-panie de mercenari din lume [i principalulexponent a ceea ce Bush considera „revolu]ianecesar` din armat`” – externalizarea for]elormilitare ame ricane. |n mesajul anual adresat depre [e dintele SUA Congresului, Bush cereaacestuia, \n 2007, s` autorizeze cre[tereanum`rului de solda]i activi din armat [i marin`cu 92.000 \n urm`torii cinci ani, \n condi]iile \ncare efectivele militare permanente ale armateiSUA – Regular Army – sunt de aproximativ 500.000 de solda]i. „O sarcin pe care o putem\ndeplini \mpreun`, spunea Bush \n fa]a Con-gresului, este s` proiect`m [i s` implement`mun corp de rezerv` alc`tuit din voluntari civili.Un astfel de corp va func]iona mai mult ca orezerv` militar`. Va scuti for]ele armate desupra\n c`r care, permi]ându-ne s` angaj`mcivili compe ten]i pentru a servi America \nmisiunile din afara grani]elor sale, atunci cândva fi nevoie de ei. Or, aceasta este exact ceeace administra ]ia Bush a f`cut deja pân` acum.F`r` \ns` ca poporul american s` [tie. Con-tractele private reprezint` \n prezent cea de-a doua for]` armat` din Irak. Conform unuiraport al Bi rou lui de Responsabilitate Guver-namental`, exist` aproape 100.000 de presta-tori priva]i \n Irak, dintre care 48.000 suntsolda]i. Ace[tia ac]io nea z` practic f`r` vreosupraveghere sau constrângere legal`. Acestsistem este foarte convenabil din punct devedere politic, \ntrucât num`rul de mor]i dinrândul lor nu este contabilizat oficial. Creareaunei „brig`zi private” de c`tre Erik Prince aoferit administra]iei Bush o ie[ire secundar`

pentru a continua, la modul neoficial, ocupa]iaIrakului”, concluzioneaz` Jeremy Scahill.

|n afara grani]elor SUA, Blackwater are \nprezent 2.300 de persoane active \n nou` ]`ri[i \[i multiplic` agresiv prezen]a. |n Irak, asi-gur` securitatea diploma]ilor, iar \n Afga-nistan antreneaz` trupele. Construie[te bazeale for]elor speciale la Marea Caspic , aproapede grani]a cu Iranul, [i negociaz` cu guvernulregional din Sudanul de sud pentru a crea oarmat` proprie \n aceast` zon`. „Toate aces-tea au fost posibile datorit` rela]iilor pe carecompania le are \n administra]ia american`,prin Joseph Schmitz. Fostul inspector gen-eral al Pentagonului avea ca sarcin` s` verifice

15


Politic

16


[i s` supravegheze compania de mercenari. Ela devenit \ntre timp vicepre[edinte consiliergeneral la Blackwater. Bush l-a angajat recentpe Fred Fielding, fostul avocat al Blackwa-ter, \n locul lui Harriet Miers, principalul sùavocat. Ken Starr, procurorul care a \mpiedi-cat acuzarea fostului pre[edinte Bill Clinton \nscandalul Whitewater (Ap` alb`), este ast`zi[i el consilier la Blackwater (Ap` neagr`).Acesta a avut numeroase \ntâlniri cu CurteaSuprem pentru a contracara procesele inten-tate de rudele angaja]ilor Blackwater, mor]i \nmisiuni sau \n condi]ii suspecte. Toate acesteconexiuni l-au f`cut pe John Warner, fostulpre[edinte al Comitetului de Servicii Militareal Senatului, s` nu measc` compania Black-water „parte ne rul nostru t`cut \n r`zboiulglobal.”

UME –pute rea bicefal` Schimb`rile accelerate pe scena lumii au

impus revizuirea doctrinelor militare la inter-vale foarte scurte de timp. Tot mai mult sepune acum proble-ma capacit`]ii ar ma -tei de a trece ra pidde la un gen de con-flict la altul. DoctrinaSUA are \n vederecomutarea aten ]iei dela un punct focal euro-pean la unul global [itrece de la preocu -parea fa]` de ame -nin]area r`zboiuluiglobal cu fosta U.R.S.S.la concentrarea aten -]iei asupra conflictelor regionale.

|n aceast` concep]ie, for]ele urmeaz` sàib` baza \n SUA [i s` dispun` de capacitateade a ajunge oriunde \n lume. O mai mare aten -]ie este acordat` a[a-numitelor „opera]iunialtele decât r`zboiul” , cum sunt cele \n caz dedezastru, tulbur`ri civile, men]inerea p`cii,ac ]iuni contra narcoticelor etc. La rândul lor,liderii Europei au luat decizia de a crea o for]`defensiv` autonom`, cu instrumente politice[i militare, care s ac]ioneze \n conformitate cudeciziile proprii. |n acest fel Uniunii Econo-mice [i Uniunii Monetare \i va succede

Uniunea MilitarÈuropean`, ca omare idee a Eu -ropei.

R`zboiul dinKosovo a pus \n

eviden]`, \nc` odat`, dac` eracazul, dependen]a militar` a Europei de SUA[i r`mânerea \n urm` a capacit`]ilor militareeuropene. For]ele europene nu dispun de ca -pacit`]i aeropurtate de supraveghere a terenu-lui, mijloace aeriene de transport a echipa-mentelor grele, rachete de croazier` cu raz`lung` [i au numai un satelit militar de cer-cetare, \n Fran]a.

Actul de na[tere a Uniunii Militare Euro pene(UME) s-a scris cu ocazia summitului dinaprilie 1999 de la Washington, a 50-a ani -versare a NATO, la \ntâlnirea franco-german`din luna mai 1999 [i la cea de la Cologne din

iunie 1999. Comunicatulde la Cologne exprimahot`rârea de creare aunei armate europene complet opera]ionale,urmând ca pân` la sfâr[itul anului 2010 s` fieluate deciziile necesare pentru ca UniuneaMilitar` European` s` devin` o realitate. Dincomunicat reiese concep]ia de a extinde „infor-ma]iile, transportul strategic, comanda [i con-trolul UE”. Deciziile \n direc]ia cre`rii UniuniiMilitare Europene au la baz` realitatea càrmatele regulate mari sunt nu numai nepo tri -vite nevoilor militare actuale ale Europei, ci [icontraproductive din punct de vedere eco-nomic. |n aceast` idee se prevede, ca primobiectiv, dezvoltarea unei for]e de reac]ierapid bazat pe unit`]i mici, dar bine preg`tite.

Peter White, fost consilier pe probleme destrategie \n NATO, recunoa[te \n lucrarea saEvantaiul se deschide tot mai mult, editat` \n

2007 de „Arms Editure” din Marea Britanie, c`„UME este o expresie a globaliz`rii, iar aceas-ta va exprima poten]ialul unor poli de intereseconcretiza]i \n patru factori majori: marile cor-pora]ii, Vaticanul, serviciile secrete [i guver-

nele, ultimele ca factori exe-cutivi”. White, ast`zi pensio -nar, consider` c` „primeledou decenii ale noului mile-niu vor coagula puterea mi-litar` [i puterea religioas` pedou mari fronturi de interescomun: energia [i resurseleumane. Energia ob]inut`prin determin`ri politice [i\n caz de for]` major` mili -tare, iar resursele umaneprin polariz`ri ale strategiilorreligioase ce \ncurajeaz`, \nsubsidiar, libera circula]ie aserviciilor [i persoanelor. Va

fi o nou form de regrupare a maselor oneste,dar ignorante prin ’apelul la o con[tiin]` co -mun`’. Totul se va derula cu aportul masiv almass-mediei. Nu va exista un Armaghedonarmat, ci doar o presurizare a for]elor de de -cizie armat - executive \n anumite zone deinte res, fie pentru realizarea unor scenarii, fiepentru men]inerea sub control a acestor zonede interes major. Adev`ratul Armaghedon vafi unul subversiv, cu o puternic` sinergie pebanda informare – dezinformare, care va mutacon[tiin]e, va produce migr`ri, va reconsiderapriorit`]i. UME are perspectivele unei entit`]iemblematice bicefale, precum odinioar` cru-cia]ii. Puterea religioas` [i cea militar` vorcoabita pe zone de interes extinse: vor cu -noa[te, vor crea, vor conduce”. ST

17


Adev`ratul Armaghedonva fi unul subversiv, cu o

puternic` sinergie pebanda informare – dezin-

formare, care va mutacon[tiin]e, va producemigr`ri, va reconsiderapriorit`]i. UME are pers -

pectivele unei entit`]iemblematice bicefale, pre-

cum odinioar` crucia]ii.

Politic


„Am ajuns la concluzia c` politica este oproblem` mult prea serioas` pentru a fil`sat` politicienilor”, spunea Charles deGaulle. Aceasta pare s` fi fost ideeac`lùzitoare a unor oameni ai bisericii,care au \ncercat s` se implice \n treburilepolitice, cu ocazia recentelor alegerilocale din România.

Tronul

18

� Florian Ristea

sau

La primele alegeri libere de dup` perioada comu-nist`, am putut vedea oameni care votau unpre[edinte doar pentru felul \n care zâmbea, sim-

patizau un premier pentru c aducea a Don Juan, \n timpce al]ii stârneau antipatia doar pentru c` purtau papi-on – un lucru prea extravagant pentru un electoratfamiliarizat cu [epci [i salopete – sau pentru c` \ncer-cau s` le aminteasc` oamenilor idealurile unor partideistorice, de care unii auziser` vag de prin manualele deistorie, iar al]ii nu auziser` deloc. Dup` 18 ani, alegerilelocale nu au adus nimic nou. „Ofertele” partidelorpolitice [i modul \n care s-a desf`[urat campania elec-toral` au scos \n eviden]` faptul c` românii nu [i-auschimbat fundamental criteriile dup` care \[i mani-fest simpatiile politice. O not aparte a constituit-o \nsàmestecul nefiresc dintre religie [i politic`, pe carealeg`torii l-au putut remarca atât \n sloganul social-religios al unuia dintre partide, cât [i \n faptul c` sur-prinz`tor de mul]i clerici [i mireni „cuvio[i” s-au l`satatra[i de ispita candidaturii politice.

19


crucea?

Stânga sau dreapta? Ceea ce am v`zut ne-a dus cu gândul la o situa]ie din

Antichitate, relatat` \n Biblie, \n care se consemneaz`mila lui Dumnezeu fa] de cei 120.000 de locuitori ai ca -pitalei Asiriei, Ninive, care nu [tiau „s deosebeasc stân-ga de dreapta”.1 Dac` acei oameni erau vrednici decomp`timire, pentru situa]ia spiritual` deplorabil` \ncare se aflau (necunoa[tere de Dumnezeu), majoritateaconcet`]enilor no[tri nu sunt \n alt` situa]ie atâta timpcât nu [tiu s` deosebeasc` „stânga” de „dreapta”. F`ràceast sumar \n]elegere (pe care cei mai mul]i nici nuse str`duiesc s` o dobândeasc`), este firesc ca elec-toratul, mai ales cel din mediul rural, s voteze \n func]iede gradul de prezentabilitate a candidatului; pentruc` „nu este altul mai bun”; pentru c` este stelist saurapidist; pentru c [tie s ocoleasc r`spunsul la \ntreb`riincomode sau, pur [i simplu, pentru c` votantul sereg`se[te fidel \n vocabularul „colorat” al unui candidat.Lista criteriilor dup` care românii \[i exprim` simpati-ile politice este mult mai lung decât ne \ng`duie spa]iulpentru a o reproduce. |n lipsa unei (auto)inform`ricorespunz`toare, care s`-i ofere votantului posibili-tatea s`-[i defineasc` op]iunea fa]` de o anumit` doc-trin`, care plaseaz` un partid de o parte sau de alta aspectrului politic, a devenit deja tradi]ie practica „pome-nilor electorale”. Câ[tig cel care ofer mai mult sau careeste mai practic: o plas` de alimente (nu mai amintimde tradi]ionala „moned`” electoral` a micilor [i berii, cucare politicienii de mucava \ncearc s cumpere voturilecet`]enilor), o g`leat` de plastic sau o cazma, un tricouinscrip]ionat sau o [apc personalizat , contra caniculeice \l stoarce de vlag` pe ]`ranul român care-[i pr`[e[te\nc` porumbul ca \n Evul Mediu – cu sapa [i cu asinul.S-au v`zut [i abord`ri exotice (elefant \n caravana elec-toral`), dar ne oprim cu enumer`rile, deoarece, aici, in -ventivitatea partidelor [i candida]ilor este de-a dreptul

20


debordant`. Dac` ar mai fi printre noi, Cara-giale ar avea cu prisosin] de unde s se inspire.Sau, poate, atmosfera carnavalesc` din soci-etatea româneasc`, la fiecare campanie elec-toral`, va mai na[te vreunul. „Catinda]ii” con-temporani [i metehnele lor l-ar a[eza printrenemuritorii galeriei literaturii române.

Dac-ar fi diavolul… Remarcând intensa activitate de reparare a

drumurilor comunale sau jude]ene \n perioa-da preelectoral`, precum [i „d`rnicia” candi-da]ilor fa]` de oamenii pe care, \n rest, nici nu\i bag` \n seam`, mucali]ii ironizeaz` situa]ia,spunând c` ar fi bine s` se organizeze alegeri\n fiecare an. |ns` aspectul deloc hazliu alacestei situa]ii este faptul c`, la ad`postul uneiasemenea st`ri de lucruri, \n care oameniivoteaz` dup` criterii emo]ionale sau pentrufoloasele de moment, ia fiin]` o clas` politic`sordid , caracterizat de oportunism [i dispre]fa] de nevoile reale ale cet`]eanului. Str`duin-

Politic

La origine,„stânga”[i „dreap-ta” desemnau po zi -]ia locurilor \n di verse-le corpuri legis lative aleFran]ei fa]` de locul de onoare,aflat \n centru. De exemplu, aristocra]ia era a[ezat`la dreapta, iar persoanele de rând la stânga.Repre zentan]ii celor trei „st`ri” care existau \nFran]a, \n timpul Evului Mediu, s-au pozi]ionat \nfunc]ie de apartenen]a so cial` a popula]iei pecare o reprezentau: prima (clerul) [i a doua stare(nobilimea, incluzând familia regal`) ocupau\ntotdeauna partea dreapt`, \n timp ce a treiastare (restul popula]iei, incluzând burghezia [iclasa muncitoare – „sans-culottes”) [edeau ladreapta. Astfel, afilierile politice din perioada re-volu]ionar` francez` (1789-1799) au ajuns s` fiecunoscute ca politica aripii de dreapta (desem-nând sprijinul fa]` de interesele aristocra]iei [i ale

casei regale) [i politica aripiide stânga

(desem-nând spri-

jinul fa]` deinteresele burgheziei)

21


du-se nu s` câ[tige \ncrederea aleg`torilor, cis le cumpere voturile, unii politicieni dovedescc` nu au principii, ci doar interese. Interesecare, \n cazul \nscùn`rii lor \n func]ii publice,vor intra curând \n conflict, deoarece ace[tiapercep politica drept conducerea treburilorpublice \n interesul personal. {i, cum \ncrede -rea pe termen lung este mai greu de câ[tigat,aducerea cet`]eanului \ntr-o condi]ie mate-rial` precar`, pentru a putea fi mai lesne decump`rat, pare o strategie plauzibil` pentru\n]elegerea comportamentului pr`dalnic alpoliticienilor. Nici diavolul \n persoan` n-aravea o strategie mai eficient`.

O alt` menire Dezinteresul cet`]enilor fa]` de discursul

politic [i de ofertele electorale ale candida]ilor[i partidelor de pe scena politic` româneasc`s-a reflectat \n prezen]a la urne a mai pu]in de50% din electorat. Nici apelul la sentimentelereligioase, nici prezen]a unor reprezentan]i

ai celei mai credibile institu]ii ale statului – Bi-se rica – pe listele electorale nu au putut con -vinge restul de 50% din cet`]enii cu drept devot s` mearg` la urne. Faptul c` românii nu s-au l`sat impresiona]i de slogane de genul „\nslujba crucii [i a cet`]enilor” sau de faptul c`,\n unele localit`]i, pe listele de consilieri locali[i jude]eni s-au aflat [i oameni ai bisericii – clerici sau mireni –, dovede[te c politica [i reli-gia sunt percepute, totu[i, ca fiind separate.L`sând deoparte pozi]iile extreme exprimatede unii, opinia general` a cititorilor care aupostat pe forumurile diverselor publica]ii afost aceea c` menirea clericilor – ortodoc[i,catolici sau protestan]i – este alta decât a mâ -nui pârghiile puterii politice, chiar [i \n cazul \ncare implicarea acestora \n politic` s-ar dove-di „benefic pentru via]a comunit`]ilor locale”.

Testamentul spiritualal \nainta[ilor

|n leg`tur` cu lucrul acesta, se pot ridica\ntreb`ri pertinente: Care sunt criteriile dup`care se poate evalua cât de benefic` este par-ticiparea clerului la via]a politic`? Sau cât deimpar]iali pot fi asemenea consilieri – locali saujude]eni – \n cazul \n care membrii unei altedenomina]iuni religioase ar solicita un terenpentru biserica lor sau \nchirierea unui spa]iupublic pentru desf`[urarea unui program spi-ritual-religios? Ce anume ar trebui s` pre-cump`neasc` \n luarea deciziei fa]` dechestiunea implic`rii clericilor \n politic` –

revela]ia Scripturii sau faptul c` experien]a arputea dovedi c` este benefic`? C`ci istoria, cumarea ei carte a \ntâmpl rilor [i evenimentelorcare s-au succedat pe scena lumii, implicit peplaiurile noastre, ne invit la medita]ie. |nc maitr iesc oameni care au fost martori ai efectelorpe care le-a avut nu demult contopirea politi-cului cu religia; când, pe vremea bunicilor

Politica este arta subtil` de a ob]ine voturide la s`raci [i fonduri pentru campanie dela boga]i, promi]ându-le [i unora, [i altorac`-i vei proteja de ceilal]i.Oscar Ameringer

Politic

22

no[tri, jandarmul era la cheremul preotului,\ntemni]ând [i snopindu-i \n b`taie pe „ereticii”care aduceau Biblia poporului. Desigur, opiniapublic` nu are de unde s` cunoasc` acestelucruri, deoarece ele nu s-au scris \n niciun

manual de istorie. Dar este vorba aici derealit`]i istorice [i aceia care pe atunci eraucopii povestesc ast`zi, \nc`rca]i de ani, dar [ide traumele suflete[ti prin care au trecut, câtde „benefic`” a fost pentru ei influen]a bisericii\n via]a politic` a comunit`]ii locale. Suferin]aacestor „descul]i” r`mâne ca un alt fel de tes-tament, religios, pentru genera]iile viitoare: „S`nu ui]i, Darie!”2

O \ngrijorare falsÀl]i comentatori ai fenomenului amintit–

posibilitatea ca fe]ele biserice[ti s` accead` \nfunc]ii politice – au exprimat temerea c` „vomajunge s` ne rug`m \n Parlament”, ca [i cândacest lucru ar \nsemna dovada suprem` aabandon`rii caracterului laic al statului. Fals.Asemenea oameni percep laicitatea ca pe o alt`religie [i sunt la fel de obtuzi [i fanatici \n a oimpune sau ap`ra ca [i omologii lor religio[i.Americanii cred [i respect principiul separ`riiBisericii de stat, nu \ns` [i tendin]a separ`riistatului de Dumnezeu. |n timpul ultimilor 207ani, toate sesiunile Senatului american s-audeschis cu rug`ciune, a[a cum se \ntâmpl` [i\n prezent. Un capelan, numit special \n aceast`func]ie, \ncepe fiecare zi de lucru a Senatuluiprin rug`ciune, f`r` ca lucrul acesta s` aduc`vreo not` de ru[ine sau sc`derea reputa]ieistatului ori a institu]iei respective. Dimpotriv ,americanii cred cu t`rie c` America este ceeace este \n prezent tocmai datorit` acesteiconvingeri puternice cu privire la grija [i


...nu este atât de \ngrijor`tor faptul c` religiaar putea p`trunde \n politic`, cât faptul c`politicienii nu prea se \ntâlnesc cu religia; nu c` biserica poate intra \n politic`, ci c` politicienii nu prea intr` \n biseric`.

c`lùzirea divin` fa]` de ]ara lor. Iat` de ce,aceast` „grij`” de a nu auzi rug`ciuni \n Par-lamentul României este superflu`. Un fel despune: „P`zea, s` nu ajungem ca americanii!”La noi, alta este problema. |n prezent, nu esteatât de \ngrijor`tor faptul c` religia ar puteap`trunde \n politic , cât faptul c politicienii nuprea se \ntâlnesc cu religia; nu c` bisericapoate intra \n politic`, ci c` politicienii nu preaintr` \n biseric`. Dac` ar face-o [i ar \ncepe sàrate respect fa]` de Dumnezeu, poate c` [i-ar schimba viziunea asupra vie]ii [i ati-tudinea fa]` de nevoile semenilor lor. C`cireligia promoveaz` aceste valori, nu credin]a\n „selec]ia natural`”. Dar, când linia de dema-rca]ie dintre biseric` [i stat tinde s` dispar`,când deciziile statului sunt influen]ate saucontrolate de biseric`, atunci este o pro-blem . Atunci trebuie tras semnalul de alarm .

Cum se trage spuzape turta proprie

|n orice ]ar`, bisericile istorice, majoritare\ncearc` s` domine scena politic` prin diversemijloace. La rândul lor, minorit`]ile religioase,ca [i cele etnice sunt ispitite s` \ncerce s`câ[tige locuri \n sferele puterii tocmai pentrua-[i ap`ra drepturile [i interesele. Mai ales \ncondi]iile \n care o defini]ie peiorativ`, politi-zat` identific` „secta” drept „o religie f`r`nicio putere politic`”3. |n aceast` \ncercarede a „\nrudi” politica [i religia, prin implicareaunor reprezentan]i ai religiilor \n politic , [i unii,[i ceilal]i fac apel la argumente care s` le jus-tifice demersul. Cu excep]ia argumenteloristorice care sunt, evident, subiective (con -di]ionate cultural sau regional), unele sunt

de natur` filozofic`: „Una dintre pedepselepentru refuzul de a participa la via]a politicèste aceea c` vei ajunge s` fii condus de infe-riorii tì”, spunea Platon. Gândul acesta aredarul s` dep`[easc` principiile care i-au ]inutdeparte de sfera politicii pe unii clerici saumireni [i s`-i mobilizeze pentru lupta politic`.Al]ii sunt sensibili la argumentele „religioase”:„Cele mai fierbin]i locuri din iad sunt rezervateacelora care, \n vreme de criz` moral`, \[i

men]in neutralitatea”, spunea J.F.Kennedy,citându-l pe Dante [i a sa Divina Comedia. Iarcei care consider` c` o criz` moral` poate fisolu]ionat` folosind pârghiile puterii sunt gatas` se \nregimenteze politic.

Scurt`tura numit` „politic`”|n cadrul acestui demers [i al cascadei de

argumente, se trece cu vederea tocmai ceea ce

23


24


ar limpezi apele: exemplul lui Isus, atitudineaSa fa]` de folosirea puterii politice. Prin exem-plul Sù, Isus a dat na[tere unui asemenea spi-rit de respect [i \ntrajutorare \ntre oameni,\ncât pân` ast`zi despre cre[tinii primuluisecol se vorbe[te numai \n termeni elogio[i. Dincâte se [tie, El a adus acest spirit extraordinar\ntre contemporanii S i f`r s foloseasc vreopârghie politic`. Dimpotriv`, atunci cândoamenii au \ncercat s` se mobilizeze politic \nspatele Sù, a refuzat categoric o asemenea„ofert`”, a[a cum f`cuse [i \n pustia ispitiriiSale4. Str`lucirea \mp`r`]iilor lumii nu L-aatras deloc. De ce [i-ar dori slujitorii Sì deast`zi altceva decât [i-a dorit El? Nu ar sem`naimplicarea lor \n politica vremii cu un e[ecspiritual, cu un abandon al puterii divine carea schimbat fa]a acestei lumi? Intrarea religiei\n sfera politicului ar fi echivalent` cu aban-donarea \ncrederii \n for]a intrinsec` a religieicre[tine care, \n cazul acesta, ar trebui com-pletat cu aceea profan . Ar \nsemna c resor-turile spirituale pe care Dumnezeu le-a pus ladispozi]ia slujitorilor S i sunt considerate insu-ficiente sau ineficiente, de vreme ce se ape-leaz la bra]ul puterii profane pentru realizarea

obiectivelor spirituale. Adev`rul este c`, pen-tru a influen]a societatea omeneasc` a[a cuma f`cut-o El, trebuie pl`tit pre]ul pe care l-apl`tit El: suferin]a [i sacrificiul. Oamenii –inclusiv cei religio[i – , care vor s` schimbe so-cietatea \n bine, dar nu sunt dispu[i s`pl`teasc` acest pre], intr` \n politic`. Pare ocale mai comod`. Cei care se simt ispiti]i de oasemenea perspectiv ar trebui s \nve]e lec]iaistoriei. Când cre[tinismul a devenit religiede stat, a urmat ceea ce se cunoa[te subnumele de Evul Mediu \ntunecat. Din acestmotiv, credem c` o asemenea „mixtur`” arr`mâne \ntotdeauna neomogen` [i „nociv`”pentru societatea uman`. Nu credem \n fata-litate, dar cine a spus c` prima lec]ie de isto-rie pe care ar trebui s-o \nv`]`m este aceea còamenii nu \nva]` niciodat` din istorie se parec` a avut dreptate. ST

1. Biblia, Cartea lui Iona, cap. 4, vers. 11.2. Un crâmpei de istorie a persecut`rii unei minorit`]i religioase cu spri-

jinul autorit`]ilor locale este relatat de Zaharia Stancu \n capitolul 17al romanului sù, Descul].

3. Tom Wolfe, |n vremea noastr` .4. Vezi Biblia, Evanghelia dup` Matei, cap. 4, vers. 8-10.

Politic

Foto: Tudor Vintiloiu

Foto: Mircea Re[tea Foto: Drago[ Toader

Foto: Timi {licaru

Foto: Mircea Re[tea

Politic


„Am ajuns la concluzia c` politica este oproblem` mult prea serioas` pentru a fil`sat` politicienilor”, spunea Charles deGaulle. Aceasta pare s` fi fost ideeac`lùzitoare a unor oameni ai bisericii,care au \ncercat s` se implice \n treburilepolitice, cu ocazia recentelor alegerilocale din România.

Tronul

18

� Florian Ristea

sau

La primele alegeri libere de dup` perioada comu-nist`, am putut vedea oameni care votau unpre[edinte doar pentru felul \n care zâmbea, sim-

patizau un premier pentru c aducea a Don Juan, \n timpce al]ii stârneau antipatia doar pentru c` purtau papi-on – un lucru prea extravagant pentru un electoratfamiliarizat cu [epci [i salopete – sau pentru c` \ncer-cau s` le aminteasc` oamenilor idealurile unor partideistorice, de care unii auziser` vag de prin manualele deistorie, iar al]ii nu auziser` deloc. Dup` 18 ani, alegerilelocale nu au adus nimic nou. „Ofertele” partidelorpolitice [i modul \n care s-a desf`[urat campania elec-toral` au scos \n eviden]` faptul c` românii nu [i-auschimbat fundamental criteriile dup` care \[i mani-fest simpatiile politice. O not aparte a constituit-o \nsàmestecul nefiresc dintre religie [i politic`, pe carealeg`torii l-au putut remarca atât \n sloganul social-religios al unuia dintre partide, cât [i \n faptul c` sur-prinz`tor de mul]i clerici [i mireni „cuvio[i” s-au l`satatra[i de ispita candidaturii politice.

19


crucea?

Stânga sau dreapta? Ceea ce am v`zut ne-a dus cu gândul la o situa]ie din

Antichitate, relatat` \n Biblie, \n care se consemneaz`mila lui Dumnezeu fa] de cei 120.000 de locuitori ai ca -pitalei Asiriei, Ninive, care nu [tiau „s deosebeasc stân-ga de dreapta”.1 Dac` acei oameni erau vrednici decomp`timire, pentru situa]ia spiritual` deplorabil` \ncare se aflau (necunoa[tere de Dumnezeu), majoritateaconcet`]enilor no[tri nu sunt \n alt` situa]ie atâta timpcât nu [tiu s` deosebeasc` „stânga” de „dreapta”. F`ràceast sumar \n]elegere (pe care cei mai mul]i nici nuse str`duiesc s` o dobândeasc`), este firesc ca elec-toratul, mai ales cel din mediul rural, s voteze \n func]iede gradul de prezentabilitate a candidatului; pentruc` „nu este altul mai bun”; pentru c` este stelist saurapidist; pentru c [tie s ocoleasc r`spunsul la \ntreb`riincomode sau, pur [i simplu, pentru c` votantul sereg`se[te fidel \n vocabularul „colorat” al unui candidat.Lista criteriilor dup` care românii \[i exprim` simpati-ile politice este mult mai lung decât ne \ng`duie spa]iulpentru a o reproduce. |n lipsa unei (auto)inform`ricorespunz`toare, care s`-i ofere votantului posibili-tatea s`-[i defineasc` op]iunea fa]` de o anumit` doc-trin`, care plaseaz` un partid de o parte sau de alta aspectrului politic, a devenit deja tradi]ie practica „pome-nilor electorale”. Câ[tig cel care ofer mai mult sau careeste mai practic: o plas` de alimente (nu mai amintimde tradi]ionala „moned`” electoral` a micilor [i berii, cucare politicienii de mucava \ncearc s cumpere voturilecet`]enilor), o g`leat` de plastic sau o cazma, un tricouinscrip]ionat sau o [apc personalizat , contra caniculeice \l stoarce de vlag` pe ]`ranul român care-[i pr`[e[te\nc` porumbul ca \n Evul Mediu – cu sapa [i cu asinul.S-au v`zut [i abord`ri exotice (elefant \n caravana elec-toral`), dar ne oprim cu enumer`rile, deoarece, aici, in -ventivitatea partidelor [i candida]ilor este de-a dreptul

20


debordant`. Dac` ar mai fi printre noi, Cara-giale ar avea cu prisosin] de unde s se inspire.Sau, poate, atmosfera carnavalesc` din soci-etatea româneasc`, la fiecare campanie elec-toral`, va mai na[te vreunul. „Catinda]ii” con-temporani [i metehnele lor l-ar a[eza printrenemuritorii galeriei literaturii române.

Dac-ar fi diavolul… Remarcând intensa activitate de reparare a

drumurilor comunale sau jude]ene \n perioa-da preelectoral`, precum [i „d`rnicia” candi-da]ilor fa]` de oamenii pe care, \n rest, nici nu\i bag` \n seam`, mucali]ii ironizeaz` situa]ia,spunând c` ar fi bine s` se organizeze alegeri\n fiecare an. |ns` aspectul deloc hazliu alacestei situa]ii este faptul c`, la ad`postul uneiasemenea st`ri de lucruri, \n care oameniivoteaz` dup` criterii emo]ionale sau pentrufoloasele de moment, ia fiin]` o clas` politic`sordid , caracterizat de oportunism [i dispre]fa] de nevoile reale ale cet`]eanului. Str`duin-

Politic

La origine,„stânga”[i „dreap-ta” desemnau po zi -]ia locurilor \n di verse-le corpuri legis lative aleFran]ei fa]` de locul de onoare,aflat \n centru. De exemplu, aristocra]ia era a[ezat`la dreapta, iar persoanele de rând la stânga.Repre zentan]ii celor trei „st`ri” care existau \nFran]a, \n timpul Evului Mediu, s-au pozi]ionat \nfunc]ie de apartenen]a so cial` a popula]iei pecare o reprezentau: prima (clerul) [i a doua stare(nobilimea, incluzând familia regal`) ocupau\ntotdeauna partea dreapt`, \n timp ce a treiastare (restul popula]iei, incluzând burghezia [iclasa muncitoare – „sans-culottes”) [edeau ladreapta. Astfel, afilierile politice din perioada re-volu]ionar` francez` (1789-1799) au ajuns s` fiecunoscute ca politica aripii de dreapta (desem-nând sprijinul fa]` de interesele aristocra]iei [i ale

casei regale) [i politica aripiide stânga

(desem-nând spri-

jinul fa]` deinteresele burgheziei)

21


du-se nu s` câ[tige \ncrederea aleg`torilor, cis le cumpere voturile, unii politicieni dovedescc` nu au principii, ci doar interese. Interesecare, \n cazul \nscùn`rii lor \n func]ii publice,vor intra curând \n conflict, deoarece ace[tiapercep politica drept conducerea treburilorpublice \n interesul personal. {i, cum \ncrede -rea pe termen lung este mai greu de câ[tigat,aducerea cet`]eanului \ntr-o condi]ie mate-rial` precar`, pentru a putea fi mai lesne decump`rat, pare o strategie plauzibil` pentru\n]elegerea comportamentului pr`dalnic alpoliticienilor. Nici diavolul \n persoan` n-aravea o strategie mai eficient`.

O alt` menire Dezinteresul cet`]enilor fa]` de discursul

politic [i de ofertele electorale ale candida]ilor[i partidelor de pe scena politic` româneasc`s-a reflectat \n prezen]a la urne a mai pu]in de50% din electorat. Nici apelul la sentimentelereligioase, nici prezen]a unor reprezentan]i

ai celei mai credibile institu]ii ale statului – Bi-se rica – pe listele electorale nu au putut con -vinge restul de 50% din cet`]enii cu drept devot s` mearg` la urne. Faptul c` românii nu s-au l`sat impresiona]i de slogane de genul „\nslujba crucii [i a cet`]enilor” sau de faptul c`,\n unele localit`]i, pe listele de consilieri locali[i jude]eni s-au aflat [i oameni ai bisericii – clerici sau mireni –, dovede[te c politica [i reli-gia sunt percepute, totu[i, ca fiind separate.L`sând deoparte pozi]iile extreme exprimatede unii, opinia general` a cititorilor care aupostat pe forumurile diverselor publica]ii afost aceea c` menirea clericilor – ortodoc[i,catolici sau protestan]i – este alta decât a mâ -nui pârghiile puterii politice, chiar [i \n cazul \ncare implicarea acestora \n politic` s-ar dove-di „benefic pentru via]a comunit`]ilor locale”.

Testamentul spiritualal \nainta[ilor

|n leg`tur` cu lucrul acesta, se pot ridica\ntreb`ri pertinente: Care sunt criteriile dup`care se poate evalua cât de benefic` este par-ticiparea clerului la via]a politic`? Sau cât deimpar]iali pot fi asemenea consilieri – locali saujude]eni – \n cazul \n care membrii unei altedenomina]iuni religioase ar solicita un terenpentru biserica lor sau \nchirierea unui spa]iupublic pentru desf`[urarea unui program spi-ritual-religios? Ce anume ar trebui s` pre-cump`neasc` \n luarea deciziei fa]` dechestiunea implic`rii clericilor \n politic` –

revela]ia Scripturii sau faptul c` experien]a arputea dovedi c` este benefic`? C`ci istoria, cumarea ei carte a \ntâmpl rilor [i evenimentelorcare s-au succedat pe scena lumii, implicit peplaiurile noastre, ne invit la medita]ie. |nc maitr iesc oameni care au fost martori ai efectelorpe care le-a avut nu demult contopirea politi-cului cu religia; când, pe vremea bunicilor

Politica este arta subtil` de a ob]ine voturide la s`raci [i fonduri pentru campanie dela boga]i, promi]ându-le [i unora, [i altorac`-i vei proteja de ceilal]i.Oscar Ameringer

Politic

22

no[tri, jandarmul era la cheremul preotului,\ntemni]ând [i snopindu-i \n b`taie pe „ereticii”care aduceau Biblia poporului. Desigur, opiniapublic` nu are de unde s` cunoasc` acestelucruri, deoarece ele nu s-au scris \n niciun

manual de istorie. Dar este vorba aici derealit`]i istorice [i aceia care pe atunci eraucopii povestesc ast`zi, \nc`rca]i de ani, dar [ide traumele suflete[ti prin care au trecut, câtde „benefic`” a fost pentru ei influen]a bisericii\n via]a politic` a comunit`]ii locale. Suferin]aacestor „descul]i” r`mâne ca un alt fel de tes-tament, religios, pentru genera]iile viitoare: „S`nu ui]i, Darie!”2

O \ngrijorare falsÀl]i comentatori ai fenomenului amintit–

posibilitatea ca fe]ele biserice[ti s` accead` \nfunc]ii politice – au exprimat temerea c` „vomajunge s` ne rug`m \n Parlament”, ca [i cândacest lucru ar \nsemna dovada suprem` aabandon`rii caracterului laic al statului. Fals.Asemenea oameni percep laicitatea ca pe o alt`religie [i sunt la fel de obtuzi [i fanatici \n a oimpune sau ap`ra ca [i omologii lor religio[i.Americanii cred [i respect principiul separ`riiBisericii de stat, nu \ns` [i tendin]a separ`riistatului de Dumnezeu. |n timpul ultimilor 207ani, toate sesiunile Senatului american s-audeschis cu rug`ciune, a[a cum se \ntâmpl` [i\n prezent. Un capelan, numit special \n aceast`func]ie, \ncepe fiecare zi de lucru a Senatuluiprin rug`ciune, f`r` ca lucrul acesta s` aduc`vreo not` de ru[ine sau sc`derea reputa]ieistatului ori a institu]iei respective. Dimpotriv ,americanii cred cu t`rie c` America este ceeace este \n prezent tocmai datorit` acesteiconvingeri puternice cu privire la grija [i


...nu este atât de \ngrijor`tor faptul c` religiaar putea p`trunde \n politic`, cât faptul c`politicienii nu prea se \ntâlnesc cu religia; nu c` biserica poate intra \n politic`, ci c` politicienii nu prea intr` \n biseric`.

c`lùzirea divin` fa]` de ]ara lor. Iat` de ce,aceast` „grij`” de a nu auzi rug`ciuni \n Par-lamentul României este superflu`. Un fel despune: „P`zea, s` nu ajungem ca americanii!”La noi, alta este problema. |n prezent, nu esteatât de \ngrijor`tor faptul c` religia ar puteap`trunde \n politic , cât faptul c politicienii nuprea se \ntâlnesc cu religia; nu c` bisericapoate intra \n politic`, ci c` politicienii nu preaintr` \n biseric`. Dac` ar face-o [i ar \ncepe sàrate respect fa]` de Dumnezeu, poate c` [i-ar schimba viziunea asupra vie]ii [i ati-tudinea fa]` de nevoile semenilor lor. C`cireligia promoveaz` aceste valori, nu credin]a\n „selec]ia natural`”. Dar, când linia de dema-rca]ie dintre biseric` [i stat tinde s` dispar`,când deciziile statului sunt influen]ate saucontrolate de biseric`, atunci este o pro-blem . Atunci trebuie tras semnalul de alarm .

Cum se trage spuzape turta proprie

|n orice ]ar`, bisericile istorice, majoritare\ncearc` s` domine scena politic` prin diversemijloace. La rândul lor, minorit`]ile religioase,ca [i cele etnice sunt ispitite s` \ncerce s`câ[tige locuri \n sferele puterii tocmai pentrua-[i ap`ra drepturile [i interesele. Mai ales \ncondi]iile \n care o defini]ie peiorativ`, politi-zat` identific` „secta” drept „o religie f`r`nicio putere politic`”3. |n aceast` \ncercarede a „\nrudi” politica [i religia, prin implicareaunor reprezentan]i ai religiilor \n politic , [i unii,[i ceilal]i fac apel la argumente care s` le jus-tifice demersul. Cu excep]ia argumenteloristorice care sunt, evident, subiective (con -di]ionate cultural sau regional), unele sunt

de natur` filozofic`: „Una dintre pedepselepentru refuzul de a participa la via]a politicèste aceea c` vei ajunge s` fii condus de infe-riorii tì”, spunea Platon. Gândul acesta aredarul s` dep`[easc` principiile care i-au ]inutdeparte de sfera politicii pe unii clerici saumireni [i s`-i mobilizeze pentru lupta politic`.Al]ii sunt sensibili la argumentele „religioase”:„Cele mai fierbin]i locuri din iad sunt rezervateacelora care, \n vreme de criz` moral`, \[i

men]in neutralitatea”, spunea J.F.Kennedy,citându-l pe Dante [i a sa Divina Comedia. Iarcei care consider` c` o criz` moral` poate fisolu]ionat` folosind pârghiile puterii sunt gatas` se \nregimenteze politic.

Scurt`tura numit` „politic`”|n cadrul acestui demers [i al cascadei de

argumente, se trece cu vederea tocmai ceea ce

23


24


ar limpezi apele: exemplul lui Isus, atitudineaSa fa]` de folosirea puterii politice. Prin exem-plul Sù, Isus a dat na[tere unui asemenea spi-rit de respect [i \ntrajutorare \ntre oameni,\ncât pân` ast`zi despre cre[tinii primuluisecol se vorbe[te numai \n termeni elogio[i. Dincâte se [tie, El a adus acest spirit extraordinar\ntre contemporanii S i f`r s foloseasc vreopârghie politic`. Dimpotriv`, atunci cândoamenii au \ncercat s` se mobilizeze politic \nspatele Sù, a refuzat categoric o asemenea„ofert`”, a[a cum f`cuse [i \n pustia ispitiriiSale4. Str`lucirea \mp`r`]iilor lumii nu L-aatras deloc. De ce [i-ar dori slujitorii Sì deast`zi altceva decât [i-a dorit El? Nu ar sem`naimplicarea lor \n politica vremii cu un e[ecspiritual, cu un abandon al puterii divine carea schimbat fa]a acestei lumi? Intrarea religiei\n sfera politicului ar fi echivalent` cu aban-donarea \ncrederii \n for]a intrinsec` a religieicre[tine care, \n cazul acesta, ar trebui com-pletat cu aceea profan . Ar \nsemna c resor-turile spirituale pe care Dumnezeu le-a pus ladispozi]ia slujitorilor S i sunt considerate insu-ficiente sau ineficiente, de vreme ce se ape-leaz la bra]ul puterii profane pentru realizarea

obiectivelor spirituale. Adev`rul este c`, pen-tru a influen]a societatea omeneasc` a[a cuma f`cut-o El, trebuie pl`tit pre]ul pe care l-apl`tit El: suferin]a [i sacrificiul. Oamenii –inclusiv cei religio[i – , care vor s` schimbe so-cietatea \n bine, dar nu sunt dispu[i s`pl`teasc` acest pre], intr` \n politic`. Pare ocale mai comod`. Cei care se simt ispiti]i de oasemenea perspectiv ar trebui s \nve]e lec]iaistoriei. Când cre[tinismul a devenit religiede stat, a urmat ceea ce se cunoa[te subnumele de Evul Mediu \ntunecat. Din acestmotiv, credem c` o asemenea „mixtur`” arr`mâne \ntotdeauna neomogen` [i „nociv`”pentru societatea uman`. Nu credem \n fata-litate, dar cine a spus c` prima lec]ie de isto-rie pe care ar trebui s-o \nv`]`m este aceea còamenii nu \nva]` niciodat` din istorie se parec` a avut dreptate. ST

1. Biblia, Cartea lui Iona, cap. 4, vers. 11.2. Un crâmpei de istorie a persecut`rii unei minorit`]i religioase cu spri-

jinul autorit`]ilor locale este relatat de Zaharia Stancu \n capitolul 17al romanului sù, Descul].

3. Tom Wolfe, |n vremea noastr` .4. Vezi Biblia, Evanghelia dup` Matei, cap. 4, vers. 8-10.

Politic

Foto: Tudor Vintiloiu

Foto: Mircea Re[tea Foto: Drago[ Toader

Foto: Timi {licaru

Foto: Mircea Re[tea

25


Ideea c` „Ideea c` o cultur` \[i conserv` originalitatea bari-cadându-se contra influen]elor externe este ostr`veche iluzie. Rezultatul ei a fost \ntotdeauna

exact inversul a ceea ce se a[tepta. Nu po]i s` fii diferit deunul singur. Numai libera circula]ie a operelor, talentelor [ivalorilor \i permite fiec`rei culturi s` se \nnoiasc` periodic[i s`-[i perpetueze originalitatea. Izolarea nu conduce decâtla sterilitate. Demonstra]ia ne conduce pân` la vechiulparalelism dintre Sparta [i Atena. Cetate deschis`, Atena afost locul prolific \n care au \nflorit literatura [i artele plas-tice, filozofia [i matematica, [tiin]ele politice [i istoria.Ap`rându-[i cu din]ii specificul de „excep]ie”, Sparta n-areu[it decât bizara „izbând`” de-a fi fost unicul ora[ grec \ncare nu s-au afirmat niciun poet, niciun orator, niciun gân-ditor, niciun arhitect. Sparta [i-a ob]inut diversitatea, statu-tul de excep]ie, prin asumarea neantului pur.

”Jean-François Revel, Obsesia antiamerican`

Citatul ST

De fapt, carteanu se cite[te, cise ascult`. Ea

traverseaz` textul [ise \mpline[te prin cu -vântul rostit. M`rtu -rise[te. Despre via]`.Sub toate aspectele ei transcrise \n titluri decapitole ce adun o serie de conferin]e [i inter-viuri televizate sau publicate \n diverse reviste.Astfel, autorul vorbe[te despre „Sensul vie]ii,al mor]ii [i al suferin]ei”. Despre „Zodiasupravie]uirii” [i „Dragostea mai presus deart`”. Despre „Demnitatea cre[tin`”. Despre„Cine suntem” [i care este mesajul nostru ca

„neam cre[tin” \ntr-o lume secularizat`, pier-dut` \ntr-un amalgam de valori r`sturnate.

Scris` prin viziunea unui credincios auten-tic, cartea este discursul unei credin]e m`rtu -risite. O credin] \mp`rt`[it prin prisma iubiriicre[tine. „De asta sunte]i dumneavoastr` aici,de asta sunt [i eu aici: ca s` m`rturisesc”. Om`rturisire ce vine din lùntrul unei t`ceri.T`cerea n`scut` din suspinul cùt`rii princare mai apoi cerul \ncepe s` se reveleze. S`coboare \n timp ce \nsenineaz profanul, trans-format \ntr-o „baie de lumin`”. „Luminareanu chinuie fiin]a, o limpeze[te, o scap` deteroarea contingentului, f`r` s` anuleze

realitatea acestuia, reducegravita]ia excesiv` a rea -lit`]ii care ne \nconjoar` [iface loc Tainei”.

Ce este Taina? O alt`„rea litate nem`surabil`fenomenologic, fizic, mate -

matic”, care deschide cerul \n p`mânt. Estecunoa[terea de Dumnezeu. Nem`rginit [iimposibil de cuprins. Taina este accesul spredivin. Este tenta]ia \naltului care odat p`truns\ncepe s` se dezv`luie \ntru „\mbog`]ireafiin]ei”. S` se m`rturiseasc`. Taina \ntrerupetimpul nostru [i \l continu` cu ne-timpul luiDumnezeu. Aceasta, spune autorul, este \nfapt credin]a cre[tin`. O ie[ire din gravita]iacontingentului \mpletit` cu nesfâr[itul divin.Bunòar`, cre[tinismul \nseamn` transcen-den] , de[i, paradoxal, el „s-a manifestat ca ati-tudine fiin]ial` \n orice \mprejurare nefericità acestui neam. A avut ceea ce putem numi odìnuire participativ`, (...) o atitudine con-cret` \n fa]a vie]ii.”

A[a s-a \ntâmplat \n timpul regimului comu-nist. Sub teroarea comunist`, spune autorul,credin]a a fost singura care a reu[it s str`bat`„Cortina de fier”. |n niciun moment ea nu aputut fi suprimat de noua ideologie. A p`trunsdincolo de zidurile urii [i a creat ferestre sprecer. Ni[te ochiuri de lumin` prin care Dum-nezeu mângâia suferin]ele celor \nchi[i \n tot„ghetoul estic”.

Comunismul a \ncorsetat via]a. A exilat-o, \n„zodia supravie]uirii”. Un timp al rùlui dus laextrem. Cartea descrie comunismul precumun co[mar. Un infern trezit \n realitate. Care aanulat via]a. I-a doborât \n`l]imile. I-a interziscerul. Credin]a. Orice vis. Orice gând caretre ce dincolo de imanent. „Cred c` perioadaco munist` se poate compara cu un copac ce-[i pierde frunzele, r`mânând uscat. Fiecarefrunz` este o jertf` a copacului, ucis \n ceea ceare el mai bun. Toat` intelectualitatea, tottineretul ]`rii omorât \n \nchisori, mutilatsuflete[te \n numele unei idei izb`vitoare, to]i]`ranii gospodari, toat` aristocra]ia – anulate\n numele unei drept`]i sociale virtuale”. Doarc` aceste frunze, „\n c`derea lor la p`mânt, au[optit \n tain` sau au strigat, neauzite, sensul

Cultur`

26


Cartea lui Dan Puric fascineaz`. Pentru c` esteactor [i regizor de notorietate interna]ional`,Dan Puric scoate textul din forma scris` [i-l las`s` se povesteasc`.

T`cerea

� Alina Popa

„Eu, unul, m` duc oriunde, ca s`-Lm`rturisesc pe Hristos, indiferent

c` sunt \njurat, terfelit sau b`nuit decine [tie ce combina]ii. Pe mine mìntereseaz` sufletul, nu imaginea

mea. M` intereseaz` s` fiu onest cuce mi-a dat bunul Dumnezeu.”

dinaintea m`rturisirii

vie]ii, al mor]ii [i al suferin]eila care au fost supuse”. N-auputut fi \ngropate, uitate, cis-au ridicat deasupra tim-pului lor [i au trecut \n me m orie, „for]a fundamen-tal` a prezentului [i aviitorului”.

|n toate capitolele c`r]ii,autorul vorbe[te despre me -morie, \n special despreperioada comunist , un re -gim totalitar ce-a absolu-tizat ideologiile socia liste\n defavoarea vie]ii. Re -cursul la memorie estescris nu pentru adâncirea\ntr-o „vale a plângerii con-tinue”, ci pentru ca din nelini[ tea ei s` seiveasc` dorin]a de „re\ntrupare a neamului\ntru Hristos”. O recuperare a timpului sacru.Când fiin]a uman` se-ntoarce \n pragul tainei,l`sându-se cùtat` de Dumnezeu. Toate con-ferin]ele [i interviurile cu prinse \n carte con]inacest mesaj transmis cititorului [i, prin el,lumii contemporane.

Societatea actual , spune Dan Puric, trebuies` se elibereze din paradigma lui „carpe diem”[i s reintre \n timpul credin]ei [i al m`rturisiriiacesteia. Dar pentru „omul format de iadulcomunist [i pentru cel trecut prin pustia se-cu lariz`rii”, \ntoarcerea spre valorile spiritualear reprezenta o absurditate, o inutilitate gra-tuit`. Omul modern trìe[te timpul unei„omeniri furibunde, f`r` Dumnezeu”. Dac`perioada comunist a \nchis societatea \n teoriiateiste, epoca actual` marginalizeaz` valorilemorale [i se pierde \n afara normelor [i sen-surilor cre[tine. |ntr-un viitor cu orizonturi\nchise. {i totu[i, „pentru c` la orizont nu sevede nimic, trebuie s` ne rostim [i s` ne trìmpân` la cap`t sensurile date de Dumnezeu”.Cum? Prin „a trì pentru a \nvia”. }ine detranscenden]`, spune Dan Puric, dar f`r` s`refuze contingentul, lumea din imediata noas-tr` apropiere. Nu este ascez` continu`. Numascheaz` fiin]a \ntr-un timp strict liturgic. A\nvia presupune o schimbare de percep]ieasupra vie]ii. „A \nvia \nseamn` s` trìe[ti cu

o bucurie nespus` pe aceast` lume, s` tebucuri zilnic de paharul plin cu ap` pe care ]il-a dat Dumnezeu, s` te bucuri de crea]ia asta,pe care a f`cut-o Dumnezeu cu tine, [i s`trìe[ti din punctul acesta de vedere tot ce-]id` Dumnezeu”.

Spuneam la \nceput c` textul lui Dan Puricfascineaz`. Pentru c` autorul \[i m`rturise[tecredin]a, spaimele, bucuriile, dar [i suferin]eledincolo de orice prejudec`]i. Uneori grav, alte-ori atins de ironia blând , cu umor de bun-gustestetic. Astfel, cartea este rodul unei sincerit`]ipe care orice cititor o \ntâlne[te \n fiecarepagin` [i o trìe[te deopotriv` cu autorul. |nfapt, cartea nu este un text scris, ci unul ros-tit. M`rturisit. O carte despre via]`. O cartedespre credin]a n`scut` din t`ceri. Din stropide taine m`rturisite. ST

27


Dan Puric, Cine Suntem,

Editura Platytera, Bucure[ti, 2008, 174 pagini

28


Oamenii normali caut` motive reale:p`rin]ii, iubita, examenele... |n cazurileemo, de multe ori, acestea nu exist`.

Zoltan Kom[a din Bihor, bìat de familie bun`[i f`r` pricini sentimentale, s-a sinucis [i el. Decând devenise emo, asculta muzic obsesiv [ise comporta ciudat. Cu câtva timp \nainte, [i-a scrijelit pe banc` crezul: „Trebuie s` mor!Trebuie s` mor!” Poate c` m`rturia adoles-centei Timeea din Cluj (16 ani)1 ne sugereazò anumit` mentalitate de tip emo: „Ne \ntâl-neam \n pia]`, vorbeam [i beam. Ne mai [itìam venele... Am \ncercat [i eu s` m` sinu-cid... Eram cu o prieten de-a mea. Am zis: Hais` ne tìem venele s` vedem cum e!”

Nicio minte lucid` nu accept` joaca de-amoartea. Unde „jocul” totu[i se face, acololuciditatea a fost subtilizat` fie de droguri, fiede o doctrin` sinuciga[`; sau, \n cazul emo, deo doz` consistent` de rock. „Cunosc o fat`”,scria cineva pe forum.softpedia, „care era ceamai normal` [i iubitoare persoan` din lume.Dup` ce a descoperit Death metal, a \nceputs` se \mbrace \n negru, mult rimel... {i a\nceput s` tortureze animale.” Oare ce for]` aputut-o schimba?

Cuvântul sau Muzica?Muzica rock este [i ea o form` de comuni-

care. |n actul comunic`rii, oamenii transmit idei[i emo]ii. |n timp ce ideile sunt percepute [i

La numai cinci zile dup` ce peste 200 de faniemo au demonstrat \n centrul Londrei (\n 31mai a.c. - foto stânga) \mpotriva ziarului DailyMail pentru c` i-a numit „cult sinuciga[”, BBCNews anun]a un nou caz de suicid emo. SamLeeson (13 ani), din Anglia, \mp`timit de emo[i screamo, a fost g`sit spânzurat \n casa lui.

Cultur`

� Lucian Cristescu

Diabolus in Musica (II)

clasificate ra]ional, emo]iile se descarc` brut\n suflet. Ele pur [i simplu sunt trìte, mai\nainte de a fi cenzurate. Studiile dr. AlbertMehrabian, profesor emerit la U.C.L.A.,2 audovedit c` \n comunicarea emo]iilor [i a ati-tudinilor cuvintele nu transmit decât 7% dinmesaj. |n schimb, inflexiunile vocii (melodica)comunic` de peste cinci ori mai mult (38%),iar limbajul corporal (vezi gestica din concer-tul rock) transmite 55% din \nc`rc`turaemo]ional`. Cât de adev`rat` este aceast`constatare se poate proba lesne prin urm`rireaunei secven]e de film horror, dar f`r` sonor.Imaginea va fi nepl cut , dar nu va \nsp imân-ta. Dac` se ascult` \ns` doar coloana sonor`,efectul va fi terifiant, cu fiori pe spate! Este [tiutc`, \n timp ce prin v`z adun`m 86% din infor-ma]ii, emo]iile le percepem \n propor]ie de84% prin auz!3

Asta explic` [i de ce muzica (arta auzului)este cea mai puternic` dintre arte. Dar [i ceamai subtil`. Pentru c`, prin natura ei, muzicaocole[te filtrul ra]ional, ca apoi s` manipuleze

liber dispozi]iile umane, f`r` nicio cenzur`!Totu[i, din fericire, un filtru exist`!

Armonia? Cumplit me[te[ug...Despre marele matematician Pitagora (572

– 500 \.Hr.) nu s-au p`strat prea multe datebiografice. Herodot \l numea „cel mai abilfilosof dintre greci”. El a fost creditat drept celcare a introdus \n filosofie no]iunile kosmos (ordine, echilibru... de unde [i cosmetic`) [iarmonia (unire, bun` \n]elegere).

Se poveste[te c`, \ntr-o zi, tot cugetând lamisterul armoniei universale, Pitagora a trecutpe lâng atelierul unui fierar. Mirat de faptul càceea[i nicoval` scotea sunete diferite, gân-ditorul a urm`rit me[terii care lucrau [i aobservat c` aveau ciocane de greutate dife-rit`. Ajuns acas`, Pitagora a luat patru sârmeegale \n grosime [i lungime [i le-a fixat de o

29


30


consol`. Apoi a atârnat de fiecare sârm` câteo greutate (asem`n`toare ciocanelor): deprima coard`, a atârnat o greutate de [aseuncii; de a doua, una de opt uncii; de a treia, ogreutate de nou` uncii; iar de a patra coard`,o greutate de dou`sprezece uncii. Când aciupit apoi corzile, s-a f`cut lumin`! Rezonate\mpreun`, prima [i a patra coard` (fiind ten-sionate de greut`]i diferite \n raportul de 2/1)produceau intervalul de octav` (aceea[i not`do, dar la alt` \n`l]ime).4 Prima [i atreia coard (fiind tensionate \ntr-un raport de 3/2) d`deau inter-valul de cvint`. Iar când aciupit coarda 1 cu coarda 2(raportul fiind de 4/3), inter-valul ob]inut era de ter]`.Jucându-se, a[adar, cu rapor-tul primelor patru numere(1,2,3 [i 4), Pitagora adescoperit pentru primaoar` armonia acorduluimajor: tonic`, ter]`, cvint`[i octav` (do-mi-sol-do).

Dar Pitagora nu s-aoprit aici. Tot iscodindraportul dintre numere [isunete, \n]eleptul a maiobservat c , dac se mul-tiplic` intervalul decvint` (3/2) din sunet \n

sunet (fa-do, do-sol, sol-re...) [i apoi dac`sunetele ob]inute astfel se comaseaz \n cadrulunei singure octave (2/1), se ob]ine exactstructura gamei (do-re-mi-fa-sol-la-si-do) cufunc]iile armonice care deriv` din ea. A[a s-an`scut armonia tonal`, izvorât` pe de o partedin logica numerelor, [i pe de alta din \ns`[istructura lumii fizice. E drept, numai teore tic.Vor mai trece \nc` 2.100 de ani, pân` cândarmonia se va impune [i practic, odat` cuna[terea marelui Johann Sebastian Bach.

Socotind c num`rul [i propor]ia sunt prin-cipiile divine care guverneaz` toat` lumea,Pitagora a fondat muzica drept „[tiin]èxact`”, socotind-o chiar esen]a armonieiuniversale dup` care se mi[c` chiar [iplanetele [i constela]iile.

Muzic` bun`De la \ntemeierea lumii, Ziditorul a

d`ruit omului gama, cu melodia [iarmonia ei tonal`. Pentru ca o muzic`s` fie „armonic`”, \n primul rând, eatrebuie s` aib` o melodie conturat`.Când lipse[te o linie melodic` u[or deurm`rit, discursul muzical e confuz [isufer` de lips` de direc]ie. |n al doilearând, muzica trebuie s` aib` [i oarmonie consonant`. Când e diso-nant`, muzica produce iritare [iagita]ie.

Cultur`

Pitagora,Muzeul

Vaticanului

|n al treilea rând, e vorba de o dimensiunea muzicii pe care Pitagora n-a dibuit-o \n joacasa acustic`. E vorba de ritm. Psihologii con-sider` c` ritmul [i tempoul sunt ingredien-tele cel mai de impact din muzic`6. De ce?Pentru c` „de la undele electrice ale creieru-lui [i pân` la b`tìle inimii... noi nu suntemdecât o mas` de cicluri ritmice suprapuse. Cafiin]e vii, suntem organiza]i \n mod evident cas func]ion`m \n baza unui ritm [i ca s r`spun-dem la fenomenele ritmice”.

|n acest sens, exist` [i un ritm „armonic” cecuprinde \ntre 60 [i 120 pulsa]ii pe minut. Pedeasupra, el p`streaz` accentul metric \ntr-osuccesiune regulat (nesincopat`)7. Când \ns`ritmul dep`[e[te aceste limite sau când suc-cesiunea metric` a accentului este bulversat`de sincope, ritmul devine „dizarmonic” [inociv. Pe lâng` alte efecte rele, el dezechili-breaz` simetria celor dou` emisfere cerebrale[i produce o stare de alert \n corp, cu sc`dereaperforman]elor intelectuale [i fizice. Iar cândb`taia ritmului dep`[e[te [i pragul confortabilal intensit`]ii (pân` la 70-80 decibeli), atuncideclan[eaz` st`ri neb`nuit de negative: „de lanesiguran]` [i angoas`, pân` la tetanie, con-vulsii [i halucina]ii vizuale [i auditive”8.

31


|n 1829, chimistul german Johann W.Dobereiner (foto), crezând [i el \n prin-cipiul armoniei universale al lui Pitago-ra, a observat c` principiul acordului detrei sunete (do-mi-sol), prezent [i \nlumea culorilor (triada ro[u – galben –albastru), se reg`se[te [i \n chimie: el[i-a dat seama c` diferite elemente(Clor - Brom - Iod sau Calciu - Stron]iu- Bariu) aveau propriet`]i asem`n` -toare, iar masa atomic` a celui de-al doilea element (\n exemplul nos-tru Brom [i Stron]iu) reprezenta media celorlalte dou`. A[a a emis el„legea triadelor”.

Harmonices mundi

|n 1869, Dimitri I. Mendeleev (foto), \n timp ceasculta cvintetul lui Schumann op. 44.5, a avutinspira]ia s` rearanjeze elementele din tabelulchimico-muzical al lui Dobereinger [i New-lands, pe [apte perioade (dup` num`rulsunetelor din gam`), \ns` nu doar dup` masaatomic`, ci [i dup` propriet`]ile chimicecomune. Convins c` „logica armoniei” dinmuzic` [i din optic` trebuie s` existe [i \n

chimie, Mendeleev a construit mai \ntâi tabelul, apoi a cùtat elementelepentru fiecare c`su]`. Cinci c`su]e i-au r`mas \ns` goale. „Nu-inimic!”, a zis el. „Elementele trebuie s` existe; dar n-au fost \nc`descoperite”. Timpul a confirmat credin]a lui Mendeleev \n unitateaarmonic` a lumii: \n timpul vie]ii sale, primele trei din cele cinci elementeintuite de savant au fost, pe rând, g`site: Galiu, Scandiu, Germaniu.Post mortem, [i celelalte dou` au ap`rut: Protactiniu [i Techne]iu.

|n 1864, un alt meloman, chimistul englez John A. Newlands, a\ntocmit o progresie a elementelor \n ordinea greut`]ii atomice. El aobservat c` fiecare al optulea element avea propriet`]ile chimice camasem`n`toare. A[a a ap`rut [i \n chimia modern` „legea octavei”.

Iat setul de caracteristici ale muzicii nocive:lipsa unei melodii conturate, disonan]e [i nere-zolv`ri armonice, sincope frecvente [i polirit-mii, tempo prea sufocant sau prea rar, [i repeti -tivitate melodico-armonico-ritmic` obstinat`.

Oare „de gustibusnon disputandum”?

Orice om, chiar neini]iat \n secretele muzicii,dar care e deprins s`-[i „citeasc`” st`rilesuflete[ti discerne dou` lumi muzicale anta-gonice. El recunoa[te muzica pozitiv`: ceacare-i transmite emo]ii pozitive - bucurie,senin`tate, pace, speran]`, solemnitate, dor,compasiune, ba chiar [i triste]ea echilibrat`...Gra]ie aceluia[i instrument sensibil, el dis-cerne muzica negativ` prin emo]iile strin-gente pe care i le induce: frustrare, mânie,violen]`, deprimare, suspans, teroare, team`,angoas`...

A fost o vreme când muzica negativ` pur [isimplu nu exista, dintr-un instinct de auto-conservare. Odat` cu apari]ia filmului sonor(prin anii 1920), produc]iile horror au fostcele dintâi care au exploatat cu dezinvoltur`

32


Cultur`

muzica negativ`. |n ultimele decenii \ns`, mu-zica rock [i subcategoriile ei au surclasat Hol-lywood-ul, cu diferen]a c stilurile rock s-au lip-sit de rafinamentul muzicii de film, favorizândmanifestarea grosolan` de violen]`, primi-tivism [i agresiune. Sufragiile genera]iei X au\nclinat spre muzica negativ`, conferindu-ilegitimitate. ...E o chestiune de gust [i cul-tur`!

De curând \ns`, neurologul Anna Blood(Massachussetts General Hospital) a demon-strat [tiin]ific antagonismul dintre muzicaarmonic` [i cea dizarmonic`. Folosindu-se detomografia cu emisie de pozitroni, Blood adescoperit c` muzica pozitiv`, consonantàctiveaz acele zone din creier ce reac]ioneaz`la stimulii lega]i de hran`, pl`cere, sex. Aces-tea reprezint` zona orbito-frontal` a cortexu-lui [i zona prefrontal` rostro-medial`. |n

schimb, muzica negativ`, dizarmo-nic` activeaz` o cu totul alt` zon` acreierului, cea asociat` cu pericolul [i

cu durerea: e vorba de girusul drept para-hippo-campal [i amigdala.9 Gustul ca gustul,dar când natura \[i define[te nemijlocit binele[i rùl, este periculos s`-]i abandonezi dis-cern`mântul.

Efectul MozartLa \nceputul anilor 1990, un

celebru ORL-ist francez, dr.Alfred Tomatis10 (foto), a obser-vat c` anumite sunete armonicecon]in frecven]e capabile s`re\ncarce a[a-numi]ii „nucleicenu[ii” din celulele neuronale.Ace[ti nuclei ac]ioneaz` ca mini-baterii careemit unde electrice. Tomatis a descoperit c`muzica cea mai regeneratoare pentru nucleiicenu[ii este muzica cu frecven]e \ntre 5.000 [i8.000 Hz. Ei bine, aceasta este exact plajacântecului p`s`relelor, dar [i a muzicii baroce[i clasice, \n care - \n mod cu totul aparte -exceleaz` muzica lui Mozart. De la Tomatis(1991) ne-a r`mas conceptul de EfectulMozart, care sus]ine c`, ascultând Mozart,performan]ele intelectuale sunt \mbun` -t`]ite.

{i nu doar capacitatea intelectual ! Studi-ile au pus \n eviden]` [i faptul c` muzicaarmonic cre[te produc]ia de endorfine [i deimuno-globuline salivare A - un anticorpcare gr`be[te vindecarea, diminueaz` peri-colul infec]iilor [i controleaz b`t ile inimii13.

Incitat de aceast` descoperire, dr. DanCarlson, dublu nominalizat pentru Premiul

33


Efectul Mozart e confirmat de numeroase studii11: Dup` numai zece minute de muzic` de Mozart, elevii testa]i au ob]inutun IQ cu 8-9 puncte mai mare \n ce prive[te gândirea abstract`. Copiii de trei ani, cu o instruire muzical` de numai opt luni, au dove-dit o cre[tere de 47% \n abilitatea de a asambla puzzle-uri, fa]` de ceicare n-au primit educa]ie muzical`.12

Revista Time (13 dec. 2002) publica [tirea c` „anumite zone din creiersunt cu 5% mai mari la muzicieni fa]` de ne-muzicieni. Iar corpus cal-losum (puntea dintre cele dou` emisfere) este cu 15% mai mare. Cor-texul auditiv al unui muzician profesionist con]ine 130% mai mult`materie cenu[ie decât cel al nemuzicienilor.” Japonia – ai c`rei elevi ob]in rezultatele cele mai spectaculoase lamatematic` [i [tiin]e exacte – are inclus \n curriculumul [colar studi-ul intens al muzicii pân` \n clasa a IX-a!

Muzica inteligent`

Nobel \neconomie (2001,

2004), a aplicat teoria lui Tomatis pe plante.Ce a descoperit a constituit o revolu]ie \nagronomie. Carlson a demonstrat c`, la 5.000Hz, plantele germineaz`, \nfloresc [i cresculuitor mai mult [i mai repede. El a reu[it sìntre \n Cartea recordurilor pentru producerea- \n doar 2,5 ani - a celei mai lungi plante deinterior, o Gynura (Purple passion) lung` de396 m. Metoda lui, sistemul de \nflorire sonic ,a fost brevetat` \n 36 ]`ri [i i-a adus celebri-tatea14.

Unde se afl binele, acolo exist [i un revers:frecven]ele joase [i cele foarte \nalte, struc-turile dizar mo nice [i ritmul sincopat afecteaz`negativ fiin]a noastr`. Dr. John Diamond, ex-pre[edinte al Academiei Interna]ionale deMedicin Preventiv , scria \n cartea Your BodyDoesn’t Lie (1978): „Sincopa - fiind contrar`ritmului fiziologic - declan[eaz` o reac]ieautomat` de secre]ie a adrenalinei, ceea ceproduce anxietate, comportament agresiv [istârne[te instinctul sexual.” Experien]a bac-teriologilor Earl W. Flosdorf [i Leslie A. Cham-

bers este una clasic`: ei au demonstrat c`sunete dizarmonice, \nso]ite de un volummare de decibeli, au capacitateas` coaguleze albu[ul deou. Fanii pot repeta

experimentul laorice concertrock15. Numaic`... proteinelesunt [i \n creier, nudoar \n ou`!

|n acest punct, Pitagora ne uime[tedin nou. Cu peste 2.000 de ani \n

urm`, absolut empiric, el a anti-cipat descoperirile [tiin]ei,punând bazele „medicinei mu-zicale”. Filosoful grec a ajuns s`prescrie, cu efecte curative,acorduri [i armonii pentru

diferite tulbur`ri psihice [i pen-tru „promovarea st`rilor vir-

tuoase”. De la el s-a inspirat [iHipocrate. Pe timpul lui Platon, se

cuno[teau deja destul de multe lucruri despremelo-terapie. Damon din Atena, profesorulde muzic` al lui Socrate, avertiza c` schim-barea armoniei cu alte structuri disonante va

34


Albert Einstein a fostunul dintre cei maiinteligen]i oameni dintoate timpurile. Pu]ini\ns` [tiu c`, \n copi -l`rie, Einstein avea unhandicap serios \nvorbire [i o inteligen]`re dus`. Grav, \nv`]` -torul i-a sf`tuit pep`rin]i s`-l scoat` de la [coal`, fiind „prea prost cas` \nve]e”, [i s`-l pun` s` aprofundeze o meserie.Pauline Einstein, \n loc s`-i urmeze sfatul, i-acump`rat o vioar`. Odat` cu sonatele lui Mozart,micul Albert a \nceput s` fac` progrese uimitoare.A[a se face c`, la 12 ani, Einstein investiga calcu -lul diferen]ial. El obi[nuia s` spun`, mai \n glum`,mai \n serios: „Dac` am ajuns de[tept, e datorit`...viorii!”

Prost`nacul [i vioara

Cultur`

pune \n pericol viitorul \ntregii na]iuni [iva zgudui statul din temelii.16

„L`sa]i-m` s` compun cântecele uneina]iuni”, zicea Platon, „[i nu m` mai intere-seaz` cine face legile”17.

Una dintre „universalii”Dr. Thomas Fritz, psiholog la Institutul Max

Plank, a \ntreprins, \n 2007, o expedi]ie [tiin -]i fic` \n mun]ii Mandara din Camerunul denord, la tribul izolat Mafa. Timp de dou` luni,dr. Fritz a locuit \ntre b`[tina[i, le-a urm`rit obi-ceiurile [i modul cum \[i produc muzica - ocacofonie di zarmonic` [i extrem de strident`.Mafaii in to neaz` invoca]iile f`r` cuvinte. Eisufl` bezmetic \n ni[te fluiere disonante doaratunci când invoc` duhurile.

Când Fritz le-a pus s` asculte muzica ato-nal`, disonant` a lui Arnold Schoenberg, nu s-a \ntâmplat nimic: mafaii se sim]eau ca-napele lor. Dar când Fritz le-a pus muzic` con-sonant` de Bach [i Mozart, mafaii au r`masului]i, cerându-i oaspetelui \n mod repetat s`mai asculte caseta aceea. Mafaii descopereauo realitate nou` [i minunat` !

Pe marginea acestei experien]e, colegul luiFritz, prof. Stephan Koelsch, spunea: „Aceas-ta dovede[te c`, \ntr-adev`r, consonan]a con-stituie una dintre universalii.”18

Discernerea disonan]elor [i repudierea lorsunt capacit`]i care \nzestreaz` toate fiin]elevii. Animalele [i p`s`rile fug de disonan]e.Copilul de câteva luni nu le suport`. Prof. L. J.Trainor19, \n 1996, a demonstrat aceasta printr-oexperien] interesant : a a[ezat copii de numaipatru luni \ntre dou juc`rii. O surs de luminìntermitent` atr`gea privirea copilului spreuna sau cealalt juc`rie. Cât timp copilul priveajuc`ria respectiv`, difuzorul emitea fie muzic`consonant`, fie disonan]e. |n mod unanim,pruncii cùtau muzica consonant`, \ntorcân-

du-[i fa]a de la juc`rii ori de câte ori muzica eradisonant . Sunt teste care confirm c , deja dina 24-a s`pt`mân` de via]`, fetu[ii \i prefer` peMozart [i Vivaldi. La audi]iile rock \ns`, fetu[iir`spund cu lovituri violente de picior20.

„To]i venim \n lume cu capacit`]i \nn`scutepentru muzic`”, spune Kay K. Shelemay, [efulcatedrei de muzic de la Universitatea Harvard.„Muzica se afl` \n genele noastre”.21

(Continuare \n num`rul viitor)

ST

35


1. Adev`rul, 17 mai 2008.2. Dr. Albert Mehrabian, „Silent Messages: Implicit Communication of

Emotions and Attitudes“, California, 1981.3. Anthony Storr, \n „Music and the Mind“, New York: The Free Press,

1992.4. Greut`]ile 12 [i 6 se aflau \ntr-un raport de 2/1. La fel, greut`]ile 9

[i 6 se aflau \ntr-un raport de 3/2 ; iar greut`]ile 8 [i 6 - \ntr-un raportde 4/3.

5. Daniel Morris, „Muzica Sferelor Noi“, ap`rut \n Chemistry Magazine,decembrie 1969.

6. Psychology Today, noiembrie 1987, pag. 37-42, articolul „The beatgoes on“, de C. Douglas.

7. Clarke, E. F. The psychology of Music (pag. 473-500), San Diego,1999.

8. Andrews Neher, \n EEG and Clinical Neurophysiology, pag. 449-451,1961.

9. Scientific American, 2004, \n articolul „Music and the Brain“, de dr.Norman Weinberger. Vezi [i New York Times, din 31 dec. 2006, „Muzica emisferelor (cerebrale)“, articol de Clive Thompson.

10. Dr. Alfred Tomatis (1920 – 2001), ORL-ist francez, fondatorul dis-ciplinei audio-psiho-fonologie [i descoperitorul „urechii elec-tronice” [i al efectului Tomatis.

11. Nature, \n nr. din 14 oct. 1993, articolul lui F. Rauscher, G. Shaw[i K. Ky, „Music and spatial task performance“. Vezi [i Don Camp-bell, The Mozart Effect, 1997.

12. BBC Music Magazine, articol de Paul Robertson: „Muzica, Creierul[i Cvartetul de coarde“, 1996.

13. Reader's Digest, nr. 8 din 1992, \n articolul „Music's SurprisingPower to Heal“.

14. Sheila Ostrander & Lynn Schroeder, Super Learning 2000, DelacortePress, 1994. pag. 91-94.

15. Bob Larson, The Day Music Died, 1978, pag.116.16. Emil Nauman, The History of Music, 1887.17. Platon, Legile III.18. Monitor on Psychology, Volume 39, No. 4, April 2008. 19. Infant Behavior and Development, 4 dec. 2004, vol. 21, No. 1.20. Dr. Thomas Verny, Via]a secret` a copilului nen`scut, 1982.21. Psychological Science, 7 februarie 2005, articolul „De ce Ameri-

ca de Nord nu este o na]iune a ritmului“.

28


Oamenii normali caut` motive reale:p`rin]ii, iubita, examenele... |n cazurileemo, de multe ori, acestea nu exist`.

Zoltan Kom[a din Bihor, bìat de familie bun`[i f`r` pricini sentimentale, s-a sinucis [i el. Decând devenise emo, asculta muzic obsesiv [ise comporta ciudat. Cu câtva timp \nainte, [i-a scrijelit pe banc` crezul: „Trebuie s` mor!Trebuie s` mor!” Poate c` m`rturia adoles-centei Timeea din Cluj (16 ani)1 ne sugereazò anumit` mentalitate de tip emo: „Ne \ntâl-neam \n pia]`, vorbeam [i beam. Ne mai [itìam venele... Am \ncercat [i eu s` m` sinu-cid... Eram cu o prieten de-a mea. Am zis: Hais` ne tìem venele s` vedem cum e!”

Nicio minte lucid` nu accept` joaca de-amoartea. Unde „jocul” totu[i se face, acololuciditatea a fost subtilizat` fie de droguri, fiede o doctrin` sinuciga[`; sau, \n cazul emo, deo doz` consistent` de rock. „Cunosc o fat`”,scria cineva pe forum.softpedia, „care era ceamai normal` [i iubitoare persoan` din lume.Dup` ce a descoperit Death metal, a \nceputs` se \mbrace \n negru, mult rimel... {i a\nceput s` tortureze animale.” Oare ce for]` aputut-o schimba?

Cuvântul sau Muzica?Muzica rock este [i ea o form` de comuni-

care. |n actul comunic`rii, oamenii transmit idei[i emo]ii. |n timp ce ideile sunt percepute [i

La numai cinci zile dup` ce peste 200 de faniemo au demonstrat \n centrul Londrei (\n 31mai a.c. - foto stânga) \mpotriva ziarului DailyMail pentru c` i-a numit „cult sinuciga[”, BBCNews anun]a un nou caz de suicid emo. SamLeeson (13 ani), din Anglia, \mp`timit de emo[i screamo, a fost g`sit spânzurat \n casa lui.

Cultur`

� Lucian Cristescu

Diabolus in Musica (II)

clasificate ra]ional, emo]iile se descarc` brut\n suflet. Ele pur [i simplu sunt trìte, mai\nainte de a fi cenzurate. Studiile dr. AlbertMehrabian, profesor emerit la U.C.L.A.,2 audovedit c` \n comunicarea emo]iilor [i a ati-tudinilor cuvintele nu transmit decât 7% dinmesaj. |n schimb, inflexiunile vocii (melodica)comunic` de peste cinci ori mai mult (38%),iar limbajul corporal (vezi gestica din concer-tul rock) transmite 55% din \nc`rc`turaemo]ional`. Cât de adev`rat` este aceast`constatare se poate proba lesne prin urm`rireaunei secven]e de film horror, dar f`r` sonor.Imaginea va fi nepl cut , dar nu va \nsp imân-ta. Dac` se ascult` \ns` doar coloana sonor`,efectul va fi terifiant, cu fiori pe spate! Este [tiutc`, \n timp ce prin v`z adun`m 86% din infor-ma]ii, emo]iile le percepem \n propor]ie de84% prin auz!3

Asta explic` [i de ce muzica (arta auzului)este cea mai puternic` dintre arte. Dar [i ceamai subtil`. Pentru c`, prin natura ei, muzicaocole[te filtrul ra]ional, ca apoi s` manipuleze

liber dispozi]iile umane, f`r` nicio cenzur`!Totu[i, din fericire, un filtru exist`!

Armonia? Cumplit me[te[ug...Despre marele matematician Pitagora (572

– 500 \.Hr.) nu s-au p`strat prea multe datebiografice. Herodot \l numea „cel mai abilfilosof dintre greci”. El a fost creditat drept celcare a introdus \n filosofie no]iunile kosmos (ordine, echilibru... de unde [i cosmetic`) [iarmonia (unire, bun` \n]elegere).

Se poveste[te c`, \ntr-o zi, tot cugetând lamisterul armoniei universale, Pitagora a trecutpe lâng atelierul unui fierar. Mirat de faptul càceea[i nicoval` scotea sunete diferite, gân-ditorul a urm`rit me[terii care lucrau [i aobservat c` aveau ciocane de greutate dife-rit`. Ajuns acas`, Pitagora a luat patru sârmeegale \n grosime [i lungime [i le-a fixat de o

29


30


consol`. Apoi a atârnat de fiecare sârm` câteo greutate (asem`n`toare ciocanelor): deprima coard`, a atârnat o greutate de [aseuncii; de a doua, una de opt uncii; de a treia, ogreutate de nou` uncii; iar de a patra coard`,o greutate de dou`sprezece uncii. Când aciupit apoi corzile, s-a f`cut lumin`! Rezonate\mpreun`, prima [i a patra coard` (fiind ten-sionate de greut`]i diferite \n raportul de 2/1)produceau intervalul de octav` (aceea[i not`do, dar la alt` \n`l]ime).4 Prima [i atreia coard (fiind tensionate \ntr-un raport de 3/2) d`deau inter-valul de cvint`. Iar când aciupit coarda 1 cu coarda 2(raportul fiind de 4/3), inter-valul ob]inut era de ter]`.Jucându-se, a[adar, cu rapor-tul primelor patru numere(1,2,3 [i 4), Pitagora adescoperit pentru primaoar` armonia acorduluimajor: tonic`, ter]`, cvint`[i octav` (do-mi-sol-do).

Dar Pitagora nu s-aoprit aici. Tot iscodindraportul dintre numere [isunete, \n]eleptul a maiobservat c , dac se mul-tiplic` intervalul decvint` (3/2) din sunet \n

sunet (fa-do, do-sol, sol-re...) [i apoi dac`sunetele ob]inute astfel se comaseaz \n cadrulunei singure octave (2/1), se ob]ine exactstructura gamei (do-re-mi-fa-sol-la-si-do) cufunc]iile armonice care deriv` din ea. A[a s-an`scut armonia tonal`, izvorât` pe de o partedin logica numerelor, [i pe de alta din \ns`[istructura lumii fizice. E drept, numai teore tic.Vor mai trece \nc` 2.100 de ani, pân` cândarmonia se va impune [i practic, odat` cuna[terea marelui Johann Sebastian Bach.

Socotind c num`rul [i propor]ia sunt prin-cipiile divine care guverneaz` toat` lumea,Pitagora a fondat muzica drept „[tiin]èxact`”, socotind-o chiar esen]a armonieiuniversale dup` care se mi[c` chiar [iplanetele [i constela]iile.

Muzic` bun`De la \ntemeierea lumii, Ziditorul a

d`ruit omului gama, cu melodia [iarmonia ei tonal`. Pentru ca o muzic`s` fie „armonic`”, \n primul rând, eatrebuie s` aib` o melodie conturat`.Când lipse[te o linie melodic` u[or deurm`rit, discursul muzical e confuz [isufer` de lips` de direc]ie. |n al doilearând, muzica trebuie s` aib` [i oarmonie consonant`. Când e diso-nant`, muzica produce iritare [iagita]ie.

Cultur`

Pitagora,Muzeul

Vaticanului

|n al treilea rând, e vorba de o dimensiunea muzicii pe care Pitagora n-a dibuit-o \n joacasa acustic`. E vorba de ritm. Psihologii con-sider` c` ritmul [i tempoul sunt ingredien-tele cel mai de impact din muzic`6. De ce?Pentru c` „de la undele electrice ale creieru-lui [i pân` la b`tìle inimii... noi nu suntemdecât o mas` de cicluri ritmice suprapuse. Cafiin]e vii, suntem organiza]i \n mod evident cas func]ion`m \n baza unui ritm [i ca s r`spun-dem la fenomenele ritmice”.

|n acest sens, exist` [i un ritm „armonic” cecuprinde \ntre 60 [i 120 pulsa]ii pe minut. Pedeasupra, el p`streaz` accentul metric \ntr-osuccesiune regulat (nesincopat`)7. Când \ns`ritmul dep`[e[te aceste limite sau când suc-cesiunea metric` a accentului este bulversat`de sincope, ritmul devine „dizarmonic” [inociv. Pe lâng` alte efecte rele, el dezechili-breaz` simetria celor dou` emisfere cerebrale[i produce o stare de alert \n corp, cu sc`dereaperforman]elor intelectuale [i fizice. Iar cândb`taia ritmului dep`[e[te [i pragul confortabilal intensit`]ii (pân` la 70-80 decibeli), atuncideclan[eaz` st`ri neb`nuit de negative: „de lanesiguran]` [i angoas`, pân` la tetanie, con-vulsii [i halucina]ii vizuale [i auditive”8.

31


|n 1829, chimistul german Johann W.Dobereiner (foto), crezând [i el \n prin-cipiul armoniei universale al lui Pitago-ra, a observat c` principiul acordului detrei sunete (do-mi-sol), prezent [i \nlumea culorilor (triada ro[u – galben –albastru), se reg`se[te [i \n chimie: el[i-a dat seama c` diferite elemente(Clor - Brom - Iod sau Calciu - Stron]iu- Bariu) aveau propriet`]i asem`n` -toare, iar masa atomic` a celui de-al doilea element (\n exemplul nos-tru Brom [i Stron]iu) reprezenta media celorlalte dou`. A[a a emis el„legea triadelor”.

Harmonices mundi

|n 1869, Dimitri I. Mendeleev (foto), \n timp ceasculta cvintetul lui Schumann op. 44.5, a avutinspira]ia s` rearanjeze elementele din tabelulchimico-muzical al lui Dobereinger [i New-lands, pe [apte perioade (dup` num`rulsunetelor din gam`), \ns` nu doar dup` masaatomic`, ci [i dup` propriet`]ile chimicecomune. Convins c` „logica armoniei” dinmuzic` [i din optic` trebuie s` existe [i \n

chimie, Mendeleev a construit mai \ntâi tabelul, apoi a cùtat elementelepentru fiecare c`su]`. Cinci c`su]e i-au r`mas \ns` goale. „Nu-inimic!”, a zis el. „Elementele trebuie s` existe; dar n-au fost \nc`descoperite”. Timpul a confirmat credin]a lui Mendeleev \n unitateaarmonic` a lumii: \n timpul vie]ii sale, primele trei din cele cinci elementeintuite de savant au fost, pe rând, g`site: Galiu, Scandiu, Germaniu.Post mortem, [i celelalte dou` au ap`rut: Protactiniu [i Techne]iu.

|n 1864, un alt meloman, chimistul englez John A. Newlands, a\ntocmit o progresie a elementelor \n ordinea greut`]ii atomice. El aobservat c` fiecare al optulea element avea propriet`]ile chimice camasem`n`toare. A[a a ap`rut [i \n chimia modern` „legea octavei”.

Iat setul de caracteristici ale muzicii nocive:lipsa unei melodii conturate, disonan]e [i nere-zolv`ri armonice, sincope frecvente [i polirit-mii, tempo prea sufocant sau prea rar, [i repeti -tivitate melodico-armonico-ritmic` obstinat`.

Oare „de gustibusnon disputandum”?

Orice om, chiar neini]iat \n secretele muzicii,dar care e deprins s`-[i „citeasc`” st`rilesuflete[ti discerne dou` lumi muzicale anta-gonice. El recunoa[te muzica pozitiv`: ceacare-i transmite emo]ii pozitive - bucurie,senin`tate, pace, speran]`, solemnitate, dor,compasiune, ba chiar [i triste]ea echilibrat`...Gra]ie aceluia[i instrument sensibil, el dis-cerne muzica negativ` prin emo]iile strin-gente pe care i le induce: frustrare, mânie,violen]`, deprimare, suspans, teroare, team`,angoas`...

A fost o vreme când muzica negativ` pur [isimplu nu exista, dintr-un instinct de auto-conservare. Odat` cu apari]ia filmului sonor(prin anii 1920), produc]iile horror au fostcele dintâi care au exploatat cu dezinvoltur`

32


Cultur`

muzica negativ`. |n ultimele decenii \ns`, mu-zica rock [i subcategoriile ei au surclasat Hol-lywood-ul, cu diferen]a c stilurile rock s-au lip-sit de rafinamentul muzicii de film, favorizândmanifestarea grosolan` de violen]`, primi-tivism [i agresiune. Sufragiile genera]iei X au\nclinat spre muzica negativ`, conferindu-ilegitimitate. ...E o chestiune de gust [i cul-tur`!

De curând \ns`, neurologul Anna Blood(Massachussetts General Hospital) a demon-strat [tiin]ific antagonismul dintre muzicaarmonic` [i cea dizarmonic`. Folosindu-se detomografia cu emisie de pozitroni, Blood adescoperit c` muzica pozitiv`, consonantàctiveaz acele zone din creier ce reac]ioneaz`la stimulii lega]i de hran`, pl`cere, sex. Aces-tea reprezint` zona orbito-frontal` a cortexu-lui [i zona prefrontal` rostro-medial`. |n

schimb, muzica negativ`, dizarmo-nic` activeaz` o cu totul alt` zon` acreierului, cea asociat` cu pericolul [i

cu durerea: e vorba de girusul drept para-hippo-campal [i amigdala.9 Gustul ca gustul,dar când natura \[i define[te nemijlocit binele[i rùl, este periculos s`-]i abandonezi dis-cern`mântul.

Efectul MozartLa \nceputul anilor 1990, un

celebru ORL-ist francez, dr.Alfred Tomatis10 (foto), a obser-vat c` anumite sunete armonicecon]in frecven]e capabile s`re\ncarce a[a-numi]ii „nucleicenu[ii” din celulele neuronale.Ace[ti nuclei ac]ioneaz` ca mini-baterii careemit unde electrice. Tomatis a descoperit c`muzica cea mai regeneratoare pentru nucleiicenu[ii este muzica cu frecven]e \ntre 5.000 [i8.000 Hz. Ei bine, aceasta este exact plajacântecului p`s`relelor, dar [i a muzicii baroce[i clasice, \n care - \n mod cu totul aparte -exceleaz` muzica lui Mozart. De la Tomatis(1991) ne-a r`mas conceptul de EfectulMozart, care sus]ine c`, ascultând Mozart,performan]ele intelectuale sunt \mbun` -t`]ite.

{i nu doar capacitatea intelectual ! Studi-ile au pus \n eviden]` [i faptul c` muzicaarmonic cre[te produc]ia de endorfine [i deimuno-globuline salivare A - un anticorpcare gr`be[te vindecarea, diminueaz` peri-colul infec]iilor [i controleaz b`t ile inimii13.

Incitat de aceast` descoperire, dr. DanCarlson, dublu nominalizat pentru Premiul

33


Efectul Mozart e confirmat de numeroase studii11: Dup` numai zece minute de muzic` de Mozart, elevii testa]i au ob]inutun IQ cu 8-9 puncte mai mare \n ce prive[te gândirea abstract`. Copiii de trei ani, cu o instruire muzical` de numai opt luni, au dove-dit o cre[tere de 47% \n abilitatea de a asambla puzzle-uri, fa]` de ceicare n-au primit educa]ie muzical`.12

Revista Time (13 dec. 2002) publica [tirea c` „anumite zone din creiersunt cu 5% mai mari la muzicieni fa]` de ne-muzicieni. Iar corpus cal-losum (puntea dintre cele dou` emisfere) este cu 15% mai mare. Cor-texul auditiv al unui muzician profesionist con]ine 130% mai mult`materie cenu[ie decât cel al nemuzicienilor.” Japonia – ai c`rei elevi ob]in rezultatele cele mai spectaculoase lamatematic` [i [tiin]e exacte – are inclus \n curriculumul [colar studi-ul intens al muzicii pân` \n clasa a IX-a!

Muzica inteligent`

Nobel \neconomie (2001,

2004), a aplicat teoria lui Tomatis pe plante.Ce a descoperit a constituit o revolu]ie \nagronomie. Carlson a demonstrat c`, la 5.000Hz, plantele germineaz`, \nfloresc [i cresculuitor mai mult [i mai repede. El a reu[it sìntre \n Cartea recordurilor pentru producerea- \n doar 2,5 ani - a celei mai lungi plante deinterior, o Gynura (Purple passion) lung` de396 m. Metoda lui, sistemul de \nflorire sonic ,a fost brevetat` \n 36 ]`ri [i i-a adus celebri-tatea14.

Unde se afl binele, acolo exist [i un revers:frecven]ele joase [i cele foarte \nalte, struc-turile dizar mo nice [i ritmul sincopat afecteaz`negativ fiin]a noastr`. Dr. John Diamond, ex-pre[edinte al Academiei Interna]ionale deMedicin Preventiv , scria \n cartea Your BodyDoesn’t Lie (1978): „Sincopa - fiind contrar`ritmului fiziologic - declan[eaz` o reac]ieautomat` de secre]ie a adrenalinei, ceea ceproduce anxietate, comportament agresiv [istârne[te instinctul sexual.” Experien]a bac-teriologilor Earl W. Flosdorf [i Leslie A. Cham-

bers este una clasic`: ei au demonstrat c`sunete dizarmonice, \nso]ite de un volummare de decibeli, au capacitateas` coaguleze albu[ul deou. Fanii pot repeta

experimentul laorice concertrock15. Numaic`... proteinelesunt [i \n creier, nudoar \n ou`!

|n acest punct, Pitagora ne uime[tedin nou. Cu peste 2.000 de ani \n

urm`, absolut empiric, el a anti-cipat descoperirile [tiin]ei,punând bazele „medicinei mu-zicale”. Filosoful grec a ajuns s`prescrie, cu efecte curative,acorduri [i armonii pentru

diferite tulbur`ri psihice [i pen-tru „promovarea st`rilor vir-

tuoase”. De la el s-a inspirat [iHipocrate. Pe timpul lui Platon, se

cuno[teau deja destul de multe lucruri despremelo-terapie. Damon din Atena, profesorulde muzic` al lui Socrate, avertiza c` schim-barea armoniei cu alte structuri disonante va

34


Albert Einstein a fostunul dintre cei maiinteligen]i oameni dintoate timpurile. Pu]ini\ns` [tiu c`, \n copi -l`rie, Einstein avea unhandicap serios \nvorbire [i o inteligen]`re dus`. Grav, \nv`]` -torul i-a sf`tuit pep`rin]i s`-l scoat` de la [coal`, fiind „prea prost cas` \nve]e”, [i s`-l pun` s` aprofundeze o meserie.Pauline Einstein, \n loc s`-i urmeze sfatul, i-acump`rat o vioar`. Odat` cu sonatele lui Mozart,micul Albert a \nceput s` fac` progrese uimitoare.A[a se face c`, la 12 ani, Einstein investiga calcu -lul diferen]ial. El obi[nuia s` spun`, mai \n glum`,mai \n serios: „Dac` am ajuns de[tept, e datorit`...viorii!”

Prost`nacul [i vioara

Cultur`

pune \n pericol viitorul \ntregii na]iuni [iva zgudui statul din temelii.16

„L`sa]i-m` s` compun cântecele uneina]iuni”, zicea Platon, „[i nu m` mai intere-seaz` cine face legile”17.

Una dintre „universalii”Dr. Thomas Fritz, psiholog la Institutul Max

Plank, a \ntreprins, \n 2007, o expedi]ie [tiin -]i fic` \n mun]ii Mandara din Camerunul denord, la tribul izolat Mafa. Timp de dou` luni,dr. Fritz a locuit \ntre b`[tina[i, le-a urm`rit obi-ceiurile [i modul cum \[i produc muzica - ocacofonie di zarmonic` [i extrem de strident`.Mafaii in to neaz` invoca]iile f`r` cuvinte. Eisufl` bezmetic \n ni[te fluiere disonante doaratunci când invoc` duhurile.

Când Fritz le-a pus s` asculte muzica ato-nal`, disonant` a lui Arnold Schoenberg, nu s-a \ntâmplat nimic: mafaii se sim]eau ca-napele lor. Dar când Fritz le-a pus muzic` con-sonant` de Bach [i Mozart, mafaii au r`masului]i, cerându-i oaspetelui \n mod repetat s`mai asculte caseta aceea. Mafaii descopereauo realitate nou` [i minunat` !

Pe marginea acestei experien]e, colegul luiFritz, prof. Stephan Koelsch, spunea: „Aceas-ta dovede[te c`, \ntr-adev`r, consonan]a con-stituie una dintre universalii.”18

Discernerea disonan]elor [i repudierea lorsunt capacit`]i care \nzestreaz` toate fiin]elevii. Animalele [i p`s`rile fug de disonan]e.Copilul de câteva luni nu le suport`. Prof. L. J.Trainor19, \n 1996, a demonstrat aceasta printr-oexperien] interesant : a a[ezat copii de numaipatru luni \ntre dou juc`rii. O surs de luminìntermitent` atr`gea privirea copilului spreuna sau cealalt juc`rie. Cât timp copilul priveajuc`ria respectiv`, difuzorul emitea fie muzic`consonant`, fie disonan]e. |n mod unanim,pruncii cùtau muzica consonant`, \ntorcân-

du-[i fa]a de la juc`rii ori de câte ori muzica eradisonant . Sunt teste care confirm c , deja dina 24-a s`pt`mân` de via]`, fetu[ii \i prefer` peMozart [i Vivaldi. La audi]iile rock \ns`, fetu[iir`spund cu lovituri violente de picior20.

„To]i venim \n lume cu capacit`]i \nn`scutepentru muzic`”, spune Kay K. Shelemay, [efulcatedrei de muzic de la Universitatea Harvard.„Muzica se afl` \n genele noastre”.21

(Continuare \n num`rul viitor)

ST

35


1. Adev`rul, 17 mai 2008.2. Dr. Albert Mehrabian, „Silent Messages: Implicit Communication of

Emotions and Attitudes“, California, 1981.3. Anthony Storr, \n „Music and the Mind“, New York: The Free Press,

1992.4. Greut`]ile 12 [i 6 se aflau \ntr-un raport de 2/1. La fel, greut`]ile 9

[i 6 se aflau \ntr-un raport de 3/2 ; iar greut`]ile 8 [i 6 - \ntr-un raportde 4/3.

5. Daniel Morris, „Muzica Sferelor Noi“, ap`rut \n Chemistry Magazine,decembrie 1969.

6. Psychology Today, noiembrie 1987, pag. 37-42, articolul „The beatgoes on“, de C. Douglas.

7. Clarke, E. F. The psychology of Music (pag. 473-500), San Diego,1999.

8. Andrews Neher, \n EEG and Clinical Neurophysiology, pag. 449-451,1961.

9. Scientific American, 2004, \n articolul „Music and the Brain“, de dr.Norman Weinberger. Vezi [i New York Times, din 31 dec. 2006, „Muzica emisferelor (cerebrale)“, articol de Clive Thompson.

10. Dr. Alfred Tomatis (1920 – 2001), ORL-ist francez, fondatorul dis-ciplinei audio-psiho-fonologie [i descoperitorul „urechii elec-tronice” [i al efectului Tomatis.

11. Nature, \n nr. din 14 oct. 1993, articolul lui F. Rauscher, G. Shaw[i K. Ky, „Music and spatial task performance“. Vezi [i Don Camp-bell, The Mozart Effect, 1997.

12. BBC Music Magazine, articol de Paul Robertson: „Muzica, Creierul[i Cvartetul de coarde“, 1996.

13. Reader's Digest, nr. 8 din 1992, \n articolul „Music's SurprisingPower to Heal“.

14. Sheila Ostrander & Lynn Schroeder, Super Learning 2000, DelacortePress, 1994. pag. 91-94.

15. Bob Larson, The Day Music Died, 1978, pag.116.16. Emil Nauman, The History of Music, 1887.17. Platon, Legile III.18. Monitor on Psychology, Volume 39, No. 4, April 2008. 19. Infant Behavior and Development, 4 dec. 2004, vol. 21, No. 1.20. Dr. Thomas Verny, Via]a secret` a copilului nen`scut, 1982.21. Psychological Science, 7 februarie 2005, articolul „De ce Ameri-

ca de Nord nu este o na]iune a ritmului“.

Social

36


Se minte la tot pasul din motive dintrecele mai diferite: din dorin]a de a atacape cineva, pentru disculpare, pentru pu -

nerea \n valoare, din nevoia de protec]ie, pen-tru a face pl`cere, pentru a ascunde un adev`rdureros, pentru a rezista presiunilor [i normelorcomunit`]ii. Ne automin]im c nu am gre[it, c`suntem buni, drep]i [i frumo[i, c` suntem saunu suntem \n pericol, c` iubim sau nu suntemiubi]i \ndeajuns. Min]im \n mod con[tient [i, câ -teodat`, incon[tient. Min]im pe fa]` sau peascuns. Min]im prin exagerare, inventare, darmin]im [i prin minimalizare, omisiune, t`cere.Min]im falsificând sau min]im …adeverind.

Minciuna f`r` grani]eColaboratorii unei universit`]i din Texas,

SUA, au prezentat recent un studiu despreminciun`, desf`[urat \n 75 de ]`ri de pe toatecontinentele.

Popoarele lumii difer \n talentul de a deose-bi minciuna de adev`r, dar [i de a o spune.Moldovenii, intra]i [i ei \n lista popoarelor stu-diate, ca [i locuitorii altor state s`race, sus]inc`, dup` timpul \ndelungat \n care au fostexpu[i minciunii politice, au devenit exper]i \ndetectarea acesteia. Americanii cred c` potdepista minciuna \n mai pu]in de jum`tate

din cazuri, iar popoarele nordice, cum ar finorvegienii [i suedezii, chiar mai rar.

Pakistanezii [i algerienii sunt de-a dreptulteroriza]i de minciun`: ei cred c` sunt min]i]ide 12-16 ori pe s`pt`mân`. Taiwanezii [i por-tughezii apreciaz c le sunt servite s`pt`mânalcel pu]in patru „gogo[i”, \n timp ce americanii– ca [i \n alte privin]e – au parte de o por]iedubl`.

Chilienii [i argentinienii consider` c` pot fiprin[i cu minciuna \n 60% din cazuri. Se parec` un climat saturat de minciun` politic`favorizeaz [i dezvoltarea talentului de a min]i:locuitorii Moldovei se laud` cu o rat` a min-

ciunilor r`mase nedesco pe -rite de peste 75%. Adic`, \ntrei din patru situa]ii ei mint[i sunt crezu]i! Protestan]ii setem c vor fi descoperi]i \n 55la sut` din am`geli, iar ca -tolicii cred c doar o jum`tatedin minciunile lor sunt detec-tate.

� Diana Gavajuc

Minciunasub masca

s`n`t`]ii moraleConform Biroului de Statistic` (Census 2000 \n SUA), majoritatea oamenilor mint cel pu]in o dat` sau de dou` ori pe zi, spunând neadev`ruri la aproximativ 30 de oameni pe s`pt`mân`.

37


Ochiul care vede totA[adar, de ce totu[i min]im [i de ce a[a de

frecvent? Profesorul de sociologie la Univer-sitatea de Stat din Louisiana (SUA), RonaldWells, sus]ine c` motivul tuturor minciuniloreste un lucru cât se poate de simplu: câ[tigul.„Dac` nu e nimic de câ[tigat, rar ve]i g`si ominciun`.” Minciuna este \ntotdeauna moti-vat , supradeterminat de dorin]e, de interese;este o cale de \mplinire facil` a scopului.|ncepem s min]im con[tient \n jurul vârstei de4 -5 ani când, copii fiind, ne d`m seama de sem-nifica]ia [i puterea limbajului. Prima minciu-nic` exploreaz` ce [i cum se poate manipula\n mediul \n care cre[tem. Apoi, folosim min-ciuna pentru a sc`pa de necazuri sau pentruob]inerea lucrurilor dorite. Urmeaz` falsifi-carea notelor, a diplomelor, a rela]iilor \n neo-bosita fug` de realitatea care nu ne convine.

Un experiment interesant efectuat de echipade cercet`tori de la Newcastle University (UK)a confirmat faptul c`, dac` omul nu este cin-stit din convingere, atunci va fi, mai mult saumai pu]in, dac este urm`rit. Astfel, \ntr-o can-

tin` public`, lâng` dozatorul cu bùturi calde,deasupra „cutiei onestit`]ii” unde, ani la rândf`r` nicio supraveghere, angaja]ii institu]ieitrebuiau s` pun` monede ca plat` pentrubùtur , a ap`rut un poster cu ochi umani carese uitau drept la consumatorii \n cauz`. S-aconstatat c`, \n perioada \n care posterul afost afi[at, s-a strâns o sum` de bani de trei orimai mare decât \n perioadele precedente com-parative. Cercet`torii cred c` acest lucru sedatoreaz` faptului c`, spontan, creierul umanreac]ioneaz` la nivel subcon[tient la priviridirecte, concretizându-se \ntr-un comporta-ment prosocial [i mai onest. |n acela[i timp, seactiveaz` [i nevoia individului de a p`rea câtmai corect \n ochii altora, atunci când esteurm`rit.

Detectori de minciuni Dac` oamenii, \n general, sunt slabi detec-

tori de minciuni, tehnologiile le pot veni \najutor. Descoperirea minciunii i-a interesatpe oameni \nc` din cele mai vechi timpuri [i i-a motivat \n cercet`rile lor pentru elabo-rarea unui aparat care s` ajute la depistareacomportamentului simulat. |n 1895, CaesareLambroso experimenta hidrosfigmograful, unaparat primitiv ce m`sura varia]iile de pulscu ajutorul unui cilindru pe care era aplicatnegru de fum, acesta fiind \nvârtit de unmecanism de ceasornic. W.M. Marston, \n1917, \ncerca s` depisteze minciuna \nre-gistrând tensiunea sistolic , iar Vittorio Benus-si monitorizând modific`rile respiratorii. Celemai noi descoperiri \n domeniul neurologiei audemonstrat posibilitatea de a utiliza analizelede tip RMN [i pentru detectarea minciunilor.Astfel, pe baza vizualiz`rii schimb`rilor chimice

ce se petrec \n anumite zone ale creierului sepoate identifica când omul minte. Mai mult,cum economia de pia]` este guvernat` decerere [i ofert`, au ap`rut firme cu propuneride genul: Ai \ndoieli \n privin]a parteneru-lui/partenerei de via]`? Copilul lipse[te de laore? Ai dubii \n privin]a partenerului de afa-ceri? Acum ai rezolvarea: detector de minciunila purt`tor! Produsul-minune poate fi folosit \ntrei feluri: \ntr-o conversa]ie telefonic` uti-lizând conectorul special inclus, \ntr-o discu]iefa]` \n fa]`, cu ajutorul unui microfon [i pen-tru analiza unei conversa]ii \nregistrate.

Minciuna, rùl umanF`r` \ndoial`, minciuna e periculoas` pen-

tru c` viruseaz` gândirea [i formeaz` \n timpun model autoprotector, care-i [opteste omu-lui contaminat, dup` fiecare minciun` spus`:nu s-a \ntâmplat nimic rù, ai v`zut c` amreu[it [i de data aceasta?

Psihologul [i psihiatrul M. Scott Peck aajuns, dup ani de studii, la concluzia c „trans-formarea unei persoane \ntr-un om al min-ciunii presupune alunecarea \n direc]ia unuinarcisism puternic, având la baz` o \ncrân-cenare \n autoprotejarea sinelui, \n dorintade a nu suferi nimic, de a nu ie[i din desf`tareaperfectei imagini de sine”. |n cartea sa Psi-hologia minciunii, subliniaz` c` „nu p`catul \nsine \i caracterizeaz` pe oamenii rì, ci maidegrab subtilitatea, persisten]a [i consecven]ap`catelor lor. Aceasta pentru c` defectul cen-tral al rùlui nu este p`catul, ci refuzul de a-lrecunoa[te“. F`r` \ndoial`, admiterea pro-priei rùt`]i este un proces nepl`cut, stân-jenitor, dureros, presupune curajul de „a nu-]i face pe plac ]ie \nsu]i“.

Doctorul Peck considera c` tr`s`tura pre-dominant` a comportamentului celor rì esteg`sirea unui ]ap isp`[itor. Deoarece \n inimi-le lor ei se consider` dincolo de repro[, ace[tioameni trebuie s loveasc pe oricine le aducerepro[uri. Ei \i sacrific` pe ceilal]i pentru a-[ip`stra propria imagine de perfec]iune”. G`sirea]apului isp`[itor este un mecanism pe care psi-hiatrii \l numesc proiec]ie. |ntrucât „cei rì, \nsinea lor, se simt f`r` gre[eal`, este inevitabilca ei s` intre \n conflict cu lumea, conflict pecare-l vor percepe invariabil ca fiind din vinalumii.” Bine\n]eles c` rùl se manifest` \nneadev`ruri de o amploare mai mare sau maimic`. Este \ns` o gre[eal` s` ne gândim laminciun` ca fiind o chestiune de grad. Sigur,unele fapte sunt mai scuzabile decât altele, darr`mâne faptul c` \n fa]a lui Dumnezeu toatesunt minciuni [i tr`d`ri. Rùl este consecin]ainevitabil` a voin]ei libere, pre]ul pe care tre-buie s`-l pl`tim pentru capacitatea umanùnic de a alege. C.S. Lewis spunea: „Nu exist`teren neutru \n univers. Fiecare centimetrup`trat, fiecare frac]iune de secund` suntcerute de Dumnezeu sau de Satana.” ST

Social

38


� Denaturare inten]ionat` a adev`rului având, de obicei, ca scop \n -[e larea cuiva; neadev`r.�Minciuna individual`, cotidian`, produs` spre a genera convingeri,

atitudini sau emo]ii predeterminate, a[teptate, \n partenerii deac]iune sau de afectivitate.

�Minciuna politic`, individual` sau colectiv`, orientat` c`tre schim-barea opiniei [i convingerilor unui individ sau unei mul]imi desubiec]i, cu ob]inerea posibilit`]ii de a manipula inten]iile [i com-portamentele altora \n favoarea unui singur individ sau partid.

�Minciuna colectiv` practicat` de un grup sau comunitate cu oanume pozi]ie social` [i privilegii. Vizeaz` p`strarea statutului [i pri-vilegiilor de c`tre aceast` comunitate aflat` \n conflict de interesecu un alt grup defavorizat.

�Minciuna economic`, individual` sau colectiv`, ascunde inten]ionatstarea real` a unei economii locale, regionale, statale sau globaledin diferite motive.

�Minciuna social` este acea afirma]ie sau ansamblu de afirma]ii caredeclar` sau sus]in existen]a unor deosebiri de performan]` [i ca-litate uman` \ntre indivizi, grupuri de indivizi sau mari colectivit`]iumane (ex.: minciuna de tip rasial).

�Minciuna [tiin]ific` deriv` din construc]ia unei ipoteze incorecte demecanism cauzal, fie el fenomenal sau social, [i preten]ia valabilit`]iiacelui model, \mpotriva eviden]ei, a incapacit`]ii modelului de a oferipredic]ii corecte sau explica]ii coerente ale acelor segmente alerealit`]ii, societ`]ii sau individualit`]ii, pe care pretinde c` le teo-retizeaz`, legifereaz` [i explic`.

�Minciuna cultural` vizeaz` \mpr`[tierea inten]ionat` a unor afirma]iifalse cu privire la con]inutul sau valoarea unor opere de art`, prinpropunerea [i sus]inerea unui sistem de valori preferen]ial, sistemcare neag` valori consacrate [i apreciaz` drept opere fundamen-tale crea]ii banale, partizane, uneori antisociale, f`r` calitate artis-tic`, incapabile s` produc` satisfac]ii superioare [i s` extind` ori-zontul umanizant al individului sau colectivit`]ii.

Minciuna

Pentru a evita momentele penibile, s-aimpus o regul`: târgul va avea zile se-parate pentru b`rba]i [i femei. Eveni-

mentul, chiar dac` pare o ciud`]enie, a avuttotu[i o justificare practic`: \n Viena, ratadivor]urilor a ajuns la 65%. Divor]ul \ncepe s`fie privit ca o chestiune absolut normal` \nsocietatea modern`. Din punct de vedere pro-

centual, pare mai mult o regul` decât o ex -cep]ie. A \nceput s` se trâmbi]eze, sub autori-tatea unor studii atent cosmetizate [i motivatecu e[antioane greu de neglijat, c` pentrucre[terea copilului e suficient doar un p`rinte,dac` acesta este deschis [i \n]eleg`tor cu celmic. |n aceste condi]ii, este oare desuet s` nejur`m credin]` „pân` ce moartea ne va

39


Ce a unit Dumnezeu...

omuldesparte|n toamna anului 2007, \n Austria, a avut loc un târg al divor]urilor. Ca totul s` fie la \n`l]ime au fost invita]i detectivi particulari, organizatoride petreceri, consilieri maritali, agen]i de vânz`ri [i avoca]i.

� Adrian Neagu

desp`r]i”? Mai poate oare familia modern` s`fie numit` „celula de baz` a societ`]ii”?

Divor]ul \n cifre|n Belgia [i Olanda, rata divor]urilor a ajuns

pân la un incredibil procent de 70%. |n Româ-nia, studiile arat` c` unul din patru cupluric`s`torite sfâr[esc \n divor]. Pe de alt` parte,Malta interzice divor]ul, iar \n Irlanda se cereca \nainte de pronun]area sentin]ei so]ii s` fitr it separat 4-5 ani [i s fi rezolvat problemelelegate de \ntre]inerea copiilor. |n Statele Unite,una din dou` c`s`torii se termin` prin divor].Chiar [i ]`rile musulmane experimenteaz` ocre[tere exponen]ial` a ratei divor]urilor,fenomen destul de redus pân` acum, \n mareparte [i datorit faptului c femeile erau lipsitede drepturi [i f`r` cale de ie[ire dintr-o rela]iede abuz fizic, psihic sau emo]ional.

Principala cauz` a divor]urilor o constituieinfidelitatea pentru 27% din subiec]i. Imediatdup` acest indicator apar ne\n]elegerile dinfamilie (18 %), abuzul fizic sau emo]ional(17%). Alte cauze sunt criza de la mijloculvie]ii, dependen]a de alcool [i munca \n exces.|n urma proceselor de divor], 60% din femeiob]in hot`râri favorabile, \n vreme ce doar

10% din b`rba]i se pot considera avantaja]i lafinalul sentin]elor judec`tore[ti.

Statisticile spun c` femeile intenteazàc]iunea de divor] de dou` ori mai frecventdecât b`rba]ii [i tot lor le r`mâne \n 90% dincazuri custodia copiilor. Se estimeaz` c` 60%din persoanele care trìesc la limita s`r`cieisunt mamele divor]ate al`turi de copiii lor.B`rba]ii, \n schimb, se rec`s`toresc de dou orimai repede dup divor] [i privesc \n general cure]inere desfacerea c`s`toriei, fiind mai dispu[idecât femeile s investeasc \ntr-o nou c`sni-cie. Cu toate acestea, 60% din persoaneledivor]ate recunosc c` nu au f`cut tot ce au

putut pentru a-[i salva mariajul, iar 25% r`mânnec`s`torite pentru restul vie]ii. Pentru celemai multe persoane divor]ate, a doua c`s`torienu este, din p`cate, decât un nou e[ec. Un gustamar pentru un drum \nceput cu flori, hainealbe [i un jur`mânt \n fa]a altarului.

Copiii [i divor]ulDivor]ul p`rin]ilor poate avea un efect trau-

matic asupra copiilor. |n func]ie de vârst [i demodul \n care decurg rela]iile cu ambii p`rin]i,dup` momentul desp`r]irii se va face [i aco-modarea cu noul stil de via]`. Unii cercet`toriconsider` c`, \n aproape 50% din cazuri, unuldintre p`rin]i se va distan]a tot mai mult depropriul copil, poate chiar pân` la rupereaoric`rei leg`turi. Pe de alt parte, vizitele „pre-vizibile” \ntr-un context neconflictual ale p`rin-telui cu care copilul nu locuie[te pot face caefectele negative asupra dezvolt`rii micu]uluis` fie reduse sau chiar minime.

|n func]ie de vârst`, copilul \ntâmpin` difi-cult`]i specifice de adaptare [i \n]elegere asepar`rii p`rin]ilor sì. Pentru copilul pân` latrei ani, desp`r]irea de unul dintre p`rin]ipoate aduce tulbur`ri de somn, anxietate sauchiar de cre[tere. |ntre trei [i cinci ani, copiiidezvolt` de obicei un comportament anxios,se tem c` vor fi p`r`si]i de ambii p`rin]i [ipovestesc mereu istorii fantastice \n care defiecare dat p`rin]ii sunt \mpreun . La aceast`vârst`, copilul tinde s` devin` agresiv [i foarteapropiat de un obiect sau de o juc`rie. De la

Social

40


Ca factor de stres, dup` pierderea parte -nerului de via]`, divor]ul ocup` un importantloc doi pe celebra scal` Holms, ce m`soar`valoarea diferi]ilor factori de stres \n func]iede schimb`rile produse \n via]a unui individ.

[ase la opt ani, copilul percepe divor]ul cape o vin` personal` [i \[i \nchipuie c` abiaacum \ncepe ce e mai rù. Apar primelecon flicte legate de fidelitateasa fa]` de unul dintrep`rin]i, are un com-portament dezor-ganizat [i tinde s`viseze la clipa \ncare vor fi din nouo familie. |n etapaurm`toare de vârst ,copilul se simte ru[i -nat fa]` de colegii sì, seteme de singur`tate [i poatedezvolta sentimente negative puternice fa]`de p`rintele pe care \l socote[te vinovat. Ado-lescen]ii se simt ignora]i de familie, tind s`-[i\nceap` mult mai devreme decât colegii lorvia]a sexual` [i sunt deranja]i de noile rela]iiale p`rin]ilor lor. Au probleme de concen-trare [i ajung, nu de pu]ine ori, la fobii.

Pân` când… ne va desp`r]i …Divor]ul nu poate deveni o normalitate nici

m`car \n virtutea datelor statistice. Ca factorde stres, dup pierderea partenerului de via] ,divor]ul ocup un important loc doi pe celebrascal Holms, ce m`soar valoarea diferi]ilor fac-tori de stres \n func]ie de schimb`rile produse\n via]a unui individ.

Din perspectiv` cre[tin`, infidelitatea [iabuzul sunt singurele motive de desp`r]ire. Cu

toate acestea, graba,lipsa de cunoa[tere,

gradul ridicat deimplicare fizic`\nc` de la \nce -putul rela]iei saua[tept`rile nere-

aliste determin`de multe ori un

cuplu s` descopere,la scurt timp dup`

c`s`torie, incompati-bilit`]i dramatice. Pe

lâng` acestea, problemelefinanciare sau de comuni-care, pierderea interesului

pentru partener sau lipsadisponibilit`]ii de a-l \n]elege pe cel`lalt aducmulte cupluri \n pragul divor]ului. C`s`toria,departe de a fi visul frumos din fa]a altarului,devine un co[mar ce trebuie \ncheiat cât mairepede.

Biblia vorbe[te de un Creator care a creat unb`rbat [i o femeie pe care El \nsu[i i-a unit \nleg`mântul c`s`toriei ca s` fie ferici]i [i s` \isemene. |nsu[i Dumnezeu este martorul aces-tui leg`mânt [i, din acest motiv, mariajul nupoate fi o joac` sau un experiment, ci, dim-potriv`, un foarte serios proiect de via]`.Prezen]a lui Dumnezeu \n familia de ast`zieste garan]ia sigur` a [ansei ei. {i, mai multdecât atât, nu trebuie uitat: „Ce a unit Dum-nezeu omul s` nu despart`!” ST

41


Pentru a evita momentele penibile, s-aimpus o regul`: târgul va avea zile se-parate pentru b`rba]i [i femei. Eveni-

mentul, chiar dac` pare o ciud`]enie, a avuttotu[i o justificare practic`: \n Viena, ratadivor]urilor a ajuns la 65%. Divor]ul \ncepe s`fie privit ca o chestiune absolut normal` \nsocietatea modern`. Din punct de vedere pro-

centual, pare mai mult o regul` decât o ex -cep]ie. A \nceput s` se trâmbi]eze, sub autori-tatea unor studii atent cosmetizate [i motivatecu e[antioane greu de neglijat, c` pentrucre[terea copilului e suficient doar un p`rinte,dac` acesta este deschis [i \n]eleg`tor cu celmic. |n aceste condi]ii, este oare desuet s` nejur`m credin]` „pân` ce moartea ne va

39


Ce a unit Dumnezeu...

omuldesparte|n toamna anului 2007, \n Austria, a avut loc un târg al divor]urilor. Ca totul s` fie la \n`l]ime au fost invita]i detectivi particulari, organizatoride petreceri, consilieri maritali, agen]i de vânz`ri [i avoca]i.

� Adrian Neagu

desp`r]i”? Mai poate oare familia modern` s`fie numit` „celula de baz` a societ`]ii”?

Divor]ul \n cifre|n Belgia [i Olanda, rata divor]urilor a ajuns

pân la un incredibil procent de 70%. |n Româ-nia, studiile arat` c` unul din patru cupluric`s`torite sfâr[esc \n divor]. Pe de alt` parte,Malta interzice divor]ul, iar \n Irlanda se cereca \nainte de pronun]area sentin]ei so]ii s` fitr it separat 4-5 ani [i s fi rezolvat problemelelegate de \ntre]inerea copiilor. |n Statele Unite,una din dou` c`s`torii se termin` prin divor].Chiar [i ]`rile musulmane experimenteaz` ocre[tere exponen]ial` a ratei divor]urilor,fenomen destul de redus pân` acum, \n mareparte [i datorit faptului c femeile erau lipsitede drepturi [i f`r` cale de ie[ire dintr-o rela]iede abuz fizic, psihic sau emo]ional.

Principala cauz` a divor]urilor o constituieinfidelitatea pentru 27% din subiec]i. Imediatdup` acest indicator apar ne\n]elegerile dinfamilie (18 %), abuzul fizic sau emo]ional(17%). Alte cauze sunt criza de la mijloculvie]ii, dependen]a de alcool [i munca \n exces.|n urma proceselor de divor], 60% din femeiob]in hot`râri favorabile, \n vreme ce doar

10% din b`rba]i se pot considera avantaja]i lafinalul sentin]elor judec`tore[ti.

Statisticile spun c` femeile intenteazàc]iunea de divor] de dou` ori mai frecventdecât b`rba]ii [i tot lor le r`mâne \n 90% dincazuri custodia copiilor. Se estimeaz` c` 60%din persoanele care trìesc la limita s`r`cieisunt mamele divor]ate al`turi de copiii lor.B`rba]ii, \n schimb, se rec`s`toresc de dou orimai repede dup divor] [i privesc \n general cure]inere desfacerea c`s`toriei, fiind mai dispu[idecât femeile s investeasc \ntr-o nou c`sni-cie. Cu toate acestea, 60% din persoaneledivor]ate recunosc c` nu au f`cut tot ce au

putut pentru a-[i salva mariajul, iar 25% r`mânnec`s`torite pentru restul vie]ii. Pentru celemai multe persoane divor]ate, a doua c`s`torienu este, din p`cate, decât un nou e[ec. Un gustamar pentru un drum \nceput cu flori, hainealbe [i un jur`mânt \n fa]a altarului.

Copiii [i divor]ulDivor]ul p`rin]ilor poate avea un efect trau-

matic asupra copiilor. |n func]ie de vârst [i demodul \n care decurg rela]iile cu ambii p`rin]i,dup` momentul desp`r]irii se va face [i aco-modarea cu noul stil de via]`. Unii cercet`toriconsider` c`, \n aproape 50% din cazuri, unuldintre p`rin]i se va distan]a tot mai mult depropriul copil, poate chiar pân` la rupereaoric`rei leg`turi. Pe de alt parte, vizitele „pre-vizibile” \ntr-un context neconflictual ale p`rin-telui cu care copilul nu locuie[te pot face caefectele negative asupra dezvolt`rii micu]uluis` fie reduse sau chiar minime.

|n func]ie de vârst`, copilul \ntâmpin` difi-cult`]i specifice de adaptare [i \n]elegere asepar`rii p`rin]ilor sì. Pentru copilul pân` latrei ani, desp`r]irea de unul dintre p`rin]ipoate aduce tulbur`ri de somn, anxietate sauchiar de cre[tere. |ntre trei [i cinci ani, copiiidezvolt` de obicei un comportament anxios,se tem c` vor fi p`r`si]i de ambii p`rin]i [ipovestesc mereu istorii fantastice \n care defiecare dat p`rin]ii sunt \mpreun . La aceast`vârst`, copilul tinde s` devin` agresiv [i foarteapropiat de un obiect sau de o juc`rie. De la

Social

40


Ca factor de stres, dup` pierderea parte -nerului de via]`, divor]ul ocup` un importantloc doi pe celebra scal` Holms, ce m`soar`valoarea diferi]ilor factori de stres \n func]iede schimb`rile produse \n via]a unui individ.

[ase la opt ani, copilul percepe divor]ul cape o vin` personal` [i \[i \nchipuie c` abiaacum \ncepe ce e mai rù. Apar primelecon flicte legate de fidelitateasa fa]` de unul dintrep`rin]i, are un com-portament dezor-ganizat [i tinde s`viseze la clipa \ncare vor fi din nouo familie. |n etapaurm`toare de vârst ,copilul se simte ru[i -nat fa]` de colegii sì, seteme de singur`tate [i poatedezvolta sentimente negative puternice fa]`de p`rintele pe care \l socote[te vinovat. Ado-lescen]ii se simt ignora]i de familie, tind s`-[i\nceap` mult mai devreme decât colegii lorvia]a sexual` [i sunt deranja]i de noile rela]iiale p`rin]ilor lor. Au probleme de concen-trare [i ajung, nu de pu]ine ori, la fobii.

Pân` când… ne va desp`r]i …Divor]ul nu poate deveni o normalitate nici

m`car \n virtutea datelor statistice. Ca factorde stres, dup pierderea partenerului de via] ,divor]ul ocup un important loc doi pe celebrascal Holms, ce m`soar valoarea diferi]ilor fac-tori de stres \n func]ie de schimb`rile produse\n via]a unui individ.

Din perspectiv` cre[tin`, infidelitatea [iabuzul sunt singurele motive de desp`r]ire. Cu

toate acestea, graba,lipsa de cunoa[tere,

gradul ridicat deimplicare fizic`\nc` de la \nce -putul rela]iei saua[tept`rile nere-

aliste determin`de multe ori un

cuplu s` descopere,la scurt timp dup`

c`s`torie, incompati-bilit`]i dramatice. Pe

lâng` acestea, problemelefinanciare sau de comuni-care, pierderea interesului

pentru partener sau lipsadisponibilit`]ii de a-l \n]elege pe cel`lalt aducmulte cupluri \n pragul divor]ului. C`s`toria,departe de a fi visul frumos din fa]a altarului,devine un co[mar ce trebuie \ncheiat cât mairepede.

Biblia vorbe[te de un Creator care a creat unb`rbat [i o femeie pe care El \nsu[i i-a unit \nleg`mântul c`s`toriei ca s` fie ferici]i [i s` \isemene. |nsu[i Dumnezeu este martorul aces-tui leg`mânt [i, din acest motiv, mariajul nupoate fi o joac` sau un experiment, ci, dim-potriv`, un foarte serios proiect de via]`.Prezen]a lui Dumnezeu \n familia de ast`zieste garan]ia sigur` a [ansei ei. {i, mai multdecât atât, nu trebuie uitat: „Ce a unit Dum-nezeu omul s` nu despart`!” ST

41


|n India, cunoscut` ca „bazarul rinichilor”,sunt mul]i al]ii ca Shakeel Ahmed1. Avândnevoie disperat` de bani pentru a \ntre]ine

familii mari, ei cad prad` negustorilor deorgane, iar pia]a neagr` a organelor se extindepe zi ce trece. Organele, odat` extrase, suntp`s trate \n echipamente speciale de refrige-rare [i transportate pe calea aerului \n centrede distribu]ie, evident ilegale, \n Statele Unite,Israel, Africa de Sud, Germania, PeninsulaScan dinav` sau \n alte loca]ii din ]`ri pros-pere. Traficul de organe a devenit o afacereinterna]ional` care \mparte ]`rile \n dou` ca-tegorii: ]`ri-surs` sau „donatoare“ de organe(]`rile subdezvoltate, \n special \n Africa [iAsia, dar [i unele din Estul Europei), [i ]`ri de

destina]ie, ai c`ror locuitori \[i pot permite s`cumpere cu zeci de mii de dolari un organ,\ntocmai cum ar achizi]iona o pies` de schimbpentru ma[in . |n acela[i timp, s`r`cia \i \m pin -ge pe tot mai mul]i oameni s` renun]e la unuldintre organele-pereche (rinichii) sau carese regenereaz` (ficatul). „Din moment ce sepoate trì la fel de bine [i cu unul singur, de ces` nu-l valorifici pe cel`lalt?“ - par a se \ntre-ba mul]i dintre cei afla]i la limita supravie]uirii.Cât despre re]ele specializate \n traficul deorgane, nu de pu]ine ori, acestea \mbin` dou`sau trei tipuri diferite de trafic: femei destinateprostitu]iei, copii pentru adop]ii [i, chiar mairù, copii „adopta]i“ doar pentru a le fi recoltateorganele, \n vederea transplanturilor.

Social

42


Shakeel Ahmed a venit la New Delhi ca s` caute de lucrupentru a-[i hr`ni familia de 10 persoane. Nu a ajuns \ns` pe[antier, ci \ntr-o cas` alb` cu trei etaje [i cu oameni \n halateverzi. I s-a facut o injec]ie [i, când s-a trezit, avea mijloculbandajat. |i fusese scos un rinichi. Nu este singurul indians`rac care a poposit f`r` voia lui \n Casa Ororilor, cum estenumit` aceast` clinic` ilegal` din Gurgaon, o suburbie elegant` din capitala Indiei. Potrivit revistei Time, timp de 9 ani, aici au avut loc circa 500 de transplanturi.

Pia]aorganelor

second-hand

� Anca Porumb

Potrivit publica -]iei britanice Jane's,comer]ul ilegal cuorgane acoperàpro ximativ 10%din cele aproape 70.000 de transplanturi efec-tuate \n fiecare an \n lume. Aceea[i publica]ieindic` România drept furnizor principal pepia]a neagr a transplanturilor. }ara noastr fi-gureaz` pe list` al`turi de China, India, Pa-kistan, Egipt, Filipine [i Republica Moldova. |ntimp ce China este cunoscut` pentru faptul c`preleveaz` [i vinde organe de la de]inu]ii exe-cuta]i, alte ]`ri se ocup \n special cu ob]inereade organe de la donatori \n via] , devenind par-ticipante la traficul cu fiin]e umane.

Lista de a[teptareLa fiecare 14 minute, un nou bolnav este

adùgat pe lista de a[teptare pentru trans-plant, potrivit UNOS2. |n toate ]`rile, listelepacien]ilor care au nevoie de un transplant sefac tot mai lungi pe zi ce trece, astfel c` uniisunt nevoi]i s` a[tepte ani \n [ir pentru a primiorganul ce le-ar putea salva via]a. La nivelinterna]ional, organul cel mai cùtat esterinichiul.

|n fiecare zi, 74 de persoane sufer un trans-plant de organe, iar 14 mor a[teptând untransplant, conform Departamentului de Statpentru S`n`tate [i Servicii Umane al SUA.Anul trecut, \n Statele Unite, medicii au efec-tuat aproape 25.000 de transplanturi. |ns`,pentru fiecare persoan` care a beneficiat detransplant, alte dou` sunt adùgate pe lista dea[teptare care, \n iunie 2008, num`ra 99.180de oameni. Mai mult de jum`tate dintre ei nuvor beneficia de opera]ia salvatoare la timp.

Doar \n 2007,peste 6.449 deamericani au de -cedat a[teptândun donator carenu a mai ap`rut,iar din cele dou`milioane de ame-ricani care mor \nfiecare an doar 15-20.000 devindonatori.

{i occidentaliistau la coad` laorgane. |n Uni-unea European`,10 persoane mor\n fiecare zi \n

a[teptarea transplantului salvator. Un studiurealizat de Consiliul Europei arat` c` nu maipu]in de 40.000 de bolnavi din Europa de Vestau nevoie de un rinichi pentru transplant. Dinei, 15-30% ar putea muri \nainte de trans-plant. Perioada medie de a[teptare pentru unrinichi este de trei ani, dar se preconizeaz` ca,pân` \n 2010, aceasta s` ajung` la 10 ani. |n2005, la nivel mondial s-au efectuat 66.000de transplanturi de rinichi, cifr` ce reprezintàbia 10% din cât ar fi necesar, scrie revista

43


List` de a[teptare pentru transplant \n Statele Unite

Toate organele 98.071

Rinichi 74.620

Ficat 16.334

Pancreas 1.632

Rinichi-pancreas 2.272

Inim` 2.624

Pl`mâni 2.154

Inim`-pl`mâni 104

Intestine 223Sursa: United Network for Organ Sharing (UNOS)/Organ Procurement and Transplantation Network (OPTN), februarie 29, 2008, 3:28 p.m.http://www.donatelifeny.org/organ/o_waitinglist.html

medical The Lancet, pe baza datelor ob]inutedin 98 de ]`ri.

O statistic` a Agen]iei Na]ionale pentruTransplant a relevat c`, \n 2007, \n România,peste 1.500 de persoane erau \nscrise pe listade a[teptare pentru transplantul de rinichi.Peste 85% din organele folosite \n România latransplant provin de la donatori vii. |n acela[itimp, ne situ`m pe ultimul loc \n Europa laprelevarea de organe de la pacien]i afla]i \nmoarte cerebral`.

Banii sau via]a?! Cele mai ieftine organe pot fi cump`rate

din India. |ntr-un sat din sudul ]`rii, aproapeto]i locuitorii au un singur rinichi. Pe cel`laltl-au vândut. Din acest motiv, localitatea estecunoscut` \n regiune sub numele de „satulrinichilor”. Oamenii au primit câte 800 dedolari pentru fiecare organ donat. Este o sum`derizorie atât pentru trafican]i, cât [i pentrubeneficiarii boga]i. Pentru s`teni \ns`, 800 dedolari reprezint` venitul lor pe un an.

|n Republica Moldova, pre]ul unui rinichiajunge pân` la 10.000 dedolari. |n schimbul aces-tor bani, mul]imoldoveni

care trìesc sub pragul s`r`ciei sunt tenta]i s`renun]e la organe pentru o via]` mai bun`.Trafican]ii [i-au pus la punct o re]ea sofisticat`de recoltare [i distribuire a „m`rfii”. Opera]iilese desf`[oar` \n Turcia unde medicii sunt maiu[or de mituit, iar mai apoi organele sunt tri-mise spre Occident. Au fost \ns` [i situa]ii \ncare oamenii au refuzat s`-[i vând` rinichiichiar [i pentru o astfel de sum`. |n acestecazuri, trafican]ii au furat pur [i simplu orga-nul de care aveau nevoie. „M-au min]it c` \miofer` o slujb` de menajer` \n Olanda. Imediatdup` ce am trecut grani]a, c`lùza mi-a injec-tat \n bra] ceva care m-a adormit. M-am tre-

zit dup` dou` zile, \n Turcia, f`r` unrinichi”, a povestit o femeie dintr-un

sat din estul ]`rii.3

|ntr-un sat din RepublicaMoldova, 14 din 40 de b`rba]i

au fost sili]i de s`r`cie s`-[ivând` p`r]i din corp, con-semna cotidianul americanWashington Post, \ntr-oedi]ie din noiembrie 2002.Moldova a stopat adop]iileinterna]ionale \n 2006 deteama, oarecum exage-rat`, c` orfanii ar fi fost

adopta]i pentru „organede schimb“. Cotidianul

israelian Ha'aretz scria, \naceea[i perioad`, despre

b`nuielile autori t`]ilor românecare anchetau cazuri asem` n`toare

\n Israel, unde familii ner`bd`toare [icu buzunarele pline au adoptat zeci deorfani.

Social

44


45

Trei doctori ucraineni au fost acuza]i, \naugust 2002, de trafic de organe provenite dela victimele accidentelor rutiere. Doctoriifoloseau elicoptere pentru a transporta rinichii[i pl`mânii \n spitale din apropiere. Pentrufiecare organ, cereau pân` la 19.000 de dolari.

Cotidianul West Australian a monitorizat, \nianuarie 2002, o afacere cu organe desf`[urat`\n Bosnia-Her]egovina. Donatorii \[i ofereauorganele prin intermediul anun]urilor din micapublicitate. Pre]urile urcau pân` la 68.000 dedolari. Dac se ]ine cont c salariul lunar mediude aici este sub 200 de dolari, suma precizatèste o adev`rat` avere.

Un articol dat publicit`]ii de cotidianul NewYork Times, \n 2001, \l cita pe coordonatorulunui transplant de rinichi din cadrul Spitalu-lui Universitar Hadassah, din Ierusalim,spunând c` „60 dintre cei 244 de pacien]i careprimesc \ngrijire post-transplant [i-aucump`rat un rinichi nou de la un strìn”.Numero[i israelieni, pentru a nu fi descoperi]i,c`l`toresc \n Europa de Est \nso]i]i de mediciisraelieni pentru a fi supu[i transplantului.Astfel, turismul de transplant a devenit o nou`mod`.

Made in China Wang Guoqi, un fost doctor militar chinez,

a oferit Congresului SUA, \n iunie 2001, dovezi[ocante despre cum el a \nl`turat organele apeste 100 de prizonieri executa]i. |ntr-unul dintre cazuri a trebuit s` jupoaie pielea de pecorpul unei victime \mpu[cate când aceastaera \nc \n via] . Pielea era valoroas pentru ceicare sufereau de arsuri.

|n martie 2006, au ap`rut alte m`rturii[ocante: exist`

36 de centre [i spitale unde se recolteaz pe viuorgane de la discipolii Falun Gong4, pentrutransplanturile care aduc economiei na]ionalesume imense \n valut`. Dup` prelevare,trupurile golite de inim`, rinichi, ficat, cornee,piele sunt aruncate \n crematorii [i arse. Une-ori, oamenii mutila]i \nc` respir`. China s-atransformat \ntr-un abator unde fiin]ele umanesunt m`cel`rite cu sânge rece. |n numele par-tidului [i al purit`]ii ideologice.

Prizonierii Falun Gong sunt ]inu]i \n lag`re[i li se fac periodic analize medicale. Suntp`stra]i \n via]` pân` când apar solicitan]icare se potrivesc cu ei din punctul devedere al grupei sanguine [i al

Pia]a neagr` de organe este la ea acas` \n România. Internetul abund`de anun]uri care mai de care mai „avantajoase”, „negociabile” sau „dis-perate”:� „Tân`r, 19 ani, nefum`tor, nebùtor, neconsumator de droguri, amnevoie urgent de 700 dolari. Pentru ace[ti b`nu]i, \mi vând un rinichi(grupa 0(I) Rh+). A[tept urgent r`spuns. (Gala]i)”. � „Vând un rinichi cu 12.000 de euro pentru a-mi deschide un clubde Internet”.� „Am 25 de ani, perfects`n`tos, vând rinichi! Motivul\l cunoa[te]i [i dumnea-voastr` (situa]ia material`).Cine este interesat v` rogcontacta]i-m` la adresa demail sau nr. de tel.! Rog seri-o zitate!”� „Tân`r 18 ani, perfects`n`tos, nu fumez, nu beau,analize la zi, vând un pl`mângrupa sangvin` A2 RH po-zitiv.70.000 euro.”

Rinichi la promo]ie

Social

46


anticorpilor. Apoi sunt sacrifica]i. Opera]iile sefac \n secret, \n spitale special amenajate pelâng` lag`rele de munc` [i \nchisori. Organelesunt apoi vândute la pre]uri exorbitante, \ncomplicitate cu un \ntreg sistem de stat. „Celemai multe victime au fost condamnate pentrunimic, au fost ucise de doctoripentru organele lor vitale“,puncteaz avoca]ii cana-dieni David Kilgour [iDavid Matas \n„Raportul cu privirela afirma]iile despreprelevarea de organede la practican]iiFalun Gong dinChina”, publicat \niulie 2006. Doctoriide la Centrul deReabilitare a Dro ga -]ilor din districtulBaiyun, ora[ul Guang zhou, ordonaucrimina li lor care tortureaz` practi-can]ii Falun Gong: „Nu \i bate]i \nzona taliei, rinichii pot fi folosi]i.”

Doctorilor [i comercian ]ilor implica]i \ncump`rarea organelor practican]ilor FalunGong li s-a spus c` organele provin de la prac-tican]i Falun Gong care „au \nnebunit \n urmapracticii [i au murit”, sus]ine ziarul The EpochTimes.

Raportul Departamentului de Stat al SUAasupra Chinei preciza c`, \n 2005, existau 400de centre de deten]ie pentru reeducarea apeste 100.000 de persoane, condamnatefrecvent f`r` proces. Prin lag`rul de concen-trare Sujiatun, un Auschwitz chinezesc, autrecut peste 6.000 de practican]i Falun Gong.

Aici, organele se vând la pre]uri mici [i suntcùtate din pricina faptului c` nu au urme deinjec]ii letale. Pentru a elimina posibile dovezi,corpurile sunt \n final incinerate. De altfel, dela Sujiatun, nimeni nu mai iese viu. Spitalul dinTianjin este supranumit Centrul oriental pen-

tru transplant de organe. |n 2004, aici s-auefectuat 1.500 de trans-

planturi de ficat [i800 de transplan-turi de rinichi.

Raportul Kilgour –Matas sus ]ine c`

numai \ntre anii 2001 [i2005 sunt peste 41.000 de

transplanturi pen-tru care auto ri -t`]ile nu pot indicasursa.

|n prezent, Cen-trul de Asisten]` al

Re]elei Interna ]io -nale de Transplant din

China se laud` c` poate s`g`seasc`, \n maximum patru

s`pt` mâni, un donator compa tibil pen-tru o gref` de ficat. Potrivit ziarului chi ne -

zesc The Standard, un rinichi se vinde cu62.000 de dolari, un ficat cost` 130.000 dedolari, un pl mân - 150.000 de dolari [i o inim`- 160.000 de dolari. Un singur broker a ajutatmai mult de 1.000 de japonezi s` plece \nChina pentru transplanturi \ncepând cu 2004.

Oficial, China a interzis comer]ul cu organe.Cu toate acestea, pia]a neagr` \nflore[te \naceast` ]ar` cu o popula]ie de 1,3 miliardelocuitori [i, a[a cum spune proverbul, „mun]iisunt \nal]i [i \mp`ratul este departe”.

Lista de a[teptare a Active Eurotransplant pentru transplantul de rinichi

Tip Compozi]ie 2002 2003 2004 2005 2006 2005/2006

Rinichi

Rinichi 12.371 12.132 11.960 11.515 11.069 -3,9%Rinichi + inim` 4 12 15 18 15 -16,7%Rinichi + ficat 58 60 70 60 62 3,3%

Rinichi + ficat + pancreas 1 2 2 1 1 0,0%Rinichi + pancreas 219 176 203 217 242 11.5%Rinichi + pl`mân 0 0 1 3 2 -33,3%

Sursa: http://www.eurotransplant.nl

Canibalism postmodern„|n general, circula]ia organelor, \n special a

rinichilor, se face dinspre Sud \nspre Nord, din-spre zonele s`race ale lumii \nspre cele bogate,dinspre indivizii de culoare \nspre albi, dinsprefemei \nspre b`rba]i“, remarca Nancy Schep-er-Hughes, cofondatorul centrului de cer-cetare Organs Watch, \ntr-un raport dat pu-blicit`]ii \n ianuarie 2001.

Totodat , \n multe ]`ri, poate fi distins un soide „medicin` de apartheid“, care \mpartelumea \n dou` popula]ii diferite: partea dona-torilor de organe [i cea a celor care benefici-az de ele. Rezultatul : canibalism postmodern,cum \l nume[te aceea[i cercet`toare.

Unii au doi rinichi s`n`to[i, dar nu au pâinepe mas`. Al]ii au [i pâine [i portocale, [i pra-line [i caviar, dar rinichii nu le func]ioneaz`.Ecua]ia pare simpl : un rinichi pentru o pâine!|ns` via]a e un dar. Nu o ofert` mai mult saumai pu]in negociabil` la rubrica vând-cump`ra ziarului local.

Organele românilor se vând pe pia]a neagr`cu pre]uri variind \ntre 7.000 [i 15.000 deeuro. |n Turcia, un rinichi cost 2.700 de dolari,ceea ce, potrivit edi]iei din octombrie 2002 aJurnalului Asocia]iei Medicale Americane,este un pre] mare. Un rinichi indian sau irakian\i aduce proprietarului circa 1.000 de dolari.Clien]ii cu dare de mân pl tesc pentru organerare pân` la 130.000 de dolari.

Canalul CBS News a transmis, \n 2000, undocumentar \n care unor reporteri incognitodin Mexic li s-au cerut de c`tre un preot, care

era intermediarul unui doctor, pân` la un mi-lion de dolari pentru un singur rinichi. O lici-ta]ie pentru un rinichi uman desf`[urat`, \nfebruarie 2000, pe eBay, ajunsese la o ofert de100.000 de dolari \nainte ca reprezenta]ii com-paniei s` -i pun` cap`t.

Legalizarea, o solu]ie? Se crede c` traficul de organe este o conse -

cin] a interdic]iei interna]ionale impuse vânz riide organe. Exist cerere [i, prin urmare, existò pia] . S`r`cia poten]ialilor donatori, lungimealistelor de a[teptare [i calitatea mai bun` aorganelor recoltate de la persoane \n via]`5

transform` vânzarea de organe \ntr-o afacereprofitabil`. O solu]ie pentru desfiin]area aces-tor practici care pot deveni un paravan pentru

crima organizat` ar fi legalizarea comer]uluicu organe. S` fie oare aceasta solu]ia?

Ideea a fost pus` \n aplicare \n Iran, ]ara \ncare comer]ul cu rinichi este legal. Activitateacomercial` este organizat` [i controlat` prindou` ONG-uri. Acestea realizeaz` contacte\ntre poten]ialii donatori [i beneficiari [i orga-nizeaz` testele de compatibilitate. Dup` ce

47


...\n multe ]`ri, poate fi distins un soi de„medicin` de apartheid“, care \mpartelumea \n dou` popula]ii diferite: parteadonatorilor de organe [i cea a celor carebeneficiaz` de ele.

Social

48


s-a realizat transplantul, donatorul prime[te osum` de bani care provine din fonduri guver-namentale. |n Iran nu exist` liste de a[teptare.Membrii ONG-urilor spun c` acest sistemreprezint` ’un nou capitol \n istoria mondialà transplantului’, ’o dezvoltare a rela]iei dintredonator [i beneficiar’ [i, nu \n ultimul rând, ’oinova]ie \n Republica Islamic`’.

Dou` studii efectuate de Javaad Zargooshi6

de la Departamentul de Urologie al Univer-sit`]ii de [tiin]e Medicale din Kermanshah,Iran, scot la iveal` o alt` fa]` a realit`]ii. Zar-gooshi a discutat cu 300 de persoane care [i-au vândut rinichii. Aproape 65% dintreacestea au avut probleme la angajare. 38%[i-au pierdut slujbele din cauz` c` nu maiputeau face fa] cerin]elor postului pe care fu-seser` angaja]i. Mul]i se temeau s` re\nceap`lucrul ca nu cumva s` suprasolicite rinichiulr`mas. 90% s-au plâns de lipsa abilit`]ilor fi-zice [i de s`n`tate [ubred`: aveau palpita]ii,dureri \n piept, dureri de spate, nervozitate [ioboseal`. 70% dintre donatori suferiser` dedepresie postoperatorie, iar 60% de anxietate.Câteva persoane au avut tendin]` de suicid.70% spuneau c` se simt rù dup` opera]ie [ic dac ar fi s dea timpul \napoi nu ar mai faceaceea[i gre[eal`, ba chiar ar sfatui pe oricines` nu \[i doneze rinichiul. ST

1. India: anchet` privind o re]ea de transplanturi ilegale, 12 febr. 2008,http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/02/080212_india_transplant.shtml

2. UNOS - United Network for Organ Sharing - http://www.unos.org3. România, \n topul traficului de organe umane, http://www.

interesulpublic.ro/print.php?id=113364. Falun Gong, numit [i Falun Dafa, este o metod` budist` de medita]ie

[i exerci]ii, ale c`rei \nv`]`turi se bazeaz` pe trei principii: Adev`r-Bun`tate-Toleran]`. Avându-[i originea \n China, Falun Gong esteast`zi practicat \n peste 70 de ]`ri. Guvernul chinez estima c`, \n China,practicau Falun Gong peste 100 de milioane de oameni. \n iulie 1999,Partidul Comunist Chinez a lansat o campanie violent` la scar`na]ional` pentru a “eradica” practica. Milioane de persoane au fostarestate sau trimise \n lag`re de munc` for]at`. Centrul de InformareFalun Dafa are dovezi pentru moartea a 2.864 de persoane [i pen-tru mai mult de 44.000 de cazuri de tortur`.

5. Un rinichi transplantat de la o persoan` decedat` func]ioneaz` \nmedie zece ani, \n timp ce un rinichi transplantat de la o persoanàflat` \n via]` func]ioneaz` peste 16 ani.

6. International traffic in human organs, Vidya Ram, http://www.hinduonnet.com

� România este pe ultimul loc \n Europa la donarea de organe. Anul2007 a reprezentat un record \n materie de prelevare de organe de lapacien]i afla]i \n moarte cerebral`. Potrivit profesorului Irinel Popes-cu din cadrul Institutului Clinic Fundeni, anul trecut s-au \nregistrat 34de donatori afla]i \n moarte cerebral` de la care s-au prelevat organe,ceea ce reprezint` cu aproape 50% mai mult decât \n 2006. }inta pen-tru acest an este de doi donatori (cadavru) la un milion de locuitori. � |n fruntea clasamentului, la capitolul donatori de organe interne, esteSpania. Conform Transplant Newsletter, publica]ie oficial` a comisieiConsiliului Europei, la fiecare milion de cet`]eni spanioli revin 34,6 dona-tori, care \[i las` prin testament organele lor interne, ceea ce reprezintùn record mondial. �Doar 12% din popula]ia european` are carte de donator, de[i 81%aprob` principiul. � |n Chile, op]iunea de donator figureaz` \n documentele de identitate[i pe permisul de conducere. � |n Japonia, car]ile de donator men]ioneaz` ce organe este preg`titposesorul s` doneze. � |n Australia se \nregistreaz` cea mai mic` rat` a donatorilor deorgane. � |n SUA, este ilegal s` deconectezi aparatele care men]in \n via]` opersoan` aflat` \n moarte cerebral`, dac` familiei nu i s-a prezentat\n prealabil op]iunea don`rii de organe. Wisconsin este primul stat amer-ican care a acordat o reducere a taxelor de 10.000 de dolari, \n cazuldon`rii de organe.

De bun` voie [i nesilit...

49


Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special`va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`maprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfovsau pe www.semneletimpului.ro

Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

timpuluiSEMNELE

Ceea ce experien]a [i istoria ne \nvat e asta – oamenii [i guvernele nu au\nv ]at niciodatnimic din istorie [inici nu au ac]ionatconform principiilor.

George Wilhelm Hegel

Documents

Semnele Timpului - iulie 2008