siemens - AAIR 1_2002.pdf · Traductoare presiune diferenþialª Ł Traductoare de nivel hidrostatic Ł Traductoare pentru aplicaþii frigorifice Ł Electroventile (inclusiv EEx)

ASOCIAÞIA PENTRU AUTOMATIZÃRIªI INSTRUMENTAÞIE DIN ROMANIACONTROL & INSTRUMENTATION ASSOCIATION OF ROMANIA

1111anul XI

2002serienouã

Concernul american Rockwell Automation cuprinde mãrciconsacrate precum Allen-Bradley,Rockwell Software, Reliance Electricºi Dodge pentru a deservi toate aspectelelegate de automatizãri industriale. Astãzinu numai produse de înaltã calitate suntcerute pe piaþã dar ºi satisfacerea unorcerinþe precum:

� Flexibilitatea producþiei� Productivitatea crescutã� Costuri cât mai mici.Rockwell Automation a înþeles acestecerinþe ºi a gãsit rãspunsul potrivit:�Complete Automation�.Acesta este conectarea dvs. la cele maibune soluþii ºi o nouã abordare asuccesului în automatizãri.

INDUSTRIAL AUTOMATION SYSTEMS2, Rachmaninov Street, Block 2, Suite 28, 71411 Bucharest 2, ROMANIAPO Box 30-123, E-mail : [email protected], Web Page: www.indas.roPhone +40 1 230 0245, +40 1 231 7131, Fax +40 1 230 0277, +40 1 231 3675

Tech

Ltd

INDAS

Complete Solutionsfor Successful Applications AUTOMATIZARI si

INSTRUMENTATIEINSTRUMENTATIEAUTOMATIZARI si

SISTEME . MÃSURÃRI . ELEMENTE DE EXECUÞIE . ACÞIONÃRI . COMUNICAÞII . CALCULATOARE DE PROCES

AASSTTII CCoonnttrrooll SSAAIntegrator de sistemeSIEMENS ºi RITTALCalea Plevnei 139 Corp B, Bucureºti

tel: 01-222.18.65; fax: 01-222.18.66http://www.asticontrol.roe-mail: [email protected]

Totally integrated automation

siemenssiemensPentru mai multe amãnunte despre produsele Rockwell Automation puteþi contacta INDAS TECH - Distribuitor Autorizat pentru România.

� Traductoare presiune� Traductoare presiune diferenþialã� Traductoare de nivel hidrostatic� Traductoare pentru aplicaþii frigorifice

� Electroventile (inclusiv EEx)� Componenete pneumatice� Valve speciale pentru medii extrem de agresive

� Echipamente de siguranþã intrinsecã� Echipamente de protecþie a circuitelor electriceîmpotriva efectelor descãrcãrilor atmosferice

Birou reprezentanþã:Bucureºti, Str. George Enescu 31, ap. 15, sect. 1Tel/fax +40 1 211 9202, +40 1 231 1073Tel. +40 1 659 5497; mobil: 094 68 31 80e-mail: [email protected]

� Indicatoare magnetice� Sticle de nivel� Senzori de nivel, indicatoare de debit� Supravegherea continuã a nivelelor criticeprin circuit TV

RoboMatic srlPENTRU MÃSURAREA ªI CONTROLUL PARAMETRILOR ÎN CONDIÞII EXTREME

AUTOMATIZÃRI ºi

INSTRUMENTAÞIEAUTOMATIZÃRI ºi

INSTRUMENTAÞIEAUTOMATIZÃRI ºi

INSTRUMENTAÞIE

Director editorialHoria Mihai MOÞIT

Colectiv redacþionalDrd. ing. Horia Mihai MOÞIT

Dr. ing. Ioan GANEA

Dr. ing. Paul George IOANID

Ing. Radu SIMIONESCU

ConsultanþiProf. dr. ing. Adrian PETRESCU

Prof. dr. ing. Mircea BELDIMAN

Administrare bazã de dateDr. ing. Paul George IOANID

Design ºi tehnoredactare

e-mail: [email protected]

TiparBREN PROD SRL

Tel: 01-223.43.47

Adresa redacþieiCalea Plevnei 139 B

Sector 6, Bucureºti 77131Tel / Fax: 01-311.21.42

e-mail: hmotit@ aair.org.ro;[email protected]

Preþ abonament 2002(6 apariþii / an): 420.000 lei (fãrã TVA)

taxele de expediere sunt incluseISSN 1582-3334

Copyright © 2000Toate drepturile asupra acestei publicaþii sunt

rezervate A.A.I.R.

ccaalliiggrraaff

serie nouã a revistei INSTRUMENTAÞIA

Membrii colectivi ºi membri susþinãtori A.A.I.R.:AAGES SRL, Târgu Mureº l AFRISO EURO-INDEX SRL, Bucureºti l ALCONEX SRL, Bucureºti l AMCO OTOPENI SA l A.N.R.E. l A.N.R.G.N. l ARMAX GAZSA, Mediaº l ASTI CONTROL SA, Bucureºti l BEE SPEED AUTOMATIZÃRI SRL, Timiºoara l BENTLY NEVADA ROMÂNIA SRL l CARFIL SA, Braºov l CASTSA, Bucureºti l CCS ROMÂNIA SRL l CIPEC SRL, Bucureºti l COMITETUL NAÞIONAL ROMÂN AL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI, Bucureºti lCONTOR ZENNER ROMÂNIA SA l CONTROM C&I SA, Bucureºti l CTANM - UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREªTI l DRÄGER ROMÂNIA SRL

l EAST ELECTRIC SRL, Bucureºti l EISBERG SRL, Mediaº l ELECTIMEX B&B SRL, Bucureºti l ELECTRO-TOTAL SRL, Bucureºti l ELSACO ELECTRONIC SRL,Botoºani l ELTEX ECHIPAMENTE ELECTRONICE INDUSTRIALE SRL l ENERGOBIT SRL, Cluj Napoca l EXPO PROIECT SRL, Bucureºti l FAST-ECO SA,Bucureºti l FEPA SA, Bârlad l FESTO SRL, Bucureºti l FISHER-ROSEMOUNT ROMÂNIA SRL l FLUID GROUP HAGEN SA, Oradea l GENERAL FLUID SA,Bucureºti l HIDRO CONSULTING IMPEX SRL, Bucureºti (reprezentanþa PARKER HANNIFIN CORPORATION) l HONEYWELL ROMÂNIA SRL l

INTERCONTROL S.A. Bucureºti l I.C.P.E. BISTRIÞA SA l IMSAT INTERNATIONAL SA, Bucureºti l INCDMF-CEFIN Bucureºti l INDAS SRL, Bucureºti lINDUSTRIAL VIFOR SA, Bucureºti l INSTITUTUL NAÞIONAL DE METROLOGIE, INTERCONTROL SA, Bucureºti l KATALIN NOHSE CHIMIST-IMPORTSRL, Târgu Mureº l LASEDO S.A. Sibiu l LECRO ANALITICA SRL Bucureºti lMECRO SYSTEM SRL, Bucureºti lMEGATECH TRADING&CONSULTING SRL,Bucureºti lMETEOR AUTO SRL, Bucureºti lMETROMAT SRL, Sãcele lMOELLER ELECTRIC SRL,Bucureºti lO�BOYLE SRL, Timiºoara lQ-GAZ SRL, Bucureºtil RADET, Bucureºti l ROBOMATIC SRL, Bucureºti l ROMCONSENG SRL, Bucureºti (reprezentanþa ENDRESS+HAUSER) l ROMGRUP SA, Bucureºti lROMVEGA SRL, Iaºi (reprezentanþa VEGA) l SCHLUMBERGER ROMÂNIA SRL l SIEMENS SRL, Bucureºti l SMC ROMÂNIA SRL l SNTGN TRANSGAZ SA,Mediaº l SOMAREG �95 SRL, Bucureºti l SYNCHRO COMP SRL, Bucureºti l SYSCOM 18 SRL, Bucureºti l TEHNOINSTRUMENT IMPEX SRL, Ploieºti l TESTLINE SRL, Bucureºti l UNICONTROL ENGINEERING SRL Bucureºti (reprezentanþa YOKOGAWA) l VITERRA ENERGY SERVICES SRL, Bucureºti.

Autorilor le revine integral rãspundereapentru opiniile expuse în revistã

revistaASOCIAÞIEI PENTRU AUTOMATIZÃRI ªI INSTRUMENTAÞIE DIN ROMANIA

MÃSURAREA DEBITELOR DE GAZENATURALE ÎN ROMANIA

WORKSHOP ORGANIZAT DE A.A.I.R. S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAª ªI S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAª

25-26 APRILIE 2002, BAZNA

A.A.I.R. a iniþiat organizarea unui workshop la Bazna, înperioada 25 � 26 aprilie 2002, cu tema �Mãsurarea debitelor degaze naturale în România. Aspecte privind influenþa calitãþiigazelor naturale asupra preciziei de mãsurare�.

A.A.I.R. este sprijinitã în aceastã acþiune de S.N.T.G.N.TRANSGAZ S.A. Mediaº ºi S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Mediaº.

Manifestarea, dupã cum reiese din titlul ei, îºi propune sãabordeze una dintre cele mai dificile probleme specifice mãsurãriidebitelor de gaze naturale din România.

Fiind asociaþia profesionalã a specialiºtilor din România privindtehnica mãsurãrilor ºi a automatizãrilor, A.A.I.R. invitã sã participela acest workshop atât specialiºti ºi factori de decizie din domeniileextracþiei, transportului ºi distribuþiei gazelor naturale din þarã,organisme de reglementare ºi atestare cu atribuþii specifice, cadreuniversitare cât ºi firme furnizoare de echipamente de mãsurare adebitelor ºi de determinare a calitãþii gazelor naturale.

Se apreciazã cã, pornindu-se de la materialele ce vor fi prezentateºi în urma discuþiilor aferente se vor sintetiza o serie de concluziicoerente care sã permitã stabilirea mãsurilor necesare de aplicatpentru eficientizarea mãsurãrii debitelor de gaze naturale înRomânia.

Specialiºtii care au experienþã ºi contribuþii în domeniul dereferire a workshop-ului în discuþiei sunt invitaþi sã contactezeRedacþia revistei A.A.I.R. urmând sã participe la workshop ºi/sausã li se publice materialele în revista noastrã.

De asemenea aºteptãm propuneri de teme privind organizarea altormanifestãri A.A.I.R. (workshop-uri, seminare, mese rotunde etc.)

Horia Mihai MOÞIT

TIPURI DE SERVOMOTOARELiniile de fabricaþie moderne necesitã rea-

lizarea unor sisteme flexibile, capabile sã seadapteze rapid unor cerinþe noi de producþie.Acesta este unul din motivele pentru caredomeniul servoacþionãrilor electrice a luat oamploare deosebitã. Existã 3 clase deservoacþionãri: cu servomotoare de curentcontinuu, cu servomotoare pas cu pas ºicu servomotoare sincrone de curentalternativ (brushless). Acestea din urmã s-au impus datoritã performanþelor supe-rioare: acoperã o gamã largã de puteri (peste5 KW), sunt nepoluante (dezavantaj inerentservomotoarelor de curent continuu ºi carederivã din prezenþa periilor), nu necesitãîntreþinere, au cea mai bunã vitezã de rãs-puns, asigurã performanþe excelente de cu-plu pentru o gamã largã de turaþii.

Servomotoarele brushless înglobeazãrealizãri de ultimã orã din tehnica magneþi-lor permanenþi cu pãmânturi rare, fapt ce apermis obþinerea unor valori reduse pentrudimensiunile rotorului ºi implicit pentruinerþia acestuia ºi timpul de rãspuns.

COMANDASERVOMOTOARELORPentru antrenarea rotorului în miºcare de

rotaþie este nevoie de crearea unui câmpmagnetic învârtitor de cãtre înfãºurareastatoricã; acesta este realizat de cãtredispozitivul de comandã - servodriver -livrat odatã cu servomotorul. Servodriver-uleste prevãzut cu bucle de reglare multiple -dupã curent, vitezã, poziþie - care determinãobþinerea unei precizii de poziþionare foartebune (fig. 1.)

Servodriver-ul permite mai multe moduride comandã, în funcþie de cerinþele aplicaþiei:

� tren de impulsuri � pentru poziþionãrisimple: numãrul de impulsuri stabileºte po-ziþia, iar frecvenþa acestora viteza de rotaþie.Impulsurile de comandã pot fi generate de

cãtre un automat programabil (fig. 2) carepermite ºi setarea poziþiei sau generareaacesteia în funcþie de alþi parametri din in-stalaþie.

� referinþã analogicã semnal unificat4-20mA sau 0-10V, pentru vitezã ºi cuplu -permite comanda sincronizatã a mai multoraxe (control de miºcare) sau controlulcuplului la axul servomotorului

APLICAÞII DE POZIÞIONAREFoarte multe aplicaþii solicitã o poziþiona-

re precisã: tãieri la lungime, inscripþionareacu marcaje de culoare, manipulatoareelectromecanice, roboþi industriali (fig. 3).

Aplicaþiile de control al miºcãrii necesitãpe lângã o poziþionare precisã ºi corelareavitezelor a douã sau mai multe axe, pentrurealizarea unor traiectorii. Aceastã tehnicã

de sincronizare se numeºte interpolare.Uzuale sunt interpolãrile liniare ºi circulareprin combinarea cãrora se pot realiza curbeoricât de complexe. Pentru generarea traiec-toriilor existã module specializate de auto-mat programabil care pot fi programate în

cod G, limbaj specific comenzilor numericede la maºinile unelte.

De altfel, în multe cazuri, o structurã decomandã cu automat programabil ºi modulde control al miºcãrii poate înlocui ocomandã numericã, în condiþii de preþ ºiflexibilitate mult mai avantajoase. Genera-rea codului G se poate obþine prin utilizareaunui software specializat care converteºtedirect desenele realizate într-un program dedesenare cum este AUTOCAD. Aria deaplicare a controlului de miºcare este foartelargã: decupare dupã o formã datã,bobinare, prelucrãri prin aºchiere.

Aplicaþiile de control de cuplu se regãsesc acolo unde este nevoie de menþinerea unei tensionãri constante:

înfãºurare/desfãºurare de pe rolã (hârtie,tablã, folie, materiale textile).

Cuplarea la sistemul mecanic trebuie sãaibã în vedere necesitatea asigurãrii unuicuplaj elastic între axul servomotorului ºiaxul antrenat; un cuplaj rigid ar determinaîn timp uzarea lagãrelor deoarece o montarefãrã joc axial este greu de realizat. Pentrueliminarea acestui neajuns se poate optapentru una din urmãtoarele variante:

- utilizarea unui cuplaj elastic special,pentru cuplare ax la ax;

- angrenaj roatã dinþatã-curea dinþatã (fig.4)

- angrenaj cu roþi dinþate, roata conducã-toare cuplatã direct pe axul servomoto-rului (fig. 5).

Firma MEGATECH oferã noua serie Wde servodrivere ºi servomotoare marcaOMRON, disponibile în variantele cualimentare monofazatã 220Vca ºi trifazatã380Vca, cu gamele de turaþii maxime:1000, 1500, 3000, 6000 rot/min ºi putericuprinse între 30W ºi 5.5KW. Aceastã serie aduce un plus de accesibilitate: are un preþ scãzut ºi este uºorde utilizat. De asemenea, producãtorul ja-ponez certificã ºi fiabilitatea deosebitã aechipamentelor sale prin acordarea uneigaranþii de 3 ani.

5AUTOMATIZÃRI ªI INSTRUMENTAÞIEAn XI, nr. 1/2002

AUTOMATIZÃRIAUTOMATIZÃRI

SERVOACÞIONÃRI ELECTRICE

Megatech Trading & Consulting Str. Buzeºti, nr. 61, Bl. A6, Sc.1, Ap. 39,

Bucureºti 1 (Piaþa Victoriei)Tel/fax: 01/2223181 01/2234989

E-mail: [email protected] site: www.megatech.ro

www. automatizari.ro

CU

PR

INS

DIN VIAÞA A.A.I.R.

AUTOMATIZÃRI

ACÞIONÃRI

STANDARDIZARE

MÃSURÃRI

REGLEMENTÃRI

STRATEGII

l Revista se distribuie prin centrele de difuzare a presei ºi direct, la sediul Redacþiei.l Preþul abonamentului pe anul 2002: 420.000 lei (fara TVA)Abonaþii vor primi revista prin poºtã.l Plata se poate face:l Prin ordin de platã în contul A.A.I.R.:2511.1-8840.1/ROL deschis la BCR Sucursala Sector 2 Bucureºti;l La sediul redacþiei din Calea Plevnei nr. 139B, etaj 3, sector 6, Bucureºti, Cod 77.131.

Aºteptãm comenzile dvs. direct la Redacþie, cât ºi prin fax sau prin poºtã.Transmiteti datele solicitate alãturat, însoþite de o copie a ordinului de platã, pentru a vã înregistra ca abonat.l Coordonatele dvs. complete (adresã completã, fax, e-mail) ºi menþionaþi dacã doriþi facturãl Sugestiile dvs. privind conþinutul revistei ºi dacã doriþi sã participaþi cu materiale în numereleurmãtoare

Relaþii suplimentare la:tel. 01-311.21.42; 095.11.61.99; fax: 01-311.21.42; 01-688.48.64 (de luni pânã vineri între orele 10-17),e-mail: [email protected]

Persoanã juridicãS.C./R.A.:Adresa:Obiect de activitate:Nr. cont:deschis la:Tel: Fax: e-mail:Nr. de abonamente:Nume responsabil abonament:

Persoanã fizicãNumele:Adresa:Tel:Fax: e-mail:Ocupaþia:În cadrul S.C.:cu obiect de activitate:Doresc sã devin membru A.A.I.R. Da Nu

AUTOMATIZÃRI ºiINSTRUMENTAÞIEAUTOMATIZÃRI ºiINSTRUMENTAÞIE

DATELE ABONATULUI

DATELE ABONATULUI

5 SERVOACÞIONÃRI ELECTRICE

6 CONDUCEREA PROCESELOR DE LA DISTANÞÃProf. dr. ing. Dumitru POPESCU, Universitatea �Politehnica� Bucureºti, ing. Sabin STAMATESCU -director executiv, ing. Ion MATEI, ing. Ilie LUICAN, ASTI CONTROL SA

9 APLICAÞII CU AUTOMATE PROGRAMABILE FESTOIng. Silviu FRANDOª

10 AUTOMATIZAREA SECÞIONÃRII FIDERILOR DE MEDIE TENSIUNEIng. Alexandru BLADA

15 ACÞIONÃRI ELECTRICE REGLABILE ÎN STAÞII DE EPURARE A APEIIng. Cristian IVÃNOIU

16 CONTROM C&I S.A. VÃ PREZINTÃ PRODUSELE PARKER LUCIFER S.A.Ing. Eugen ILIE, CONTROM C&I S.A.

17 INFLUENÞA CONDIÞIILOR DE INSTALARE ASUPRA PRECIZIEI DE MÃSURARE ADEBITELOR DE GAZE NATURALE CU CONTOARE CU TURBINÃDrd. ing. Ioan Ilarie ISTRATE, ing. Emil ETZ, SCPTGN-Mediaº, Fiz. Mihai PÃTÂRNICHE, SNTGN - Mediaº

22 ENDRESS+HAUSER - DE LA SENZORI LA SOLUÞII Ing. ªerban SAMOILÃ - ROMCONSENG SRL Bucureºti, Reprezentanþa Endress+Hauser

24 FAST ECO S.A. VÃ OFERÃ

25 CALIBRATOR UNIVERSAL PENTRU CALCULATOARE DE ENERGIE TERMICÃ TIP GS-PPE-02

27 TRANSFERUL INFORMATIEI DE LA DEBITMETRELE PENTRU CANALE CU NIVEL LIBER�AMERICAN SIGMA�Ing. Levente SZABÓ, SC KATALIN NOHSE SRL

28 CONTORUL MULTIPARAMETRU DE INSERÞIE MASS VORTEX UTILIZAT PENTRUMÃSURAREA GAZULUI NATURAL ÎN CONDUCTE MARIIng. Cãtãlin DOBRESCU � GENERAL FLUID SA

30 SISTEM COMPLEX DE MÃSURARE ªI ÎNREGISTRARE A PARAMETRILOR TEHNOLOGICI ªI FUNCÞIONALI AI SISTEMELOR HIDRAULICE DE PRESAREDr. ing. Corneliu CRISTESCU, ing. Gina BÎRSAN, ing. Constanþa CRISTESCU,Departamentul de Deformãri Plastice, INTEC Bucureºti

29 CODUL DE MÃSURARE A ENERGIEI ELECTRICEIng. Alexandru SÃNDULESCU, Director departament � Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei

33 CONTORIZAREA ªI MONITORIZAREA � COMPONENTE ESENÞIALE ALE PROIECTELOR DE EFICIENÞÃ ENERGETICÃIng. Anca GOLIÞÃ, Agenþia Românã pentru Conservarea Energiei

36 ASOCIAÞIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA A CREAT UN NOU PRODUS PENTRU DUMNEAVOASTRÃ!

37 noi membri

38 PREZENTAREA A.A.I.R.

6 a

pariÞ

ii Î

n a

nul

2002!

Fig. 5

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3 Fig. 4

Ajustarea joculuimecanic

TIPURI DE SERVOMOTOARELiniile de fabricaþie moderne necesitã rea-

lizarea unor sisteme flexibile, capabile sã seadapteze rapid unor cerinþe noi de producþie.Acesta este unul din motivele pentru caredomeniul servoacþionãrilor electrice a luat oamploare deosebitã. Existã 3 clase deservoacþionãri: cu servomotoare de curentcontinuu, cu servomotoare pas cu pas ºicu servomotoare sincrone de curentalternativ (brushless). Acestea din urmã s-au impus datoritã performanþelor supe-rioare: acoperã o gamã largã de puteri (peste5 KW), sunt nepoluante (dezavantaj inerentservomotoarelor de curent continuu ºi carederivã din prezenþa periilor), nu necesitãîntreþinere, au cea mai bunã vitezã de rãs-puns, asigurã performanþe excelente de cu-plu pentru o gamã largã de turaþii.

Servomotoarele brushless înglobeazãrealizãri de ultimã orã din tehnica magneþi-lor permanenþi cu pãmânturi rare, fapt ce apermis obþinerea unor valori reduse pentrudimensiunile rotorului ºi implicit pentruinerþia acestuia ºi timpul de rãspuns.

COMANDASERVOMOTOARELORPentru antrenarea rotorului în miºcare de

rotaþie este nevoie de crearea unui câmpmagnetic învârtitor de cãtre înfãºurareastatoricã; acesta este realizat de cãtredispozitivul de comandã - servodriver -livrat odatã cu servomotorul. Servodriver-uleste prevãzut cu bucle de reglare multiple -dupã curent, vitezã, poziþie - care determinãobþinerea unei precizii de poziþionare foartebune (fig. 1.)

Servodriver-ul permite mai multe moduride comandã, în funcþie de cerinþele aplicaþiei:

� tren de impulsuri � pentru poziþionãrisimple: numãrul de impulsuri stabileºte po-ziþia, iar frecvenþa acestora viteza de rotaþie.Impulsurile de comandã pot fi generate de

cãtre un automat programabil (fig. 2) carepermite ºi setarea poziþiei sau generareaacesteia în funcþie de alþi parametri din in-stalaþie.

� referinþã analogicã semnal unificat4-20mA sau 0-10V, pentru vitezã ºi cuplu -permite comanda sincronizatã a mai multoraxe (control de miºcare) sau controlulcuplului la axul servomotorului

APLICAÞII DE POZIÞIONAREFoarte multe aplicaþii solicitã o poziþiona-

re precisã: tãieri la lungime, inscripþionareacu marcaje de culoare, manipulatoareelectromecanice, roboþi industriali (fig. 3).

Aplicaþiile de control al miºcãrii necesitãpe lângã o poziþionare precisã ºi corelareavitezelor a douã sau mai multe axe, pentrurealizarea unor traiectorii. Aceastã tehnicã

de sincronizare se numeºte interpolare.Uzuale sunt interpolãrile liniare ºi circulareprin combinarea cãrora se pot realiza curbeoricât de complexe. Pentru generarea traiec-toriilor existã module specializate de auto-mat programabil care pot fi programate în

cod G, limbaj specific comenzilor numericede la maºinile unelte.

De altfel, în multe cazuri, o structurã decomandã cu automat programabil ºi modulde control al miºcãrii poate înlocui ocomandã numericã, în condiþii de preþ ºiflexibilitate mult mai avantajoase. Genera-rea codului G se poate obþine prin utilizareaunui software specializat care converteºtedirect desenele realizate într-un program dedesenare cum este AUTOCAD. Aria deaplicare a controlului de miºcare este foartelargã: decupare dupã o formã datã,bobinare, prelucrãri prin aºchiere.

Aplicaþiile de control de cuplu se regãsesc acolo unde este nevoie de menþinerea unei tensionãri constante:

înfãºurare/desfãºurare de pe rolã (hârtie,tablã, folie, materiale textile).

Cuplarea la sistemul mecanic trebuie sãaibã în vedere necesitatea asigurãrii unuicuplaj elastic între axul servomotorului ºiaxul antrenat; un cuplaj rigid ar determinaîn timp uzarea lagãrelor deoarece o montarefãrã joc axial este greu de realizat. Pentrueliminarea acestui neajuns se poate optapentru una din urmãtoarele variante:

- utilizarea unui cuplaj elastic special,pentru cuplare ax la ax;

- angrenaj roatã dinþatã-curea dinþatã (fig.4)

- angrenaj cu roþi dinþate, roata conducã-toare cuplatã direct pe axul servomoto-rului (fig. 5).

Firma MEGATECH oferã noua serie Wde servodrivere ºi servomotoare marcaOMRON, disponibile în variantele cualimentare monofazatã 220Vca ºi trifazatã380Vca, cu gamele de turaþii maxime:1000, 1500, 3000, 6000 rot/min ºi putericuprinse între 30W ºi 5.5KW. Aceastã serie aduce un plus de accesibilitate: are un preþ scãzut ºi este uºorde utilizat. De asemenea, producãtorul ja-ponez certificã ºi fiabilitatea deosebitã aechipamentelor sale prin acordarea uneigaranþii de 3 ani.



SERVOACÞIONÃRI ELECTRICE

Megatech Trading & Consulting Str. Buzeºti, nr. 61, Bl. A6, Sc.1, Ap. 39,

Bucureºti 1 (Piaþa Victoriei)Tel/fax: 01/2223181 01/2234989

E-mail: [email protected] site: www.megatech.ro

www. automatizari.ro

CU

PR

INS

DIN VIAÞA A.A.I.R.

AUTOMATIZÃRI

ACÞIONÃRI

STANDARDIZARE

MÃSURÃRI

REGLEMENTÃRI

STRATEGII

l Revista se distribuie prin centrele de difuzare a presei ºi direct, la sediul Redacþiei.l Preþul abonamentului pe anul 2002: 420.000 lei (fara TVA)Abonaþii vor primi revista prin poºtã.l Plata se poate face:l Prin ordin de platã în contul A.A.I.R.:2511.1-8840.1/ROL deschis la BCR Sucursala Sector 2 Bucureºti;l La sediul redacþiei din Calea Plevnei nr. 139B, etaj 3, sector 6, Bucureºti, Cod 77.131.

Aºteptãm comenzile dvs. direct la Redacþie, cât ºi prin fax sau prin poºtã.Transmiteti datele solicitate alãturat, însoþite de o copie a ordinului de platã, pentru a vã înregistra ca abonat.l Coordonatele dvs. complete (adresã completã, fax, e-mail) ºi menþionaþi dacã doriþi facturãl Sugestiile dvs. privind conþinutul revistei ºi dacã doriþi sã participaþi cu materiale în numereleurmãtoare

Relaþii suplimentare la:tel. 01-311.21.42; 095.11.61.99; fax: 01-311.21.42; 01-688.48.64 (de luni pânã vineri între orele 10-17),e-mail: [email protected]

Persoanã juridicãS.C./R.A.:Adresa:Obiect de activitate:Nr. cont:deschis la:Tel: Fax: e-mail:Nr. de abonamente:Nume responsabil abonament:

Persoanã fizicãNumele:Adresa:Tel:Fax: e-mail:Ocupaþia:În cadrul S.C.:cu obiect de activitate:Doresc sã devin membru A.A.I.R. Da Nu

AUTOMATIZÃRI ºiINSTRUMENTAÞIEAUTOMATIZÃRI ºiINSTRUMENTAÞIE

DATELE ABONATULUI

DATELE ABONATULUI

5 SERVOACÞIONÃRI ELECTRICE

6 CONDUCEREA PROCESELOR DE LA DISTANÞÃProf. dr. ing. Dumitru POPESCU, Universitatea �Politehnica� Bucureºti, ing. Sabin STAMATESCU -director executiv, ing. Ion MATEI, ing. Ilie LUICAN, ASTI CONTROL SA

9 APLICAÞII CU AUTOMATE PROGRAMABILE FESTOIng. Silviu FRANDOª

10 AUTOMATIZAREA SECÞIONÃRII FIDERILOR DE MEDIE TENSIUNEIng. Alexandru BLADA

15 ACÞIONÃRI ELECTRICE REGLABILE ÎN STAÞII DE EPURARE A APEIIng. Cristian IVÃNOIU

16 CONTROM C&I S.A. VÃ PREZINTÃ PRODUSELE PARKER LUCIFER S.A.Ing. Eugen ILIE, CONTROM C&I S.A.

17 INFLUENÞA CONDIÞIILOR DE INSTALARE ASUPRA PRECIZIEI DE MÃSURARE ADEBITELOR DE GAZE NATURALE CU CONTOARE CU TURBINÃDrd. ing. Ioan Ilarie ISTRATE, ing. Emil ETZ, SCPTGN-Mediaº, Fiz. Mihai PÃTÂRNICHE, SNTGN - Mediaº

22 ENDRESS+HAUSER - DE LA SENZORI LA SOLUÞII Ing. ªerban SAMOILÃ - ROMCONSENG SRL Bucureºti, Reprezentanþa Endress+Hauser

24 FAST ECO S.A. VÃ OFERÃ

25 CALIBRATOR UNIVERSAL PENTRU CALCULATOARE DE ENERGIE TERMICÃ TIP GS-PPE-02

27 TRANSFERUL INFORMATIEI DE LA DEBITMETRELE PENTRU CANALE CU NIVEL LIBER�AMERICAN SIGMA�Ing. Levente SZABÓ, SC KATALIN NOHSE SRL

28 CONTORUL MULTIPARAMETRU DE INSERÞIE MASS VORTEX UTILIZAT PENTRUMÃSURAREA GAZULUI NATURAL ÎN CONDUCTE MARIIng. Cãtãlin DOBRESCU � GENERAL FLUID SA

30 SISTEM COMPLEX DE MÃSURARE ªI ÎNREGISTRARE A PARAMETRILOR TEHNOLOGICI ªI FUNCÞIONALI AI SISTEMELOR HIDRAULICE DE PRESAREDr. ing. Corneliu CRISTESCU, ing. Gina BÎRSAN, ing. Constanþa CRISTESCU,Departamentul de Deformãri Plastice, INTEC Bucureºti

29 CODUL DE MÃSURARE A ENERGIEI ELECTRICEIng. Alexandru SÃNDULESCU, Director departament � Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei

33 CONTORIZAREA ªI MONITORIZAREA � COMPONENTE ESENÞIALE ALE PROIECTELOR DE EFICIENÞÃ ENERGETICÃIng. Anca GOLIÞÃ, Agenþia Românã pentru Conservarea Energiei

36 ASOCIAÞIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA A CREAT UN NOU PRODUS PENTRU DUMNEAVOASTRÃ!

37 noi membri

38 PREZENTAREA A.A.I.R.

6 a

pariÞ

ii Î

n a

nul

2002!

Fig. 5

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3 Fig. 4

Ajustarea joculuimecanic



6 AUTOMATIZÃRI ªI INSTRUMENTAÞIEAn XI, nr. 1/2002

AUTOMATIZÃRIAUTOMATIZÃRICa rezolvare a acestui neajuns, algoritmii de tip PID au fost

modificaþi ºi transformaþi în algoritmi cu douã grade de liber-tate. Algoritmii PID modificaþi pot fi generalizaþi sub formaunor algoritmi de reglare cu douã grade de libertate � algo-ritmi de tip RST.

Dupã cum se poate observa din relaþia de mai sus aceºtialgoritmi realizeazã ambele obiective ale reglãrii :

- termenul T(s)/S(s) se ocupã de urmãrirea referinþei ;- termenul R(s)/S(s) trateazã rejecþia perturbaþiilor.

Un alt dezavantaj al algoritmilor clasici de tip PID este cãaceºtia nu þin seamã de variaþia temporalã a parametrilor pro-cesului, în timp reglarea având de suferit.

1.2 Reglare robustãÎn mod ideal, algoritmii clasici de tip PID considerã parame-

trii de proces fixaþi dar în realitate aceºtia variazã în timp.Problema variaþiei în timp a parametrilor de proces poate fi

parþial rezolvatã printr-o abordare robustã a problemei reglãrii.Astfel, parametrii algoritmului de reglare vor fi în aºa manierãcalculaþi încât o variaþie a procesului în anumite limite sã nuafecteze procesul de reglare.

Proiectarea robustã a regulatoarelor se face din perspectivaa trei noþiuni:- Stabilitate - regulatorul proiectat trebuie sã fie capabil sã

asigure stabilitatea sistemului chiar dacã procesul va avea ovariaþie în timp;

- Performanþe - regulatorul trebuie sã menþinã criteriile de per-formanþã pentru care a fost construit;

- Nelinearitate - este necesar ca regulatorul sã fie în stare sã fa-cã faþã eventualelor nelinearitãþi apãrute în sistem;

(O metodã de calcul a parametrilor regulatorului care sãasigure robusteþea sistemului este metoda H infinit.)

1.3 Reglare adaptivãO abordare mai complexã, dar care face faþã schimbãrilor în

timp suferite de proces este cea adaptivã, care pe lângã regla-rea efectivã mai conþine încã douã etape ce vor fi executate laintervale regulate de timp:- identificarea parametrilor de proces prin proceduri specifice

de identificare (de exemplu metoda celor mai mici pãtrate);- calcularea parametrilor regulatorului printr-o metodã potri-

vitã (de exemplu alocare de poli).

undeqi � parametri de proces identificaþi

pj � parametri calculaþi ai regulatoruluirp � referinþauk � comandayp � ieºire (mãrime reglatã)Dupã cum se poate observa algoritmii de reglare adaptivi au

o complexitate ridicatã fiind necesar ca aceºtia sã fie rulaþi peechipamente performante, ducând la costuri ridicate de imple-mentare a soluþiei de automatizare.

O abordare modernã în procesele de automatizare este pri-virea problemei de conducere ca o problemã de optimizare curestricþii. În acest caz referinþa r nu va mai fi fixã ci se va mo-difica în timp pentru îndeplinirea unor criterii de optimali-tate(de exemplu costuri energetice minime). Acest lucru se varezolva prin introducerea unui nou nivel pe lângã cel de regla-re � nivel de supervizare(decizie). Este evident cã o asemeneatratare a problemei reglãrii va duce la o complexitate superi-oarã a soluþiei de automatizare cu implicaþii asupra costurilorde implementare.

2. NIVEL DE COMUNICAÞIE Acest nivel este construit pe o arhitecturã de reþea de tipclient/server.

Aplicaþia Client are urmãtoarele caracteristici:- preluarea datelor primite de la utilizator ;- transformarea datelor în cereri cãtre server ;- transmiterea cererilor cãtre server ;- preluarea rãspunsului cererii sale oferit de server ;

RE}EALOCAL|

SERVER

INTERNET

CLIEN}I CLIENT

SISTEM DE SUPERVIZARE

MODEL DECONDUCERE

DECIZIEOPTIMAL|

y

z

r

z = f(a,y)

CRITERII DE OPTIMIZARE

NIVEL DE SUPERVIZARE (DECIZIE)

NIVEL DE REGLARE (NUMERIC|)

SISTEM DESUPERVIZARE

REGULATORNUMERIC

PROCESCONDUS

z

uy

z

ALGORITM DE

CALCUL AL

PARAMETRILOR

PROCEDURADE

IDENTIFICARE

REGULATOR PROCESuk

yp

rp ε

πj

θi

+−

( ) ( ) ( ) ( ) ( )( )sysRsrsTsS

su ×-×=)(

1

T 1/S P

R

r

ym

+

-

Problema reglãrii prin intermediul Internetului poate fi orga-nizatã pe douã nivele :

1. Nivel de reglare (local)2. Nivel de comunicaþie (la distanþã)

1. NIVELUL DE REGLAREAcest nivel este reprezentat de totalitatea resurselor teoreti-

ce ºi practice folosite pentru controlul proceselor. Privind sim-plist, conducerea proceselor înseamnã menþinerea unei mãrimide interes din proces y (mãrime reglatã) la o anumitã valoaredatã de referinþa r, prin controlul unui flux energetic ce ali-menteazã procesul, cu ajutorul unui element de execuþie.

Ca idee de bazã reglarea proceselor trebuie sã îndeplineascãdouã obiective esenþiale :- urmãrirea referinþei r � de cãtre mãrimea reglatã y;- rejecþia perturbaþiilor ce afecteazã procesul.

Conducerea proceselor industriale prin intermediul Interne-tului se preteazã la majoritatea metodelor ºi tehnicilor de re-glare cunoscute:

- Reglare clasicã � algoritmi de tip PID;- Reglare robustã;- Reglare adaptivã.

1.1 Reglare clasicã - algoritmi de reglare de tipPIDAlgoritmii de reglare de tip PID sunt folosiþi în peste 75%

din aplicaþiile de automatizãri industriale. Rãspândirea lor ex-

trem de largã, dar mai ales continuarea utilizãrii lor, se explicãprin faptul cã aceºti algoritmi sunt uºor ºi ieftin de implemen-tat din punct de vedere tehnic ºi totodatã nu implicã costurimari de întreþinere (sub forma lor analogica algoritmii de tipPID pot fi realizaþi cu circuite electronice integrate - amplifi-catoare operaþionale, iar sub forma lor discretã algoritmii setransformã în rutine software relativ simple ce pot fi rulate pesisteme fãrã performanþe deosebite).

Comanda oferitã de un regulator de tip PID este de forma:

forma continuã

sau forma discretã

iar funcþia de transfer a regulatorului PID ideal este :

sau forma care se utilizeazã în aplicaþii:

sau

Un dezavantaj important al acestor algoritmi este faptul cãsunt algoritmi cu un singur grad de libertate, neputând realizaambele obiective ale reglãrii simultan.

Forma comenzii în operaþional :

( ) ( ) ( ) ( ) ( )sHsysHsrsu RR ×-×=

( )ø

öççè

æ+

++=1

11

sT

sT

sTKsH

d

d

irR a

( )1

111

++

÷÷ø

öççè

æ+=

sT

sT

sTKsH

d

d

irR a

( ) ÷÷ø

öççè

æ++= sT

sTKsH d

irR

11

( ) ( ) ( ) ( )÷÷

ø

ö

çç

è

æ --++= å

=

k

jd

ir T

kkTj

T

TkKku

1

1)(

eeee

( ) ( ) ( )÷÷

ø

ö

çç

è

æ++= ò dt

tdTdtt

TtKtu d

t

ir

eee

0

1)(

PID PROCESr ε

ym

u

v

+ +

+-

PROCES

REGULATOR

u y

r

unde y � m\rimea reglat\u � comand\r � referin]\

INTERNET

PROCES

NIVEL DECOMUNICA}IE(LADISTAN}|)

NIVEL DEREGLARE(LOCAL)

CONDUCEREA PROCESELOR DE LA DISTANÞÃProf.dr.ing. Dumitru POPESCU, Universitatea �Politehnica� Bucureºti, ing. Sabin STAMATESCU - directorexecutiv, ing. Ion MATEI, ing. Ilie LUICAN, ASTI CONTROL SA

REZUMATApariþia Internetului a constituit o adevaratã revoluþie în domeniul comunicaþiilor, cu profunde implicaþii economice ºi so-

ciale. Nici aplicaþiile industriale ce privesc controlul proceselor nu puteau rãmâne neinfluenþate, apãrând noi abordãri în careInternetul joacã un rol important ca mijloc ºi mediu de comunicaþie.

Internetul reprezintã un mediu prielnic pentru conducerea proceselor de la distanþã. Din orice colþ al lumii, operatori sauspecialiºti pot comunica ºi conduce procese, fãrã a fi condiþionaþi de prezenþa lor fizicã lângã proces, de deþinerea unui anumittip de echipament hardware sau de un anumit pachet software specializat � un simplu calculator conectat la reþeaua Internet ºiun browser sunt suficiente pentru procesul de control de la distanþã.




AUTOMATIZÃRIAUTOMATIZÃRICa rezolvare a acestui neajuns, algoritmii de tip PID au fost

modificaþi ºi transformaþi în algoritmi cu douã grade de liber-tate. Algoritmii PID modificaþi pot fi generalizaþi sub formaunor algoritmi de reglare cu douã grade de libertate � algo-ritmi de tip RST.

Dupã cum se poate observa din relaþia de mai sus aceºtialgoritmi realizeazã ambele obiective ale reglãrii :

- termenul T(s)/S(s) se ocupã de urmãrirea referinþei ;- termenul R(s)/S(s) trateazã rejecþia perturbaþiilor.

Un alt dezavantaj al algoritmilor clasici de tip PID este cãaceºtia nu þin seamã de variaþia temporalã a parametrilor pro-cesului, în timp reglarea având de suferit.

1.2 Reglare robustãÎn mod ideal, algoritmii clasici de tip PID considerã parame-

trii de proces fixaþi dar în realitate aceºtia variazã în timp.Problema variaþiei în timp a parametrilor de proces poate fi

parþial rezolvatã printr-o abordare robustã a problemei reglãrii.Astfel, parametrii algoritmului de reglare vor fi în aºa manierãcalculaþi încât o variaþie a procesului în anumite limite sã nuafecteze procesul de reglare.

Proiectarea robustã a regulatoarelor se face din perspectivaa trei noþiuni:- Stabilitate - regulatorul proiectat trebuie sã fie capabil sã

asigure stabilitatea sistemului chiar dacã procesul va avea ovariaþie în timp;

- Performanþe - regulatorul trebuie sã menþinã criteriile de per-formanþã pentru care a fost construit;

- Nelinearitate - este necesar ca regulatorul sã fie în stare sã fa-cã faþã eventualelor nelinearitãþi apãrute în sistem;

(O metodã de calcul a parametrilor regulatorului care sãasigure robusteþea sistemului este metoda H infinit.)

1.3 Reglare adaptivãO abordare mai complexã, dar care face faþã schimbãrilor în

timp suferite de proces este cea adaptivã, care pe lângã regla-rea efectivã mai conþine încã douã etape ce vor fi executate laintervale regulate de timp:- identificarea parametrilor de proces prin proceduri specifice

de identificare (de exemplu metoda celor mai mici pãtrate);- calcularea parametrilor regulatorului printr-o metodã potri-

vitã (de exemplu alocare de poli).

undeqi � parametri de proces identificaþi

pj � parametri calculaþi ai regulatoruluirp � referinþauk � comandayp � ieºire (mãrime reglatã)Dupã cum se poate observa algoritmii de reglare adaptivi au

o complexitate ridicatã fiind necesar ca aceºtia sã fie rulaþi peechipamente performante, ducând la costuri ridicate de imple-mentare a soluþiei de automatizare.

O abordare modernã în procesele de automatizare este pri-virea problemei de conducere ca o problemã de optimizare curestricþii. În acest caz referinþa r nu va mai fi fixã ci se va mo-difica în timp pentru îndeplinirea unor criterii de optimali-tate(de exemplu costuri energetice minime). Acest lucru se varezolva prin introducerea unui nou nivel pe lângã cel de regla-re � nivel de supervizare(decizie). Este evident cã o asemeneatratare a problemei reglãrii va duce la o complexitate superi-oarã a soluþiei de automatizare cu implicaþii asupra costurilorde implementare.

2. NIVEL DE COMUNICAÞIE Acest nivel este construit pe o arhitecturã de reþea de tipclient/server.

Aplicaþia Client are urmãtoarele caracteristici:- preluarea datelor primite de la utilizator ;- transformarea datelor în cereri cãtre server ;- transmiterea cererilor cãtre server ;- preluarea rãspunsului cererii sale oferit de server ;

RE}EALOCAL|

SERVER

INTERNET

CLIEN}I CLIENT

SISTEM DE SUPERVIZARE

MODEL DECONDUCERE

DECIZIEOPTIMAL|

y

z

r

z = f(a,y)

CRITERII DE OPTIMIZARE

NIVEL DE SUPERVIZARE (DECIZIE)

NIVEL DE REGLARE (NUMERIC|)

SISTEM DESUPERVIZARE

REGULATORNUMERIC

PROCESCONDUS

z

uy

z

ALGORITM DE

CALCUL AL

PARAMETRILOR

PROCEDURADE

IDENTIFICARE

REGULATOR PROCESuk

yp

rp ε

πj

θi

+−

( ) ( ) ( ) ( ) ( )( )sysRsrsTsS

su ×-×=)(

1

T 1/S P

R

r

ym

+

-

Problema reglãrii prin intermediul Internetului poate fi orga-nizatã pe douã nivele :

1. Nivel de reglare (local)2. Nivel de comunicaþie (la distanþã)

1. NIVELUL DE REGLAREAcest nivel este reprezentat de totalitatea resurselor teoreti-

ce ºi practice folosite pentru controlul proceselor. Privind sim-plist, conducerea proceselor înseamnã menþinerea unei mãrimide interes din proces y (mãrime reglatã) la o anumitã valoaredatã de referinþa r, prin controlul unui flux energetic ce ali-menteazã procesul, cu ajutorul unui element de execuþie.

Ca idee de bazã reglarea proceselor trebuie sã îndeplineascãdouã obiective esenþiale :- urmãrirea referinþei r � de cãtre mãrimea reglatã y;- rejecþia perturbaþiilor ce afecteazã procesul.

Conducerea proceselor industriale prin intermediul Interne-tului se preteazã la majoritatea metodelor ºi tehnicilor de re-glare cunoscute:

- Reglare clasicã � algoritmi de tip PID;- Reglare robustã;- Reglare adaptivã.

1.1 Reglare clasicã - algoritmi de reglare de tipPIDAlgoritmii de reglare de tip PID sunt folosiþi în peste 75%

din aplicaþiile de automatizãri industriale. Rãspândirea lor ex-

trem de largã, dar mai ales continuarea utilizãrii lor, se explicãprin faptul cã aceºti algoritmi sunt uºor ºi ieftin de implemen-tat din punct de vedere tehnic ºi totodatã nu implicã costurimari de întreþinere (sub forma lor analogica algoritmii de tipPID pot fi realizaþi cu circuite electronice integrate - amplifi-catoare operaþionale, iar sub forma lor discretã algoritmii setransformã în rutine software relativ simple ce pot fi rulate pesisteme fãrã performanþe deosebite).

Comanda oferitã de un regulator de tip PID este de forma:

forma continuã

sau forma discretã

iar funcþia de transfer a regulatorului PID ideal este :

sau forma care se utilizeazã în aplicaþii:

sau

Un dezavantaj important al acestor algoritmi este faptul cãsunt algoritmi cu un singur grad de libertate, neputând realizaambele obiective ale reglãrii simultan.

Forma comenzii în operaþional :

( ) ( ) ( ) ( ) ( )sHsysHsrsu RR ×-×=

( )ø

öççè

æ+

++=1

11

sT

sT

sTKsH

d

d

irR a

( )1

111

++

÷÷ø

öççè

æ+=

sT

sT

sTKsH

d

d

irR a

( ) ÷÷ø

öççè

æ++= sT

sTKsH d

irR

11

( ) ( ) ( ) ( )÷÷

ø

ö

çç

è

æ --++= å

=

k

jd

ir T

kkTj

T

TkKku

1

1)(

eeee

( ) ( ) ( )÷÷

ø

ö

çç

è

æ++= ò dt

tdTdtt

TtKtu d

t

ir

eee

0

1)(

PID PROCESr ε

ym

u

v

+ +

+-

PROCES

REGULATOR

u y

r

unde y � m\rimea reglat\u � comand\r � referin]\

INTERNET

PROCES

NIVEL DECOMUNICA}IE(LADISTAN}|)

NIVEL DEREGLARE(LOCAL)

CONDUCEREA PROCESELOR DE LA DISTANÞÃProf.dr.ing. Dumitru POPESCU, Universitatea �Politehnica� Bucureºti, ing. Sabin STAMATESCU - directorexecutiv, ing. Ion MATEI, ing. Ilie LUICAN, ASTI CONTROL SA

REZUMATApariþia Internetului a constituit o adevaratã revoluþie în domeniul comunicaþiilor, cu profunde implicaþii economice ºi so-

ciale. Nici aplicaþiile industriale ce privesc controlul proceselor nu puteau rãmâne neinfluenþate, apãrând noi abordãri în careInternetul joacã un rol important ca mijloc ºi mediu de comunicaþie.

Internetul reprezintã un mediu prielnic pentru conducerea proceselor de la distanþã. Din orice colþ al lumii, operatori sauspecialiºti pot comunica ºi conduce procese, fãrã a fi condiþionaþi de prezenþa lor fizicã lângã proces, de deþinerea unui anumittip de echipament hardware sau de un anumit pachet software specializat � un simplu calculator conectat la reþeaua Internet ºiun browser sunt suficiente pentru procesul de control de la distanþã.

Orice firmã care produce ºi vinde auto-mate programabile (AP) pune la dis-poziþia utilizatorului, gratuit sau contracost, ºi un program software care trebu-ie sã asigure un minim de funcþii, cum arfi:� comunicaþia între calculator (sau con-

sola de programare) ºi AP� configurarea intrãrilor/ieºirilor� conceperea programelor� încãrcarea acestora în AP.

Acest program software se numeºtemediu de programare ºi dezvoltare a apli-caþiilor. Pentru automatele Festo mediulde programare poartã denumirea FST(Festo Software Tool). Începând cu ver-siunea FST 4.0, mediul de programare alfirmei Festo este o aplicaþie sub Windowsdar versiunile FST 3.x (sub DOS) se folo-sesc intensiv ºi în prezent deoarece nunecesitã performanþe deosebite de lacalculatorul pe care este instalat. Pe uncalculator (sau laptop) 386 programulFST 3.2, sub DOS, ruleazã foarte bine.

Oricare dintre versiunile FST pune la dis-poziþia utilizatorului un sistem de meni-uri ºi submeniuri comune pentru toatetipurile de automate Festo.

Spre deosebire de mediile de progra-mare care sunt diferite de la o firmã laalta, limbajele de programare pentru APau reuºit sã fie aliniate la câteva stan-darde internaþionale, astfel încât, maimulþi producãtori de AP au implementatîn mediul lor de programare acelaºilimbaj. Deºi existã mici diferenþe înimplementarea aceluiaºi limbaj de cãtreoricare doi producãtori diferiþi, acesteanu sunt de esenþã cât mai ales de formã.Se poate afirma cã un utilizator carecunoaºte un limbaj de programare imple-mentat de o firmã poate trece uºor lalucrul cu automatele programabile aleunei alte firme. Cele mai cunoscute ºimai rãspândite limbaje de programaresunt:

� Ladder Diagram (LDR sau LD)� Statement List sau Instruction List

(STL sau IL)� Function Chart (FCH sau FUC)

Automatele Festo pot fi programate înStatement List (STL) ºi Ladder Diagram(LDR).

Pentru a putea programa un auto-mat Festo, într-o primã etapã, un po-tenþial utilizator trebuie sã parcurgã douãetape:1. sã devinã familiar cu mediul de pro-

gramare FST2. sã cunoascã ºi sã stãpâneascã cel puþin

un limbaj de programare specific auto-matelor programabile

Studiul automatelor programabile nureprezintã un scop în sine. Un AP estedoar o �unealtã� cu care un tehnician sauun inginer mecanic sau de specializareelectricã, pot realiza mai rapid, mai ieftinºi mai fiabil o aplicaþie de automatizare.Funcþie de aplicaþie, pe lângã cunoaºtereaautomatelor programabile mai suntnecesare cunoºtinþe de bazã privind sen-zori ºi traductoare, electrotehnicã, pneu-maticã, motoare electrice, etc. Dacã spe-cialistul în automate programabile nu arecunoºtinþe suficiente în alte domeniiatunci se recomandã lucrul în echipã.

Din punct de vedere practic, etapeleunei automatizãri cu AP se pot împãrþi îndouã mari categorii: Hardware ºiSoftware.

Etapele Hardware sunt comune pen-tru orice tip de AP:� stabilirea numãrului de intrãri/ieºiri

digitale ºi/sau analogice necesare con-trolului ºi comenzilor instalaþiei

� alegerea tipului de automat progra-mabil astfel încât sã acopere numãrulde intrãri/ieºiri, plus o rezervã

� realizarea montajului în tabloul de co-mandã ºi realizarea conexiunilor elec-trice cu elementele de control (butoane,senzori, etc.) ºi de comandã (electro-valve, contactoare, etc.)

� alimentarea cu tensiune ºi verificareacorectitudinii conexiunilor electrice

Etapele Software pentru cazul parti-cular al automatelor Festo sunt:� deschiderea unui nou proiect în mediul

FST� configurarea intrãrilor ºi ieºirilor, adicã

stabilirea unei legãturi univoce între

intrãrile/ieºirile existente fizic ºi loca-þiile de memorie din AP din care aces-tea se vor citi/scrie la rularea progra-mului

� realizarea unei liste de alocare, princare anumitor variabile globale (ope-ranzi) li se pot aloca nume simbolice cevor fi folosite în scrierea programelor

� scrierea programului (sau programelor)conform cu diagrama logicã de func-þionare a instalaþiei

� compilarea programului ºi încãrcareaacestuia în AP

� verificarea funcþionãrii instalaþiei ºiajustarea programului pânã când se ob-þine funcþionarea doritã

Este un lucru obiºnuit cã un producãtorde automate programabile sã asigure ºi

instruire tehnicã clienþilor sãi. În generalaceasta este plãtitã de client, care areastfel certitudinea unei instruiri de ca-litate. În scopul ajutãrii utilizatorilor de arealiza rapid ºi uºor o aplicaþie deautomatizare cu automate Festo, de-partamentul Didactic al firmei Festosusþine, contra cost, seminarii deinstruire intensivã, teoreticã ºi prac-ticã, în acest domeniu. Seminariile FestoDidactic sunt utile pentru tehnicieni ºiingineri care nu au timp pentru auto-instruire, ºtiut fiind faptul cã o instruireorganizatã scurteazã de 10 ori timpul deînvãþare autodidactã. Aplicaþiile practicedin timpul seminarului sunt realizate cuechipamente industriale.

Pentru detalii suplimentare vã rugãm sãne contactaþi la sediul firmei.



APLICAÞII CU AUTOMATE PROGRAMABILE FESTO

Ing. Silviu FRANDOª


AUTOMATIZÃRIAUTOMATIZÃRI- transformarea acestor rãspunsuri în informaþii pe careutilizatorul sã le poatã înþelege.

Aplicaþia Server trebuie:- sã preia cererile clienþilor ;- sã le rezolve;- sã le transmitã rãspunsul;- sã facã faþã cererilor venite de la mai mulþi clienþi;- sã asigure securitatea datelor pe care le vehiculeazã.În controlul proceselor prin intermediul Internetului, apli-

caþiile client/server respectã caracteristicele generale descrisemai sus, având în plus câteva particularitãþi funcþie de scopulimplementãrii lor.

Aplicaþia Client trebuie sã ofere o imagine (graficã) a evoluþieimãrimilor importante implicate în procesul de reglare (ieºireamãsuratã ym, comanda u, referinþa r), sã permitã modificareareferinþei ºi comutarea din automat pe manual (stare în carecomanda va putea fi fixatã de cãtre operator) ºi invers.

La nivelul aplicaþiei Server se va implementa algoritmul dereglare (numeric) ales. Totodatã aplicaþia va trebui sã gestio-neze cererile clienþilor, transmiþând datele referitoare laevoluþia mãrimilor de interes cãtre aceºtia ºi preluând informa-þiile transmise de cãtre clienþi referitoare la modificarea refe-rinþei sau a modului de reglare (automat/manual).

Toate operaþiile asupra procesului (modificarea referinþei,comutarea modului de reglare) efectuate de aplicaþia Clienttrebuie sã poatã fi efectuate ºi local la nivelul aplicaþiei Server.

Având în vedere faptul cã serverul vehiculeazã date impor-tante despre proces, el trebuie sã implementeze mãsuri de si-guranþã severe care sã împiedice persoane neautorizate sã aibãacces la aceste informaþii. Totodatã aplicaþia Server trebuie sãruleze pe un sistem de calcul echipat cu un dispozitivspecializat în achiziþia datelor din proces (placã de achizitie dedate) sau dacã nu conþine un astfel de dispozitiv, sã poatãcomunica cu un alt sistem dotat cu o placã de achiziþie.

Observaþii:· Este posibil ca valoarea constantei de timp dominantã a

procesului sã fie micã implicând o dinamicã rapidã a pro-cesului. Astfel pentru a putea reda cu fidelitate evoluþiaprocesului, serverul trebuie sã manipuleze un volum mare dedate într-un timp foarte scurt. Presupunând cã aplicaþia servereste bine implementatã ºi capabilã sã facã faþã unui efort marede calcul este posibil ca performanþele reþelei sã nu tolereze undebit informaþional foarte mare. Pentru a nu strangula reþeaua,se poate crea o bazã de date localã în care aplicaþia Serverpoate depune datele despre proces, urmând ca aceste date sãfie accesate de cãtre aplicaþia client la viteza de transmisie areþelei. Bineînþeles o abordare de acest tip creeazã o întârziereîn comunicarea de informaþii între client ºi server. Însãevoluþia continuã a tehnologiilor de construcþie aechipamentelor de transmisie de date (servere, routere etc.) vaconduce la realizarea de dispozitive extrem de performante,capabile sã manipuleze un volum foarte mare de informaþie.Acest fenomen va conduce la realizarea controlului proceselorprin intermediul Internetului aproape în timp real.

· În privinþa tehnicilor ºi tehnologiilor de implementare aaplicaþiilor client/server programatorul este liber sã aleagãsoluþia potrivita. Ar fi totuºi de preferat un limbaj ce creea-zã aplicaþii independente de platformã pentru a oferi ocompatibilitate cât mai largã.

· Cu privire la protocolul de comunicaþie utilizat între client ºiserver nu existã nici o restricþie în privinþa alegerii acestuia,dar, pentru siguranþã, acesta trebuie sã fie cu confirmare deprimire a pachetelor, pentru a ne asigura cã atunci când unpachet de date este pierdut acesta va fi retransmis (pentruexemplificare TCP/IP este un protocol cu confirmare deprimire în timp ce UDP nu necesitã confirmarea primiriipachetelor, cele pierdute fiind irecuperabile).

Bibliografie1. D. Popescu, M. Tertisco, B. Jora, Automatizãri Industriale Con-tinue, Ed. Didacticã si Pedagogicã, Bucureºti, 1992.2. I.D.Landau, Identification et Commande des Systemes, Rd. Her-mes, Paris, 1995.3. M.Ceapâru, Comunicaþia prin intermediul reþelor de calcula-toare, Ed. Tehnicã, Bucureºti, 1996.4. Andrew S.Tanenbaum, Computer Network, third edition,PrenticeHall, 1996.

SERVER

INTERNET

PROCES

CLIENT

Placa deachizi]ie

SRLStr. Sf. Constantin 17, 70751 BucureºtiTel.: 01-310.31.90; Fax: 01-310.24.09e-mail: [email protected]; www.festo.ro

Orice firmã care produce ºi vinde auto-mate programabile (AP) pune la dis-poziþia utilizatorului, gratuit sau contracost, ºi un program software care trebu-ie sã asigure un minim de funcþii, cum arfi:� comunicaþia între calculator (sau con-

sola de programare) ºi AP� configurarea intrãrilor/ieºirilor� conceperea programelor� încãrcarea acestora în AP.

Acest program software se numeºtemediu de programare ºi dezvoltare a apli-caþiilor. Pentru automatele Festo mediulde programare poartã denumirea FST(Festo Software Tool). Începând cu ver-siunea FST 4.0, mediul de programare alfirmei Festo este o aplicaþie sub Windowsdar versiunile FST 3.x (sub DOS) se folo-sesc intensiv ºi în prezent deoarece nunecesitã performanþe deosebite de lacalculatorul pe care este instalat. Pe uncalculator (sau laptop) 386 programulFST 3.2, sub DOS, ruleazã foarte bine.

Oricare dintre versiunile FST pune la dis-poziþia utilizatorului un sistem de meni-uri ºi submeniuri comune pentru toatetipurile de automate Festo.

Spre deosebire de mediile de progra-mare care sunt diferite de la o firmã laalta, limbajele de programare pentru APau reuºit sã fie aliniate la câteva stan-darde internaþionale, astfel încât, maimulþi producãtori de AP au implementatîn mediul lor de programare acelaºilimbaj. Deºi existã mici diferenþe înimplementarea aceluiaºi limbaj de cãtreoricare doi producãtori diferiþi, acesteanu sunt de esenþã cât mai ales de formã.Se poate afirma cã un utilizator carecunoaºte un limbaj de programare imple-mentat de o firmã poate trece uºor lalucrul cu automatele programabile aleunei alte firme. Cele mai cunoscute ºimai rãspândite limbaje de programaresunt:

� Ladder Diagram (LDR sau LD)� Statement List sau Instruction List

(STL sau IL)� Function Chart (FCH sau FUC)

Automatele Festo pot fi programate înStatement List (STL) ºi Ladder Diagram(LDR).

Pentru a putea programa un auto-mat Festo, într-o primã etapã, un po-tenþial utilizator trebuie sã parcurgã douãetape:1. sã devinã familiar cu mediul de pro-

gramare FST2. sã cunoascã ºi sã stãpâneascã cel puþin

un limbaj de programare specific auto-matelor programabile

Studiul automatelor programabile nureprezintã un scop în sine. Un AP estedoar o �unealtã� cu care un tehnician sauun inginer mecanic sau de specializareelectricã, pot realiza mai rapid, mai ieftinºi mai fiabil o aplicaþie de automatizare.Funcþie de aplicaþie, pe lângã cunoaºtereaautomatelor programabile mai suntnecesare cunoºtinþe de bazã privind sen-zori ºi traductoare, electrotehnicã, pneu-maticã, motoare electrice, etc. Dacã spe-cialistul în automate programabile nu arecunoºtinþe suficiente în alte domeniiatunci se recomandã lucrul în echipã.

Din punct de vedere practic, etapeleunei automatizãri cu AP se pot împãrþi îndouã mari categorii: Hardware ºiSoftware.

Etapele Hardware sunt comune pen-tru orice tip de AP:� stabilirea numãrului de intrãri/ieºiri

digitale ºi/sau analogice necesare con-trolului ºi comenzilor instalaþiei

� alegerea tipului de automat progra-mabil astfel încât sã acopere numãrulde intrãri/ieºiri, plus o rezervã

� realizarea montajului în tabloul de co-mandã ºi realizarea conexiunilor elec-trice cu elementele de control (butoane,senzori, etc.) ºi de comandã (electro-valve, contactoare, etc.)

� alimentarea cu tensiune ºi verificareacorectitudinii conexiunilor electrice

Etapele Software pentru cazul parti-cular al automatelor Festo sunt:� deschiderea unui nou proiect în mediul

FST� configurarea intrãrilor ºi ieºirilor, adicã

stabilirea unei legãturi univoce între

intrãrile/ieºirile existente fizic ºi loca-þiile de memorie din AP din care aces-tea se vor citi/scrie la rularea progra-mului

� realizarea unei liste de alocare, princare anumitor variabile globale (ope-ranzi) li se pot aloca nume simbolice cevor fi folosite în scrierea programelor

� scrierea programului (sau programelor)conform cu diagrama logicã de func-þionare a instalaþiei

� compilarea programului ºi încãrcareaacestuia în AP

� verificarea funcþionãrii instalaþiei ºiajustarea programului pânã când se ob-þine funcþionarea doritã

Este un lucru obiºnuit cã un producãtorde automate programabile sã asigure ºi

instruire tehnicã clienþilor sãi. În generalaceasta este plãtitã de client, care areastfel certitudinea unei instruiri de ca-litate. În scopul ajutãrii utilizatorilor de arealiza rapid ºi uºor o aplicaþie deautomatizare cu automate Festo, de-partamentul Didactic al firmei Festosusþine, contra cost, seminarii deinstruire intensivã, teoreticã ºi prac-ticã, în acest domeniu. Seminariile FestoDidactic sunt utile pentru tehnicieni ºiingineri care nu au timp pentru auto-instruire, ºtiut fiind faptul cã o instruireorganizatã scurteazã de 10 ori timpul deînvãþare autodidactã. Aplicaþiile practicedin timpul seminarului sunt realizate cuechipamente industriale.

Pentru detalii suplimentare vã rugãm sãne contactaþi la sediul firmei.



APLICAÞII CU AUTOMATE PROGRAMABILE FESTO

Ing. Silviu FRANDOª


AUTOMATIZÃRIAUTOMATIZÃRI- transformarea acestor rãspunsuri în informaþii pe careutilizatorul sã le poatã înþelege.

Aplicaþia Server trebuie:- sã preia cererile clienþilor ;- sã le rezolve;- sã le transmitã rãspunsul;- sã facã faþã cererilor venite de la mai mulþi clienþi;- sã asigure securitatea datelor pe care le vehiculeazã.În controlul proceselor prin intermediul Internetului, apli-

caþiile client/server respectã caracteristicele generale descrisemai sus, având în plus câteva particularitãþi funcþie de scopulimplementãrii lor.

Aplicaþia Client trebuie sã ofere o imagine (graficã) a evoluþieimãrimilor importante implicate în procesul de reglare (ieºireamãsuratã ym, comanda u, referinþa r), sã permitã modificareareferinþei ºi comutarea din automat pe manual (stare în carecomanda va putea fi fixatã de cãtre operator) ºi invers.

La nivelul aplicaþiei Server se va implementa algoritmul dereglare (numeric) ales. Totodatã aplicaþia va trebui sã gestio-neze cererile clienþilor, transmiþând datele referitoare laevoluþia mãrimilor de interes cãtre aceºtia ºi preluând informa-þiile transmise de cãtre clienþi referitoare la modificarea refe-rinþei sau a modului de reglare (automat/manual).

Toate operaþiile asupra procesului (modificarea referinþei,comutarea modului de reglare) efectuate de aplicaþia Clienttrebuie sã poatã fi efectuate ºi local la nivelul aplicaþiei Server.

Având în vedere faptul cã serverul vehiculeazã date impor-tante despre proces, el trebuie sã implementeze mãsuri de si-guranþã severe care sã împiedice persoane neautorizate sã aibãacces la aceste informaþii. Totodatã aplicaþia Server trebuie sãruleze pe un sistem de calcul echipat cu un dispozitivspecializat în achiziþia datelor din proces (placã de achizitie dedate) sau dacã nu conþine un astfel de dispozitiv, sã poatãcomunica cu un alt sistem dotat cu o placã de achiziþie.

Observaþii:· Este posibil ca valoarea constantei de timp dominantã a

procesului sã fie micã implicând o dinamicã rapidã a pro-cesului. Astfel pentru a putea reda cu fidelitate evoluþiaprocesului, serverul trebuie sã manipuleze un volum mare dedate într-un timp foarte scurt. Presupunând cã aplicaþia servereste bine implementatã ºi capabilã sã facã faþã unui efort marede calcul este posibil ca performanþele reþelei sã nu tolereze undebit informaþional foarte mare. Pentru a nu strangula reþeaua,se poate crea o bazã de date localã în care aplicaþia Serverpoate depune datele despre proces, urmând ca aceste date sãfie accesate de cãtre aplicaþia client la viteza de transmisie areþelei. Bineînþeles o abordare de acest tip creeazã o întârziereîn comunicarea de informaþii între client ºi server. Însãevoluþia continuã a tehnologiilor de construcþie aechipamentelor de transmisie de date (servere, routere etc.) vaconduce la realizarea de dispozitive extrem de performante,capabile sã manipuleze un volum foarte mare de informaþie.Acest fenomen va conduce la realizarea controlului proceselorprin intermediul Internetului aproape în timp real.

· În privinþa tehnicilor ºi tehnologiilor de implementare aaplicaþiilor client/server programatorul este liber sã aleagãsoluþia potrivita. Ar fi totuºi de preferat un limbaj ce creea-zã aplicaþii independente de platformã pentru a oferi ocompatibilitate cât mai largã.

· Cu privire la protocolul de comunicaþie utilizat între client ºiserver nu existã nici o restricþie în privinþa alegerii acestuia,dar, pentru siguranþã, acesta trebuie sã fie cu confirmare deprimire a pachetelor, pentru a ne asigura cã atunci când unpachet de date este pierdut acesta va fi retransmis (pentruexemplificare TCP/IP este un protocol cu confirmare deprimire în timp ce UDP nu necesitã confirmarea primiriipachetelor, cele pierdute fiind irecuperabile).

Bibliografie1. D. Popescu, M. Tertisco, B. Jora, Automatizãri Industriale Con-tinue, Ed. Didacticã si Pedagogicã, Bucureºti, 1992.2. I.D.Landau, Identification et Commande des Systemes, Rd. Her-mes, Paris, 1995.3. M.Ceapâru, Comunicaþia prin intermediul reþelor de calcula-toare, Ed. Tehnicã, Bucureºti, 1996.4. Andrew S.Tanenbaum, Computer Network, third edition,PrenticeHall, 1996.

SERVER

INTERNET

PROCES

CLIENT

Placa deachizi]ie

SRLStr. Sf. Constantin 17, 70751 BucureºtiTel.: 01-310.31.90; Fax: 01-310.24.09e-mail: [email protected]; www.festo.ro

A. SECÞIONAREA AUTOMATÃ PE BAZA LOGICIITENSIUNE - TIMPÎn celula de plecare a fiderului din staþia de alimentare, se

prevede un întreruptor reanclanºator (fig.1) dotat cu dispozitivdigital de comandã automatã cu mai multe cicluri de reanclan-ºare RA (minim 4 cicluri). Pe traseul liniei, în punctele desecþionare alese, se monteazã reanclanºatoare de secþionare RS(fig.2) dotate cu dispozitive digitale de comandã automatã, ba-zate pe logica Tensiune � Timp.

La bornele dinspre sursa de alimentare (staþia electricã) aleRS, se monteazã transformatoare de tensiune care servesc atâtpentru sesizarea lipsei/ prezenþei tensiunii pe linie cât ºi pentrualimentarea dispozitivului de acþionare al RS.

Logica de comandã Tensiune � Timp acþioneazã în felulurmãtor: Dacã se gãseºte în poziþia închis, atunci în momentuldispariþiei tensiunii la bornele sale dinspre staþie, (ca urmare adeclanºãrii întreruptorului reanclanºator de la capãtul liniei),dispozitivul sãu digital de comandã automatã emite o comandãde deschidere cu temporizarea la deschiderea ODT (OpenDealy Timer) reglabilã între 0,1 ºi 25,5 sec.

Dupã ce tensiunea revine la borne RS, (ca urmare a rean-clanºãrii întreruptorului din staþie sau a închiderii RS dinamonte) logica automatã Tensiune � Timp emite o comandã deînchidere cu temporizarea la închidere CT (Close Timer) re-glabilã între 1 ºi 255 secunde. În momentul închiderii RS în-cepe derularea temporizãrii de blocare LT (Lockout Timer) re-glabilã între 1 ºi 255 sec, la expirarea cãreia logica Tensiune �Timp a RS blocheazã emiterea oricãrei noi comenzi de acþio-nare a acestuia, indiferent de dispariþia sau apariþia ulterioarã atensiunii la bornele RS.Pe intervalul de timp pânã la consuma-rea LT, RS poate efectua o comandã de închidere sau dedeschidere, dacã logica Tensiune � Timp ia o astfel de decizie.

Defect trecãtor pe linie eliminat rapid: Se presupune cã înpauza primului ciclu RA al întreruptorului de linie, care estefoarte scurt (sub 0,5 sec.) defectul prin arc electric reuºeºte sãse autostingã definitiv, aºa cã protecþia liniei nu mai acþioneazãdupã aceastã primã renclanºare. Aceastã pauzã de RA rapideste mai scurtã decât temporizarea ODT reglatã a oricãrui RSde pe linie, aºa cã acestea nu au timp sã se deschidã pânã larevenirea tensiunii la bornele lor. Linia rãmîne alimentatã înîntregime dupã un astfel de RA rapid.

Defect lichidat de siguranþele fuzibile IT: Se presupune cãdefectul se produce pe o derivaþie a liniei sau la un post detransformare care sunt conectate la linie prin siguranþe fizibilede înaltã tensiune. Dacã defectul nu a fost lichidat în pauzaprimului ciclul RA rapid al întreruptorului renclanºator, vaavea loc o nouã declanºare prin protecþie a întreruptoruluiurmatã de un al doilea ciclu RA lent, cu o pauzã ceva mailungã, coordonatã cu timpul de ardere al siguranþelor IT. A-ceastã pauzã trebuie sã fie totuºi mai scurtã decât temporizareala deschiderea ODT a oricãrui RS, astfel ca acestea sã rãmânãînchise. Linia va rãmâne alimentatã în întregime ºi dupã acestRA lent, mai puþin derivaþia IPT la care siguranþele s-au ars.

Defect trecãtor pe linie, autoeliminat temporizat. Dacã ºicel de al doilea ciclu RA lent este nereuºit înseamnã cã defec-tul nu este pe o derivaþie protejatã cu siguranþe fuzibile ºi cãeste un defect care se autoeliminã greu sau deloc. Se va pro-duce o nouã declanºare prin protecþie a întrerupãtorului din




AUTOMATIZÃRIAUTOMATIZÃRIstaþie, urmatã de un al treilea ciclu RA lung, cu pauzã de apro-ximativ 3 secunde. Deoarece durata acestei pauze este maimare decât ODT al RS (care are, în general, o valoare de 2sec.), acestea se vor deschide toate în aceastã pauzã RA lungã,pentru cã tensiunea dispare la bornele lor peste valoareatimpului ODT. În momentul când întreruptorul va renclanºa atreia oarã, dupã expirarea pauzei RA lungi,tensiunea revine pelinie ºi se transmite de la un RS la altul, în cascadã, cu tempo-rizãrile la închidere CT reglate. La închiderea fiecãrui RS va fidemaratã temporizarea de blocare LT a logicii Tensiune �Timp proprii. Dacã defectul a reuºit sã se autoelimine (�stin-gã�) în timpul acestei pauze RA lungi secvenþa de închidere aRS va continua pânã la capãtul cel mai îndepãrtat al liniei.Rezultã cã ºi în acest caz linia va fi în întrgime realimentatãdupã NxCT secunde (N este numãrul de puncte de secþionareautomatã în serie ale fiderului prevãzute cu RS).

Defect persistent: Dacã defectul este unul persistent, sec-venþa de operaþii descrisã mai sus se opreºte odatã cu închi-derea RS situat imediat în amonte de locul defectului, pentrucã protecþia liniei va acþiona din nou ºi va declanºa întrerup-torul mai înainte ca RS situat imediat în aval de locul defectu-lui sã-ºi fi consumat temporizarea la închidere CT ºi sã fi apu-cat sã se închidã. Toate RS aflate dupã tronsonul de linie cu de-fect vor rãmîne aºadar deschise, deoarece la bornele lor nu maiapare tensiune. Dupã declanºare, întreruptorul reanclanºatorva efectua cel de al patrulea ciclu RA. În pauza acestui cicluRA lung ultimul RS care s-a închis (cel din amonte de loculdefectului) se va redeschide dupã timpul ODT de la aceastãnouã dispariþie a tensiunii la bornele sale. Celelalte RS aflatemai aproape de întreruptorul reanclanºator, care s-au închisceva mai demult ºi a cãror temporizare de blocare LT a avuttimp sã se consume nu se vor mai deschide, întrucât logica lorautomatã Tensiune � Timp a blocat emiterea oricãrei comenzi.Ele vor rãmâne toate închise, aºa cã în momentul celei de apatra reanclanºãri tensiunea pe linie revine direct la borneleRS situat imediat în amonte de tronsonul de linie defect, dar cutoate cã acesta este deschis el nu se va închide pentru cã întretimp s-a consumat ºi temporizarea lui de blocare LT. Aºadar, încazul unui defect persistent, dupã încheierea celui de al patru-lea ciclu RA, linia va rãmîne alimentatã pânã la reanclanºato-rul separator care separã tronsonul cu defect de linia sãnãtoasã.Restul liniei, în aval de tronsonul cu defect, rãmîne deaseme-nea nealimentatã cu toate RS aflate pe ea în poziþia deschis ºiastfel pregãtitã pentru a putea fi realimentatã de la capãtul o-pus, prin telecomandarea RS de dupã transonul defect (cazulliniilor cu alimentare în buclã deschisã).

Relaþiile între temporizãrile logicii Tensiune � Timp,pauzele RA ºi timpul protecþiei întreruptorului reanclanºatortrebuie sã îndeplineascã condiþiile urmãtoare (vezi ºi diagramade timpi alãturatã):RA3 > ODT: Toate RS sã aibã timp sã se deschidã în pauza

celui de al treilea RA lung.CT > P: RS situate în aval de tronsonul de linie cu de-

fect sã nu aibã timp sã se închidã în intervaluldintre primirea tensiunii la borne ca urmare aînchiderii RS situat imediat în amonte de tron-sonul defect ºi declanºarea prin protecþie a în-treruptorului.

LT > (P + ODT): RS situat imediat în amonte de tronsonul de-fect sã aibã timp sã se deschidã înainte de a-i fi expirat temporizarea la blocare LT.

LT < (P + ODT + CT): RS amplasate între întreruptorul rean-clanºator ºi RS situat imediat în amonte de tron-sonul defect sã nu aibã timp sã se deschidã dupãultima dispariþie a tensiunii provocate de de-clanºarea prin protecþie a întreruptorului, carese produce la închiderea pe defect persistent aRS situat imediat în amonte de tronsonul cu

defect.

Legenda:

RA: Întrerupãtor Reanclanºator (Recloser) RS1, RS4 ; Reanclanºatoare de Secþionare (Reclosing Sectio-

nalizer)D: Locul defectului pe linieP: Timpul de acþionare a protecþiei reanclanºatoruluiT1: Prima pauzã RAR (rapid)T2: A doua pauzã RAR (lent) T3: A treia pauzã RAR (lung: 3 sec)ODT: Temporizarea la declanºare a separatoarelor reanclanºa-

toareCT: Temporizarea la închidere a separatoarelor reanclanºatoa-

reLT: Timpul de blocare a separatoarelor reanclanºatoare

B. SECÞIONAREA TELECOMANDATÃ SAU LOCALÃPE BAZA DETECTÃRII CURENTULUI DE DEFECT

Varianta cu restabilire prin telecomandã a alimen-tãrii: În staþie, în celula de plecare a fiderului, se monteazã unîntrerupãtor reanclanºator care asigurã declanºarea prin pro-tecþie ºi reanclanºarea automatã a liniei. Pe traseu, în punctelede secþionare ºi pe derivaþiile liniei, sunt instalate separatoareacþionate cu dispozitive de acþionare electricã. La fiecare se-parator se prevede un dispozitiv electronic digital de teleco-mandã ºi telesemnalizare care asigurã comunicaþia, prin tele-fonia celularã sau reþeaua publicã cu fir, cu personalul operatival reþelei de medie tensiune. Deasemenea, separatoarele suntdotate cu senzori de curent de defect conectaþi la dispozitiveledigitale de teleconducere. Senzorii detecteazã apariþia pe liniea curenþilor produºi de defect care sunt memoraþi ºi teletrans-miºi cãtre personalul operativ prin intermediul dispozitivelor

RA

RA

CT

P

LT

ODT

CT

CT

D

P P P P

t

t

t

t

t

RS1

RS1

T1 T2 T3 Ty=T3

RS2

RS3

RS4

RS2 RS3 RS4

AUTOMATIZAREA SECÞIONÃRII FIDERILOR DE MEDIE TENSIUNEIng. Alexandru BLADA

Soluþiile de automatizare prezentate pot constitui pachete complete de echipamente oferite de un singur furnizor sauintegrator de echipamente primare ºi dispozitive electronice digitale. Cu ele se poate realiza detectarea automatã a defectelorpe o linie electricã aerianã cu mai multe secþiuni sau derivaþii ºi eleminarea tronsonului de linie cu defect, prin secþionareaautomatã, telecomandatã sau de la faþa locului a liniei ºi a derivaþiilor sale.

Fig. 1 Întreruptor reanclanºator cu vid

Fig. 2. Reanclanºator de secþionare cu transformatoare detensiune ºi dispozitivul digital cu logicã Tensiune � Timp

Fig. 3. Diagrama de timpi a secþionãrii automate cu logicã Tensiune-Timp

A. SECÞIONAREA AUTOMATÃ PE BAZA LOGICIITENSIUNE - TIMPÎn celula de plecare a fiderului din staþia de alimentare, se

prevede un întreruptor reanclanºator (fig.1) dotat cu dispozitivdigital de comandã automatã cu mai multe cicluri de reanclan-ºare RA (minim 4 cicluri). Pe traseul liniei, în punctele desecþionare alese, se monteazã reanclanºatoare de secþionare RS(fig.2) dotate cu dispozitive digitale de comandã automatã, ba-zate pe logica Tensiune � Timp.

La bornele dinspre sursa de alimentare (staþia electricã) aleRS, se monteazã transformatoare de tensiune care servesc atâtpentru sesizarea lipsei/ prezenþei tensiunii pe linie cât ºi pentrualimentarea dispozitivului de acþionare al RS.

Logica de comandã Tensiune � Timp acþioneazã în felulurmãtor: Dacã se gãseºte în poziþia închis, atunci în momentuldispariþiei tensiunii la bornele sale dinspre staþie, (ca urmare adeclanºãrii întreruptorului reanclanºator de la capãtul liniei),dispozitivul sãu digital de comandã automatã emite o comandãde deschidere cu temporizarea la deschiderea ODT (OpenDealy Timer) reglabilã între 0,1 ºi 25,5 sec.

Dupã ce tensiunea revine la borne RS, (ca urmare a rean-clanºãrii întreruptorului din staþie sau a închiderii RS dinamonte) logica automatã Tensiune � Timp emite o comandã deînchidere cu temporizarea la închidere CT (Close Timer) re-glabilã între 1 ºi 255 secunde. În momentul închiderii RS în-cepe derularea temporizãrii de blocare LT (Lockout Timer) re-glabilã între 1 ºi 255 sec, la expirarea cãreia logica Tensiune �Timp a RS blocheazã emiterea oricãrei noi comenzi de acþio-nare a acestuia, indiferent de dispariþia sau apariþia ulterioarã atensiunii la bornele RS.Pe intervalul de timp pânã la consuma-rea LT, RS poate efectua o comandã de închidere sau dedeschidere, dacã logica Tensiune � Timp ia o astfel de decizie.

Defect trecãtor pe linie eliminat rapid: Se presupune cã înpauza primului ciclu RA al întreruptorului de linie, care estefoarte scurt (sub 0,5 sec.) defectul prin arc electric reuºeºte sãse autostingã definitiv, aºa cã protecþia liniei nu mai acþioneazãdupã aceastã primã renclanºare. Aceastã pauzã de RA rapideste mai scurtã decât temporizarea ODT reglatã a oricãrui RSde pe linie, aºa cã acestea nu au timp sã se deschidã pânã larevenirea tensiunii la bornele lor. Linia rãmîne alimentatã înîntregime dupã un astfel de RA rapid.

Defect lichidat de siguranþele fuzibile IT: Se presupune cãdefectul se produce pe o derivaþie a liniei sau la un post detransformare care sunt conectate la linie prin siguranþe fizibilede înaltã tensiune. Dacã defectul nu a fost lichidat în pauzaprimului ciclul RA rapid al întreruptorului renclanºator, vaavea loc o nouã declanºare prin protecþie a întreruptoruluiurmatã de un al doilea ciclu RA lent, cu o pauzã ceva mailungã, coordonatã cu timpul de ardere al siguranþelor IT. A-ceastã pauzã trebuie sã fie totuºi mai scurtã decât temporizareala deschiderea ODT a oricãrui RS, astfel ca acestea sã rãmânãînchise. Linia va rãmâne alimentatã în întregime ºi dupã acestRA lent, mai puþin derivaþia IPT la care siguranþele s-au ars.

Defect trecãtor pe linie, autoeliminat temporizat. Dacã ºicel de al doilea ciclu RA lent este nereuºit înseamnã cã defec-tul nu este pe o derivaþie protejatã cu siguranþe fuzibile ºi cãeste un defect care se autoeliminã greu sau deloc. Se va pro-duce o nouã declanºare prin protecþie a întrerupãtorului din




AUTOMATIZÃRIAUTOMATIZÃRIstaþie, urmatã de un al treilea ciclu RA lung, cu pauzã de apro-ximativ 3 secunde. Deoarece durata acestei pauze este maimare decât ODT al RS (care are, în general, o valoare de 2sec.), acestea se vor deschide toate în aceastã pauzã RA lungã,pentru cã tensiunea dispare la bornele lor peste valoareatimpului ODT. În momentul când întreruptorul va renclanºa atreia oarã, dupã expirarea pauzei RA lungi,tensiunea revine pelinie ºi se transmite de la un RS la altul, în cascadã, cu tempo-rizãrile la închidere CT reglate. La închiderea fiecãrui RS va fidemaratã temporizarea de blocare LT a logicii Tensiune �Timp proprii. Dacã defectul a reuºit sã se autoelimine (�stin-gã�) în timpul acestei pauze RA lungi secvenþa de închidere aRS va continua pânã la capãtul cel mai îndepãrtat al liniei.Rezultã cã ºi în acest caz linia va fi în întrgime realimentatãdupã NxCT secunde (N este numãrul de puncte de secþionareautomatã în serie ale fiderului prevãzute cu RS).

Defect persistent: Dacã defectul este unul persistent, sec-venþa de operaþii descrisã mai sus se opreºte odatã cu închi-derea RS situat imediat în amonte de locul defectului, pentrucã protecþia liniei va acþiona din nou ºi va declanºa întrerup-torul mai înainte ca RS situat imediat în aval de locul defectu-lui sã-ºi fi consumat temporizarea la închidere CT ºi sã fi apu-cat sã se închidã. Toate RS aflate dupã tronsonul de linie cu de-fect vor rãmîne aºadar deschise, deoarece la bornele lor nu maiapare tensiune. Dupã declanºare, întreruptorul reanclanºatorva efectua cel de al patrulea ciclu RA. În pauza acestui cicluRA lung ultimul RS care s-a închis (cel din amonte de loculdefectului) se va redeschide dupã timpul ODT de la aceastãnouã dispariþie a tensiunii la bornele sale. Celelalte RS aflatemai aproape de întreruptorul reanclanºator, care s-au închisceva mai demult ºi a cãror temporizare de blocare LT a avuttimp sã se consume nu se vor mai deschide, întrucât logica lorautomatã Tensiune � Timp a blocat emiterea oricãrei comenzi.Ele vor rãmâne toate închise, aºa cã în momentul celei de apatra reanclanºãri tensiunea pe linie revine direct la borneleRS situat imediat în amonte de tronsonul de linie defect, dar cutoate cã acesta este deschis el nu se va închide pentru cã întretimp s-a consumat ºi temporizarea lui de blocare LT. Aºadar, încazul unui defect persistent, dupã încheierea celui de al patru-lea ciclu RA, linia va rãmîne alimentatã pânã la reanclanºato-rul separator care separã tronsonul cu defect de linia sãnãtoasã.Restul liniei, în aval de tronsonul cu defect, rãmîne deaseme-nea nealimentatã cu toate RS aflate pe ea în poziþia deschis ºiastfel pregãtitã pentru a putea fi realimentatã de la capãtul o-pus, prin telecomandarea RS de dupã transonul defect (cazulliniilor cu alimentare în buclã deschisã).

Relaþiile între temporizãrile logicii Tensiune � Timp,pauzele RA ºi timpul protecþiei întreruptorului reanclanºatortrebuie sã îndeplineascã condiþiile urmãtoare (vezi ºi diagramade timpi alãturatã):RA3 > ODT: Toate RS sã aibã timp sã se deschidã în pauza

celui de al treilea RA lung.CT > P: RS situate în aval de tronsonul de linie cu de-

fect sã nu aibã timp sã se închidã în intervaluldintre primirea tensiunii la borne ca urmare aînchiderii RS situat imediat în amonte de tron-sonul defect ºi declanºarea prin protecþie a în-treruptorului.

LT > (P + ODT): RS situat imediat în amonte de tronsonul de-fect sã aibã timp sã se deschidã înainte de a-i fi expirat temporizarea la blocare LT.

LT < (P + ODT + CT): RS amplasate între întreruptorul rean-clanºator ºi RS situat imediat în amonte de tron-sonul defect sã nu aibã timp sã se deschidã dupãultima dispariþie a tensiunii provocate de de-clanºarea prin protecþie a întreruptorului, carese produce la închiderea pe defect persistent aRS situat imediat în amonte de tronsonul cu

defect.

Legenda:

RA: Întrerupãtor Reanclanºator (Recloser) RS1, RS4 ; Reanclanºatoare de Secþionare (Reclosing Sectio-

nalizer)D: Locul defectului pe linieP: Timpul de acþionare a protecþiei reanclanºatoruluiT1: Prima pauzã RAR (rapid)T2: A doua pauzã RAR (lent) T3: A treia pauzã RAR (lung: 3 sec)ODT: Temporizarea la declanºare a separatoarelor reanclanºa-

toareCT: Temporizarea la închidere a separatoarelor reanclanºatoa-

reLT: Timpul de blocare a separatoarelor reanclanºatoare

B. SECÞIONAREA TELECOMANDATÃ SAU LOCALÃPE BAZA DETECTÃRII CURENTULUI DE DEFECT

Varianta cu restabilire prin telecomandã a alimen-tãrii: În staþie, în celula de plecare a fiderului, se monteazã unîntrerupãtor reanclanºator care asigurã declanºarea prin pro-tecþie ºi reanclanºarea automatã a liniei. Pe traseu, în punctelede secþionare ºi pe derivaþiile liniei, sunt instalate separatoareacþionate cu dispozitive de acþionare electricã. La fiecare se-parator se prevede un dispozitiv electronic digital de teleco-mandã ºi telesemnalizare care asigurã comunicaþia, prin tele-fonia celularã sau reþeaua publicã cu fir, cu personalul operatival reþelei de medie tensiune. Deasemenea, separatoarele suntdotate cu senzori de curent de defect conectaþi la dispozitiveledigitale de teleconducere. Senzorii detecteazã apariþia pe liniea curenþilor produºi de defect care sunt memoraþi ºi teletrans-miºi cãtre personalul operativ prin intermediul dispozitivelor

RA

RA

CT

P

LT

ODT

CT

CT

D

P P P P

t

t

t

t

t

RS1

RS1

T1 T2 T3 Ty=T3

RS2

RS3

RS4

RS2 RS3 RS4

AUTOMATIZAREA SECÞIONÃRII FIDERILOR DE MEDIE TENSIUNEIng. Alexandru BLADA

Soluþiile de automatizare prezentate pot constitui pachete complete de echipamente oferite de un singur furnizor sauintegrator de echipamente primare ºi dispozitive electronice digitale. Cu ele se poate realiza detectarea automatã a defectelorpe o linie electricã aerianã cu mai multe secþiuni sau derivaþii ºi eleminarea tronsonului de linie cu defect, prin secþionareaautomatã, telecomandatã sau de la faþa locului a liniei ºi a derivaþiilor sale.

Fig. 1 Întreruptor reanclanºator cu vid

Fig. 2. Reanclanºator de secþionare cu transformatoare detensiune ºi dispozitivul digital cu logicã Tensiune � Timp

Fig. 3. Diagrama de timpi a secþionãrii automate cu logicã Tensiune-Timp


AUTOMATIZÃRIAUTOMATIZÃRIelectronice digitale. Semnalizarea se face ºi local, optic ºiacustic.

La apariþia unui defect pe linie, întreruptorul reanclanºatoreliminã defectul în pauza de reanclanºare, dacã defectul a fostunul trecãtor, sau se blocheazã în poziþia deschis, dupã cea dea doua declanºare a protecþiei,în cazul unui defect persistent.Pe baza informaþiilor telesemnalizate, personalul operativ alreþelei de medie tensiune stabileºte natura defectului ºi tron-sonul de linie sau derivaþia pe care s-a produs defectul. Înfuncþie de instrucþiunile de exploatare pe care le are, perso-nalul operativ stabileºte ºi executã prin telecomandã mane-vrele pe care trebuie sã le efectueze pentru izolarea tronsonuluide linie cu defect ºi realimentarea restului liniei, fãrã a finevoie sã se deplaseze pe linie.

Varianta cu localizarea de la distanþã a defectului ºirestabilirea manualã a alimentãrii: Reprezintã o simpli-ficare a variantei procedente,cu reduceri importante ale cos-turilor de investiþie dar cu cheltuieli mari de exploatare. Seaplicã în cazul în care separatoarele de secþionare de pe linieau numai acþionare manualã.

Dupã eliminarea defectului de cãtre întreruptorul reanclan-ºator, o echipã de intervenþie se va putea deplasa direct laseparatoarele la care trebuie efectuate manevrele de izolare adefectului, deoarece ea cunoaºte exact care sunt aceste sepa-ratoare pe baza telesemnalizãrilor primite de la indicatoarele

de curent de defect prin intermediul dispozitivelor electronicedigitale montate la fiecare separator.

Varianta cu localizarea localã a defectului: Oferã oreducere ºi mai importantã a costurilor de investiþie prinrenunþarea la dispozitivele electronice digitale de tele-transmisie montate la separatoarele de secþionare de pe linie.

Dupã eliminarea defectului de cãtre reanclanºator, echipelede intervenþie se vor deplasa dealungul traseului liniei pentrua localiza punctele de secþionare în care au acþionatindicatoarele de curent de defect montate la separatoare.Pentru o identificare uºoarã a indicatoarelor care au acþionat,echipele sunt dotate cu mici receptoare radio portabile,cu razãfoarte micã de acþiune (nu necesitã licenþã pentru lungime deundã) astfel încât indicatoarele care emit semnal sã poatã fidetectate dintr-o maºinã ce se deplaseazã pe un drum apropiatde traseul liniei. Echipa se va opri acolo unde considerãnecesar, va verifica vizual starea indicatorului de defect ºi vaefectua manual manevra de separator care se impune. Ultimulindicator acþionat împreunã cu primul neacþionat delimiteazãtronsonul de linie pe care s-a produs defectul.

Bibliografie:

1. Documentaþie tehnicã firma Joslyn (SUA)2. AUTOMATIZARI ªI INSTRUMENTAÞIE nr.3/2001: Ter-

meni echivalenþi în limba românã

ENDRESS HAUSER ªI SMAR ANUNÞÃ O ALIANÞÃ STRATEGICÃ TEHNOLOGICÃCele douã companii private anunþã cã vor coopera strategic în domeniul tehnologiilor comunicaþiilor de câmp,incluzând Foundation Fieldbus, Profibus ºi Hart. Prin înþelegere se stabileºte cã cele douã companii vor rãmâneautonome ºi independente, dar îºi vor combina eforturile în dezvoltarea produselor. �Foundation Fieldbus este unadintre cele mai importante magistrale standard de comunicaþie digitalã folosite în procese de automatizãri în zilelenoastre�, zice Klaus Endress, ceo (chief executive officer) �Experienþa de valoare pe care o are SMAR în specialpentru Foundation Fieldbus va creºte nivelul soluþiilor proceselor de automatizare pe care le oferim clienþilor dinlumea întreagã�.

EMERSON PROCESS MANAGEMENT DEZVOLTÃ AFACEREA GAS CROMATOGRAFIEINoul grup de afaceri, cu sediul în Huston, combinã Rosemount Analytical ºi Daniel divizii ale lui Emerson.Transmiþãtorul GCX de la Rosemount Analytical, care îºi are rãdãcinile în invenþia procesului gas cromatografieide Union Carbide în mijlocul anilor �50, a fost primul închis într-o carcasã compactã de protecþie a exploziei.Pionieratul lui Daniel care a folosit gas cromatografele on-line pentru transferul sigur informeazã cã a instalat maimulte unitãþi ale sistemului sãu Danalyzer în domeniul petrolului ºi gazului decât ceilalþi producãtori decromatografe.

FLAS

H

FLAS

H

ELEC IMEX B&B SRL Tel/Fax: 2 52 42 15, BucureºtiE-mail: [email protected]

Distribuitor exclusiv al produselor CROUZET-Franþa, TRUMETER-Anglia, TRAMEX-Irlanda, FATEK-Taiwan, vã oferã:

· COMPONENTE PENTRU AUTOMATIZÃRI: PLC si m-PLC la preþurifãrã concurenþãRelee staticeRelee de nivelRelee pentru controlulreþelelor electriceLimitatoare de cursã

Traductori de proximitateMicroîntrerupãtoareMotoare de micã putereRegulatoare de temp.Contoare de impulsuriElemente pneumatice decontrol

Afiºaje cu cristale lichideModule de panou(voltmetre, ceasuri,termometre)Echipamente pentrumãsurarea umiditãþiiEchip. de metrat

· PROIECTARE, CONSULTANÞÃ SI MICROPRODUCÞIE INDOMENIUL ELECTRONICII ªI AUTOMATIZÃRILOR INDUSTRIALE

· SOLUÞII �LA CHEIE� PENTRU AUTOMATIZÃRI


AUTOMATIZÃRIAUTOMATIZÃRIelectronice digitale. Semnalizarea se face ºi local, optic ºiacustic.

La apariþia unui defect pe linie, întreruptorul reanclanºatoreliminã defectul în pauza de reanclanºare, dacã defectul a fostunul trecãtor, sau se blocheazã în poziþia deschis, dupã cea dea doua declanºare a protecþiei,în cazul unui defect persistent.Pe baza informaþiilor telesemnalizate, personalul operativ alreþelei de medie tensiune stabileºte natura defectului ºi tron-sonul de linie sau derivaþia pe care s-a produs defectul. Înfuncþie de instrucþiunile de exploatare pe care le are, perso-nalul operativ stabileºte ºi executã prin telecomandã mane-vrele pe care trebuie sã le efectueze pentru izolarea tronsonuluide linie cu defect ºi realimentarea restului liniei, fãrã a finevoie sã se deplaseze pe linie.

Varianta cu localizarea de la distanþã a defectului ºirestabilirea manualã a alimentãrii: Reprezintã o simpli-ficare a variantei procedente,cu reduceri importante ale cos-turilor de investiþie dar cu cheltuieli mari de exploatare. Seaplicã în cazul în care separatoarele de secþionare de pe linieau numai acþionare manualã.

Dupã eliminarea defectului de cãtre întreruptorul reanclan-ºator, o echipã de intervenþie se va putea deplasa direct laseparatoarele la care trebuie efectuate manevrele de izolare adefectului, deoarece ea cunoaºte exact care sunt aceste sepa-ratoare pe baza telesemnalizãrilor primite de la indicatoarele

de curent de defect prin intermediul dispozitivelor electronicedigitale montate la fiecare separator.

Varianta cu localizarea localã a defectului: Oferã oreducere ºi mai importantã a costurilor de investiþie prinrenunþarea la dispozitivele electronice digitale de tele-transmisie montate la separatoarele de secþionare de pe linie.

Dupã eliminarea defectului de cãtre reanclanºator, echipelede intervenþie se vor deplasa dealungul traseului liniei pentrua localiza punctele de secþionare în care au acþionatindicatoarele de curent de defect montate la separatoare.Pentru o identificare uºoarã a indicatoarelor care au acþionat,echipele sunt dotate cu mici receptoare radio portabile,cu razãfoarte micã de acþiune (nu necesitã licenþã pentru lungime deundã) astfel încât indicatoarele care emit semnal sã poatã fidetectate dintr-o maºinã ce se deplaseazã pe un drum apropiatde traseul liniei. Echipa se va opri acolo unde considerãnecesar, va verifica vizual starea indicatorului de defect ºi vaefectua manual manevra de separator care se impune. Ultimulindicator acþionat împreunã cu primul neacþionat delimiteazãtronsonul de linie pe care s-a produs defectul.

Bibliografie:

1. Documentaþie tehnicã firma Joslyn (SUA)2. AUTOMATIZARI ªI INSTRUMENTAÞIE nr.3/2001: Ter-

meni echivalenþi în limba românã

ENDRESS HAUSER ªI SMAR ANUNÞÃ O ALIANÞÃ STRATEGICÃ TEHNOLOGICÃCele douã companii private anunþã cã vor coopera strategic în domeniul tehnologiilor comunicaþiilor de câmp,incluzând Foundation Fieldbus, Profibus ºi Hart. Prin înþelegere se stabileºte cã cele douã companii vor rãmâneautonome ºi independente, dar îºi vor combina eforturile în dezvoltarea produselor. �Foundation Fieldbus este unadintre cele mai importante magistrale standard de comunicaþie digitalã folosite în procese de automatizãri în zilelenoastre�, zice Klaus Endress, ceo (chief executive officer) �Experienþa de valoare pe care o are SMAR în specialpentru Foundation Fieldbus va creºte nivelul soluþiilor proceselor de automatizare pe care le oferim clienþilor dinlumea întreagã�.

EMERSON PROCESS MANAGEMENT DEZVOLTÃ AFACEREA GAS CROMATOGRAFIEINoul grup de afaceri, cu sediul în Huston, combinã Rosemount Analytical ºi Daniel divizii ale lui Emerson.Transmiþãtorul GCX de la Rosemount Analytical, care îºi are rãdãcinile în invenþia procesului gas cromatografieide Union Carbide în mijlocul anilor �50, a fost primul închis într-o carcasã compactã de protecþie a exploziei.Pionieratul lui Daniel care a folosit gas cromatografele on-line pentru transferul sigur informeazã cã a instalat maimulte unitãþi ale sistemului sãu Danalyzer în domeniul petrolului ºi gazului decât ceilalþi producãtori decromatografe.

FLAS

H

FLAS

H

ELEC IMEX B&B SRL Tel/Fax: 2 52 42 15, BucureºtiE-mail: [email protected]

Distribuitor exclusiv al produselor CROUZET-Franþa, TRUMETER-Anglia, TRAMEX-Irlanda, FATEK-Taiwan, vã oferã:

· COMPONENTE PENTRU AUTOMATIZÃRI: PLC si m-PLC la preþurifãrã concurenþãRelee staticeRelee de nivelRelee pentru controlulreþelelor electriceLimitatoare de cursã

Traductori de proximitateMicroîntrerupãtoareMotoare de micã putereRegulatoare de temp.Contoare de impulsuriElemente pneumatice decontrol

Afiºaje cu cristale lichideModule de panou(voltmetre, ceasuri,termometre)Echipamente pentrumãsurarea umiditãþiiEchip. de metrat

· PROIECTARE, CONSULTANÞÃ SI MICROPRODUCÞIE INDOMENIUL ELECTRONICII ªI AUTOMATIZÃRILOR INDUSTRIALE

· SOLUÞII �LA CHEIE� PENTRU AUTOMATIZÃRI





RexrothBosch Group

Vã oferã dintr-o singurã sursã echipamente pentru urmãtoarele domenii:- Acþionãri ºi automatizãri electrice- Acþionãri hidraulice pentru instalaþii fixe ºi mobile- Acþionãri pneumatice- Transfer mecanic liniar ºi sisteme de montaj

Precum ºi urmãtoarele servicii:· Proiectare, execuþie ºi asistenþã tehnicã· Modernizari de utilaje existente· Service în garanþie ºi postgaranþie· Consultanþã tehnicã

În România prin East Electric s.r.l. tel. 01 4139153Bd Timiºoara 31, bl. OD7, ap.74 094 56954676548 Bucureºti 6 094 344842România fax. 01 7256121

E-mail: [email protected]

ACÞIONÃRI ELECTRICE REGLABILE ÎN STAÞII DE EPURARE A APEIIng. Cristian IVÃNOIU

Uzual, în staþiile de epurare de lângã bazinele colectoare, suntamplasate pompele de absorbþie ce au ca rol pomparea apeiuzate din bazinul colector în cel de epurare. În mod tradiþional,pompele de absorbþie sunt pornite un timp, pânã ce nivelul apeiuzate din bazinul colector scade la un nivel minim, dupã care seopresc pânã ce apa uzatã din acest bazin revine la un nivel cepermite reluarea procesului de epurare.

Aceastã metodã de lucru a pompelor prezintã uneledezavantaje evidente, cum ar fi:· procedurã greoaie (porniri/opriri dese ale pompelor, cu ºocuriîn reþeaua electricã ºi în conducte) · depuneri de materii pe fundul bazinului de acumulare;· consum mare de energie electricã atât la pompe cât ºi lasuflantele care asigurã oxigenarea apei din bazinul de epurare;

Pentru a reduce efectul negativ al acestor fenomene, s-apropus introducerea unei noi metode de control a procesului.Prin aceastã metodã, motoarele pompelor sunt antrenate laturaþie variabilã (prin intermediul unei Acþionãri ElectriceReglabile), debitul apei fiind modificat în funcþie de nivelul apeiuzate din bazinul colector.

Una din staþiile de epurare în care a fost implementatã aceastãnouã metodã de control prin intermediul unui echipament AERa fost cea aflatã în exploatarea societãþii �COMUNALE� S.A.din Târnãveni.

La aceastã staþie de epurare, pomparea apei uzate din bazinulcolector în bazinul de epurare, se face cu douã pompe cu motoarede 45kW ºi respectiv una acþionatã cu un motor de 22kW.

STRUCTURA ECHIPAMENTULUIEchipamentul AER 2x45+22kW propus are o structurã deja

clasicã, în cofretul metalic de producþie Rittal fiind introduseleurmãtoarele repere principale: · un convertor static de frecvenþã tip ACS 601, prevãzut cu fil-tru EMC ºi siguranþe ultrarapide Bussmann;· un softstarter destinat pornirii line a pompelor care nu suntalimentate de convertizor;· aparataj de comutaþie, protecþie, semnalizare, ventilaþie;· traductor ultrasonic de nivel (analogic).

MOD DE FUNCÞIONARE:Funcþionarea în regim automat implicã un control riguros al

turaþiei uneia din pompe - antrenate la turaþie reglabilã demotorul alimentat prin convertorul static de frecvenþã - celelatefiind pornite, sau dupã caz, oprite, în funcþie de debitul laevaucare necesar pentru menþinerea unui nivel de apã uzatãstabilit în bazinul colector. Pornirea celor trei pompe serealizeazã succesiv: prima pompã e pornitã prin convertizor ºi,în funcþie de debitul necesar, sunt pornite prin softstarter una sauambele pompe suplimentare. Cele douã pompe de puteri egaleau posibilitatea de interschimbare periodicã automatã, pot fialimentate fie una fie cealaltã prin convertizor, astfel încât uzuralor în timp sã fie aproximativ aceeaºi.

Pentru regimul de funcþionare manual, avantajul utilizãriiacestui echipament constã în faptul cã motoarele de antrenare apompelor sunt pornite lin, cu ajutorul softstarterului,menþinându-se o duratã ridicatã de funcþionare a motoarelor,

evitarea încãrcãrii inutile a reþelei de alimentare precum ºireducerea efectelor negative asupra conductelor etc.

AVANTAJELE UTILIZÃRII AER ÎN STAÞIILE DEEPURARE

· îmbunãtãþirea prin continuitate a procesului de epurare;· reducerea costurilor de întreþinere ºi service pentru întreg sis-temul de pompe ºi conducte colectoare;· economia de energie electricã atât la pompele de absorbþiecât ºi la suflantele ce oxigeneazã apa din bazinele decantoaredin aval;· evitarea depunerilor în conductele de absorbþie ºi refulareprecum ºi în bazinul colector;· controlul printr-un singur convertor de frecvenþã a tuturormotoarelor de acþionare a pompelor.

Fiabilitatea echipamentului electric în sine, creºtereaeficienþei sistemului hidraulic precum ºi avantajele energeticepe care le conferã, pot constitui argumente solide în favoareaadoptãrii soluþiei prezentate.

Str. C. Brâncoveanu 54, Ro-1900, Timiºoara, România, Tel (Fax): +40 56 / 204 402

Cod fiscal: R6725121; RC: J35/3508/94; Cont BRD-SMT nr. 251100996024792,

Cont BCR-Timiºoara nr. 2511.1-16645.1/ROLhttp://www.beespeed.ro

REGLARE & MÃSURÃ CU ÎNREGISTRATOARE FÃRÃ HÂRTIE

UNICONTROL ENG. SRL � Bd. Schitu Mãgureanu Nr.25; Tel/Fax: 01 314 03 8301 312 62 02

CALITATEA ARE UN NUME





RexrothBosch Group

Vã oferã dintr-o singurã sursã echipamente pentru urmãtoarele domenii:- Acþionãri ºi automatizãri electrice- Acþionãri hidraulice pentru instalaþii fixe ºi mobile- Acþionãri pneumatice- Transfer mecanic liniar ºi sisteme de montaj

Precum ºi urmãtoarele servicii:· Proiectare, execuþie ºi asistenþã tehnicã· Modernizari de utilaje existente· Service în garanþie ºi postgaranþie· Consultanþã tehnicã

În România prin East Electric s.r.l. tel. 01 4139153Bd Timiºoara 31, bl. OD7, ap.74 094 56954676548 Bucureºti 6 094 344842România fax. 01 7256121


ACÞIONÃRI ELECTRICE REGLABILE ÎN STAÞII DE EPURARE A APEIIng. Cristian IVÃNOIU

Uzual, în staþiile de epurare de lângã bazinele colectoare, suntamplasate pompele de absorbþie ce au ca rol pomparea apeiuzate din bazinul colector în cel de epurare. În mod tradiþional,pompele de absorbþie sunt pornite un timp, pânã ce nivelul apeiuzate din bazinul colector scade la un nivel minim, dupã care seopresc pânã ce apa uzatã din acest bazin revine la un nivel cepermite reluarea procesului de epurare.

Aceastã metodã de lucru a pompelor prezintã uneledezavantaje evidente, cum ar fi:· procedurã greoaie (porniri/opriri dese ale pompelor, cu ºocuriîn reþeaua electricã ºi în conducte) · depuneri de materii pe fundul bazinului de acumulare;· consum mare de energie electricã atât la pompe cât ºi lasuflantele care asigurã oxigenarea apei din bazinul de epurare;

Pentru a reduce efectul negativ al acestor fenomene, s-apropus introducerea unei noi metode de control a procesului.Prin aceastã metodã, motoarele pompelor sunt antrenate laturaþie variabilã (prin intermediul unei Acþionãri ElectriceReglabile), debitul apei fiind modificat în funcþie de nivelul apeiuzate din bazinul colector.

Una din staþiile de epurare în care a fost implementatã aceastãnouã metodã de control prin intermediul unui echipament AERa fost cea aflatã în exploatarea societãþii �COMUNALE� S.A.din Târnãveni.

La aceastã staþie de epurare, pomparea apei uzate din bazinulcolector în bazinul de epurare, se face cu douã pompe cu motoarede 45kW ºi respectiv una acþionatã cu un motor de 22kW.

STRUCTURA ECHIPAMENTULUIEchipamentul AER 2x45+22kW propus are o structurã deja

clasicã, în cofretul metalic de producþie Rittal fiind introduseleurmãtoarele repere principale: · un convertor static de frecvenþã tip ACS 601, prevãzut cu fil-tru EMC ºi siguranþe ultrarapide Bussmann;· un softstarter destinat pornirii line a pompelor care nu suntalimentate de convertizor;· aparataj de comutaþie, protecþie, semnalizare, ventilaþie;· traductor ultrasonic de nivel (analogic).

MOD DE FUNCÞIONARE:Funcþionarea în regim automat implicã un control riguros al

turaþiei uneia din pompe - antrenate la turaþie reglabilã demotorul alimentat prin convertorul static de frecvenþã - celelatefiind pornite, sau dupã caz, oprite, în funcþie de debitul laevaucare necesar pentru menþinerea unui nivel de apã uzatãstabilit în bazinul colector. Pornirea celor trei pompe serealizeazã succesiv: prima pompã e pornitã prin convertizor ºi,în funcþie de debitul necesar, sunt pornite prin softstarter una sauambele pompe suplimentare. Cele douã pompe de puteri egaleau posibilitatea de interschimbare periodicã automatã, pot fialimentate fie una fie cealaltã prin convertizor, astfel încât uzuralor în timp sã fie aproximativ aceeaºi.

Pentru regimul de funcþionare manual, avantajul utilizãriiacestui echipament constã în faptul cã motoarele de antrenare apompelor sunt pornite lin, cu ajutorul softstarterului,menþinându-se o duratã ridicatã de funcþionare a motoarelor,

evitarea încãrcãrii inutile a reþelei de alimentare precum ºireducerea efectelor negative asupra conductelor etc.

AVANTAJELE UTILIZÃRII AER ÎN STAÞIILE DEEPURARE

· îmbunãtãþirea prin continuitate a procesului de epurare;· reducerea costurilor de întreþinere ºi service pentru întreg sis-temul de pompe ºi conducte colectoare;· economia de energie electricã atât la pompele de absorbþiecât ºi la suflantele ce oxigeneazã apa din bazinele decantoaredin aval;· evitarea depunerilor în conductele de absorbþie ºi refulareprecum ºi în bazinul colector;· controlul printr-un singur convertor de frecvenþã a tuturormotoarelor de acþionare a pompelor.

Fiabilitatea echipamentului electric în sine, creºtereaeficienþei sistemului hidraulic precum ºi avantajele energeticepe care le conferã, pot constitui argumente solide în favoareaadoptãrii soluþiei prezentate.

Str. C. Brâncoveanu 54, Ro-1900, Timiºoara, România, Tel (Fax): +40 56 / 204 402

Cod fiscal: R6725121; RC: J35/3508/94; Cont BRD-SMT nr. 251100996024792,

Cont BCR-Timiºoara nr. 2511.1-16645.1/ROLhttp://www.beespeed.ro

REGLARE & MÃSURÃ CU ÎNREGISTRATOARE FÃRÃ HÂRTIE

UNICONTROL ENG. SRL � Bd. Schitu Mãgureanu Nr.25; Tel/Fax: 01 314 03 8301 312 62 02

CALITATEA ARE UN NUME

Acest producãtor face parte de câþivaani din concernul PARKER HANNIFIN,lider mondial în producþia de componentede acþionare ºi comandã, precum ºi înproducþia de sisteme pentru utilizatoriindustriali ºi din domeniul aerospaþial.

PARKER LUCIFER S.A. este unuldintre producatorii importanþi de ventileelectromagnetice, este amplasat înElveþia ºi are o capacitate de producþieanualã de peste un milion de unitãþi.Principalele aplicaþii le constituie

comanda fluidelor ºi pneumatica îndomenii cum ar fi industria chimicã,industria celulozei ºi hârtiei, vopsitorie,industria alimentarã, autocamioane,trenuri, roboþi industriali ºi arzãtoare cucombustibil lichid. Dupã cum se ºtieventilele electromagnetice suntelemente de comandã care permit sauinterzic trecerea unui curent de fluidîntr-un sistem hidraulic sau pneumatic,determinând, de exemplu, miºcarea înambele sensuri a unor cilindri de acþio-nare sau blocarea rapidã a unui proces.

Din punct de vedere funcþionalprodusele se împart în 3 grupuri:1. Cu 2 cãi ºi 2 poziþii utilizate în special

ca ventile de blocare în aplicaþii deproces.

2. Cu 3 cãi ºi 2 poziþii (denumire 3/2)utilizate la comanda cilindrilor deacþionare cu un singur sens, ca ventilepilot pentru robinete mai mari ºipentru distribuþia sau amestecul defluide.

3. Cu 4 cãi ºi 3 poziþii (denumire 4/2,5/2, 5/3) utilizate pentru comandacilindrilor de acþionare cu dublu sens.În funcþie de principiul de operare, la

ventilele electromagnetice LUCIFER sedisting de asemeni trei grupuri ºi anume:· Cu acþionare directã· Cu acþionare prin pilot, care necesitã o

presiune minimã în amonte· Magnalift care acþioneazã direct la

presiuni diferenþiale apropiate de zero ºiprin pilot pe mãsurã ce presiunea creºte.

Din punct de vedere constructivventilele electromagnetice LUCIFERsunt de tip cu piston sau membranã. Celepeste 750 de produse distincte listate încatalog acoperã dimensiuni de la G1/8 laG2, cu kv de pâna la 560 l/min ºi presiunide operare de pâna la 100 bar. Toatagama de produse se poate livra cudiverse materiale de etanºare cum ar fiNBR, FKM, EPDM, PTFE, PCTFE,PUR ºi rubin industrial. Acestea,împreuna cu oþelul inoxidabil, alama saumaterialul plastic folosite la corpulvalvelor permit utilizarea lor lanumeroasele aplicaþii pe aer, apã, lichideºi gaze neutre, carburanþi, fluide deproces inclusiv puternic corozive ºi abur.

Construcþia modularã a ansambluluiventil-bobinã-carcasã permite o inter-schimbabilitate completã a pãrþilorelectrice, inclusiv între bobinele de c.a. ºicele de c.c., acoperind o gamã largã deaplicaþie pâna la gradul de protecþie IP67. Cea mai mare parte a pãrþilor electri-ce sunt proiectate pentru funcþionare con-tinuã ºi comutare permanentã (ciclu100%). Pentru zonele cu pericol de ex-plozie sunt disponibile versiuni ansamblubobinã/carcasã antiex cu protecþie EExe,EExm, Exme, EExia, EExib, ºi EExd.

PARKER LUCIFER este calificatãISO9001 / EN29001 de cãtre SDS (Aso-ciaþia Elveþianã pentru Certificarea Cali-taþii), prima certificare fiind obþinutã în1987, printre primele în Elveþia.

Numeroase ventile ºi pãrþi electricesunt autorizate/certificate de organizaþiicunoscute ca BASEEFA, PTB, TÜV,VDE, LCE, CESI, SEV/ASE, BureauVeritas, UL, CSA ºi corespund standar-delor CENELEC, IEC ºi ISO.

Produsele LUCIFER sunt folosite demulþi ani cu rezultate excelente pe piaþaromâneascã, fiind cunoscute în specialventilele electromagnetice pentruarzãtoare cu pãcura ºi cele de comandãpneumatica în construcþie antiex pentrupetrochimie.


MÃSURÃRIMÃSURÃRI

1. FACTORII MAJORI CARE INFLUENÞEAZÃPRECIZIA DE MÃSURARE A CONTOARELOR CU TURBINÃ.

1.1. Condiþiile de instalareContoarele cu turbinã sunt contoare de vitezã, care înre-

gistreazã volumul de gaz ca fiind proporþional cu debitulprintr-o secþiune constantã.

Accesoriile montate în instalaþie în vecinãtatea contorului,cum ar fi: supape de siguranþã, regulatoare, filtre, robineþi,fitinguri, etc. pot cauza variaþii bruºte ale vitezei de curgeresau turbulenþe care modificã profilul normal de curgere afec-tând acurateþea mãsurãrii.

Cercetãrile extensive la diferite debite ºi presiuni ºi îndiferite condiþii de instalare au dus la definirea configuraþieiinstalaþiei care asigurã condiþiile optime de mãsurare(acurateþea maximã a mãsurãrii volumului de gaz).

Cea mai recomandatã schemã de instalare, conformraportului nr.7 al AGA în �Mãsurarea gazelor combustibile cucontoare cu turbinã�, paragraful 3.2.1. ºi ISO 9951-1993,presupune existenþa unei conducte amonte în lungime de 10diametre nominale, cu dispozitiv de laminare a curgerii

poziþionat la 5 diametre nominale de contor ºi a unei conducteaval în lungime de 5 diametre nominale. Ambele tronsoaneamonte ºi aval trebuie sã fie de acelaºi diametru nominal cu celal contorului, conform fig.1.1.

În cazurile când spaþiul cerut în schema din fig.1.1, nu estedisponibil, sau când se monteazã contoare cu liniºtitor de cur-gere incorporat,se pot folosi scheme simplificate cu lungimiletronsoanelor amonte-aval reduse, dar numai cu respectareastrictã a condiþiilor de montaj recomandate de producãtorºi/sau impuse de Biroul Român de Metrologie Legalã înaprobarea de model a aparatului respectiv în funcþie deconfiguraþia instalaþiei amonte de contor.

Toate recomandãrile de montare a contoarelor cu turbinã sereferã la lungimile minime a tronsoanelor amonte ºi aval decontor, în funcþie de configuraþia staþiei de mãsurare ºi impunca diametrul nominal al acestora sa fie egal cu cel alcontorului.

Practic, la acelaºi diametru nominal, diametrul interior alþevii este diferit în funcþie de presiunea nominalã pentru careeste proiectatã instalaþia.

De asemenea, rugozitatea interioarã a tronsoanelor amonteºi aval poate diferi de la o instalaþie la alta, atât la þevile noi (în

INFLUENÞA CONDIÞIILOR DE INSTALARE ASUPRA PRECIZIEI DE MÃSURARE A DEBITELOR DE GAZE NATURALE CU CONTOARE CU TURBINÃDrd.ing.Ioan Ilarie ISTRATE, Ing. Emil ETZ, SCPTGN-Mediaº, Fiz. Mihai PÃTÂRNICHE � SNTGN - Mediaº

10 Dn

5 Dn 5 DnDispozitiv de laminare

a curgerii

contor cu turbin\

sond\ de

temperatur\


ACÞIONÃRIACÞIONÃRI

CONTROM C&I S.A. VÃ PREZINTÃ PRODUSELE PARKER LUCIFER S.A.Ing. Eugen ILIE, CONTROM C&I S.A. Lucifer Valve Division

Sistemul de mãsurare a debitelor de gaze naturale utilizat în majoritatea staþiilor noi de predare gaze dintre transport ºidistribuþie sau dintre transport ºi/sau distribuþie ºi consumatori industriali din România, începând din 1993, este contorul cuturbinã echipat cu corector electronic de presiune, temperaturã ºi factor de compresibilitate ( PTZ ).

Contoarele cu turbinã sunt aparate moderne utilizate pe scarã largã pentru mãsurarea debitelor de gaze începând din anii �60,la acestea referindu-se recomandarea AGA � Raport nr. 7 din1985, Standardul internaþional ISO 9951 � 1993, proiectul destandard european EN 12261 � 1995, recomandarea internaþionalã OIML R 32. ºi proiectul de standard român SR ISO 9951.

Deoarece principiul de mãsurare se bazeazã pe utilizarea vitezei de curgere a gazelor prin contor, tronsoanele drepte de con-ductã din amonte ºi aval trebuie sã aibã lungimile minime prevãzute în recomandãrile ºi standardele enumerate mai sus ºi în cãr-þile tehnice ale aparatelor de mãsurã, astfel încât sã fie eliminate profilele distorsionate de curgere ºi vârtejurile din fluxul de gazproduse de configuraþia instalaþiei, de armãturile ºi utilajele ce o echipeazã, care influenþeazã direct precizia mãsurãrii. Lun-gimile minime ale tronsoanelor drepte din amonte ºi aval sunt prevãzute între 2 � 10 diametre nominale, cu sau fãrã dispozitivde laminare a curgerii (liniºtitor de curgere) înaintea tronsonului amonte, în funcþie de configuraþia instalaþiei, de armãturile ºiutilajele ce o echipeazã ºi de tipul constructiv al contorului (cu sau fãrã dispozitiv de laminare a curgerii incorporat).

Viteza de curgere a gazului prin contor, imprimã o vitezã unghiularã turbinei, a cãrei relaþie este proporþionalã cu ratadebitului. Forma ºi unghiul paletelor turbinei, precum ºi alte detalii constructive, variazã de la un fabricant de contoare la altul.

Fig. 1.1. Recomandãri de instalare a contoarelor cu turbinã (lungimi minime)

CONTROM C&I S.A.Str. Episcop Radu 15 A, sector 2, Bucureºti 72159Tel.: 01 210 70 47; 01 210 70 64; Fax: 01.210 75 89; E-mail: [email protected]

Acest producãtor face parte de câþivaani din concernul PARKER HANNIFIN,lider mondial în producþia de componentede acþionare ºi comandã, precum ºi înproducþia de sisteme pentru utilizatoriindustriali ºi din domeniul aerospaþial.

PARKER LUCIFER S.A. este unuldintre producatorii importanþi de ventileelectromagnetice, este amplasat înElveþia ºi are o capacitate de producþieanualã de peste un milion de unitãþi.Principalele aplicaþii le constituie

comanda fluidelor ºi pneumatica îndomenii cum ar fi industria chimicã,industria celulozei ºi hârtiei, vopsitorie,industria alimentarã, autocamioane,trenuri, roboþi industriali ºi arzãtoare cucombustibil lichid. Dupã cum se ºtieventilele electromagnetice suntelemente de comandã care permit sauinterzic trecerea unui curent de fluidîntr-un sistem hidraulic sau pneumatic,determinând, de exemplu, miºcarea înambele sensuri a unor cilindri de acþio-nare sau blocarea rapidã a unui proces.

Din punct de vedere funcþionalprodusele se împart în 3 grupuri:1. Cu 2 cãi ºi 2 poziþii utilizate în special

ca ventile de blocare în aplicaþii deproces.

2. Cu 3 cãi ºi 2 poziþii (denumire 3/2)utilizate la comanda cilindrilor deacþionare cu un singur sens, ca ventilepilot pentru robinete mai mari ºipentru distribuþia sau amestecul defluide.

3. Cu 4 cãi ºi 3 poziþii (denumire 4/2,5/2, 5/3) utilizate pentru comandacilindrilor de acþionare cu dublu sens.În funcþie de principiul de operare, la

ventilele electromagnetice LUCIFER sedisting de asemeni trei grupuri ºi anume:· Cu acþionare directã· Cu acþionare prin pilot, care necesitã o

presiune minimã în amonte· Magnalift care acþioneazã direct la

presiuni diferenþiale apropiate de zero ºiprin pilot pe mãsurã ce presiunea creºte.

Din punct de vedere constructivventilele electromagnetice LUCIFERsunt de tip cu piston sau membranã. Celepeste 750 de produse distincte listate încatalog acoperã dimensiuni de la G1/8 laG2, cu kv de pâna la 560 l/min ºi presiunide operare de pâna la 100 bar. Toatagama de produse se poate livra cudiverse materiale de etanºare cum ar fiNBR, FKM, EPDM, PTFE, PCTFE,PUR ºi rubin industrial. Acestea,împreuna cu oþelul inoxidabil, alama saumaterialul plastic folosite la corpulvalvelor permit utilizarea lor lanumeroasele aplicaþii pe aer, apã, lichideºi gaze neutre, carburanþi, fluide deproces inclusiv puternic corozive ºi abur.

Construcþia modularã a ansambluluiventil-bobinã-carcasã permite o inter-schimbabilitate completã a pãrþilorelectrice, inclusiv între bobinele de c.a. ºicele de c.c., acoperind o gamã largã deaplicaþie pâna la gradul de protecþie IP67. Cea mai mare parte a pãrþilor electri-ce sunt proiectate pentru funcþionare con-tinuã ºi comutare permanentã (ciclu100%). Pentru zonele cu pericol de ex-plozie sunt disponibile versiuni ansamblubobinã/carcasã antiex cu protecþie EExe,EExm, Exme, EExia, EExib, ºi EExd.

PARKER LUCIFER este calificatãISO9001 / EN29001 de cãtre SDS (Aso-ciaþia Elveþianã pentru Certificarea Cali-taþii), prima certificare fiind obþinutã în1987, printre primele în Elveþia.

Numeroase ventile ºi pãrþi electricesunt autorizate/certificate de organizaþiicunoscute ca BASEEFA, PTB, TÜV,VDE, LCE, CESI, SEV/ASE, BureauVeritas, UL, CSA ºi corespund standar-delor CENELEC, IEC ºi ISO.

Produsele LUCIFER sunt folosite demulþi ani cu rezultate excelente pe piaþaromâneascã, fiind cunoscute în specialventilele electromagnetice pentruarzãtoare cu pãcura ºi cele de comandãpneumatica în construcþie antiex pentrupetrochimie.



1. FACTORII MAJORI CARE INFLUENÞEAZÃPRECIZIA DE MÃSURARE A CONTOARELOR CU TURBINÃ.

1.1. Condiþiile de instalareContoarele cu turbinã sunt contoare de vitezã, care înre-

gistreazã volumul de gaz ca fiind proporþional cu debitulprintr-o secþiune constantã.

Accesoriile montate în instalaþie în vecinãtatea contorului,cum ar fi: supape de siguranþã, regulatoare, filtre, robineþi,fitinguri, etc. pot cauza variaþii bruºte ale vitezei de curgeresau turbulenþe care modificã profilul normal de curgere afec-tând acurateþea mãsurãrii.

Cercetãrile extensive la diferite debite ºi presiuni ºi îndiferite condiþii de instalare au dus la definirea configuraþieiinstalaþiei care asigurã condiþiile optime de mãsurare(acurateþea maximã a mãsurãrii volumului de gaz).

Cea mai recomandatã schemã de instalare, conformraportului nr.7 al AGA în �Mãsurarea gazelor combustibile cucontoare cu turbinã�, paragraful 3.2.1. ºi ISO 9951-1993,presupune existenþa unei conducte amonte în lungime de 10diametre nominale, cu dispozitiv de laminare a curgerii

poziþionat la 5 diametre nominale de contor ºi a unei conducteaval în lungime de 5 diametre nominale. Ambele tronsoaneamonte ºi aval trebuie sã fie de acelaºi diametru nominal cu celal contorului, conform fig.1.1.

În cazurile când spaþiul cerut în schema din fig.1.1, nu estedisponibil, sau când se monteazã contoare cu liniºtitor de cur-gere incorporat,se pot folosi scheme simplificate cu lungimiletronsoanelor amonte-aval reduse, dar numai cu respectareastrictã a condiþiilor de montaj recomandate de producãtorºi/sau impuse de Biroul Român de Metrologie Legalã înaprobarea de model a aparatului respectiv în funcþie deconfiguraþia instalaþiei amonte de contor.

Toate recomandãrile de montare a contoarelor cu turbinã sereferã la lungimile minime a tronsoanelor amonte ºi aval decontor, în funcþie de configuraþia staþiei de mãsurare ºi impunca diametrul nominal al acestora sa fie egal cu cel alcontorului.

Practic, la acelaºi diametru nominal, diametrul interior alþevii este diferit în funcþie de presiunea nominalã pentru careeste proiectatã instalaþia.

De asemenea, rugozitatea interioarã a tronsoanelor amonteºi aval poate diferi de la o instalaþie la alta, atât la þevile noi (în

INFLUENÞA CONDIÞIILOR DE INSTALARE ASUPRA PRECIZIEI DE MÃSURARE A DEBITELOR DE GAZE NATURALE CU CONTOARE CU TURBINÃDrd.ing.Ioan Ilarie ISTRATE, Ing. Emil ETZ, SCPTGN-Mediaº, Fiz. Mihai PÃTÂRNICHE � SNTGN - Mediaº

10 Dn

5 Dn 5 DnDispozitiv de laminare

a curgerii

contor cu turbin\

sond\ de

temperatur\


ACÞIONÃRIACÞIONÃRI

CONTROM C&I S.A. VÃ PREZINTÃ PRODUSELE PARKER LUCIFER S.A.Ing. Eugen ILIE, CONTROM C&I S.A. Lucifer Valve Division

Sistemul de mãsurare a debitelor de gaze naturale utilizat în majoritatea staþiilor noi de predare gaze dintre transport ºidistribuþie sau dintre transport ºi/sau distribuþie ºi consumatori industriali din România, începând din 1993, este contorul cuturbinã echipat cu corector electronic de presiune, temperaturã ºi factor de compresibilitate ( PTZ ).

Contoarele cu turbinã sunt aparate moderne utilizate pe scarã largã pentru mãsurarea debitelor de gaze începând din anii �60,la acestea referindu-se recomandarea AGA � Raport nr. 7 din1985, Standardul internaþional ISO 9951 � 1993, proiectul destandard european EN 12261 � 1995, recomandarea internaþionalã OIML R 32. ºi proiectul de standard român SR ISO 9951.

Deoarece principiul de mãsurare se bazeazã pe utilizarea vitezei de curgere a gazelor prin contor, tronsoanele drepte de con-ductã din amonte ºi aval trebuie sã aibã lungimile minime prevãzute în recomandãrile ºi standardele enumerate mai sus ºi în cãr-þile tehnice ale aparatelor de mãsurã, astfel încât sã fie eliminate profilele distorsionate de curgere ºi vârtejurile din fluxul de gazproduse de configuraþia instalaþiei, de armãturile ºi utilajele ce o echipeazã, care influenþeazã direct precizia mãsurãrii. Lun-gimile minime ale tronsoanelor drepte din amonte ºi aval sunt prevãzute între 2 � 10 diametre nominale, cu sau fãrã dispozitivde laminare a curgerii (liniºtitor de curgere) înaintea tronsonului amonte, în funcþie de configuraþia instalaþiei, de armãturile ºiutilajele ce o echipeazã ºi de tipul constructiv al contorului (cu sau fãrã dispozitiv de laminare a curgerii incorporat).

Viteza de curgere a gazului prin contor, imprimã o vitezã unghiularã turbinei, a cãrei relaþie este proporþionalã cu ratadebitului. Forma ºi unghiul paletelor turbinei, precum ºi alte detalii constructive, variazã de la un fabricant de contoare la altul.

Fig. 1.1. Recomandãri de instalare a contoarelor cu turbinã (lungimi minime)

CONTROM C&I S.A.Str. Episcop Radu 15 A, sector 2, Bucureºti 72159Tel.: 01 210 70 47; 01 210 70 64; Fax: 01.210 75 89; E-mail: [email protected]





limite mici), cât mai ales datoritã depunerilor de impuritãþi ºicoroziunii interioare dupã o anumitã perioadã de exploatare, înfuncþie de compoziþia chimicã ºi de gradul de condiþionare agazelor vehiculate prin instalaþia de mãsurare.

Datoritã faptului cã nu se cunosc date asupra influenþeiacestor factori asupra preciziei de mãsurare, deºi sunt deinteres atât pentru firmele utilizatoare, cât ºi pentru fabricanþiide contoare, S.C.P.T.G.N Mediaº a efectuat în anii 1999 ºi2000 o serie de teste ºi mãsurãtori privind influenþa rugozitãþiiºi variaþiei diametrului interior al tronsoanelor amonte ºi avalasupra preciziei de mãsurare a contoarelor cu turbinã.

1.2. Variaþiile vitezei de curgere a gazului(fluctuaþiile de debit)Rãspunsul turbinei pentru o variaþie pozitivã ºi una negativã

a debitului este redat în fig.1.2.

Este evident cã timpul de rãspuns al rotorului la creºtereadebitului este mai mic decât la scãderea acestuia.

În urma mãsuratorilor efectuate pe un contor cu turbinã G160, montat pe standul de verificãri al producãtorului, s-aconstatat cã la variaþia debitului de la 0 la Qmax = 250 m3/h (lademaraj) contorul indicã -70 l, ºi la oprire indicã +700 l faþãde cantitatea realã de gaz vehiculatã prin contor, fapt ceconfirmã rezultatele teoretice referitoare la comportamentuldinamic al roþii de turbinã [4].

Fãcând raportul erorilor se poate constata cã: eroarea laoprire / eroarea la demaraj = 10. Acest raport diferã înfuncþie de mãrimea contorului, fiind direct influenþat de masarotorului ºi de coeficientul de frecare din rulmenþii acestuia.

Comportamentul diferit al turbinei la variaþiile pozitive ºinegative ale debitului afecteazã precizia de mãsurare a con-torului, care în condiþii de variaþii bruºte, repetate ale acestuia,va înregistra în plus faþã de volumul real de gaze vehiculat prinpunctul de mãsurare.

1.3. PulsaþiileCurgerea pulsatorie reprezintã regimul de curgere în care

debitul în secþiunea de mãsurare este o funcþie de timp, dar va-loarea lui medie într-un interval suficient de lung esteconstantã.

Metodele de mãsurare a debitelor de fluide într-o conductãînchisã, datoritã implicaþiilor profunde, fac obiectul standarde-lor internaþionale cât ºi naþionale

(ISO 5167-1/1991; ISO 5168/1978;

ISO 9951/1993; ISO 10790/1994; ISO 9300/1990).

Aceste standarde presupun curgerea ca fiind stationarã, sauîn practicã, variabilã lent în timp (ISO 5167-1/1991, pct.6.3.1.). Mãsurarea debitelor de fluide în regim pulsatoriu decurgere face obiectul unui singur standard la nivel inter-naþional, ISO/TR 3313/1999 (F), acesta având caracter deraport tehnic. ISO/TR 3313/1992 (F) are ca obiect mãsurareacu ajutorul diafragmelor, ajutajelor ºi tuburilor Venturi încondiþii de debit pulsatoriu. Nu se fac referiri la mãsurarea cucontoare cu turbinã în condiþiile curgerii pulsatorii a gazelor.

În industria gazelor naturale, principalele surse generatoarede pulsaþii sunt :

- Compresoarele de gaze naturale.

- Vibraþiile ºi rezonanþele parazite ale conductelor.

- Strangulãrile.

- Tubulatura de repartiþie, când pãrþile laterale sunt închise(pulsaþii autoîntreþinute).

În lucrarea [ 2 ], ca urmare a mãsuratorilor efectuate referitorla influenþa pulsaþiilor asupra preciziei de mãsurare a contoa-relor cu turbinã, într-o instalaþie realã, tipicã de mãsurare situa-tã în apropierea unei staþii de comprimare a gazelor naturale,s-au obþinut urmãtoarele rezultate ºi concluzii :

La o curgere pulsatorie, în regim de pompaj, contoarele cuturbinã tind sã indice un debit mai mare. În evoluþia influen-þelor pulsaþiilor, pulsaþiile debitului de gaz sunt determinante.

Pulsaþiile asociate debitului pot da naºtere la efecte de rezo-nanþã în conductele principale, în manifolduri ºi tubulaturaanexã ºi în contoarele de gaz.

Influenþa pulsaþiilor asupra erorii se diminueazã dacã den-sitatea gazului creºte (inerþia gazului este mai mare) ºi seamplificã pentru inerþii mai mari ale rotorului turbinei.

Aceasta semnificã faptul cã la o densitate mai mare a gazului,contorul simte mai bine pulsaþiile gazului ºi din contra, un rotorcu inerþie mai mare sesizeazã mai greu pulsaþiile debitului.

S-a stabilit cã pentru aceeaºi amplitudine ºi aceeaºifrecvenþã, eroarea cauzatã de o undã rectangularã este sensibilmai mare decît cea cauzatã de o undã sinusoidalã.

Pulsaþiile la o frecvenþã de rotaþie a arborelui compresoruluisunt mult atenuate dacã distanþa care separã staþia decomprimare de instalaþia de mãsurare creºte.

În publicaþiile de specialitate [6] se aratã cã variaþiile lenterepetate de debit, generate de miºcarea acumulãrilor de lichideîn zonele cele mai joase a conductelor de transport, sau defuncþionarea normalã a regulatoarelor din amonte de staþia demãsurare, influenþeazã într-o mãsurã relativ micã preciziamãsurãrii compartiv cu ceilalþi factori.

Din mãsurãtorile efectuate, a rezultat cã o variaþie adebitului mediu mãsurat cu pânã la 10% genereazã erori demãsurare datorate acestor pulsaþii de maximum 0,25%.

În cazul instalaþiilor de mãsurare montate în aval de regulatoa-re instabile, acestea vor genera pulsaþii rectangulare care potinfluenþa mult precizia mãsurãrii, în funcþie de frecvenþa ºiamplitudinea acestora. În urma mãsurãtorilor fãcute în aval de unastfel de regulator, cu un contor cu turbinã de 8 in.[6], în condi-þiile în care ciclul de funcþionare a regulatorului avea o frecvenþãde 5 secunde, a rezultat o eroare de mãsurare de +38,3%.

0

debit real

Debit

Timp

debit indicat

În figura 1.3, este prezentat efectul pulsaþiilor de diferitefrecvenþe asupra unui contor cu turbinã DN 100, rezultat înurma unui studiu efectuat de Gas Research Institute, USA [4].

Se observã cã la o pulsaþie cu frecvenþã de 25 Hz, factorulde calibrare creºte cu aproximativ 1%.

1.4 Turbulenþele (vârtejurile)Contoarele cu turbinã sunt destinate (ºi calibrate) mãsurãrii

debitelor de gaz cu profil de curgere uniform ºi liniar. Prezenþa unor turbulenþe semnificative (prezenþa compo-

nentelor tangenþiale ale vitezei), va afecta profilul de vitezeexistent în dreptul rotorului turbinei, modificând viteza derotaþie a acestuia.

Turbulenþele în acelaºi sens cu sensul de rotaþie al turbinei(denumite în literaturã ºi �turbulenþe pozitive�) vor determinafluxul de gaz sã loveascã paletele rotorului sub un unghi ac-centuat, determinând creºterea vitezei de rotaþie a acestuia ºideci erori pozitive în mãsurare.

Turbulenþele în sens opus cu sensul de rotaþie al turbinei(turbulenþe negative) vor cauza încetinirea rotorului ºi decierori negative în mãsurare.

Configuraþia conductelor pentru teste standard de perturbaþiiminore (de nivel scãzut) ºi majore (de nivel înalt) este pres-crisã de Standardul ISO 9951-1993.

Erorile cauzate de instalaþiile generatoare de turbulenþe nuau voie sã depãºeascã 1/3 din eroarea maximã permisã a con-torului cu turbinã, respectiv 0,33% ºi 0,66%, corespunzãtoaredomeniilor 0,2 Qmax - Qmax ºi Qmin - 0,2 Qmax.

În exploatare, pentru a realiza condiþiile unei mãsurãri câtmai precise a debitului de gaz, turbulenþele trebuie reduse lanivele nesemnificative, utilizând instalaþii corespunzãtoareechipate cu liniºtitoare de curgere.

1.5 Profilul vitezelorÎn practicã se întâlnesc cazuri când robineþii, filtrele parþial

înfundate, regulatoarele, flanºele nealiniate, eventualelegâtuiri sau obturãri parþiale a conductelor din amonte de staþiade mãsurare, modificã profilul normal al vitezelor de curgerea gazului cauzând creºterea neuniformã a acestora, fenomendenumit în literatura de specialitate �jetting�.

Datoritã liniºtitorului de curgere încorporat în contorul degaze, acesta îºi va crea la creºterea vitezei, mai mult sau maipuþin, propriul profil de curgere.

Influenþa condiþiilor de curgere mai sus descrise asupracurbei erorilor, poate sã fie semnificativã.

Pentru un debit mediu dat, profilul neuniform al vitezelor vadetermina o creºtere a turaþiei turbinei, mai mare decât turaþiamaximã corespunzãtoare aceluiaºi debit în condiþiile decurgere laminarã, rezultând erori pozitive de mãsurare.

1.6 ContaminanþiiPrecizia de mãsurare a contoarelor cu turbinã, este afectatã

de depunerile impuritãþilor solide ºi lichide din gaz pe supra-feþele interioare ale contoarelor ºi pe paletele turbinei. Acestedepuneri reduc secþiunea de curgere a gazului ºi mãrescmasa turbinei, rezultând o creºtere a vitezei gazului,respectiv modificarea unghiului sub care acesta acþioneazãasupra paletelor turbinei, fenomene care mãresc vitezarotorului ºi deci cauzeazã erori pozitive în mãsurare.

La mãsurãtorile efectuate [ 6 ], pe contoare cu turbinã avânddepuneri de impuritãþi între 0,1 si 0,12 mm pe paletele turbineiºi pe suprafeþele interioare, au rezultat erori de mãsurare depânã la +0,9%.

1.7 Starea de uzurã a contorului Uzura prematurã a contorului este determinatã de calitatea

gazului ºi de neefectuarea operaþiilor de întreþinere curentã -respectiv neefectuarea operaþiilor de ungere a rulmenþilor laintervalele prevãzute de fabricant în funcþie de calitatea gazu-lui mãsurat.

Uzura rulmenþilor sau îmbâcsirea acestora cu impuritãþi dingaz, care determinã mãrirea momentului de rotire ºi deci înce-tinirea rotorului turbinei (din care rezultã erori negative demãsurare), are ponderea cea mai mare asupra preciziei mãsu-rãrii în comparaþie cu uzura celorlalte elemente mecanice înmiºcare.

Pentru prevenirea erorilor cauzate de uzura prematurã arulmenþilor sau de îmbâcsirea lor, se recomandã a se prevedeaverificãri intermediare între cele planificate, în funcþie de cali-tatea gazului mãsurat.

În urma analizei factorilor care influenþeazã precizia demãsurare a contoarelor cu turbinã, prezentaþi anterior, pot fifãcute urmãtoarele observaþii:

1. Mãrirea preciziei de mãsurare a debitelor de gaze, nupoate fi disociatã de problema condiþionãrii gazelor natu-rale, mai ales în condiþiile funcþionãrii multor grupuri desonde în regim de depletare. Antrenãrile de lichide afecteazãprecizia de mãsurare a contoarelor cu turbinã determinând,în cantitãþi mici � frânarea rotorului ºi deci erori negative înmãsurare, iar în cantitãþi mari putând produce ruperea pale-telor turbinei.

2. O deosebitã atenþie trebuie acordatã staþiei de reglare -mãsurare în faza de proiectare ºi execuþie, urmãrindu-se:· Dimensionarea, execuþia ºi montarea corectã a cupoane-

lor amonte ºi aval ºi prevederea unui dispozitiv de laminare acurgerii în funcþie de configuraþia instalaþiei, în conformitatecu prevederile ISO 9951-93, a cãrþii tehnice ºi a aprobãriimetrologice de model a contorului cu turbinã.

· Poziþionarea SRM- ului, pe cât posibil, la distanþã câtmai mare de staþiile de comprimare gaze, diminuându-se astfelinfluenþa pulsaþiilor asupra preciziei de mãsurare.

· Mãrimea contorului cu turbinã ales, sã fie corelatã cucaracteristica realã a consumului.

Pulsa]ie 25 Hz

3500 2 4 6 8

352

354

356

358

360

362

Pulsa]ie 44 Hz

curba de calibrare de baz\

num\rul Rθ al conductei (x10o)

Factordepropor]ionalitate

cufactoru

ldecalibrare

(K)

Fig 1.2 Rãspunsul turbinei pentru o variaþie pozitivã ºi una negativã a debitului

Fig. 1.3 Efectul pulsaþiilor de diferite frecvenþe asupra preciziei de mãsurare a contorului cu turbinã





limite mici), cât mai ales datoritã depunerilor de impuritãþi ºicoroziunii interioare dupã o anumitã perioadã de exploatare, înfuncþie de compoziþia chimicã ºi de gradul de condiþionare agazelor vehiculate prin instalaþia de mãsurare.

Datoritã faptului cã nu se cunosc date asupra influenþeiacestor factori asupra preciziei de mãsurare, deºi sunt deinteres atât pentru firmele utilizatoare, cât ºi pentru fabricanþiide contoare, S.C.P.T.G.N Mediaº a efectuat în anii 1999 ºi2000 o serie de teste ºi mãsurãtori privind influenþa rugozitãþiiºi variaþiei diametrului interior al tronsoanelor amonte ºi avalasupra preciziei de mãsurare a contoarelor cu turbinã.

1.2. Variaþiile vitezei de curgere a gazului(fluctuaþiile de debit)Rãspunsul turbinei pentru o variaþie pozitivã ºi una negativã

a debitului este redat în fig.1.2.

Este evident cã timpul de rãspuns al rotorului la creºtereadebitului este mai mic decât la scãderea acestuia.

În urma mãsuratorilor efectuate pe un contor cu turbinã G160, montat pe standul de verificãri al producãtorului, s-aconstatat cã la variaþia debitului de la 0 la Qmax = 250 m3/h (lademaraj) contorul indicã -70 l, ºi la oprire indicã +700 l faþãde cantitatea realã de gaz vehiculatã prin contor, fapt ceconfirmã rezultatele teoretice referitoare la comportamentuldinamic al roþii de turbinã [4].

Fãcând raportul erorilor se poate constata cã: eroarea laoprire / eroarea la demaraj = 10. Acest raport diferã înfuncþie de mãrimea contorului, fiind direct influenþat de masarotorului ºi de coeficientul de frecare din rulmenþii acestuia.

Comportamentul diferit al turbinei la variaþiile pozitive ºinegative ale debitului afecteazã precizia de mãsurare a con-torului, care în condiþii de variaþii bruºte, repetate ale acestuia,va înregistra în plus faþã de volumul real de gaze vehiculat prinpunctul de mãsurare.

1.3. PulsaþiileCurgerea pulsatorie reprezintã regimul de curgere în care

debitul în secþiunea de mãsurare este o funcþie de timp, dar va-loarea lui medie într-un interval suficient de lung esteconstantã.

Metodele de mãsurare a debitelor de fluide într-o conductãînchisã, datoritã implicaþiilor profunde, fac obiectul standarde-lor internaþionale cât ºi naþionale

(ISO 5167-1/1991; ISO 5168/1978;

ISO 9951/1993; ISO 10790/1994; ISO 9300/1990).

Aceste standarde presupun curgerea ca fiind stationarã, sauîn practicã, variabilã lent în timp (ISO 5167-1/1991, pct.6.3.1.). Mãsurarea debitelor de fluide în regim pulsatoriu decurgere face obiectul unui singur standard la nivel inter-naþional, ISO/TR 3313/1999 (F), acesta având caracter deraport tehnic. ISO/TR 3313/1992 (F) are ca obiect mãsurareacu ajutorul diafragmelor, ajutajelor ºi tuburilor Venturi încondiþii de debit pulsatoriu. Nu se fac referiri la mãsurarea cucontoare cu turbinã în condiþiile curgerii pulsatorii a gazelor.

În industria gazelor naturale, principalele surse generatoarede pulsaþii sunt :

- Compresoarele de gaze naturale.

- Vibraþiile ºi rezonanþele parazite ale conductelor.

- Strangulãrile.

- Tubulatura de repartiþie, când pãrþile laterale sunt închise(pulsaþii autoîntreþinute).

În lucrarea [ 2 ], ca urmare a mãsuratorilor efectuate referitorla influenþa pulsaþiilor asupra preciziei de mãsurare a contoa-relor cu turbinã, într-o instalaþie realã, tipicã de mãsurare situa-tã în apropierea unei staþii de comprimare a gazelor naturale,s-au obþinut urmãtoarele rezultate ºi concluzii :

La o curgere pulsatorie, în regim de pompaj, contoarele cuturbinã tind sã indice un debit mai mare. În evoluþia influen-þelor pulsaþiilor, pulsaþiile debitului de gaz sunt determinante.

Pulsaþiile asociate debitului pot da naºtere la efecte de rezo-nanþã în conductele principale, în manifolduri ºi tubulaturaanexã ºi în contoarele de gaz.

Influenþa pulsaþiilor asupra erorii se diminueazã dacã den-sitatea gazului creºte (inerþia gazului este mai mare) ºi seamplificã pentru inerþii mai mari ale rotorului turbinei.

Aceasta semnificã faptul cã la o densitate mai mare a gazului,contorul simte mai bine pulsaþiile gazului ºi din contra, un rotorcu inerþie mai mare sesizeazã mai greu pulsaþiile debitului.

S-a stabilit cã pentru aceeaºi amplitudine ºi aceeaºifrecvenþã, eroarea cauzatã de o undã rectangularã este sensibilmai mare decît cea cauzatã de o undã sinusoidalã.

Pulsaþiile la o frecvenþã de rotaþie a arborelui compresoruluisunt mult atenuate dacã distanþa care separã staþia decomprimare de instalaþia de mãsurare creºte.

În publicaþiile de specialitate [6] se aratã cã variaþiile lenterepetate de debit, generate de miºcarea acumulãrilor de lichideîn zonele cele mai joase a conductelor de transport, sau defuncþionarea normalã a regulatoarelor din amonte de staþia demãsurare, influenþeazã într-o mãsurã relativ micã preciziamãsurãrii compartiv cu ceilalþi factori.

Din mãsurãtorile efectuate, a rezultat cã o variaþie adebitului mediu mãsurat cu pânã la 10% genereazã erori demãsurare datorate acestor pulsaþii de maximum 0,25%.

În cazul instalaþiilor de mãsurare montate în aval de regulatoa-re instabile, acestea vor genera pulsaþii rectangulare care potinfluenþa mult precizia mãsurãrii, în funcþie de frecvenþa ºiamplitudinea acestora. În urma mãsurãtorilor fãcute în aval de unastfel de regulator, cu un contor cu turbinã de 8 in.[6], în condi-þiile în care ciclul de funcþionare a regulatorului avea o frecvenþãde 5 secunde, a rezultat o eroare de mãsurare de +38,3%.

0

debit real

Debit

Timp

debit indicat

În figura 1.3, este prezentat efectul pulsaþiilor de diferitefrecvenþe asupra unui contor cu turbinã DN 100, rezultat înurma unui studiu efectuat de Gas Research Institute, USA [4].

Se observã cã la o pulsaþie cu frecvenþã de 25 Hz, factorulde calibrare creºte cu aproximativ 1%.

1.4 Turbulenþele (vârtejurile)Contoarele cu turbinã sunt destinate (ºi calibrate) mãsurãrii

debitelor de gaz cu profil de curgere uniform ºi liniar. Prezenþa unor turbulenþe semnificative (prezenþa compo-

nentelor tangenþiale ale vitezei), va afecta profilul de vitezeexistent în dreptul rotorului turbinei, modificând viteza derotaþie a acestuia.

Turbulenþele în acelaºi sens cu sensul de rotaþie al turbinei(denumite în literaturã ºi �turbulenþe pozitive�) vor determinafluxul de gaz sã loveascã paletele rotorului sub un unghi ac-centuat, determinând creºterea vitezei de rotaþie a acestuia ºideci erori pozitive în mãsurare.

Turbulenþele în sens opus cu sensul de rotaþie al turbinei(turbulenþe negative) vor cauza încetinirea rotorului ºi decierori negative în mãsurare.

Configuraþia conductelor pentru teste standard de perturbaþiiminore (de nivel scãzut) ºi majore (de nivel înalt) este pres-crisã de Standardul ISO 9951-1993.

Erorile cauzate de instalaþiile generatoare de turbulenþe nuau voie sã depãºeascã 1/3 din eroarea maximã permisã a con-torului cu turbinã, respectiv 0,33% ºi 0,66%, corespunzãtoaredomeniilor 0,2 Qmax - Qmax ºi Qmin - 0,2 Qmax.

În exploatare, pentru a realiza condiþiile unei mãsurãri câtmai precise a debitului de gaz, turbulenþele trebuie reduse lanivele nesemnificative, utilizând instalaþii corespunzãtoareechipate cu liniºtitoare de curgere.

1.5 Profilul vitezelorÎn practicã se întâlnesc cazuri când robineþii, filtrele parþial

înfundate, regulatoarele, flanºele nealiniate, eventualelegâtuiri sau obturãri parþiale a conductelor din amonte de staþiade mãsurare, modificã profilul normal al vitezelor de curgerea gazului cauzând creºterea neuniformã a acestora, fenomendenumit în literatura de specialitate �jetting�.

Datoritã liniºtitorului de curgere încorporat în contorul degaze, acesta îºi va crea la creºterea vitezei, mai mult sau maipuþin, propriul profil de curgere.

Influenþa condiþiilor de curgere mai sus descrise asupracurbei erorilor, poate sã fie semnificativã.

Pentru un debit mediu dat, profilul neuniform al vitezelor vadetermina o creºtere a turaþiei turbinei, mai mare decât turaþiamaximã corespunzãtoare aceluiaºi debit în condiþiile decurgere laminarã, rezultând erori pozitive de mãsurare.

1.6 ContaminanþiiPrecizia de mãsurare a contoarelor cu turbinã, este afectatã

de depunerile impuritãþilor solide ºi lichide din gaz pe supra-feþele interioare ale contoarelor ºi pe paletele turbinei. Acestedepuneri reduc secþiunea de curgere a gazului ºi mãrescmasa turbinei, rezultând o creºtere a vitezei gazului,respectiv modificarea unghiului sub care acesta acþioneazãasupra paletelor turbinei, fenomene care mãresc vitezarotorului ºi deci cauzeazã erori pozitive în mãsurare.

La mãsurãtorile efectuate [ 6 ], pe contoare cu turbinã avânddepuneri de impuritãþi între 0,1 si 0,12 mm pe paletele turbineiºi pe suprafeþele interioare, au rezultat erori de mãsurare depânã la +0,9%.

1.7 Starea de uzurã a contorului Uzura prematurã a contorului este determinatã de calitatea

gazului ºi de neefectuarea operaþiilor de întreþinere curentã -respectiv neefectuarea operaþiilor de ungere a rulmenþilor laintervalele prevãzute de fabricant în funcþie de calitatea gazu-lui mãsurat.

Uzura rulmenþilor sau îmbâcsirea acestora cu impuritãþi dingaz, care determinã mãrirea momentului de rotire ºi deci înce-tinirea rotorului turbinei (din care rezultã erori negative demãsurare), are ponderea cea mai mare asupra preciziei mãsu-rãrii în comparaþie cu uzura celorlalte elemente mecanice înmiºcare.

Pentru prevenirea erorilor cauzate de uzura prematurã arulmenþilor sau de îmbâcsirea lor, se recomandã a se prevedeaverificãri intermediare între cele planificate, în funcþie de cali-tatea gazului mãsurat.

În urma analizei factorilor care influenþeazã precizia demãsurare a contoarelor cu turbinã, prezentaþi anterior, pot fifãcute urmãtoarele observaþii:

1. Mãrirea preciziei de mãsurare a debitelor de gaze, nupoate fi disociatã de problema condiþionãrii gazelor natu-rale, mai ales în condiþiile funcþionãrii multor grupuri desonde în regim de depletare. Antrenãrile de lichide afecteazãprecizia de mãsurare a contoarelor cu turbinã determinând,în cantitãþi mici � frânarea rotorului ºi deci erori negative înmãsurare, iar în cantitãþi mari putând produce ruperea pale-telor turbinei.

2. O deosebitã atenþie trebuie acordatã staþiei de reglare -mãsurare în faza de proiectare ºi execuþie, urmãrindu-se:· Dimensionarea, execuþia ºi montarea corectã a cupoane-

lor amonte ºi aval ºi prevederea unui dispozitiv de laminare acurgerii în funcþie de configuraþia instalaþiei, în conformitatecu prevederile ISO 9951-93, a cãrþii tehnice ºi a aprobãriimetrologice de model a contorului cu turbinã.

· Poziþionarea SRM- ului, pe cât posibil, la distanþã câtmai mare de staþiile de comprimare gaze, diminuându-se astfelinfluenþa pulsaþiilor asupra preciziei de mãsurare.

· Mãrimea contorului cu turbinã ales, sã fie corelatã cucaracteristica realã a consumului.

Pulsa]ie 25 Hz

3500 2 4 6 8

352

354

356

358

360

362

Pulsa]ie 44 Hz

curba de calibrare de baz\

num\rul Rθ al conductei (x10o)

Factordepropor]ionalitate

cufactoru

ldecalibrare

(K)

Fig 1.2 Rãspunsul turbinei pentru o variaþie pozitivã ºi una negativã a debitului

Fig. 1.3 Efectul pulsaþiilor de diferite frecvenþe asupra preciziei de mãsurare a contorului cu turbinã





· Regimul de curgere sã se cifreze la valori optime,respectiv viteze 3-20 m/s, pentru care majoritatea încercãrilorefectuate pe plan internaþional certificã o comportare bunã atuturor sistemelor de mãsurare a debitului de gaze naturale.

· Analiza variaþiei zilnice, lunare ºi sezoniere a consumului,ºi prevederea a douã linii de mãsurare acolo unde variaþiilesunt prea mari. În cazul consumatorilor cu variaþii mari aleconsumului, cum ar fi de exemplu unele dintre distribuþiilenou înfiinþate, se poate prevedea alimentarea cu gaze naturaleprin douã linii, dotatã fiecare cu regulator ºi contor propriu,una din linii fiind dimensionatã pentru înregistrareaconsumului scãzut care, în timpul nopþii ºi unele ore ale

dimineþii înregistreazã valori sub limita debitului minim alcontorului cu turbinã dimensionat la capacitatea nominalã astaþiei, cealaltã linie fiind dimensionatã pentru debitul nominalal consumatorului.

De asemenea, regulatoarele vor fi reglate diferenþiat, astfelîncât sã nu mai fie necesarã nici o comutare manualã a linieide mãsurare.

Într-o instalaþie astfel configuratã, se evitã ieºirea regulatoa-relor din plaja normalã de funcþionare ºi intrarea lor în regimpulsator.

Bibliografie:1. *** pr. SR ISO 9951, �Mãsurarea debitului de gaz în conducte închise. Contoare cu turbinã�. 2. Comisia Economicã pentru Europa, �Influenþa pulsaþiilor curentului de gaz asupra erorilor contoarelor cu turbinã.� , Raport prezentat de

M.M. Piekarski de la Compania Polonezã de Petrol ºi Gaze la �A 27-a Reuniune a experþilor din transport ºi înmagazinare gaze�,septembrie 1996.

3. Horia Mihai Moþit, �Contoare�, Editura Artecno Bucureºti, 19974. �Developments in Flow Measurements� , Edited by R.W.W. Scott, Applied Science Publishers LTD, Ripple Road, Basking, Essex, England5. S. Sreenivasa Pai, �Gas Flow Measurement using Turbine Flowmeters�, Course, 1995, Fluid Control Research Institute, Kanjikode West,

Palghat , India.6. Colecþia �Pipe Line & Gas Industry �, 1998, 1999, 2000.

Calculatoare de debit SCANNERppeennttrruu mmããssuurraarreeaa ddeebbiitteelloorr ddee ggaazzee ssaauu lliicchhiiddeeBarton INSTRUMENT SYSTEMS

Str. Sibiu nr. 13, bloc Z18, apart. 4, sector 6, Bucureºti Tel / Fax: +401-413.52.40/ 413.88.65 / 413.89.20





· Regimul de curgere sã se cifreze la valori optime,respectiv viteze 3-20 m/s, pentru care majoritatea încercãrilorefectuate pe plan internaþional certificã o comportare bunã atuturor sistemelor de mãsurare a debitului de gaze naturale.

· Analiza variaþiei zilnice, lunare ºi sezoniere a consumului,ºi prevederea a douã linii de mãsurare acolo unde variaþiilesunt prea mari. În cazul consumatorilor cu variaþii mari aleconsumului, cum ar fi de exemplu unele dintre distribuþiilenou înfiinþate, se poate prevedea alimentarea cu gaze naturaleprin douã linii, dotatã fiecare cu regulator ºi contor propriu,una din linii fiind dimensionatã pentru înregistrareaconsumului scãzut care, în timpul nopþii ºi unele ore ale

dimineþii înregistreazã valori sub limita debitului minim alcontorului cu turbinã dimensionat la capacitatea nominalã astaþiei, cealaltã linie fiind dimensionatã pentru debitul nominalal consumatorului.

De asemenea, regulatoarele vor fi reglate diferenþiat, astfelîncât sã nu mai fie necesarã nici o comutare manualã a linieide mãsurare.

Într-o instalaþie astfel configuratã, se evitã ieºirea regulatoa-relor din plaja normalã de funcþionare ºi intrarea lor în regimpulsator.

Bibliografie:1. *** pr. SR ISO 9951, �Mãsurarea debitului de gaz în conducte închise. Contoare cu turbinã�. 2. Comisia Economicã pentru Europa, �Influenþa pulsaþiilor curentului de gaz asupra erorilor contoarelor cu turbinã.� , Raport prezentat de

M.M. Piekarski de la Compania Polonezã de Petrol ºi Gaze la �A 27-a Reuniune a experþilor din transport ºi înmagazinare gaze�,septembrie 1996.

3. Horia Mihai Moþit, �Contoare�, Editura Artecno Bucureºti, 19974. �Developments in Flow Measurements� , Edited by R.W.W. Scott, Applied Science Publishers LTD, Ripple Road, Basking, Essex, England5. S. Sreenivasa Pai, �Gas Flow Measurement using Turbine Flowmeters�, Course, 1995, Fluid Control Research Institute, Kanjikode West,

Palghat , India.6. Colecþia �Pipe Line & Gas Industry �, 1998, 1999, 2000.

Calculatoare de debit SCANNERppeennttrruu mmããssuurraarreeaa ddeebbiitteelloorr ddee ggaazzee ssaauu lliicchhiiddeeBarton INSTRUMENT SYSTEMS

Str. Sibiu nr. 13, bloc Z18, apart. 4, sector 6, Bucureºti Tel / Fax: +401-413.52.40/ 413.88.65 / 413.89.20

de cercetare, ca: laboratoare de calibrare (Cernay-Franþa,Reinach-Elveþia), de testãri la influenþa câmpurilorelectromagnetice (Maulburg-Germania), de testare a aparaturiide mãsurã nivel cu microunde (Maulburg).Deasemenea,începând cu anul 2000 E+H dispune în Elveþia ºi de un centrude cercetare ºi testãri în domeniul tehnologiilor ºimagistralelor de comunicaþie serialã �E+H PROFIBUSCompetence Centre�, acreditat de Profibus User Organisation(PNO).

E+H poate livra sisteme complete de comunicaþie ºi asigurãsuportul tehnic necesar în alegerea uneia din urmãtoareletehnologii de comunicaþie pe care sã o utilizãm:

HART (Highway Addressable RemoteTransmitter) prevede un semnal digital,utilizat pentru configurare ºi diagnozã,care este suprapus peste semnalul con-venþional analogic 4�20 mA;

PROFIBUS-PA prevede un semnal digi-tal pe o magistralã de comunicaþie de 2fire, care permite conectarea serialã amai multor aparate. Metoda permite integrarea uºoarã într-oarhitecturã PLC, printr-un segment decuplare Profibus DP;

FOUNDATION Fieldbus H1 prevede deasemenea un semnal digital pe o magis-tralã de 2 fire, la care mai multe aparatepot fi conectate în serie.Aceasta permite integrarea uºoarã în sis-teme distribuite de conducere, utilizândîn mod special standardul High SpeedEthernet (HSE) ºi permite realizareabuclelor de reglare la nivelul local decomunicaþie.

SISTEME DESCHISE DE COMUNICAÞIEToate componentele utilizate în soluþiile E+H sunt

concepute pentru a permite orice integrãri sau extinderi desisteme, prin utilizarea de interfeþe deschise care au la bazãstandarde de comunicaþie Hart, Profibus sau FoundationFieldbus.

Prin aceasta se garanteazã interoperabilitatea ºi integrareacomponentelor în sistem, ca de exemplu în software-ul deconfigurare HMI sau modul de conectare Ethernet.

Endress+Hauser livreazã de asemenea ºi produse softwareaferente sistemelor de automatizare, ca:

-�FieldCare� software universal pentru managementulaparaturii de câmp ºi a componentelor de sistem, utilizândtehnologia digitalã DTM (Device Type Managers) ºi ;

- �Field Device Tool� (FDT), un standard deschis caredefineºte schimbul de date între FDT ºi DTM ºi permiteconfigurarea componentelor la toate nivelurile de conducereoperativã.

SOLUÞII �APPLIPAC�Pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor, în scopulutilizãrii facilitãþilor de comunicare ºi a experienþei E+H înautomatizarea proceselor industriale, E+H oferã ºi pachete�APPLIPAC� de soluþii complete hardware-software,

pentru aplicaþii specifice, ca:

� sisteme de mãsurã continuã a nivelului de lichide înrezervoare, cu ultrasunete sau microunde, prevãzute ºi cufuncþia de protecþie a mediului la deversãri (�overspillprotection�);

� sisteme de mãsurã nivel ºi a conþinutului de alcool înrezervoarele de fermentare bere

, utilizând senzori hidrostatici de nivel;� sisteme de mãsurã a debitului masic de abur, cu

semnalizarea apariþiei aburului umed.

SOLUÞII DE SUPRAVEGHERE �COMMUTEC S�Commutec S reprezintã un sistem modular de achiziþie de

date ºi supraveghere a proceselor industriale, dezvoltat deE+H pentru a oferi soluþii complete de hardware ºi softwarepentru diverse aplicaþii industriale (ex. mãsurã nivel cucorecþie de calibrare, detectare de spumã, supraveghere filtre,mãsurã debit masic de abur, mãsurã concentraþie de Brix etc.).

SOLUÞII DE CONDUCERE �COMMUTEC P�Commutec P View reprezintã un sistem hardware-software

pentru vizualizarea procesului via PROFIBUS, care esteconceput integral de E+H ºi oferã urmãtoarele facilitãþi:- achiziþie, prelucrare, transmisie date în timp real;- realizarea de funcþii de calcul sau de reglare;- transmiterea de comenzi cãtre elementele de execuþie;- afiºarea pe display de imagini, grafice de proces;- funcþionarea integratã ºi managementul aparaturii de câmp;- alarmarea ºi înregistrarea evenimentelor de proces;- arhivarea de date privind variabilele de proces;- calcule în timp real;- înregistrarea acþiunilor operatorului;- funcþionarea pe un PC, utilizând sisteme de operare

Windows NT ºi Windows� 2000.Sistemul �Commutec P� este disponibil în 2 variante: pentru64 (View 64) sau 128 (View 128) mãrimi de proces.





COMUNICAÞIE Cea mai mare parte din aparatura de mãsurã analogicãfabricatã astãzi dispune de facilitãþi diverse de comunicare.

La o parte din informaþiile existente în interiorul aparatelorse poate accede prin comenzi adresate prin intermediul tastelorprevãzute la nivelul aparatului respectiv, dar multe dininformaþii nu pot fi accesate datoritã faptului cã nu se dispunede mijloacele de comunicare adecvate.

Traductoarele moderne pot oferi urmãtoarele informaþii:� valoarea parametrului de proces mãsuratã;� stãri aferente procesului tehnologic;� informaþii de diagnozã în caz de defect;� starea de �sãnãtate� a traductorului respectiv.

Totodatã, traductoarele moderne sunt prevãzute cuposibilitatea de configurare la distanþã prin terminal portabil,reducând astfel costurile de mentenanþã ºi crescândcoeficientul de disponibilitate în funcþionare a instalaþiilor.

Toate acestea conduc cãtre �know-how�:� cum trebuie alese ºi configurate reþelele de comunicaþie de

câmp în zone sigure ºi explozive ?

� cum se calculeazã sarcina magistralei de comunicaþie ºi cumse aleg componentele adecvate ?

� care este metoda optimã de a obþine informaþii la nivelul deconducere operativã ? Prin utilizarea metodei �peer-to-peer communication�

aparatura de câmp este capabilã sã realizeze bucle locale dereglare fãrã a mai fi necesar un sistem centralizat.

Endress+Hauser este pionier în dezvoltarea tehnologiilor decomunicaþie prin magistrale locale (�fieldbus�), jucând un rolde lider în implementarea practicã a tehnologiilor decomunicaþie Hart, Profibus PA, Foundation Fieldbus ºidispunând ºi de o experienþã vastã în proiectarea, instalarea ºipunerea în funcþiune a aparaturii de câmp, în diverse zone demediu. Având o experienþã de peste 50 de ani în furnizarea deaparaturã de automatizare în aplicaþii de procese industriale,Endress+Hauser este practic primul furnizor care a realizatinstalãri de magistrale de comunicaþie localã în tehnologieProfibus PA.

Endress+Hauser investeºte anual peste 10% din cifra deafaceri în cercetare-dezvoltare, dispunând de o serie de centre

ENDRESS+HAUSER - DE LA SENZORI LA SOLUÞII Ing. ªerban SAMOILÃ, ROMCONSENG SRL Bucureºti, Reprezentanþa Endress+Hauser

Endress+Hauser GmbH+Co. KG Germania este un furnizor renumit de aparaturã de automatizare, îndeosebi pentru mãsurareaparametrilor de proces (debite, presiuni, nivele, temperaturi), analiza calitãþii lichidelor (pH/Redox, conductivitate, turbiditate, oxi-gen dizolvat, conþinut de clor, nitraþi, fosfaþi, amoniu, silicaþi, cianuri etc.), precum ºi livrarea de componente de sistem (indicatoare,contactoare, surse , bariere de siguranþã), de achiziþie, comunicaþie ºi înregistrarea datelor (înregistratoare inteligente, software).Preocupãrile firmei Endress+Hauser se dezvoltã din ce în ce mai mult în direcþia livrãrii nu numai de senzori de mãsurã sau com-ponente de sistem ci ºi de soluþii complete de comunicaþie ºi automatizare a proceselor industriale, oferind ºi aparaturã ºi sistemede comunicaþie Profibus, Fieldbus Foundation, pachete hardware ºi software �Applipac� pentru aplicaþii specifice de proces, sis-teme complete de supraveghere ºi conducere a proceselor industriale (Commutec S, Commutec P, Commuwin II). Articolul prezintãsuccint unele noutãþi ale firmei Endress+Hauser privind soluþii de comunicaþie ºi de automatizare a proceselor industriale.

E+H Profibus Competence Centre

Reprezentanþa Endress+Hauser în România: S.C ROMCONSENG SRLBd. Iuliu Maniu nr. 19, CP 66-145, sector 6, 77205 - BucureºtiTel/Fax : (01) 410 16 34; (01) 410 00 53; (01) 411 25 01e-mail : [email protected] : www.endress.com

de cercetare, ca: laboratoare de calibrare (Cernay-Franþa,Reinach-Elveþia), de testãri la influenþa câmpurilorelectromagnetice (Maulburg-Germania), de testare a aparaturiide mãsurã nivel cu microunde (Maulburg).Deasemenea,începând cu anul 2000 E+H dispune în Elveþia ºi de un centrude cercetare ºi testãri în domeniul tehnologiilor ºimagistralelor de comunicaþie serialã �E+H PROFIBUSCompetence Centre�, acreditat de Profibus User Organisation(PNO).

E+H poate livra sisteme complete de comunicaþie ºi asigurãsuportul tehnic necesar în alegerea uneia din urmãtoareletehnologii de comunicaþie pe care sã o utilizãm:

HART (Highway Addressable RemoteTransmitter) prevede un semnal digital,utilizat pentru configurare ºi diagnozã,care este suprapus peste semnalul con-venþional analogic 4�20 mA;

PROFIBUS-PA prevede un semnal digi-tal pe o magistralã de comunicaþie de 2fire, care permite conectarea serialã amai multor aparate. Metoda permite integrarea uºoarã într-oarhitecturã PLC, printr-un segment decuplare Profibus DP;

FOUNDATION Fieldbus H1 prevede deasemenea un semnal digital pe o magis-tralã de 2 fire, la care mai multe aparatepot fi conectate în serie.Aceasta permite integrarea uºoarã în sis-teme distribuite de conducere, utilizândîn mod special standardul High SpeedEthernet (HSE) ºi permite realizareabuclelor de reglare la nivelul local decomunicaþie.

SISTEME DESCHISE DE COMUNICAÞIEToate componentele utilizate în soluþiile E+H sunt

concepute pentru a permite orice integrãri sau extinderi desisteme, prin utilizarea de interfeþe deschise care au la bazãstandarde de comunicaþie Hart, Profibus sau FoundationFieldbus.

Prin aceasta se garanteazã interoperabilitatea ºi integrareacomponentelor în sistem, ca de exemplu în software-ul deconfigurare HMI sau modul de conectare Ethernet.

Endress+Hauser livreazã de asemenea ºi produse softwareaferente sistemelor de automatizare, ca:

-�FieldCare� software universal pentru managementulaparaturii de câmp ºi a componentelor de sistem, utilizândtehnologia digitalã DTM (Device Type Managers) ºi ;

- �Field Device Tool� (FDT), un standard deschis caredefineºte schimbul de date între FDT ºi DTM ºi permiteconfigurarea componentelor la toate nivelurile de conducereoperativã.

SOLUÞII �APPLIPAC�Pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor, în scopulutilizãrii facilitãþilor de comunicare ºi a experienþei E+H înautomatizarea proceselor industriale, E+H oferã ºi pachete�APPLIPAC� de soluþii complete hardware-software,

pentru aplicaþii specifice, ca:

� sisteme de mãsurã continuã a nivelului de lichide înrezervoare, cu ultrasunete sau microunde, prevãzute ºi cufuncþia de protecþie a mediului la deversãri (�overspillprotection�);

� sisteme de mãsurã nivel ºi a conþinutului de alcool înrezervoarele de fermentare bere

, utilizând senzori hidrostatici de nivel;� sisteme de mãsurã a debitului masic de abur, cu

semnalizarea apariþiei aburului umed.

SOLUÞII DE SUPRAVEGHERE �COMMUTEC S�Commutec S reprezintã un sistem modular de achiziþie de

date ºi supraveghere a proceselor industriale, dezvoltat deE+H pentru a oferi soluþii complete de hardware ºi softwarepentru diverse aplicaþii industriale (ex. mãsurã nivel cucorecþie de calibrare, detectare de spumã, supraveghere filtre,mãsurã debit masic de abur, mãsurã concentraþie de Brix etc.).

SOLUÞII DE CONDUCERE �COMMUTEC P�Commutec P View reprezintã un sistem hardware-software

pentru vizualizarea procesului via PROFIBUS, care esteconceput integral de E+H ºi oferã urmãtoarele facilitãþi:- achiziþie, prelucrare, transmisie date în timp real;- realizarea de funcþii de calcul sau de reglare;- transmiterea de comenzi cãtre elementele de execuþie;- afiºarea pe display de imagini, grafice de proces;- funcþionarea integratã ºi managementul aparaturii de câmp;- alarmarea ºi înregistrarea evenimentelor de proces;- arhivarea de date privind variabilele de proces;- calcule în timp real;- înregistrarea acþiunilor operatorului;- funcþionarea pe un PC, utilizând sisteme de operare

Windows NT ºi Windows� 2000.Sistemul �Commutec P� este disponibil în 2 variante: pentru64 (View 64) sau 128 (View 128) mãrimi de proces.





COMUNICAÞIE Cea mai mare parte din aparatura de mãsurã analogicãfabricatã astãzi dispune de facilitãþi diverse de comunicare.

La o parte din informaþiile existente în interiorul aparatelorse poate accede prin comenzi adresate prin intermediul tastelorprevãzute la nivelul aparatului respectiv, dar multe dininformaþii nu pot fi accesate datoritã faptului cã nu se dispunede mijloacele de comunicare adecvate.

Traductoarele moderne pot oferi urmãtoarele informaþii:� valoarea parametrului de proces mãsuratã;� stãri aferente procesului tehnologic;� informaþii de diagnozã în caz de defect;� starea de �sãnãtate� a traductorului respectiv.

Totodatã, traductoarele moderne sunt prevãzute cuposibilitatea de configurare la distanþã prin terminal portabil,reducând astfel costurile de mentenanþã ºi crescândcoeficientul de disponibilitate în funcþionare a instalaþiilor.

Toate acestea conduc cãtre �know-how�:� cum trebuie alese ºi configurate reþelele de comunicaþie de

câmp în zone sigure ºi explozive ?

� cum se calculeazã sarcina magistralei de comunicaþie ºi cumse aleg componentele adecvate ?

� care este metoda optimã de a obþine informaþii la nivelul deconducere operativã ? Prin utilizarea metodei �peer-to-peer communication�

aparatura de câmp este capabilã sã realizeze bucle locale dereglare fãrã a mai fi necesar un sistem centralizat.

Endress+Hauser este pionier în dezvoltarea tehnologiilor decomunicaþie prin magistrale locale (�fieldbus�), jucând un rolde lider în implementarea practicã a tehnologiilor decomunicaþie Hart, Profibus PA, Foundation Fieldbus ºidispunând ºi de o experienþã vastã în proiectarea, instalarea ºipunerea în funcþiune a aparaturii de câmp, în diverse zone demediu. Având o experienþã de peste 50 de ani în furnizarea deaparaturã de automatizare în aplicaþii de procese industriale,Endress+Hauser este practic primul furnizor care a realizatinstalãri de magistrale de comunicaþie localã în tehnologieProfibus PA.

Endress+Hauser investeºte anual peste 10% din cifra deafaceri în cercetare-dezvoltare, dispunând de o serie de centre

ENDRESS+HAUSER - DE LA SENZORI LA SOLUÞII Ing. ªerban SAMOILÃ, ROMCONSENG SRL Bucureºti, Reprezentanþa Endress+Hauser

Endress+Hauser GmbH+Co. KG Germania este un furnizor renumit de aparaturã de automatizare, îndeosebi pentru mãsurareaparametrilor de proces (debite, presiuni, nivele, temperaturi), analiza calitãþii lichidelor (pH/Redox, conductivitate, turbiditate, oxi-gen dizolvat, conþinut de clor, nitraþi, fosfaþi, amoniu, silicaþi, cianuri etc.), precum ºi livrarea de componente de sistem (indicatoare,contactoare, surse , bariere de siguranþã), de achiziþie, comunicaþie ºi înregistrarea datelor (înregistratoare inteligente, software).Preocupãrile firmei Endress+Hauser se dezvoltã din ce în ce mai mult în direcþia livrãrii nu numai de senzori de mãsurã sau com-ponente de sistem ci ºi de soluþii complete de comunicaþie ºi automatizare a proceselor industriale, oferind ºi aparaturã ºi sistemede comunicaþie Profibus, Fieldbus Foundation, pachete hardware ºi software �Applipac� pentru aplicaþii specifice de proces, sis-teme complete de supraveghere ºi conducere a proceselor industriale (Commutec S, Commutec P, Commuwin II). Articolul prezintãsuccint unele noutãþi ale firmei Endress+Hauser privind soluþii de comunicaþie ºi de automatizare a proceselor industriale.

E+H Profibus Competence Centre

Reprezentanþa Endress+Hauser în România: S.C ROMCONSENG SRLBd. Iuliu Maniu nr. 19, CP 66-145, sector 6, 77205 - BucureºtiTel/Fax : (01) 410 16 34; (01) 410 00 53; (01) 411 25 01e-mail : [email protected] : www.endress.com





1. Contoare cu ultrasunete pentru energie termicã,clasa 4 / OIML R75.

Debitmetre cu ultrasunete pentru apã caldã,DN25¸DN200, cu debite de 0,18 ¸ 750 m3/orã, în clasa C-conform OIML R72.

Aceste produse sunt fabricate în conformitate cu prevederileSR EN ISO 9001-95 ºi sunt garantate metrologic prinetalonare pe Stand cu apã caldã, autorizat de BRML înconformitate cu normele europene EN1434, EN45001 ºiEN45002, având precizia de mãsurare de 0,2 %.

Se asigurã: montaj, punere în funcþiune, service în ºi post-garanþie; reetalonãri pe standul cel mai performant din þarã.

2. Puncte termice de cvartal. Se asigurã proiectare,furnizare echipament, montaj, punere în funcþiune, service.

Puncte termice modulate (pentru blocuri, scãri de bloc,apartamente): livrare la cheie ºi montaj cu punere înfuncþiune.

Avantaje: asigurã utilizarea cu randament maxim aagentului termic primar; menþin constantã temperatura apeicalde menajere; reglajul temperaturii de încãlzire în funcþie detemperatura exterioarã ºi/sau din apartamente; monitorizare ºicontrol de la distanþã.

3. Aparaturã de laborator ºi pentru masurãtoriecologice � analizoare pentru gazele de eºapament aleautovehicolelor, truse portabile pentru controlul calitãþii apei;truse pentru analiza rapidã a calitãþii uleiurilor minerale; cupevâscozimetrice, grindometre; dispozitive pentru determinareaduritãþii peliculei de vopsea; vâscozimetre.

4. Maºini ºi dispozitive pentru activitãþi hobby �strunguri pentru lemn; dispozitive pentru îndoit table (abkant).

5. Standuri pentru verificarea ºi etalonarea contoa-relor de energie termicã ºi debitmetrelor de apã caldãºi rece � realizate în cooperare cu Austrian Research Centers.

6. Servicii � vopsire în câmp electrostatic; acoperirigalvanice; prelucrãri mecanice de precizie; pantografiere,construcþii metalice; injecþie de repere din mase plastice(greutate maximã 400 gr/buc.)

FAST ECO s.a. estepartenerul AUSTRIAN

RESEARCH CENTERS înROMANIA.

Produsele noastreasigurã cel mai bun

raport preþ /performanþã!

FAST ECO S.A. VÃ OFERÃ:

FABRICAÞIE DE APARATURÃ ªTIINÞIFICÃ ªI ECOLOGICÃBucureºti, str. Fabricii, nr. 47, sector 6tel . 410. 60.20, 410. 08 .47; fax: 411 39 26

SA

Calibratorul este destinat utilizãrii, ca mijloc de mãsurareetalon, pentru verificarea metrologicã în laborator sau la loculde montaj a calculatoarelor de energie termicã (CET), careprimesc informaþie de debit prin contacte REED sauoptocuplor ºi informaþia de temperaturã prin termorezistenþede platinã PT-100 ºi PT-500.

Calibratorul GS-PPE-02 permite verificarea rapidã acalculatoarelor electronice de energie termicã prevãzute cuastfel de posibilitãþi. La cerere sunt disponibile adaptoarepentru familiile de calculatoare SONTEX 430, 431, 437,TECHEM DELTA SPLIT, SCHLUMBERGER CF-50,ZENNER MULTIDATA-S1, AQUAMETRO CALEC MCPº.a. De asemenea se livreaza multiplexor pentru verificareasimultana a unu la cinci calculatoare de alte tipuri existente pepiaþa româneascã, conform normelor metrologice româneºti învigoare ºi a normelor EN-1434.

Calibratorul GS-PPE-02 reproduce fidel semnalele ce seaplicã la intrarea calculatoarelor, mãsoarã cantitatea de energietermicã calculatã de acestea ºi determinã eroarea faþã de ceasimulatã.

Principial, calibratorul GS-PPE-02 genereazã pachete deimpulsuri cu frecvenþa ºi numãrul de impulsuri programabileîn domeniile 0,1�104 Hz, respectiv 1�106 impulsuri pentrusimularea debitelor.

Impulsurile generate sunt sub forma variaþiei de rezistenþãde la o valoare mai mare de 200 kW pentru starea �0� la o va-loare mai micã de 0,2 kW pentru starea �1�, similare cu valo-rile ce le au montajele reale de pe contoarele de energietermicã.

Termorezistenþele se simuleazã prin conectarea direct laintrarea calculatoarelor de verificat sau prin blocuri de comu-tare, a casetelor ce conþin perechi de rezistenþe ce reproduc va-lori fixe TTUR ,TRETUR respectiv DT.

Calibratorul este echipat cu câte 10 casete, respectiv 10intervale de mãsurare în gama de lucru a echipamentului,pentru termorezistenþe PT-100 ºi PT-500.

CALIBRATOR UNIVERSAL PENTRU CALCULATOARE DE ENERGIETERMICÃ TIP GS-PPE-02

S.C. PETRARU PRODEXIM S.R.L.

Str. Sinãii Bl.9F Ap.14 Ploieºti cod 2000Tel./Fax 044/198836http://www.petraru.go.roE-mail: [email protected]

Calculatorde energiede testat

AdaptorSimulator detemperatur\comandat

CalculatorIBM PC

T1, T2

impulsuriEn, Vol.

RS 232

· frecvenþa impulsurilor de ieºire: 0,1Hz¸10KHz· numãrul impusurilor generate: 10 ÷ 999999· eroarea toleratã pentru numãrul

de impulsuri generate: 0· coeficientul de umplere: 10 ÷ 90%· frecvenþa maximã a impulsurilor

de intrare: 50 KHz· numãrul de calculatoare testate

simultan: 1(5 în regim II)· rezistenþa de trecere

în starea �0�: ³ 200 KW· rezistenþa de trecere

în starea �1�: £ 0,2 kW· temperaturi simulate: 5 ÷ 180°C împãrþite în

10 intervale DT calibrate· temperatura de funcþionare: +5 ÷ +35°C· temperatura de stocare: -5 ÷ +55°C

Calibratoarele GS-PPE-02 sunt atestate individual ca etaloa-ne componente ale Sistemului naþional de etaloane.

CARACTERISTICI TEHNICE





1. Contoare cu ultrasunete pentru energie termicã,clasa 4 / OIML R75.

Debitmetre cu ultrasunete pentru apã caldã,DN25¸DN200, cu debite de 0,18 ¸ 750 m3/orã, în clasa C-conform OIML R72.

Aceste produse sunt fabricate în conformitate cu prevederileSR EN ISO 9001-95 ºi sunt garantate metrologic prinetalonare pe Stand cu apã caldã, autorizat de BRML înconformitate cu normele europene EN1434, EN45001 ºiEN45002, având precizia de mãsurare de 0,2 %.

Se asigurã: montaj, punere în funcþiune, service în ºi post-garanþie; reetalonãri pe standul cel mai performant din þarã.

2. Puncte termice de cvartal. Se asigurã proiectare,furnizare echipament, montaj, punere în funcþiune, service.

Puncte termice modulate (pentru blocuri, scãri de bloc,apartamente): livrare la cheie ºi montaj cu punere înfuncþiune.

Avantaje: asigurã utilizarea cu randament maxim aagentului termic primar; menþin constantã temperatura apeicalde menajere; reglajul temperaturii de încãlzire în funcþie detemperatura exterioarã ºi/sau din apartamente; monitorizare ºicontrol de la distanþã.

3. Aparaturã de laborator ºi pentru masurãtoriecologice � analizoare pentru gazele de eºapament aleautovehicolelor, truse portabile pentru controlul calitãþii apei;truse pentru analiza rapidã a calitãþii uleiurilor minerale; cupevâscozimetrice, grindometre; dispozitive pentru determinareaduritãþii peliculei de vopsea; vâscozimetre.

4. Maºini ºi dispozitive pentru activitãþi hobby �strunguri pentru lemn; dispozitive pentru îndoit table (abkant).

5. Standuri pentru verificarea ºi etalonarea contoa-relor de energie termicã ºi debitmetrelor de apã caldãºi rece � realizate în cooperare cu Austrian Research Centers.

6. Servicii � vopsire în câmp electrostatic; acoperirigalvanice; prelucrãri mecanice de precizie; pantografiere,construcþii metalice; injecþie de repere din mase plastice(greutate maximã 400 gr/buc.)

FAST ECO s.a. estepartenerul AUSTRIAN

RESEARCH CENTERS înROMANIA.

Produsele noastreasigurã cel mai bun

raport preþ /performanþã!

FAST ECO S.A. VÃ OFERÃ:

FABRICAÞIE DE APARATURÃ ªTIINÞIFICÃ ªI ECOLOGICÃBucureºti, str. Fabricii, nr. 47, sector 6tel . 410. 60.20, 410. 08 .47; fax: 411 39 26

SA

Calibratorul este destinat utilizãrii, ca mijloc de mãsurareetalon, pentru verificarea metrologicã în laborator sau la loculde montaj a calculatoarelor de energie termicã (CET), careprimesc informaþie de debit prin contacte REED sauoptocuplor ºi informaþia de temperaturã prin termorezistenþede platinã PT-100 ºi PT-500.

Calibratorul GS-PPE-02 permite verificarea rapidã acalculatoarelor electronice de energie termicã prevãzute cuastfel de posibilitãþi. La cerere sunt disponibile adaptoarepentru familiile de calculatoare SONTEX 430, 431, 437,TECHEM DELTA SPLIT, SCHLUMBERGER CF-50,ZENNER MULTIDATA-S1, AQUAMETRO CALEC MCPº.a. De asemenea se livreaza multiplexor pentru verificareasimultana a unu la cinci calculatoare de alte tipuri existente pepiaþa româneascã, conform normelor metrologice româneºti învigoare ºi a normelor EN-1434.

Calibratorul GS-PPE-02 reproduce fidel semnalele ce seaplicã la intrarea calculatoarelor, mãsoarã cantitatea de energietermicã calculatã de acestea ºi determinã eroarea faþã de ceasimulatã.

Principial, calibratorul GS-PPE-02 genereazã pachete deimpulsuri cu frecvenþa ºi numãrul de impulsuri programabileîn domeniile 0,1�104 Hz, respectiv 1�106 impulsuri pentrusimularea debitelor.

Impulsurile generate sunt sub forma variaþiei de rezistenþãde la o valoare mai mare de 200 kW pentru starea �0� la o va-loare mai micã de 0,2 kW pentru starea �1�, similare cu valo-rile ce le au montajele reale de pe contoarele de energietermicã.

Termorezistenþele se simuleazã prin conectarea direct laintrarea calculatoarelor de verificat sau prin blocuri de comu-tare, a casetelor ce conþin perechi de rezistenþe ce reproduc va-lori fixe TTUR ,TRETUR respectiv DT.

Calibratorul este echipat cu câte 10 casete, respectiv 10intervale de mãsurare în gama de lucru a echipamentului,pentru termorezistenþe PT-100 ºi PT-500.

CALIBRATOR UNIVERSAL PENTRU CALCULATOARE DE ENERGIETERMICÃ TIP GS-PPE-02

S.C. PETRARU PRODEXIM S.R.L.

Str. Sinãii Bl.9F Ap.14 Ploieºti cod 2000Tel./Fax 044/198836http://www.petraru.go.roE-mail: [email protected]

Calculatorde energiede testat

AdaptorSimulator detemperatur\comandat

CalculatorIBM PC

T1, T2

impulsuriEn, Vol.

RS 232

· frecvenþa impulsurilor de ieºire: 0,1Hz¸10KHz· numãrul impusurilor generate: 10 ÷ 999999· eroarea toleratã pentru numãrul

de impulsuri generate: 0· coeficientul de umplere: 10 ÷ 90%· frecvenþa maximã a impulsurilor

de intrare: 50 KHz· numãrul de calculatoare testate

simultan: 1(5 în regim II)· rezistenþa de trecere

în starea �0�: ³ 200 KW· rezistenþa de trecere

în starea �1�: £ 0,2 kW· temperaturi simulate: 5 ÷ 180°C împãrþite în

10 intervale DT calibrate· temperatura de funcþionare: +5 ÷ +35°C· temperatura de stocare: -5 ÷ +55°C

Calibratoarele GS-PPE-02 sunt atestate individual ca etaloa-ne componente ale Sistemului naþional de etaloane.

CARACTERISTICI TEHNICE



Debitmetrele pentru canale cu nivelliber Sigma950 AV s-au impus repedeatât pe piaþa americanã cât ºi ceaeuropeanã. Fiind prezentate pentruprima datã în anul 1993, au avut undeosebit succes în domenii camonitorizarea ºi optimizarea înexploatare a reþelelor de canalizare,decontãri fiscale între agenþiieconomici ºi autoritãþile din domeniulapelor ºi multe alte situaþii carereclamã determinarea exactã a cantitãþilor de ape uzate.Succesul debitmetrelor Sigma 950 AVeste datorat în mare mãsurã faptuluicã nu necesitã un element primar(canal Venturi sau Parshall), fapt pentru care sonda se poate montaîn conducte îngropate, teoretic, la orice adâncime.Sonda combinatã mãsoarã simultanviteza medie de curgere a apei ºinivelul apei în canal. Cunoscândgeometria canalului, aparatulcalculeazã debitul instantaneu pe baza relaþiei: ARIE x VITEZÃ = DEBIT.Având în vedere factori ca siguranþaîn exploatare, posibilitateamonitorizãrii de la distanþã,transmiterea de date cãtre � ºi de laaparat, debitmetrele au fost dotate învariantã standard cu un port de

comunicare serial RS232, iar opþionalse pot echipa cu relee de alarmare ºiieºiri de semnal analog.Prin intermediul portului RS232 se poate stabili o comunicarebidirecþionalã cu aparatul folosind celmai nou software lansat în 2001.

Denumirea acestuia esteInSightÒGold ºi este compatibil atât cu debitmetrele din clasa 950 cât ºi cu prelevatoarele automate deprobe de apã din clasa 900 MAX.Noul soft înlocuieºte toate versiunileprecedente InSightÒ ºi VisionÒºi cuprinde funcþiile de bazã ale acestora pe lângã câteva noutãþi.Cerinþele pentru computerul pe care

urmeazã a fi instalat programul sunt:procesor 133 MHz sau peste, min. 32 MB RAM, HDD cu min. 100 MB liber, CD-ROM drive, VGA cu rezoluþiaminimã 800x 600, min. 256 culori,poartã serialã 9-pin (sau 25-pin cuadaptor la 9-pin) sau modem, sistem de operare Windows 95, 98, 2000, NT 4.0 sau peste.Printre principalele funcþii de comunicare bidirecþionalã amintim:

· posibilitate de programare aaparatului de la distanþã· transfer selectiv al datelor,salvarea acestora într-un fiºier nousau updatarea unui fiºier existent· prezentare sub formã tabularã saugraficã a datelor· vizualizare la distanþã a valorilorinstantanee mãsurate· vizualizare la distanþã aevenimentelor retrospective(porniri, opriri, intreruperi sau alteprobleme)· prezentare a istoriei prelevãrilorde probe de apã· creare de rapoarte· transfer al datelor de laInSightÒGold spre altã bazã de date.

Pe lângã aceste facilitãþi pachetul InSightÒGold cuprinde trei programe separate pentruarhivare, salvare ºi conversie:ISGDArchive, ISGDBackup ºi ISGDConverter.

VIZITAÞI STANDUL NOSTRU

LA TÂRGUL�ROMCONTROLA�

în perioada 19-22 martie 2002,Bucureºti,

Romexpo � Pavilion 2.

TRANSFERUL INFORMATIEI DE LA DEBITMETRELE PENTRU CANALE CU NIVEL LIBER �AMERICAN SIGMA�Ing. Levente SZABÓ, SC KATALIN NOHSE SRL



Debitmetrele pentru canale cu nivelliber Sigma950 AV s-au impus repedeatât pe piaþa americanã cât ºi ceaeuropeanã. Fiind prezentate pentruprima datã în anul 1993, au avut undeosebit succes în domenii camonitorizarea ºi optimizarea înexploatare a reþelelor de canalizare,decontãri fiscale între agenþiieconomici ºi autoritãþile din domeniulapelor ºi multe alte situaþii carereclamã determinarea exactã a cantitãþilor de ape uzate.Succesul debitmetrelor Sigma 950 AVeste datorat în mare mãsurã faptuluicã nu necesitã un element primar(canal Venturi sau Parshall), fapt pentru care sonda se poate montaîn conducte îngropate, teoretic, la orice adâncime.Sonda combinatã mãsoarã simultanviteza medie de curgere a apei ºinivelul apei în canal. Cunoscândgeometria canalului, aparatulcalculeazã debitul instantaneu pe baza relaþiei: ARIE x VITEZÃ = DEBIT.Având în vedere factori ca siguranþaîn exploatare, posibilitateamonitorizãrii de la distanþã,transmiterea de date cãtre � ºi de laaparat, debitmetrele au fost dotate învariantã standard cu un port de

comunicare serial RS232, iar opþionalse pot echipa cu relee de alarmare ºiieºiri de semnal analog.Prin intermediul portului RS232 se poate stabili o comunicarebidirecþionalã cu aparatul folosind celmai nou software lansat în 2001.

Denumirea acestuia esteInSightÒGold ºi este compatibil atât cu debitmetrele din clasa 950 cât ºi cu prelevatoarele automate deprobe de apã din clasa 900 MAX.Noul soft înlocuieºte toate versiunileprecedente InSightÒ ºi VisionÒºi cuprinde funcþiile de bazã ale acestora pe lângã câteva noutãþi.Cerinþele pentru computerul pe care

urmeazã a fi instalat programul sunt:procesor 133 MHz sau peste, min. 32 MB RAM, HDD cu min. 100 MB liber, CD-ROM drive, VGA cu rezoluþiaminimã 800x 600, min. 256 culori,poartã serialã 9-pin (sau 25-pin cuadaptor la 9-pin) sau modem, sistem de operare Windows 95, 98, 2000, NT 4.0 sau peste.Printre principalele funcþii de comunicare bidirecþionalã amintim:

· posibilitate de programare aaparatului de la distanþã· transfer selectiv al datelor,salvarea acestora într-un fiºier nousau updatarea unui fiºier existent· prezentare sub formã tabularã saugraficã a datelor· vizualizare la distanþã a valorilorinstantanee mãsurate· vizualizare la distanþã aevenimentelor retrospective(porniri, opriri, intreruperi sau alteprobleme)· prezentare a istoriei prelevãrilorde probe de apã· creare de rapoarte· transfer al datelor de laInSightÒGold spre altã bazã de date.

Pe lângã aceste facilitãþi pachetul InSightÒGold cuprinde trei programe separate pentruarhivare, salvare ºi conversie:ISGDArchive, ISGDBackup ºi ISGDConverter.

VIZITAÞI STANDUL NOSTRU

LA TÂRGUL�ROMCONTROLA�

în perioada 19-22 martie 2002,Bucureºti,

Romexpo � Pavilion 2.

TRANSFERUL INFORMATIEI DE LA DEBITMETRELE PENTRU CANALE CU NIVEL LIBER �AMERICAN SIGMA�Ing. Levente SZABÓ, SC KATALIN NOHSE SRL


REGLEMENTÃRIREGLEMENTÃRI

Liberalizarea pieþei de energie electricãse realizeazã în România într-un ritmrapid, ce a depãºit viteza reformelor însectorul energiei din celelate þãri centralºi est europene. Tranzacþiile cu energieelectricã, fiind operaþiuni comerciale cuimplicaþii majore în funcþionareaeconomiei naþionale ºi bunãstareapopulaþiei, trebuie sã se desfãºoaredupã reguli stricte, inclusiv în ceea cepriveºte modul de mãsurare.În România legislaþia secundarãnecesarã funcþionãrii pieþei de energieeste emisã de cãtre Autoritatea Naþionalã de Reglementareîn domeniul Energiei � ANRE.Cerinþele privind sistemele de mãsurarea cantitãþilor de energie electricãvândute vor fi reglementate prin Codulde mãsurare a energiei electrice, pescurt Codul, din care a fost emisã încadin anul 1999 secþiunea Regulament demãsurare a cantitãþilor de energieelectricã tranzacþionate pe piaþa angro. Codul reprezintã o colecþie de cerinþe,în principal de naturã tehnicã, pe caretrebuie sã le asigure sistemele de mãsurare a cantitãþilor de energieelectricã tranzacþionate atât pe piaþaangro cât ºi pe piaþa cu amãnuntul.Codul este complementar cerinþelormetrologice stabilite de BRML ºivizeazã doar acele aspecte necesarebunei funcþionãri a pieþei de energie.

PRINCIPII ALE CODULUIFuncþionarea pieþei angro de energieelectricã necesitã înregistrarea pe perioade orare a cantitãþilor de energietranzacþionate ºi transmiterea informaþiilor mãsurate, o datã pe zi, la Operatorul comercial. Aceste particularitãþi impun utilizareade sisteme de mãsurare care sã asigure,pe lângã o anumitã exactitate, ºiconcentrarea automatã a datelor la unpunct central. Creºterea treptatã anumãrului de puncte de mãsurare dinpiaþa angro, ce se reflectã în extinderiale sistemului de mãsurare realizate cuechipamente de diverse generaþii,produse de diverºi fabricanþi, impunerespectarea strictã a unor standardeprivind mãsurarea ºi transmiterea dedate. Codul este aliniat din acest punctde vedere la normele emise de ComisiaElectrotehnicã Internaþionalã, din care

enumerãm CEI 60687, CEI 6136,CEI 61268, CEI 60521 ºi CEI 61107. Se recomandã evitarea soluþiilorînchise, de tip proprietar. Un alt principiu urmãrit este alinierea lapracticile europene, integrarea în Uniunea Europeanã fiind un þel declaratal României. În domeniul energieidorim sã fim integraþi în piaþaeuropeanã de energie electricã. Ca o consecinþã, ºi reglementãrile dinsectorul energiei trebuie aliniate lalegislaþia ºi practicile comunitare. Valorificarea parcului existent decontoare de energie electricã este un altprincipiu urmãrit în Cod. Chiar dacã uncontor nu mai corespunde cu cerinþeleprevãzute pentru locul în care estemontat, el va putea fi utilizat într-un alt punct de mãsurare, cu cerinþe maimodeste. Pe aceastã cale dorim sãevitãm costuri inutile în adaptareasistemelor de mãsurare la noile condiþiiale pieþei energiei.Corelarea cu celelalte coduri tehnice alereþelelor: Codul tehnic al reþelei detransport ºi Codul tehnic al reþelei dedistribuþie, este un alt obiectiv alCodului. Se realizeazã astfel o sinergieîntre reglementãrile cu caracter tehnicemise pentru utilizarea reþelelelorelectrice din România.

CATEGORII DE SISTEME DE MÃSURARE

Codul stabileºte cerinþe distincte pentrutrei categorii de sisteme de mãsurare aenergiei electrice:a) Sisteme de mãsurare de categorie A,ce sunt utilizate pentru mãsurarea cantitãþilor de energie electricã corespunzãtoare conturului reþelei detransport, schimburilor între sucursalelede distribuþie pe circuite cu capacitatenominalã peste 100 MVA sau energievehiculatã peste 100 GWh/an, unitãþilorde producere dispecerizabile ºi consumatorilor de energie electricã careconsumã peste 100 GWh/an.b) Sisteme de mãsurare de categorie B,ce sunt utilizate pentru mãsurarea cantitãþilor de energie electricã corespunzãtoare unitãþilor de producerenedispecerizabile ºi consumatorilor deenergie electricã cu consum între 200MWh/an ºi 100 GWh/an. În aceastãcategorie se includ ºi toate sistemele de

mãsurare utilizate pe piaþa angro deenergie electricã, organizatã la nivelulOperatorului comercial, care nu seîncadreazã în categoria A.c) Sisteme de mãsurare de categorie Csunt utilizate pentru consumatorii de energie electricã cu consumuri sub 200MWh/an ºi pentru consumatori casnici.Pentru sistemele de mãsurare de categorie A sunt preluate cerinþeleformulate în Regulament de mãsurare a cantitãþilor de energie electricãtranzacþionate pe piaþa angro.

OPERATORI DE MÃSURAREANRE stabileºte pentru fiecarecategorie de puncte de mãsurare unulsau mai mulþi operatori de mãsurare.Aceºtia pot fi agenþi economicilicenþiati pentru activitãþi de producere,transport, distribuþie sau furnizare aenergiei electrice, mari consumatoriindustriali sau agenþi economici ce auca obiect de activitate distinctmãsurarea energiei electrice. Pentru punctele de mãsurare dincategoria A, drept operator de mãsurareeste desemnatã CN Transelectrica SA.Se va realiza astfel un sistem unitar demãsurare a cantitãþilor de energie electricã tranzacþionate angro, ce vacuprinde circa 1500 puncte demãsurare. La acest nivel a fost preferatãsoluþia operatorului unic de mãsurarepentru omogenitatea soluþiei ºiconcentrarea responsabilitãþii. Cerinþelepentru sistem sunt de nivel ridicat, deexemplu clasa de exactitate pentrucontoarele de energie activã este 0,2 iarabaterile maxime de timp în cadrulsistemului sunt de 3 secunde. Baza dedate de la punctul central va cuprinde cel puþin valorileorare ale indecºilor contoarelor din cadrul sistemului. Pentru punctele de mãsurare de cate-gorie B ºi de categorie C, de regulãoperator de mãsurare este agentul economic deþinãtor al reþelei electrice,adicã operatorul de distribuþie. Furnizorii de energie electricã audreptul sã deþinã în proprietate contoarecu funcþii extinse, ce asigurã facilitãþisuplimentare în tarifare sau facturare,sau realizeazã servicii suplimentarepentru consumatori. Cerinþele tehnice

CODUL DE MÃSURARE A ENERGIEI ELECTRICEIng. Alexandru SÃNDULESCU, Director departament � Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei



1. CONTEXTUL GENERAL ACTUALÎn actualul context energetic din România, context în carepreþul energiei în general se situeazã pe o linie permanentascendentã, mãsurarea gazului natural în toate etapeleîncepând cu extracþia, transportul distribuþia ºi terminând cuconsumul acestuia a devenit o necesitate stringentã. Funcþie de volumul de gaz, presiunea ºi diametrul conducteipe care gazul se transportã se pot utiliza metode diferite demãsurã, începând cu vechile ºi arhicunoscutele organedeprimogene ºi terminând cu principii noi, de curând aplicate în acest domeniu.Din acest punct de vedere General Fluid SA în cooperare cuVortek Instruments LLC a realizat un aparat de mãsurã multiparametru pentru volumul de gaz, aparat ce utilizeazãpentru determinarea vitezei din conductã un element vortex.Acest aparat este echipat opþional cu un dispozitiv extractorce permite montarea ºi retragerea acestuia din conducte,cu linia sub presiune.

2. PREZENTAREA GENERALÃ DE PRINCIPIU A APARATULUIPentru mãsurarea vitezei gazului natural din conductã, se utilizeazã un fenomen fizic cunocut ºi studiat de foartemult timp - principiul Von Karman - dar care a putut fiaplicat în practicã numai datoritã evoluþiilor tehnologice din

ultima perioadã. Curgerea în conductã estecaracterizatã de numãrul Strouhal, ce este

definit ca raportul între produsul dintrefrecvenþa de apariþie a vârtejurilor f ,

dimensiunea corpului de spargere dºi viteza fluidului v.

Numãrul Strouhaleste o constantace nu depinde de tipul fluidului, sau numarulRe, ci numai de geometria corpului de spargere.În paralel cu mãsurarea vitezei, contorul Mass Vortex mãsoarã valorile parametrilor presiune ºi achiziþioneazãsemnale de temperaturã de la o sondã de temperaturãPt1000 montatã în acelaºi corp cu senzorul de vitezã. În baza acestor mãrimi, calculatorul de proces calculeazãdensitatea, debitul real ºi compensat, volumul real saucompensat. Calculele se fac în conformitate cu AGA8.

3. DESCRIEREA CONTORULUI ªI SENZORILORContorul Mass Vortex este utilizat pentru mãsurarea debitelorde gaz cu presiuni cuprinse între 0,1 ºi 100 bar funcþie desenzorii utilizaþi. Plaja de debite mãsuratã (în condiþii reale)se situeazã în jurul valorii de 30:1. Considerând ºi parametriipresiune ºi temperaturã, plaja de debite (convertitã la condiþiinormale) este mult mai mare. Contorul este un aparat decâmp, el funcþionând în orice condiþii climatice. Montajul contorului Mass Vortex de inserþie se realizeazãprin montarea pe conducta existentã, prin intermediul uneiasamblãri filetate sau flanºate. În cazul în care se foloseºte

dispozitivul extractor, acesta se instaleazã pe conductã prinintermediul unui robinet DN50 cu sferã, având presiunea no-minalã corespunzãtoare presiunii liniei.Pãrþile componente ale contorului sunt:

3.1 Calculatorul de procesSoftware-ul implementat calculeazã debitul ºi volumul degaz, realizând corecþii PTZ dupã standardul AGA8. Dacã estenecesar, calculatorul de proces poate fi montat la o distanþãmaximã de 18m faþã de corpul cu senzori ai aparatului.

3.2 Senzorul vortex Nova Balance Senzorul vortex genereazã un semnal electric a cãruifrecvenþã este egalã cu frecvenþa de apariþie a vîrtejurilor Von Karmann. Constructia senzorului are la bazã o soluþie,patentatã în Statele Unite ce permite rejectarea mecanicã asemnalelor parazite.

3.3 Senzorul de temperaturã Pt1000Senzorul de temperaturã se aflã în acelaºi corp cu senzorulvortex mãsurând temperatura gazului de lucru.

3.4 Senzorul de presiuneTraductorul de presiune este realizat pe o plãcuþã de siliciuutilizând tehnologia circuitelor integrate. Pentru compensareaderivei termice, o a doua termo-rezistenþã este prevãzutã îninteriorul capsulei. Priza senzorului de presiune se aflã încorpul senzorului vortex.

4. UTILIZAREA APARATULUI. COSTURI COMPARATIVEMONTAJ, ÎNTREÞINERE, EXPLOATAREMontajul contorului de inserþie este foarte rapid, acestainserându-se într-o conductã existentã pe o gaurã de 1,8�.Fixarea contorului se face fie printr-un dispozitiv retractor fieprin intermediul unei asamblãri demontabile filetate sauflanºate. Aceastã asamblare face parte din kitul de montaj cese livreazã împreunã cu aparatul. Montajul facil aduceeconomii atât din punctul de vedere al montajului dar maiales ulterior în perioada de exploatare prin cheltuielile deîntreþinere foarte reduse. În cazul utilizãrii extractoruluimontarea ºi demontarea se face cu linia sub presiune.

5. FACILITÃÞI DE COMUNICARE. AUTOMATIZÃRICalculatorul de proces al contorului Mass Vortex dispune deurmãtoarele facilitãþi de comunicaþie de date:

· 1 ieºire serialã RS485. Aceastã ieºire serialã permite atâtcitirea cât ºi programarea integralã a aparatului de la distanþã;· 1 ieºire protocol HART;· 1 ieºire de puls programabilã;· 3 ieºiri 4 .. 20 mA programabile;· 3 ieºiri de alarmã programabile.

CONTORUL MULTIPARAMETRU DE INSERÞIE MASS VORTEX UTILIZATPENTRU MÃSURAREA GAZULUI NATURAL ÎN CONDUCTE MARIIng. Cãtãlin DOBRESCU � GENERAL FLUID SA

GENERAL FLUID SA

Str. Cuþitul de Argint nr. 14, BucureºtiTel./Fax: 337 00 78, 337 09 43, 335 23 20Email: [email protected]

R


REGLEMENTÃRIREGLEMENTÃRI

Liberalizarea pieþei de energie electricãse realizeazã în România într-un ritmrapid, ce a depãºit viteza reformelor însectorul energiei din celelate þãri centralºi est europene. Tranzacþiile cu energieelectricã, fiind operaþiuni comerciale cuimplicaþii majore în funcþionareaeconomiei naþionale ºi bunãstareapopulaþiei, trebuie sã se desfãºoaredupã reguli stricte, inclusiv în ceea cepriveºte modul de mãsurare.În România legislaþia secundarãnecesarã funcþionãrii pieþei de energieeste emisã de cãtre Autoritatea Naþionalã de Reglementareîn domeniul Energiei � ANRE.Cerinþele privind sistemele de mãsurarea cantitãþilor de energie electricãvândute vor fi reglementate prin Codulde mãsurare a energiei electrice, pescurt Codul, din care a fost emisã încadin anul 1999 secþiunea Regulament demãsurare a cantitãþilor de energieelectricã tranzacþionate pe piaþa angro. Codul reprezintã o colecþie de cerinþe,în principal de naturã tehnicã, pe caretrebuie sã le asigure sistemele de mãsurare a cantitãþilor de energieelectricã tranzacþionate atât pe piaþaangro cât ºi pe piaþa cu amãnuntul.Codul este complementar cerinþelormetrologice stabilite de BRML ºivizeazã doar acele aspecte necesarebunei funcþionãri a pieþei de energie.

PRINCIPII ALE CODULUIFuncþionarea pieþei angro de energieelectricã necesitã înregistrarea pe perioade orare a cantitãþilor de energietranzacþionate ºi transmiterea informaþiilor mãsurate, o datã pe zi, la Operatorul comercial. Aceste particularitãþi impun utilizareade sisteme de mãsurare care sã asigure,pe lângã o anumitã exactitate, ºiconcentrarea automatã a datelor la unpunct central. Creºterea treptatã anumãrului de puncte de mãsurare dinpiaþa angro, ce se reflectã în extinderiale sistemului de mãsurare realizate cuechipamente de diverse generaþii,produse de diverºi fabricanþi, impunerespectarea strictã a unor standardeprivind mãsurarea ºi transmiterea dedate. Codul este aliniat din acest punctde vedere la normele emise de ComisiaElectrotehnicã Internaþionalã, din care

enumerãm CEI 60687, CEI 6136,CEI 61268, CEI 60521 ºi CEI 61107. Se recomandã evitarea soluþiilorînchise, de tip proprietar. Un alt principiu urmãrit este alinierea lapracticile europene, integrarea în Uniunea Europeanã fiind un þel declaratal României. În domeniul energieidorim sã fim integraþi în piaþaeuropeanã de energie electricã. Ca o consecinþã, ºi reglementãrile dinsectorul energiei trebuie aliniate lalegislaþia ºi practicile comunitare. Valorificarea parcului existent decontoare de energie electricã este un altprincipiu urmãrit în Cod. Chiar dacã uncontor nu mai corespunde cu cerinþeleprevãzute pentru locul în care estemontat, el va putea fi utilizat într-un alt punct de mãsurare, cu cerinþe maimodeste. Pe aceastã cale dorim sãevitãm costuri inutile în adaptareasistemelor de mãsurare la noile condiþiiale pieþei energiei.Corelarea cu celelalte coduri tehnice alereþelelor: Codul tehnic al reþelei detransport ºi Codul tehnic al reþelei dedistribuþie, este un alt obiectiv alCodului. Se realizeazã astfel o sinergieîntre reglementãrile cu caracter tehnicemise pentru utilizarea reþelelelorelectrice din România.

CATEGORII DE SISTEME DE MÃSURARE

Codul stabileºte cerinþe distincte pentrutrei categorii de sisteme de mãsurare aenergiei electrice:a) Sisteme de mãsurare de categorie A,ce sunt utilizate pentru mãsurarea cantitãþilor de energie electricã corespunzãtoare conturului reþelei detransport, schimburilor între sucursalelede distribuþie pe circuite cu capacitatenominalã peste 100 MVA sau energievehiculatã peste 100 GWh/an, unitãþilorde producere dispecerizabile ºi consumatorilor de energie electricã careconsumã peste 100 GWh/an.b) Sisteme de mãsurare de categorie B,ce sunt utilizate pentru mãsurarea cantitãþilor de energie electricã corespunzãtoare unitãþilor de producerenedispecerizabile ºi consumatorilor deenergie electricã cu consum între 200MWh/an ºi 100 GWh/an. În aceastãcategorie se includ ºi toate sistemele de

mãsurare utilizate pe piaþa angro deenergie electricã, organizatã la nivelulOperatorului comercial, care nu seîncadreazã în categoria A.c) Sisteme de mãsurare de categorie Csunt utilizate pentru consumatorii de energie electricã cu consumuri sub 200MWh/an ºi pentru consumatori casnici.Pentru sistemele de mãsurare de categorie A sunt preluate cerinþeleformulate în Regulament de mãsurare a cantitãþilor de energie electricãtranzacþionate pe piaþa angro.

OPERATORI DE MÃSURAREANRE stabileºte pentru fiecarecategorie de puncte de mãsurare unulsau mai mulþi operatori de mãsurare.Aceºtia pot fi agenþi economicilicenþiati pentru activitãþi de producere,transport, distribuþie sau furnizare aenergiei electrice, mari consumatoriindustriali sau agenþi economici ce auca obiect de activitate distinctmãsurarea energiei electrice. Pentru punctele de mãsurare dincategoria A, drept operator de mãsurareeste desemnatã CN Transelectrica SA.Se va realiza astfel un sistem unitar demãsurare a cantitãþilor de energie electricã tranzacþionate angro, ce vacuprinde circa 1500 puncte demãsurare. La acest nivel a fost preferatãsoluþia operatorului unic de mãsurarepentru omogenitatea soluþiei ºiconcentrarea responsabilitãþii. Cerinþelepentru sistem sunt de nivel ridicat, deexemplu clasa de exactitate pentrucontoarele de energie activã este 0,2 iarabaterile maxime de timp în cadrulsistemului sunt de 3 secunde. Baza dedate de la punctul central va cuprinde cel puþin valorileorare ale indecºilor contoarelor din cadrul sistemului. Pentru punctele de mãsurare de cate-gorie B ºi de categorie C, de regulãoperator de mãsurare este agentul economic deþinãtor al reþelei electrice,adicã operatorul de distribuþie. Furnizorii de energie electricã audreptul sã deþinã în proprietate contoarecu funcþii extinse, ce asigurã facilitãþisuplimentare în tarifare sau facturare,sau realizeazã servicii suplimentarepentru consumatori. Cerinþele tehnice

CODUL DE MÃSURARE A ENERGIEI ELECTRICEIng. Alexandru SÃNDULESCU, Director departament � Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei



1. CONTEXTUL GENERAL ACTUALÎn actualul context energetic din România, context în carepreþul energiei în general se situeazã pe o linie permanentascendentã, mãsurarea gazului natural în toate etapeleîncepând cu extracþia, transportul distribuþia ºi terminând cuconsumul acestuia a devenit o necesitate stringentã. Funcþie de volumul de gaz, presiunea ºi diametrul conducteipe care gazul se transportã se pot utiliza metode diferite demãsurã, începând cu vechile ºi arhicunoscutele organedeprimogene ºi terminând cu principii noi, de curând aplicate în acest domeniu.Din acest punct de vedere General Fluid SA în cooperare cuVortek Instruments LLC a realizat un aparat de mãsurã multiparametru pentru volumul de gaz, aparat ce utilizeazãpentru determinarea vitezei din conductã un element vortex.Acest aparat este echipat opþional cu un dispozitiv extractorce permite montarea ºi retragerea acestuia din conducte,cu linia sub presiune.

2. PREZENTAREA GENERALÃ DE PRINCIPIU A APARATULUIPentru mãsurarea vitezei gazului natural din conductã, se utilizeazã un fenomen fizic cunocut ºi studiat de foartemult timp - principiul Von Karman - dar care a putut fiaplicat în practicã numai datoritã evoluþiilor tehnologice din

ultima perioadã. Curgerea în conductã estecaracterizatã de numãrul Strouhal, ce este

definit ca raportul între produsul dintrefrecvenþa de apariþie a vârtejurilor f ,

dimensiunea corpului de spargere dºi viteza fluidului v.

Numãrul Strouhaleste o constantace nu depinde de tipul fluidului, sau numarulRe, ci numai de geometria corpului de spargere.În paralel cu mãsurarea vitezei, contorul Mass Vortex mãsoarã valorile parametrilor presiune ºi achiziþioneazãsemnale de temperaturã de la o sondã de temperaturãPt1000 montatã în acelaºi corp cu senzorul de vitezã. În baza acestor mãrimi, calculatorul de proces calculeazãdensitatea, debitul real ºi compensat, volumul real saucompensat. Calculele se fac în conformitate cu AGA8.

3. DESCRIEREA CONTORULUI ªI SENZORILORContorul Mass Vortex este utilizat pentru mãsurarea debitelorde gaz cu presiuni cuprinse între 0,1 ºi 100 bar funcþie desenzorii utilizaþi. Plaja de debite mãsuratã (în condiþii reale)se situeazã în jurul valorii de 30:1. Considerând ºi parametriipresiune ºi temperaturã, plaja de debite (convertitã la condiþiinormale) este mult mai mare. Contorul este un aparat decâmp, el funcþionând în orice condiþii climatice. Montajul contorului Mass Vortex de inserþie se realizeazãprin montarea pe conducta existentã, prin intermediul uneiasamblãri filetate sau flanºate. În cazul în care se foloseºte

dispozitivul extractor, acesta se instaleazã pe conductã prinintermediul unui robinet DN50 cu sferã, având presiunea no-minalã corespunzãtoare presiunii liniei.Pãrþile componente ale contorului sunt:

3.1 Calculatorul de procesSoftware-ul implementat calculeazã debitul ºi volumul degaz, realizând corecþii PTZ dupã standardul AGA8. Dacã estenecesar, calculatorul de proces poate fi montat la o distanþãmaximã de 18m faþã de corpul cu senzori ai aparatului.

3.2 Senzorul vortex Nova Balance Senzorul vortex genereazã un semnal electric a cãruifrecvenþã este egalã cu frecvenþa de apariþie a vîrtejurilor Von Karmann. Constructia senzorului are la bazã o soluþie,patentatã în Statele Unite ce permite rejectarea mecanicã asemnalelor parazite.

3.3 Senzorul de temperaturã Pt1000Senzorul de temperaturã se aflã în acelaºi corp cu senzorulvortex mãsurând temperatura gazului de lucru.

3.4 Senzorul de presiuneTraductorul de presiune este realizat pe o plãcuþã de siliciuutilizând tehnologia circuitelor integrate. Pentru compensareaderivei termice, o a doua termo-rezistenþã este prevãzutã îninteriorul capsulei. Priza senzorului de presiune se aflã încorpul senzorului vortex.

4. UTILIZAREA APARATULUI. COSTURI COMPARATIVEMONTAJ, ÎNTREÞINERE, EXPLOATAREMontajul contorului de inserþie este foarte rapid, acestainserându-se într-o conductã existentã pe o gaurã de 1,8�.Fixarea contorului se face fie printr-un dispozitiv retractor fieprin intermediul unei asamblãri demontabile filetate sauflanºate. Aceastã asamblare face parte din kitul de montaj cese livreazã împreunã cu aparatul. Montajul facil aduceeconomii atât din punctul de vedere al montajului dar maiales ulterior în perioada de exploatare prin cheltuielile deîntreþinere foarte reduse. În cazul utilizãrii extractoruluimontarea ºi demontarea se face cu linia sub presiune.

5. FACILITÃÞI DE COMUNICARE. AUTOMATIZÃRICalculatorul de proces al contorului Mass Vortex dispune deurmãtoarele facilitãþi de comunicaþie de date:

· 1 ieºire serialã RS485. Aceastã ieºire serialã permite atâtcitirea cât ºi programarea integralã a aparatului de la distanþã;· 1 ieºire protocol HART;· 1 ieºire de puls programabilã;· 3 ieºiri 4 .. 20 mA programabile;· 3 ieºiri de alarmã programabile.

CONTORUL MULTIPARAMETRU DE INSERÞIE MASS VORTEX UTILIZATPENTRU MÃSURAREA GAZULUI NATURAL ÎN CONDUCTE MARIIng. Cãtãlin DOBRESCU � GENERAL FLUID SA

GENERAL FLUID SA

Str. Cuþitul de Argint nr. 14, BucureºtiTel./Fax: 337 00 78, 337 09 43, 335 23 20Email: [email protected]

R



IMPRIMANT|

SEMNALEDE COMAND|

PRES|

CANALENEUTILIZATE

Traductori curentventile

5

4

6

13

7

4

214 8 13 11 10 9

12

PLACA

ACHIZI}IE

DATE

MICROPROCESOR

TASTATUR|

MONITOR

INTERFA}ACOMAND|

CONVERTOR

ANALOGIC

DIGITAL

BLOC

DE

INTERFA}A

TIRO

BLOC

FILTRARE

AMPLIFICARE

MULTIPLEXARE

ALIMENTARE

{

{

2. DESCRIEREA SISTEMULUI DE MÃSURARE ªIÎNREGISTRARESistemul complex de mãsurare ºi înregistrare este un

ansamblu complex, format din elemente sesizoare a evoluþieimãrimilor de interes (de mãsurat ºi înregistrat), elemente deadaptare a semnalelor (filtre, preamplificatoare) ºi interfaþare(placa de achiziþie date ºi convertorul analogic digital), precumºi microprocesorul de prelucrare a mãrimilor de intrare ºide ieºire.

În principiu, sistemul complex de mãsurare ºi înregistrare seconpune din urmãtoarele pãrþi:· dispozitivele, mecanismele convertoare ale miºcãrii detranslaþie, ºi traductoarele de captare a evoluþiei mãrimilor deintrare (traductoare de cursã, presiune, de temperaturã etc.)· blocul de filtrare-amplificare-multiplexare semnale, care maicuprinde blocul de alimentare ºi blocul de interfaþare a traduc-torului incremental de rotaþie (TIRO);· calculatorul personal PC, parte integrantã a sistemului, careachiziþioneazã, stocheazã ºi prelucreazã datele de intrare prinintermediul microprocesorului;· cablurile de transmitere a semnalelor de la traductoare la sis-temul de achiziþie date;· software-ul necesar pentru achiziþionare, prelucrare ºifurnizare date, conceput special pentru aceastã aplicaþie ºiinstalat pe hard-discul calculatorului.

În esenþã, sistemul complex de mãsurare ºi înregistrare esteun sistem de achiziþie ºi prelucrare a datelor sub formã deinformaþii analogice ºi incrementale ºi conceput pentruasistarea ºi controlul activ al proceselor de deformare plasticãrealizate pe presele hidraulice.

În fig. 1 se poate urmãri schema bloc a sistemului complexde mãsurare ºi înregistrare. precum ºi modul de racordare aacestuia la punctele de mãsurare ale mãrimilor de interespentru o presa hidraulicã cercetatã experimental. Se poateobserva mecanismul de convertire 1 a miºcãrii de translaþie a

berbecului presei în miºcare de rotaþie a axului traductoruluiincremental de tip TIRO 3 , precum ºi traductoarele liniareanalogice 2, pentru mãsurarea curselor de deschidere aventilelor ºi distribuitoarelor. Traductoarele de înaltã presiune4 sunt montate pe circuitele de lucru ale motoarelor hidrauliceliniare ale presei, iar traductoarele de joasã presiune 5 pecircuitele de umplere. Deformaþiile cadrului preselor suntsesizate de traductoarele tensometrice 6, iar temperatura dedeformare plasticã de traductorul de temperaturã 7. Toatesemnalele furnizate de traductoare sunt adaptate necesitãþilorde prelucrare de cãtre blocul de filtrare-amplificare-multiplexare 8, apoi ajung la calculatorul 9, iar dupã prelucraresunt printate la imprimanta 10. În calculator se gãseºte o placãde achiziþie date 11, cu convertorul analogic digital aferent,precum ºi interfaþã de comandã a presei 12. Cuplarea bloculuide adaptare semnale cu calculatorul se face cu un cablu tipbandã 13, iar legarea traductoarelor se face cu cabluri specialeecranat 14.

Sistemul complex de mãsurare ºi înregistrare, realizat fizic,este prezentat în fig. 2 ºi în fig. 3 ºi a fost montat ºi experi-mentat cu rezultate foarte bune pe presa hidraulicã de matriþarede 2,5 MN, produsã de firma LASCO din Germania, aflatã îndotarea Laboratorului de deformãri plastice din INTEC, fig. 4.


REGLEMENTÃRIREGLEMENTÃRIsunt mai puþin severe decât cele pentrupuncte de mãsurare de categorie A. De exemplu sunt admise utilizareacurbelor de sarcinã ºi achiziþia de datedin contor prin impulsuri.

STABILIREA PUNCTELOR DEDECONTARE

Pentru fiecare categorie de puncte demãsurare, Codul stabileºte locurile încare trebuie asiguratã mãsurarea, cecoincid de regulã cu punctele dedecontare în cadrul operaþiunilorcomerciale. Pentru câteva exemple deastfel de puncte, corespunzãtoarecategoriei A, mãsurarea se realizeazã:a) pentru generatoarele racordate blocgenerator-transformator, pe partea deînaltã tensiune a transformatorului;b) pentru generatoarele racordate directla bare de distribuþie, la racordulgeneratorului;c) pe linia de evacuare, pentru centralehidro cu grupuri racordate radial �numai cu acordul ambelor pãrþiimplicate în tranzacþie;d) pentru energia electricã preluatã dela barele centralei pentru consumurileproprii tehnologice, pe partea de înaltãtensiune a transformatorului coborâtor;e) pentru conexiunile între reþeaua detransport ºi cea de distribuþie, pe parteade 110kV a unitãþii de transformare;

f) pentru consumatorii eligibili, înpunctele de delimitare patrimonialã ainstalaþiilor între distribuitor ºi consumator, pe partea distribuitorului;g) pentru energia electricã tranzitatãprin reþeaua de 110kV între operatoriide distribuþie, pe liniile de legãturã întreacestea, în punctul de injecþie.

CERINÞE DE SECURITATEO atenþie deosebitã a fost acordatãmãsurilor de prevenire a fraudelor.Contoarele statice din cadrul sistemelorde mãsurare din categoriile A ºi Btrebuie sã fie prevazute cu minim treisigilii, astfel:a) sigiliul metrologic;b) sigiliul cutiei de borne;c) sigiliul fizic ce blocheazã schimbareaparametrilor din contor.Totdatã sunt formulate cerinþe privindaccesul parolat la date, iar configurareaºi parametrizarea contoarelor ºi concen-tratoarelor nu se pot realiza decât local.

CONTOARE CU PREPLATÃÎn cod sunt formulate cerinþe pentrusisteme de contorizare cu preplatã cevor putea fi utilizate pentru punctele demãsurare de categorie C. Sunt permisedoar sistemele bazate pe chei saucartele electronice, cu transmisiebidirecþionalã a datelor între contor ºi

staþia de încãrcare. Sunt obligatoriicerinþe moderne de protecþie aconsumatorilor cum ar fi existenþacreditului de urgenþã, imposibilitateadeconectãrii în zilele de sfârºit desãptãmînã, avertizarea la scãdereacreditului sub un prag prestabilit.

ALTE PREVEDERIEchipamentele de mãsurare aflate înfuncþiune la data intrãrii în vigoare aCodului ºi care nu îndeplinesc cerinþeleacestuia, vor putea fi utilizate pentrupunctele de mãsurare de categorie B ºiC pe toata durata de viaþã normatã, darnu mai mult de 15 de ani.

CONCLUZIIPrin conþinutul sãu, considerãm Codulde mãsurare a energiei electrice ca fiindo reglementare modernã ce corespundenivelului actual ºi mai ales perspectiveide dezvoltare a pieþei de energieelectricã din România. În prezent Codul se aflã în faza dediscuþie. Textul supus dezbaterii sepoate consulta pe Internet, pe paginaANRE: www.anre.ro, în zona rezervatã�documentelor de discuþie�. Oricesugestii de îmbunãtãþire a acestuia vãrugãm sã le transmiteþi la AAIR saudirect la ANRE.

Produsele moderne din industriile de autoturisme, autoca-mioane, tractoare etc., conþin un procent din ce în ce maimare de piese obþinute prin deformarea plasticã la rece sau lacald, fapt ce a condus la dezvoltarea ºi perfecþionareacontinuã a utilajelor de deformare plasticã (prese, ciocaneetc.). În prezent se constatã, atât în plan internaþional, cât ºiîn þarã, tendinþa de echipare a acestora cu tehnicã de vârf înceea ce privesc echipamentele de conducere a proceselor prindotarea cu sisteme moderne de mãsurare ºi înregistrare aparametrilor tehnologici ºi funcþionali, bazate pe oinstrumentaþie de ultimã orã, implicit cu utilizareacalculatoarelor electronice. În aceastã direcþie se înscriu ºicercetãrile realizate recent în INTEC, acestea finalizându-secu un echipament modern ºi performant, prezentat în cele ceurmeazã ºi destinat sã echipeze utilajele moderne dedeformare plasticã.

1. GENERALITÃÞI INTRODUCTIVERealizarea unor utilaje de deformare plasticã performante, în

scopul promovãrii tehnologiilor moderne de presare bazate pefrecvenþe mari de lucru, impune cunoaºterea în detaliu a com-portãrii dinamice a acestora. În acest fel, din analiza evoluþieiîn timp real a parametrilor tehnologici ºi funcþionali, se potdesprinde cãi ºi mijloace de optimizare a caracteristicilorconstructiv-funcþionale ale utilajelor de deformare plasticã [1].

Pentru a face posibilã mãsurarea concomitentã a tuturorparametrilor de interes, o echipã multidisciplinarã despecialiºti din INTEC a proiectat ºi a realizat un sistemcomplex de mãsurare ºi înregistrare a parametrilortehnologici ºi funcþionali ai preselor hidraulice [2].

SISTEM COMPLEX DE MÃSURARE ªI ÎNREGISTRARE A PARAMETRILOR TEHNOLOGICI ªI FUNCÞIONALI AI SISTEMELOR HIDRAULICE DE PRESAREDr. ing. Corneliu CRISTESCU, Ing. Gina BÎRSAN, Ing. Constanþa CRISTESCU, Departamentul de DeformãriPlastice, INTEC Bucureºti


Fig. 2

Fig. 1



IMPRIMANT|

SEMNALEDE COMAND|

PRES|

CANALENEUTILIZATE

Traductori curentventile

5

4

6

13

7

4

214 8 13 11 10 9

12

PLACA

ACHIZI}IE

DATE

MICROPROCESOR

TASTATUR|

MONITOR

INTERFA}ACOMAND|

CONVERTOR

ANALOGIC

DIGITAL

BLOC

DE

INTERFA}A

TIRO

BLOC

FILTRARE

AMPLIFICARE

MULTIPLEXARE

ALIMENTARE

{

{

2. DESCRIEREA SISTEMULUI DE MÃSURARE ªIÎNREGISTRARESistemul complex de mãsurare ºi înregistrare este un

ansamblu complex, format din elemente sesizoare a evoluþieimãrimilor de interes (de mãsurat ºi înregistrat), elemente deadaptare a semnalelor (filtre, preamplificatoare) ºi interfaþare(placa de achiziþie date ºi convertorul analogic digital), precumºi microprocesorul de prelucrare a mãrimilor de intrare ºide ieºire.

În principiu, sistemul complex de mãsurare ºi înregistrare seconpune din urmãtoarele pãrþi:· dispozitivele, mecanismele convertoare ale miºcãrii detranslaþie, ºi traductoarele de captare a evoluþiei mãrimilor deintrare (traductoare de cursã, presiune, de temperaturã etc.)· blocul de filtrare-amplificare-multiplexare semnale, care maicuprinde blocul de alimentare ºi blocul de interfaþare a traduc-torului incremental de rotaþie (TIRO);· calculatorul personal PC, parte integrantã a sistemului, careachiziþioneazã, stocheazã ºi prelucreazã datele de intrare prinintermediul microprocesorului;· cablurile de transmitere a semnalelor de la traductoare la sis-temul de achiziþie date;· software-ul necesar pentru achiziþionare, prelucrare ºifurnizare date, conceput special pentru aceastã aplicaþie ºiinstalat pe hard-discul calculatorului.

În esenþã, sistemul complex de mãsurare ºi înregistrare esteun sistem de achiziþie ºi prelucrare a datelor sub formã deinformaþii analogice ºi incrementale ºi conceput pentruasistarea ºi controlul activ al proceselor de deformare plasticãrealizate pe presele hidraulice.

În fig. 1 se poate urmãri schema bloc a sistemului complexde mãsurare ºi înregistrare. precum ºi modul de racordare aacestuia la punctele de mãsurare ale mãrimilor de interespentru o presa hidraulicã cercetatã experimental. Se poateobserva mecanismul de convertire 1 a miºcãrii de translaþie a

berbecului presei în miºcare de rotaþie a axului traductoruluiincremental de tip TIRO 3 , precum ºi traductoarele liniareanalogice 2, pentru mãsurarea curselor de deschidere aventilelor ºi distribuitoarelor. Traductoarele de înaltã presiune4 sunt montate pe circuitele de lucru ale motoarelor hidrauliceliniare ale presei, iar traductoarele de joasã presiune 5 pecircuitele de umplere. Deformaþiile cadrului preselor suntsesizate de traductoarele tensometrice 6, iar temperatura dedeformare plasticã de traductorul de temperaturã 7. Toatesemnalele furnizate de traductoare sunt adaptate necesitãþilorde prelucrare de cãtre blocul de filtrare-amplificare-multiplexare 8, apoi ajung la calculatorul 9, iar dupã prelucraresunt printate la imprimanta 10. În calculator se gãseºte o placãde achiziþie date 11, cu convertorul analogic digital aferent,precum ºi interfaþã de comandã a presei 12. Cuplarea bloculuide adaptare semnale cu calculatorul se face cu un cablu tipbandã 13, iar legarea traductoarelor se face cu cabluri specialeecranat 14.

Sistemul complex de mãsurare ºi înregistrare, realizat fizic,este prezentat în fig. 2 ºi în fig. 3 ºi a fost montat ºi experi-mentat cu rezultate foarte bune pe presa hidraulicã de matriþarede 2,5 MN, produsã de firma LASCO din Germania, aflatã îndotarea Laboratorului de deformãri plastice din INTEC, fig. 4.


REGLEMENTÃRIREGLEMENTÃRIsunt mai puþin severe decât cele pentrupuncte de mãsurare de categorie A. De exemplu sunt admise utilizareacurbelor de sarcinã ºi achiziþia de datedin contor prin impulsuri.

STABILIREA PUNCTELOR DEDECONTARE

Pentru fiecare categorie de puncte demãsurare, Codul stabileºte locurile încare trebuie asiguratã mãsurarea, cecoincid de regulã cu punctele dedecontare în cadrul operaþiunilorcomerciale. Pentru câteva exemple deastfel de puncte, corespunzãtoarecategoriei A, mãsurarea se realizeazã:a) pentru generatoarele racordate blocgenerator-transformator, pe partea deînaltã tensiune a transformatorului;b) pentru generatoarele racordate directla bare de distribuþie, la racordulgeneratorului;c) pe linia de evacuare, pentru centralehidro cu grupuri racordate radial �numai cu acordul ambelor pãrþiimplicate în tranzacþie;d) pentru energia electricã preluatã dela barele centralei pentru consumurileproprii tehnologice, pe partea de înaltãtensiune a transformatorului coborâtor;e) pentru conexiunile între reþeaua detransport ºi cea de distribuþie, pe parteade 110kV a unitãþii de transformare;

f) pentru consumatorii eligibili, înpunctele de delimitare patrimonialã ainstalaþiilor între distribuitor ºi consumator, pe partea distribuitorului;g) pentru energia electricã tranzitatãprin reþeaua de 110kV între operatoriide distribuþie, pe liniile de legãturã întreacestea, în punctul de injecþie.

CERINÞE DE SECURITATEO atenþie deosebitã a fost acordatãmãsurilor de prevenire a fraudelor.Contoarele statice din cadrul sistemelorde mãsurare din categoriile A ºi Btrebuie sã fie prevazute cu minim treisigilii, astfel:a) sigiliul metrologic;b) sigiliul cutiei de borne;c) sigiliul fizic ce blocheazã schimbareaparametrilor din contor.Totdatã sunt formulate cerinþe privindaccesul parolat la date, iar configurareaºi parametrizarea contoarelor ºi concen-tratoarelor nu se pot realiza decât local.

CONTOARE CU PREPLATÃÎn cod sunt formulate cerinþe pentrusisteme de contorizare cu preplatã cevor putea fi utilizate pentru punctele demãsurare de categorie C. Sunt permisedoar sistemele bazate pe chei saucartele electronice, cu transmisiebidirecþionalã a datelor între contor ºi

staþia de încãrcare. Sunt obligatoriicerinþe moderne de protecþie aconsumatorilor cum ar fi existenþacreditului de urgenþã, imposibilitateadeconectãrii în zilele de sfârºit desãptãmînã, avertizarea la scãdereacreditului sub un prag prestabilit.

ALTE PREVEDERIEchipamentele de mãsurare aflate înfuncþiune la data intrãrii în vigoare aCodului ºi care nu îndeplinesc cerinþeleacestuia, vor putea fi utilizate pentrupunctele de mãsurare de categorie B ºiC pe toata durata de viaþã normatã, darnu mai mult de 15 de ani.

CONCLUZIIPrin conþinutul sãu, considerãm Codulde mãsurare a energiei electrice ca fiindo reglementare modernã ce corespundenivelului actual ºi mai ales perspectiveide dezvoltare a pieþei de energieelectricã din România. În prezent Codul se aflã în faza dediscuþie. Textul supus dezbaterii sepoate consulta pe Internet, pe paginaANRE: www.anre.ro, în zona rezervatã�documentelor de discuþie�. Oricesugestii de îmbunãtãþire a acestuia vãrugãm sã le transmiteþi la AAIR saudirect la ANRE.

Produsele moderne din industriile de autoturisme, autoca-mioane, tractoare etc., conþin un procent din ce în ce maimare de piese obþinute prin deformarea plasticã la rece sau lacald, fapt ce a condus la dezvoltarea ºi perfecþionareacontinuã a utilajelor de deformare plasticã (prese, ciocaneetc.). În prezent se constatã, atât în plan internaþional, cât ºiîn þarã, tendinþa de echipare a acestora cu tehnicã de vârf înceea ce privesc echipamentele de conducere a proceselor prindotarea cu sisteme moderne de mãsurare ºi înregistrare aparametrilor tehnologici ºi funcþionali, bazate pe oinstrumentaþie de ultimã orã, implicit cu utilizareacalculatoarelor electronice. În aceastã direcþie se înscriu ºicercetãrile realizate recent în INTEC, acestea finalizându-secu un echipament modern ºi performant, prezentat în cele ceurmeazã ºi destinat sã echipeze utilajele moderne dedeformare plasticã.

1. GENERALITÃÞI INTRODUCTIVERealizarea unor utilaje de deformare plasticã performante, în

scopul promovãrii tehnologiilor moderne de presare bazate pefrecvenþe mari de lucru, impune cunoaºterea în detaliu a com-portãrii dinamice a acestora. În acest fel, din analiza evoluþieiîn timp real a parametrilor tehnologici ºi funcþionali, se potdesprinde cãi ºi mijloace de optimizare a caracteristicilorconstructiv-funcþionale ale utilajelor de deformare plasticã [1].

Pentru a face posibilã mãsurarea concomitentã a tuturorparametrilor de interes, o echipã multidisciplinarã despecialiºti din INTEC a proiectat ºi a realizat un sistemcomplex de mãsurare ºi înregistrare a parametrilortehnologici ºi funcþionali ai preselor hidraulice [2].

SISTEM COMPLEX DE MÃSURARE ªI ÎNREGISTRARE A PARAMETRILOR TEHNOLOGICI ªI FUNCÞIONALI AI SISTEMELOR HIDRAULICE DE PRESAREDr. ing. Corneliu CRISTESCU, Ing. Gina BÎRSAN, Ing. Constanþa CRISTESCU, Departamentul de DeformãriPlastice, INTEC Bucureºti


Fig. 2

Fig. 1

Funcþionarea sistemului complex de mãsurare ºiînregistrare se bazeazã pe urmãtoarele principii:· conversia mãrimilor de intrare (curse, presiuni, deformaþii,temperaturi etc.), în mãrimi electrice, prin utilizarea unor senzori / traductori corespunzãtori;· transmiterea semnalelor la distanþã prin intermediul unorcabluri electrice ecranate;· stocarea, înregistrarea ºi prelucrarea numericã sau graficã a variaþiilor mãrimilor de ieºire, având ca element central sistemul de calcul.

În urma prelucrãrii datelor de intrare se obþin mãrimile de ieºire care pot fi stocate în memoria calculatorului ºi imprimate sub formã numericã sau sub formã graficã. Aceste mãrimi sunt:· mãrimi de miºcare sau cinematice (curse, viteze ºi acceleraþii ale berbecului presei, sau ale ventilelor de lucru)mãsurate prin intermediul mecanismelor convertoare ºi a traductorilor incrementali sau analogici;· mãrimi de efort (presiunile ºi forþele de lucru), care rezultã prin prelucrarea semnalului furnizat de traductoarele de presiune;· mãrimi tensometrice, care traduc deformaþiile ºi tensiunilemecanice din cadrul presei;· mãrimi termice, furnizate de traductorul de temperaturã.

Toate aceste mãrimi, care pot fi înregistrate numeric saugrafic, în funcþie de timp sau de cursa berbecului presei, dau informaþii utile asupra comportãrii dinamice a utilajelor ºiproceselor tehnologice de deformare plasticã.

3. DESTINAÞIA ªI PERFORMANÞELE TEHNICE ALESISTEMULUISistemul complex de mãsurare ºi înregistrare este un

echipament performant, conceput la nivelul produselorsimilare ºi este destinat pentru:· echiparea utilajelor de presare hidraulice noi, pentru con-trolul activ al funcþionãrii utilajelor ºi al parametrilor tehnologici de deformare plasticã;· controlul evoluþiei parametrilor tehnologici la experimen-tarea tehnologiilor noi, convenþionale ºi/sau neconvenþionale;· realizarea unor cercetãri ºtiinþifice asupra comportãrii dina-mice a utilajelor de deformare plasticã cu acþionare hidraulicãîn scopul creºterii fiabilitãþii ºi a performanþelor;· realizarea unor activitãþi de diagnosticare a utilajelor de presare hidraulice existente în secþiile de forjã, care sã punã la dis-poziþie datele necesare pentru depanare ºi modernizare acestora.

PERFORMANÞELE TEHNICE PRINCIPALE

- numãrul de canale de achiziþie disponibile 17;

- analogice 16;

- incrementale 1;

- forþe de presare maxime 150 MN;

- presiuni de lucru maxime 40 MPa;

- cursa maximã a traversei mobile 4 m;

- viteza maximã a traversei mobile 10 m/s;

- acceleraþie maximã traversã mobilã 100 m/s2;

- sursa de alimentare 220V / 50Hz.

Presele hidraulice dotate cu astfel de sisteme complexe demãsurare ºi înregistrare reprezintã veritabile sisteme meca-tronice care integreazã subsisteme mecanice, electronice ºiinformatice ce utilizeazã din plin realizãrile recente din do-meniul instrumentaþiei ºi automatizãrilor de vârf.

4. INFORMAÞII FINALESistemul complex de mãsurare ºi înregistrare prezentat a

fost conceput, realizat ºi experimentat în INTEC, în urmaderulãrii unei teme de cercetare contractatã cu MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ºi are ºanse mari de valorificare înindustrie, fiind uºor de implementat atât pe utilajele depresare existente, cât ºi pe utilaje complet noi, acesteareprezentând o nouã generaþie de utilaje de presare-forjare cuacþionare electrohidraulicã.

Sistemul complex de mãsurare ºi înregistrare s-a bucuratde apreciere deosebitã Târgul Realizãrilor ªtiinþei ºiInventicii Româneºti - SIR 2000, unde a primit MEDALIAªI DIPLOMA DE EXCELENÞÃ ÎN CERCETARE.

Bibliografie1 CRISTESCU, C., Cercetãri privind optimizarea caracteristicilor

constructiv-funcþionale ale preselor hidrostatice. Teza de doctorat,Universitatea �POLITEHNICA� Bucureºti, 1998.

2 CRISTESCU, C., ZAHARIA, V., CRISTESCU, C-þa., BÎRSAN,G., Cercetarea experimentalã a sistemelor hidraulice de presare cuacþionare direct de la pompe. În volumul:�ªTIINÞÃ, INGINERIE,EFICIENÞÃ�, Academia Românã � Filiala Cluj-Napoca, EdituraU.T. Pres, Cluj-Napoca, 1998.


STRATEGIISTRATEGII



TENDINÞE ÎN CONSUMUL ENERGETIC FINAL Datele statistice referitoare la consumul final de energie din þaranoastrã evidenþiazã faptul cã ponderea consumului în sectorulrezidenþial are o tendinþã de creºtere. Dacã în anii 1992/1993consumul populaþiei reprezenta 24% din total consum, în perioada1999/2000 ponderea acestui consum a crescut la valoarea de 40%.

Ponderea importantã a consumului înregistrat în sectorul rezidenþial, corelatã atât cu potenþialul de conservare a energiei,cât ºi cu aspectele sociale induse de valoarea facturii energeticeraportatã la veniturile medii ale familiilor din România, trans-formã acest sector într-o prioritate din punct de vedere al lansãriiprogramelor de reabilitare ºi modernizare energeticã atât îndomeniul clãdirilor de locuit cât ºi în zona reþelelor de încãlziredistrictualã.Sectorul rezidenþial este format din 4,500,000 clãdiri de locuit, cu un total de 7,800,000 apartamente, din care 3,000,000apartamente în blocuri, reprezentând 40% din total. Aceste apartamente consuma 54% din energie termica totalaaferenta sectorului rezidenþial, consumul mediu pentru încãlzireaspaþialã a apartamentelor din România fiind cu 60% mai mare,comparativ cu apartamentele similare din þãrile Membre aleUniunii Europene.

EFECTELE LEGII NR. 199/2000 PRIVINDUTILIZAREA EFICIENTÃ A ENERGIEI

Procesul de reformã a sistemului energetic ºi implicit de urmãrire aeficientizãrii consumului de energie a început. Baza legislativãexistentã pentru partea de producere este completatã cu legislaþiaspecificã eficienþei energetice, prin apariþia la sfârºitul anului 2000a Legii nr.199 privind Utilizarea Eficientã a Energiei, cuamendamentele ulterioare prevãzute prin Ordonanþa Guvernuluinr.78/2001. Scopul legii anterior menþionate este crearea cadruluiinstituþional ºi a reglementãrilor necesare pentru elaborarea ºi apli-carea unei politici naþionale de utilizare eficientã a energiei, înconformitate cu prevederile Tratatului Cartei Energiei, ale Pro-

tocolului Cartei Energiei privind Eficienþa Energeticã ºi Aspectele legate de Mediu ºi cu principiile care stau la bazadezvoltãrii durabile.În ceea ce îi priveºte pe consumatori, prevederile legii 199/2000fac precizãri referitoare la atribuþiile ºi obligaþiile consumatorilorde energie, persoane fizice sau juridice. În conformitate cu preve-

derile legii, consumatorii de energie, persoane juridice, suntobligaþi:a) sã respecte reglementãrile tehnice în vigoare privind proiec-tarea, construirea, exploatarea, întreþinerea, repararea instalaþiilorproprii ºi a receptoarelor de energie, precum ºi dotarea acestora cuaparate de mãsurã ºi control; b) sã dispunã de un sistem propriude evidenþã ºi monitorizare a consumurilor energetice ºi sã punãla dispoziþie instituþiilor abilitate informaþii privind consumurileenergetice ºi indicatorii de eficienþã energeticã. Aceste prevederisunt menite sã rezolve una din marile probleme ale proiectelor deeficienþã energeticã, ºi anume evaluarea iniþialã ºi monitorizarearezultatelor. Pe de altã parte, prevederile menþionate mai sus vorpermite o cunoaºtere mai bunã în timp a evoluþiei ºi tendinþelor deconsum ºi a eficienþei acestuia.Consumatorii de energie, persoane fizice, sunt obligaþi sã ia mã-suri pentru dotarea cu aparate de mãsura ºi control individuale.Prevederile legii vin de altfel în întâmpinarea solicitãrilor con-sumatorilor finali, în mod special ai consumatorilor din sectorulrezidenþial, aflaþi în locuinþe colective. La ora actualã, impo-sibilitatea controlului ºi reglajului asupra consumului de energietermicã a locuinþei nu oferã motivaþia acestui tip de consumatorpentru utilizarea eficientã a energiei ºi reducerea consumurilor deenergie termicã pentru încãlzire spaþialã ºi apã caldã menajerã,atâta timp cât mãsurile luate pentru un consum mai eficient nu sereflectã în reducerea facturii. Este de asemenea important desemnalat faptul cã politica naþionalã de utilizare eficientã aenergiei, parte integratã a politicii energetice a statului, esteconsideratã o prioritate a Strategiei Naþionale de dezvoltareenergeticã a României pe termen mediu 2001 � 2004, strategieadoptatã prin HG 647/2001. Strategia stabileºte obiective

CONTORIZAREA ªI MONITORIZAREA � COMPONENTE ESENÞIALEALE PROIECTELOR DE EFICIENÞÃ ENERGETICÃIng. Anca GOLIÞÃ, Agenþia Românã pentru Conservarea Energiei

Fig. 3

Fig. 4

INTRODUCEREEste deja recunoscut faptul cã eficienþa energeticã în România, ca ºi în alte þãri Central ºi Est Europene, este o continuã provocare. Nu

numai sectorul energetic, dar ºi sectoarele de consum final se confruntã cu o serie de probleme, rezultate din politica energeticã aperioadelor trecute, politicã orientatã pe ideea dezvoltãrii surselor de energie ºi a încurajãrii, de cele mai multe ori, a unui consumineficient. Problema sustenabilitãþii proiectelor de eficienþã energeticã, în special în sectorul consumatorului final a fost ºi rãmâne unadintre cele mai greu de soluþionat în contextul economiilor Est Europene aflate în proces de tranziþie.

Articolul de faþã încearcã sã rãspundã acestei probleme în contextul economiei româneºti. Analiza efectuatã abordeazã atât aspecteletehnice cât ºi pe cele de naturã economicã ºi socialã, ºi în particular, încearcã sã defineascã rolul ºi locul contorizãrii ºi al monitorizãriiîn ansamblul acestor proiecte.

An 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000Consum final energetic 27,029 26,269 25,328 28,738 31,528 28,438 25,133 21,792 22,164

Industrie (incl. construcþii) 13,836 14,069 13,712 14,369 14,653 12,577 9,904 8,638 9,017Populatie 6,452 6,652 6,408 8,818 10,618 9,673 9,412 8,757 8,433Transporturi 3,657 3,252 3,294 3,087 4,226 4,284 3,985 3,139 3,507Agriculturã 1,457 1,171 820 1,008 872 912 766 464 395Alte activitãþi 1,627 1,125 1,094 1,456 1,159 992 1,066 794 812

TABELUL 1. Evoluþia consumului energetic final (în mii tep)

Funcþionarea sistemului complex de mãsurare ºiînregistrare se bazeazã pe urmãtoarele principii:· conversia mãrimilor de intrare (curse, presiuni, deformaþii,temperaturi etc.), în mãrimi electrice, prin utilizarea unor senzori / traductori corespunzãtori;· transmiterea semnalelor la distanþã prin intermediul unorcabluri electrice ecranate;· stocarea, înregistrarea ºi prelucrarea numericã sau graficã a variaþiilor mãrimilor de ieºire, având ca element central sistemul de calcul.

În urma prelucrãrii datelor de intrare se obþin mãrimile de ieºire care pot fi stocate în memoria calculatorului ºi imprimate sub formã numericã sau sub formã graficã. Aceste mãrimi sunt:· mãrimi de miºcare sau cinematice (curse, viteze ºi acceleraþii ale berbecului presei, sau ale ventilelor de lucru)mãsurate prin intermediul mecanismelor convertoare ºi a traductorilor incrementali sau analogici;· mãrimi de efort (presiunile ºi forþele de lucru), care rezultã prin prelucrarea semnalului furnizat de traductoarele de presiune;· mãrimi tensometrice, care traduc deformaþiile ºi tensiunilemecanice din cadrul presei;· mãrimi termice, furnizate de traductorul de temperaturã.

Toate aceste mãrimi, care pot fi înregistrate numeric saugrafic, în funcþie de timp sau de cursa berbecului presei, dau informaþii utile asupra comportãrii dinamice a utilajelor ºiproceselor tehnologice de deformare plasticã.

3. DESTINAÞIA ªI PERFORMANÞELE TEHNICE ALESISTEMULUISistemul complex de mãsurare ºi înregistrare este un

echipament performant, conceput la nivelul produselorsimilare ºi este destinat pentru:· echiparea utilajelor de presare hidraulice noi, pentru con-trolul activ al funcþionãrii utilajelor ºi al parametrilor tehnologici de deformare plasticã;· controlul evoluþiei parametrilor tehnologici la experimen-tarea tehnologiilor noi, convenþionale ºi/sau neconvenþionale;· realizarea unor cercetãri ºtiinþifice asupra comportãrii dina-mice a utilajelor de deformare plasticã cu acþionare hidraulicãîn scopul creºterii fiabilitãþii ºi a performanþelor;· realizarea unor activitãþi de diagnosticare a utilajelor de presare hidraulice existente în secþiile de forjã, care sã punã la dis-poziþie datele necesare pentru depanare ºi modernizare acestora.

PERFORMANÞELE TEHNICE PRINCIPALE

- numãrul de canale de achiziþie disponibile 17;

- analogice 16;

- incrementale 1;

- forþe de presare maxime 150 MN;

- presiuni de lucru maxime 40 MPa;

- cursa maximã a traversei mobile 4 m;

- viteza maximã a traversei mobile 10 m/s;

- acceleraþie maximã traversã mobilã 100 m/s2;

- sursa de alimentare 220V / 50Hz.

Presele hidraulice dotate cu astfel de sisteme complexe demãsurare ºi înregistrare reprezintã veritabile sisteme meca-tronice care integreazã subsisteme mecanice, electronice ºiinformatice ce utilizeazã din plin realizãrile recente din do-meniul instrumentaþiei ºi automatizãrilor de vârf.

4. INFORMAÞII FINALESistemul complex de mãsurare ºi înregistrare prezentat a

fost conceput, realizat ºi experimentat în INTEC, în urmaderulãrii unei teme de cercetare contractatã cu MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ºi are ºanse mari de valorificare înindustrie, fiind uºor de implementat atât pe utilajele depresare existente, cât ºi pe utilaje complet noi, acesteareprezentând o nouã generaþie de utilaje de presare-forjare cuacþionare electrohidraulicã.

Sistemul complex de mãsurare ºi înregistrare s-a bucuratde apreciere deosebitã Târgul Realizãrilor ªtiinþei ºiInventicii Româneºti - SIR 2000, unde a primit MEDALIAªI DIPLOMA DE EXCELENÞÃ ÎN CERCETARE.

Bibliografie1 CRISTESCU, C., Cercetãri privind optimizarea caracteristicilor

constructiv-funcþionale ale preselor hidrostatice. Teza de doctorat,Universitatea �POLITEHNICA� Bucureºti, 1998.

2 CRISTESCU, C., ZAHARIA, V., CRISTESCU, C-þa., BÎRSAN,G., Cercetarea experimentalã a sistemelor hidraulice de presare cuacþionare direct de la pompe. În volumul:�ªTIINÞÃ, INGINERIE,EFICIENÞÃ�, Academia Românã � Filiala Cluj-Napoca, EdituraU.T. Pres, Cluj-Napoca, 1998.


STRATEGIISTRATEGII



TENDINÞE ÎN CONSUMUL ENERGETIC FINAL Datele statistice referitoare la consumul final de energie din þaranoastrã evidenþiazã faptul cã ponderea consumului în sectorulrezidenþial are o tendinþã de creºtere. Dacã în anii 1992/1993consumul populaþiei reprezenta 24% din total consum, în perioada1999/2000 ponderea acestui consum a crescut la valoarea de 40%.

Ponderea importantã a consumului înregistrat în sectorul rezidenþial, corelatã atât cu potenþialul de conservare a energiei,cât ºi cu aspectele sociale induse de valoarea facturii energeticeraportatã la veniturile medii ale familiilor din România, trans-formã acest sector într-o prioritate din punct de vedere al lansãriiprogramelor de reabilitare ºi modernizare energeticã atât îndomeniul clãdirilor de locuit cât ºi în zona reþelelor de încãlziredistrictualã.Sectorul rezidenþial este format din 4,500,000 clãdiri de locuit, cu un total de 7,800,000 apartamente, din care 3,000,000apartamente în blocuri, reprezentând 40% din total. Aceste apartamente consuma 54% din energie termica totalaaferenta sectorului rezidenþial, consumul mediu pentru încãlzireaspaþialã a apartamentelor din România fiind cu 60% mai mare,comparativ cu apartamentele similare din þãrile Membre aleUniunii Europene.

EFECTELE LEGII NR. 199/2000 PRIVINDUTILIZAREA EFICIENTÃ A ENERGIEI

Procesul de reformã a sistemului energetic ºi implicit de urmãrire aeficientizãrii consumului de energie a început. Baza legislativãexistentã pentru partea de producere este completatã cu legislaþiaspecificã eficienþei energetice, prin apariþia la sfârºitul anului 2000a Legii nr.199 privind Utilizarea Eficientã a Energiei, cuamendamentele ulterioare prevãzute prin Ordonanþa Guvernuluinr.78/2001. Scopul legii anterior menþionate este crearea cadruluiinstituþional ºi a reglementãrilor necesare pentru elaborarea ºi apli-carea unei politici naþionale de utilizare eficientã a energiei, înconformitate cu prevederile Tratatului Cartei Energiei, ale Pro-

tocolului Cartei Energiei privind Eficienþa Energeticã ºi Aspectele legate de Mediu ºi cu principiile care stau la bazadezvoltãrii durabile.În ceea ce îi priveºte pe consumatori, prevederile legii 199/2000fac precizãri referitoare la atribuþiile ºi obligaþiile consumatorilorde energie, persoane fizice sau juridice. În conformitate cu preve-

derile legii, consumatorii de energie, persoane juridice, suntobligaþi:a) sã respecte reglementãrile tehnice în vigoare privind proiec-tarea, construirea, exploatarea, întreþinerea, repararea instalaþiilorproprii ºi a receptoarelor de energie, precum ºi dotarea acestora cuaparate de mãsurã ºi control; b) sã dispunã de un sistem propriude evidenþã ºi monitorizare a consumurilor energetice ºi sã punãla dispoziþie instituþiilor abilitate informaþii privind consumurileenergetice ºi indicatorii de eficienþã energeticã. Aceste prevederisunt menite sã rezolve una din marile probleme ale proiectelor deeficienþã energeticã, ºi anume evaluarea iniþialã ºi monitorizarearezultatelor. Pe de altã parte, prevederile menþionate mai sus vorpermite o cunoaºtere mai bunã în timp a evoluþiei ºi tendinþelor deconsum ºi a eficienþei acestuia.Consumatorii de energie, persoane fizice, sunt obligaþi sã ia mã-suri pentru dotarea cu aparate de mãsura ºi control individuale.Prevederile legii vin de altfel în întâmpinarea solicitãrilor con-sumatorilor finali, în mod special ai consumatorilor din sectorulrezidenþial, aflaþi în locuinþe colective. La ora actualã, impo-sibilitatea controlului ºi reglajului asupra consumului de energietermicã a locuinþei nu oferã motivaþia acestui tip de consumatorpentru utilizarea eficientã a energiei ºi reducerea consumurilor deenergie termicã pentru încãlzire spaþialã ºi apã caldã menajerã,atâta timp cât mãsurile luate pentru un consum mai eficient nu sereflectã în reducerea facturii. Este de asemenea important desemnalat faptul cã politica naþionalã de utilizare eficientã aenergiei, parte integratã a politicii energetice a statului, esteconsideratã o prioritate a Strategiei Naþionale de dezvoltareenergeticã a României pe termen mediu 2001 � 2004, strategieadoptatã prin HG 647/2001. Strategia stabileºte obiective

CONTORIZAREA ªI MONITORIZAREA � COMPONENTE ESENÞIALEALE PROIECTELOR DE EFICIENÞÃ ENERGETICÃIng. Anca GOLIÞÃ, Agenþia Românã pentru Conservarea Energiei

Fig. 3

Fig. 4

INTRODUCEREEste deja recunoscut faptul cã eficienþa energeticã în România, ca ºi în alte þãri Central ºi Est Europene, este o continuã provocare. Nu

numai sectorul energetic, dar ºi sectoarele de consum final se confruntã cu o serie de probleme, rezultate din politica energeticã aperioadelor trecute, politicã orientatã pe ideea dezvoltãrii surselor de energie ºi a încurajãrii, de cele mai multe ori, a unui consumineficient. Problema sustenabilitãþii proiectelor de eficienþã energeticã, în special în sectorul consumatorului final a fost ºi rãmâne unadintre cele mai greu de soluþionat în contextul economiilor Est Europene aflate în proces de tranziþie.

Articolul de faþã încearcã sã rãspundã acestei probleme în contextul economiei româneºti. Analiza efectuatã abordeazã atât aspecteletehnice cât ºi pe cele de naturã economicã ºi socialã, ºi în particular, încearcã sã defineascã rolul ºi locul contorizãrii ºi al monitorizãriiîn ansamblul acestor proiecte.

An 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000Consum final energetic 27,029 26,269 25,328 28,738 31,528 28,438 25,133 21,792 22,164

Industrie (incl. construcþii) 13,836 14,069 13,712 14,369 14,653 12,577 9,904 8,638 9,017Populatie 6,452 6,652 6,408 8,818 10,618 9,673 9,412 8,757 8,433Transporturi 3,657 3,252 3,294 3,087 4,226 4,284 3,985 3,139 3,507Agriculturã 1,457 1,171 820 1,008 872 912 766 464 395Alte activitãþi 1,627 1,125 1,094 1,456 1,159 992 1,066 794 812

TABELUL 1. Evoluþia consumului energetic final (în mii tep)


STRATEGIISTRATEGII


STRATEGIISTRATEGII

PROGRAMUL NAÞIONAL DE CONTORIZARE ªI REGLARE

Pornind de la rezultatele menþionate mai sus, rezultate bazate pestudiile de fezabilitate realizate în anii anteriori, sub coordonareaARCE, de institute de specialitate, ºi luând în considerare celedoua aspecte anterior menþionate ºi anume (1) importanþadimensionãrii proiectelor de reabilitare a sistemelor de încãlzirecentralizate pornind de la cererea consumatorului final, pentruevitarea investiþiilor care nu sunt neapãrat necesare ºi (2) impor-tanþa acordãrii consumatorul final a posibilitãþii de control ºireglare a propriului consum de energie termicã, evitându-se în a-cest fel deconectarea de la sistemele centralizate ºi neplata factu-rilor cãtre furnizorii de energie termicã, Agenþia Românã pentruConservarea Energiei a propus Ministerului Industriei ºi Resur-selor realizarea unui Program Naþional de contorizare ºi reglare.Dacã în cazul distribuþiei de apã caldã menajerã putem spune cãsistemele de contorizare montate atât la branºamentul blocului câtºi la nivel individual nu mai reprezintã o noutate din punct devedere tehnic, conceptul de control, reglare ºi facturareindividualã a energiei termice pentru încãlzirea spaþialã a consu-matorului final, este puþin cunoscut ºi aplicat în þara noastrã. Încondiþiile în care consumatorul final ar avea posibilitate de controlºi reglaj al propriului consum, prin introducerea sistemelor decontorizare la nivel de scarã simultan cu introducerea ventilelortermostat ºi a alocatoarelor de costuri la nivel individual de apar-tament, locatarii ar putea sã-ºi adapteze factura energeticã în func-þie de capacitatea de platã. Corelarea facturii energetice cu posibi-litatea de platã a locatarilor, ar crea premisele pentru reducereaconsumurilor energetice în locuinþe, într-un mod acceptabil decãtre locatari.Prima etapã a proiectului propusde ARCE o reprezintã realizareademonstraþiei pentru validareamodelului conform cãruia prinsistemul de reglare ºi facturareindividualã prin alocarea costuri-lor se pot obþine economii deenergie ºi implicit economii fi-nanciare de 15-25 % din totalconsum realizat în absenþa aces-tui sistem. Aceasta primã etapã seva realiza prin �Proiectul deInvestiþii pentru Eficienþã Ener-geticã în clãdirile colective,alimentate din sisteme de

încãlzire centralizate�, proiectfinanþat în programul Phare.Proiectul a fost lansat în urmastudiului de oportunitate realizatîn anul 2001, studiu care aanalizat urmãtoarele aspecte:· Legislaþia din România,referitoare la posibilitatea intro-ducerii sistemului de facturareindividualã pentru cheltuielileaferente încãlzirii spaþiale, pebaza alocatoarelor de costuri · Evaluarea tehnicã ºi estimareacosturilor în condiþiile imple-mentãrii proiectului în România· Identificarea zonelor dedemonstraþie (oraºe ºi clãdiri) încare este realist ºi fezabil a firealizat proiectul pilot

· Estimarea gradului de replicabilitate a proiectului la nivel deþarã. Întrebãrile ºi rãspunsurile obþinute în cadrul analizei legis-laþiei din România, referitoare la subiectul proiectului, sunt pre-zentate în tabelul 3.Condiþiile necesare implementãrii proiectului sunt urmãtoarele: Condiþii tehnice pentru sistemul de distribuþie a energiei termice· Capabilitatea sursei de a se adapta la modificãrile de regim im-puse de instalarea ventilelor termostat· Existenþa contorizãrii la nivelul surselor / PT· Sistemul sã fie capabil sã furnizeze minimum 85% din sarcinade vârf a consumatoruluiCondiþii tehnice pentru clãdiri· Existenþa contorizãrii la nivel de scarã · Instalaþiile interioare ale clãdirii sã fie întreþinute în modcorespunzãtor Alte condiþii· Dorinþa ºi capabilitatea autoritãþilor locale, a furnizorului deenergie termicã ºi a beneficiarului de a aloca resursele necesareproiectului· Proiectul de instalare a ventilelor termostat ºi a alocatoare decosturi sã nu intre în contradicþie cu strategia de modernizare asistemului de distribuþie a energiei termiceÎn baza analizei realizate, care a demonstrat ca este realist ºifezabil de a fi demarat un astfel de proiect în România, a fostpregãtitã fiºa pentru proiectul de investiþii.

EXPERIENÞE SIMILARE ÎN EUROPA DE ESTDeºi utilizatã în mod frecvent în þãrile membre ale Uniunii Eu-ropene, soluþia tehnicã de control ºi reglare a energiei termice

cuantificabile din punct de vedere al eficienþei energetice, ºianume reducerea intensitãþii energetice a ramurilor economieinaþionale cu 3% pe an, pentru perioada la care strategia facereferire. Atingerea obiectivelor strategice, se realizeazã prinaplicarea Programelor de eficientã energeticã care urmãresc: · Eliminarea barierelor din calea finanþãrii proiectelor de eficienþãenergeticã· Dezvoltarea capabilitãþilor manageriale referitoare la finanþareaproiectelor· Demonstrarea fezabilitãþii tehnice, economice ºi financiare ainvestiþiilor efectuate în proiecte de eficienþã energeticã· Demonstrarea posibilitãþii finanþãrii proiectelor de eficienþãenergeticã din surse comerciale (bancabilitatea proiectelor)· Demonstrarea replicabilitãþii proiectelor de eficienþã energeticã· Atragerea surselor de finanþare alternative pentru proiecte deeficienþã energeticãÎn cazul proiectelor municipale, Autoritãþile locale, din poziþia lorde proprietari ai acestor sisteme ºi beneficiari ai proiectelor demodernizare, urmãresc reducerea consumurilor de energie în

condiþiile asigurãrii unui confort termic decent în locuinþe ºi aunei facturi energetice suportabile pentru o parte cât mai mare dinpopulaþia oraºului; prin aceasta se urmãreºte evitarea deconectãriiconsumatorilor care conduce la reducerea eficienþei sistemului,precum ºi reducerea subvenþiilor alocate pentru încãlzire.Pe de altã parte, asigurarea dezvoltãrii durabile a localitãþii, fur-nizarea de servicii energetice de calitate ºi reducerea emisiilorpoluante în interiorul ºi în vecinãtatea localitãþilor sunt obiectivece fac parte din toate strategiile municipale.

PARTICULARITÃÞI ALE PROIECTELORMUNICIPALE DE EFICIENÞÃ ENERGETICÃ

Atât în conformitate cu prevederile Legii 199/2000 privindutilizarea eficientã a energiei, cât ºi pentru a rãspunde cerinþelorprivind alimentarea eficientã cu energie a localitãþilor, au fostdezvoltate în ultimii ani proiecte municipale de eficienþã energe-ticã, dedicate în mod special sistemelor de furnizare a energieitermice, dat fiind faptul cã alimentarea cu energie termicã pentruîncãlzire spaþialã ºi apã caldã menajera este o problemã în foartemulte sisteme. Practic, o mare parte din cele peste 250 de sistemede termoficare din România sunt deteriorate ºi depreciate în foartemare mãsurã, fapt ce se reflectã în costurile ridicate atât în parteade producere cât ºi în cea de furnizare. Finanþarea investiþiilorpentru proiectele de reabilitare a sistemelor de termoficare este înaceste condiþii o prioritate generalã la nivel de þarã.Studiile de fezabilitate realizate pentru o parte din sistemele dealimentare cu energie termicã centralizatã au evidenþiat faptul cã,în general, acest tip de proiect are o componentã bancabilã ºi o

componentã nebancabilã. Analizând atractivitatea investiþiilor înraport cu cerinþele unor credite comerciale, este de remarcat cãzona favorabilã din punct de vedere al investitorilor, ca ºi dinpunct de vedere al perioadei de recuperare a investiþiei este înjurul a 5-7 ani, ceea ce corespunde unui RIR de aproximativ 20%. Dacã bancabilitatea unui proiect este unul dintre elementele cecalificã proiectul respectiv, în situaþia în care se aplicã pentruobþinerea unui credit în condiþii comerciale, un al doilea element,la fel de important, este capabilitatea beneficiarului proiectului dea garanta rambursarea creditului. În multe situaþii existã proiectede valori mari (25-40 milioane USD), pentru care perioada derecuperare a investiþiei ajunge la 15-20 de ani (depãºind durata deviaþã a echipamentului) sau pentru care proprietarul sistemului(municipalitatea) nu poate depune garanþiile necesare. Acelaºilucru se întâmplã ºi în cazul în care durata de recuperare ainvestiþiei este atractivã, dar lipsesc mijloacele de garantare aîmprumutului. Deoarece volumul granturilor ºi al împrumuturilor nerambursabileeste limitat, (fie cã ne referim la sursele interne fie cã ne referimla sursele externe situaþia este aceeaºi) este clar cã finanþareaproiectelor de eficienþã energeticã trebuie sã se facã pe bazecomerciale, ºi numai componenta nebancabilã sã fie susþinutã prinalocaþii de tip nerambursabil. Soluþia în aceste situaþii este unasingura, ºi anume transformarea unui proiect mare în mai multeproiecte de valori mai mici care pot fi realizate eºalonat în timp.Avantajele acestei abordãri sunt pe de o parte posibilitatea de arezolva mãcar ºi parþial problemele cu care oraºul se confruntã,iar pe de altã parte, economiile financiare astfel obþinute prinfuncþionarea unui sistem parþial reabilitat conduc atât larambursarea creditului cât ºi la obþinerea unui motor financiarcare sã alimenteze fazele ulterioare ale reabilitãrii sistemului.Alternativa este de a nu se realiza nimic pe termen scurt saumediu, ceea ce duce la degradarea sistemelor respective dincolode limita la care ele mai pot fi modernizate în condiþii economico-financiare atractive. Practica ultimilor ani a arãtat cã este necesarão redimensionare a sistemelor ºi nu doar o înlocuire de capacitãþi.Explicaþia acestui fenomen este datã pe de o parte de modificareastructurii consumatorului ºi a comportamentului acestuia, iar pede altã parte de supradimensionãrile efectuate în perioada deconstrucþie a sistemelor, supradimensionãri datorate uneiperspective de dezvoltare a oraºelor care nu s-a mai întâmplat.Regândirea surselor, reþelelor ºi a conceptului de sistem înansamblu este mai mult decât necesarã, având în vedere cã oriceinvestiþie care se face trebuie sã se justifice din punct de vedereeconomic. Supradimensionarea conduce la investiþii suplimentarepetru care nu exista beneficiar care sã plãteascã ºi implicit vapericlita rambursarea împrumutului. Dimensionarea corectã ainstalaþiilor se poate face însã numai dupã ce partea deconsumator a fost reabilitatã în mod corect. Diversele mãsuri dereabilitare termicã a clãdirilor sunt prezentate în tabelul 2. Analiza mãsurilor posibil a fi aplicate în apartamentele aflate înblocuri de locuinþe, demonstreazã cã cea mai eficientã mãsurã,atât din punct de vedere al volumului de investiþii cât ºi din punctde vedere al recuperãrii acesteia din economia de energierealizatã, o reprezintã instalarea ventilelor termostat ºi aalocatoarelor de costuri. Aceasta este singura soluþie fezabilã însituaþia apartamentelor din blocurile de locuinþe din România, încare sistemul de distribuþie vertical este impropriu montãrii decontoare de apartament pentru înregistrarea consumului de ener-gie termicã pentru încãlzire spaþialã, aºa cum ar fi posibil în cazulsistemului de distribuþie orizontal. Este uºor de vãzut cã acest tipde reabilitare se încadreazã atât în criteriile de eligibilitate alebãncilor cât ºi faptul cã poate conduce la reduceri semnificativeale sarcinii sursei.

Proiecte bancabile Proiecte sociale

Perioada de recuperare (ani)

Investi]ia(000$)

$500

$1,000

$2,000

$3,000

$4,000

$3,500

$2,500

$1,500

$00.00 5.00 10.00 15.00 20.00 30.025.00

Mãsuri de Economii Investiþii Economii Perioadaeficienþã de energie per financiare simplã de

energeticã % apartament anuale recuperare(USD) (USD) (ani)

Izolarea clãdirii 19% 892 36 24,9Înlocuirea ferestrelor 17% 420 32 13,1Izolarea clãdirii inclusivînlocuirea ferestrelor 33% 1310 62 21,0

Ventile termostat (TRV)ºi alocatoare de costuri 15% 64 28 2,3

Ventile termostat (TRV),alocatoare de costuri, 22% 90 42 2,2ventile de echilibrareInstalarea boilerelor de apartament 22% 920 42 22,1

TABELUL 2.

Întrebãri Rãspunsuri

Pot fi instalate TRV ºi AC dacã proprietarii Da, dacã existã decizia asociaþiei deapartamentelor nu acceptã? proprietari, cu o majoritate de 75%Poate fi facturat consumul de energie Da, în condiþiile apariþiei unei Reglementãritermicã individual, dacp existã TRV ºi AC? tehnice pentru alocarea costurilor cu Energia

Termicã pentru încãlzire spaþialãCum pot fi finanþate investiþiile necesare? - Finanþarea directã a proprietarilor

- Finanþarea prin a treia parte: autoritãþilocale, furnizori de energie termicã, societãþi de tip ESCO

Existã un potenþial de replicabilitate în Da, imediat, pentru acea parte a clãdirilor urma proiectului demonstrativ? deþinute de familii cu un venit care sã le

permitã finanþarea investiþiei din surse proprii

TABELUL 3.


STRATEGIISTRATEGII


STRATEGIISTRATEGII

PROGRAMUL NAÞIONAL DE CONTORIZARE ªI REGLARE

Pornind de la rezultatele menþionate mai sus, rezultate bazate pestudiile de fezabilitate realizate în anii anteriori, sub coordonareaARCE, de institute de specialitate, ºi luând în considerare celedoua aspecte anterior menþionate ºi anume (1) importanþadimensionãrii proiectelor de reabilitare a sistemelor de încãlzirecentralizate pornind de la cererea consumatorului final, pentruevitarea investiþiilor care nu sunt neapãrat necesare ºi (2) impor-tanþa acordãrii consumatorul final a posibilitãþii de control ºireglare a propriului consum de energie termicã, evitându-se în a-cest fel deconectarea de la sistemele centralizate ºi neplata factu-rilor cãtre furnizorii de energie termicã, Agenþia Românã pentruConservarea Energiei a propus Ministerului Industriei ºi Resur-selor realizarea unui Program Naþional de contorizare ºi reglare.Dacã în cazul distribuþiei de apã caldã menajerã putem spune cãsistemele de contorizare montate atât la branºamentul blocului câtºi la nivel individual nu mai reprezintã o noutate din punct devedere tehnic, conceptul de control, reglare ºi facturareindividualã a energiei termice pentru încãlzirea spaþialã a consu-matorului final, este puþin cunoscut ºi aplicat în þara noastrã. Încondiþiile în care consumatorul final ar avea posibilitate de controlºi reglaj al propriului consum, prin introducerea sistemelor decontorizare la nivel de scarã simultan cu introducerea ventilelortermostat ºi a alocatoarelor de costuri la nivel individual de apar-tament, locatarii ar putea sã-ºi adapteze factura energeticã în func-þie de capacitatea de platã. Corelarea facturii energetice cu posibi-litatea de platã a locatarilor, ar crea premisele pentru reducereaconsumurilor energetice în locuinþe, într-un mod acceptabil decãtre locatari.Prima etapã a proiectului propusde ARCE o reprezintã realizareademonstraþiei pentru validareamodelului conform cãruia prinsistemul de reglare ºi facturareindividualã prin alocarea costuri-lor se pot obþine economii deenergie ºi implicit economii fi-nanciare de 15-25 % din totalconsum realizat în absenþa aces-tui sistem. Aceasta primã etapã seva realiza prin �Proiectul deInvestiþii pentru Eficienþã Ener-geticã în clãdirile colective,alimentate din sisteme de

încãlzire centralizate�, proiectfinanþat în programul Phare.Proiectul a fost lansat în urmastudiului de oportunitate realizatîn anul 2001, studiu care aanalizat urmãtoarele aspecte:· Legislaþia din România,referitoare la posibilitatea intro-ducerii sistemului de facturareindividualã pentru cheltuielileaferente încãlzirii spaþiale, pebaza alocatoarelor de costuri · Evaluarea tehnicã ºi estimareacosturilor în condiþiile imple-mentãrii proiectului în România· Identificarea zonelor dedemonstraþie (oraºe ºi clãdiri) încare este realist ºi fezabil a firealizat proiectul pilot

· Estimarea gradului de replicabilitate a proiectului la nivel deþarã. Întrebãrile ºi rãspunsurile obþinute în cadrul analizei legis-laþiei din România, referitoare la subiectul proiectului, sunt pre-zentate în tabelul 3.Condiþiile necesare implementãrii proiectului sunt urmãtoarele: Condiþii tehnice pentru sistemul de distribuþie a energiei termice· Capabilitatea sursei de a se adapta la modificãrile de regim im-puse de instalarea ventilelor termostat· Existenþa contorizãrii la nivelul surselor / PT· Sistemul sã fie capabil sã furnizeze minimum 85% din sarcinade vârf a consumatoruluiCondiþii tehnice pentru clãdiri· Existenþa contorizãrii la nivel de scarã · Instalaþiile interioare ale clãdirii sã fie întreþinute în modcorespunzãtor Alte condiþii· Dorinþa ºi capabilitatea autoritãþilor locale, a furnizorului deenergie termicã ºi a beneficiarului de a aloca resursele necesareproiectului· Proiectul de instalare a ventilelor termostat ºi a alocatoare decosturi sã nu intre în contradicþie cu strategia de modernizare asistemului de distribuþie a energiei termiceÎn baza analizei realizate, care a demonstrat ca este realist ºifezabil de a fi demarat un astfel de proiect în România, a fostpregãtitã fiºa pentru proiectul de investiþii.

EXPERIENÞE SIMILARE ÎN EUROPA DE ESTDeºi utilizatã în mod frecvent în þãrile membre ale Uniunii Eu-ropene, soluþia tehnicã de control ºi reglare a energiei termice

cuantificabile din punct de vedere al eficienþei energetice, ºianume reducerea intensitãþii energetice a ramurilor economieinaþionale cu 3% pe an, pentru perioada la care strategia facereferire. Atingerea obiectivelor strategice, se realizeazã prinaplicarea Programelor de eficientã energeticã care urmãresc: · Eliminarea barierelor din calea finanþãrii proiectelor de eficienþãenergeticã· Dezvoltarea capabilitãþilor manageriale referitoare la finanþareaproiectelor· Demonstrarea fezabilitãþii tehnice, economice ºi financiare ainvestiþiilor efectuate în proiecte de eficienþã energeticã· Demonstrarea posibilitãþii finanþãrii proiectelor de eficienþãenergeticã din surse comerciale (bancabilitatea proiectelor)· Demonstrarea replicabilitãþii proiectelor de eficienþã energeticã· Atragerea surselor de finanþare alternative pentru proiecte deeficienþã energeticãÎn cazul proiectelor municipale, Autoritãþile locale, din poziþia lorde proprietari ai acestor sisteme ºi beneficiari ai proiectelor demodernizare, urmãresc reducerea consumurilor de energie în

condiþiile asigurãrii unui confort termic decent în locuinþe ºi aunei facturi energetice suportabile pentru o parte cât mai mare dinpopulaþia oraºului; prin aceasta se urmãreºte evitarea deconectãriiconsumatorilor care conduce la reducerea eficienþei sistemului,precum ºi reducerea subvenþiilor alocate pentru încãlzire.Pe de altã parte, asigurarea dezvoltãrii durabile a localitãþii, fur-nizarea de servicii energetice de calitate ºi reducerea emisiilorpoluante în interiorul ºi în vecinãtatea localitãþilor sunt obiectivece fac parte din toate strategiile municipale.

PARTICULARITÃÞI ALE PROIECTELORMUNICIPALE DE EFICIENÞÃ ENERGETICÃ

Atât în conformitate cu prevederile Legii 199/2000 privindutilizarea eficientã a energiei, cât ºi pentru a rãspunde cerinþelorprivind alimentarea eficientã cu energie a localitãþilor, au fostdezvoltate în ultimii ani proiecte municipale de eficienþã energe-ticã, dedicate în mod special sistemelor de furnizare a energieitermice, dat fiind faptul cã alimentarea cu energie termicã pentruîncãlzire spaþialã ºi apã caldã menajera este o problemã în foartemulte sisteme. Practic, o mare parte din cele peste 250 de sistemede termoficare din România sunt deteriorate ºi depreciate în foartemare mãsurã, fapt ce se reflectã în costurile ridicate atât în parteade producere cât ºi în cea de furnizare. Finanþarea investiþiilorpentru proiectele de reabilitare a sistemelor de termoficare este înaceste condiþii o prioritate generalã la nivel de þarã.Studiile de fezabilitate realizate pentru o parte din sistemele dealimentare cu energie termicã centralizatã au evidenþiat faptul cã,în general, acest tip de proiect are o componentã bancabilã ºi o

componentã nebancabilã. Analizând atractivitatea investiþiilor înraport cu cerinþele unor credite comerciale, este de remarcat cãzona favorabilã din punct de vedere al investitorilor, ca ºi dinpunct de vedere al perioadei de recuperare a investiþiei este înjurul a 5-7 ani, ceea ce corespunde unui RIR de aproximativ 20%. Dacã bancabilitatea unui proiect este unul dintre elementele cecalificã proiectul respectiv, în situaþia în care se aplicã pentruobþinerea unui credit în condiþii comerciale, un al doilea element,la fel de important, este capabilitatea beneficiarului proiectului dea garanta rambursarea creditului. În multe situaþii existã proiectede valori mari (25-40 milioane USD), pentru care perioada derecuperare a investiþiei ajunge la 15-20 de ani (depãºind durata deviaþã a echipamentului) sau pentru care proprietarul sistemului(municipalitatea) nu poate depune garanþiile necesare. Acelaºilucru se întâmplã ºi în cazul în care durata de recuperare ainvestiþiei este atractivã, dar lipsesc mijloacele de garantare aîmprumutului. Deoarece volumul granturilor ºi al împrumuturilor nerambursabileeste limitat, (fie cã ne referim la sursele interne fie cã ne referimla sursele externe situaþia este aceeaºi) este clar cã finanþareaproiectelor de eficienþã energeticã trebuie sã se facã pe bazecomerciale, ºi numai componenta nebancabilã sã fie susþinutã prinalocaþii de tip nerambursabil. Soluþia în aceste situaþii este unasingura, ºi anume transformarea unui proiect mare în mai multeproiecte de valori mai mici care pot fi realizate eºalonat în timp.Avantajele acestei abordãri sunt pe de o parte posibilitatea de arezolva mãcar ºi parþial problemele cu care oraºul se confruntã,iar pe de altã parte, economiile financiare astfel obþinute prinfuncþionarea unui sistem parþial reabilitat conduc atât larambursarea creditului cât ºi la obþinerea unui motor financiarcare sã alimenteze fazele ulterioare ale reabilitãrii sistemului.Alternativa este de a nu se realiza nimic pe termen scurt saumediu, ceea ce duce la degradarea sistemelor respective dincolode limita la care ele mai pot fi modernizate în condiþii economico-financiare atractive. Practica ultimilor ani a arãtat cã este necesarão redimensionare a sistemelor ºi nu doar o înlocuire de capacitãþi.Explicaþia acestui fenomen este datã pe de o parte de modificareastructurii consumatorului ºi a comportamentului acestuia, iar pede altã parte de supradimensionãrile efectuate în perioada deconstrucþie a sistemelor, supradimensionãri datorate uneiperspective de dezvoltare a oraºelor care nu s-a mai întâmplat.Regândirea surselor, reþelelor ºi a conceptului de sistem înansamblu este mai mult decât necesarã, având în vedere cã oriceinvestiþie care se face trebuie sã se justifice din punct de vedereeconomic. Supradimensionarea conduce la investiþii suplimentarepetru care nu exista beneficiar care sã plãteascã ºi implicit vapericlita rambursarea împrumutului. Dimensionarea corectã ainstalaþiilor se poate face însã numai dupã ce partea deconsumator a fost reabilitatã în mod corect. Diversele mãsuri dereabilitare termicã a clãdirilor sunt prezentate în tabelul 2. Analiza mãsurilor posibil a fi aplicate în apartamentele aflate înblocuri de locuinþe, demonstreazã cã cea mai eficientã mãsurã,atât din punct de vedere al volumului de investiþii cât ºi din punctde vedere al recuperãrii acesteia din economia de energierealizatã, o reprezintã instalarea ventilelor termostat ºi aalocatoarelor de costuri. Aceasta este singura soluþie fezabilã însituaþia apartamentelor din blocurile de locuinþe din România, încare sistemul de distribuþie vertical este impropriu montãrii decontoare de apartament pentru înregistrarea consumului de ener-gie termicã pentru încãlzire spaþialã, aºa cum ar fi posibil în cazulsistemului de distribuþie orizontal. Este uºor de vãzut cã acest tipde reabilitare se încadreazã atât în criteriile de eligibilitate alebãncilor cât ºi faptul cã poate conduce la reduceri semnificativeale sarcinii sursei.

Proiecte bancabile Proiecte sociale

Perioada de recuperare (ani)

Investi]ia(000$)

$500

$1,000

$2,000

$3,000

$4,000

$3,500

$2,500

$1,500

$00.00 5.00 10.00 15.00 20.00 30.025.00

Mãsuri de Economii Investiþii Economii Perioadaeficienþã de energie per financiare simplã de

energeticã % apartament anuale recuperare(USD) (USD) (ani)

Izolarea clãdirii 19% 892 36 24,9Înlocuirea ferestrelor 17% 420 32 13,1Izolarea clãdirii inclusivînlocuirea ferestrelor 33% 1310 62 21,0

Ventile termostat (TRV)ºi alocatoare de costuri 15% 64 28 2,3

Ventile termostat (TRV),alocatoare de costuri, 22% 90 42 2,2ventile de echilibrareInstalarea boilerelor de apartament 22% 920 42 22,1

TABELUL 2.

Întrebãri Rãspunsuri

Pot fi instalate TRV ºi AC dacã proprietarii Da, dacã existã decizia asociaþiei deapartamentelor nu acceptã? proprietari, cu o majoritate de 75%Poate fi facturat consumul de energie Da, în condiþiile apariþiei unei Reglementãritermicã individual, dacp existã TRV ºi AC? tehnice pentru alocarea costurilor cu Energia

Termicã pentru încãlzire spaþialãCum pot fi finanþate investiþiile necesare? - Finanþarea directã a proprietarilor

- Finanþarea prin a treia parte: autoritãþilocale, furnizori de energie termicã, societãþi de tip ESCO

Existã un potenþial de replicabilitate în Da, imediat, pentru acea parte a clãdirilor urma proiectului demonstrativ? deþinute de familii cu un venit care sã le

permitã finanþarea investiþiei din surse proprii

TABELUL 3.

36

STRATEGIISTRATEGII

SSSSTTTTAAAANNNNDDDDAAAARRRRDDDDIIIIZZZZAAAARRRREEEE

Societatea Comercialã FEPA S.A. a de-butat pe piaþa aparaturii de automatizãri, înanul 1972 prin introducerea în fabricaþie aaparaturii pneumatice de panou dupã li-cenþã KENT-TIEGHI. Ulterior, urmare aexperienþei acumulate în domeniu ºi a in-troducerii în fabricaþie a liniei de traduc-toare de presiune, temperaturã ºi nivel, so-cietatea a devenit principalul producãtorromân de aparaturã pentru automatizãri in-dustriale ºi instrumente de mãsurã ºi con-trol.

Accesul la noile tehnologii în domeniultraductoarelor � senzori de presiune piezo-rezistivi de la firma Philips, microproce-soare, precum ºi soluþia proprie a capsuleicapacitive de presiune diferenþialã, au per-mis introducerea recentã a seriei de traduc-toare inteligente de presiune.

Portofoliul de produse include urmã-toarele game ºi linii de produse;

Automatizãri pneumatice pentru procesetehnologice mecanice:� Ventile cu comandã manualã, mecanicã,

pneumaticã ºi electricã;� Cilindri pneumatici cu simplu ºi dublu

efect, compacþi liniari ºi rotativi;� Accesorii pentru prepararea aerului

instrumental� Automatizãri electronice ºi pneumatice

pentru procese tehnologice hidraulice ºipneumatice:

� Traductoare electronice de presiune, de-bit, nivel, temperaturã;

� Aparate de semnalizare presiune, nivelºi temperaturã;

� Robinete de închidere ºi de reglare;� Regulatoare, convertoare, poziþionere,

înregistratoare� Sisteme de contorizare a energiei ter-

mice ºi gazelor naturale;� Instrumente ºi echipamente de etalonare

aparaturã de automatizãriÎn prezent societatea are implementat ºi

menþine un sistem de asigurare a calitãþii -ISO 9001. Firma este un furnizor constantde aparaturã de automatizãri al urmãtoare-lor companii ºi sectoare de activitate in-dustrialã: PETROM SA, TERMOELEC-TRICA, NUCLEARELECTRICA respec-tiv Metalurgie, Chimie, Petrochimie, Ma-ºini ºi Echipamente etc. fiind furnizor ates-tat de cãtre aceºtia.

Societatea asigurã soluþii tehnice com-plete, consultanþã specializatã, oferteprompte, raport optim performanþe / preþ,livrãri la termen, service în perioada degaranþie ºi postgaranþie.

MEGATECH a fost înfiinþatã în anul1992 ºi este distribuitorul unic pentru Ro-mânia al OMRON Europe BV Olanda,filiala centralã pentru Europa a concernu-lui japonez OMRON Corporation.

Cu un birou central în Bucureºti ºi filialeîn Cluj ºi Iaºi, MEGATECH propune so-luþii moderne pentru orice aplicaþie avândîn spate suportul tehnologic, experienþa ºicompetenþa recunoscutã pe plan mondial afirmei OMRON.

Înfiinþatã în anul 1933 în Japonia, OM-RON este în prezent unul dintre cei maimari producãtori mondiali de componenteºi sisteme pentru automatizãri, cu o cifrãde afaceri anualã de peste 5 miliarde USD,25.000 de angajaþi, 35 de fabrici ºi 10 cen-tre de cercetare ºi dezvoltare pe toate conti-nentele.

Cu o ofertã de peste 100.000 de produse,OMRON este numãrul 1 în lume în nume-roase domenii ale automatizãrilor ºi se aflãîn avangarda noilor tehnologii ale viito-rului (microcomponente, logica fuzzy,

etc.) cu numeroase inovaþii tehnice în in-dustrie ºi viaþa de zi cu zi.

MEGATECH distribuie în prezent în-treaga gamã a componentelor ºi sistemelorOMRON de automatizãri, cum ar fi: auto-mate ºi terminale programabile (inter-feþe om-maºinã), software de programa-re ºi dezvoltare pentru aplicaþii de con-trol ºi monitorizare, regulatoare de tem-peraturã, nivel, presiune, umiditate etc.,invertoare ºi servoacþionãri, fotosenzoriºi detectoare de proximitate, encodere,relee ºi relee de timp, numãrãtoare, li-mitatoare de cursã ºi întrerupatoare,procesoare de semnal, instrumente depanou, contactoare, surse de alimentare,dispozitive de citire cartele magnetice ºicu cip, sisteme de vizualizare, sisteme deidentificare etc.

Fidelã conceptului OMRON de a fi a-proape de dorinþele clientului, MEGA-TECH oferã servicii profesionale de insta-lare ºi integrare de echipamente cu acorda-re de garanþie ºi postgaranþie, asistenþã teh-

nicã ºi dezvoltare programe de aplicaþii lacele mai ridicate standarde, consultanþãcompetenta ºi programe specifice de pre-gãtire.

Existã numeroase aplicaþii OMRON îndomenii ca: îmbuteliere, ambalare, panifi-caþie, industrie alimentarã, farmaceuticã,textilã, mase plastice ºi cauciuc, celulozã ºihârtie, sticlã ºi ceramicã, petrochimie, si-derurgie, energeticã, construcþii de maºini,transporturi, materiale de construcþie, elec-tronicã ºi electrotehnicã, precum ºi aplica-þii complexe în industria de autovehicule(Automobile Dacia) ºi controlul traficuluiºi al energiei la Magistrala 1 de Metrou dinBucureºti.

MEGATECH S.R.L.

pentru încãlzire spaþialã este aplicatã mai puþin în þãrile EstEuropene. De altfel, confruntate cu aceleaºi probleme, atât þãrilemembre ale Uniunii Europene cât ºi þãrile Est Europene auimplementat proiecte de eficienþã energeticã similare. Rezultateleproiectelor demonstrative realizate în þãri ca Polonia, Cehia,Ungaria, au condus la lansarea unor programe la scarã largã, careau înregistrat reduceri ale consumului final cu 15% pânã la 25%,cu o perioadã de recuperare a investiþiei de 2 ani � 2.5 ani.În România au fost realizate proiecte pilot de acest tip, la nivel decartier/zonã a unui oraº în Timiºoara, Giurgiu ºi Oradea. Rezul-

tatele au fost notabile, confirmându-se atât fezabilitatea soluþiilorde contorizare ºi reglare cât mai ales efectul benefic asupracomportamentului consumatorului. Observaþiile asupra comporta-mentul consumatorului final, aflat în situaþia de a-ºi controlacantitatea de energie termicã pe care este dispus sã o consumerespectiv sã o plãteascã, ºi care poate sã decidã asupra condiþiilorde confort termic interior, relevã faptul cã ºi în România, ca ºi înalte þãri, schimbarea mentalitãþii ºi a comportamentului energeticpot fi influenþate atâta vreme cât existã o opþiune la îndemânalocatarilor ºi atâta vreme cât aceºtia au libertatea de a alege.

SRA OSSRRAA OOASOCIAÞIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ACREAT UN NOU PRODUS PENTRU DUMNEAVOASTRÃ!

Catalogul Standardelor Române 2001 este o aplicaþie softwa-re care asigurã documentarea ºi informarea rapidã ºi eficientã autilizatorului prin furnizarea de informaþii actuale, corecte ºi cu-prinzãtoare, din domeniul standardizãrii.

Consultarea se face prin intermediului unui sistem de cãutaremulticriterial care include:- Cãutare dupã indice- Cãutare dupã corespondent internaþional- Cãutare în titlu ºi rezumat dupã lista de cuvinte

întregi sau parþiale- Cãutare dupã clasificarea internaþionalã a

standardelor (cod ICS)- Cãutare dupã clasificarea alfanumericã- Cãutare dupã comitetul tehnic- Cãutare dupã acþiune (indicat la referin-

þe, înlocuieºte, înlocuit prin, etc)Informaþiile pe care aplicaþia le poate

furniza despre un standard sunt urmãtoa-rele:- Indicativul complet al standardului (sigla,

numãrul standardului ºi anul)- Titlul standardului în limba românã- Titlul standardului în limbile englezã ºi francezã

(dacã este disponibil)

- Rezumatul standardului în limba românã- Rezumatul standardului în limbile englezã ºi francezã (dacã este

disponibil)- Corespondenþele standardelor româneºti cu cele europene ºi

internaþionale- Indicii de clasificare a standardelor (ICS)- Clasificarea alfanumericã a standardului

- Informaþii în legãturã cu starea standardului (în vigoare,anulat etc)

- Indicativele standardelor pe care le înlocuieºte- Standardele la care se fac referinþe în textul

standardului- Lista standardelor în care standardulexaminat este indicat la referinþe- Numãrul comitetului tehnic responsabilcu domeniul de aplicare al standardului- Data aprobãrii standardului- Modificãri ºi erate ale standardului

- Numãrul de pagini- Preþul

Pentru comenzi sau informaþii contactaþiCentrul de Informare � ASRO

Tel 650.20.80 int. 284 sau Tel/Fax 210.25.14

Preþul unui catalog este echivalentul a 35USD ºi include TVA !

S.C. FEPA S.A. BÂRLAD

COORDONATE:Str. Republicii nr. 316, 6400, Bârlad

Tel.: 035/414660; 415990Fax: 035/421618; 413729


COORDONATE:RO 2400 Sibiu, Str. Lector nr. 1

Tel-Fax: (40)(0) 213457www.logon.ro/lasedo


COORDONATE:Bucureºti, Str. Buzeºti nr. 61, Bl. A6,

Sc. 1, Ap. 39 (Piaþa Victoriei), Sector 1,RO-78134

Tel:(01)2223181, fax:(01)2234989,email: [email protected].

Informaþii ºi documentaþie on-line lawww.megatech.ro.

noi membri A.A.I.R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

S.C. LASEDO S.A. Societate româno-francezãÎnfiinþatã în 1992, firma LASEDO S.A.

Sibiu, cu capital majoritar francez, s-a afir-mat pe piaþa româneascã prin producerea ºidistribuþia de echipamente hidraulice. Dez-voltarea sa a impus orientarea spre integra-rea de sisteme hidraulice precum ºi repre-zentarea pe teritoriul României al unor fir-me de prestigiu european: HYDAC Germa-nia, ATOS Italia, CASAPPA Italia, WIKAGermania. LASEDO ºi-a format o puter-nicã echipã de specialiºti în domeniu, fiindpermanent pregãtitã sã ofere soluþii pentru

aplicaþii privind acþionãrile ºi automatizã-rile hidropneumatice. Receptivã la tendinþe-le pieþei, LASEDO S.A. colaboreazã des-chis cu organizaþiile din domeniu pentrurealizarea de sisteme complexe ºi moderne.Este o relaþie pe care o privim cu interes, înmãsurã sã satisfacã cu profesionalism toatecerinþele clienþilor. În prezent pe piaþa ro-mâneascã LASEDO S.A. are peste 300 declienþi, din diverse ramuri al industriei: in-dustria aluminiului, industria energeticã,industria constructoare de maºini, industria

siderurgicã, industria lemnului ºi hârtiei,IMM în dezvoltare. Cifra de afaceri a cres-cut semnificativ de la an la an, ceea cereflectã substanþa ºi potenþialul enormpentru viitor. Activitatea firmei LASEDOexprimã în prezent forþa inovaþiei caintegrator de sisteme hidraulice.

CCaatt

aalloogguull SSttaannddaarrddeelloorrddii

nn RRoommâânniiaa

Octombrie 2001

36

STRATEGIISTRATEGII

SSSSTTTTAAAANNNNDDDDAAAARRRRDDDDIIIIZZZZAAAARRRREEEE

Societatea Comercialã FEPA S.A. a de-butat pe piaþa aparaturii de automatizãri, înanul 1972 prin introducerea în fabricaþie aaparaturii pneumatice de panou dupã li-cenþã KENT-TIEGHI. Ulterior, urmare aexperienþei acumulate în domeniu ºi a in-troducerii în fabricaþie a liniei de traduc-toare de presiune, temperaturã ºi nivel, so-cietatea a devenit principalul producãtorromân de aparaturã pentru automatizãri in-dustriale ºi instrumente de mãsurã ºi con-trol.

Accesul la noile tehnologii în domeniultraductoarelor � senzori de presiune piezo-rezistivi de la firma Philips, microproce-soare, precum ºi soluþia proprie a capsuleicapacitive de presiune diferenþialã, au per-mis introducerea recentã a seriei de traduc-toare inteligente de presiune.

Portofoliul de produse include urmã-toarele game ºi linii de produse;

Automatizãri pneumatice pentru procesetehnologice mecanice:� Ventile cu comandã manualã, mecanicã,

pneumaticã ºi electricã;� Cilindri pneumatici cu simplu ºi dublu

efect, compacþi liniari ºi rotativi;� Accesorii pentru prepararea aerului

instrumental� Automatizãri electronice ºi pneumatice

pentru procese tehnologice hidraulice ºipneumatice:

� Traductoare electronice de presiune, de-bit, nivel, temperaturã;

� Aparate de semnalizare presiune, nivelºi temperaturã;

� Robinete de închidere ºi de reglare;� Regulatoare, convertoare, poziþionere,

înregistratoare� Sisteme de contorizare a energiei ter-

mice ºi gazelor naturale;� Instrumente ºi echipamente de etalonare

aparaturã de automatizãriÎn prezent societatea are implementat ºi

menþine un sistem de asigurare a calitãþii -ISO 9001. Firma este un furnizor constantde aparaturã de automatizãri al urmãtoare-lor companii ºi sectoare de activitate in-dustrialã: PETROM SA, TERMOELEC-TRICA, NUCLEARELECTRICA respec-tiv Metalurgie, Chimie, Petrochimie, Ma-ºini ºi Echipamente etc. fiind furnizor ates-tat de cãtre aceºtia.

Societatea asigurã soluþii tehnice com-plete, consultanþã specializatã, oferteprompte, raport optim performanþe / preþ,livrãri la termen, service în perioada degaranþie ºi postgaranþie.

MEGATECH a fost înfiinþatã în anul1992 ºi este distribuitorul unic pentru Ro-mânia al OMRON Europe BV Olanda,filiala centralã pentru Europa a concernu-lui japonez OMRON Corporation.

Cu un birou central în Bucureºti ºi filialeîn Cluj ºi Iaºi, MEGATECH propune so-luþii moderne pentru orice aplicaþie avândîn spate suportul tehnologic, experienþa ºicompetenþa recunoscutã pe plan mondial afirmei OMRON.

Înfiinþatã în anul 1933 în Japonia, OM-RON este în prezent unul dintre cei maimari producãtori mondiali de componenteºi sisteme pentru automatizãri, cu o cifrãde afaceri anualã de peste 5 miliarde USD,25.000 de angajaþi, 35 de fabrici ºi 10 cen-tre de cercetare ºi dezvoltare pe toate conti-nentele.

Cu o ofertã de peste 100.000 de produse,OMRON este numãrul 1 în lume în nume-roase domenii ale automatizãrilor ºi se aflãîn avangarda noilor tehnologii ale viito-rului (microcomponente, logica fuzzy,

etc.) cu numeroase inovaþii tehnice în in-dustrie ºi viaþa de zi cu zi.

MEGATECH distribuie în prezent în-treaga gamã a componentelor ºi sistemelorOMRON de automatizãri, cum ar fi: auto-mate ºi terminale programabile (inter-feþe om-maºinã), software de programa-re ºi dezvoltare pentru aplicaþii de con-trol ºi monitorizare, regulatoare de tem-peraturã, nivel, presiune, umiditate etc.,invertoare ºi servoacþionãri, fotosenzoriºi detectoare de proximitate, encodere,relee ºi relee de timp, numãrãtoare, li-mitatoare de cursã ºi întrerupatoare,procesoare de semnal, instrumente depanou, contactoare, surse de alimentare,dispozitive de citire cartele magnetice ºicu cip, sisteme de vizualizare, sisteme deidentificare etc.

Fidelã conceptului OMRON de a fi a-proape de dorinþele clientului, MEGA-TECH oferã servicii profesionale de insta-lare ºi integrare de echipamente cu acorda-re de garanþie ºi postgaranþie, asistenþã teh-

nicã ºi dezvoltare programe de aplicaþii lacele mai ridicate standarde, consultanþãcompetenta ºi programe specifice de pre-gãtire.

Existã numeroase aplicaþii OMRON îndomenii ca: îmbuteliere, ambalare, panifi-caþie, industrie alimentarã, farmaceuticã,textilã, mase plastice ºi cauciuc, celulozã ºihârtie, sticlã ºi ceramicã, petrochimie, si-derurgie, energeticã, construcþii de maºini,transporturi, materiale de construcþie, elec-tronicã ºi electrotehnicã, precum ºi aplica-þii complexe în industria de autovehicule(Automobile Dacia) ºi controlul traficuluiºi al energiei la Magistrala 1 de Metrou dinBucureºti.

MEGATECH S.R.L.

pentru încãlzire spaþialã este aplicatã mai puþin în þãrile EstEuropene. De altfel, confruntate cu aceleaºi probleme, atât þãrilemembre ale Uniunii Europene cât ºi þãrile Est Europene auimplementat proiecte de eficienþã energeticã similare. Rezultateleproiectelor demonstrative realizate în þãri ca Polonia, Cehia,Ungaria, au condus la lansarea unor programe la scarã largã, careau înregistrat reduceri ale consumului final cu 15% pânã la 25%,cu o perioadã de recuperare a investiþiei de 2 ani � 2.5 ani.În România au fost realizate proiecte pilot de acest tip, la nivel decartier/zonã a unui oraº în Timiºoara, Giurgiu ºi Oradea. Rezul-

tatele au fost notabile, confirmându-se atât fezabilitatea soluþiilorde contorizare ºi reglare cât mai ales efectul benefic asupracomportamentului consumatorului. Observaþiile asupra comporta-mentul consumatorului final, aflat în situaþia de a-ºi controlacantitatea de energie termicã pe care este dispus sã o consumerespectiv sã o plãteascã, ºi care poate sã decidã asupra condiþiilorde confort termic interior, relevã faptul cã ºi în România, ca ºi înalte þãri, schimbarea mentalitãþii ºi a comportamentului energeticpot fi influenþate atâta vreme cât existã o opþiune la îndemânalocatarilor ºi atâta vreme cât aceºtia au libertatea de a alege.

SRA OSSRRAA OOASOCIAÞIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ACREAT UN NOU PRODUS PENTRU DUMNEAVOASTRÃ!

Catalogul Standardelor Române 2001 este o aplicaþie softwa-re care asigurã documentarea ºi informarea rapidã ºi eficientã autilizatorului prin furnizarea de informaþii actuale, corecte ºi cu-prinzãtoare, din domeniul standardizãrii.

Consultarea se face prin intermediului unui sistem de cãutaremulticriterial care include:- Cãutare dupã indice- Cãutare dupã corespondent internaþional- Cãutare în titlu ºi rezumat dupã lista de cuvinte

întregi sau parþiale- Cãutare dupã clasificarea internaþionalã a

standardelor (cod ICS)- Cãutare dupã clasificarea alfanumericã- Cãutare dupã comitetul tehnic- Cãutare dupã acþiune (indicat la referin-

þe, înlocuieºte, înlocuit prin, etc)Informaþiile pe care aplicaþia le poate

furniza despre un standard sunt urmãtoa-rele:- Indicativul complet al standardului (sigla,

numãrul standardului ºi anul)- Titlul standardului în limba românã- Titlul standardului în limbile englezã ºi francezã

(dacã este disponibil)

- Rezumatul standardului în limba românã- Rezumatul standardului în limbile englezã ºi francezã (dacã este

disponibil)- Corespondenþele standardelor româneºti cu cele europene ºi

internaþionale- Indicii de clasificare a standardelor (ICS)- Clasificarea alfanumericã a standardului

- Informaþii în legãturã cu starea standardului (în vigoare,anulat etc)

- Indicativele standardelor pe care le înlocuieºte- Standardele la care se fac referinþe în textul

standardului- Lista standardelor în care standardulexaminat este indicat la referinþe- Numãrul comitetului tehnic responsabilcu domeniul de aplicare al standardului- Data aprobãrii standardului- Modificãri ºi erate ale standardului

- Numãrul de pagini- Preþul

Pentru comenzi sau informaþii contactaþiCentrul de Informare � ASRO

Tel 650.20.80 int. 284 sau Tel/Fax 210.25.14

Preþul unui catalog este echivalentul a 35USD ºi include TVA !

S.C. FEPA S.A. BÂRLAD

COORDONATE:Str. Republicii nr. 316, 6400, Bârlad

Tel.: 035/414660; 415990Fax: 035/421618; 413729


COORDONATE:RO 2400 Sibiu, Str. Lector nr. 1

Tel-Fax: (40)(0) 213457www.logon.ro/lasedo


COORDONATE:Bucureºti, Str. Buzeºti nr. 61, Bl. A6,

Sc. 1, Ap. 39 (Piaþa Victoriei), Sector 1,RO-78134

Tel:(01)2223181, fax:(01)2234989,email: [email protected].

Informaþii ºi documentaþie on-line lawww.megatech.ro.

noi membri A.A.I.R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

S.C. LASEDO S.A. Societate româno-francezãÎnfiinþatã în 1992, firma LASEDO S.A.

Sibiu, cu capital majoritar francez, s-a afir-mat pe piaþa româneascã prin producerea ºidistribuþia de echipamente hidraulice. Dez-voltarea sa a impus orientarea spre integra-rea de sisteme hidraulice precum ºi repre-zentarea pe teritoriul României al unor fir-me de prestigiu european: HYDAC Germa-nia, ATOS Italia, CASAPPA Italia, WIKAGermania. LASEDO ºi-a format o puter-nicã echipã de specialiºti în domeniu, fiindpermanent pregãtitã sã ofere soluþii pentru

aplicaþii privind acþionãrile ºi automatizã-rile hidropneumatice. Receptivã la tendinþe-le pieþei, LASEDO S.A. colaboreazã des-chis cu organizaþiile din domeniu pentrurealizarea de sisteme complexe ºi moderne.Este o relaþie pe care o privim cu interes, înmãsurã sã satisfacã cu profesionalism toatecerinþele clienþilor. În prezent pe piaþa ro-mâneascã LASEDO S.A. are peste 300 declienþi, din diverse ramuri al industriei: in-dustria aluminiului, industria energeticã,industria constructoare de maºini, industria

siderurgicã, industria lemnului ºi hârtiei,IMM în dezvoltare. Cifra de afaceri a cres-cut semnificativ de la an la an, ceea cereflectã substanþa ºi potenþialul enormpentru viitor. Activitatea firmei LASEDOexprimã în prezent forþa inovaþiei caintegrator de sisteme hidraulice.

CCaatt

aalloogguull SSttaannddaarrddeelloorrddii

nn RRoommâânniiaa

Octombrie 2001

AUTOMATIZÃRI ªI INSTRUMENTAÞIEAn XI, nr. 1/2002

lA.A.I.R. (Control and Instrumentation Association of Romania) is a professional, not for profit, autonomous and non political association of the Romanian specialists from all the Control and Instrumentation fields: supply (producers, distributors, service), end users, designing, research, technical universities, metrology, Romanian Authorities for regulations on the energy and gas field;lA.A.I.R. was set up on August 03, 2000 and it continues

by development A.I.R. activities (A.I.R. � Instrument Association of Romania was founded in December 1991 and was in activity up to August 2000).lA.A.I.R. has branches in Braºov, Constanþa, Craiova, Focºani,

Oradea, Slatina and Kishinau (Rapublic of Moldavia);lA.A.I.R. has collective members and sustaining members,

individual members.

NATIONAL CONNECTIONSlA.A.I.R. (A.I.R.) is a member of the board of ASRO (Association

for Standardization of Romania) and a foundation member of ASRO;lA.A.I.R. is a member of the council of AGIR (General Association

of the Romanian Engineers);lA.A.I.R. has connections with different government institutions

(such as ARCE � Romanian Agency for Energy Conservation;BRML � Romanian Office for Legal Metrology) and with differentnon-government professional associations and societies.

INTERNATIONAL CONNECTIONSlA.A.I.R. is a correspondent member of the prestigious American

Gas Association (AGA);lA.A.I.R. has a memorandum of cooperation with VDI/VDE-GMA

from Germany and is in connection with ISA (Instrument Society ofAmerica);lA.A.I.R. has relations with different famous international

professional organizations such as: IMEKO (InternationalMeasurement Confederation), API (American Petroleum Institute),IGT (Institute Gas Technology), AWWA (American Water WorksAssociation); G.I.S.I. (Association for instrumentation and controlcompanies in Italy)lA.A.I.R. has relations with over 150 foreign manufacturing and

distribution companies in U.S.A., Germany, France, Italy, England,Japan etc.

A.A.I.R. CAN PROVIDE:l Connections with companies, institutions and organizations in

Romania;lOpportunities for business connections with AAIR collective and

sustaining members;l Professional connections between its members and foreign

institutions including the organization of training on our specific field;lOrganization of the professional symposiums, round � tables,

workshops, exhibitions, presentation of the manufacturing programsof the foreign companies;lAdvertising, publication of articles in the CONTROL AND

INSTRUMENTATION magazine, the A.A.I.R. magazine;l Consulting regarding the Romanian market; Acces to the �A.A.I.R.

DATA BANK�;l Participation at the internal and international professional meetings.

lA.A.I.R. este asociaþia profesionalã, non-profit, autonomã,neguvernamentalã ºi apoliticã a specialiºtilor români din domeniileautomatizãrilor, instrumentaþiei de mãsurare, acþionãrilor, achiziþiei ºitransmisiei de date;lA.A.I.R. reuneºte atât producãtori/distribuitori ºi prestatori de

servicii în domeniile sus menþionate cât ºi utilizatori ai acesteiaparaturi, inclusiv specialiºti din metrologie, cercetare-proiectare,învãþãmânt tehnic superior ºi din organismele guvernamentale dereglementare în domeniul energiei (ANRE) ºi a gazului natural(ANRGN);lA.A.I.R. s-a constituit juridic în 3 august 2000 fiind continuatoarea

prin dezvoltare a A.I.R. (Asociaþia pentru Instrumentaþie dinRomânia), care a funcþionat din decembrie 1991 pânã în august2000.lA.A.I.R. are sucursale în Braºov, Constanþa, Craiova, Focºani,

Oradea, Slatina ºi Chiºinãu;lA.A.I.R. are membri colectivi ºi membri susþinãtori, membri

individuali (persoane fizice), membri de onoare.

CONEXIUNI NAÞIONALElA.A.I.R. (AIR) este membru în CD ºi membru fondator ASRO

(Asociaþia Românã de standardizare);lA.A.I.R. este membru al Consiliului AGIR ºi membru CCIMB

(Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti);lA.A.I.R. are conexiuni cu diferite instituþii guvernamentale (de

exemplu ARCE � Agenþia Românã pentru Conservarea Energiei ºiBRML � Biroul Român de Metrologie Legalã) ºi cu o serie deasociaþii ºi societãþi profesionale, neguvernamentale.

CONEXIUNI INTERNAÞIONALElA.A.I.R. este membru corespondent al prestigioasei American Gas

Association (AGA);lA.A.I.R. are un memorandum de colaborare cu VDI/VDE-GMA

(Asociaþia germanã de mãsurãri ºi automatizãri) ºi este colaborator alISA (Instrument Society of America);lA.A.I.R. are relaþii cu diferite organizaþii profesionale internaþionale,

ca de exemplu IMEKO (Confederaþia Internaþionalã de Mãsurãri),API (Institutul American pentru Petrol), IGT (Institutul deTehnologie a Gazului), AWWA (Asociaþia Americanã a Lucrãrilor înDomeniul Apei), G.I.S.I.etc.lA.A.I.R. întreþine relaþii cu peste 150 de firme producãtoare ºi

distribuitoare din S.U.A., Germania, Franþa, Italia, Anglia, Japoniaetc.lA.A.I.R. este consultatã de Reprezentanþele Economice ale

diverselor Ambasade din Bucureºti privind oportunitãþi de afaceri înRomânia pentru domeniul automatizãrilor ºi al instrumentaþiei.

A.A.I.R. VÃ OFERÃ:l Conexiuni cu firme, instituþii ºi organisme de profil din þarã ºi

strãinãtate;lAbordarea organismelor guvernamentale române cu problemele

critice de profil ºi prezentarea punctelor de vedere ale specialiºtilorromâni;l Informaþii tehnico-economice de specialitate la zi, prin organizarea

de manifestãri de specialitate (Simpozioane, Workshop-uri, Expoziþii,Prezentãri de firme etc.);lNoutãþi ºi participarea cu publicitate ºi articole de specialitate în

revista �AUTOMATIZÃRI ªI INSTRUMENTAÞIE�;l Consultanþã tehnicã în domeniu, acces la BANCA DE DATE AAIR

ºi site-ul Asociaþiei;l Participarea la manifestãri interne ºi internaþionale de profil;lOrganizarea de cursuri de specialitate.D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

D

IN V

IAÞA

A.A

.I.R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.

DIN

VIA

ÞA A

.A.I.

R.

CINE ESTE A.A.I.R.? WHO IS A.A.I.R?

PREZENTAREA A.A.I.R.

� Traductoare presiune� Traductoare presiune diferenþialã� Traductoare de nivel hidrostatic� Traductoare pentru aplicaþii frigorifice

� Electroventile (inclusiv EEx)� Componenete pneumatice� Valve speciale pentru medii extrem de agresive

� Echipamente de siguranþã intrinsecã� Echipamente de protecþie a circuitelor electriceîmpotriva efectelor descãrcãrilor atmosferice

Birou reprezentanþã:Bucureºti, Str. George Enescu 31, ap. 15, sect. 1Tel/fax +40 1 211 9202, +40 1 231 1073Tel. +40 1 659 5497; mobil: 094 68 31 80e-mail: [email protected]

� Indicatoare magnetice� Sticle de nivel� Senzori de nivel, indicatoare de debit� Supravegherea continuã a nivelelor criticeprin circuit TV

RoboMatic srlPENTRU MÃSURAREA ªI CONTROLUL PARAMETRILOR ÎN CONDIÞII EXTREME

ASOCIAÞIA PENTRU AUTOMATIZÃRIªI INSTRUMENTAÞIE DIN ROMANIACONTROL & INSTRUMENTATION ASSOCIATION OF ROMANIA

1111anul XI

2002serienouã

Concernul american Rockwell Automation cuprinde mãrciconsacrate precum Allen-Bradley,Rockwell Software, Reliance Electricºi Dodge pentru a deservi toate aspectelelegate de automatizãri industriale. Astãzinu numai produse de înaltã calitate suntcerute pe piaþã dar ºi satisfacerea unorcerinþe precum:

� Flexibilitatea producþiei� Productivitatea crescutã� Costuri cât mai mici.Rockwell Automation a înþeles acestecerinþe ºi a gãsit rãspunsul potrivit:�Complete Automation�.Acesta este conectarea dvs. la cele maibune soluþii ºi o nouã abordare asuccesului în automatizãri.

INDUSTRIAL AUTOMATION SYSTEMS2, Rachmaninov Street, Block 2, Suite 28, 71411 Bucharest 2, ROMANIAPO Box 30-123, E-mail : [email protected], Web Page: www.indas.roPhone +40 1 230 0245, +40 1 231 7131, Fax +40 1 230 0277, +40 1 231 3675

Tech

Ltd

INDAS

Complete Solutionsfor Successful Applications AUTOMATIZARI si

INSTRUMENTATIEINSTRUMENTATIEAUTOMATIZARI si

SISTEME . MÃSURÃRI . ELEMENTE DE EXECUÞIE . ACÞIONÃRI . COMUNICAÞII . CALCULATOARE DE PROCES

AASSTTII CCoonnttrrooll SSAAIntegrator de sistemeSIEMENS ºi RITTALCalea Plevnei 139 Corp B, Bucureºti

tel: 01-222.18.65; fax: 01-222.18.66http://www.asticontrol.roe-mail: [email protected]

Totally integrated automation

siemenssiemensPentru mai multe amãnunte despre produsele Rockwell Automation puteþi contacta INDAS TECH - Distribuitor Autorizat pentru România.

Documents

siemens - AAIR 1_2002.pdf · Traductoare presiune diferenþialª Ł Traductoare de nivel hidrostatic Ł Traductoare pentru aplicaþii frigorifice Ł Electroventile (inclusiv EEx)