SIMPTOME SI SEMNE CARDIO-VASCULAREDISPNEEALipsa de aer, dificultate in respiratieCauze : cardiace, respiratorii, efort fizic la persoane sanatoaseDispnee: la efort, de repausNYHA: 4 stadii ale dispneeiFaraLa eforturi fizice mariLa eforturi fizice usoareLa repausDispneea in IVStg (astm cardiac): creste presiunea in AS si in capilarele pulmonare? edem interstitial si alveolar? creste efortul necesar respiratieiDe obicei apare si tahipneeORTOPNEEAForma de dispnee care apare cand bolnavul sta culcatPozitia culcata produce redistribuirea sangelui, cu cresterea Vol sanguin central si pulmonarSi o presiune a diafragmului prin continutul abdominalCreste dificultatea de a respiraBolnavul compenseaza prin ridicare in sezut si perne la spateDISPNEEA PAROXISTICA NOCTURNACand se acumuleaza lichid in plamani in timpul noptiiMecanismul ca si pentru ortopnee, dar in somn senzoriul este deprimat si se acumuleaza lichid important in alveole si interstitiuBolnavul se trezeste, incearca sa respire, se lupta sa respire, se ridica din pat, pe marginea patului sau la fereastra, deschide fereastraInitial DPN se termina spontanEDEMUL PULMONAR ACUTApare wheezing (respiratie suieratoare) prin edem bronsic (ASTM CARDIAC)Tuse productiva, spumoasa, rozaceeBolnavul este rece si cianotic (vasoconstrictie)Ortopneea si DPN sunt forme tranzitorii ale EPA RESPIRATIA CHEYNE-STOKESRespiratia periodicaHiperpnee alternand cu apneePrin depresia centrilor respiratori datorita prelungirii timpului de circulatie si bolilor cerebro-vasculareApare si la varstnici, chiar fara semne de ICApare si dupa administrare de morfinaDUREREA TORACICACel mai frecvent simptom asociat cardiopatiei ischemiceANGINA PECTORALASenzatia de constrictie toracica, durere cu caracter de apasare/zdrobire, in zona centrala a pieptului si se resimte in jur, in tot pieptul sau in profunzimePoate iradia la baza gatului, in mandibula, dinti, spate, spre abdomen, in umarul si bratul stang,in ambele brate, cu parestezii sau senzatie de greutateDurerea este produsa de efort si cedeaza la repaus sau NTGPrin hipoxie miocardica datorita scaderii fluxului sanguin coronarianDurerile cu caracter de intepatura nu sunt de regula anginoaseDurere similara ca distributie si tip apare si in infarctul miocardic

ALTE CAUZE DE DURERI PRECORDIALEPERICARDITA, PLEURITADurere toracica centrala, accentuata de tuse, miscari, pozitie, respiratie.Scurta si ascutitaPROLAPSUL DE VALVULA MITRALADurere submamelonara, precordiala, insotita de anxietateEMBOLII PULMONARE, HTPulmonara,COSTOCONDRITA,SPASM SAU REFLUX ESOFAGIANMEDIASTINITADISECTIE DE AORTADurere severa, penetranta posterior+/- varsaturi, puls lentINFARCT MIOCARDICSimilara cu AP, mai severa, persista si in repaus, nu raspunde la NTG, +/- varsaturi, anxietate, agitatie, senzatie de moarte iminentaPALPITATIILEConstientizarea batailor normale ale inimii, senzatia de batai cardiace rapide sau ritm neregulatBataile premature“lipsa de batai cardiace” deoarece sunt urmate de o pauza copensatorie inainte de urmatoarea bataie normala, care este mai puternica. Apar in repetitie si produc o stare de anxietateTahicardiile paroxisticeApar si se termina brusc.FiA paroxistica este neregulata, in timp ce alte forme de TPSV sau TPV sunr regulateFormele prelungite se pot asocia cu sincopa, dispnee, dureri toraciceTahicardiile supraventriculare(FA, jonctionale) produc poliurieBradicardiileFrecventa cardiaca, perceputa ca batai rare, regulate, mai puternice SINCOPAFrecvent sunt simple lesinuri, datorate hipotensiunii posturale, sperieturi sau socuriAlte cauze:Aritmii (TSV rapida, TV, bloc a-v, insuficienta de pacemaker artificial) sau obstructii (stenoza Ao, HTPulm, mixom atrial)Manifestari clinice:Prodrom- ameteli, greturi, transpiratii, zgomote auriculare, senzatia de prabusire, cascat, bradicardieSincopele c-v sunt frecvent bruste si scurte, revenire in cateva secunde (sincopa Adams-Stokes prin bloc a-v complet)Bolnaavul devine palid si inconstient. Nesupravegheaat poate cadeaPulsul este foarte lent sau absentDupa cateva secunde devine rosu, redevine constient, pulsul se accelereazaDaca perioada de inconstienta se prelungeste, poate avea convulsii generalizate. Nu lasa sechele, dar se poate lovi in cadere.ASTENIASimptom caracterizat prin oboseala si letargieDatorata irigatiei cerebrale si periferice reduseCauze:Insuficienta cardiacaAritmii cardiace persistenteBoli cardiace cianogeneEndocardite infectioaseMedicamente pentru angina pectorala sau HTA (beta blocante) EDEMELEInsuficienta cardiaca produce retentie de apa si sare.Lichidele retinute se acumuleaza in picioare si glezne, in regiunea sacrata la cei culcati la pat

Edemele se agraveaza progresiv in cursul zilei si dispar pana dimineata la sculareIn formele grave de IC apar edeme laa gambe, ascita si colectie pleuralaDEGETELE HIPOCRATICEDegete in sticla de ceasornic, curbarea unghiilor si marirea capatului degetelorCAUZE:Endocardite infectioaseCord pulmonar cronic BronsiectaziiFibroza pulmonara

CIANOZAColoratia albastruie inchisa a pielii extremitatilor sau mucoaselorCianoza centrala-caldaA limbii. Este ameliorata de administrarea de oxigen.In insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, embolii pulmonareCianoza periferica-recePrin vasoconstrictie si staza sangelui la extremitati creste extragerea oxigenului in tesuturile periferice (hemoglobina neoxigenata)In insuficienta cardiaca congestiva(ICC), soc, expunere la frig, tulburari ale circulatiei perifericePULSUL ARTERIALSe simte prin compresiunea arterei pe os. Pulsul radial drept este primul examinatFrecventa60-100/min culcat, comparativ, la ex.repetate, pe 15 sec (x4)La copii mai mare, la atleti, varstnici mai redusaCand pulsul este neregulat nu toate bataile se transmit la periferie, se asculta si bataile cardiace cu stetoscopul (deficit in FA)RitmulNormal este regulat, poate fi scurt in inspir si intarziat in expirPuls neregulat: batai premature (ocazionale sau repetate suprapuse pe un ritm regulat), bloc cardiac intermitent, FA (aritmie completa care persista si daca pulsul este mai rapid, la efort fizic)Peretele vascularElasticRigid in ATS, dar nu numaiTENSIUNEA ARTERIALASistolica (maxima) este produsa de transmiterea presiunii din ventriculul stg.Diastolica (minima) mentinuta prin tonusul vascular si valvula aortica intactaTA= 150/85La copii si tineri mai scazutaLa varstnici cu pereti vasculari rigizi creste TA sistolicaVariatii diurne-ziua mai mare decat noapteaAnxietatea, efortul-cresc TAMasurare la brat (Ø 12 cm), la obezi va fi mai mareLa picior cu manson de mana?mai mare