concentrarea economica ar ajunge sa detina 0 pozi~ie dominanta care sa afecteze concu renta.

(334) In cazul practicilor anticoncurentiale, analiza se face de la caz la caz, Tn functie de particularitatile existente S;i este de tip ex post, avand ca scop determinarea rolului S;i pozitiei intreprinderilor pe piata. Ca regula generala, in practica280 §i jurisprudenta europeana281

, Tn cazurile de cartel, piata relevanta este definita de activitatea cartelului. Analiza efectuata pentru definirea pietei relevante Tn cazurile de practici anticoncurentiale se concentreaza pe Tntelegerea sau practica supusa analizei Tn cazul concret.

(335) In speta de fata, piata relevanta a produsului este definita ca fiind piata produsului Eco Premium, respectiv piata afectata de fntelegerea s;i/sau practica vizata de Oecizie, lntelegerea referindu-se exclusiv la benzina Eco Premium.

(336) Trebuie mentionat ca intreprinderile implicate au promovat produsul respectiv ca 7nlocuitor al benzinei cu plumb282

, Inca de la introducerea lui pe piata S;i I-au comercializat Tn perioada 2005-2008 ca sortiment distinct de celelalte tipuri de benzina. In plus, In raportarile lunare283 ale lntreprinderilor implicate catre ARP privind vanzarile cantitative de carburanti, Eco Premium este prezentat separat de celelalte sortimente de carburanti.

(337) Produsul Eco Premium avea 0 cerere specifica, caracteristicife sale satisfacand, In opinia consumatorilor, necesitatile speciale ale anumitor tipuri de autoturisme, Tn special cele care nu erau echipate cu dispozitiv catalitic. In perioada 2005-2007, cererea anuala pentru Eco Premium a variat Intre 18% ~i 28% din volumul total al vanzarilor de benzina realizate de catre partile implicate284

, In conditiile In care pe piata existau alte sortimente de benzina la preturi similare sau chiar mai reduse, ceea ce demonstreaza faptul ca, ~i din perspectiva consumatorului, Eco Premium reprezenta un produs distinct. In primele trei luni din 2008, cererea de benzina Eco Premium a reprezentat aproximativ 14% din volumul vanzarilor totale de benzina realizate de partile implicate. Trebuie precizat ca benzina Eco Premium nu putea fi utilizata de catre posesorii de autoturisme echipate eu dispozitiv eatalitic285

. Nevoia consumatorilor pentru un anumit tip de combustibil este determinata In primul

rand de tipul autovehiculului detinut/utilizat. Prin urmare, se poate eonsidera ca modificarea structurii parcului de autovehicule (prin 7nnoirea acestuia) :;;i nu

,.30 Declzia Comisiei Europene din cazul COMP/39.188 - Bananas, par. 287. :3, Cauzele eonexate T-7i/03, T-74/03, T-S7/03:}i T-91/03 Toka; Carbon $; a/til v Commission par 90, Declzla Comisiel in eazul 38359 Electrica/ and Mechanical Carbon and Graphite Products, par 13. :3: /e.. se vedea, in aeest sens, pet. 60 din prezenta Deeizle. '33 A se vedea pet. 8Lf din Deeizie. _,J4 Dupa cum reJese din datele agregate privind vanzarile oe sortimente de carburanti~i-ari'~m(sei de·. :Jrre AR P Dart!lor IIT10licate in oenoada 2005-2008' /.', . . "" ; ~ - \ -;'c.., ser'JI JI'lP'~ 3 1 '1' d/Il i)- r-('iz"~ ~\ '",">01';;::_1'::0. _,-~t" ~Cl·~ "j -I. ,::; .. 1 ,e ;"': "';:\ .~ ~ t'! f

schimbarea preferintelor consumatorilor a influentat in mod determinant cererea de benzina Eco Premium, Tn sensul seaderii acesteia.

(338) In cazul de fata, eel putin din perspeetiva preterintelor consumatorilor, piata relevanta este reprezentata numai de benzina eomereializata ~i promovata ca fnlocuitor al benzinei eu plumb.

(339) Ca urmare a retragerii Eco Premium de la comercializare, unele Tntreprinderi (OMV PETROM, OPM, MOL) au vandut aditivi metalici Tmbuteliati In recipiente de capacitate redusa (cca. 250-350 ml), care puteau fi amestecati In mod individual de catre consumator Tn momentul alimentarii, Tn vederea obtinerii unui produs similar din punet de vedere al compozitiei chimice cu benzina Eco Premium. Ace~ti aditivi au fost comercializati ulterior de OMV PETROM pana la data de 1 octombrie 2010, eand statHle sale de distributie au fost transferate catre OPM, de OPM pan a In luna aprilie 2011 ~i de MOL pana Tn decembrie 2009. Aceasta demonstreaza taptul ca exista Inca cerere specifica a consumatorului traditional de Eco Premium pentru acest sortiment prin raportare la benzina tara plumb 95.

(340) Faptul ca s-au oferit aditivii fmbuteliati Tn recipienti dupa Tncetarea comercializarii de Eco Premium accentueaza intentia Tntreprinderilor de a pastra acest segment de eonsumatori care, daea nu ar mai fi beneficiat de oferta de Eco Premium a unei Tntreprinderi, s-ar fi putut orienta catre statiile concurentilor care Inca furnizau aeest produs. Tn consecinta, Intreprinderile au aetionat Tn scopul reducerii riscului diminuarii bazei proprii de clienti, consumatori de Eco Premium, pentru a evita migrarea acestora.

(341) Obtinerea de catre consumator a unui eehivalent al benzinei Eco Premium prin amestecul benzinei fara plumb 95 cu un aditiv metalic achizitionat separat prezenta anumite ineonveniente. Tn aceasta situatie, benzina aditivata putea rezulta doar Tn urma respeetivului proces de amestecare realizat de consumatorul final, eventual cu asistenta angajatilor statiei de distributie, eeea ce conducea la prelungirea duratei de alimentare, urmandu-se 0 procedura mai complicata ~i creandu-se mai multe riscuri, fata de alimentarea direct de la pompa eu benzina gata preparata:

eonsumatorul manipula un produs eu 0 toxicitate ridicata, acesta trebuia sa aiba In vedere necesitatea adaugarii In rezervor, Tnainte

de alimentarea cu carburant, a cantitatii de aditiv proportionale eu cantitatea de carburant pe care urma sa 0 achizitioneze;

proportiile aditivilor In benzina trebuiau calculate In mod precis, dozajul gre9it putEmd conduce la obtinerea unei benzine de calitate scazuta. Acest ultim aspect este confirmat $i de studiul tehnico-eeonomic pre~entat de catre

OMV Petrom ca anexa la observatU286 Potrivit acestui studiu, aditivarea In rafinarii "are avantajul cefui mai bun proees de asigurare a calitafii $i este calea cea mai sigura pentru a preveni dozarea §i fofosirea gre$ita a a ditivilor", spre deosebire de aditivarea realizata de angajatii statiilor de alimentare, care "prezinta un dezavantaj major reteritor la procesul de asigurare a ca/itatii, deoareee dozajuf poate varia semnifieativ de la unitate la unitate". Prin urmare,

fata de variantele prezentate, aditivarea direct de d3tre consumator, care nu dispune de euno9tintele tehnice 9i infrastructura disponibile In rafinarii sau In statiile de alimentare, prezinta eele mai mari riseuri de dozare :;;; folosire

gre~ita a aditivilor.

(342) Luand Tn eonsiderare toate aeeste aspecte, pentru cazul de fata, piata relevanta a produsului este piata comereializarii cu amanuntul a benzinei Eco Premium.

7.2 ObservatH privind contextui legislativ

(343) lntreprinderile implicate au invoeat In observatii existenta unei obligatii legale de retragere a sortimentului Eeo Premium de pe piata Tncepand cu 1 ianuarie 2009, astfel:

potrivit OMV PETROM, "companiile petro/jere erau obligate prin lege sa renunte /a desfaeerea Eeo Premium pe piata romaneasea (ca §i sortiment pre­mixat) cel tarziu pana /a data de 1 ianuarie 2009",'

LUKOIL afirma ca "Eeo Premium era 0 benzina mai po/uantalmai nociva decaf benzina folosita 117 /oeul acesteia dupa stoparea eomereia/izarii, proportia de studii §tiin(ifiee Tn acest sens devenind eonvingatoare mufl anterior perioadei retinute de Raport §i eu privire fa care evolutia legis/atiei reclama Tn mod clar retragerea cat mai rapid";

lntreprinderea MOL sustine ea, "pe langa tendin(a legis/ative la nivel european ( .. .), dorim se subliniem §i faptul ea legis/aria interne era de asemenea in sensuJ Jimitarii treptate a f%sirii benzinelor eu aditivi meta/iei. A s tfe I, HG 68912004 stabile§te eondifii/e ee trebuie 7ndeplinite de eombustibili 717 vederea /imitani efeete/or daunatoare asupra mediu/ui rezu/tate din foJosirea acestora";

- ROMPETROL DOWNSTREAM considera ea, 7ncepand eu 1 ianuarie 2009

"avea obliga(ia de a se conforma in terdict/ei legale de a mai eomercializa sortimentul de benzine Premium E4 (Eeo Premium n.n.) cu caraeteristicile pe care /e avea sortimentul respectiv la acel moment".

(344) Fata de aceste sustineri, a~a cum s-a precizat Tn sectiunea 3.1.2. din Decizie,

Consiliul Coneurentei retine eEl nu exista !licio interdic~ie legala de a continua

comercializarea benzinei Eeo Premium dupa data de 1 ianuarie 2009. Din

J •

. :CO iJrago$ Ciuparu, ,Retragerea Eco Premium perspective te/Jntce ~?' eCOnOI77iCe" UnlIJerslfcitea de" J,~rroi-Gaze. Ploiestl 2011

interpretarea legislatiei incidente rezulta ca orice sortiment de benzina putea fi comercializat In continuare pe piata romaneasca, cu conditia respectarii obligatiei reducerii continutului de sulf de la maxim SOia maxim 10 mg/kg. Ajustarea respectiva era imp usa pentru toate sortimentele de benzina. La data de 31 decembrie 2008, atat benzina Eco Premium, cat ~i benzinele fara plumb COR 95 ~i COR 98 aveau un continut de sulf de maxim 50 mg/kg. Pana la 1 ianuarie 2009, 7ntreprinderile implicate $i-au luat toate masurile pentru a putea vinde Tn continuare benzina fara plumb COR 95 ~i COR 98 cu un continut de sulf de maxim 10 mg/kg. Aceste masuri nu au fost 7ntreprinse ~i pentru sortimentul Eco Premium, pe care Tntreprinderile hotarasera sa II elimine de pe piata.

(345) De altfel, Tn observatiile formulate, ROMPETROL DOWNSTREAM admite ca HG nr. 689/2004 nu interzice comercializarea Eco Premium de la 1 ianuarie 2009, ci impune doar cerinta compatibilizarii acestui produs din punct de vedere al continutului de sulf: "Fata de cerinte1e legale din HG 689/2004, care impuneau trecerea de la Euro 4 la Euro 5 lncepand cu 1 ianuarie 2009, orice lntreprindere vizata de textul de lege avea 717 mod evident de ales una dintre urmatoarele doua optiuni: fie (i) sa scoata produsul Eco Premium (Euro 4) din portofoliu, fie (ii) sa faca toate modificarile necesare pentru a putea comercializa 717 continuare un alt sortiment care sa respecte parametnj prevazuti de lege. 0 astfel de decizie de business urma sa fie luata 717 functie de 0 serie de factori, cum ar fi: cererea, rentabilitatea, cerintele legate de procesul de conversie a capacitatilor de productie §i comercializare In sensul trecerii de la normele Euro 4 la normele Euro 5". Respectivul act normativ nu interzicea comercializarea benzinei Eco Premium Tn general, ci doar a benzine; Premium E4 "cu caracteristicile pe care Ie avea sortimentul respectiv la acel moment", a$a cum $i ROMPETROL DOWNSTREAM precizeaza Tn observatii. Prin reducerea continutului de sulf la maxim 10 mg/kg, conform HG nr. 689/2004, Tntreprinderile implicate puteau comercializa In continuare Eco Premium.

(346) In acela$i sens, cu referire la benzina Eco Premium, 7ntreprinderea MOL afirma Tn observatii ca, Tn vederea Tndeplinirii cerintelor specificate In HG nr. 689/2004, "nu ar ti existat decal doua variante: fie procesul de produc(ie era modificat Tn vederea a/inierii la noile slandarde, fie produsu/ era cu totul

Tn/aturat de pe piata lnainte de aceasta data. Este de presupus ca, prin modificarea procesu/ui de productie, s-ar fi putut lncerca obtinerea unui nOLI sortiment de benzina aditivata meta/ic care sa respecte noua limita de suit impusa de HG 689/2004. Avand In vedere 7nsa cererea extrem de redusa pentru benzina aditivata meta/ic, este de lnteles eventL/ala a/egere a rafinariilor de a nu Iua 117 catcut aceasta posibilitate".

(347) Cu privire la aceste aspecte, Consiliul Concurentei retine ca retragerea sortimentului Eco Premium nu era inevitabila iar, pe de alta parte, strategia de piata a unei lntreprinderi trebuie sa fie determinata in mod independent, iar retragerea de pe piata a unui produs considerat neprofitabil trebuie sa fie rezultatul unei decizii proprii de marketing ~i nu consecinta unei Tntelegeri ~ilsau practici concertate. Un anumit produs poate fi retras de la vanzare 9i pe motive de oportunitate - profitabilitate comerciala - dar aceasta actiune trebuie sa faca obiectul deciziei separate a fiecarui operator economic implicat. fara ca intentia sa fie comunicata concurentilor.

7.30bservatii privind Intelegerea ~i/sau practica concertata

(348) Tn observatfi/e formulate, fntreprinderile implicate sustin ca nu a existat 0

fntelegere cu privire la Eco Premium. Astfel, OMV PETROM afirma ca IImembrii ARP nu au ajuns Tnsa la un acord cu privire la subiectul Eco Premium. h7 termeni generali, un acord presupune «7ntalnirea vointei» in randul a mai multor parti cu privire la un obiectiv comun. Ajungerea /a un acord depinde In primu/ rand de starea sUbiectiva a unei parti $i Tn al doi/ea rand necesita ca vOintele partilor de a ajunge la un acord sa convearga /a un moment dat In timp. Negocierile care Inca nu au atins forma unei intentii comune nu sunt inc/use Tn conceptul de «acord))JJ. De asemenea, OMV PETROM sustine 9i ca nu a existat 0 practica concertata: ,Raportul f%se$te din start a$a-zisa «prezumtia de cauza/itate)) dezvoltata de Curti/e Europene. Prezumtia de cauzalitate semnifica faptu/ ca odafa ce a existat un schimb de informatii strategice se poate prezuma ca respective/e informatii strategice au fost luate 7n considerare de catre beneficiarul informatiilor In procesu/ intern de adoptare de decizii. Prezumtia de cauzalitate a fost dezvo/tata lnsa In jurisprudenta Curti/or Europene doar In acele cazuri Tn care informatii/e dezva/uite 7ntre competitori au avut un caracter strategic, ex. preturi/e. Nu exista niciun argument juridic In baza caruia 0 astfel de prezumtie poate fi extinsa /a cazurile In care sunt schimbate in forma tii non-strategice. (. . .) informatii/e din cadru/ discutiilor ARP legate de Eco Premium nu au fost strategice, astfe/ Incat teoria prezumtiei de cauza/itate nu poate fi retinuta in acest caz".

(349) In sensul celor afirmate de OMV PETROM, ENI sustine: "nu (ezulta ca ar fi intervenit a 7nte/egere Tntre membrii ARP, in sensul prevazut de jurisprudenta comunitara in materie, neexistand /a niciun moment 0 Gonvergen(a de vointe".

(350) IntreprincJerea MOL mentioneaza ea "nu a existat nicio In(e/egere'', Intrueat ,Ji) MOL nu a consimtit la nicio in(elegere privind retragerea Eco Premium. iar (ii)

insu§i comportamentul ulterior al sociefatdor implicate demonstreazB..-.I[ps{.J .. , oricarei intelegeri". De asemenea, MOL afirma ea nu a existat ni1()§r~etica ,.

coneertata. cJeoarece .. !7U exista un comportament coore/onat a/ int/~i9ppincferi/or

.' i

implicate" ~i "nu a existat un plan comun de Incetare a comercializarij"', In plus, potrivit sustinerilor MOL, ,/apta re(inuta de raportul de investigaffe nu poate fi calificata ca fiind un schimb de informatii strategice",

(351) De asemenea, in observaiiile la Raport LUKOIL a precizat ca nu sunt Tntrunite elementele "pentru a se putea considera ca a fost vorba de un acord/practica concentrata". Totodata, Tntreprinderea afirma ca "succesiunea minutelor §i altor comunicari relevante §f continutul acestora, precum §i ac(iunile partilor investigate arata, credem, Tn mod clar ca nu exista vreun temei pentru a concluziona ca s~ar fi ajuns Tn cele din urma la vreun acord".

(352) Consiliul Concurentei considera ca nu sunt fundamentate sustinerile intreprinderilor implicate potrivit carora faptele descrise in Decizie nu constituie 0 intelegere $i/sau practica concertata ori un schimb de informalii strategice. Dupa cum s~a aratat la pct. 232 din Decizie, conceptele de .,Tn(elegere" $i "practica concertata" se suprapun adesea, iar autoritatea de concurenia nu este tinuta sa caracterizeze comportamentul Tn cauza exclusiv ca 0 forma sau alta de comportament ilegal, avand Tn vedere ca acestea au acela$i regim legal. 0 intelegere de tip cartel nu se bazeaza, de obicei, pe 0

actiune unica $i izolata, ci functioneaza in special prin intermediul unui ansamblu de actiuni care constau Tntr~o serie de fntelegeri ~i practici concertate care au acela$i obiect pe parcursul unei anumite perioade de timp.

(353) In fapt, Tncalcarea constatata este constituita dintr-un ansamblu de actiuni care includ elemente ale Tntelegerilor $i practicilor concertate constand in schimburi de informatii cu privire la comportamentul viitor pe piaia al unor lntreprinderi care detin 0 cota de peste % din piaia, Tntalniri $i discutii pentru stabilirea unui plan comun de actiune cu privire la strategii de produs $i de piata, redactarea $i discutarea unui proiect de "con ventie ", precum $i punerea in practica a celor convenite. Unitatea de obiect a tuturor acestor activitati este in afara oricarui dubiu,

(354) ROMPETROL DOWNSTREAM a afirmat ca "probatoriLi/ invocat Tn Raport nu indepJine§te standardul de proba necesar pentru a stabili participarea Rompetrol la 0 practica concertata, niciuna dintre cele trei categorii de probe

invocate Tn Raport nefiind interpretata corect" 9i ca "nLl a participat la nicio practica concertata, neexistand schimburi de informatii / contacte reciproce la

care Rompetro/ sa fie parte sau 0 cooperare prin adoptarea unui plan comun CLi privire la lncetarea comercia/izarii sortimentu/ui de benzina Premium",

(355) Argumentele ROMPETROL DOWNSTREAM se refera doar la standardul de

proba pentru practica concertata. In cazul de fata, Incalcarea incriminata nu a

fost calificata Tn mod exclusiv ca fiind 0 practica concertata, ci ca 0 intelegere

,?i/sau practica concertata, intrucat este alcatuita din elemente /~e<·~6t~:fi> .. calificate ca intelegere 9i elemente de natura a reprezentej//o practica·,,'··,

concertata. Comportamentu/ continuu din speta, caracterizat prin existenta unui scop unic ~i a unei rezo/utii contraventionale unice nu poate fi disociat Tn mod artificial Tn mai multe incalcari distincte.

(356) In contextul definirii duale a Tncalcarii ca Inte/egere $i/sau practica concertata, nu este necesar ca fiecare din elementele faptice sa prezinte componente ale

continutului constitutiv specific Tntelegerii $i ale celui care caracterizeaza 0

practica concertata. Aceste Tncalcar; reprezinta un ansamblu complex de elemente faptice, din care unele sunt caracterizate ca Intelegeri, iar altele ca fiind practici concertate, In scopul aplicarii art. 5 alin. (1) din Lege $i a art. 101 alin. (1) din Tratat, care nu cuprinde vreo categorie specifica pentru 0

Incalcare comp/exa, de acest tip287. Asemenea Inca/cari complexe au fost

constatate $i /a nivelu/ Uniunii Europene $i In practica altor autoritati, ceea ce a $i determinat reglementarea, In cadrul aceluia$i artico/ din Lege, respectiv din Tratat, atat a lntelegerii cat $i a practicii concertate. Cele doua forme de manifestare reprezinta In rea/itate aspecte ale uneia $i aceleia$i TncalcarL cunoscuta generic 7n doctrina sub denumirea de "cartel".

(357) Pentru a constata eXistenta unei Tncalcari trebuie sa fie furnizate dovezi suficient de precise ~i solide, fara a fi necesar, Tnsa, ca fiecare proba examinata Tn mod individual sa Tndeplineasca criteriile de standard probatoriu288

. Standardul probatoriu este Tndeplinit daca dovezile obtinute de catre autoritatea de concurenta, Tn ansamblul lor $i coroborate, 7ndeplinesc aceste criterii289

. De esenta carte/urilor, ca Intelegeri anticoncurentiale de gravitate mare, incriminate sub ce/e mai severe sanctiuni, atat Tn legislatia nationa/a, cat $i In cea europeana, este caracteru/ secret, Tnta/nit In majoritatea cazuri/or constatate Tn practica. In aceste conditii standardul de proba suficient pentru demonstrarea Tncalcarii nu poate include doar documente care sa ateste Tn mod expres contacte/e dintre agent;; economici implicati Tntr-o procedura pentru Tncalcarea art. 5 alin. (1) din Lege sau a art.

101 alin. (1) din Tratat. Fragmentele de documente care pot fi disponibile

autoritatii de concurenta pot fi coroborate cu conc/uziile rezultate din

imprejurari/e re/evante ale cazu/ui. Existenta unei Tnte/egeri sau practici

anticoncurentiale poate fi dedusa dintr-un numar de cOincidente $i indicii care,

considerate ImpreUna, pot, In absenta unei alte exp/icatii, constituie 0 dovada

287 Cauza T-7/89 Hercules Chemicals v Commission, par. 263. ~;8 Cauza C 30/83 CRAM and Rheinzink v Commission ['1984J ECR '1679, par 20; cauzele conexate C-89/85. C-104/85, C-114/85, C-116/85, C-117/85 ~i de la C-125185 la C-129/85 A. Ahlstrom Osakeyhti6 $1 al(ii v Commission, (1993) ECR 1-1307 (Woodpulp II), par. 157; cauza T-62/98 'io/kswagen v Commission [2000J ECR 11-2707. par. 43 ~j i'2 ;89 Cauza T -305/94 Limburgse Vinyl Maatschappij !}i a/tii \I COI':mlssion, (PVC II), par 768-77lt~j,[~1 ... special, par 777, confirrnat de CEJ, prin hotararea in cauzele conexate C-238/99 P, C-244/9.Q Pto: '. -::45/99 P C-247/99 P, C-250/99 P - C-252/99 P ~i C-254/99 P LimlJurgse Vinyl Maatschq8plj §i~It" v ':;omrntss/on [2002J ECR /-8375. par 513-523 '

. , :','!

a incalcarii regulilor de concUren~a290. Esential este ca acestea sa fie coerente ~i sa ofere 0 imagine de ansamblu unitara, dincolo de orice dubiu rezonabil.

(358) ROMPETROL DOWNSTREAM aduce ca argumente faptul ca, Tn practica comunitara, s-a statuat ca "in cazuri/e In care rationamentul Comisiei se bazeaza pe 0 presupunere, este suticient pentru lntreprinderile investigate care contesta lnca/carea sa dovedeasca anumite lmprejurari care sa atribuie 0

noua perspectiva tapte/or stabilite de Comisie §i care permit asttel 0 altfe! de exp!icatie a tapte/or, explica(ie ce urmeaza sa a substituie pe cea adoptata de Comisie29111

.

(359) Jurisprudenta citata anterior de ROMPETROL DOWNSTREAM este rezultatul solutionarii unor spete Tn care rationamentul Comisiei Europene se bazeaza pe prezumtia ca existenta faptelor identificate nu poate fi explicata altfel decat prin actiunea eoncertata a Tntreprinderilor. Prin urmare, aeest rationament nu este aplieabil acolo unde argumentele Comisiei se bazeaza pe probe scrise292

.

(360) In jurisprudenta europeana s-a re~inut ea 0 Tntreprindere va fi responsabila pentru partieiparea la Tntregul cartel, chiar daea aceasta a probat ca a participat direct doar la unul sau cateva din elementele constitutive ale cartelului, eu conditia demonstrarii ca aceasta Tntreprindere a 9tiut sau ar fi trebuit sa ~tie ca ac~iunile/practicile respective erau parte a unui plan general ~i ca aeel plan includea elementele constitutive ale unui cartel293

. Pentru identitate de ratiune, 0 Tntreprindere care a participat la 0 Tncalcare unica §i complexa, prin eomportamentul sau, ce avea un rol determinat In ansamblul inealcarii, ca tot unitar, poate fi tin uta responsabila impreuna cu celelalte parti care au savar9it Tncalcarea. Respectiva Tntreprindere este considerata vinovata pentru perioada Tn care aeeasta a participat la Tncalcare, cu conditia

probarii ca rntreprinderea Tn cauza era con~1L~n!§_Q.~_._Qg~.l2.9E~§lJ!!_~n,tL.!L!]elegal al celorlalte 7ntreprinderi sau ar fi putut, In mod rezonabil, sa prevada -;cest

. comportament, fiind pregatita sa TSii asume riscul producerii rezultatului. Curtea

Europeana de Justitie a statuat ca 0 astfel de concluzie nu contrazice principiul r<3spunderii personale pentru savar9irea unor astfel de incalcari, nu

neglijeaza analiza individuala a probelor aduse, 9i nu incalea principiile ce

290 Cauzele conexate C-204/00 P, C-205/00 P, C-211/00 P, C-213/00 P, C-217/00 P, C-219/00 P Aalborg $i al(ii v Commission (2004) ECR 1-123, par. 53-57 9i cauzele conexate T-44/02 OP. T-54/02 OP, T-56/02 OP, T-60102 OP 9i T-61/02 OP Dresdner Bank AG §i a/tii v Commission, [2006J ECR 11-:; 567, dar 9i cauzele conexate T -305/94 etc. Limburgse Vinyl Maatschappij N V. §i altii v Commission ! 1999J ECR 1/-931, par, 696. ;.?, Cauza C-235/92P Montecatini v Commission [1999] ECR 1-4539, [2001 J 4 CMLR 691. ":'2 Cauzele conexate de la T-305/94 la T-307/94, de la T-313/94 la T·316/94, T-318/94, T-325/94, 1-328/94, T-329/94 9i T-335/94 Limburgse Vinyl Maatschappij §i Altii v Commission ['1999] ECR 11-931 t. PVC II'). par. 725, pan a la par. 727 9i cauzele conexate T-67/00, T-68/00. T-71/00 $1 T-78/00 JFE Engineering §i Altii v Commission [2004J ECR 11-2501 eJFE Engineering'), pari 86 $' '187 .293 Gauza T-295/94 Buchmann v Commission [1998] ECR 11-813. par 121, C3L1Za T-31 0/9'4,. Gr\ubi?r+1 . '~/,,::;I)er v Commission. par, '140 .

guverneaza administrarea §i aprecierea probelor, respectand dreptul la aparare al intreprinderilor implicate294

(361) In cazul de fata, situatia de fapt descrisa in Raportul de investigatie a fost redata Tn ordine cronologica, Tntemeindu-se pe documentele aflate la dosarul cauzei ~i prezentate In CapitolullV din Decizie.

(362) In cazul In care 0 intreprindere nu a participat la toate Tnta/nirile sau la nicio Intalnire, dar a primit informatii referitoare la comportamentul concurentilor, respectiv a transmis informatii cu privire /a propriul comportament, se presupune In mod rezonabil ca, In /ipsa distantarii publice, a beneficiat de aceste informatii. In lipsa distantarii publice necesare pentru a se lua In considerare eventuala exonerare de raspundere, probele indica neechivoc faptul ca intre ROMPETROL DOWNSTREAM ~i cele/alte intreprinderi vizate de investigatie au existat contacte/discutii privind 0 7ntelegere avand obiect anticoncurential, chiar daca aceasta sustine ca nu a participat la intalniri, ci a primit doar informari privind continutu/ discutiilor.

(363) Tn fapt, ROMPETROL DOWNSTREAM a fost informata despre discutiile purtate intre concurenti cu privire /a propunerea de renuntare la Eco Premium295 ~i i s-a solicitat, la data de 1 noiembrie 2007, un punct de vedere cu privire la acest subiect. De exemp!u, prin adresa ARP nr. 0185/22.10.2007,

ROMPETROL DOWNSTREAM (prin ~i

Rompetrol Group) a fost 7n~tiintata ~i, totodata, i s-a cerut punctul de vedere cu privire la "trei dintre cele mai importante dintre probleme/e discutate /a Tnta/nirea din 9 octombrie". Primul punct se referea la "Renuntarea /a distributia de Eco Premium (. .. )". Intreprinderii ROMPETROL DOWNSTREAM i-a fost transmisa $i minuta Tnt,alnirii din data de 9 octombrie 2007, ora 10.00 AM, desfa$urata la sediul OPM, la care au participat domnul

- reprezentant EN/, - reprezentant LUKOIL, - reprezentant MOL, reprezentant OPM, domnul - reprezentant OMV PETROM $i doamna ARP. Respectiva minuta se refera, printre altele, $i la retragerea sortimentului de benzina Eco Premium, mentionandu-se totodata ca, in ceea ce prive$te acest subiect, nicio decizie nu a fost adoptata, ROMPETROL DOWNSTREAM nefiind prezenta. In consecinta, cu toate ca din minuta mentionata reiese ca ROMPETROL DOWNSTREAM nu a fost prezenta la Intalnirea respectiva, aceasta a luat cuno$tinta despre toate subiectele dezbatute In data de 9 octombrie, solicitandu-se un punct de vedere cu privire la acestea.

294 Cauza C-49/92P Commission v Ante Partecipazioni SpA [1999J ECR 1-4125, par. 203, " _ .35 /4, 5e vedea. In acest sens. scrisoarea din 22 octornbrie 2007 (pet. '120 din Deelzle). fUlnut 21 ._difl :Jctombne 2007 (pet 116 din Decizie) $i agenda preV8zuta pentru noiernbrie 2007 (.fL~l'ilr.e'·6f Eco PremiUm In retai/", pet 130 din Deciziel .

,. 1 ,

"

(364) Reprezentantul OMV PETROM a transmis un e-mail celorlalti reprezentanti ai intreprinderilor implicate, inclusiv ROMPETROL DOWNSTREAM, Tn care a afirmat ca "Pentru mine, principalul subiect este obtinerea pozi(iei Rompetro/ cu privire fa Benzina Eco Premium ,,296.

(365) Un alt element de proba avut Tn vedere de Consiliul Concurentei Tn analiza Incalcari; este e-mailul297 din data de 14 ianuarie 2008 prin care reprezentantul ROMPETROL DOWNSTREAM este din nou Tntrebat, de data aceasta Tn mod direct, I1daca Rompetro/ ar fi de acord sa renunte la Eco Premium la pompa", Tn conditiile Tn care "in principiu toate celelalte compani! §i-ar dori s-o faca incepand cu data de 1 April!e 2008". Raspunsul reprezentantului ROMPETROL DOWNSTREAM este trimis Tn aceea~i zi ,,( .. .) Oespre eco premium mai am de vorbit mla un colt si iti dau raspunsu! ASAP,,298. Acest raspuns demonstreaza ca ROMPETROL DOWNSTREAM a manifestat un interes fata de subiectul Tn cauza, neputandu-se lua Tn considerare 0

eventuala "calitate(a) de receptor pas!v al unor emailuri...Tntrucat.prin raspunsul mentionat anterior, ROMPETROL DOWNSTREAM atesta ca a primit corespondenta care continea intentiile concurentilor sai, a analizat-o ("mai am de vorbit mla un colt") ~i a promis un raspuns (,,lti dau raspunsul ASAP',). Upsa unui refuz fata de Tntelegerea propusa, /ipsa distantarii publice, cumulata cu afirmatia ROMPETROL DOWNSTREAM din care rezulta ca propunerea concurentilor este discutata la nivel de Tntreprindere se coroboreaza cu perceptia comuna a celorlalte parti privind acordul obtinut de la aceasta Tntreprindere299

.

(366) In conditiile In care ROMPETROL DOWNSTREAM nu s-a distantat public, se considera ca Intreprinderea a beneficiat de faptul ca a cunoscut intentiile viitoare ale concurentilor cu privire la produsul Eco Premium. Probele administrate Tn acest caz releva achiesarea ROMPETROL DOWNSTREAM la Tntelegere, din corespondenta Tntreprinderilor investigate rezultand existenta unei certitudini a concurentilor cu privire la comportamentul pe piata a ROMPETROL DOWNSTREAM, prefigurat Tn cadrul cartelului.

(367) In data de 4 februarie 2008, reprezentantul ROMPETROL DOWNSTREAM,

alaturi de cella IIi reprezentan~i ai partilor implicate, a primit un alt e_mail300 care contine, printre altele, 0 noua referire la subiectul Eco Premium {"daca nu

pute(i participa, va rag sa ne anuntati daca sunteti de aeord eLI ( .. J ineepand eu 1 Aprilie (data propusa de I ineetarea vanzarii Eeo Premium la

.:96 ,6.., se vedea pet. 127 din Deeizie .

. :,,7 ,Ie.. se 'Iedea pet. '138 din Deeizie. -."~ ,0.. S8 vedea pet. 140 din Oeeizie. :39 A se vedea pet 168 din Oeeizie. ~'JO L\ 5e vedea pet. 146 din Deeizie.

; . ~

pompa'). Agenda301 propusa a Tntalnirii, anexata e-mailului respectiv, continea ia punctul 3 - intelegere privind Eco Premium ("agreement on Eco Premium").

f (368) Luand In considerare ,,$iruJ de mesaJe insistente", "obsesive", pe care

ROMPETROL DOWNSTREAM afirma In observatii ca le-a primit, eorespondenta ee eontinea intentiile eoncurentilor sai, se concluzioneaza ea aeeasta Intreprindere ar fi putut, eel putin, sa prevada eomportamentul eoncureniiJor sa;' In mod rezonabil se poate presupune ca ROM PETROL DOWNSTREAM era con9tient de comportamentul nelegal preconizat al eoncurentilor sai. Tn plus, planul concurentilor ROMPETROL DOWNSTREAM de a lnceta comercializarea de la 1 aprilie 2008 a benzine; Eco Premium s-a materializat, acel?tia actionand pe piata In sensul celor discutate. In acest context, luand Tn considerare comportamentul ulterior pe piata al concurentilor ROM PETROL DOWNSTREAM, reiese ca acesta a fost conl?tient de existenta unui Tnielegeri anticoncurentiale l?i nu s-a distantat de aceasta.

(369) In scopul probarii incalcarii legi; de catre ROMPETROL DOWNSTREAM, sunt examinate 9; probele care atesta ca unii dintre participantii la savar§irea faptei se refera Tn corespondenta cartelului la obtinerea unui acord al ROMPETROL DOWNSTREAM cu privire la eliminarea sort;mentului Eco Premium. Un alt document relevant In acest sens este e_mailul302 din data de 12 februarie 2008 Tn care S8 afirma ea reprezentantul LUKOIL a obtinut un acord din partea ROMPETROL DOWNSTREAM cu privire la Eco Premium ("Mr. obtained an agreement from Rompetrol on Eco Premium"). Acest e-mail contine anexat l?i un proiect al unei eonventii eu privire la renuntarea la comercializarea de Eco Premium, In care era inc/usa, printre partile semnatare, 9i ROM PETROL DOWNSTREAM303

.

(370) Corespondenta schimbata Intre terte part; reprezinta 0 proba a comportamentului unei Intreprinderi care nu a participat la acea corespondenta. In jurisprudenta europeana304 s-a statuat ca "nu exista niciun motiv care sa lmpiedice Comisia §i Curlea sa aecepte ea dovada a comporlamentului unei intreprinderi sehimbul de corespondenta dintre terte parti, eu eonditia ca, 717 masura in care se rerera la comporlamentul respectiv, continutul aeestei corespondente sa fie credibil. (. .. j A vand in vedere toate acestea trebuie sa se retina faptu/ ca aceste documente constituie dovezi coerente §i ca, eel pu(in pentru cea mai mare parte, continutullor eorespunde fapte/of'.

301 A se vedea pet. '153 din Oeeizie. "02 A se vedea pet. 168 din Oeeizie, ',,3 A se vedea pet. 170 din Oeelzie. ")4 Cauzele eonexate 40-48/73 ete. Suiker Unie §I a/till/Commission [1975] ECR .16'63'. par. 164 "./ " 166. cauza T-56/99 lVlarfines 1/ Comtnl.sslofJ [2003J ECR 11-5225, par 57 .. ,

(371) Referitor la argumentul ROMPETROL DOWNSTREAM potrivit caruia nu a fost destinatara acelui proiect de conventie, Tn jurisprudenta europeana305 s-a retinut: ,/apfu/ ca rec/amanta nu a fost destinatara a telexu/ui (. . .) nu lipse§te documentul de va/oarea sa probatorie, deoareee Comisia poate aceepta ca dovada a eomportamentu/ui unei intreprinderi, cum ar fi reclamanta, corespondenta purtata Intre terte partF'. Totodata, ,/aptul CEl 0 7ntreprindere nu este mentionata intr-un document nu constituie 0 dovada ca aceasta nu a participat la 0 inte/egere in cazul Tn care aceasta participare este probata sau confirmata §i de alte documente §i in cazu/ In care absenta oricarei referiri la aceasta nu arunca 0 lumina diferita asupra celorla/te probe pe care Comisia se bazeaza in stabilirea participarii ace/ei intreprinderi /a intelegere,,306

(372) La nivelul dreptului european al concurentei, principalul criteriu pentru apreeierea dovezilor furnizate Intr-un caz consta Tn credibilitatea acestora, ca expresie a principiului liberei aprecieri a probelor307

. Valoarea probatorie a unui document se examineaza prin raportare la persoana de la care acesta provine, la circumstantele In care a fost Tntocmit, la destinatarul saul luandu-se In considerare masura In care documentul ,provine de /a 0 persoana de in credere " f?i este credibil pentru destinatar. 308

.

(373) Tn speta, e-mailu/ mentionat anterior, din 12 februarie 2008, provine de la doamna ARP), a fost trimis domnilor

OMV Petrorn).

ENI) ~i

MOL), LUKOIl),

ENI). Continutul acestui e-mail era credibil pentru reprezentantii Tntreprinderilor implicate ~i a fost considerat ca reprezentand substanta unei corespondente purtate Intre persoane de lncredere. Se retine cal Tn contextul discutiilor despre acordul ROMPETROL DOWNSTREAM, acesta nu se putea referi la un cons ens de vointa oarecare, ci viza eliminarea sortimentu/ui Eco Premium. Unul dintre destinatarii e-mailului este

reprezentantul LUKOIL, despre care doamna afirma 7n

continutul respectivului e-mail ca a obtinut un acord de la ROMPETROL

referitor la Eco Premium. Obtinerea de catre dl. a aeestui aeord s-a

realizat Tn contextul 7n care, la YnU31nirea din 5 februarie 2008, reprezentantul

LUKOIL se angajase sa intre In legatura eu Rompetrol pentru a obtine un

raspuns: "Mr will try to get in touch with Rompetrol to get an answer" (.,01. va incerea sa ia legatura eLI Rompetro/ pentru a obtine un

~'J5 Cauzele conexate 40-48/73 etc. Suil<er Unie $1 altii v Commission [1975J ECR 1663, par 164 . .. 'JE Cauza Cimenteries CBR $1 a/tl/ v Commission. par 1390 $i 1391 "' Opinla judecatorului Vesterdorf. in calitate de Avocat General, in cauza T-1/89 Rl76ne POI;t/r;J77r:;-S:A.

v Commission ['1991) ECR 11-867 .' :. " .. ' :~: ":."" 308 Cauzele conexate T-25/95 Cimentenes CBR ,';1 altli v Comrmssion Dar 1838. ,C3tl;a T-157!94. 1 · ::::. :oresa iVacional SicienJ((jlca v Comrl7iSSfOfl 19'19 par :312

r8spuns,,)JG9 Ulterior transmiterii ~i receptionarii e~mailului din 12 februarie 2008, Tn care se afirma ca domnul a obtinut un aeord din partea ROMPETROL DOWNSTREAM eu privire la Eco Premium, Tntreprinderea LUKOiL nu a obiectat In niciun mod fata de cuprinsul acestui e-mail. Credibilitatea corespondentei, din perspectiva partilor implicate, este sustinuta ~i de reactia uneia dintre 7ntreprinderile implicate (OMV PETROM) la primirea acestui e~mail: .,It is good that Rompetrol agrees" {"E bine ca Rompetrol e de acord'J31 0. Existenta perceptiei generale a 7ntreprinderilor implicate privind obtinerea unui acord al ROMPETROL este sustinuta ~i de afirmatiile ENI din observatiile la Raport cu privire la mesajul mentionat: "Acest mesa} confirma faptul ca, pentru prima oara de cand fusesera initiate discutiiie, Petrom avea certitudinea ca RompetraJ a achiesat la propunerea lansata de Petram Jl

•

(374) In sustinerea argumentarii privind obtinerea acordului ROM PETROL aspectele prezentate mai sus au fost coroborate cu corespondenta purtata de Consi/iul Concurentei atat cu fntreprinderea LUKOIL, cat ~i cu ARP. In raspunsurile sale (mentionate ~i de catre ROMPETROL DOWNSTREAM Tn observatiile la Raportul de investigatie). LUKOIL admite existenta unei discutii 7ntre domnul

~i un reprezentant al Rompetrol. nefiind afirmata, dar nici exclusa sau contestata explicit existenta unor discutii despre Eco Premium.

(375) Astfel, la solicitarea Consiliului Concurentei privind unele detalii311 legate de discutiile respective, LUKOIL a raspuns: In perioada octombrie~noiembrie 2008, In eadrul dlseu(iei fe/etoniee eu domnul al grupului Rompetrol, dl. a {acut schimb de InformafJi printre allele $1 cu privire la modul de imp/ementare de catre SC LUKOIL ROMAN/A S.R.L. $i ROMPETROL a dispozitlilor legale In vlgoare $i anume a dlspozitiilor Hotararii de Guvern nr. 68912004 privind stabllirea conditiilor de introducere pe pia(a a benzinei $i motorinei. Discu(ia a avut un caracter strict Informatlv,,312.

(376) La solicitarea ConsHiului Concurentei privind verificarea datei discutiilor, precum 9i privind legatura dintre benzina Eco Premium 9i HG nr. 689/2004 la care se face referire, LUKOIL a precizat ca: "din eroare, la pct. 7, am mentionat ca discutia purtata intre d/. a avut loc in cursul anului I

, I

2008. De tapt, discutia feleronlca a fost purtata 7n perioada octombrie sau i

noiembrie 2007. Avand in vedere ca dl. . , §i dl. se cunosc de

peste 20 de ani, cfiscu(ia a fost purtata pe marginea atat a subiecte/or

personale, cal $i cu privire /a viziuni generale despre piata produselor petro/lere, imp/jcatille cerlntelor de introducere a standarde/or de calitate

'09 ,b., sa vedaa pcL 155 din Declzie. 31'J A se vedea pct. 176 din Decizie

iJi...J

pentru carburan(i EURO 5, necesitatea de aditivare cu biocomponenti a motorine/or §i benzinefor. (. . .) Denumirea de benzina Eco-Premium este 0

denumire strict comercia/a, fiecare fumizor pe piata poate f%si denumiri propriii a acestora Tn func(ie de pofitica comercia/a. (. . .) Hotararea Guvemului nr. 68912004 se refera /a efimenarea treptata de pe piata a benzine/or §i moforinefor care au efecte nocive asupra sanatatii umane §i mediu/ui inconjurator §i nu reglamenteaza denumirea comerciafa a produse/or. Astfe/, e/iminarea benzine/or care au Tn componenta aditivul MMT era tireasca §i produsa Tn spiritu/ HG 68912004, avand Tn vedere efecte/e negative majore a aditive/or pe baza de Mn asupra sanata(ii umane §i mediului Tnconjurator (. . .) chiar daca nu era mentionata expres Tn cadrul actu/ui normativ respectiv".

(377) Pe de alta parte, la Intrebarea Consiliului Concurentei adresata ARP privind modul In care, anterior transmiterii e-mailului din 12 februarie 2008, doamna

a fost informata de catre domnul despre obtinerea acordului ROMPETROL DOWNSTREAM cu privire la Eco Premium, ARP raspunde: "Din amintiri/e noastre, a comunicat fe/efonic doamnei ca a obfinut acceptuf din partea Rompetro/ Downstream de a analiza propunerile discutate Tn cadru/ Tntalnirilor ARP §i de a participa Tn mod activ /a Tntalnirile comitetu/ui director;] 13. Prin urmare, In raspunsul ARP nu este contestata obtinerea de catre a acordului ROMPETROL DOWNSTREAM cu privire la Eco Premium ~i nici informarea, de catre acesta, a doamnei cu privire la obtinerea acestui acord. Ca urmare a acestei informari, doamna a transmis e-mailul din 12 februarie 2008 mentionat la pct. 369 de mal sus.

(378) Din coroborarea tuturor aspectelor prezentate, s-a retinut ca Intre Tntreprinderile LUKOIL ~i ROMPETROL DOWNSTREAM au fost purtate discutii cu privire la eliminarea Eco Premium §i s-a obtinut acordul ROMPETROL DOWNSTREAM conform celor stabilite In cadrul intalnirii din 5 februarie 2008, dupa cum rezulta atat din comunicarile ulterioare, cat §i din comportamentul subsecvent al partilor implicate.

(379) ROMPETROL DOWNSTREAM a sustinut §i ca IInu §i-a dat acordul pentru

renuntarea In mod individual sau Tn comun cu concurentii sai /a . . comercia/izarea sortimentului de benzina Premium E4. Raportu/ nu

men(ioneaza niciun document reteritor la acest presupus acord care sa ti

provenit de /a Rompetrol In calitate de expedit~r, §i nici nu putea mentiona.

lntrucat acesta nu exista".

(380) Instantele europene nu au retinut acest tip de aparari, statuand ca "deoarece

intelegerile anticoncurentia/e sunt cunoscute ca fiind in te rzise , Comisia nu

.. 0 A se vedea pet 6 c) din adresa ARP inreglstrata la Consillul Concurentel'; CU" nr ,~ 12/25 08 2011 " --~

I

RG':,

poate fi tinuta sa prezinte documente care atesta In mod expres contacte/e dintre comercian(ii imp/ica(i. Elementele de proba incomplete §i sporadice care ar putea fi disponibile Comisiei ar trebui, In orice caz, sa fie comp/elate de deductii care sa permita circumstantelor relevante sa fie reconstituite,,314

(381) De asemenea, In jurisprudenta europeana s-au retinut 9i urmatoarele: "atunci cand documentele in crimin a todi sunt constituite din elemente de corespondenta care se refera /a lntelegeri §i comportament care sunt in mod evident interzise, 0 Intreprindere nu se poate baza pe faptul ca, Comisia nu are probe care sa dovedeasca ca a contactat cele/a/te companii implicate pentru a /e informa ca a acceptat punctul lor de vedere. Prin urmare, solicitantul poate evita 7nca/carea art. 81 doar distantandu-se In mod deschis §i fara echivoc de cartel dupa primirea corespondenfei In cauza. Atunci cand a fost stabilit ca 0 Tntreprindere nu s-a distan(at, simplul tapt ca a primit de la cele/alte lntreprinderi un anumit numar de telexuri care se refera la intelegeri privind preturile poate fi de ajuns sa dovedeasca ca solicitantul a participat la acele intelegerrl315

.

(382) In acest context, este relevant e_mailul316 din data de 12 februarie 2008, transmis de reprezentantul OMV PETROM catre reprezentantul ARP ;;i ai Tntreprinderilor ENI, LUKOIL, MOL 9i OPM, In care domnul afirma despre proiectul conventiei privind renuniarea comercializarii de Eco Premium: IInu cred ca avem nevoie de ea In forma scrisa. Ar putea fi considerata activitate de tip Cartel, cine §tie (oo.)" ("I do not think that we need it in a written form. Could be considered as Cartel activity, who knows"). Precautiile care au decurs din transmiterea acestui mesaj au condus la diminuarea substantiala a corespondentei lntre lntreprinderile implicate cu privire la benzina Eco Premium. Pe parcursul instrumentarii cazului autoritatea de concurenta a mai descoperit un singur e_mail317 transmis In data de 17 martie 2008 de doamna I, reprezentanta ARP catre ROMPETROL DOWNSTREAM, prin care se solicita reafirmarea pozitie; acestei 7ntreprinderi: .,a luat rompetrol vreo decizie cu privire la Eco oremium?". I

(383) Consiliul Concurentei apreciaza ca prin acest e-mail reprezentanta ARP a cerut· reafirmarea pozitiei ROMPETROL DOWNSTREAM, lntrucat din probele aflate la dosar rezulta ca domnul obtinuse un acord din partea I-=<OMPETROL DOWNSTREAM, In urma unei discutii particulare, cu un

! al acestei companii (un gentlemen's agreement). In acest context, e-mailuldindatade17martie2008afostinterpretatlnsensulca.prin

.. ------------,., Cauzeie conexate T-44/02 OP. DresdnerBanl< $1 a/(ii v Commission. 2006. par 64 ,'" Cauza T-56/99 Mar/ines v Commission. 2003. par. 56. ,j ~ se vec!ea oct 176 din Dec/zie

\ 'Oe veclea DCt).sO elm Dec/zle

intermediul lui, se intentiona ob1inerea unei reconfirmari a acestui acord ~i din partea ROMPETROL DOWNSTREAM,

(384) Avand Tn vedere aspectele consacrate Tn jurisprudenta europeana318 potrivit carora, pentru a exista 0 Tntelegere Tn sensul art. 101 alin. (1) din Tratat, este

suficient ca Tntreprinderile Tn cauza SiH}i fi exprimat intentia comuna de a se comporta pe piata Intr-un anumit mod, rezulta ca inclusiv un gentlemen's agreement (acord informal) reprezinta 0 rntelegere Tn sensul art. 101 alin. (1)

din Tratat 319.

(385) ROMPETROL DOWNSTREAM a sustinut ~i ca "neparticiparea Rompetrol la vreo 7ntfJlnire cu concurenfij sai face ca jurisprudenta europeana privind distantarea publica de informatiile primite / 7ntelegerile 7ncheiate Tn cadrul Tntalnirilor dintre concurenfi sa nu fie ineidenta 7n cazul Rompetroi", "dezinteresul manifestat de RompetroJ cu privire la subieetu/ 7n cauzi3 fiind evident §i echivaland cu 0 respingere de facto a partieiparii sa/e".

(386) Aceste argumente nu pot fi retinute deoarece s-ar restrange In mod nejustificat sfera de aplicare a notiunii de distantare publica, care trebuie sa fie expresa. Abordarea instantelor europene In cauzele In care au implicat dezbateri privind incidenta notiunii de distantare publica, prin raportare la participarea Tntreprinderilor la Tntalniri anticoncurentiale, nu poate fi interpretata Tn sensul excluderii situatiilor In care 0 Tntreprindere nu participa In mod fizic la Intalniri anticoncurentiale. In acest context, e-mailul32o din data 12

februarie 2008, Tn care reprezentanta ARP, doamna , afirma ca domnul a obtinut acordul de la ROMPETROL DOWNSTREAM cu privire la Eco Premium, prezinta 0 situatie de fapt care nu exclude posibilitatea unei Tntalniri Tntre doi reprezentanti ai unor companii participante la cartel.

(387) In plus, Tn jurisprudenta europeana s-a statu at Tn mod constant ca:

- ,,0 lntreprindere, prin partieiparea la 0 Inta/nire cu un scop anticoncurentia/ nu a urmi3rit doar scopul de a elimina Tn avans incertitudinile cu privire la comportamentul viitor al concurentilor sai §i nu putea sa nu ia in considerare, in mod direct sau indirect, informatiile ob(inute in cursul aeestor inta/niri, in seopul stabilirii politicii pe care intentiona sa 0 urmareasea pe piata,,321;

.,aeeasta concluzie se aplica §i in cazul in care participarea uneia sau mai mu/tor Tntreprinderi, /a Tnta/niri eu un scop anticoncurentia/ se limiteaza la

;.: r:auza T-347/94 t1/1ayr-Me/nhofv Commission [1998J ECR /1-'1751, par 65. ;19 Cauza T-141/89 TrBfileurope v Commission [1995J ECR 11-791, par. 95 $i 96 '.::; .1'... se vedea pet. 168 din Decizie

'.: luza T-1/89. Rhone-Pou/enc Ii Commission par 122 $i 123

simp/a primire a unor in form atii eu privire /a eomportamentu/ viitor a/

concurent/Jor lor pe piata,,J22; - .,iiind perceputa de partenerii sal ea 0 7ntreprindere a carei opinie trebuie constatata/stabilita in scopul de a se obtine 0 pozitie comuna, acest lucru reprezinta un factor care poate conduce /a probarea participarii une; intreprinderi la 0 intelegere contrara regulilor de concurenta,l323; - "atunci cand 0 lntreprindere participa chiar §i daca nu activ, la 0 intalnire 7ntre intreprinderi ce are un scop anticoncurential §i acea intreprindere nu se distanteaza in mod public de ceea ce s-a 7ntamplat la acea inta!nire, !asandu­Ie astfe! ce/or/alti participanti impresia ca este de acord cu rezultatele intalnirii §i ca va actiona in concordanta cu acestea, poate fi concluzionat ca intreprinderea respectiva a participat la acordu/ restrictiv ce a rezultat din acea inta/nire ,l324. ,

- ,,0 parte care aproba in mod tacit 0 initiativa ilega/a, fara a se distanta in mod public de continutul acesteia sau nu 0 raporteaza autoritati/or administrative, Tncurajeaza in mod efectiv continuarea Inca/carii §i compromite descoperirea sa. Aceasta complicitate constituie un mod pasiv de participare /a Inca/care §i compromite descoperirea acesteia, §i, prin urmare, este apta sa raca intreprinderea raspunzatoare 7n contextul unei Incalcari unice,l325; - "tacerea unei intreprinderf 7ntr-o Inta/nire In cursu! careia par(ile au co/aborat in mod i/egaJ 7n privinta unei chestiuni precise a po/Wcli de preturi nu echivaleaza cu 0 dezaprobare exprimata in mod ferm §i fara echivoc',J26.

(388) Consiliul Concurentei retine ca acela$i principiu jurisdictional al ~ecesitatii

distantarii publice exprese de un acord anticoncurential este aplicabi/, prin analogie, oricarei forme de realizare a acordului, expresa sau tacita, verbal sau In forma scrisa, fara a avea relevanta daca acesta este rezultatul unei serii de Intalniri sau a unei alte forme de comunicare. Ratiunea consacrarii . ,

acestui principiu jurisdictional rezida 7n faptul ca a 7ntreprindere care a fast antrenata In arice mod la discutiil7ntalniri ~i a cunoscut astfel informatii privind conduita comerdala a concurentilor sai putea sa foloseasca aceste informatii :;;i sa 7:;;i adapteze comportamentul la eel al eoncurentilor, dar nu Tn mod "inteligent", ea 7n eazul unui eomportament paralel, ei voit. Oesigur ea formarea vointei juridice este un proces complex ~i dificil de evaluat dar obtinerea de profit este de esenta existentei unei 7ntreprinderi, astfel ,neat obtinerea/eunoa~terea unor informatii despre eomportamentul viitor al eoneurentilor sai instituie 0 prezumtie substantiala potrivit eareia respectivele informatii vor fi utilizate de catre eel ce Ie detine, influentandu-i abordarea

222 Cauzele conexate T-202/98, T-204/98 ~i T-207/98 Tate & Lyle $i al(ii v Commission, par 58. ,23 Cauza T-141/89 Trefileurope v Commission, par. 84. ,24 Cauza T-7/89 Hercules v Commission, par. 232, cauza T-9/89 Huls v Commission, par 155, cauza T -71103 Toka/ Carbon si al(ii v Commission, par. 65 ~ a :5 Cauzele conexate 'C-204/00 P, C-205/00 P, C-211/00 P, C-213100 P, C-2'! 7100 P,/C,;2.T97\TO>e

.'. a/borg ~I a/(/I v Commission [2004) ECR 1-123, par 84, Cauza C- 189/02 P Dansk R;o):f!}dus{if ::;7 altll y'\ '.:cmmlsslon. par ! 43 /. " -~'3 Cauza T-303/02 Westfa/en Gassen v Com(msslon par 124 "

concurentiala. Din acest motiv, exonerarea de raspundere a participantului la astfel de discutii/contacte cu concurentii sai, indiferent daca implicarea sa a fost premeditata sau accidentala, poate interveni numai in conditiile distantarii publice exprese ~i neconditionate.

(389) Dupa cum s-a statuat in jurispruden\a europeana327, "comunicarea catre parti

a unui acord $i acceptarea sa tacita este suficienta pentru a proba existenta unei intelegeri contrara art. 85 din Tratat (a se vedea Tn acest sens, Sandoz prodotti farmaceutici v Commission, citat mai sus, par. 11). Chiar $i acceptarea tacita poate fi socotita, atunci cand partea implicata nu se distanteaza, ca 0 aprobare a/$i 0 participare intr-o intelegere interzisa". Astfel, Japtul ca a intreprindere a fast destinatara unui document referitor la existenta unei in(elegeri anticoncuren(iale $i, dat fiind faptul ca nu a negat ca a primlt acel document, $i In absenta oricarui semn ca s-a distantat de scopul acordului, Comisia a fast 7ndreptatifa sa concluzioneze ca acel document probeaza participarea Jntreprinderii respective la cartel in momentul in care faxul a fost transmis, mai exact, In data de 12 iunie 1989,.1328.

(390) ROMPETROL DOWNSTREAM a afirmat Tn observatiile la Raportul de investigatie ca "distan(area publica de discutiile dintre cellalti concurenti (Rompetrol fiind informat de existenta acestora, nicidecum de vreun acord) s-a produs, de {apt, prin absenta unui raspuns pozitiv la lntrebarile privind propria conduita; tinand cant de context, aceasta distantare a {ost, de {apt, mai radicala decal 0 distantare formala".

(391) Se retine ca notiunea de distantare publica, fiind un mijloc de exanerare a raspunderii, trebuie interpretata Tn mod strict, similar abordarii instantelor europene329

. fntreprinderii ROMPETROL DOWNSTREAM i-au fast transmise

infarmatiile cu privire la intentiile concurentilar sa; de a se camporta pe piata Tntr-un anume mod, minutele In care se mention a ceea ce s-a discutat Tn acele

fntalniri, agendele Tntalnirilor care urmau sa aiba lac, precum ~i unele e-mailuri

provenind de la concurenti. In cazul In care ROMPETROL DOWNSTREAM

intentiona sa se disocieze de planul comun al concurentilor sai, ar fi avut

posibilitatea sa Ie comunice acestora ca nu dore~te sa mai fie contactat cu

privire la strategia eliminarii de pe piata a sortimentului de benzina Eco

Premium ~;, Tn consecinta, sa nu mai fie considerat parte a carei opinie

expresa trebuie clarificata Tn scopul de a se obtine 0 pozitie comuna.

Totodata, nu se poate retine sustinerea potrivit careia ROMPETROL

DOWNSTREAM a fost doar un "receptor pasiv" al unor informatii, intrucat

acesta a confirmat ca subiectul este analizat la nivelul intreprinderii. urmand a

:27

Cauza T-56/99 Martines v Commission, par 21: in ace/a!?; sens. cauza T-1d1/89 Tre!!./.?-,-!rope v !;or(lmiss/on, par. 85. ':3 Cauza T-56/99 Martines v Commission. par .30 . . :.?9 Cauz8 T -61/99 Adriatica (11 Navigazione Sp/J, v Commission. par \ 35

transmite un raspuns ,,ASAP" Cas soon as possible" - n.n.). ROMPETROL DOWNSTREAM nu a demonstrat ca s-a distantat de cartel In conditiile statuate de jurisprudenta, astfel Incat sa se considere ca nu a participat la intelegerea §ii/sau practica concertata incriminata.

(392) ROMPETROL DOWNSTREAM a invocat 0 aparare potrivit careia lIpretinsul schimb de informa(ii nu a influentat comportamentul Rompetro/, care a manifestat 0 conduita independenta pe piata". Argumentul este nefondat, In jurisprudenta europeana330 retinandu-se ca Jntrucat Comisia nu a fundamentat existenta In(elegerii pe baza unui comportament paralel observat pe piata, ci pe dovezi documentare care dovedeau 0 Tntefegere, nu era tinuta sa examineze 7n ce masura comportamentul pe piata a/Tntreprinderii 7n cauza poate fi explicat alttel decat ca urmare a 7n(e/egerii".

(393) Afirmatiile ROMPETROL DOWNSTREAM potrivit carora lIa luat 7n mod independent decizia de a scoate din porlofo/iu sortimentul Premium E4, Tn baza unor factori obiectivi" (spre exemplu: "scaderea cererii", )mp/icatii/e conversiei capacifatilor de productie §i comercializare in sensul trecerii de la normele Euro 4 la normele Euro 5') sunt generale ~i nesustinute de dovezi, nelnlatufl3nd prezumtia ca, la stabilirea conduitei sale comerciale, ROMPETROL DOWNSTREAM a luat 7n considerare intentiile comune ale concurenti/or sai de a se comporta 7ntr-un anumit mod. pe piata.

(394) eu privire la aceste sutineri, trebuie precizat ca HG nr. 689/2004 invocata In observatii nu interzicea comercializarea Eco Premium de la 1 ianuarie 2009, ci impunea doar cerinta compatibilizarii acestui produs din punct de vedere al continutului de sulf, care trebuia sa fie de maxim 10 mg/kg, fata de maxim 50 mg/kg In 2008. Ajustarea respectiva era impusa Tnsa pentru toate sortimentele de benzinE! comercializate de ROMPETROL DOWNSTREAM, lntrucat toate benzinele comercializate pe piata romaneasca pana la sfar§iitul anului 2008 aveau un continut de sulf de maxim 50 mg/kg.

(395) Argumentul cu privire la faptul ca benzina Eco Premium lIavea cele mai reduse vanzari din produse/e companiei" nu este sustinut, In conditiile In care, de exemplu, din situatia vanzarilor retail ale ROMPETROL DOWNSTREAM331 In anii 2005, 2006 $i 2007 reiese faptul ca produsul Premium E4 nu avea cele mai reduse volume de vanzari dintre produsele fntreprinderii.

(396) Fa~a de afirmatia generala a ROMPETROL DOWNSTREAM CLl pnvlre la

.,trendul descrescator cert" al vanzariJor de benzina Premium E4, se constata

ca aceasta afirmatie este eronata, avand Tn vedere ca situatia vanzarilor :::;OMPETROL DOWNSTREAM de benzina Premium E4 In perioada 2005-

-' ----.--- ,..,-

.. oj CauZele conexate T-25/95 Cimentenes CBR Sl altli v CommiSSion, oar 109"1 _ ..;. , t

:O.,n2:<8:2 ciin 8ciresa i~ornpetrollnreglstrata cu numarull~G-774/21 01 2011

2007 demonstreaza un trend al vanzarilor net crescator. Astfel, Tn anul 2005 s­au vandut Iitri332, Tn anul 2006 s-au vandut Iitri333 (cre$tere cu [ ... J %

faia de anul precedent), Tn anul 2007 s-au vandut: ~ litri benzina Premium E4 (cre$tere cu % fata de anul precedent), iar In anul 2008334 s-au vandut

!itri de benzina Premium E4.

(397) Argumentele ROMPETROL DOWNSTREAM referitoare la e-mailurile interne prezentate de aceasta intreprindere Tn anexele observatiilor la Raportul de investigatie nu sunt de natura a demonstra ca decizia sa privind strategia de comercializare a benzinei Eco Premium a fost luata la finalul anului 2008, fara legatura cu planul comun al concurentilor. Aceste e-mailuri sunt datate Tn lunite septembrie 9i octombrie 2008, provenind dintr-o perioada ulterioara celei Tn care ROMPETROL DOWNSTREAM a prim it informatiile cu privire la intentia concuren1ilor sai de a elimina benzina Eco Premium la data de 1 aprilie 2008, precum 9i perioadei Tn care concurentii sai au actionat pe piata Tn sensul intentiilor declarate. E-mailurile invocate de catre ROMPETROL DOWNSTREAM nu sunt de natura a rasturna prezumtia ca aceasta a !uat Tn considerare, Tn mod direct sau indirect, informatiile cu privire la comportamentul viitor al concureniilor sai, Tn scopul stabilirii strategiei comerciale, fiind 0 fntreprindere activa pe piata.

(398)· ROMPETROL DOWNSTREAM nu a prezentat dovezi cu privire la analiza elaborata anterior sau contemporan perioadei noiembrie 2007 - aprilie 2008, pe care aceasta sustine ca 9i-a Tntemeiat Tn mod independent decizia de a Tnceta comercializarea benzinei Eco Premium.

(399) Argumentele ROMPETROL DOWNSTREAM conform carora decizia sa de a nu mai comercializa benzina Eco Premium Tn anul 2008 a fost luata Tn mod independent nu sunt de natura a Tnlatura prezum1ia participarii ROMPETROL DOWNSTREAM la fntelegerea 9i/sau practica concertata incriminata. In plus, din probele aflate la dosarul de investigatie rezulta ca decizia sa nu a fost adoptata In mod independent, ROMPETROL DOWNSTREAM cunoscand intentiile $i comportamentul ulterior al concurentilor sa; pe piata, fapt care, Tn lipsa distantarii publice, nu exonereaza aceasta Tntreprindere de

responsabilitatea sa pentru participarea la Tntelegerea $ilsau practica concertata incriminata.

107

(400)

(401 )

(402)

Consiliul Concurentei retine ca, desi fiecare intreorindere este libera sa •• oJ I

actioneze pe pia1a, cu luarea Tn considerare a comportamentului prezent sau previzibil a! concurentilor sai, este contrar normelor de concurenta ca 0

fntreprindere sa coopereze In orice mod cu concurentii, in scopul de a determina un curs coordonat de actiune !?i de a asigura succesu! acestuia prin eliminarea prealabila a incertitudinilor cu prrvlre !a comportamentul concurentilor pe piata. In aceste conditii ~i avand In vedere natura pietei produsului In cauza, se canstata ca atitudinea de piata a ROMPETROL DOWNSTREAM, caroborata cu comportamentul celor!alte Intreprinderi implicate, a urmarit Inlocuirea, prin cooperare, a riscurilor inerente concuren~ei $i a pericolelor unor "reactii spontane" din partea concurentilor, constituind prin urmare a Intelegere $ilsau practica concertata interzisa ·de art. 5 alin. (1) din Lege ~i de art. 101 alin. (1) din Tratat.

In ceea ce prive§te natura informatiilor schimbate Intre concurenti, unele lntreprinderi implicate au sustinut ca acestea nu constituie informatii strategice, astfel:

potrivit MOL, "nu se paate retine existenta unui schimb de' informatii strategice. Printr-o deduc(ie /ogica §i fireasca, orice lntreprindere se putea a§tepta ca, asemenea ei, §i coneurentii sai sa vrea sa scoata aeest sortiment de benzina de pe piata':' OMV PETROM a afirmat ca "informa(iile din eadrul discutiilor ARP legate de Eeo Premium nu au fost strategicel!; conform afirmatiilor LUKOIL, "informa(ii/e discutate nu aveau In mod evident vreun caracter sensibi/Istrategic, necesitatea s top arii comercializarii benzine/or Eco Premium (mai poluante-) fiind de notorietate pentru taata industria".

Contrar afirmatiilor partilor, schimbul de informatii constatat cu pnvlre la benzina Eco Premium are caracter strategic, sensibil din punct de vedere comercial. Comportamentul viitor pe piata al Tntreprinderilor implicate nu putea fi dedus In niciun fel de ceilalti concurenti In absenta discutiilor dintre ace$tia. Prin urmare, aceste informatii au caracter strategic, cunoa!?terea acestora reducand 7n mod substantial incertitudinea cu privire la comportamentu! pe care urmeaza sa-I adopte Tntreprinderile eoncurente pe piata. In jurisprudenta europeana335 s-a statu at ca, pe 0 piata eu caraeter de oligopol, al?a cum este

$i eea analizata, schimbul de informa1ii este de natura a permite

Intreprinderilor sa cunoasea pozitia coneurentilor lor pe piata 9i strategia comerciala a aeestora, modificand astfel in mod sensibil eoncurenta Intre

intreprinderi. In aeest context sunt relevante afirmatiile fntreprinderii LUKOIL

din observatiile la Raport, potrivit earora "Unii distribuitori incercau sa iclentifice intentiiie celorlalti distribuitori CLI privire /a data la care cloresc sa retraga

. ( " ::0 Cal.lza C-7/95 P John Deere Ucj v CommissIOn of the European Commul7lties [I g9SLECR[-3111

;:3r 38-90 Cauza C-19L1/99 Thvssen Stahl v Commission par :34

produsu/ pentru a eva/ua orice etecte negative comercia/e", Conform practicii336 $i jurisprudente;33? europene, atunci cand comunicarile privesc comportamentul viitor al unor Tntreprinderi concurente, se considera ca participantii la acestea nu aveau cum sa nu ia in considerare, direct sau indirect. informatiile astfel obtinute Tn determinarea comportamentului pe care intentioneaza sa II adopte pe piata,

(403) Consiliul Concurentei retine ca intreprinderile implicate nu au probat fncetarea Inca/carii $i distantarea publica de aceasta. Participarea la comunicarile cu obiect anticoncurent;al, prin care informati; cu privire la comportamentul viitor Tn eeea ce prive~te benzina Eco Premium au fost primite de la concurenti sau transmise acestora, direct sau indirect, conduce la concluzia ca fiecare participant a putut lua Tn cons;derare informatiile respective atunci cand ~i-a stabilit comportamentul pe piat~3.

7.4 Observatii privind obiectul sau efectu/ anticoncuiential

(404) OMV PETROM a sLlstinut faptul ca "discu(iile din cadru/ ARP privind Eco Premium nu au avut nici obiectivu/ §i nici efectu/ de a /imita productia sau vanzarile in ansamblu". De asemenea, s-a sustinut ea "art. 8 din Legea Concurentei in vigoare in perioada 2007-2008 nu califica limitarea productiei sau vanzarii ca §i 0 restrangere prin obiect (aceasta rezulta In mod evident prin compararea legii ap/icabi/e cazului de fata cu formularea introdusa in 2010)".

(405) Fata de aceste sustineri, trebuie mentionat ea art. 8 alin. (2) din Lege, atat Tn forma anterioara338, cat ~i Tn cea Tn vigoare Tn prezent nu stabile~te, limitativ, categoriile de Intelegeri care au ea obiect restrangerea, Tmpiedicarea, denaturarea concurentei. Potrivit principii/or consacrate la nivel national $i european, restrietiile prin obiect sunt acele restrictii grave ale concurentei care au un potential ridicat de a denatura, restrange sau Tmpiedica concurenta pe piata, eele care, prin natura lor, au aptitudinea de a produce efecte negative asupra concurentei. Aprecierea obiectului anticoncurential se face In functie de partieu/aritati/e fiecarui caz Tn parte, prin raportare la 0 serie de factori considerati relevanti In jurisprudeni;a ~i In legis/atia secundara nationala leuropeana.

(406) Modalitatile de realizare a fntelegerilor interzise de art. 5 alin, (1) din Lege sau de art, 101 alin, Cl) din Tratat nu au caracter lirnitativ, singurele conditii fiind

cele care decurg din preambulul fiecaruia dintre articolele mentionate: existenta a eel putin doua Yntreprinderi implicate, existenta unei intelegeri,

e"'" Cecizia Comisiei Europene din cazul COMP/39, 188 - Bananas, par 233. ' " .',:;' Cauzele cOllexate T-202/98 Tate & Lyle §i alNi v Commission, [2001] ECR 11-2035, P'?if, sil· Cauzi .. T- \/89 RhOne POLl/enc S.A v. Commission! '1991J ECR 11-867, par 122-123:',·, '" '3! 3gea concurell\ei nr 21/1996, republicata in Monitorul Oficial nr 742 diniG 8UQllSt'2005

7ntelegerea sa aiba ca obiect sau ca efect restrEmgerea, denaturarea sau Tmpiedicarea concurentei. In jurisprudenta europeana339 s-a retinut constant ca intelegerile privind limitarea productiei ~i comercializarii reprezinta incaldjri grave ale normelor In materie, avand ca obiect restrangerea, Impiedicarea sau denaturarea concurentei

(407) In studiul340 prezentat ca anexa la observatiile OMV PETROM se sustine, In mod eronat, ca lIargumentul In sustinerea caracterului antieoneurentiai al discutiilor care au eondus /a retragerea benzinei Eco Premium ar fi aeela ca partite implicate au urmarit diminuarea ofertei de benzina cu citra oetaniea 95 pentru a cre§te pretul benzinei tara plumb cu citra octanica 95". In fapt,

obiectivul urmarit prin Intelegerea ~i/sau practica concertata din speta de fata a fost de retragere de la comercializare a benzinei Eco Premium, de catre toate intreprinderile implicate, cu scopul de a evita pierderea clientilor Tn beneficiul celorlalii concurenti care ar fj continuat sa vanda Eco Premium. Prin Tntelegerea ~ilsau practica concertata constatata 7n Oecizie s-a eliminat concurenta cu privire la benzina Eco Premium.

(408) Prin acordul pariilor, libertatea de alegere a consumatorilor a fost restrictionata, reducandu-se gama sortimentala de prod use oferite. Oe§i partile la ln~elegere au invocat eXistenta unui dezinteres a! consumatorilor fata de comerciaiizarea pe viitor a benzinei Eco Premium, nu au demonstrat ca acesta a existat Tn realitate ~i nu prezentat niciun studiu de piata anterior Tncetarii eomercializarii benzinei Eco Premium care sa analizeze opiniile consumatorilor cu privire la retragerea aeestui produs.

(409) Unele dintre Intreprinderile implicate (OMV PETROM, OPM, MOL) au sustinut in observatii ea, prin renuntarea la comerCializarea benzine; Eco Premium,

consumatorii nu au fost afeetatL invocand alternativa pusa la dispozitia consumatorilor de a cumpara benzina fara plumb 95, pe care aveau

posibilitatea sa a aditiveze ei In9j~i prin amestecarea eu aditivi metalici

Tmbuteliati Tn diverse recipiente, aditivi ee puteau fi aehizitionati de la statii.

Conform instruetiunilor de folosire date de producatorii respectivilor aditivi

metalici, utilizatorul trebuia sa adauge aditivul In rezervor inainte de

alimentarea cu combustibil, respectand dozajul reeomandat (spre exemplu,

0,05 litri aditiv la 50 de litri de combustibil).

(410) Chiar $i studiul mentionat la pet. 407 din Decizie admite faptul ea "se poate argumenta totu§i ca fo§tilor consumatori de Eco Premium Ii s-a creat un

disconfort, prin faptul ca erau pu§i in situa(ia de a efectua ei In§i§i amestecur,

de:;;i In acela~i studiu se afirma ca "amp/oarea aeestui disconfort este limitatE/'.

;c, Cauza 1-141/89 Trefileurope Safes v CommissIOn [1995J ECR 11-797 . . ... .. H; Raport RBB . . Analiza concurentiala a retrageril benzinei Eco PremIUm (ie ,oe ptala din Roinanta'

(4'11) Fata de aeeste sustineri, .dupa cum s-a reiinut ~i la pct. 341 din Oecizie, trebuie meniionat ca aditivarea manuala la statiile de distributie, de catre eonsumator, fie ~i eu aSistenia angajatilor statiei, prezinta unele inconveniente necesar a se lua Tn considerare, Astfel, introducerea direct Tn rezervor a benzinei disponibile la pompa a fost substituita cu 0 proeedura manuala, In

care fieeare eonsumator final trebuia sa-$i obtina benzina aditivata singur sau asistat de catre angajatii statiei de distributie, Consecinta a constat In complicarea procesului de alimentare cu carburant, marindu-se durata

acesteia $i creandu-se 0 serie de riscuri, datorate faptului ca era obligat sa manipuleze un produs cu 0 toxicitate ridieata, sa aiba Tn vedere faptul ca trebuie sa adauge Tn rezervor, Tnainte de alimentarea eu carburant, cantitatea de aditiv proportionala cu cantitatea de carburant pe care urmeaza sa 0

achizitioneze Tn vederea obtinerii calitatii optime a amestecului; proportiile aditivilor Tn benzina trebuie sa fie Tn mod precis calculate, dozajul gre$it putand conduce la obtinerea unei benzine de calitate scazuta sau neconforma eu cerintele consumatorului. Nu se poate afirma ca era in interesul consumatorului ca obtinerea benzinei aditivate sa se faca de catre acesta, eu riscurile aferente, Tn loe sa fie efectuata de catre vanzatori, in rafinarie sau Tn propriile rezervoare.

7.5 Observatii privind aplicabilitatea art. 101 din Tratat ~i Indeplinirea condi~iei de afectare semnificativa a comertului Intre Statele Membre

Aplicabilitatea art. 101 din Tratat

(412) Intreprinderea ENI a sustinut Tn observatii ca l1autoritatea de concurenta din Romania nu trebuie sa aiba Tn vedere aplicabilitatea art. 101 TFUE la obiectul Investiga(iei, deoarece la data presupusei mfelegeri anti-concurentiale Legea concurentei nu permitea Consiliului Concurentei analiza efectului une; presupuse {apte anticoncurentiale asupra State/or Membre".

(413) Consiliul Concureniei precizeaza ca Regulamentul Consiliului (CE) nr. 112003, direct aplicabil Tn state Ie membre, instituie un sistem de competente paralele,

Tn eadrul caruia Comisia Europeana, autoritatile nationale de concurenta ~i

instantele nationale din statele membre ale Uniunii Europene devin

competente sa ap/ice direct prevederile art. 101 ;;; 102 din Tratat. Potrivit art. 5

din Regulamentu/ ConsiJiu/ui (CE) nr. 112003, autoritEWle de concuren1a ale

statelor membre sunt competente sa aplice art. 1 01 ~i 102 din Tratat In cazuri

individuale.

(414) In materia practicilor anticoncurentiale, prin art. 3 din F?egulamentu/ Consiliului (CE) nr. 112003 a fost reglementat la nivel de principiu general. aplLc8Qil in

toate statele membre. rapolilll dintre ali. 101 $i "102 din Tratat'si. lecJislaUlle . '-" '.

state/or membre ale Uniunii Europene. Conform prevederi/or acestui articol, atunei cand autoritatile nationale de concurenta ale statelor membre apUca legislatia nationala Intelegerilor, deciziilor asociatiilor de Intreprinderi, practicilor concertate sau abuzului de pozitie dominanta, In masura In care acestea pot afecta comertul dintre state Ie membre, autoritatile nationale de

concurenta sunt obligate sa ap/ice de asemenea legislatia comunitara, respectivart. 1 01 ~i 102 din Tratat. Prin urmare, astfel cum reiese din art. 5 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 112003, Consiliul Concurentei, alaturi de autoritati1e de concurenia ale statelor membre, a devenit competent sa aplice art. 101 !iii 102 din Tratat, In cazuri individ uale.

(415) Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, data la care Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene, Consiliul Concurentei avea competenta ~i

obligatia de a aplica aceste prevederi, constatand ~i sanctionand Incalcarile art. 101 alin. (1) din Tralat. Dispoziiiile art. 5 alin. (6) din Lege, introduse prin aUG nr. 75/2010, preiau principiile consacrate de art. 3 din Regu/amentul Consi/iu/ui (CE) nr. 112003, care erau direct ap/icabile In sistemul national de drept Incepand cu data de 1 ianuarie 2007.

fndeplinirea eonditiei de afeelare semnifieativa a eomer(u/ui dintre statele membre

(416) Intreprinderea LUKOIL sustine In observatii faptul ca I1simpla men(iune cum ca «teritoriul Romaniei ... reprezinta 0 parte semnifieativa a pietei uniee eurapene)) nu este un argument de natura a atrage conc/uzia ca a fost afeelat eomer(ul dintre Statele Membre". De asemenea, "datele prezentate Tn tabe/ul din Anexa 28 /a Raport privind achizitiile intracomunitare de aditivi metalici de eatre par(ile investigate arata 0 valoare cumulata Tn 2007 de 300.000 eura, ceea ce este total nesemnificativ /a nivel eomunitar".

(417) Totodata, Tntreprinderea ENI a susiinut ca "avand in vedere ea dimensiunea geografica a pietei earburantilor este eel mult na(ionala, nu eonsideram CEl se poate vorbi de un earacter semnificativ al efeetu/ui lntre Slatele Membre".

(418) In fapt, a~a cum s-a aratat la sectiunea 5.4 din a Decizie, fntelegerile

orizontale care vizeaza un fntreg stat membru sunt In mod normal susceptibile

sa aduca atingere comertului dintre statele membre. Astfel, potrivit

jurisprudentei comunitare, acordurile care vizeaza intregul teritoriu al unui stat

membru, prin insa~i natura lor, au ca efect consolidarea 7mpartirii piete/or pe

baze nationale, prin Impiedicarea intrepatrunderii economice pe care 0

promoveaza Tratatup41. In cazul de fata. acordul de renuntare la

,1' Cauza C-309i99 Wouters .';1 a/til [2002J ECR 1-'1577. par 95. cauza C-238/05 Asnef-Eqwfax. [2006] :='CR 1-111:25 par 37 cauza 8/72 VCH \I Commission [1972j ECR 977 par 29.

comercializarea produsului Eco Premium a acoperit intreg teritoriul Romaniei, care reprezinta 0 parte semnificativa a pietei unice europene.

(419) Influenta acordurilor $i practicilor concertate asupra structurii schimburilor comerciale dintre statele membre poate fi IIdirecta sau indlrecta, reala sau potentiala". Efectele indirecte apar deseori In legatura cu produsele legate de cele la care se refera acordul sau practica. In speta de fata s-a constatae42 ca atat aditivii metalici, cat !?i componentul MTBE, produse intermediare folosite la obtinerea benzinei Eco Premium comercializate Tn Romania, au fost produ$i $i/sau achizitionati $i din state membre ale Uniunii Europene. Intelegerea §i/sau practica concertata incriminata a avut un impact indirect asupra activitatilor economice transfrontaliere ale intreprinderilor care produceau $ilsau comercializau prod use intermediare utilizate la obiinerea benzinei Eco Premium, modificand structura schimburilor comerciale intracomunitare. In plus, astfel cum s-a mention at ~i la pct. 309 din Decizie, Tn cazul acordurilor susceptibile prin natura lor sa aduca atingere comertului dintre statele membre, pragul caracterului semnificativ este mal redus decat cel avut Tn vedere pentru alte categorii de acorduri.

7.6 Observatii privind inaplicabilitatea art. 5 alin. (2) din Lege ~i a art. 101 alin. (3) din Tratat

(420) eu excePtia ROMPETROL DOWNSTREAM, Tntreprinderile implicate au invocat Tn observatiile formulate faptul ca Tntelegerea ~i/sau practica concertata incriminata ar fi beneficiat de exceptare individuala conform ali. 5 alin. (2) din Lege ~i art. 101 alin. (3) din Tratat, astfel:

OMV PETROM a sustinut In observatiile formulate ca"discutiile ARP se califica pentru exceptare individuaie"; MOL a afirmat ca "presupusui acord la care MOL a fost parte are efecte pro-concurentiale substantiale, care just/fice aplicarea exceptarii prevazute de art. 5(2) din Legea concurentei §i de art. 101 (3) TFUE"; 7ntreprinderea LUKOIL a sustinut: IIchiar §i daca s-ar fi ajuns /a un acord/practica concertata 117 cadrul ARP cu privire la Eco Premium - ceea ce nu este cazul - ar fl fost oricum lndeplinite conditiile de exceptare individuale enumerate In Instructiunile Orizonta/e, flind aduse chiar

beneficii suplimentare economiei §i consumatorilor tata de ce/e enumerate

117 Anexa la Capito/ul VI/ din Instructiunlle Orizontale - elemente care

consideram ca trebuie luate 717 considerare 117 mod corespunzator in

decizia Consiliului Concurentei";

intreprinderea ENI a sustinut eEl IIpresupusa intelegere, in masLira in care se stabile§te existenia ei, trebuie exceptata ex-post in baza art. 5(2) din Legea Concurentei $i a principii/or din art. 'f 01 (3) TFUE".

-.------- -------'!~: A5e \/eclea pet 3'17 (jill Dec!zie

(421) Potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Lege, interdictia prevazuta la alin. (1) nu

se ap/ica Tntelegerilor sau categoriilor de intelegeri Intre Tntreprinderi, deciziilor sau categoriilor de decizii ale asociatiilor de 7ntreprinderi, practicilor concertate sau categoriilor de practici concertate, cand acestea 7ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) contribuie la 7mbunatatirea productiei sau distributiei de marfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurand, In acela~i timp, consumatorilor un avantaj corespunzator celui realizat de partile la respectiva Intelegere, decizie ori practica concertata; b) impun Tntreprinderilor In cauza doar ace Ie restrictii care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective; c) nu ofera Tntreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta de pe 0 parte substantiala a pietei produselor In cauza.

(422) Conditjile prevazute la art. 5 alin. (2) din Legea concurentei sunt similare celor prevazute la art. 101 alin. (3) din Tratat. Astfe/, art. 101 a/in. (3) din Tratat prevede ca interdictia mentionata la art. 101 alin. (1) poate fi deciarata inaplicabila pentru orice acorduri sau categorij de acorduri Intre Tntreprinderi, orice decizii sau categorii de decizii ale asociatiilor de 7ntreprinderi sau orice practici concertate sau categorii de practici concertate care contribuie la 7mbunatatirea productiei sau distributiei de bunuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurand totodata consumatorilor 0 parte echitabila din beneficiul obtinut ~i care:

a) nu impun Tntreprinderilor In cauza restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;

b) nu ofera lntreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta In ceea ce prive9te 0 parte semnificativa a produselor Tn cauza.

(423) Atunci cand aceste conditii sunt In mod cumulativ Indeplinite, acordul este de natura a conduce la intensificarea concurentei pe piata, lntrucat, ca urmare a

acestui acord, Intreprinderile ofera consumatorilor produse mai ieftine sau de calitate mai mare343

(424) [n Instruc(iunileJ44 privind aplicarea art. 5 a/in. (2) din Legea concurentei nr.

2111996 se mentioneaza ca este improbabil ca anumite Tntelegeri, identificate

ca fUnd restrictionari grave ale concurentei, sa indeplineasca conditiile

prevazute la art. 5 alin. (2). 1n1elegerile de aceasta natura, cum este ~i aceea

de limitare a comercializarii constatata 7n Oecizie sunt, prin definitie,

restrictionari ale concurentei care aduc prejudiciile cele mai mar;' Intrucat

;.:) in cazul T -1138/01 GlaxoSmtthKline v Commission, par 118 )31 171 TPI a confirmat ca oblectlvul :'eguiiior comunltare de concurenta este de a impledlca intrepnnclenle sa reduea. 1J'(lriiEtdrea :onsumatorulul

l.l ?ublicate in Monltorui Oficlal ai Rorn;~nll::! P3rtea I nr '-,98 cilni 1 ::;I:e 2005

genereaza beneficii numai participantilor la respectiva Tntelegere ;;;ilsau practica. nu ~i consumatorilor. lntelegerile de aceasta natura nu Tndeplinesc, de obicei, (cel putin) prime/e condit;; prevazute la art. 5 a/in. (2) din Lege. Acestea nu creeaza avantaje economice obiective $; nici nu avantajeaza consumatorii. De asemenea, aceste tipuri de acorduri nu indeplinesc in general criteriul caracterului indispensabi/345.

(425) Avand Tn vedere aceste aspecte, In Raportul de investigatie s-a mentionat ca. Tn cazul de fata, riu exista indicii potrivit carora conditiile stabilite de art. 5 alin. (2) din Legea concurente;, respectiv de art. 101 alin. (3) din Tratat, ar putea fi Tndeplinite. Evaluarea fndeplinirii conditiilor cumulative prevazute de art. 5 alin. (2) sau de art. 101 alin. (3) din Tratat se face direct de catre fntreprinderile implicate. Consiliu/ Concurentei trebuie doar sa probeze incalcarea art. 5 alin. (1) din Legea concurentei sau a art. 101 a/in. (1) din Tratat. Tntreprinderii care invoca beneficiu/ prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale art. 101 alin. (3)

revenindu-i sarcina de a dovedi fndeplinirea conditiilor prevazute de acestea.

(426) Potrivit legii in vigoare la momentul inca/carii, pentru obtinerea beneficiului exceptarii unui acord de la aplicarea art. 5 alin. (1) din Lege, participantii la acest acord aveau obligatia legala de a se adresa Consiliului Concurentei pentru a obtine 0 decizie in acest sens. Tntreprinderile implicate nu au notificat autoritatii de concurenta acordulln scopul acordarii beneficiului exceptarii.

(427) Conditiile prevazute de art. 5 alin. (2) din Lege $i de art. 101 alin. (3) din Tratat trebuie fndeplinite Tn mod cumulativ. Tn acest sens este $i jurisprudenta europeana346

, potrivit careia ne7ndeplinirea uneia dintre aceste eonditii impune refuzul exceptarii, autoritatea de eoncurenta nefiind tinuta sa ofere solutii alternative sau sa indiee In ce conditii ar fj posibila aplicarea art. '101 a/in. (3)347.

(428) In urma ana/izei, Consiliul Concurentei constata ca, Tn eazul de fata, nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 5 alin. (2) din Lege $i de art. 101 alin. (3) din Tratat. Cu toate ca este sufieient sa se constate inaplieabilitatea exceptarii prev8zute de art. 5 alin. (2) din Legea concurentei $i art. 101 alin. (3) din

3&5 A se vedea pet. 43 din Insfructiunile privind aplicarea art. 5 alin. (2) din Legea cancL/rentei nr 2111996. in acela~i sens sunt ~j prevederile pet. 46 din Comunicarea Comisiei - Orientari privind ~f?Jicarea art. 81 alin. (3) din Tratat. -''') Cauza C-137/95. SPO $i altii v Commission, par. 34-37, cauza T-185/00 Metropole Television SA (,~'i6) [2002) ECR 11/3805.par. 86. cauza T-17/93 Matra Hacl7ette v Commission ECR [1994111-595, par. 85, 104, cauzele conexate 56/64 ~i 58/64 Consten SA & Grundig- Verkaufs-GMBH v CommissIon [1~66J ECR 299, par. 347. cauzele conexate 43/82 ~i 63/82 vava and vaaa [1984J ECR 19, par 6'1 :"1 .• Ceea ce este obligatariu pentru Comisie. in aplicarea regu!llor de cancurenla, in vI/1utea obligaNel sale de a argumenta. este de a men(lona temelU! de fapt $i de efrept. ,ore cum $1 motivele care au stat is baza respingem excepterii intrepnildenle care invace exceptarea 1111 pot cere ca toate temelUriie cle ',"or 51 (1e cfrept rieiicate In procedura admll7lstrativ[J sa fie cJiscutate' (Cauza 42i84-Fklnia v f~ornl;1IsSI0n. 11 lulielg85. ECR 2545, par 26.44 Cauza 1-29/92. VSPOB v Commi.s.:i;arf: ECR'II­~2,9, oaf 252)

Tratat In cazul In care doar una dintre conditii nu este indeplinita. Consiliul Concurentei a analizat toate cele patru conditii prevazute de reglementarile men~ionate,

Beneficii rezultate din acord prin 1mb unata tire a produc(iei sau distributiei de bunuri ori promovarea progresuJui tehnic sau economic

(429) Ca 0 prima eonditie de lndeplinit pentru obtinerea beneficiului exceptarii unui acord restrictiv, acesta trebuie sa contribuie la imbunatatirea productiei sau distributiei de marfuri sau la promovarea progresului tehnic sau economic. In jurisprudenta europeana348 s-a decis ea fmbunatalirea trebuie sa aduca avantaje obiective semnificative fncat sa poata com pens a dezavantajele cauzate concurentei. Tn general, beneficiile economice relevante decurg din activitatea economica vizata de acord.

(430) OMV PETROM a invoeat faptul ca lntelegerea 9i1sau practica concertata constatata a condus la "eficientizarea lan(ului logistic prin atenuarea blocajelor create de Eco Premium, ceea ce a contribuit la 1mbunatatirea distributiei benzinei fara plumb 95",

(431) De asemenea, LUKOIL sustine ca "beneficiile economice prevaleaza in mod evident asupra un or potentiale efecte restrictive privind concurenta; produsele oferite pe pia(a sunt de 0 calitate superioara, mai pu(in deunatoare sEmata(ii umane §i autovehiculelor §i, 717 acela§i timp, sunt disponibile fa preturi mai reduse pentru consumatori, iar distributia este mai eficienta".

(432) eu privire la cre~terile de eficienta obtinute prin lntelegerea ~ilsau practica incriminata, ENI invoca: "lmbunaiatirea produc(iei §i a distributiei prin deschiderea posibilitatii de a lansa In produc(ie produse perfect substituibile produsului nociv, mai ieftine, ma; pu(in poluante, mai pu(in daunatoare mediu/ui §i consumatoriior", ,,7ncurajarea !nnoirii parcului auto din Romania, prin In/aturarea unui produs lnvechit §i desuet (care asigurase tranzitia de la benzina cu plumb la benzina tara plumb neaditivata) adresat exc/usiv ma$ini/or poluante, cu consum de carburant ridicat, care nu erau prevazute cu ca taliza tor, §i men(inerea exc/usiv a ace/or benzine care puteau fi utilizate cJeopotriva de ma$inile cu §i tara ca ta/iza tor", "promovarea progresului tehnic §i economic prin permiterea introduceri; pe piata a unor ma§ini care sa oblige consumatorul sa se orienteze lnspre produse mai eficiente pentru reduce rea poluani aerului urban",

:~t33) Fata de sustinerile intreprinderilor LUKOIL $i ENI, nu se poate retine faptul ca ]cordul a condus la promovarea progresului tehnic 9i economic prin oferirea

"' ---::-~~"

,:.s (~au;::a T-65/98 Van der Bergh Foods If Commission [2003j EeR /1-4653, par 139/cauza T-I68/01 : "5!ayoSmtthKllne If COmlnfSSlOfI par 247 304-307

unor produse de calitate superioara. Cre9terea calitatii benzinelor era 0

eondi~ie impusa de reglementarile legale Tn vigoare (HG nr. 689/2004), care solieitau redueerea continutului de sulf la maxim 10 mg/kg fneep2md eu 1 ianuarie 2009. f?i nu a fost determinata de eliminarea benzinei Eeo Premium. fntreprinderile nu au demonstrat ea beneficiile invocate s-au produs ca urmare

a acordului.

(434) In aeelaf?i timp, MOL afirma ea "potentialul acord a condus fa cre§terea vanzarilor de sortimente de benzina mai ieftine §i ma; putin poluante, prin renuntarea la distributia unui tip de benzina poluant, cerut din ce In ce ma; rar de consumatori, specific ma§inilor vechi. Renunfarea fa sortimentuf Eco Premium a permis MOL sa I§i concentreze eforturile Tn directia distnbuirii unor prod use mai performante din punct de vedere tehnologic, care presupun un grad de poluare mai mic". De asemenea, aceasta Tntreprindere sustine fara a demonstra legatura de eauzalitate dintre acordul incriminat 9i beneficiile invocate.

(435) Fata de aceste sustineri, se precizeaza ca, in conformitate cu Orientarile CE privind aplicarea art. 81 alin. (3) din Tratat f?i, similar, cu Instrucfiunile privind apficarea art. 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 2111996, conditia potrivit careia consumatorjj349 trebuie sa primeasca 0 parte echitabila din beneficii presupune ca, Tn general, cre9terile In efieienta produse de acordul restrictiv pe piata relevanta trebuie sa fie suficiente pentru a compensa efectele anticoncurentiale prod use de acord pe aceea9i piata relevanta.

(436) Pentru lndeplinirea eonditiei cre9terilor de eficienta se tine seama, dupa cum s-a statu at f?i Tn jurisprudenta europeana, numai de beneficiile obiective350

.

Economiile de costuri care decurg din simpla exercitare a puterii de piata de

catre parti nu sunt luate in considerare. Scaderea de costuri Tn eazul de fata nu produce efecte favorabile concurentei pe piata. Aceasta poate conduce la cref?terea profitului fntreprinderllor implicate, aspect nerelevant din perspectiva

incidentei art. 101 alin. (3) din Tratat, Tntrucat nu sunt generate beneficii care sa fie transferate corespunzator asupra consumatorilor.

(437) Conform Orientarilor CE privind aplicarea art. 81 a/in. (3) din Tratat, evaluarea,

Tn temeiul art. 101 alin. (3) din Tratat ~i, similar, a art. 5 alin. (2) din Lege, a

beneficiilor decurgand din acorduri restrictive se face, in principiu, Tn func~ie de

piata relevanta la care se refera acordul.

(438) Termenul .,eficiente" acopera toata varietatea de beneficii economice vizate de

art. '101 alin. (3) din Tratat. Sfera de aplicare a acestui termen este mai larga

;.'~ ConSlIrnatoni sunt clientl ai partilor la acord $i viitori clIlllparatofi .. , ,,0 Cauzele conexate C-56/64 ~I 58/64 Consten SA & Gruncfig- Verf<aufs-GMBH v CO)71'rni:sslon [1966l

':: :l~ :299 . '.'

decat aceea care decurge din definitia traditionala a eficientelor In economie, care desemneaza In general situatia Tn care productia anumitor bunuri se realizeaza folosindu-se resurse mai pu~ine. Notiunea de "eficiente", In sensul art. 101 alin. (3), se refera la eficientele statice ~i dinamice in materie de reduceri de costuri, produse noi sau inovative or; varietate mai mare de produse ~i inovare.

(439) In legislatia european a ~i nationala secundara se disting doua mari categorii de eficiente, anume cre~terile In eficienta rezultate din costuri ~i cre9terile in eficienta calitative. Aceste tipuri de eficiente se obtin, In general, atunci cand par\ile la 0 Tntelegere I~i combina activele, caz In care este posibil sa se realizeze 0 configuratie costJproductie care nu ar fi posibila In alta situatie. In cazul de fata, nu sunt combinate activele partilor implicate, fiecare Tntreprindere utilizand propriul lant logistic (capacitati de rafinare, depozitare, mijloace de transport, rezervoare, pompe de distributie).

(440) Cre§terile in eficienta invocate de parti trebuie probate prin raportare la: (a) natura cre9terilor in eficienta pretinse. Aceasta permite autoritatii sa verifice daca pretinsele cre$teri In eficienta sunt obiective prin natura lor; (b) legafura dintre acord ~i cre$terile Tn eficienta. Aceasta permite autoritatii sa verifice daca exista 0 legatura de cauzalitate suficienfa Intre acordul restrict;v ~j pretinsele cre9teri In eficienta. In conformitate cu aceasta conditie, cre$terile In eficienta trebuie sa decurga din activitatea economica care reprezinta obiectul acordului. Analiza legaturii dintre eficien~ele obiinute $i restrictionarile concurentei cauzate de acord se realizeaza In contextul conditiei indispensabilitatii. (c) probabilitatea $i importan(a fiecarei cre$teri In eficienta pretinse; (d) cum $i cand ar putea fi realizat fiecare cre§tere Tn eficienta pretinsa. Ultimele doua criterii de evaluare permit autoritatii de concurenta sa verifice valoarea eficientelor pretinse, care trebuie puse In balanta cu efectele negative identificate sub incidenta art. 101 alin. (1) din Tratat.

(441) In siiuatia In care Intreprinderile ce invoca aplicarea art. 101 alin. (3) din Tratat

sustin eXistenta unor cre$teri In eficienta realizate din costuri, acestea trebuie sa calculeze sau sa' estimeze cat mai exact posibil valoarea cre~teri!or In eficienta §i sa descrie detaliat modul de calcul. Ele trebuie, de asemenea, sa descrie metoda sau metodele prin care cre9terile In eficienta au fast sau vor fi realizate. Este necesar ca informatiile prezentate sa fie u90r de verificat pentru a se putea stabili cu grad suficient de certitudine ca aceste cre9teri Tn eficienta au fost sau vor fi realizate.

(442) In cazul Tn care creSlterile in eficienta pretinse iau forma de produse noi sau imbunatatite sau a altar tipuri de Ci"89teri Tn eficienta care IlU sunt legate-de .. costuri. intreprinderile care invoca beneficiul art. -101 alill. (3} treb-Llie sa i·

descrie §ii sa explice detaliat natura cre~terilor In eficienta :;;i de ce acestea constituie un beneficiu economic obiectiv.

(443) Fata de considerentele legale :;;i jurisprudentiale prezentate, precum :;;1 In

considerarea tuturor aspectelor relevante ale cazului de fata, a rezultat faptul ca nu a fost respectat standardul de proba necesar pentru Tndeplinirea conditiei privind contributia acordului la Tmbunatatirea productiei sau distributiei de marfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic. In acest sens, nu s-a demonstrat legatura de cauzalitate dintre acordul restrictiv :;;i pretinsele cre:;;teri Tn eficienta invocate de parti.

(444) In cazul de fata, chiar daca intreprinderile ar fi demonstrat ca retragerea sortimentului Eco Premium a condus la eficientizarea distributiei de benzina, acestea nu au probat ca eventuala cre:;;tere de eficienta se datoreaza acordului, ci, cel mult, ca retragerea unui produs considerat ineficient a condus la optimizarea logisticii !?i distributiei la nivelul fiecarei companii. Tn consecinta, eficienta nu este §i nu poate fi considerata ca 0 consecinta a acordului.

(445) Cre§terile de eficienta invocate de intreprinderile implicate nu au fost cU.<:3.IJJifLQ§JE;Jn niciun mod, nefiind prezentate argumente sustenabile care sa probeze fara echivoc transferul acestora catre consumator.

(446) In observatiile la Raportul de investigatie, unele dintre Tntreprinderile implicate (LUKOIL, OMV PETROM, ENI :;;i MOL) au argumentat necesitatea acordarii beneficiului exceptarii acordului in conformitate cu art. 5 alin. (2) din Lege :;;i art. 101 alin. (3) din Tratat:;;i pe baza unor'considerente de mediu.

(447) In cursul investigatiei, LUKOIL a prezentat Consiliului Concurentei un studiu extern datand din septembrie 2004, cu privire la efedele nocive ale utHizarii MMT Tn benzina. Este necesar de mentionat Tn acest context ca LUKOIL a adoptat decizia de a introduce pe piaia, Tncepand cu anul 2005, ulterior acestui studiu, benzin a Eco Premium cu aditivul MMT, continuand sa comercializeze aceasta benzina pana Tn decembrie 2008. Fata de sustinerile LUKOIL, potrivit careia acordul incriminat se Tncadreaza Tn categoria acordurilor de mediu :;;i trebuie exceptat, trebuie mentionat faptul ca speta de fata prezinta diferentieri semnificative fata de cazul prezentat ca exemplu in legislatia secundara351 Tn domeniul concurentei, 7ntelegerea :;;iJsau practica concertata vizata de Decizie nefiind un acord cu obiective de mediu. ,I\vand Tn vedere Tnsa scopul dec/arat al Tn·telegerii, :;;i anume reducerea costurilor

logistice ~i eliminarea unui produs pentru care vanzarile se aflau Tn scadere,

.l51 Anexa la capitolul VII din Instructiunile pnvind aplicarea art. 5 din Legea concurentel, repubilcata. acorC1Unlor de cooperare pe onzontala $1, respectiv, par 198 din Ll/7/1le directoare ale--'C'Qmisl\,?1 Europene privmd aplicabilitatea at1lcolului 81 din Iratatul CE acordurilor cle cooperarrt·(JfiiJntaf;;idin .. :200'1 Ipreluat $1 In par. 329 din OrientanJe privind aplicabilitatea a!7icol1ilUi 101 din/ Tratatul ,or/vinct· .:unctionarea Un/un" Ellropene acordunlor de cooperare onzontalfi ,. .

rezulta ea fntelegerea analizata se incadreaza la art. 5 alin. (1) din Lege prin natura sa, conform pct. 159 din Instructiunile din 2004 privind aplicarea art. 5 din Legea concuren(ei, repubJicate, acordurilor de cooperare pe orizontala, fntrucat .,obiectivul real al cooperarii nu prive§te 0 problema de mediu, ci seNe§te ca instrument de creare a unui cartel (. . .) prin care se fixeaze pre (urile , se limiteaza productia sau se Impart pietele (. .. r

(448) In cadrul acelora~i considerente de mediu, OMV PETROM s-a referit la unele discutii desfa~urate la nivel european 7ncepand cu anul 2007 cu privire la posibilele efecte nocive ale aditivilor metalici Tn benzina. OMV PETROM a prezentat ca argument In sustinerea sa preocuparea pentru protejarea mediului ~i a sanatatii populatiei. eu to ate acestea, eontraargumentand concluziile privind afectarea concurentei, continute de Raport, OMV PETROM a sustinut ca nu a existat 0 afectare a consumatorilor, Tntrucat ace~tia au avut posibilitatea de a-~i prepara singuri amestecul de combustibili, prin adaugarea aditivilor pU!?i la dispozitie tot de catre OMV PETROM Tn statiile proprii. Aceasta abordare echivaleaza cu transferarea responsabilitatii de a reduce poluarea de la distribuitori la consumatori. Tn consecinta, aceasta practica nu era de natura sa produca In mod obiectiv f?i necesar beneficii colective de mediu, astfel cum s-a retinut Tn cazuri similare Tn practica comunitara, neinstituind mecanisme apte sa determine 0 diminuare a costurilor colective de mediu. PEl/li1e la acord nu au demonstratJdeterminat Tn concret costul evitat al poluarii. Singurul beneficiu posibil era pentru distribuitori, care au putut sa se fncadreze astfel Tn cerintele privind reducerea cantitatilor de sulf, fara a efectua alte investitii, cum ar fi cele Tn procesul de rafinare al petrolului ~i

producere a benzinei Eco Premium.

(449) Intreprinderea ENI a invocat existenta a numeroase studii ce analizeaza nocivitatea benzinelor ce contin aditivi meta/ici, studii despre care sustine ca avea cunof?tinta Inca de la Tnceputul anului 2007.

(450) De asemenea, intreprinderea MOL s-a referit In observatiile la Raportul de investigatie !a 0 serie de studii352 care analizau efectele utilizarii aditivi!or metaliei in benzine.

(451) fntreprinderi/e care au invocat aceste argumente au incercat sa acrediteze ideea ea, prin acordul incriminat, au urmarit conformarea eu anumite obligatii de mediu. Sustinerile respective sunt contrazise de:

inexistenta unei obligatii legale privind eliminarea aditivilor metalici;

cronologia evenimentelor prezentate In Capitolul IV din Decizie, raportate la derularea procesului legislativ la nivel european;

lipsa oricaror referiri la considerentele de mediu In documentele 9i discutiile contemporane evenimentelor cJescrise in Decizie:

.. Dc exempiu Oec/aratlB (Ie la Brescia (2006)

comportamentul subsecvent al Tntreprinderilor implicate; justificarile prezentate de 7ntreprinderi Tn cursul proeedurii de investigatie S;i ulterior, Tn observatiile formulate.

(452) Chiar In ipoteza acceptarii sustinerilor Intreprinderilor implicate cu prlvlre la con!?tientizarea riscurilor de mediu asociate utilizarii produsului Eco Premium, conduita imediat subsecventa a lntreprinderilor nu a fost una conforma cu preocuparile invocate In observatiile la Raport. Comportamentul concurential al Tntreprinderilor implicate, care trebuia sa se manifeste independent !?i imediat Tn scopul adaptarii compozitiei sau retragerii de pe piata a prod usului respectiv, pe baza unor analize !?i decizii adoptate de fiecare companie in parte, a fost Tnlocuit de cooperarea pe piata 7ntre concurenti, care s-au angajat Tn discutii, urmarind 7ncheierea unui acord cu privire la retragerea simultana a produsului respectiv !?i reducand astfel riscurile asociate unui comportament unilateral !?i independent (spre exemplu: pierderea clientilor, pierderea cotei de piata).Jlntreprinderile ar fi trebuit sa procedeze, individual, la retragerea

:Proousului considerat mai periculos, imediat ce au avut cuno!?tinta de lnocivitatea aditivilor utilizati.

(453) Cu toate ca Tntreprinderile implicate sustin, Tn observatiile la Raport, argumente privind 7mbunatatirea mediului, considerentele respective nu sunt mentionate nlCI la momentul initierii sau pe parcursul discutiilor Icorespondentei desfa!?urate Tntre part;, nici In proiectul de conventie !?i nici Tn dec/araWle publice ale Tntreprinderilor implicate contemporane acestor diseutii.

(454) In observatiile formulate, LUKOIL sustine ea "aeordu//praetica coneertata pretinse de Raport pot fi calificate ca avand drept seop standardizarea, In ideea respeetarii unor standarde de mediu mai ridieate pe piata romaneasea, tinand eont de faptu/ ca S-C'J avut In vedere parametrii tehnici §i de mediu ai produsului, retragerea de pe piata a unui produs mai poluant §i erearea unui standard mai putin nociv pentru mediu §i sanatate. (. . .) Standardul cle mediu introdus are earaeter nediseriminatoriu pentru ea a fost deschis cliscu(iilor tuluror operatori/or de pe piata".

(455) Acordul dintre Tntreprinderile implicate cu scopul pretins al eficientizarii ~i/sau

Tmbunataiirii mediului nu a avut un caracter deschis 9i transparent, eonsumatorii ~i celelalte Tntreprinderi prezente pe piata (spre exemplu: benzinarii independenti) nefiind informati despre scopul dec/a rat al acordului ~i despre discutiile premergEHoare acestuia, neavand posibilitatea de a formula

un punct de vedere Tn aceasta privinia. In plus, benzinarii independenti nu au luat la cun09tinta decat tardiv de eliminarea sortimentului Eco Premium de catre principalii lor furnizori, fiind /ipsiti astfe/ de posibilitatea de a-9i adaota In

.. ~._. __ 1. __ _.,_

mod rapid ~i eficient strategiile comereiale astfel incat sa nu fie cJezavantajati' fata de concLJrenti (partile implicate Tn cazlil de fata),

Indispensabi/itatea restrictii/or pentru obtinerea beneficiilor vizate de acord

(456) A;;a cum se arata Tn Orientari/e Comisiei privind ap/icarea art. 81 a/in. (3) din Tratat ~i similar, In Instructiunile privind aplicarea art. 5 a/in. (2) din Legea concurentei nr. 2111996, acordul restrictiv nu trebuie sa impuna restrictii care nu sunt indispensabile realizarii cre~terilor In eficienta aduse de acordul Tn cauza. Aceasta conditie implica un dublu criteriu, in sensul ca atat acordul restrictiv In sine, cat ~i restrangerile individuale ale concurentei care decurg din acord trebuie sa fie necesare Tn mod rezonabil pentru realizarea cre~terilor Tn eficienta. Este de principiu ca Intreprinderile trebuie sa I~i determine singure comportamentul pe piata, iar calificarea unui acord Intre concuren~i ca fiind indespensabil este 0 situatie exceptiona!a, interpretata Tntr-un mod restrictiv. Proba inevitabilitatii, ca ~i a celorlalte conditii de exceptare, apartinea partilor.

(457) Cre!?terile In eficienta trebuie sa fie specifice acordului Tn cauzc3, respectiv sa nu existe niciun alt mijloc accesibil din punct de vedere economic ~i mai putin restrictiv de realizare a cre~terilor In eficienta.

(458) In evaluarea indispensabilitatii, factorul decisiv este de a 9ti daca acordul restrictiv ~i restrietiile individuale permit sau nu efectuarea activitatii Tn cauza mai eficient decat ar fi fost probabil In absenta acordului sau a restrietiei Tn cauza. Trebuie stabilit daca se realizeaza mai multe cre9teri Tn eficienta prin acord sau restrictie, transferate eonsumatorilor, decat In absen\a acordului sau restrictiei.

(459) Indispensabilitatea restrictiilor invocata de parti nu a fost demonstrata. EN! a sustinut ca "Raportu/ de investiga(ie nu face 7nsa analiza costuri/or pe care un proces de desulfurare, sau de reducere a cantita(ii de sulf pe care Eco Premium trebuia sa 11 parcurga pentru a se subsuma prevederilor HG 68912004". Acest argument este neconcludent pentru probarea indeplinirii conditiei indispensabilitatii, Tntreprinderea nedemonstrand ca prin acord s-au obtinut beneficii suficiente care nu se puteau obtine altfel decat prin acordul respectiv.

(460) fntreprinderea MOL sustine In observatiile la Raportul de investigatie eEl ,In

cazul ce face obiectu/ Raportului, scaderea gradului de poluare nu se putea

face decM prin renuntarea la benzinele cu aditivi metalici. in situatia ce face

obiectu/ Raportu/ui, nu se pune problema unei multitudini de restrictii concurentiale. singurul aspect relevant fiind renun(area fa distribuirea benzinei Eco Premium",

(L;;31) Fata de aceste sustineri, se constata 0 contradictie Intre scopurile prezen-t-Cjte de parti ca fiind cauza acordului S;i beneficiile considerate de ,;;icestea ca "

(:oNroRM eli ORIGINALUL

rezultand din aeord. Pe de 0 parte, unele dintre parti (MOL, EN1) deelarc3 ca 3copul seader;i gradulu; de poluare nu putea fi atins decat prin renuntarea la comercializarea benzinei cu aditivi metalici, obligand astfel consumatorii sa aleaga 0 benzin a mai putin poluanta, iar pe de alta parte unele Tntreprinderi (OMV PETROM, OPM, MOL) apreciaza ea nu au fost create dezavantaje consumatorilor prin restrangerea posibiliiatii de a opta pentru produsul dorit, pe motiv ca partile au oferit consumatorilor aditiv; metalici In recipiente, care, odata adaugati, produeeau acela~i grad de poluare ca ~i Eco Premium. Tn fapt, de~i s-a Tncetat eomercializarea benzinei Eeo Premium, lntreprinderile mentionate mai sus au oferit consumatorilor recipiente cu aditivi metalici Tn vederea aditivarii manuale, producand acelea~i externalitati de mediu ea $i benzina Eeo Premium. Benzina astfel obtinuta prezinta acelea~i caracteristici chimice cu benzina Eco Premium. Nu a fost cuantificata scaderea gradului de poluare ca urmare a utiHzarii aditivilor metalici In recipiente pentru obtinerea une; benzine echivalente Eco Premium. Responsabilitatea poluarii a fost transferata consumatoru!ui, erescand Tnsa, In aeela$; timp, riseurile aferente aditivarii manuale, de catre persoane care nu detineau ealificarea §i experienta pe care Ie solicita manipularea unor substante toxice.

(462) Avand in vedere ca toate partile implicate au decis renuntarea la comercializarea Eco Premium, dar unele dintre ele au continuat sa vanda recipiente cu aditivi metalici, este improbabila obtinerea beneficiului reducerii poluarii astfel cum a fost invocata de parti. Tn plus, ar fi fost la fel de eficient ca fiecare 7ntreprindere sa-§i adopte propria decizie de a nu mai eomercializa benzina cu aditivi metalici. Contextul Tn care s-a produs 7ncalcarea incriminata demonstreaza Insa ea orientarea spre ca$tig era mai mare decat aceea spre consumator sau catre mediul7nconjurator. In fapt, comportamentul subsecvent al lntreprinderilor pe piata, prin comereializarea unor aditivi metalici ce produceau acelea~i efecte de mediu, nu a fost de natura sa asigure 0 scadere a costurilor colective generate de poluare.

(463) In observatiile formulate, LUKOIL invoca "indispensabilitatea stoparii comerciaJizarii combustibilului Eco Premium al Lukoil. La nivelul Romanie; 7nlocuirea benzinei pe baza de MMT era inevitabila, cu afat mai mult eu cat nu mai era comercializata de alte lntreprinderi §i interac(iunea sa CLI

biocarburantul (introdus ca 0 obliga(ie lega/a pentru toti producatorii) a fa cut obiectul unor studii ce 7i indicau caracterul potential nociv"-

(464) A$a cum s-a mention at 7n Capitolul III din Decizie, Eco Premium se obtinea prin aclitivarea unei benzine baza cu compu9i pe baza de mangan, potasiu, fier. Prin urmare. In vederea obtinerii benzinei Eco Premium, aclitivul MMT353

.~" [',lMT este un .. aditiv meta lie pe baza cfe mangan care SA acfauga In carbl.lrant/ pentru mfNkea cifrei ... ,y;ra!7lce in e[Jrburantul farB plumb §i ,Dentm protect/a lmpotnva (fe(ect::~m supape/r!r,'(J$3numita .. i'!traqere a scaunulu/ supapei") fa 3utovefw;ufele fnai vee/)j care flloci;cn0?z2 S!f !Y::.n.?tlic"i % r:("lti!1:jt

outea fi fnlocuit cu alti aditivi metalici. Din informatiile existente la dosarul , . . investigatiei rezulta, de altfel, ea aeeasta a fast situatia OMV PETROM, care a inlocuit In 2005 aditivul pe baza de mangan (MMT) folosit pentru obtinerea Eco Premium cu un aditiv pe baza de potasiu (KSS). oe9i s-a prevazut limitarea eontinutului de mangan din carburanti Tneepand cu 1 ianuarie 2011, Tn mad etapizat354

, LUKOIL sustine, Tn apararea sa, ca .Jnlocuirea benzinei pe baza de MMT era inevitabilalJ, fara Insa a proba indispensabilitatea unui aeard cu concurentii In aeest sens.

(465) De asemenea, Tn eeea ce prive!?te indispensabilitatea restrietionarii eoneurentei, OMV PETROM afirma ea IJdiscutiile din cadru/ ARP nu au impus companiilor petro/iere nicio restrictie care sa nu aiba legatura sau care sa nu fie necesara pentru Tndeplinirea beneficii/or obiective". (. . .) dupa cum reiese din sectiunea 3. 1 a Raportu/ui RBB, la nivelul anului 2007 OMV Petrom deja redusese la minimum posibi/ propor{ia capacitafii de depozitare in rezevoare a/ocata Eco Premium. Renuntarea comp/eta la Eco Premium era, Tn consecin(a, necesara pentru a obtine eficien(e/e Tn lantu/ de distributie care ar fi permis majorarea distribufiei de benzina norma/a tara plumblJ.

(466) Argumentele OMV PETROM sustin eel mult neeesitatea retragerii individuale a benzinei Eeo Premium, pentru a obtine eficiente Tn lantul de distributie. fntreprinderea nu probeaza indispensabilitatea eliminarii eoncertate a acestui sortiment.

(467) In eazul de fata, fieeare Intreprindere utiliza lantullogistic propriu (capacitati de rafinare, depozitare, mijloace de transport, rezervoare, pompe de distributie). Avand Tn vedere ea exploatarea acestor facilitati nu era realizata In eomun, Consiliul Concurentei considera ca acordul nu era indispensabi/ pentru obtinerea unor ecanomii de cost agregate care sa depa!?eaSCa suma economiilor de cost obtinute de fiecare In parte.

(468) Existenta unei game sortimentale cat mai largi are, Tn general, efecte benefice asupra evolutiei preturilor. In cazul de fata, partile nu au demonstrat ea solutia aleasa a fost cea optima pentru atingerea scopului comun ~j una indispensabila Tn acest sens.

(469) Intreprinderile implicate erau obligate sa nu recurga la savar~irea unei practici interzise de lege, respectarea principiilor liberei concurente implic{md

de aditivi care sUbstituie plumbul" (Concluziile aVQcatului general Juliane KakoU in Cauza C 343/09 Tile Queen. /a cererea Afton Chemical Limited impotriva Secretary of State for Transport. cerere de o(onuntare a unei llotarari prelimlnare formulata de High Court of Justice (England & Wales). Queen's ~encll DIvision (Administrative Court, Regatul Unit) ___ _

;.1 Conform art 8 din Directiva JO/2009.}l7cepaf)cf cuI lanuarie 2011 orezenta adltlvulurinetallC ." neiJI-clclopentaciiefJIi tncarbol7ll-mangan (/I.;!MT! in carburantl a fast iimJtat~ la 6 /;7g mangiJ~"~'le (i{(L} . ;·:spjnc! ell ! 1i317uane 2014. limite sta/Jilita este cfe 2 mq mB17Cj81J pe 111m" . "

'.\]rORlHc~ Cu

formarea. dezvoltarea ~i disparitia L1nei piete lntr-o perioada rezonabila de timp In mod natural. fara a fi necesara eoordonarea eomportamentului partilor pe piata. Par1ile prezinta eateva exemple eu privire la situatiile similare aparute pe alte piete europene, unde produse de tip Eeo Premium (LRp355

) au Ineetat sa mai fie eomercializate, fara a mentiona ea pe aceste piete renuntarea la comercializare nu s-a produs In mod concertat sau ca urmare a unui acord al eompaniilor prezente pe pietele respective, exceptat sau nu potrivit legislatiei de concurenta aplicabile in jurisdictia respectiva sau ca, Tn situatia In care asemenea acorduri au avut loc, ele au fost incriminate de catre autoritatile de

concurenta356.

(470) De~i Tn observatiile la Raportul de investigatie Tntreprinderile au invocat eventuale cre~teri de eficienta ca urmare a 7mbunfW~tirii distributiei, nu au fost prezentate suficiente dovezi Tn sustinerea indispensabilitatii Tntelegerii pentru obtinerea acestor cre~teri de eficienta.

(471) In ipoteza In care s-ar accepta ea eliminarea de pe piata a benzinei Eco Premium ar fi putut determina eficientizarea activitatij de distributie de benzina, a~a cum sustin unele rntreprinderi, acest beneficiu ar fi putut fi obtinut Tn mod individual, de catre fiecare dintre pariile implicate, fara a fi necesara 0

Tntelegere In acest sens. Exista, astfel, posibilitatea pentru consumatori de a beneficia de cre~terile de eficienta ~i Tn situatia Tn care companiile ar fi concurat pentru a Ie obtine.

(472) In consecinta, cre9terea eficientei economice invocata de parti putea fi obtinuta ~i fara a fi necesara 0 Intelegere Intre 7ntreprinderi concurente.

Transferul beneficiilor cafre consumatori

(473) Cre~terile de eficienta obtinute prin Tnte!egeri considerate indispensabi!e trebuie transferate consumator;!or In forma unor preturi scazute, produse mal bune din punct de vedere ealitativ sau alte eficiente similare, astfel 7neat efectele pozitive sa prevaleze asupra efeetelor negative ale restrietionarii concurentei. Crel?terile de eficienta de care beneficieaza doar partile la lntelegere nu sunt de natura a Indeplini criteriile art. 5 alin. (2) din Lege ~i ale art. 101 alin. (3) din Tratat.

(474) Transmiterea beneficiilor trebuie sa eonduca eel putin la eompensarea

impaetulu; negativ asupra eonsumatorilor, eauzat de restrangerea concurentei constatata In temeiul art. 5 a/in. (1) din Lege ~i a art. 101 alin. (1) din Tratat. In cazul 7n eare consumatorii nu beneficiaza sau sunt clefavorizati prin incheierea

.,:; :"eacf i"1epiacement Petrol (benzine cu inlacuitar de plumb) ':6 Cecizia 99/2007 a 3utorjta~ij de concuren\a din Polonla (Office of Competition andeC'f1sumer ,::)rotectlon. Report on Activities 2007 p 16. wW'N.uokik gO'lpl). SLJstllll.lta de catre Hlstanta '.i~tlonaI8

acordului. a doua conditie preV8zuta la art. 5 alin. (2) din Lege ~i ale art. 101 alin. (3) din Tratat nu este fndeplinita. Cu cat este mai mare restrangerea concurentei constatata in temeiul art. 101 alin. (1), cu atat trebuie sa fie mai mari cre-?terile In eficienta $i transmitereaJtransferul lor catre consumatori.

(475) In cazul In care efectele restrictive ale acordului sunt semnificative, iar economiile de costuri sunt relativ nesemnificative, este putin probabil ca a doua conditie prevazuta la art. 5 alin. (2) din Lege $i ale art. 101 alin (3) din Tratat sa fie 7ndepJinita. Impactul restrangerii concurentei depinde de intensitatea restrictiei -?i de gradul de concurenta care ramane In urma acordului.

(476) Conform Orientarilor CE privind apJicarea art. 81 a/in. (3) din Tratat $i similar, instructiunilor privind aplicarea art. 5 a/in. (2) din Legea concurentei nr. 2111996, cu cat cote Ie de piata ale partilor la Tntelegere sunt mai mari, cu atat este mai mica probabilitatea ca aceste cre~teri de eficienta sa fie transferate Tn mod corespunzator consumatorilor. Tntreprinderile care nu sunt supuse unor presiuni concurentiale efective sunt mai putin stimulate sa mentina sau sa realizeze cre$teri Tn eficienta mai marL Cu cat impactul acordului asupra concurentei este mai mare, cu atat este mai probabil ca, pe termen lung, consumatorii sa aiba de suferit. Atune; cand acordul provoaca 0 reducere considerabila a presiunilor concurentiale la care sunt expuse p2lrtile, sunt necesare de obicei cre~teri considerabile In eficienta rezultate din costuri pentru a aparea 0 transmitere de beneficii suficienta.

(477) In cazul de fata, piata are 0 structura de oligopol, cote Ie de piata cumulate ale intreprinderilor implicate depa$ind 1%, iar cererea in acest sector este Tn aeneral inelastica In functie de pret ~i, Tn consecinta, interesu! acestor v t' '3' I

Tntreprinderi de a transfera consumatorilor cre$terile de eficienta, de exemplu prin reducerea preturilor la alte sortimente de benzina, era substantial diminuat.

(478) fntreprinderile implicate nu au prezentat suficiente probe care sa dovedeasca

fara echivoc faptul ca cre~terile de eficienta invocate au fost transferate in mod corespunzator consumatorilor. Astfel, studiul mentionat in observatiile OMV PETROM sustine ca "eficientizarea lantu/ui de aprovizionare a/ OMV Petrom ca urmare a retrageri; benzinei Eco Premium a fost benefica pentru

consumatori, prin cre§terea livrari/or de benzina (ara plumb cu cifra octaniea

95. 117 baza aeeluia§i rationament conform caruia reducerile de productie

afeeteaza negaNv in general eonsumatorii, aceasta ere::;tere a productiei de

benzina avea sa fie benefica pentru toti consumatorii de benzina tara plumb eLi cifra octanica 95 (inclusiv pentru fo:;tii consumatori cle Eco Premium care

foloseau benzina rara plumb eLi citra octaniea 95 lmpreuna CLi aC/it~\tLca..Gunk

sau Pro+) prin cre;;;terea 17urn?lrului curnpari!ltorilor cle benzina. §reiercitarea

UJNrORM ell

une; pres;uni 117 sensu/ reduceri; preturi/or." Studiul mentionat nu aduce dovezi care sa probeze faptul ca presiunea invocata asupra preturilor a fost reala 9i a avut ca rezultat presupusa reducere a preturilor. 0 cre:;;tere a numarului de cumparatori (a cererii) poate genera a reducere a presiunii exercitate asupra

preturilor produselor respective.

Acordu/ sa nU of ere intreprinderilor posibilitatea de a elimina concuren(a de pe o parte substan(ia/a a pietei produselor 117 cauza

(479) Prevederile 5 alin. (2) din Lege ~i ale art. 101 alin. (3) din Tratat nu sunt incidente daca partile la Tntelegere au posibilitatea de a elimina concurenta In ceea ce prive9te 0 parte substantiala a produsului Tn cauza.

(480) Eliminarea concurentei In sensul ultimei conditii prevazute la art. 5 alin. (2) din Lege 9i a art. 101 alin. (3) din Tratat depinde de gradul de concurenta care exista Tnainte de Tncheierea acordului ~i de impactul acordului restrictiv asupra concurentei, respectiv reducerea concurentei.

(481) Aplicarea ultimei conditii prevazute la art. 5 alin. (2) din Lege !?i art. 101 alin. (3) din Tratat necesita 0 analiza a diferitelor surse de concurenta de pe piata, nivelul constr<3ngerilor concurentiale care sunt imp use partilor la acord 9i impactul acordului asupra acestei constn3ngeri concurentiale. Trebuie sa se ia In considerare concurenta actuala !?i cea potentiala, capacitatea concurentilor existenti de a concura 9i stimulentele lor de a proceda astfe/.

(482) Pentru evaluarea impactului acordului asupra concurentei este relevanta ~i

examinarea influentei acestuia asupra diferitilor parametri ai concurentei. Ultima conditie prevazuta de art. 5 alin. (2) din Lege $i de art. 101 alin. (3) din Tratat nu este Tndeplinita Tn cazul In care acordul elimina concurenta Tn ceea

ce prive~te unul dintre cele mai importante aspecte ale sale (de exemplu concurenta prin pret sau concurenta In domeniul inovatiei ~i dezvoltarii de noi produse).

(483) In cazul de fata, concurenta pentru produsul Eco Premium a fost eliminata,

avand In vedere ca nu a mai existat posibilitatea niciunei alte Tntreprinderi de a

oferi acest produs pe piata §i, astfel, sa exercite a presiune concurentiala

asupra partilor implicate. Pari;ile detineau mai mult de % din piata, iar

benzinarii independenti T§i achizitionau produsele tot de la unele dintre partile

implicate.

(484) Renuntarea concertata la un produs comercializat Tn mod liber, produs pentru

care exista 0 cerere specifica pe piata, a reprezentat 0 modificare artificiala a

Tnsa$i structurii pietei §i, prin aceasta, a concurentei. ,'.~, ..

(485) Restrictia care face obiectul Incalcarii constatate nu Indepline::;;te cerinta de a flU fi oferit fntreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta de pe 0 parte substantiala a pietei produselor Tn cauza.

(486) Avand In vedere aspectele mentionate In aceasta sectiune, Consi!iu! Concurentei retine ca nu' a fast demanstrata Tndeplinirea conditiilor prevazute de art. 5 alin. (2) din Lege ~i de art. 101 alin. (3) din Tralat !?i, prin urmare, aceste prevederi nu pot fi aplicate Incalcarii ce face obiectul prezentei Decizii.

7.7 Observatii privind situatia legaU:! a OPM

(487) Intreprinderea aPM a sustinut, In observatiile /a Raportul de investigatie, ca "OPM nu ar trebui sa faca obiectul unor sanctiuni" Tntrucat "nu este a intreprindere independenta". aPM a mentionat ca "polrivit jurisprudentei inslan(elor europene, 0 societate-mama §i filialele safe formeaza 0 unica intreprindere (a single economic unit) In cazulln care filia/ele nu se bucura de autonomie reala de vointa In determinarea modului lor de actiune pe piata, ci doar duc la Indep/inire instructiunite transmise de catre societatea-mama care Ie controleaza In mod exc/usiv; In asemenea situatii, 7ntrucat filiala nLl are a vointa proprie §; nu l§i poate stabili independent comportamentul pe piata, aceasta nu poate fi considerata lntreprindere independenta §i nu poate fi lralata ca parte distincta la un acord anticoncurential. Tn acest caz, filiala actioneaza strict ca 0 extensie a companiei care 0 controleaza. Tocmai In eonsiderarea faptului ca 0 filiala nu are 0 libertate reala In determinarea comportamentului saLi pe piata, Art. 5 din Legea Concurentei §i art. 101 TFEU nu se ap/iea acordLirilor intra-societare (incheiate Intre societati din acela§i grup)".

(488) Consiliul Concurentei retine ca OPM a fost implicata direct In savar$lrea practicii anticoncurentiale constatate, prin fapte/ac1iuni proprii, distincte de cele ale OMV PETROM. In concret: aPM a participat la Tntalnirile descrise In Capitolul IV, fiind reprezentata de dl.

aPM); OPM a receptionat majoritatea e-mailurilor descrise in corespondenta respectiva fiind transmisa at8t d!ui. PETRaM), cat $i dlui (OPM):

Capitolul IV, OMV

in proiectul de conventie figureaza distinct, printre partile semnatare, atat OMV PETROM, reprezentat de dl. , cat §i aPM, reprezentat de dl.

(489) Din cansiderentele enumerate mai sus a rezultat ca, prin actiunile proprii, OPM a creat eel putin a aparenta publica de participare distincta la In~elegerea si/sau practica concertata canstatata. Datorita conduitei intreorinderH:0r:, . .oMV

J 1 /, •

PETROM si OPN1. aeeste Intreorinderi au fast oerceoute. ~ta:t::de catre' ) I , I -

',Jt'[fORM ell ,,0 II' 11\.),1 f .IJL

! ·-'0 - \)

3utoritatea de concurenta, cat $i de celelalte palli implicate, ca participanti distincti la acord. Calitatea de pre$edinte al asociatiei detinuta de 01.

, reprezentant al OPM ( OPM), demonstreaza ca aceasta 7ntreprindere nu avea un rol nesemnificativ Tn cadrul asociatiei .$i In viziunea celorlalti membri ai acesteia.

(490) OMV Petrom $i OPM au fost prezente distinct pe piata relevanta. Transferul integral al activitatii de retail In anul 2010, de la OMV PETROM catre OPM, confirma pozitia distincta detinuta pe piata de catre OPM pana la acea data. Pe durata Tncalcarii, Tntreprinderile OMV PETROM $i OPM au operat retele de distributie distincte, comercializand distinct benzina Eco Premium, sub marci individualizate (pe de-o parte, marca OMV, pozitionata pe piata ca marca premium $i, pe de alta parte, marca Petrom), ceea ce justifica $i prezenta lor distincta 7n cadrul asociatiei $i allntalnirilor.

(491) Atat din perspectiva aplicarii principiului raspunderii personale contravention ale, cat $i din cea a incidentei conceptului de "single economic unit" consacrat de jurisprudenta europeana, lntreprinderile participante la un cartel sunt considerate vinovate, In speta de fata OPM nefiind exonerata de raspundere contraventional<3. La nivel european, aplicarea conceptului de "single economic unit" nu inlatura vinovatia societatii asupra careia se exercita controlul de catre societatea mama, Comisia Europeana avand posibilitatea sa retina ca atat compania mama, cat $i filiala acesteia au Tncalcat regulile de concurenta, caz Tn care ambele pot fi sanctionate $i vor fi lmpreuna $i individual responsabile (,jointly and severally liable'').

VIII. INDlVIDUALlZAREA SANCTIUNILOR

8.1 Dispozitii legale incidente

(492) Conform dispozitiilor art. 51 alln. (1) lit. a) din Legea concurentei, Incalcarea prevederilor art. 5 din Lege $i a art. 101 din Tratat se sanctioneaza cu amenda de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totala realizata de contravenient In anul financiar anterior sanctionarii.

(493) Individualizarea sanctiunilor prevazute la art. 51 din Lege se face in conformitate cu /nstruc(iunile privind individualizarea sanctfuni/or pentru contraventiiie prevazute la art. 51 din Legea concurentei nr. 211199&57

(denumite, Tn continuare, Instructiuni privind individua/izarea sanctiuni/or) , (inand cont de gravitatea $i durata faptei, criterij preV8zute de art. 52 din Lege. Potrivit art. 5 din Regularnentu/ Consiliului (CE) nr. 112003 de apjk;are a norme/or de concurenta stabilite la a/tico/ele 81 §i 82 din Tratat. ,~f~·h~i\.c~nd·

'). Publicate in Nlonitorul Oficial al Romanlel Partea I nr 638 c1lni{) sc?ot8rnl]ne 2010 j

autoritatile nationale de eoneurenta constata rncalearea art. '101 $i 102 din Tratat, pot sa aplice amenzi, penalitati cu titlu cominatoriu sau orice alte sanetiuni prevazute de dreptul lor national.

(494) Referitor la incidenta legii contraventionale mai favorabile, Tn observatiile la Raportul de investigatie, a fost invocata "ob/iga(ia ap/icarii Legii Concurente; in vigoare la data taptei considerate ca reprezentand 0 7nca/care, ( .. .) So/u(ia aplicarii legii In vigoare la acel moment se impune pentru a respecta principiu/ neretroactivitatij /egii pena/e ma; severe consacrat de art. 7 par. 2 din Conventia Europeana a Drepturi/or Omu/ui". Luand In considerare argumentele partilor, se precizeaza ca legea poate ultraactiva doar Tn situatiile strict reglementate de lege, respectiv legea veche mai favorabila sau legea penala temporara. Din analiza comparativa a actelor normative intrate Tn vigoare succesiv Tn perioada euprinsa Intre savar~irea faptei ~i data adoptarii aetului administrativ358

, a rezultat ca legea Tn vigoare la data constatarii ~i sanctionarii contraventiei instituie un regim sanctionatoriu mai favorabil. Pentru fundamentarea acestei concluzii, s-a luat Tn considerare, Tn special, introducerea unei noi prevederi Tn Legea concurentei, prin aUG nr. 75/2010, care instituie, ca circumstanta atenuanta speciala, recunoa!?terea expresa a faptei, de natura a determina diminuarea cuantumului amenzii cu un procent de pana la 30% din nivelul de baza stabilit.

(495) De asemenea, ~, In ceea ce prive~te legislatia secundara privind individualizarea sanctiunilor359 metodologia de principiu utilizata la calcularea amenzii a fost aceea~i de la data savar~irii faptei pana la data adoptarii deciziei. Instituirea unor plafoane pentru circumstantele atenuante prevazute in acte administrative eu caracter normativ emise In scopul organizarii executarii legii nu este de natura a crea un regim sanctionatoriu mai sever, Tntrucat vizeaza atat reducerea nivelului de baza (Tn cazul circumstantelor atenuante), cat ~i majorarea acestuia (Tn cazul circumstantelor agravante),

(496) In speta de fata, individualizarea sanctiunilor se realizeaza in conformitate cu Legea concurentei nr. 21/1996, astfel cum a fost modificata prin aUG nr. 75/2010360 $i cu Instructiuni/e din anu/ 2010 privind individuaiizarea sanc(iuni/or prevazute la pet. 493.

(497) Pentru determinarea cuantumului amenzii, se uti/izeaza 0 metod%gie in doua etape, prin stabi/irea unui nive/ de baza, care se poate majora In cazul

existen~ei circumstante/or agravante sau se va reduce In cazul existentei circumstantelor atenuante.

,SIl Legea concuren(eJ nr. 21/1996, republicata, in vigoare la data savar~lril faptei ~I Legea concuren\el. ;'eoublicata, Illodificaia;;i cOlllpletata prin OU.G. nr. 75/2010, in vigoare la data ellliteril d~ci,zter.,-·--, c59 InstruC\iulllle din anui 2004 de Inclivlduailzare a sanciJunilor. Clbrogate prln Instruc\Jtf~il~>dil~- ailuJ20 1 0 '.Ie mdlvldualizare a sanctiuniior. ,/':~'/ . -' '. ",r; Publicata in Monitoreil Oficlai 81 ROlllaniei Partea I. Ill' ·:159 din 6 lulle 2010 I " • i: ..

CONfORM eu . u o RIG lNALUL

(498) Potrivit /nstruc(iuni/or privind individua/izarea sanc(iuni/or, nivelul de baza se obtine prin Tnsumarea celor doua cuantumuri stabilite mai jos, Tn functie de gravitate ~i de durata:

x gravitate + y durata = nivel de bazB.

8.2 Nivelul de baza

8.2.1 Gravitatea faptei

(499) Evaluarea gravitatii unei Incalcari se face de la caz la caz, pentru fiecare tip de Incalcare, luandu-se in considerare toate Tmprejurarile relevante ale cazului. In evaluarea gravitaiii incalcarii, s-au luat In considerare, printre altele, natura faptei savan;?ite, dimensiunea ~i importanta pielei relevante, cotele de piata cumulate ale tuturor Tntreprinderilor participante, impactul concret al incalcarii pe piata, atunci cand acesta poate fi masurat.

(500) In observatiile la Raportul de investigatie, partile implicate au sustinut Tncadrarea faptei Tn categoria faptelor de gravitate medie sau mica.

(501) Examinand argumentele pariilor, a rezultat ca acestea nu pot fi retinute, Tntelegerea ~i/sau practica concertata vizata de Decizie fiind 0 restrictionare pe orizontala de tipul cartelurilor, ce a avut ca obiect renuntarea la comercializarea benzinei Eco Premium pe piata romaneasca. Prin natura sa, un asemenea comportament constituie 0 Incalcare grava a legii concl/rentei. Prin aceasta Inielegere ~ilsau practica concertata, care a acoperit Tntreg teritoriul Romaniei, a fost eliminata de la comercializarea cu amanuntul benzina Eco Premium. In anul anterior incalcarii, Intreprinderile implicate au avut a cota de piata cumulata de peste % pe segmentul comercializarii cu amanuntul a benzinei Eco Premium din Romania. Cu toate acestea, In vederea stabilirii nivelului de baza al amenzii, dar fara a afecta Tn niciun mod Tncadrarea incalcarii In categoria faptelor de gravitate mare, Consiliul Concurentei a luat Tn considerare caracteristicile specifice cazului de fata ~i, In mod particular, ponderea redusa a vanzarilor produsului obiect al Tnielegerii ~i/sau practicii concertate In cifra de afaceri totala a intreprinderilor implicate.

(502) Luandu-se In considerare toate Tmprejurarile relevante ale cazului, cuantumul decis pentru gravitatea faptei este de 4% din cifra de afaceri totala a intreprinderilor implicate Tn anul anterior sanctionarii.

. ------:-----..

./ , " .:~

8.2.2 Durata faptei

(503) In functie de durata fncalcarilor (de scurta durata, de durata medie ~i de durata mare) se stabile§te un cuantum aditional calculat la nivelul de baza.

(504) Din punct de vedere al duratei, faptele savar§ite de catre intreprinderile OMV PETROM, OPM, ROMPETROL DOWNSTREAM, LUKOIL, MOL ~i ENI se fncadreaza la incalcari de scurta durata (mai putin de un an)361. Tn eonsecinta, pentru durata, in conformitate cu Inslrucriunile privind individualizarea sanc!iunilor, nu se aplica niciun cuantum aditional la eel stabilit pentru

gravitate.

8.2.3 Determinarea nivelului de bazil al amenzii

(505) Tn urma evaluarii Tn functie de gravitatea ~i durata faptei, nivelul de baza al amenzii a fast stabilit la 4% din cifra de afaeeri totala a Tntreprinderilor implicate Tn anul anterior sanetionarii. Cifra de afaceri luati~ Tn calcul la stabilirea amenzii este cea aferenta anului financiar 2010, astfel:

intreprindere OMV PETROM 362

OPM363

LUKOIL364

ROM PETROL DOWNSTREAM365

MOL366

ENl367

361 A se vedea Capitolul VI din Decizie.

Cifra de afaceri (lei)

8.3 Circumstantele sayan~irij faptei

(506) La individualizarea amenzilor, Consiliul Coneurentei va lua In considerare toate eircumstantele cazului, care pot conduce la 0 diminuare sau la 0

majorare a nivelului de baza.

(507) Pentru circumstantele atenuante ~i agravante incidente Tn cauza, Consiliul Concurentei a stabilit diminuarea sau, dupa caz, majorarea nivelului de baza fixat, cu 5%, respectiv 10% pentru fiecare circumstanta aplicata.

8.3.1 Circumstante atenuante

(508) In observatiile formulate, ROMPETROL DOWNSTREAM, MOL, ENI §i LUKOIL au invocat fie existenta unei Tndoieli rezonabile cu privire la natura contraventionala a comportamentului, fie /ipsa con~tientizarii eu privire la caracterul contraventional ca circumstanta atenuanta.

(509) Cu privire la argumentele ROMPETROL DOWNSTREAM, acestea nu au fost retinute deoarece at8t din corespondenta aflata la dosar, cat ~i din observatiile ROMPETROL DOWNSTREAM la Raportul de investigatie rezulta faptul ca intreprinderea fusese informata de intentia celorlalte parti implicate 9i considera ca fiind "EVIDENT ca RompetroJ nu avea de ce sa l§i dezvaJuie intentiile cu privire la propriul comportament". Aceasta afirmatie denota faptul CEl recuno9tea impactul negativ asupra concurentei generat de dezvaluirea comportamentului viitor pe piata, fapt ce reprezinta 0 restrictie grava $i Inca lea legislatia In domeniul eoncurentei. Din corespondenta aflata la dosar reiese ca ROMPETROL DOWNSTREAM nu a exprimat un refuz fata de Tntelegere, ci a confirmat ca posibilitatea retragerii de pe piata a produsului era dezbatuta la nivel de Tntreprindere368

.

(510) In ceea ce prive$te sustinerea LUKOIL cu pnvlre la existenta unut' dubiu rezonabil privind caracteruJ contraventional al taptei datorita imp lic arii unei autoritati de reglementare (in cazul de fata, Guvernul Romaniei, Comisia Europeana, Parlamentul European), aceasta intreprindere nu a adus nieio

dovada care sa ateste impliearea unei autoritati de reglementare In practiea ineriminata.

(511) .Consiliul Concurentei a luat Tn considerare faptul ca intreprinderile de mari

dimensiuni dispun, de obiee;' de cuno$tinte 9i infrastructuri juridice $i eeonomiee care Ie permit sa aprecieze mai u$or caracterul eontraventional al

comportamentului lor :;>1 conseeinte1e ce decurg de aid din perspectiva clreptului eoncurentei.

:2 ,:'.., se vedea docurnentul mentJonat !a pct, '1 fjO din Oeclzle / '"

(512) Existenta unei indoieli rezonabile cu privire la natura contraventionala a comportamentului sau lipsa con~tientizarii cu privire la caracterul contraventional nu se retine ca circumstanta atenuanta.

(513) Fa\a de sustinerile intreprinderilor ENI, MOL ~i OMV PETROM, nu se retine ca circumstanta atenuanta Tncurajarea comportamentului prin legislatie/de catre autoritati, avand Tn vedere ca orice sortiment de benzina existent pe piata romaneasca la 31.12.2008 putea fi comercializat in continuare, potrivit legislatiei incidente, cu conditia respectarii cerintei reducerii continutului de sulf Tn condit;ile HG nr. 689/2004.

(514) In observatii, intreprinderile ROMPETROL DOWNSTREAM ~i ENI au invocat ca circumstanta atenuanta savar!?irea faptei fara intentie (din neglijenta).

(515) Consiliul Concurentei poate impune amenzi Tntreprinderilor sau asociatii/or de Tntreprinderi care, cu intentie sau din neglijenta au Incalcat art. 5 alin. (1) din Lege, respectiv art. 101 alin. (1) din Tratat. In cazul cartelurilor, intentia este, Tn general, in mod neechivoc stabilita. In acela!?i sens, Comisia Europeana, Tn cele mai recente cazuri de cartel, nu a considerat determinantEl intentia de a incalca art. 101 alin. (1) din Tratat, argumentul neglijentei' sau eel al lipsei con!?tientizarii ca respectivul comportament ar putea constitui 0 incalcare a art. 101 alin. (1) fiind respins. Jurisprundenta europeana a retinut ca ,,0 Inca/care a regu/i/or de concurenta poate fi privita ca fiind comisa Tn mod intentionat daca intreprinderea nu a fost con§tienta ca obiectul comportamentuluf sau a constftuit 0 restrictionare a concurentei'>369.

(516) In cazul Tntelegerilor pe orizontala de tip cartel, efortul deliberat de a restrictiona concurenta este prezumat, partile implicate neputand sustine cEl nu erau con~tiente de/nu au cunoscut caracterul restrictiv al comportamentului lor. In acest sens este ~i jurisprudenta europena, potrivit careia, Tn general, circumstanta atenuanta a lipsei intentiei pentru participarea la un cartel nu se retine370

.

(517) Pentru a se considera ea 0 incalcare a regulilor de eoncurenta s-a savar!?it intentionat, nu este necesar ea Intreprinderea Tn eauza sa fie eon~tienta de faptul ea Tncalca regulile de eoneurenta. In aeeste cazuri se apliea prezumtia potrivit eareia intreprinderile erau eon!?tiente de earaeterul restrictiv al eomportamentului lor371

.

:39 Cauza 246/86 Belasco $1 altli v Commission, par. 41; Cauza 96/82 IAZ v Commission ECR 3369, par. 45; Cauza T-143/89 Ferriere Nord v Commission 199511-917, par. 41, Cauzele conexate T-45/98 31 T-47/98 Krupp Thyssen v Commission 2001 ECR 11-3757, par. 200. _ 3'0 Cauza 246/86 Belasco '}I altii v Commission (1989) ECR 2191, par. 41, Cauza:·'96!82-7AR.v ,-;omrmSSIOf) ECR 3369 par 45: Cauza T -143/89 Ferriere Nord v CommissIOn (19Q,sJ,:JLJ917,-'par 4j",>, '~~?-uzele conexate T -45/98 ~I T - 4 ;-198 I<rupp Thyssen v Commission (2001) ECR 1y-~~:57, 'par:;-;;m0 . ,,'\ . Cauza T-83/91 Tetra Pal< v Commission, par 238. f. (.. i,

CONl'ORM eu oruGINAf),D.J

\ . :

(518) fntreprinderile MOL ~i ENI au invocat 9i "factori obiectivi de care artrebu; sa se tina cont In cazu/ Tn care s-ar retine 0 inca/care (context economic specific, contextu/ socia/)". Aspectele invocate nu se retin ca elemente de circumstantiere. Referitor la contextul economic specific, Comisia Europeana a renuntat progresiv In practica sa la a retine drept circumstanta atenuanta In individualizarea cuantumului amenzii criza dintr-un anumit sector372

, abordare confirmata de instantele europene. Dupa cum s-a statuat Tn jurisprudenta acestora373

, nu este obligatoriu a constitui circumstanta atenuanta situatia economica precara dintr-un anumit sector economic. Fata de argumentarile intreprinderilor MOL ~i ENI referitoare la practica anterioara a Consiliului Concurentei, in care autoritatea de concurenta a retinut "contextul economic specific determinat de criza economiciyi374, se precizeaza ca Tntreprinderile sanctionate de Consiliul Concurentei Tn speta respectiva erau de mici dimensiuni, active pe 0 piata locala, delimitata la un municipiu ~i la localitatile Invecinate.

(519) LUKOIL a invocat ca circumstanta atenuanta ,,To/u/ exc/usiv pasiv in cadrul pretinse/or fapte privind Eco Premium". De asemenea, LUKOIL a sustinut faptul ca "afirmatia ca s-ar fi ob(inut acordul Rompetro/ nu provine de /a reprezentantii Lukoil provine de la reprezentantii Lukoi/, ci este 0 interpretare proprie §i evident eronata retinuta Tn e-mai/u/ transmis de Dna.

(ARP) /a data de 12 februarie 2008". Argumentul este nefondat, intrucat, potrivit minutei din data de 5 februarie 2008375

, reprezentantul LUKOIL urma sa contacteze ROMPETROL DOWNSTREAM pentru a obtine pozitia acestuia cu privire la renuntarea la comercializarea benzinei Eco Premium. Acest document, coroborat cu e-mailul din 12 februarie 2008, potrivit caruia reprezentantul LUKOIL obtinuse pozitia ROMPETROL DOWNSTREAM cu privire la Eco Premium, demonstreaza implicarea activa a intreprinderii LukoilTn Tncalcarea incriminata. fntrucat reprezentantul LUKOrL a fost destinatar al ambelor documente mentionate, iar intreprinderea nu a prezentat nicio dovada In demonstrarea interpretarii proprii ~i eronate apartinand dnei. Cll privire la obtinerea acordului ROMPETROL DOWNSTREAM, nu se retine mllli exclusiv pasiv invocat de catre LUKOIL.

(520) Intreprinderea ENI afirma Tn observatiile la Raport ca "a asistat pasiv la

discLltiile din cadrul ARP 7n virtutea dependentei sale economice de cei trei

producatori". In fapt, ENI a participat activ la realizarea intelegerii ;;Ji/sau practicii concertate incriminate, actele de la dosar proband ca reprezentantul

C C Spre exemplu, in cazurile COMP IV/35.691/EA Pre-Insulated Pipes. COfV1P/E-1/36 490 GraphIte Eis ctro (ies.

! -16/99. Logstor Ror v. Commlslon, [2002] ECR I I - 1633. par 319-320 ,"I Declzla Consiliului ConcLJrentei nr 24/1706.2010.

'" :\ S(~ \/sdea pet 156 din Oecizie

ENI ;>i-a exprimat acordul cu privire la continutul proiectului conventiei privind renuntarea la comercializarea benzinei Eco Premium ~i, in plus, a propus valoarea de 1000 de eurolzilbenzinarie ca sanctiune pentru acele Tntreprinderi care ar urma sa continue comercializarea de Eco Premium dupa data de 1

aprilie. 2008. Posibila presiune comerciala, exercitata de catre producatori asupra unei lntreprinderi, nu poate fi retinuta ca circumstanla atenuanta, Tn· conditiile Tn care Tntreprinderea supusa acestei presiuni nu a adresat autoritatii de concurenta 0 plangere prin care sa:' semnaleze eventuala incalcare a legii376

. Tn cazul de fata·, participarea Tntreprinderii ENlla Tntelegerea/practica concertata vizata, de Decizie: a fost voluntara;~ nejustificata' de pozitia de dependenta economica fata de producatori invocata de catre Ehi.

(521) Tn Capitolul. IV din Decizie s-a demonstrat punerea In aplicare a Tntelegerii $i/sau practidi concertate de catre Intreprinderile implicate. Prin urmare, nu se poate retine ca cirsumstanta. atenuanta neimplementarea intelegerii, invocata de catre OMV PETROM, LUKOIL $i EN!.

(522) LUKOIL afirma Tn observatii ca "renuntarea la comercializarea produsefor Eco Premium a fast 0 masura concordanta cu standardefe de me diu ". Aceasta nu are Tnsa natura unei circum stante atenuante, ci reprezinta, Tn fapt, 0 motivare pentru obtinerea beneficiului exceptarii prevazute.la art. 5 alin. (2) din lege. Tn consecinta, acest aspect a fost analizat In Capitolul VII din Decizie.

(523)

(524)

De asemenea, LUKOIL sustine ca reprezinta 0 circumstanta atenuanta faptul ca "durata presupusei inca/cari este foarte redusa". Tn conformitate cu Instructiunile privind individualizarea sanctiuni/or, durata Tncalcarii a fast determinata ca fiind sub un an, acest aspect fiind luat Tn considerare la individualizarea sanctiunii Tn etapa stabilirii nivelului de baza, $i nu Tn cea a atenuariilagravarii sanetiunii.

Argumentarile prezentate de catre LUKOIL la pet. 6.4.8. din observatiile la . . Raport ("presupusa Inca/care nu a avut ca obiect sau scop mentinerea sau cre§terea cote; de piata a Lukoil pe piata re/evanta a produsului Eco Premium sau eliminarea de pe piata a unor competitor;, efectu/ presupusei lnca/cari nefiind de natura a genera efecte negative pe piata'), respectiv 6.4.9. ("presupusa lnca/care nu a avut un impact negativ la nivelul consumatorilor, ci, din contra, a generat eficiente pentru consumatori',) nu au caracter de circumstante atenuante, Tntrucat pot reprezenta eventual sustineri analizabile de catre Consiliul Concuren~ei la stabilirea existentei obiectului anticoncurential al Tntelegerii/practicil concertate, constand Tn aptitudinea faptei de a produce efecte negative pe pia~a. In Capitolul V din Decizie Consiliul Concurentei a demonstrat poten~ialul efect anticoncurential al faptei.

.:5 Decizia Comisiei nr. COMP/E-1/36490 Graphite Electrodes, par. 226.

ur-JfORl\I1 ell OIUGIN/lLUL

(525) In ceea ce prive§te invocarea de catre LUKOIL, ca circumstanta atenuanta, a .,imposibilitatii anticipar;i reactief Consiliului Concurentei, lntrucat exista un caz similar, cvasi-identic, consacrat la nivelul legis/ariei secundare pentru exceptarea pe baza Art. 5(2) referitor la acordurile de mediu", cazu I de fata prezinta semnificative elemente de diferentiere fata de cel mentionat377

,

7ntelegerea $i/sau practica concertata vizata de Decizie nefiind un acord avand obiective de mediu. Consiliul Concurentei analizeaza incidenta circumstantelor atenuante pentru fiecare caz Tn parte, Tn functie de specificul spetei. Prin urmare, imposibilitatea anticiparii reactiei Consiliului Concurentei

nu se retine ca circumstanta atenuanta.

(526) In observatii1e LUKOIL, acesta solicita ,,0 circumstantiere specia/a §i prin prisma faptului ca siluatia sa era unica - fiind singurul producator de Eco Premium care folosea ca aditiv MMT-ul - aditiv considerat de /egis/atie deja ca eel mai nociv §i so/icitat a fi eliminat inca din rapoarteie prezentate in pienu/ Parlamentului european In 2007". De~i existau studii de specialitate $i discutii la nivelul institutiilor $i organismelor comunitare, nu s-a constatat la nivel de legislatie romaneasca sau europeana nocivitatea aditivilor metalici prezenti In benzina. Tn Uniunea Europeana, conform. Directivei 2009/30/CE a Parlamentului European $i a Consi/iului din 23 aprilie 2009, Comisia Europeana va realiza 0 evaluare a riscurilor pentru sanatate $; mediu datorate utilizarii aditivilor metalici In carburanti $i va e/abora, In acest scop, 0

metodologie de testare, urmand sa prezinte concluziile sale Parlamentului European $i Consiliului pana la 31 decembrie 2012. Potrivit art. 8 alin. (2) din directiva respectiva, pana la elaborarea metodei de testare mentionate, IncepElnd cu 1 ianuarie 2011 prezenta aditivului metalic metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan (MMT) In carburanti a fost limitata la 6 mg mangan pe litru, iar, 7ncepand cu 1 ianuarie 2014, limita stabilita este de 2 mg mangan pe litru. Aceasta directiva nu a fost Inca transpusa Tn legislatia romfmeasca. Discutiile cu privire la Tncetarea comercializarii benzinei Eco Premium au fost, a$a cum

rezulta din probatoriul administrat Tn cauza, cu mult anterioare acestor evolutii

legislative. In plus, Consiliul Concurentei nu contesta dreptul Tntreprinderii

LUKOIL de a adopta In mod individual masura reducerii gamei sortimentale

fundamentata pe ratiuni de ordin economic. Pentru toate considerentele

mentionate In acest paragraf, nu se retine ca circumstanta atenuanta situatia LUKOIL, considerata de aceasta lntreprindere ca fiind unica.

(527) 0 alta circumstanta atenuanta sustinuta de LUKOIL este "Iipsa odcarui mandat a reprezentantu/ui Lukoii pentru pretinse/e discutii Tn ARP". Aceasta situatie nu

reprezinta 0 circumstanta atenuanta Tn cazul de fatal Tntrucat nu este

constatata 0 incalcare a Legii concurentei prin adoptarea unei decizii formale

a ARP pe baza unui mandat atribuit propriilor reprezentanti de Jntreprinderile ~_M--"~.~~,

rnembre ale asociatieL ci 0 Tntelegere ~ilsau practica concertata say?t$~1~ )de~·>, / p ' • .,.,.

/ .",~ ...

. c\, se vedea pcL d47 din Declzle

catre Tntreprinderi concurente prin prepu~ii lor. Aspectele invocate de LUKOIL nu prezinta natura unei circumstante atenuante, fiind elemente care pot fi luate Tn considerare la stabilirea raspunderii Intreprinderii. In perioada savar:;irii Incalcarii, Tn discutiile/corespondenta cu Tntreprinderile concurente referitoare la Eco Premium, LUKOIL era reprezentata de catre dl. , care Tndeplinea Tn cadrul acestei Tntreprinderi functia de

. In cadrullntalnirilor/discutiilor dintre partile investigate, vizate de Decizie, nu a fost disputata calitatea Tn care dl. participa la acestea, perceptia generala fiind ca al LUKOIL reprezinta fntreprinderea378.

(528) Aspectele invocate de LUKOIL, potrivit carora "caracteristicile piete! o/igopo/iste a benzinei justifica pretinsele fapte ale Lukoil In cadru/ A RP", nu au natura unei circumstante atenuante, deoarece vizeaza continutul constitutiv a/ faptei. In conditiile in care a fost demonstrata existenta unui schimb de informatii privind comportamentul viitor al concurentilor, sustinerea LUKOIL privind adaptarea Tn mod inteligent la comportament~1 existent sau anticipat al concurentilor nu poate fi acceptata. Orice Intreprindere trebuie sa stabileasca Tn mod autonom politica pe care intentioneaza sa 0 adopte pe piata !?i conditiile pe care intentioneaza sa Ie rezerve clientelei sale379 . Cu toate ca este corect ca cerinta privind autonomia nu exclude dreptul operatorilor de a se adapta In mod inteligent la comportamentul constatat sau anticipat din partea concurentilor lor, aceasta este Tn opozitie cu orice conjunctura ce presupune contacte directe sau indirecte Tntre astfel de operatori care au drept obiect sau efect crearea unor conditii de concurenta ce nu ar corespunde conditiilor normale ale pietei re/evante, luand Tn considerare 'natura produselor sau a prestatiilor furnizate, importanta sau numarul Tntreprinderilor, precum ~i volumul pietei respective380

. Faptul ca Intreprinderile implicate realizau mai mult de 90% din vanzarile de Eco Premium pe piata romaneasca a amplificat Tn mod considerabil restrictionarea concurente;381. Prin urmare, caracteristicile pietei oligopoliste nu se retin ca circumstanta atenuanta.

(529) Ultima circumstanta atenuanta sustinuta de catre Lukoil In observatii este faptul ca "presupusa Inca/care nu a afectat comer1ul dintre Statele Membre". Aceasta nu are caracter de circumstanta atenuanta, Tntrucat ar putea fi invocata eventual ca argument In sustinerea neaplicarii art. 101 din Tratat.

Aptitudinea intelegerii 9i1sau practicii concertate vizate de Decizie de a

j78 Opinia AVQeatului General Vesterdorf din '10 iulie 1991 in cazul T-1/89 RhOne POL/leneS.A. v. Commission[ 1991 J ECR 11-867; opinia Avoeatului General Geelhoed Tn Sumitomo Metal Industries and Nippon Steel v. Commission [2007J ECF~ 1-729. ]/S Cauza C-194/99 P Thyssen Stahl v Commission. Ree .. p. 1-10821, pet 82. 330 Cauza C-194/99 P Thyssen Stahl v Commission. Ree .. p. 1-10821, pet 82; cauza T;5,31Y3~t)PBy ':;ommisslOn, par1SO-181 ,/ ,', .'.:.~: " :c, i i:::3uza T -48/98 Acerinox v Commission

CONfORM ell , '3 ORIGfNALlIL

(530)

(531 )

(532)

produce efecte asupra comertului . intracomunitar a fost demonstrata332

Totodata, Consiliul Concurentei a demonstrat Tncalcarea art. 5 alin. (1) lit. b) din Lege, astfel Tncat pretinsa neafectare a comertului dintre state Ie membre nu ar putea conduce la diminuarea amenzii. Pentru aceste considerente, nu se poate retine aceasta circumstanta atenuanta.

OMV PETROM a invocat, In observatiile formulate, ca circumstanta atenuanta faptul ca "a oferif compensatii clientilor sub farma de aditivi Tn/acuitar; Tmbuteliati". Aceasta situatie nu se retine ca circumstanta atenuanta, lntrucat oferirea aditivilor fmbuteliati in statiile de distributie nu reprezinta 0

compensare suficienta pentru constrangerile suferite de consumatori prin limitarea posibilitatii lor de a alege sortimentele de carburant pe care Ie considera adecvate necesitatilor proprii. Aspectele invocate nu au natura unei circumstante atenuante, ci reprezinta cel mult argumente in sustinerea incidentei prevederilor art. 5 alin. (2) din Lege.

S-a sustinut de catre OMV PETROM, ca circumstanta atenuanta, faptul ca "retragerea Eca Premium a fast determinata de impartante modificari legislative §i 0 scadere semnificativa a ceredi". Tncurajarea comportamentului prin legislatie/de catre autoritaii nu poate fi retinuta ca circumstanta atenuanta in acest caz383. Tn ceea ce prive!?te scaderea semnificativa a cererii invocata de catre OMV PETROM, dupa cum s-a precizat In cuprinsul Deciziei, Consiliul Concurentei nu contesta dreptul intreprinderii de a-!?i stabili Tn mod individual strategiile comerciale, inclusiv prin reducerea gamei sortimentale, din considerente de ordin economic. 0 scadere a cererii reprezinta un risc inerent oricarei activitati economice, nefiind de natura a constitui, In cazul de fata, 0

situatie economica exceptionala, care sa justifice reducerea nivelului de baza al amenzjj384. Tn consecinta, Consiliul Concurentei nu retine aceasta circumstanta atenuanta.

"Lipsa caracteruiui secret", invocata ca circumstanta atenuanta de catre OMV PETROM, nu este sustinllta de situatia de fapt, Tntrucat discutiile ?i schimbul de e-mailuri cu privire la Eco Premium nu au fost aduse la cLlno~tinta

publicului sau a celorlalte Tntreprinderi concurente, ci s-all desfa9urat doar Tn contextul privat al Tntalnirilor care au avut loc Tntre reprezentantii Tntreprinderilor implicate. Situatia invocata nu are caracter de circumstanta atenuanta. Intelegerile orizontale pot avea caracter secret sau public, relevanta fiind aptitudinea acestora de a denatura concurenta. In consecinta, iipsa caracterului secret nu se retine ca circumstanta atenuanta.

----_._----_. ::,~ 5e vedea sec\lunea 5.4 din Decizie r< ... · .. "_.::~:-33 A se vedea pet. 513 din Declzle i .. ._

3·\ Cauza T-38/02. Oanone v CommiSSion, par 414. Cauzele conexate TCJka! v CornmisSirin T-236/0.;1 Jell' 369 ! .. ,

:{:

(533) In ceea ce prive~te .,durata lunga a procedurilor" invocata de catre OMV PETROM ca circumstanta atenuanta. aceasta nu poate fi retinuta. luandu-se In considerare complexitatea cazului ~i faptul ca investigatia a fost disjunsa in anul 2011, solutionandu-se partea care vizeaza fncalcarea savar$ita prin incetarea de comun acord a comercializarii cu amanuntul a benzinei Eco

Premium pe piata romaneasca.

(534) Se retine ca circumstanta atenuanta pentru Tntreprinderile OMV PETROM, OPM, ROMPETROL DOWNSTREAM, LUKOIL, MOL $i ENI ponderea scazuta a vanzarilor produsului vizat de Tntelegerea $i/sau practica concertata (sub 5% din cifra de afaceri totala a fiecarei Tntreprinderi). Nivelul de baza stabilit se diminueaza cu Yo pentru to ate Tntreprinderile implicate.

(535) Se retine ca circumstanta atenuanta pentru OMV PETROM $; OPM aplicarea la nivelul intreprinderii a unui program de asigurare a conformitatii cu legislatia din domeniul concurentei. Nivelul de baza stabilit se diminueaza cu % pentru fiecare dintre cele dOl.la Tntreprinderi.

(536) Se retine ca circumstania atenuanta pentru fntreprinderile OMV PETROM, OPM, ROMPETROL DOWNSTREAM, LUKOIL, MOL $i ENI colaborarea in mod efectiv $i pe deplin cu Consiliul Concurentei pe parcursul procedurii de investigatie. Nivelul de baza stabilit se diminueaza CLI ,% pentru toate Tntreprinderile implicate.

(537) Este retinuta ca circumstanta atenuanta implicarea mai redusa Tn savar$irea incalcarii pentru intreprinderile ROMPETROL DOWNSTREAM (nivelul de baza se diminueaza cu %) $i MOL (nivelul de baza se diminueaza cu %).

(538) Se retine ca cireumstanta atenuanta dimensiunea redusa a intreprinderii Tn

raport cu ceilalti participanti la intelegerea $ilsau practiea eoncertata pentru Tntreprinderile ENI (nivelul de baza se diminueaza eu %) $i MOL (nivelul de baza se diminueaza eu %).

(539) Se retine, de asemenea, ca eircumstanta atenuanta transpunerea cu

intarziere a intelegerii $ilsau praeticii concertate pentru intreprinderile OMV

PETROM (nivelul de baza se diminueaza eu %), OPM (nivelul de baza se

(S4U)

diminueaza eu %), ROMPETROL DOWNSTREAM (nivelul de baza se

diminueaza cu ,%), LUKOIL (nivelul de baza se diminueaza cu %) $i ENI (nivelul de baza se diminueaza cu %).

8.3.2 Circumstante agravante

Potrivit InstrLlctiunilor privind individualizarea sanctiunilor, rolul de }::Q:('lduGalOh sau de initiator alincalcarii este de natura a constitui circumstant~<a9~~';~~~t§: ,';\

: . . . :~ \

CONfOl:tM ell ORIGli'JALl./L

.. , \ , , .-

"

(541) III observatiile la Raportul de investigatie, OMV PETROM a aratat ea "nu exista argumente pentru a sustine ca actiunile OMV Petrom s-ar putea incadra in cefe ale unui fider sau initiator, astfel cum sunt descrise in jurispruden(a nationala §i comunitara ll

.

(542) Din documentele aflate la dosarul cazului rezulta Tnsa faptul ca Tntelegerea ~ilsau practica concertata vizata de Decizie a fost initiata385 in luna mai 2007 de catre reprezentantul OMV PETROM, domnul

(543) De asemenea, in observatiile MOL se precizeaza ca "propunerea a apar(inLlt unei singure societali - OMV Petrom", precum !?i ca .Jntreaga corespondenta mentionata Tn Raportul de investigatie subliniaza insistenta cu care reprezentantul OMV Petrom solicita 0 pozitie din partea Rompetrol". Tn acela!?i sens sunt ~i observatiile formulate de ENI, potrivit carora Ilreprezentantuf Petrom §i-a manifestat In repetate randuri pozitia, fiind promotorLlI unei astfel de in i(iative11,

(544) Probele existente la dosar arata ~i insistenta386 cu care OMV PETROM a Tncercat obtinerea pozitiei tuturor Tntreprinderilor implicate cu privire la Tncetarea comercializarii benzinei Eco Premium, precum ~i faptul ca OMV PETROM este Intreprinderea care a propus data de 1 .aprilie 2008387 ca data la care toate Tntreprinderile implicate sa elimine acest produs din gama de produse comercializata,

(545) Ratiunea incidentei unei circumstante agravante pentru initiatorul saLi leaderul unei incalcari, atat Tn practica Comisiei Europene, cat !?i Tn aceea a Consiliului Concurentei, este aceea ca Intreprinderile poarta 0 responsabiUtate specifica pentru prejudiciile cauzate economiei prin contributia esentiala la stabilirea sau implementarea schemei Tntelegerii. In general, pentru a evidentja asemenea contributii se jau Tn considerare 0 serie de elemente, dintre care cele mai relevante sunt faptele prin care Tntreprjnderile au luat initiativa de a contacta concurentii, au adus Tn atentia acestora planurile Tntelegerii, au organizat Tntalnirile cartelului, au Tncercat sa convinga sau chiar sa forteze alte Tntreprinderi sa ia parte la Tntelegere.

(546) In jurisprudenta europeana s-a distins Tntre rolul de conducator al unui cartel $i acela de initiator sau instigator, Astfel, In contextul cazului "Vitamine/orll

, TPI a statuat CEl "instigarea are legatura cu stabilirea saLl extinderea unui cartel, pe cand conducerea are /egatura cu actiunea". TPI a declarat CEl ,pentru a fi

clasificat instigator al unui cartel, lntreprinderea trebuie sa fi convins sau

('5 A S8 vedea pct. 88. 99, 1'11, 112 din Oeclzie ~26 /.\ 5e vedea pct. 127, 135. 136, 147, 149 $i 160 din Oecizie. ,L:;

A 5e vedea pct. 135. 136 $i 160 din Oecizle.

\ t' • .!. 1

. ... /

joeurajat alte intreprinderi sa organizeze un cartel sau sa faca parte din el". . .L\ceasta clasificare trebuie retinuta pentru intreprinderea care a luat initiativa, de exemplu prin sLlgerarea catre altii a oportunitatii de a realiza 0 intelegere sau prin incercarea de a-i convinge sa 0 faca 388

.

(547) Pentru aceste considerente, precum ~i In considerarea imprejurarilor relevante ale cazului de fata, se retine ca circumstanta agravanta pentru intreprinderea OMV PETROM rolul de initiator al Tntelegerii ~i/sau practieii concertate constatate In Decizie. Nivelul de baza stabilit se majoreaza cu %.

IX. CONCLUZII

(548) Intreprinderile OMV PETROM, OPM, LUKOIL, ROMPETROL DOWNSTREAM, MOL ~i ENI au participat la 0 lntelegere ~ilsau practica concertata privind renuntarea la comercializarea eu amanuntul a benzinei Eco Premium, fapta ce constituie 0 Incalcare a art. 5 alin. (1) din Lege-'§i a art. 101 alin. (1) din Tratat.

(549) In urma investigatiei s-a constatat ca Intreprinderile mentionate au fost implicate In urmatoarele actiuni referitoare la benzina Eco Premium: - contacte Intre Tntreprinderile implicate (Tntalniri, discutii ~i corespondenta)

cu privire la incetarea comercializarii sortimentului de benzina mentionat; - cooperarea pentru Inlaturarea riscurilor pe care Ie presupune concurenta

prin adoptarea unui plan comun cu privire la lncetarea comercializarii sortimentului de benzina Eco Premium;

- denaturarea comportamentului comercial al lntreprinderilor implicate prin punerea in practica a celor stabilite de comun acord.

(550) Adivitatile descrise In Decizie au facut parte dintr-un plan general de a restrictiona concurenta lntre partile implicate, plan ce a determinat linia de actiune a intreprinderilor implicate cu privire la comerciaJizarea sortimentului de benzina Eco Premium 9i a limitat astfel autonomia comerciala a acestora.

(551) Ourata incalcarii savar!?ite de lntreprinderile OMV PETROM, OPM, LUKOlL, MOL 9i ENI este de la 10 ma; 2007 pana la 1 aprilie 2008, iar pentru intreprinderea ROMPETROL DOWNSTREAM, de la 1 noiembrie 2007 pana la 1 aprilie 2008.

In temeiu/ prevederilor art. 20 a/in. (1) §i alin. (4), ale art. 45 a/in. (1) lit. d) ~j ale art. 55 alin. (4) din Legea coneurente; nr. 21/1996, republieata, eu modifiearile ~i completarile ulterioare

,-------------_._-

,3 C:auza T -15/02 BASF lJ Commission (2006) ECR 11-497 par 321

l'ONfOR.M en n/-UGINALLU..

:i.

PLENUL CONSllIULUI CONCURENTEI

DECIDE

Art. 1 Se constata incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea concurenfei nr. 2111996, rep ublica ta, cu modificarile §i completarile ulterioare $; ale art. 101 alin. (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene de catre SC OMV PETROM SA Bucure§ti, SC OMV Petrom Marketing SRL Bucure§ti, SC LUKOIL ROMANIA SRL Bucure§ti, SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL Bucure§ti, SC MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS SRL Cluj-Napoca $i SC ENI ROMANIA SRL Bucure$ti, prin participarea la 0 intelegere $i/sau practica concertata avand ea obiect renuntarea la comercializarea cu amanuntul a benzinei Eco Premium pe piata romaneasea.

Art. 2 Tn temeiul art. 51 din Legea concurentei nr. 2111996, republicata, cu modificarile §i completarile ulterioare, Tntreprinderile de la art. 1 se sanctioneaza dupa eum urmeaza:

1. SC OMV PETROM SA Bucure$ti cu amend a in valoare de lei, reprezentand :% din cifra de afaceri realizata in anul 2010,

2. SC OMV PETROM MARKETING SRL Bucure$ti eu amenda In valoare de lei, reprezentand ,% din cifra de afaceri realizata In anul 2010,

3. SC LUKOIL ROMANIA SRL Bueure§ti eu amenda Tn valoare de lei, reprezentand % din cifra de afaeeri realizata in anul 2010,

4. SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL Bueure$ti eu amenda In valoare de lei, reprezentand % din cifra de afaeeri realizata In anul 2010,

5. SC MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS SRL Cluj-Napoca eu amenda In valoare de

anul 2010 $i lei, reprezentand % din eifra de afaceri realizata in

6. SC ENI ROMANIA SRL Bucure$ti eu amenda in valoare de lei, reprezentand % din cifra de afaeeri realizata Tn anul 2010.

Art. 3 Sumele prevazute la art. 2 se vor aehita, In termen de maxim 30 de zile de !a

comunieare, prin ordin de plata tip trezorerie, cu mentiunea: "amenzi aplieate de c8tre Consiliul Coneurentei conform Legii eoneurentei nr. 211'1996, repL!JJlic.g.t~L CLI

modificarile $i completarile ulterioare". 0 copie a ordinului de plata ~a<ti JfaAs'~is-a, // "~:-" '. - .-- .' \\ neintarziat Consiliului Concurentei. ;' :?:. -'

.!\rt. 4 Prezenta Oecizie poate fi atacata Tn eontencios administrativ, conform art. 471

a/in. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile 9i completarile ulterioare, la Curtea de Apel Bucure§ti. In termen de 30 de zile de la comunieare.

Art. 5 In conformitate eu art. 57 alin. (1) din Legea coneurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile §i eompletarile ulterioare, prezenta Oecizie se publica pe pagina de internet a Consiliului Concurentei.

Art. 6 Secretariatul General $i Oirectia Industrie §i Energie din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducerea la Tndeplinire a prezentei Oecizii.

Art. 7 Prezenta Oecizie va fi comunicata de catre Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurentei la:

SC OMV PETROM SA 8ucure~tj Sediu: Str. Coralilor nr. 22, sector 1, Bucure§ti (PETROM CITY), Romania Nr. Tnregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului: J40/8302/1997 Cod unic de identificare: 1590082

SC OMV PETROM MARKETING SRL 8UCURE$TI Sediu: Str. Coralilor nr. 22, etaj 1, Cladirea Infinity Oval B, sector 1, Bucure§ti, Romania Nr. Tnregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului: J40/1 0637/1998 Cod unic de identificare: 11201891

SC LUKOIL ROMANIA SRL BUCURE~TI Sediu: Str. Elena Vacarescu nr. 6, sector I, Bucure§ti, Romania Nr. Tnregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului: J40/4469/1998 Cod unic de identificare: 10547022

SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL 8UCURE~TI Sediu: Piata Presei Libere nr. 3-5, City Gate Northern Tower, et. 2, sector I, Bucure§ti

Nr. inregistrare la Of/ciul National al Registrului Comertului: J40/1716/2000 Cod unic de identificare: 12751583

SC MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS SRL CLUJ-NAPOCA Sediu: Calea Dorobantilor nr. 14-16, et. 1, Cluj-Napoca, judo Cluj, Romania i'Jr. inregistrare /a Oficiul National al Registrului Comertului: .)12/729/2000 Cod unic de identificare: 7745470

, 1.=.1

-",..,.

-' .

SC ENI ROMANIA SRL BUCURE~TI Sediu: Calea Floreasca nr. 169A, cladirea A, parter, sector 1. Bucure9ti, Romania Nr. Tnregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului: J40/27493/1994 Cod unic de identificare: 6811583