Aparatul cardiovascular este alcatuit din inima si sistemul de
vase prin care circula sangele si limfa. Functional, prin rolul de
transport pe care il indeplineste, el contribuie, alaturi de
sistemul nervos, la realizarea unitatii functionale a intregului
organism. In cadrul sau se disting sistemul circulator, sistemul
sanguin si sistemul limfatic.
Sistemul circulator sanguin este format din inima, artere,
capilare si vene. El trasporta prin artere sange incarcat cu oxigen
si substate necesare metabolismului celular, care ajunse in reteaua
capilara din tesuturi strabat peretele acestora, integrandu-se in
lichidul interstitial, de unde sunt incorporate in celule. In
acelasi timp, bioxidul de carbon si alti produsi rezultati din
metabolism trec din celule in lichidul interstitial si de aici in
capilare, de unde, prin vene, sunt transportati la inima si trimisi
mai departe spre organele de excretie. Prin sange sunt vehiculati,
dupa cum se stie, hormonii produsii de secretie a gladelor
endocrine, cu o mare influenta asupra metabolismului celular si
functiilor viscerale, realizand astfel legatura intre sistemul
endocrin si organele corpului uman. In cadrul sistemului circulator
sanguine se deosebesc, din punct de vedere anatomofunctional, doua
circuite ale sangelui, strans legate intre ele si denumite marea
circulatie sau circulatia sistemica si mica circulatie sau
circulatia pulmonara. In marea circulatie, un loc deosebit il ocupa
circulatia porta hepatica.
Sistemul limfatic transporta partea mediului intern al
organismului numita limfa. Aceasta incepe sa se formeze din
lichidul interstitial si este trasnportata prin capilare limfatice,
vase si ganglioni limfatici, ajungand in doua trunchiuri colectoare
limfatice, prin care se varsa in sistemul venos al marii
circulatii.
Inima
(Cord)
Inima este aparatul central al aparatului cardiovascular care se
aseamana, din punct de vedere structural, cu vasele sanguine, fiind
alcatuita, ca si acestea, din trei straturi concentrice. Dar prin
marea dezvoltare a stratului sau mijlociu, respective a
miocardului, ea devine un muchi cavitar, cu activitate ritmica si
rol de pompa aspiratoare-respingatoare pentru circulatia
sanguina.
Inima este asezata in cavitatea toracica, in etajul inferior sau
cardiac al mediastinului anterior. In aceasta regiune este
adapostita intr-un sac fibroseros numit pericard, fixat in partea
inferioara de muschiul diafragm. Fata de planul mediosagital al
corpului, care trece prin linia de mijloc a sternului, doua treimi
din inima se afla la stanga acestui plan si o treime in dreapta.
Varful inimii se proiecteaza in spatial al inimii se proiecteaza in
spatiul al V-lea intercostal stang, putin inauntrul liniei
medioclaviculare. Proiectata pe coloana vertebrala T4-T8 (vertebre
cardiace).
Ca alcatuire generala, inima este formata din doua atrii unul
drept si altul stang , fiecare prezetand cate o prelungire numita
auricul sau urechiusa, si din doua ventricule: drept si stang.
Atriile sunt separate intre ele prin septul interatrial, iar
ventriculele prin septul interventricular. Atriile comunica prin
orificiile atrioventriculare cu ventriculul de aceeasi parte, fapt
pentru care inima a fost subimpartita in inima dreapta si inima
stanga. Inima dreapta, formata din atriul si ventriculul drept,
este inima venoasa, deoarece prin atriu primeste sangele venos din
circulatia mare si prin ventricul il trimite in circulatia
pulmonara. Inima stanga, formata din atritul si ventriculul stang
este inima ateriala, care, prin atriu, primeste sangele arterial
din circulatia pulmonara si, prin ventricul, il trimite in marea
circulatie. Capacitatea totala a inimii este in medie de 500-600
cm3, iar greutatea aproximativa 300g.
Configuratia exterioara. Inima are forma unui con turtit, cu
axul longitudinal dispus oblic in torace. O extremitate a axului
corespunde bazei inimii, care priveste posterior, la dreapta si in
sus, iar cealalta, varful inimii si priveste anterior, la stanga si
in jos. Pe langa baza si varf, inima prezinta fete si margini.
