“SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT - anpm.ro · PDF filedescrierea proiectului ..... 5 3.1 rezumatul proiectului

Page 1 of 65

Consultant – ROMAIR CONSULTING MEMORIU TEHNIC NECESAR OBTINERII ACORDULUI DE MEDIU

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BUZAU

Cod proiect: 318-14-34/11.2008 - RO 2006/018-147.04.03.08.02, nr. SEAP 63621

Denumire proiect: Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Buzau

Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE Volum: 1/1 – Volum Unic

Titlu volum:

MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII ACORDULUI DE MEDIU “SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BUZAU”

Data predarii: Februarie 2013 Beneficiar: Consiliul Judetean Buzau

CUPRINSUL VOLUMULUI A. PIESE SCRISE

Foaie de capat

Lista de semnaturi

1. DENUMIREA PROIECTULUI ............................................................................................................................. 4

2. TITULARUL PROIECTULUI ............................................................................................................................... 4

2.1 BENEFICIARUL LUCRARILOR ......................................................................................................................... 4 2.2 PROIECTANTUL LUCRARILOR ........................................................................................................................ 4 2.3 PERIOADA DE EXECUTIE PROPUSA ................................................................................................................. 5

3. DESCRIEREA PROIECTULUI ............................................................................................................................ 5

3.1 REZUMATUL PROIECTULUI ............................................................................................................................ 5 3.2 JUSTIFICAREA INVESTITIEI .......................................................................................................................... 11 3.3 DESCRIEREA PROIECTULUI .......................................................................................................................... 12

3.3.1 Sistemul de colectare si transport al deseurilor .................................................................................... 13 3.3.1.1 Deseuri reciclabile ........................................................................................................................................ 17 3.3.1.2 Deseuri reziduale .......................................................................................................................................... 17 3.3.1.3 Deseuri rezultate din domeniul public........................................................................................................... 18 3.3.1.4 Alte fluxuri de deseuri................................................................................................................................... 18

3.3.2 Statia de transfer Pirscov ...................................................................................................................... 19 3.3.3 Statia de sortare Cochirleanca .............................................................................................................. 21 3.3.4 Statie de tratare mecano - biologica ...................................................................................................... 22 3.3.5 Statie de compostare Cochirleanca ....................................................................................................... 24 3.3.6 Depozit de deseuri Cochirleanca ........................................................................................................... 25 3.3.7 Inchidere depozite de deseuri neconforme ............................................................................................. 28 3.3.8 Relatia cu alte proiecte existente sau planificate ................................................................................... 30

3.4 LOCALIZAREA PROIECTULUI ....................................................................................................................... 31 3.4.1 Statia de transfer Pirscov ...................................................................................................................... 32 3.4.2 Statia de sortare, statie de tratare mecano – biologica, statie de compostare si depozit de deseuri

Cochirleanca ....................................................................................................................................................... 33 3.4.3 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Buzau ........................................................................... 33 3.4.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Nehoiu ......................................................................... 33

3.5 REZUMAT IMPACT POTENTIAL ..................................................................................................................... 34

Page 2 of 65



3.5.1 Statia de transfer Pirscov ...................................................................................................................... 34 3.5.2 Statia de sortare, tratare mecano – biologica, compostare si depozit de deseuri Cochirleanca ........... 35 3.5.3 Inchiderea depozitului de deseuri neconform Buzau si Nehoiu ............................................................. 39

4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU ........................................................................................................................................ 40

4.1 PROTECTIA CALITATII APELOR .................................................................................................................... 40 4.1.1 Statie de sortare, statie de tratare mecano – biologca, statie de compostare si depozit de deseuri

Cochirleanca ....................................................................................................................................................... 40 4.1.2 Statie de transfer Pirscov ....................................................................................................................... 42 4.1.3 Inchideri de depozite neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu ............................................................. 42

4.2 PROTECTIA AERULUI ................................................................................................................................... 43 4.2.1 Statie de sortare, statie de tratare mecano – biologca, statie de compostare si depozit de deseuri

Cochirleanca ....................................................................................................................................................... 43 4.2.2 Statie de transfer Pirscov ....................................................................................................................... 45 4.2.3 Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu ........................................................... 46

4.3 PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR ................................................................................ 46 4.4 PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR .......................................................................................................... 48 4.5 PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI ........................................................................................................ 48

4.5.1 Surse de poluare a solului si subsolului amplasament Cochirleanca .................................................... 48 4.5.2 Masuri, lucrari si dotari pentru protectia solului si a subsolului amplasament Cochirleanca ............. 49 4.5.3 Surse de poluare a solului si subsolului statie de transfer Pirscov........................................................ 50 4.5.4 Masuri, lucrari si dotari pentru protectia solului si a subsolului amplasament Pirscov ....................... 50 4.5.5 Surse de poluare a solului si subsolului inchidere depozite neconforme Buzau si Nehoiu .................... 50 4.5.6 Masuri, lucrari si dotari pentru protectia solului si a subsolului inchidere depozite neconforme Buzau

si Nehoiu ............................................................................................................................................................. 51 4.6 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE .................................................................................. 51 4.7 PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC .............................................. 53 4.8 GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT ....................................................................... 54

4.8.1 Deseuri generate in faza de executie si explotare .................................................................................. 54 4.8.2 Modul de gospodarire al deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie a mediului ......................... 54

4.9 GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE........................................................................... 55

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ............................................................................... 56

5.1 DOTARILE SI MASURILE PRIVIND MONITORIZAREA ACTIVITATII DESTINATE PROTECTIEI MEDIULUI IN FAZA

DE EXECUTIE ............................................................................................................................................................ 56 5.2 DOTARILE SI MASURILE PRIVIND MONITORIZAREA ACTIVITATII DESTINATE PROTECTIEI MEDIULUI IN FAZA

DE EXPLOATARE ....................................................................................................................................................... 56

6. JUSTIFICAREA INCADRARII PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE

TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA ............................................................................................................. 57

7. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER .................................................................................. 58

7.1 LOCATIA SI DESCRIEREA LUCRARILOR NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER .............................................. 58 7.2 DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRARILOR ORGANIZARII DE SANTIER ............................ 59

8. LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI ....................................................... 61

8.1 SITUATII IDENTIFICATE DE RISC POTENTIAL ................................................................................................ 61 8.2 MASURI PENTRU PREVENIREA SI REDUCEREA EFECTELOR IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ........................ 62 8.3 LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA SI RESTAURAREA AMPLASAMENTULUI .......................................... 64 8.4 ASPECTE PRIVIND PLANUL DE INTERVENTIE PENTRU CAZURI ACCIDENTALE SI/SAU DE URGENTA ............... 64

9. ANEXE ................................................................................................................................................................... 65

Page 3 of 65



B. PIESE DESENATE

Nr. Crt.

Codul Plansei Titlul plansei: Scara:

Anexa 4.3 Zonarea judetului Buzau – Situatia propusa -

PG – 001-R0 Plan de incadrare in zona – Depozit conform, statie TMB si statie de sortare in localitatea Cochirleanca, judetul Buzau

1:50.000

PG – 002-R0 Plan de incadrare in zona – Statie de transfer in localitatea Pirscov, judetul Buzau

1:50.000

PG – 003-R0 Plan de incadrare in zona – Depozit existent urban neconform de deseuri in localitatea Nehoiu, judetul Buzau

1:50.000

PG – 004-R0 Plan de incadrare in zona – Depozit existent urban neconform de deseuri in localitatea Buzau, judetul Buzau

1:50.000

PS – 001-R0 Plan de situatie – Depozit conform, statie TMB si statie de sortare in localitatea Cochirleanca, judetul Buzau

1:1000

PS – 002-R0 Plan de situatie – Statie de transfer in localitatea Pirscov, judetul Buzau

1:500

PS – 003-R0 Plan de situatie - Depozit existent urban neconform de deseuri in localitatea Nehoiu, judetul Buzau

1:500

PS – 004-R0 Plan de situatie - Depozit existent urban neconform de deseuri in localitatea Buzau, judetul Buzau

1:2.000

Intocmit,

ing. Anca Balasoiu-Starpitu

Page 4 of 65



Cod proiect: 318-14-34/11.2008 - RO 2006/018-147.04.03.08.02, nr. SEAP 63621

Denumire proiect: Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Buzau

Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE Volum: 1/1 – Volum Unic

Titlu volum: MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII ACORDULUI DE MEDIU

Data predarii: Februarie 2013 Beneficiar: Consiliul Judetean Buzau

MEMORIU TEHNIC NECESAR OBTINERII ACORDULUI DE MEDIU

1. DENUMIREA PROIECTULUI

Proiectul “SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BUZAU” este finantat in cadrul programului Phare CES 2006 „Dezvoltarea capacitatii administrative pentru managementul Fondurilor Structurale”, Prioritatea E „Sprijin pentru Ministerul Mediului pentru a se pregati ca Autoritate de Management si Organism Intermediar”, sub-proiectul 8 – „Asistenta tehnica pentru pregatirea portofoliului de proiecte”.

Denumirea obiectivului de investitie este “SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BUZAU”.

2. TITULARUL PROIECTULUI

2.1 BENEFICIARUL LUCRARILOR

Autoritatea contractata este reprezentata de: MINISTERUL MEDIULUI – AUTORITATEA DE MANAGEMENT POS MEDIU str. Justitie, nr. 59-61, Sector 4, Bucuresti

Beneficiarul proiectului:

CONSILIUL JUDETEAN BUZAU – B-dul Nicolae Balcescu Nr. 48, Municipiul Buzau, judetul Buzau.

2.2 PROIECTANTUL LUCRARILOR

S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti; Tel: +40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15;

E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro

mailto:[email protected]

http://www.romair.ro/

Page 5 of 65



2.3 PERIOADA DE EXECUTIE PROPUSA

Investitiile propuse in cadrul prezentului proiect vor fi implementate si functionale incepand cu anul 2015.

Astfel statia de transfer Pirscov, statia de sortare, statia de tratare mecano – biologica, statia de compostare si depozitul de deseuri Cochirleanca vor fi functionale incepand cu luna ianuarie a anul 2015.

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme Buzau si Nehoiu se va finalize in luna noiembrie 2014.

3. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1 REZUMATUL PROIECTULUI

ZONAREA JUDETULUI BUZAU

Locuitorii beneficiari directi ai acestui proiect sunt reprezentati de populatia judetului Buzau, cu exceptia localitaii Sageata, ce nu a aderat la Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara de utilitati publice pentru serviciul de salubrizare Parteneriatului pentru Managementul Deseurilor Buzau.

Tabel 3.1-1: Populatia prognozata pentru judetul Buzau, in perioada 2008 – 2038

ANUL UM 2009 2010 2014 2015 2028 2016 2040

Total pers 483,988 481,694 469,675 466,497 462,998 370,945 483,988

Zona Urbana pers 198,721 197,892 241,580 256,573 256,196 259,662 198,721

Zona Rurala pers 285,267 283,802 228,095 209,924 206,801 111,283 285,267

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Buzau au fost stabilite 5 zone de transport.

Prima zona de colectare este reprezentata de Municipiul Buzau si orasul Pogoanele si include 42 de localitati rurale. Populatia totala a zonei este de 294.776 locuitori, reprezentand circa 63% din total judet;

A doua zona de colectare este reprezentata de Municipiul Ramnicu Sarat si include 13 de localitati rurale. Populatia totala a zonei este de 84.767 locuitori, reprezentand circa 18% din total judet;

Zona 3 de colectare este reprezentata zona proiectului Phare “Sistem de management integrat al deseurilor in localitatile din zona Valea Slanicului, cu statie de transfer si sortare in comuna Beceni”. Aceasta zone cuprinde un numar de 13 localitati rurale. Populatia totala a zonei este de 16.855 locuitori reprezentand circa 4% din populatia totala a judetului.

Zona 4 de colectare este reprezentata zona proiectului Phare “Sistem de management integrat al deseurilor in localitatile din Valea Balanesei, Valea Buzaului si Valea Chiojdului, cu statie de transfer si sortare in comuna Cislau”. Aceasta zone cuprinde un numar de 7 localitati rurale. Populatia totala a zonei este de 17.839 locuitori reprezentand circa 4% din populatia totala a judetului.

Zona 5 de colectare este reprezentata de cele doua orase Nehoiu si Patarlagele si un numar de 13 localitati rurale. Populatia totala a zonei este de 52.259 locuitori reprezentand circa 11% din populatia totala a judetului.

Page 6 of 65



Page 7 of 65



Figura 3.1-1: Zonarea judetului Buzau

SISTEMUL DE COLECTARE

Categoriile de deseuri rezultate in cadrul sistemului de management al deseurilor din judetul Buzau sunt:

deseurile reciclabile (hartie/carton, plastic/metal, sticla si fractia de lemn); deseurile reziduale; deseurile biodegradabile din mediul rural ce vor fi compostate intr-un procent de circa 50%

din total; deseurile verzi (deseurile din gradini, parcuri si piete); deseurile din domeniul public (deseurile stradale); deseurile voluminoase; namolul deshidratat de la statiile de epurare; alte fluxuri de deseuri continute in deseurile municipale (deseurile periculoase si deseurile

de tip DEEE)

Sistemul de colectare propus pentru fiecare flux de deseuri va fi prezentat in cele ce urmeaza.

Sistemul de colectare al deseurilor reciclabile se prezinta astfel:

Urban – blocuri: platforme de precolectare pentru maxim 100 de locuitori, echipate cu:

un container albastru de 1.100 l pentru hartie/carton, fecventa de colectare o data la 4 zile;

un container galben 1,100 l pentru plastic/metal, frecventa de colectare o data la 7 zile; un container verde de 660 l pentru sticla, frecventa de colectare o data la 14 zile.

Urban – gospodarii individuale: platforme de precolectare pentru maxim 50 gospodarii (aprox. 125 locuitori), echipate cu:


un container galben 1.100 l pentru plastic/metal, frecventa de colectare o data la 14 zile;

un container verde de 660 l pentru sticla, frecventa de colectare o data la 21 zile.

Rural – blocuri: platforme de precolectare pentru maxim 80 de locuitori, echipate cu:

un container albastru de 1.100 l pentru hartie/carton, fecventa de colectare o data la 21

Page 8 of 65



zile; un container galben 1,100 l pentru plastic/metal, frecventa de colectare o data la 21

zile; un container verde de 660 l pentru sticla, frecventa de colectare o data la 21 zile.

Rural - gospodarii individuale: platforme de precolectare pentru 250 locuitori (100 gospodarii) echipate cu:




Sistemul de colectare al deseurilor reziduale se prezinta astfel:

Zona urbana – blocuri: o platforma de precolectare la circa 100 persoane dotat cu 3 pubele de 240 litri (ce vor fi colectate o data la 2 zile); puncte de colectare ce vor fi amplasate astfel:

Blocuri inalte (peste 4 etaje): in camerele de precolectare existente la parterul blocurilor;

Blocuri de maxim 4 etaje: pe platformele de precolectare existente.

Zona urbana – gospodarii individuale:

o pubela de 120 litri in fiecare gospodarie pentru fractia reziduala, pubela ce va fi colectata o data la 7 zile;

Zona rurala – blocuri (blocuri de maxim 4 etaj): o platforma de precolectare la circa 80 persoane dotata cu 3 pubele de 240 litri, frecventa de colectare o data la 3 zile;

Zona rurala – gospodarii individuale:


un recipient de compostare individuala de 280 de l pentru compostarea individuala in gospodarii.

Deseurile din gradini si parcuri

Deseurile din gradini si parcuri vor fi colectate in doua tipuri de recipiente: cosuri de gunoi de 50 l, pentru fractia mixta, si containere de 1,100 l pentru deseurile biodegradabile provenite din domeniul public – gradini si parcuri

Deseurile din piete

In piete colectarea se face selectiv similar cu solutia prezentata pentru gradini si parcuri astfel pentru fractia mixta - va fi prevazut un container de 1.100 l iar pentru fractia biodegradabila va fi prevazut de asemenea un container de 1.100 l.

Deseurile stradale

Colectarea deseurilor stradale va fi una de tip mixt, in cosuri de gunoi de 50 l (la distante de 150-200 m) si pubele de 240 l, dar si colectare automata in mijloacele de transport cu rol de curatare/maturare, respectiv automaturatoare

Deseurile voluminoase

Deseurile voluminoase vor fi colectate prin campanii regulate din poarta in poarta, derulate cu o anumita periodicitate de catre autoritatile locale cu sprijinul operatorilor de salubritate.Deseurile periculoase din deseurile municipale

Page 9 of 65



Pentru colectarea deseurilor periculoase continute in deseurile menajere solutia propusa vizeaza colectarea prin puncte de colectare mobile (masini de colectare a deseurilor periculoase in conformitate cu prevederile legale), prin campanii lunare in mediul urban si trimestriale in mediul rural. Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE)

Pentru colectarea deseurilor periculoase se propun puncte de colectare mobile (masini de colecta a DEEE-urilor) cu colectarea punctuala la data si loc anuntate prin campanii de informare. Campaniile vor fi demarate lunar pentru mediul urban si trimestrial pentru mediul rural.

STATII DE TRANSFER

In cadrul proiectului a fost identificata necesitatea construirii unei statii de transfer in zona 5 la Pirscov, ce va fi implementata si functionala incepand cu anul 2015.

Deseurile colectate din zona 5 vor fi transportate direct la statia de transfer Pirscov, de unde functie de fluxul deseului (rezidual/reciclabil/verde si stradal) vor fi transportate lung – curier catre facilitatile finale de la Cochirleanca (sortare, TMB, compostare) si depozitul de deseuri conform Galbinasi.

Suprafata statiei de transfer Pirscov este de circa 0.5 ha (5.000 mp). Statia de transfer va deservi populatiei din zona 5 de colectare.

Statia de transfer Pirscov va avea o capacitate de circa 20.500 tone/an (20.564 tone), la nivelul anului 2015, fiind dimensionata pentru o populatie de circa 27.484 locuitori, ce reprezinta populatia zonei 5 de colectare.

STATII DE SORTARE

In cadrul proiectului se va realize o statie de sortare in zona 2 la Cochirleanca, ce va fi implementata si functionala incepand cu anul 2015.

Statia de sortare Cochirleanca este localizata in cadrul aceluiasi amplasament cu statia TMB (tratare mecano – biologica), statia de sortare si depozitul de deseuri Cochirleanca.

Suprafata totala a facilitatilor mentionate este de 25.35 ha (255.335 mp), din care strict suprafata statiei de sortare este de 1.490 mp. Capacitatea statiei de sortare va fi de circa 12.800 tone/an (2015).

Statia de sortare va procesa deseurile reciclabile ce vor fi colectate prin intermediul platformelor de precolectare deseuri reciclabile, fractii ce vor fi de tipul hartie/carton, plastic/metal sticla si lemn.

Capacitatea statiei de sortare Cochirleanca va fi de 12.800 tone/an, la nivelul anului 2015 si va cuprinde o linie de sortare.

STATII DE TRATARE MECANO – BIOLOGICA

In cadrul proiectului se va realiza o statie de tratare mecano – biologica (TMB) la Cochirleanca, ce va fi implementata si functionala incepand cu anul 2015.

Statia TMB Cochirleanca este localizata in cadrul aceluiasi amplasament cu statia de sortare, statia de compostare si depozitul de deseuri Cochirleanca.

Suprafata totala a facilitatilor mentionate este de 25.35 ha (255.335 mp), din care strict suprafata statiei TMB Cochirleanca este de 20.260 mp.

Statia TMB Cochirleanca va procesa deseurile reziduale preluate din toate zonele de colectare si a fost dimensionata astfel incat sa atinga tintele de deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile atat pentru anul 2013 cat si 2016.

Page 10 of 65



Refuzul statiei TMB Cochirleanca va fi transportat intern si depozitat in cadrul depozitului de deseuri conform Cochirleanca.

Capacitatea statiei TMB Cochirleanca va fi de circa 113.000 (112.396 tone) tone/an (2016).

STATII DE COMPOSTARE

In vederea atingerii tintelor stabilite pentru devierea de la depozitare a deseurilor biodegradabile cat si obtinerii/valorificarii compostului a fost propusa construirea unei statii de de compostare la Cochirleanca ce va fi implementata si functionala incepand cu anul 2015.

Statia de compostare Cochirleanca este localizata in cadrul aceluiasi amplasament cu statia de sortare, statia TMB si depozitul de deseuri Cochirleanca.

Suprafata totala a facilitatilor mentionate este de 25.35 ha (255.335 mp), din care strict suprafata statiei de compostare Cochirleanca este de 4.840 mp.

Statia de compostare Cochirleanca va procesa deseurile verzi (biodegradabile din parcuri, gradini si piete) preluate din toate zonele de colectare.

Refuzul statiei de compostare va fi transportat intern si depozitat in cadrul depozitului de deseuri conform Cochirleanca.

Capacitatea statiei de compostare Cochirleanca va fi de circa 15.000 (14.558) tone/an (2016).

DEPOZIT DE DESEURI

In vederea asigurarii capacitatii de depozitare pe intreaga perioada de timp 2009-2040, a fost propusa construirea unui depozit de deseuri conform la Cochirleanca.

Depozitul de deseuri Cochirleanca este localizat in cadrul aceluiasi amplasament cu statia de sortare, statia TMB si statia de compostare Cochirleanca.


In cadrul depozitului de deseuri Cochirleanca se vor depozita urmatoarele fluxuri de deseuri:

refuz de sortare de la statia sortare Cochirleanca; refuz de sortare de la statiile de sortare Beceni si Cislau; refuz de sitare de la statia TMB Cochirleanca; refuz de la statia de compostare Cochirleanca; CLO rezultat de la statia TMB Cochirleanca; cantitatea de namol deshidratat generata de statiile de epurare din judetul Buzau.

Depozitul de deseuri Cochirleanca va cuprinde 4 celule de depozitare.

Prin proiect se va construi doar prima celula de depozitare ce va avea o capacitate de 530.000 mc si o perioada de viata de 7 ani.

Tabel 3.1-2: Caracteristici principale depozit de deseuri Cochirleanca

Localizare Capacitate

totala (tone) Capacitate totala

(m3)

Numar de celule de

depozitare

Capacitate totala a primei celule

(tone)

Perioada de viata estimata a

depozitului (ani)

Perioada de viata estimata a primei

celule (ani)

Cochirleanca – zona 1

970,000 2.600.000 4

530.000 26 (2015-2040) 7

INCHIDERE DEPOZITE DE DESEURI NECONFORME

In cadrul proiectului sunt propuse pentru inchidere doua depozite neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu.

Page 11 of 65



Depozitul de deseuri neconform Nehoiu este cuprins in HG 349/2005 si incadrat la clasa b.2. Depozitul de deseuri neconform Nehoiu a fost deschis in anul 1992 iar in anul 2009 si-a sistat activitatea de depozitare.

Depozitul de deseuri neconform Buzau nu a fost cuprins in HG 349/2005 deoarece activitatea de depozitare a fost sistata in anul 2003. Acest depozit de deseuri este incadrat in clasa b.3. Depozitul de deseuri neconform Buzau a fost deschis in anul 1970, iar activitatea de depozitare a fost sistata in anul 2003.

In cele ce urmeaza sunt prezentate principalale caracteristici ale celor depozite de deseuri neconforme.

Tabel 3.1-3: Caracteristici ale depozitelor neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu

Nr. Locatie

Suprafata initiala a

depozitului

(ha)

Suprafata dupa

inchidere

(ha)

Anul deschiderii depozitului

Anul sistarii activitatii

Volum

(mc)

Anul inchiderii

1 BUZAU 6 ha 5.2 ha 1970 2003 440.000 2014

2 NEHOIU 0.15 ha 0.09 ha 1992 2009 15.000 2014

3.2 JUSTIFICAREA INVESTITIEI

Scopul principal al proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” este proiectarea unui sistem integrat de management al deseurilor si programul de investitii pentru Judetul Buzau, ajutand astfel Romania sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin transpunerea Directivei Cadru privind Deseurile 75/442/EEC precum si a Directivei privind Deseurile Periculoase 91/689/EEC.

Ca raspuns la reglementarile Comunitatii Europene, in ceea ce priveste managementul fondurilor comunitare intre 2007-2013 s-a dezvoltat Programul Operational Sectorial al Romaniei (POS). POS-ul de Mediu este in stransa corelare cu Planul national de Dezvoltare 2007-2013 si cu Cadrul Strategic National de Referinta, continand un numar de „axe prioritare”, una dintre ele fiind si Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric".

Pentru a atinge acest obiectiv specific a fost definita Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric", cu urmatoarele obiective:

cresterea numarului populatiei racordate la colectarea si gestionarea deseurilor municipale; servicii de calitate corespunzatoare si la tarife accesibile; reducerea cantitatii de deseuri depozitate; cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite; configurarea unor structuri eficiente de gestionare a obiectivelor deseurilor.

Proiectul se bazeaza pe urmatoarele principii si obiective:

respectarea angajamentele legale asumate cu prilejul semnarii Tratatului de Aderare la UE a Romaniei, astfel investitiile propuse vor contribui la respectarea cerintelor acestui Tratat si a prevederilor Directivelor amintite mai sus;

identificarea investitiilor in vederea conformarii cu cele mai presante termene-limita asumate; procesul de selectie acorda prioritate acelor proiecte care au un mai mare succes

Page 12 of 65



de implementare in acord cu termenele-limita si vor permite o absorbtie mai eficienta a fondurilor;

cordonarea cu Planul National privind Gestiunea Deseurilor, PRGD si PJGD; un management imbunatatit al sistemului de management al deseurilor; imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei; imbunatatirea serviciilor de gestionare a deseurilor; stabilirea unor principii si parametrii pentru noi proiecte de dezvoltare; cresterea numarului de populatie racordata la serviciile de salubritate; imbunatatirea standardelor de mediu; reducerea impactului negativ asupra mediului; un management imbunatatit al sistemului de management al deseurilor; maco-suportabilitatea populatiei si dezvoltarea economica.

Strategia privind sistemul integrat al deseurilor pentru Judetul Buzau este strans aliniata si complet in conformitate cu aceste prioritati strategice. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti.

De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in judetul Buzau. Pre-tratarea deseurilor municipale inainte de depozitare, imbunatateste substantial calitatea materialului depozitat (calitatea levigatului, potentiale gaze, stabilitate) si reduce semnificativ spatiul necesar depozitarii.

Accentul se pune pe deseurile municipale de exemplu deseurile generate de gospodarii si de asemenea, deseuri din sectoarele institutionale, comerciale si industriale, care sunt similare in caracteristici cu deseurile menajere, pe o perioada de 30 de ani din 2010 in 2040. Acest lucru este necesar pentru dezvoltarea unei strategii pentru sistemul integrat de gestionare a deseurilor municipale in judetul Buzau, in conformitate cu obligatiile legale.

Foarte important de avut in vedere este faptul ca, in prezent, gradul de racordare la serviciile de salubritate nu este foarte ridicat atat pentru mediul urban cat si rural. De mentionat este faptul ca una din tintele impuse Romaniei este legata de racordarea unui procent de 100% a populatiei din mediul urban la serviciile de salubritate in anul 2009, iar pentru mediul rural procentul trebuie atins in anul 2013. De asemenea alte tinte importante sunt legate de inchiderea depozitelor urbane neconforme si a spatiilor de depozitare din mediul rural, executia statiilor de transfer, atingerea tintelor privind reciclarea prin realizarea statiilor de sortare si reducerea cantitatii de biodegradabil admis a se depozita prin executia statiilor de compostare etc.

Avand in vedere toate aspectele mentionate mai sus se impune reabilitarea, extinderea si imbunatatirea sistemului integrat de management al deseurilor, in vederea sigurantei sanatatii populatiei, protectiei factorilor de mediu si respectarii, conformarii cu reglementarile in domeniu.

Proiectul „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” va avea impact social, economic si ecologic.

3.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

Locuitorii beneficiari directi ai acestui proiect sunt reprezentati de populatia judetului Buzau, cu exceptia localitaii Sageata, ce nu a aderat la Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara de utilitati publice pentru serviciul de salubrizare Parteneriatului pentru Managementul Deseurilor Buzau.

Tabel 3.3-1: Populatia prognozata pentru judetul Buzau, in perioada 2008 – 2038

ANUL UM 2009 2010 2014 2015 2028 2016 2040

Page 13 of 65



Total pers 483,988 481,694 469,675 466,497 462,998 370,945 483,988

Zona Urbana pers 198,721 197,892 241,580 256,573 256,196 259,662 198,721

Zona Rurala pers 285,267 283,802 228,095 209,924 206,801 111,283 285,267

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Buzau au fost stabilite 5 zone de transport.

Prima zona de colectare este reprezentata de Municipiul Buzau si orasul Pogoanele si include 42 de localitati rurale. Populatia totala a zonei este de 294.776 locuitori, reprezentand circa 63% din total judet;

A doua zona de colectare este reprezentata de Municipiul Ramnicu Sarat si include 13 de localitati rurale. Populatia totala a zonei este de 84.767 locuitori, reprezentand circa 18% din total judet;

Zona 3 de colectare este reprezentata zona proiectului Phare “Sistem de management integrat al deseurilor in localitatile din zona Valea Slanicului, cu statie de transfer si sortare in comuna Beceni”. Aceasta zone cuprinde un numar de 13 localitati rurale. Populatia totala a zonei este de 16.855 locuitori reprezentand circa 4% din populatia totala a judetului.

Zona 4 de colectare este reprezentata zona proiectului Phare “Sistem de management integrat al deseurilor in localitatile din Valea Balanesei, Valea Buzaului si Valea Chiojdului, cu statie de transfer si sortare in comuna Cislau”. Aceasta zone cuprinde un numar de 7 localitati rurale. Populatia totala a zonei este de 17.839 locuitori reprezentand circa 4% din populatia totala a judetului.

Zona 5 de colectare este reprezentata de cele doua orase Nehoiu si Patarlagele si un numar de 13 localitati rurale. Populatia totala a zonei este de 52.259 locuitori reprezentand circa 11% din populatia totala a judetului.

Investitiile propuse sunt menite sa atinga urmatoarele tinte:

implementarea sistemului de colectare selectiva in zona urbana si rurala a judetului imbunatatirea si extinderea echipamentelor existente de colectare si transport; optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor; promovarea si incurajarea compostarii individuale in zona rurala; depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme.

Investitiile principale referitoare la colectarea si transportul deseurilor sunt:

investitii in sisteme de colectare selectiva a deseurilor (pubele, containere etc.), prin implementarea sistemului de colectare selectiva – colectare deseuri reciclabile pe fractii hartie/carton, metal, plastic, sticla si colectare deseuri reziduale (biodegradabile). De asemenea, pentru gospodariile din mediul rural au fost prevazute si recipiente pentru compostarea individuala a deseurilor biodegradabile;

investitii in sisteme de transport a deseurilor de la statiile de transfer catre facilitatile finale de tratare si depozitare.

3.3.1 Sistemul de colectare si transport al deseurilor

Asa cum a fost prezentat, judetul Buzau a fost impartit in 5 zone de colectare si transport a deseurilor. Detalierea fluxurilor deseurilor pentru fiecare zona este prezentata mai jos.

Page 14 of 65



Page 15 of 65



Figura 3.3-1: Zonarea judetului Buzau

Zona 1 – este localizata aproximativ in centrul judetului si cuprinde principalul generator de deseuri al judetului, Municipiul Buzau dar si orasul Pogoanele si 42 de localitati rurale.

Facilitatile existente de management al deseurilor din aceasta zona sunt reprezentate de depozitul

de deseuri Galabinasi si statia de sortare RER Vadu Pasii (localizata langa depozitul de deseuri

Galbinasi).

Dupa implementarea proiectului sistemul de management al deseurilor va fi completat cu constructia statiei de sortare, statiei de TMB, statiei de compostare si depozitului de deseuri Cochirleanaca.

Fluxul deseurilor pentru zona 1 este urmatorul:

deseurile reziduale vor fi transportate catre statia TMB Cochirleanca; deseurile verzi din gradini, parcuri si piete vor fi transportate catre statia de compostare

Cochirleanca; deseurile reciclabile vor fi procesate in cadrul statiei de sortare existenta RER Vadu Pasii; deseurile din domeniul public (deseurile stradale) vor fi transportate pentru depozitare finala

la depozitul de deseuri existent Galbinasi. In cadrul a circa 50% din gospodariile rurale va fi implementata compostarea individuala in gospodarii in recipiente de compostare individuala. Zona 2 – este localizata in zona de Nord-Est a judetului si cuprinde al doilea generator de deseuri Municipiul Ramnicu Sarat cat si un numar de 13 localitati rurale.

Facilitatile existente de management al deseurilor din aceasta zona sunt reprezentate de statia de transfer existent Ramnicu Sarat ce apartine S.C. RER Ecologic Service S.A.



Cochirleanca; deseurile reciclabile vor fi procesate in cadrul statiei de sortare Cochirleanca; deseurile din domeniul public (deseurile stradale) vor fi transportate pentru depozitare finala

la depozitul de deseuri existent Galbinasi. In cadrul a circa 50% din gospodariile rurale va fi implementata compostarea individuala in gospodarii in recipiente de compostare individuala.

Page 16 of 65



Zona 3 – zona proiectului Phare “Sistem de management integrat al deseurilor in localitatile din zona Valea Slanicului, cu statie de transfer si sortare in comuna Beceni”. Aceasta zone cuprinde un numar de 13 localitati rurale.

Aasadar facilitatile existente de management al deseurilor din aceasta zona sunt reprezentate de statia de sortare si transfer Beceni.



Cochirleanca; deseurile reciclabile vor fi procesate in cadrul statiei de sortare Beceni; deseurile din domeniul public (deseurile stradale) vor fi transportate pentru depozitare finala

la depozitul de deseuri existent Galbinasi. In cadrul a circa 50% din gospodariile rurale va fi implementata compostarea individuala in gospodarii in recipiente de compostare individuala. Zona 4 – zona proiectului Phare “Sistem de management integrat al deseurilor in localitatile din Valea Balanesei, Valea Buzaului si Valea Chiojdului, cu statie de transfer si sortare in comuna Cislau”. Aceasta zone cuprinde un numar de 7 localitati rurale.

Asadar facilitatile existente de management al deseurilor din aceasta zona sunt reprezentate de statia de sortare si transfer Cislau.



Cochirleanca; deseurile reciclabile vor fi procesate in cadrul statiei de sortare Cislau; deseurile din domeniul public (deseurile stradale) vor fi transportate pentru depozitare finala

la depozitul de deseuri existent Galbinasi. In cadrul a circa 50% din gospodariile rurale va fi implementata compostarea individuala in gospodarii in recipiente de compostare individuala. Zona 5 – este localizata in Nord- Vestul judetului si cuprinde doua orase Nehoiu si Patarlagele cat si 13 localitati rurale.

Dupa implementarea proiectului sistemul de management al deseurilor va fi completat cu constructia statiei de transfer Pirscov.



Cochirleanca; deseurile reciclabile vor fi procesate in cadrul statiei de sortare Cochirleanca; deseurile din domeniul public (deseurile stradale) vor fi transportate pentru depozitare finala

la depozitul de deseuri existent Galbinasi. In cadrul a circa 50% din gospodariile rurale va fi implementata compostarea individuala in gospodarii in recipiente de compostare individuala. Categoriile de deseuri rezultate in cadrul sistemului de management al deseurilor din judetul Buzau sunt:

deseurile reciclabile (hartie/carton, plastic/metal, sticla si fractia de lemn); deseurile reziduale; deseurile biodegradabile din mediul rural ce vor fi compostate intr-un procent de circa 50%

din total; deseurile verzi (deseurile din gradini, parcuri si piete); deseurile din domeniul public (deseurile stradale);

Page 17 of 65



deseurile voluminoase; namolul deshidratat de la statiile de epurare; alte fluxuri de deseuri continute in deseurile municipale (deseurile periculoase si deseurile

de tip DEEE).

3.3.1.1 Deseuri reciclabile

Sistemul de colectare al deseurilor reciclabile se prezinta astfel:

Urban – blocuri: platforme de precolectare pentru maxim 100 de locuitori, echipate cu:


un container galben 1,100 l pentru plastic/metal, frecventa de colectare o data la 7 zile; un container verde de 660 l pentru sticla, frecventa de colectare o data la 14 zile.

Urban – gospodarii individuale: platforme de precolectare pentru maxim 50 gospodarii (aprox. 125 locuitori), echipate cu:




Rural – blocuri: platforme de precolectare pentru maxim 80 de locuitori, echipate cu:


un container galben 1,100 l pentru plastic/metal, frecventa de colectare o data la 21 zile;


Rural - gospodarii individuale: platforme de precolectare pentru 250 locuitori (100 gospodarii) echipate cu:




3.3.1.2 Deseuri reziduale

Sistemul de colectare al deseurilor reziduale se prezinta astfel:

Zona urbana – blocuri: o platforma de precolectare la circa 100 persoane dotat cu 3 pubele de 240 litri (ce vor fi colectate o data la 2 zile); puncte de colectare ce vor fi amplasate astfel:

Blocuri inalte (peste 4 etaje): in camerele de precolectare existente la parterul blocurilor;

Blocuri de maxim 4 etaje: pe platformele de precolectare existente.

Zona urbana – gospodarii individuale:


Page 18 of 65



Zona rurala – blocuri (blocuri de maxim 4 etaj): o platforma de precolectare la circa 80 persoane dotata cu 3 pubele de 240 litri, frecventa de colectare o data la 3 zile;

Zona rurala – gospodarii individuale:


un recipient de compostare individuala de 280 de l pentru compostarea individuala in gospodarii.

3.3.1.3 Deseuri rezultate din domeniul public

Sistemul de colectare al deseurilor reziduale din domeniul public este prezentat in cele ce urmeaza.

Deseurile din gradini si parcuri

Deseurile din gradini si parcuri vor fi colectate in doua tipuri de recipiente: cosuri de gunoi de 50 l, pentru fractia mixta, si containere de 1,100 l pentru deseurile biodegradabile provenite din domeniul public – gradini si parcuri

Deseurile din piete

In piete colectarea se face selectiv similar cu solutia prezentata pentru gradini si parcuri astfel pentru fractia mixta - va fi prevazut un container de 1.100 l iar pentru fractia biodegradabila va fi prevazut de asemenea un container de 1.100 l.

Deseurile stradale

Colectarea deseurilor stradale va fi una de tip mixt, in cosuri de gunoi de 50 l (la distante de 150-200 m) si pubele de 240 l, dar si colectare automata in mijloacele de transport cu rol de curatare/maturare, respectiv automaturatoare.

3.3.1.4 Alte fluxuri de deseuri

Deseurile voluminoase

Deseurile voluminoase vor fi colectate prin campanii regulate din poarta in poarta, derulate cu o anumita periodicitate de catre autoritatile locale cu sprijinul operatorilor de salubritate.

Deseurile periculoase din deseurile municipale

Pentru colectarea deseurilor periculoase continute in deseurile menajere solutia propusa vizeaza colectarea prin puncte de colectare mobile (masini de colectare a deseurilor periculoase in conformitate cu prevederile legale), prin campanii lunare in mediul urban si trimestriale in mediul rural. Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE)

Pentru colectarea deseurilor periculoase se propun puncte de colectare mobile (masini de colecta a DEEE-urilor) cu colectarea punctuala la data si loc anuntate prin campanii de informare. Campaniile vor fi demarate lunar pentru mediul urban si trimestrial pentru mediul rural.

Tabel 3.3-2: Recipiente de colectare propuse a fi achizitonate in cadrul proiectului pentru sistemul de

management integrat al deseurilor in judetul Buzau

Total recipient de colectare Nr. (buc)

Total

Pubela 120 l 127,538

Pubela 240 l 2,574

Page 19 of 65



Total recipient de colectare Nr. (buc)

Container 1,100 l 4,768

Pubela 50 l bin pentru deseurile stradale 2,668

Container 660 l pentru deseurile de sticla 2,384

Container 1100 l pentru deseurile verzi 503

Recipiente de compostare individuala 280 l

57,887

Tabel 3.3-3: Centralizator al de masinilor de lung curier si containerelor aferente ce vor fi

achizitionate in cadrul proiectului

Masini de lung curier Statie de transfer Pirscov – zona 5

Statie de sortare Cochirleanca – zona 1

Statie TMB Cochirleanca– zona 1

Total judet

Masini de lung curier cu sistem de ridicare roll (buc)

2 1 4 7

Containere de 32 mc (buc) 7 2 8 17

Containere de 24mc (buc) 5 0 0 5

3.3.2 Statia de transfer Pirscov

In cadrul proiectului a fost identificata necesitatea construirii unei statii de transfer in zona 5 la Pirscov, ce va fi implementata si functionala incepand cu anul 2015.

Motivul principal pentru a utiliza o statie de transfer este reducerea costurilor de transport a deseurilor catre locatiile de depozitare. Compactarea incarcaturilor din camioanele de colectare a deseurilor pentru a le transfera in unele mai mari in vederea transportului la distante mari conduce la reducerea costurilor deoarece echipele pierd mai putin timp cu deplasarea catre si de la locatiile de depozitare, colectand astfel mai multe deseuri. De asemenea, astfel se reduc atat consumurile de combustibil cat si costurile de intretinere pentru flota de autovehicule, traficul se descongestioneaza si emisiile poluante se reduc.

Deseurile colectate din zona 5 vor fi transportate direct la statia de transfer Pirscov, de unde functie de fluxul deseului (rezidual/reciclabil/verde si stradal) vor fi transportate lung – curier catre facilitatile finale de la Cochirleanca (sortare, TMB, compostare) si depozitul de deseuri conform Galbinasi.

Suprafata statiei de transfer Pirscov este de circa 0.5 ha (5.000 mp). Statia de transfer va deservi populatiei din zona 5 de colectare.

Parametrii de proiectare ai statiei de transfer Pirscov sunt prezentati in tabelul de mai jos.

Tabel 3.3-4: Caracteristici statie de transfer Pirscov

STATIE DE TRANSFER PIRSCOV (an 2015)

Populatie (locuitori) 27,484 locuitori

Fluxul deseurilor

(tone/an)

Deseuri reciclabile de la populatie

2,808

Deseuri reciclabile asimilabile

1,078

Total deseuri reciclabile catre statia de sortare Cochirleanca

3,885

Deseuri reziduale de la populatie

8,488

Deseuri reziduale asimilabile

3,347

Page 20 of 65



STATIE DE TRANSFER PIRSCOV (an 2015)

Total deseuri reziduale catre statia TMB Cochirleanca

11,384

Deseuri verzi (parcuri, gradini si piete)

1,447

Deseuri stradale

3,398

Total input statie de transfer Pirscov

20,564 tone

Nr. de angajati/zi 11

Nr. de schimburi 2

Nr. containere necesare: Containere de 32 m

3

Containere de 24 m3

7 5

Nr. de masini lung curier necesare 2

Ruta de transport lung curier (total), km 114

Timp de transport lung curier pentru o ruta, h

2:8

Interval de timp pentru manevrare container/masina lung curier (incarcare, descarcare, manevrare, traffic), h

0:30

Avand in vedere cantitatile de deseuri transferate (20.500 tone/an) si distanta de transport lung curier catre facilitatile finale, statia de transfer va fi dotata cu sistem de compactare pentru deseurile reziduale.

Fluxul tehnologic din cadrul statiei de transfer va fi urmatorul:

masinile de colectare din zona 5 (de 6 si 8 mc) vor ajunge in statia de transfer urmand a fi inregistrate si cantarite pe rampa de acces platforma de cantarire;

dupa cantarire masinile de colectare vor descarca deseurile colectate prin intermediul rampei statiei de transfer si palniei de alimentare in containere pentru transportul lung curier de 32 si 24 mc, functie de natura deseului colectat (reciclabil, rezidual si din domeniul public; deseurile reziduale vor fi compactate cu ajutorul sistemului de compactare prevazut);

dupa umplerea containerelui de transport lung curier, acesta va fi preluat de masina de transport lung curier si transportat catre facilitatile finale, functie de natura deseului; deseurile reciclabile catre statia de sortare Cochirleanca, deseurile reziduale catre statia TMB Cochirleanca, deseurile verzi catre statia de compostare Cochirleanca si deseurile din domeniul public (deseurile stradale) catre depozitul de deseuri Galbinasi.

Statia de transfer Pirscov va cuprinde urmatoarele obiecte:

poarta de acces, gard de imprejmuire si perdea vegetala; platforma betonata; rampa acces paltforma de cantarire; rampa statie de transfer; sistem de compactare; container personal, container grup sanitar si container rezervor de apa potabila; retea de canalizare ape pluviale, statie de pompare ape pluviale, separator de hidrocarburi; bazin etans vidanjabil de 3.5 mc pentru ape uzate menajere; utilaje si echipamente de transport, respective masini de transport lung curier si containere

de 32 mc si 24 de mc.

Page 21 of 65



3.3.3 Statia de sortare Cochirleanca

Rolul statiei de sortare il constituie atingerea tintelor de reciclare si valorificare a ambalajelor, stabilite prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, cu obiectivul complementar referitor la constientizarea populatiei cu privire la necesitatea colectarii selective si valorificare a deseurilor.

In cadrul proiectului a fost identificata necesitatea construirii unei statii de sortare in zona 2 la Cochirleanca, ce va fi implementata si functionala incepand cu anul 2015.

Statia de sortare Cochirleanca este localizata in cadrul aceluiasi amplasament cu statia TMB, statia de sortare si depozitul de deseuri Cochirleanca.

Suprafata totala a facilitatilor mentionate este de 25.35 ha (255.335 mp), din care strict suprafata statiei de sortare este de 1.490 mp. Capacitatea statiei de sortare va fi de circa 12.800 tone/an (2015).

Statia de sortare va procesa deseurile reciclabile ce vor fi colectate prin intermediul platformelor de precolectare deseuri reciclabile, fractii ce vor fi de tipul hartie/carton, plastic/metal sticla si lemn.

Deseurile de tip hartie/carton, plastic si lemn vor fi selectate manual iar deseurile de tip metal vor fi preluate automat prin intermediul separatorului magnetic.

Deseurile de sticla colectate prin intermediul containerelor prevazute pentru colectarea strict a acestei fractii vor fi transportate catre statia de sortare Cochirleanca si stocate temporar pentru preluarea/valorificarea acestora de catre societatile reciclatoare.

Refuzul statiei de sortare va fi transportat intern si depozitat in cadrul depozitului de deseuri Cochirleanca.

Statia de sortare Cochirleanca va cuprinde urmatoarele obiecte:

platforma betonata; hala pre/post sortare deseur de tip sopron H=6.0 m; hala de sortare deseu H=8.0 m; retea canalizare apa reziduala; utilaje si echipamente de transport statie de sortare, respctiv 1 camion de transport

containere inter, 1 incarcator frontal si 1 tractor manipulare baloti.

Gradul de automatizare al sortarii: instalatia propusa va avea un grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic, partial manual;

alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare granulometrica);

se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, lemn; se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase (banda

magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in container); transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu containere

impinse de personal; se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-automate

(incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.);

transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare.

Parametrii de proiectare ai statiei de sortare Cochirleanca sunt prezentati in tabelul de mai jos.

Tabel 3.3-5: Caracteristici statie de sortare Cochirleanca

Statie de sortare Cochirleanca tone/an

Page 22 of 65



Statie de sortare Cochirleanca tone/an

Input 12,800

Output, din care: 9,400

Hartie si carton 3,500

Plastic 3,000

Metal 800

Lemn 300

Sticla 1,800

Refuz 3,400

Parametru Nr.

Linie de sortare 1 linie

Cantitati zilnice 43 tone/zi ; 6,10 tone/h

Zile operationale pe saptamana 5 zile

Zile operationale pe an 260 zile

Ore de functionare pe zi 8, din care o ora pentru curatenie

Numar de schimburi 1

Numar personal: 11 persoane/zi

Suprafata statie de sortare 1,490 mp

3.3.4 Statie de tratare mecano - biologica

In vederea atingerii tintelor stabilite pentru devierea de la depozitare a deseurilor biodegradabile a fost propusa construirea unei statii de tratare mecano – biologica (TMB) la Cochirleanca, ce va fi implementata si functionala incepand cu anul 2015.

Statia TMB Cochirleanca este localizata in cadrul aceluiasi amplasament cu statia de sortare, statia de compostare si depozitul de deseuri Cochirleanca.

Suprafata totala a facilitatilor mentionate este de 25.35 ha (255.335 mp), din care strict suprafata statiei TMB Cochirleanca este de 20.260 mp.

Statia TMB Cochirleanca va procesa deseurile reziduale preluate din toate zonele de colectare si a fost dimensionata astfel incat sa atinga tintele de deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile atat pentru anul 2015 cat si 2016.

Refuzul statiei TMB Cochirleanca va fi transportat intern si depozitat in cadrul depozitului de deseuri conform Cochirleanca.

Capacitatea statiei TMB Cochirleanca va fi de circa 113.000 tone/an (2016).

Fluxul tehnologic al statiei TMB Cochirleanca va consta in 3 faze:

faza de pretratare mecanica – va consta in tratarea mecanica, respectiv sitarea deseurilor reziduale;

faza de fermentare - tratare biologica – va consta in tratarea biologica intensiva a deseurilor reziduale (de descompunere) pe perioada de timp de circa 28 de zile;

faza de maturare si uscare/finisare - etapa de maturare – 14 zile si etapa de uscare/finisare – 14 zile a materialului biostabilizat.

Statia TMB Cochirleanca va cuprinde urmatoarele obiecte:

platforma betonata;

Page 23 of 65



hala pretratare deseuri de tip sopron H=8.0 m cu doua ciururi rotative, 2 tocatoare si 2 benzi de deferare;

gramezi cu pereti laterali si membrane de acoperire – 28 de bucati; foraj de alimentare cu apa, rezervor apa potabila si statie de clorinare; retea canalizare levigat; retea de canalizare ape pluviale, bazin de retentie ape pluviale, separator de hidrocarburi; utilaje si echipamente de transport statie TMB Cochirleanca, respectiv 4 camioane de

transport containere inter, 8 incarcatoare frontale de 2.5 mc si 2 incarcatoare frontale de 1.5 mc.

Tabel 3.3-6: Principalele caracteristici ale statiei TMB Cochirleanca, 2016

STATIE TMB COCHIRLEANCA

Parametrii proiectati Valoare UM

Input pentru TRATAREA MECANICA 113.000 capacitate estimata

(112.396 tone) tone/an

Cantitate de tratat/ zi lucratoare 432 tone/zi

Cantitate de tratat/ h 27 tone/h

Nr. linii tehnologice 2

Refuz de sitare % 25%

Cantitate refuz de sitare: 28,099 tone/an

Input pentru FERMENTARE 84,297 tone/an

Perioada de timp necesara 28 zile

Reducere de masa (%) 45%, means 37,934 tons

Input pentru MATURARE 46,363 tone/an


Reducere de masa (%) 5%, means 2,318 tons

Cantitate de material biostabilizat 44,045 tone/an

Grad de inertizare (%) 90%

Input pentru USCARE/FINISARE 44,045 tone/an


Reducere de masa (%) 0%

Cantitate de CLO (Compost like output) 44,045 tone/an

CLO (material biostabilizat) + refuz de sitare catre depozitare

72,144 tone/an

OPERARE

Nr. de schimburi/zi 2 schimburi

Nr. de angajati/zi 35 angajati

Page 24 of 65



STATIE TMB COCHIRLEANCA

Ore lucratoare/zi 16 h

Zile lucratoare/saptamana 5 zile

3.3.5 Statie de compostare Cochirleanca

In vederea atingerii tintelor stabilite pentru devierea de la depozitare a deseurilor biodegradabile cat si obtinerii/valorificarii compostului a fost propusa construirea unei statii de de compostare la Cochirleanca, ce va fi implementata si functionala incepand cu anul 2015.

Statia de compostare Cochirleanca este localizata in cadrul aceluiasi amplasament cu statia de sortare, statia TMB si depozitul de deseuri Cochirleanca.


Statia de compostare Cochirleanca va procesa deseurile verzi (biodegradabile din parcuri, gradini si piete) preluate din toate zonele de colectare.

Refuzul statiei de compostare va fi transportat intern si depozitat in cadrul depozitului de deseuri conform Cochirleanca.

Capacitatea statiei de compostare Cochirleanca va fi de circa 15.000 tone/an (2015).

Fluxul tehnologic al statiei de compostare Cochirleanca va consta in 3 faze:

faza de pretratare mecanica – va consta in tratarea mecanica, respectiv tocarea deseurilor biodegradabile;

faza de fermentare - tratare biologica – va consta in tratarea biologica intensiva a deseurilor biodegrabile (de descompunere) pe perioada de timp de circa 28 de zile;

faza de maturare si uscare/finisare - etapa de maturare – 14 zile si etapa de uscare/finisare – 14 zile a materialului biostabilizat si de obtinere a compostului.

Statia de compostare Cochirleanca va cuprinde urmatoarele obiecte:

platforma betonata; gramezi cu pereti laterali si membrane de acoperire; retea canalizare levigat; tocator si ciur rotativ; utilaje si echipamente de transport statie de compostare Cochirleanca, respectiv 2

incarcatoare frontale de 2.5 mc.

Tabel 3.3-7: Principalele caracteristici ale statiei de compostare Cochirleanca

STATIE DE COMPOSTARE COCHIRLEANCA

Parametrii proiectati Valoare MU

Input pentru TRATAREA MECANICA 15.000 capacitate

estimata (14.558 tone) tone/an

Cantitate de tratat/ zi lucratoare 56 tone/zi

Cantitate de tratat/ h 8 tone/h

Nr. linii tehnologice 1

Refuz de sitare % 7%

Cantitate refuz de sitare: 1.019 tone/an

Page 25 of 65



STATIE DE COMPOSTARE COCHIRLEANCA

Input pentru FERMENTARE 13,539 tone/an


Reducere de masa (%) 50%, means 6.770 tons

Input pentru MATURARE 6.770 tone/an


Reducere de masa (%) 0%, means 6.770 tons

Cantitate de material biostabilizat 6.770 tone/an

Grad de inertizare (%) 90%

Input pentru USCARE/FINISARE 6.770 tone/an


Reducere de masa (%) 0%

Cantitate de compost rezultata 6.770 tone/an

OPERARE

Nr. de schimburi/zi 2

Nr. de angajati/zi 3 angajati

Ore lucratoare/zi 8 h

Zile lucratoare/saptamana 5.0 zile

3.3.6 Depozit de deseuri Cochirleanca

In vederea asigurarii capacitatii de depozitare pe intreaga perioada de timp 2009-2040, a fost propusa construirea unui depozit de deseuri conform la Cochirleanca.

Depozitul de deseuri Cochirleanca este localizat in cadrul aceluiasi amplasament cu statia de sortare, statia TMB si statia de compostare Cochirleanca.


In cadrul depozitului de deseuri Cochirleanca se vor depozita urmatoarele fluxuri de deseuri:

refuz de sortare de la statia sortare Cochirleanca; refuz de sortare de la statiile de sortare Beceni si Cislau; refuz de sitare de la statia TMB Cochirleanca; refuz de la statia de compostare Cochirleanca; CLO rezultat de la statia TMB Cochirleanca; cantitatea de namol deshidratat generata de statiile de epurare din judetul Buzau.

Depozitul de deseuri Cochirleanca va cuprinde 4 celule de depozitare.

Prin proiect se va construi doar prima celula de depozitare ce va avea o capacitate de 530.000 mc si o perioada de viata de 7 ani.

Page 26 of 65



Tabel 3.3-8: Caracteristici principale depozit de deseuri Cochirleanca

Localizare Capacitate

totala (tone) Capacitate totala

(m3)

Numar de celule de

depozitare

Capacitate totala a primei celule

(tone)

Perioada de viata estimata a

depozitului (ani)

Perioada de viata estimata a primei

celule (ani)

Cochirleanca – zona 1

970,000 2.600.000 4

530.000 26 9(2015-2040) 7

Tabel 3.3-9: Cantitati estimate ce se vor depozita in cadrul primei celule de depozitare a depozitului

de deseuri conform Cochirleanca

Deseuri depozitate Cantitate total ace va fi depozitata in prima celula de depozitare (tone/an)

Total, din care: 530.000

Refuz de sortare de la statia sortare Cochirleanca

28.564

Refuz de sortare de la statia sortare Beceni

1.376

Refuz de sortare de la statia sortare Cislau

1.440

Refuz de sitare de la statia TMB Cochirleanca

198.223

CLO (compost like Output) rezultat de la statia TMB Cochirleanca, din care material de acoperire zilnica

310.809,

din care 62.162 material de acoperire zilnica

Refuz de la statia de compostare Cochirleanca

7.249

Cantitate de namol deshidratat de la statiile de epurare din judetul Buzau

54.772

Material de acoperire 62.162

Tabel 3.3-10: Caracteristici ale depozitului de deseuri Cochirleanca

Caracteristici ale depozitului de deseuri Cochirleanca Cantitati

Cantitate anuala ce va fi depozitata (tone) 75.000

Cantitate totala anuala ce va fi depozitata (tone) 3.000.000

Volum total (m3), din care: 2.600.00

- Capacitate celula 1 (m3) 530.000

- Total cantitate ce va fi depozitata in celula 1 (tone) 602,000

Page 27 of 65



- Perioada de viata estimata pentru celula 1 7 ani

-Suprafata celulei 1 (mp) 45,763

- Capacitate celula 2 (m3) 920,000


- Total cantitate ce va fi depozitata in celula 2 (tone) 1.200.00

- Capacitate celula 3 (m3) 1.000.000


- Total cantitate ce va fi depozitata in celula 3 (tone) 1.200.000

- Personal 10 persoane/zi

Realizarea depozitului de deseuri va cuprinde 3 etape:

Etapa de constructie: include realizarea barierei geologice, strat drenant, geomembrane, geotextil de protectie si geotextil de separatie si filtrare, sistem colectare levigat si sistem de colectare gaz;

Etapa de operare: depozitare deseuri si acoperire zilnica, cu monitorizarea impactului privind depozitarea deseurilor;

Etapa de inchidere: acoperirea celulei de depozitare in vederea minimizarii impactului asupra mediului a deseurilor depozitate. De asemenea este necesara monitorizarea impactului asupra mediului post-inchidere a zonei de depozitare.

Functionarea corespunzatoare a depozitului de deseuri depinde de urmatorii factori:

o locatie buna: locatia depozitului trebuie selectata astfel incat sa corespunda tehnic, economic, social cat si din punct de vedere al protectiei mediului;

proiectare si constructie: trebuie avute in vedere urmatoarele cerinte legale:

constructia terenului de fundare

sistemul de colectare si epurare al levigatului;

sistemul de colectare al gazului;

sistemul de acoperire;

monitorizarea caracteristicilor de mediu.

Depozitul de deseuri va cuprinde:

zona de depozitare compusa din 4 celule de depozitare; zona tehnica si administrativa ce va fi comuna cu celelalte facilitati aflate pe amplasament,

respectiv statie de sortare, compostare si TMB si va cuprinde zona de acces, zona de cantarire, caldirea administrativa, statia de sortare, statia de compostare, statia TMB, drumuri interne, zona de parcare, statie mobila de carburanti etc;

zona de retentie/colectare a levigatului ce cuprinde:

sistem de colectare levigat;

statie de epurare levigat;

bazin de retentive levigat;

rezervor de stocare concentrat;

Page 28 of 65



zona de retentie/colectare ape pluviale;

retea de canalizare pluviale;

zona de interventii utilaje.

Personalul ce va deservi strict depozitul de deseuri va fi de 10 angajati/zi, din care 2 soferi pentru compactor, 2 persoane la zona de cantarire, 2 sefi de depzoitu, 1 persoana la laborator si 3 persoane pentru paza obiectivului.

3.3.7 Inchidere depozite de deseuri neconforme

In cadrul proiectului sunt propuse pentru inchidere doua depozite neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu.

Depozitul de deseuri neconform Nehoiu este cuprins in HG 349/2005 si incadrat la clasa b.2. Depozitul de deseuri neconform Nehoiu a fost deschis in anul 1992 iar in anul 2009 si-a sistat activitatea de depozitare.

Depozitul de deseuri neconform Buzau nu a fost cuprins in HG 349/2005 deoarece activitatea de depozitare a fost sistata in anul 2003. Acest depozit de deseuri este incadrat in clasa b.3. Depozitul de deseuri neconform Buzau a fost deschis in anul 1970, iar activitatea de depozitare a fost sistata in anul 2003.

In cele ce urmeaza sunt prezentate principalale caracteristici ale celor depozite de deseuri neconforme.

Tabel 3.3-11: Caracteristici ale depozitelor neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu

Nr. Locatie Suprafata

(ha)

Suprafata dupa inchidere

(ha)

Anul sistarii activitatii

Volum (mc) Anul

inchiderii

1 BUZAU 6 ha 5.2 ha 2003 440.000 2014

2 NEHOIU 0.15 ha 0.09 ha 2009 15.000 2014

Tabel 3.3-12: Lucrari si cantitati pentru inchiderea depozitului neconform de deseuri Buzau

Lucrari si cantitati pentru inchiderea depozitului neconform de deseuri Buzau

Cantitati

Strat drenant de nisip pietris (0,50 m) mc 30,020.00

Strat de pamant (0,85 m) mc 50,950.00

Sol vegetal 0,15 m mc 9,000.00

Inierbare mp 59,920.00

Sol vegetal refacere teren 0,50 m mc 15,080.00

Inierbare si cultivare teren in jurul depozitului mp 26,500.00

Relocare si compactare deseuri mc 75,000.00

Sapatura mc 1,315.00

Umplutura mc 5,814.00

Constructii: Rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje)

Page 29 of 65



Lucrari si cantitati pentru inchiderea depozitului neconform de deseuri Buzau

Cantitati

Gard m 1,050.00

Poarta de acces buc 1.00

Geotextil de protectie G=1200 g/mp mp 59,900.00

Geomembrana lisa PEID 2mm mp 59,900.00

Geosintetic de drenaj cu filtre pe ambele fete mp 59,900.00

Put captare gaze buc 20.00

Conducta de gaz DN 90 mm m 4,200.00

Conducta de gaz DN 200 mm m 35.00

Container colector gaze, inclusiv fundatie buc 2.00

Separator de condensat din PE D=1000 mm buc 2.00

Drum serviciu acces acoperis m 165.00

Drum perimetral cota +10:00 m m 1,965.00

Platforma de beton mp 1,300.00

Rigola prefabricata din beton m 1,850.00

Conducta evacuare ape pluviale din beton DN 500 mm

m 36.00

Casiu pe taluz m 200.00

Podet tubular Dn 500 mm L = 9,0 m buc 2.00

Podet tubular Dn 500 mm L = 19,0 m buc 1.00

Placa beton buc 1.00

Teava de protectie Dn 219,1x4,0 mm m 125.00

Teava de protectie Dn 323,9x5,2 mm m 20.00

Martori de tasare buc 1.00

Foraj monitorizare buc 4.00

Panou de avertizare buc 2.00

Utilaj casa facla buc 1.00

Tabel 3.3-13: Lucrari si cantitati pentru inchiderea depozitului neconform de deseuri Nehoiu

Lucrari si cantitati pentru inchiderea depozitului neconform de deseuri Nehoiu

Terasamente

Strat de sustinere (0,50 m) mc 530.00

Strat drenare apa 4/32 mm (0,30 m) mc 320.00

Strat de pamant (0,85 m) mc 900.00

Sol vegetal 0,15 m mc 160.00

Page 30 of 65



Lucrari si cantitati pentru inchiderea depozitului neconform de deseuri Nehoiu

Inierbare mp 1,100.00

Relocare si compactare deseuri mc 230.00

Constructii: Rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje)

Gard m 170.00

Poarta de acces buc 1.00

Geosintetic de colectare gaze mp 1,060.00

Geomembrana lisa PEID 2mm mp 1,060.00

Geotextil de protectie G=1200 g/mp mp 1,060.00

Geotextil de separatie si filtrare G=400 g/mp mp 1,060.00

Platforma betonata mp 130.00

Put captare gaze buc 3.00

Podet din beton (placa din beton) buc 1.00

Rigola prefabricata din beton m 160.00

Foraj monitorizare buc 3.00

Panou de avertizare buc 1.00

Martori de tasare buc 2.00

Conducta evacuare ape pluviale din beton DN 500 mm m 12.00

3.3.8 Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

Scopul proiectului si proiectelor existente in acest domeniu pe raza judetului Buzau este reprezentat de completarea infrastructurii si a echipamentelor existente cu investitii care sa conduca la asigurarea unui sistem de management integrat al deseurilor la nivel de judet, prin care se va realiza atingerea standardelor minime pentru conformarea cu cerintele legislative ale UE referitoare la sectorul de mediu, precum si respectarea angajamentelor Romaniei asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana. De asemenea proiectul va avea conduce, impreuna cu celelate proiecte asemenatoare demarate in cadrul judetului si a tarii la indeplinirea obligatiilor asumate prin transpunerea Directivei Cadru privind Deseurile 75/442/EEC precum si a Directivei privind Deseurile Periculoase 91/689/EEC.

Obiectivele generale ale proiectului sunt reprezentate de:

cresterea standardelor de viata si de mediu din judetul Buzau, vizand, in principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu;

dezvoltarea unui sistem durabil de management al deseurilor in judetul Buzau, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate din judet.

Abordarea Consultantului a avut ca punct de plecare principalele obiective ale proiectului, tinand cont de urmatoarele cerinte dar si de alte proiecte existente in acest domeniu in judetul Buzau:

Page 31 of 65



respectarea angajamentelor legale asumate de Romania prin semnarea Tratatului de Aderare la UE. Investitiile propuse vor contribui la respectarea cerintelor acestui Tratat, cu respectarea Directivelor relevante din domeniul gestionarii deseurilor;

conformitatea cu cu obiectivele POS Mediu si alte obiective nationale, cu planurile regionale si judetene de gestionare a deseurilor;

contributia masurilor si a investitiilor propuse la realizarea obiectivelor propuse prin planurile nationale, regionale si judetene de gestionare a deseurilor;

definirea unui Program prioritar de investitii, care sa urmareasca identificarea investitiilor prioritare in vederea conformarii cu cele mai importante termene-limita cerute;

dezvoltarea strategica a sistemului de management al deseurilor prin gestionarea integrata a deseurilor solide municipale, din mediul urban si rural - incluzand sortarea, transportul, depozitarea si alte procese de tratare, inchiderea si reabilitarea depozitelor neconforme existente;

eficienta sistemului propus, tinand cont de serviciile oferite si de suportabilitatea populatiei; contributia la imbunatatirea calitatii mediului si a conditiilor de viata din zonele respective; dezvoltarea cadrului institutional adecvat pentru seviciile de salubritate, in conformitate cu

cerintele UE si legislatia nationala.

Necesitatea implementarii masurilor propuse in acest proiect este demonstrata de situatia actuala inregistrata in judetul Buzau in ceea ce priveste gradul scazut de acoperire cu servicii de colectare selectiva, precum si de lipsa instalatiilor de tratare a deseurilor in vederea valorificarii acestora. O continuare a situatiei actuale ar conduce in timp la o poluare accentuata a mediului si la un standard de viata scazut, punand in pericol sanatatea populatiei. Astfel, atingerea obiectivelor proiectului este conditionata de realizarea investitiilor propuse.

In momentul de fata, in judetul Buzau implementarte si functionale o serie de proiecte finantate prin programul PHARE – CES 2004/2005, prezentate in cele ce urmeaza:

“Sistem de management integrat al deseurilor in localitatile din zona Valea Slanicului, cu statie de transfer si sortare in comuna Beceni”; acest proiect cuprinde un numar de 13 localitati rurale;

“Sistem de management integrat al deseurilor in localitatile din Valea Balanesei, Valea Buzaului si Valea Chiojdului, cu statie de transfer si sortare in comuna Cislau”. Aceasta zone cuprinde un numar de 7 localitati rurale;

Servicii de management al deseurilor in regiunea Stalpu si Costesti; Modernizarea infrastructurii de salubritate in comuna Canesti prin achizitionarea

echipamentelor si instalatiilor pentru deseurile solide; Modernizarea infrastructurii de salubritate in Valea Ramnicului prin achizitionarea

echipamentelor si instalatiilor pentru deseurile solide.

3.4 LOCALIZAREA PROIECTULUI

Judetul Buzau este situat in partea de Sud-Est a Romaniei si face parte din Regiunea Sud-Est.

Judetul Buzau se invecineaza cu judetele Galati si Vrancea la Nord, Braila la Est, Ialomita la Buzau, Prahova si Brasov la Vest si Covasna la Nord – Vest.

Din punct de vedere administrative judetul Buzau cuprinde 2 Municipii, 3 orase si 82 de comune

Judetul Buzau are o suprafata totala de 4.765,76 km2, ceea ce reprezinta 2% din suprafata tarii si circa 13.32% din suprafata Regiunii.

Page 32 of 65



Figura 3.4-1: Harta administrativa a judetului Buzau

Proiectul “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” cuprinde urmatoarele obiective:

Statie de transfer Pirscov; Statie de sortare Cochirleanca; Statie de tratare mecano – biologica (TMB) Cochirleanca; Statie de compostare Cochirleanca; Depozit de deseuri Cochirleanca; Inchidere depozit urban neconform de deseuri Buzau; Inchidere depozit urban neconform de deseuri Nehoiu.


Amplasamentul cuprinde 0.5 ha (5.000 mp) si este situat in comuna Pirscov, tarla 57 si parcela 1384.

Amplasamentul cuprinde 0.5 ha, fiind situat in extravilanul comunei Pirscov, judetul Buzau, la o distanta de aproximativ 150 m de zona locuibila si apartine domeniului public al comunei Pirscov. Folosinta actuala a amplasamentului este de teren liber situat in incinta statiei de epurare.

Accesul rutier se realizeaza din Drumului Judetean DJ 246.

Vecinatatile amplasamentului statiei de transfer Pirscov sunt:

la Nord – teren apartinand Primariei Pirscov (fosta statie de epurare); la sud – drum de pamant si Raul Balaneasa; la Vest – proprietate private S.C. Lemnching S.R.L.; la Est– teren apartinand Primariei Pirscov (fosta statie de epurare).

Page 33 of 65



In vederea realizarii proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” si a obiectivului proiectat statie de transfer Pirscov a fost obtinuta HCL nr. 8 din data 18.03.2010, care face dovada punerii la dispozitie a terenului.

De asemenea pentru realizarea obiectivului mentionat a fost obtinut Certificatul de Urbansim nr. 156 din 27.09.2011.

3.4.2 Statia de sortare, statie de tratare mecano – biologica, statie de compostare si depozit de deseuri Cochirleanca

Amplasamentul statiei de sortare, statiei TMB, statiei de compostare si depozitului de deseuri Cochirleanca este situat in comuna Cochirleanca, tarlaua 29.

Amplasamentul cuprinde 25,35 ha, fiind situat in extravilanul comunei Cochirleanca, judetul Buzau si apartine domeniului public al comunei. Folosinta actuala a amplasamentului este de teren arabil.

Distanta amplasamentului fata de zona locuibila este de: 1,5 km (1.500 m) fata de satul Rosioru si 2,5 km (2.500 m) fata de comuna Cochirleanca.

Accesul rutier se realizeaza din Drumului Judetean DJ 220 Posta Calnau - Balaceanu.

In vederea realizarii proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” si a obiectivelor proiectate statie de statie de sortare, statie de tratare mecano – biologica, statie de compostare si depozit de deseuri Cochirleanca a fost obtinuta HCL nr. 34 din data 31.08.2012, care face dovada punerii la dispozitie a terenului.

De asemenea pentru realizarea obiectivelor mentionate a fost obtinut Certificatul de Urbansim nr. 150 din 18.10.2012.

3.4.3 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Buzau

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Buzau este situat Municipiul Buzau, tarlaua 36 si parcelele 601 si 602.

Terenul are o suprafata de 10.17 ha (101.705 m) fiind situat in intravilanul Muncipiului Buzau si apartine domeniului public al acestuia. Terenul este localizat intre Municipiul Buzau si comuna Vadu Pasii.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul Drumului National DN2B.

In vederea realizarii proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” si a obiectivului proiectat inchidere depozit urban neconform de deseuri Buzau a fost obtinuta HCL nr. 156 din data 27.10.2011, care face dovada punerii la dispozitie a terenului.

De asemenea pentru realizarea obiectivului mentionat a fost obtinut Certificatul de Urbanism nr. 721 din data 18.11.2011.

3.4.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Nehoiu

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Nehoiu este situat in satul Chirlesti, orasul Nehoiu.

Terenul are o suprafata de 0.2 ha (2.000 m) fiind situat in extravilanul satul Chirlesti, orasul Nehoiu si apartine domeniului public al acestuia. Terenul este localizat pe malul stang al Paraului Valea Rea, la circa 1 km de zonele locuibile.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul Drumului National DN10 Buzau – Nehoiu – Brasov si in continuare pe drumul amenjat in lungime de circa 200 m, pe malul stang al paraului Valea Rea, la o distanta de circa 10 m.

Vecinatati amplasamentului sunt:

Page 34 of 65



la Sud este Paraul Valea Rea; la Nord versant inalt; la Vest versant inalt si terenuri agricole riverane; la Est Drumul National DN 10.

In vederea realizarii proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” si a obiectivului proiectat inchidere depozit urban neconform de deseuri Nehoiu a fost obtinuta HCL nr. 30 din data 29.06.2010, care face dovada punerii la dispozitie a terenului.

De asemenea pentru realizarea obiectivului mentionat a fost obtinut Certificatul de Urbansim nr. 94 din data 21.11.2011.

3.5 REZUMAT IMPACT POTENTIAL


Principalele surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite, deversari sau scurgeri accidentale de ape uzate .

In cadrul statiei de transfer Pirscov atat pentru faza de executie cat si cea de exploatare au fost preavazute solutii fiabile pentru colectarea si stocarea apei uzate, respectiv cabine ecologice vidanjabile, retea de canalizare apa uzata menajera, bazin etans vidanjabil si sistem de colectare apa pluviala.

Asadar probabilitea impactului este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului se pot clasifica ca nesemnificative.

In cadrul statiei de transfer Pirscov potentialele surse de poluare asupra factorului de mediu aer, in faza de executie, pot fi reprezentate ca urmare a emisiilor de praf, fum manevrarii pamantului excavat si utilajelor sau autovehiculelor folosite.

In faza de operare principala sursa posibila de poluare a aerului o poate constitui stocarea temporara a deseurilor in vederea transportarii lung – curier catre facilitatile de sortare, tratare mecano – biologica, compostare si depozitare. Deseurile colectate vor fi depozitate doar temporar, pe o perioada foarte scurta, urmand a fi preluate de masinile lung curier in vederea transportarii catre facilitatile finale. Stocarea deseurilor se va efectua diferit, pe fractii rezidual (biodegradabil si altele), reciclabil si mixt, astfel incat va exista o separare clara intre deseurile ce prezinta grad de descompunere si valorificabile. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

prevederea containerelor inchise si separate pe fractii de deseuri rezultate; stocarea deseurilor doar pe perioada limitata, intre fluxul de colectare din zona de

arondare si cel de lung – curier; folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu

emisii reduse de noxe; detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata

pentru eliminarea cauzelor.

Natura potentialului impact va fi secundara, locala, iar durata va fi temporara si foarte scurta.

Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer se considera a fi improbabil, cu efect nesemnificativ si indirect.

Cu privire la sursele de poluare ale solului si subsolului ca urmare a executiei si operarii statiei de transfer pot fi generate ca urmare a:

Page 35 of 65



decopertarea solului vegetal; stocarea neconforma a deseurilor colectate; amenajarii necorespunzatoare a depozitului de materiale utilizate; infiltrarea accidentala de ape uzate in sol; amenajarea neconforma a spatiului de depozitare temporara a deseurilor rezultate

din procesul de executie al obiectivului proiectat. Masurile avute in vedere sunt:

folosirea statiei de transfer doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare; interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct pe

platforma rampei de acces, prin intermediul palniei de alimentare in conatinerul de transport lung curier;

utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol;

prevederea de cabine ecologice vidanjabile in faza de executie si retea canalizare apa uzata menajera si bazin etans vidanjabil pentru faza de explotare;

prevederea sistemului de canalizare apa pluviala, preepurarea apelor pluviale prin intermediul separatorului de hidrocarburi in Raul Balaneasa.

Natura impactului in procesul de executie al statiei de transfer Pirscov asupra solului si subsolului cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare a obiectivelor.

Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata, platformei betonate si cladirii adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu probabilitate redusa de poluare.

3.5.2 Statia de sortare, tratare mecano – biologica, compostare si depozit de deseuri Cochirleanca

In cadrul amplasamentului de la Cochirleanca, in faza de executie, poate exista o potentiala poluare accidentala apei subterane si de suprafata, ca urmare a deversarii sau scurgeri accidentale de ape uzate menajere, scurgeri accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele si echipamentele folosite, executia teresamentelor.

In faza de operare se identifica ca si potentiala poluare accidentala a apei subterane si de suprafata functionarea necorespunzatoare sau gestionarea neconforma a sistemului de colectare levigat, statiei de epurare levigat, bazinului de retentie levigat si/sau intreruperea temporara a operarii statiei de epurare levigat, sistemului de colectare ape uzate de la cladirea administrative cat si a sistemului de colectare levigat de la statia de sortare, TMB si compostare.

Probabilitatea poluarii accidentale a factorului de mediu apa va fi redusa prin masurile avute in vedere atat in faza de executie a lucrarilor cat si in cea de operare.

Ca si masuri generale prevazute in scopul protejarii apei de suprafata si subterane, in etapa de executie mentionam:

prevederea cabinelor ecologice vidanjabile in cadrul organizarii de santier; realizarea unui retele de canalizare temporara cu descarcare intr-un bazin etans

vidanjabil in cadrul organizarii de santier; executia retelei de canalizare apa uzata si descarcarea intr-un bazin etans

vidanjabil pentru faza de operare a investitiei; realizarea retelei de canalizare ape pluviale; stocarea temporara a pamanturilor excavate se va realiza in afara zonelor de

concentrare a scurgerilor de suprafata;

Page 36 of 65



taluzele vor avea pante cat mai mici pentru a evita formarea unor siroiri de mare amploare;

executarea lucrarilor de terasamente in perioade cu precipitatii reduse; verificarea tehnica a utilajelor si echipamentelor, efectuarea repararii utilajelor in

spatii amenajate corespunzatore; schimbarea uleiurilor si alimentarea cu carburant se vor realiza aplicand masuri

maxime de precautie, pe platforma betonata de langa rezervorul de carburanti; utilizarea de recipienti conformi pentru depozitarea tuturor categoriilor de deseuri

produse.

Ca si masuri generale prevazute in scopul protejarii apei de suprafata si subterane, in etapa de operare mentionam:

realizarea sistemul de impermeabilizare a noului depozit ce include, incepand cu stratul de fundare, urmatoarele: bariera geologica construita, geomembrana, geotextil, strat de nisip, strat de drenaj;

functionarea si verificarea periodica a statiei de epurare levigat si a bazinului de retentie levigat;

operarea corespunzatoare si verificarea periodica a retelei de canalizare levigat de la statia de sortare, statia MBT si statia de compostare;

urmarirea periodica prin prelevare probe din cele 4 foraje de monitorizare a calitatii apei subterane;

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor, echipamentelor si masinilor de transport;

respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa;

intretinerea corespunzatoarea a retelei de canalizare ape pluviale, separatorului de hidrocarburi si bazinului de retentive;

respectarea indicatorilor de calitate NTPA 001/2005 pentru calitatea permeatului din statia de epurare levigat.

Prin masurile ferme si corespunzatoare propuse se are in vederea reducerea potentialului impact asupra factorului de mediu apa.

Natura impactului in cazurile potentiale de poluare mentionate va fi secundara, pe temen scurt, temporara si locala.

Asadar probabilitea impactului este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului se pot clasifica cu un impact redus.

In ceea ce priveste poluarea aerului, in faza de executie, se identifica apartia emisiilor fugitive, locale si temporare datorate descarcarii, manipularii si descompunerii deseurilor biodegradabile generate pe amplasament de la personalul aferent santierului si utilajelor/echipamenetelor/ vehiculelor utilizate in faza de executie.

Poluantii specifici in faza de executie sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

In faza de operare a amplasamentului de la Cochirleanca, activitatile de operare ce pot constitui surse de poluati atmosferici sunt:

descarcarea si compactarea deseurilor – emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de vehiculele care transporta deseurile si de utilajele de lucru din cadrul depozitului;

acoperirea periodica prin asternerea si compactarea unui strat de material de acoperire – emisii de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament

Page 37 of 65



generate de utilaje; depozitarea finala a deseurilor in cadrul celulei de depozitare – emisii de gaze

specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur;

transportul, descarcarea si manevrarea deseurilor in cadrul statiilor de sortare si tratare mecano – biologica rezultand posibile emisii reduse de particule, emisii provenite de la deseurile biodegradabile intrate in etapa de descompunere;

emisii de emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de masinile de transport lung curier si masinile de colectare ce transporta deseurile colectate ce vor intra in statiile de tratare, respective, sortare, tratare macano – biologica si compostare;

procesul de tratare mecano – biologica si compostare - emisii de dioxid de carbon (CO2), oxigen (O2), azot (N2), vapori de apa (H2O), amoniac (NH3) si urme de substante cu potential odorizant: acizi grasi, amine, hidrocarburi aromatice, compusi anorganici si organici de sulf, terpene

manevrarii materialului biostabilizat rezultat din fluxul tratarii mecano – biologice cat si a compostului rezultat de la statia de compostare – emisii reduse de particule.

In faza de executie printre masurile prevazute pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer enumeram:

masuri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (in special pamant): stropirea cu apa platformelor de lucru si a drumurilor de acces in perioadele lipsite de precipitatii;

monitorizarea si gestionarea corespunzatoare a executarii lucrarilor de excavare si depozitare a pamantului excavat;

gestionarea si depozitarea corespunzatoare solului vegetal decopertat si utilizarea pe cat posibil la finalizarea lucrarilor de executie pentru acoperirea spatiilor libere cu sol vegetal;

evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s;

limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor; reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, dupa finalizarea

lucrarilor de constructie/inchidere. masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti generati de motoarele autovehiculelor

si utilajelor: utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale caror emisii respecta legislatia in vigoare;

intretinerea corespunzatoare a autovehiculelor, utilajelor si echipamentelor folosite.

In faza de operare printre masurile generale prevazute pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer enumeram:

curatarea permanenta a platformelor de lucru si a drumurilor de acces si stropirea cu apa a acestora in perioadele lipsite de precipitatii, pentru evitarea/diminuarea emisiilor de particule;

utilizarea masinilor de transport lung curier si masinilor de colectare conforme si emisii reduse de noxe;

utilizarea instalatiilor de climatizare a aerului pentru statia de sortare; utilizarea sistemului de ventilare, aerare si a sistemului de control prevazut in cadrul

statiilor de tratare mecano – biologica si de compostare; acoperirea periodica a celulei de depozitare si stropirea materialului de acoperire in

perioadele foarte calduroase pentru evitarea/diminuarea emisiilor de particule sau/si de microorganisme;

prevederea perdelei vegetale cat si a spatiilor inierbate din interiorul amplasamentului.

Page 38 of 65



In faza de executie ca urmarea a lucrarilor prevazute se preconizeaza ca natura impactului posibil va fi secundara, locala si temporara. Asadar probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer va fi diminuat ca urmare a masurilor luate. Avand in vedere componenta locala si activitatea obiectivului, magnitudinea si complexitatea impactului sunt evaluate functie gravitatea efectelor, gradul de extindere a acestora si viteza de extindere a efectului. Preconizam ca magnitudinea impactului va fi un redusa, la nivel local cu o frecventa de aparitie ocazionala, ca urmare a procesului de executie a statiilor de sortare, TMB, compostare si depozit.

In ceea ce priveste poluarea solului si subsolului, in faza de executie, se identifica ca surse potentiale de poluare urmatoarele lucrari:

depozitarea necontrolata sau amenajarea necorespunzatoare a spatiului special destinat colectarii si stocarii deseurilor;

pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe amplasament;

excavarea pamatului pentru celula de depozitare si celalalte constructii de pe amplasament;

decopertarii solului vegetal; depozitarea si gestionarea necorespunzatoare a pamantului excavat si solului

vegetal decopertat; functionarii necorespunzatoare a retelei temporare de colectare ape uzate si

bazinului etans vidanjabil din cadrul organizarii de santier.

In faza de executie, in scopul diminuarii la minim a impactului si protejarii solului si subsolului au fost prevazute urmatoarele masuri:

spatii special amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor de constructie in faza de executie;

spatii special destinate depozitarii pamantului excavat si solului vegetal decopertat si gestionarea corespunzatoare a acestora;

cabine ecologice vidanjabile in cadrul organizarii de santier; betonarea suprafetei de tranzitare si folosinta din cadrul amplasamentului; realizarea retelelei de canalizare apa uzata temporara in cadrul organizarii de

santier; prevederea bazinului etans vidanjabil pentru stocarea apei uzate; imprejmuirea si demarcarea organizarii de santier; monitorizarea functionarii corespunzatoare a utilajelor, echipamentelor si masinilor

utilizate in cadrul organizarii de santier; mentinerea curateniei de amplasament si curatirea fronturilor de lucru pe cat posibil

la sfarsitul zilei de lucru; reducerea la minim a suprafetei ocupate de organizarea de santier.

Cu privire la poluarea solului si subsolului, in faza de exploatare, se identifica ca surse potentiale de poluare urmatoarele:

depozitarea/manevrarea necontrolata a deseurilor colectate si ce urmeaza sa fie procesate in cadrul amplasamentului, in statia de sortare, tratare mecano – biologica si compostare;

functionarii necorespunzatoare a masinilor de transport lung curier cat si intern, ce pot genera scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere;

operarii neconforme sau nefunctionarii temporara a retelei de canalizare levigat si statiei de epurare levigat;

nerespectarii procedurilor de compactare si acoperire periodica a deseurilor depozitate poate duce la imprastierea acestora (din cauza vantului) si pe alte suprafete din vecinatatea celulei de depozitare.

Page 39 of 65



In faza de operare, in scopul diminuarii la minim a impactului si protejarii solului si subsolului au fost prevazute urmatoarele masuri principale:

realizarea sistemului de impermeabilizare a celulei de depozitare; respectarea cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului

mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului;

betonarea , drumurilor interioare, platformelor si zonelor unde se vor transporta deseuri;

deseurile transportate in cadrul amplasamentului pentru procesare si depozitare vor fi descarcate strict pe platfeormele betonate din halele de sortare, tratare mecano – biologica si in cadrul celulei de depozitare;

realizarea sistemului divizor de canalizare, levigat si ape pluviale cat si a statiei de epurare levigat si bazinului de retentie levigat;

verificarea periodica a functionarii corespunzatoare a instalatiilor si echipamentelor de pe amplasament;

preepurarea apelor pluviale prin intermediul separatorului de hidrocarburi; respectarea programului de monitorizare a depozitului de deseuri; folosirea statiilor de sortare, tratare mecano – biologica si compostare strict pentru

categoria de deseuri autorizate; utilizarea depozitului de deseuri strict pentru categoriile de deseuri acceptate si

autorizate; verificarea periodica a masinilor de transport lung curier si intern; mentinerea curateniei in cadrul amplasamentului.

Concluzionand toate masurile prevazute in cadrul proiectului pentru protectia solului si subsolului vor avea ca scop diminuarea impactului ca urmare a constructiei statiei de sortare, statiei de tratare mecano – biologica, statiei de compostare si depozitului de deseuri Cochirleanca.

Natura impactului in procesul de executie a statiei de sortare, statiei de tratare mecano – biologica, statiei de compostare si depozitului de deseuri Cochirleanca asupra solului si subsolului cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare a obiectivului.

Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata amplasamentului, platformelor betonate si cladirilor adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu probabilitate redusa de poluare.

3.5.3 Inchiderea depozitului de deseuri neconform Buzau si Nehoiu

Principala sursa de poluare a apelor in etapa de executie, respectiv de inchidere este reprezentata de evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) de la utilajele si masinile de transport utilizate in cadrul procesului de inchidere a depozitului de deseuri insa acestea au caracter local si temporar. Printre alte posibile surse de poluare a apelor pot fi mentionate: executia terasamentelor si gestionarea necorespunzatoare a apelor uzate provenite de la personalul din cadrul organizarii de santier.

Magnitudinea impactului se poate preconiza ca si probabilitate doar in faza de inchidere, fiind catalogata ca locala si temporara. Fecventa probabila de aparitie a impactului este foarte redusa, nesemnificativa.

Printre masurile recomandate in vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu apa in etapa de inchidere a depozitului de deseuri mentionam:

stocarea temporara a pamanturilor excavate se va realiza in afara zonelor de concentrare a scurgerilor de suprafata;

Page 40 of 65




executarea lucrarilor de terasamente in perioade cu precipitatii reduse; verificarea tehnica periodica a utilajelor si masinilor de colectare/transport,

efectuarea repararii utilajelor in spatii special destinate; prevederea cabinelor ecologice vidanjabile pentru personalul organizarii de santier

si vidanjarea periodica a acestora; gestionarea corespunzatoare a apelor uzate menajere provenite de la personalul

organizarii de santier. Prin inchiderea depozitelor neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu, in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005, a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. nr. 757/2004, se preconizeaza un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentele depozitelor inchise.

In ceea ce priveste poluarea solului, odata cu inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si dezvoltarii solului vegetal prevazut ca ultim strat de inchidere se va reduce la minim posibilitatea poluarii solului. Se va inregistra un efect direct pozitiv, cu impact improbabil (redus la zero) .

Prin inchidere depozitelor neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu se va elimina poluarea aerului ca urmare a functionarii neconforme a depozitelor, degajarii mirosurilor si emisiilor scazute ca urmare a stocarii deseurilor. Asadar se va elimina posibilitatea frecventei de aparitie a vre-unui impact direct sau indirect asupra aerului. Prevederea solului vegetal, inierbarea suprafetei si perdeaua vegetala propusa vor avea ca rol protectia atmosferei, incadrarea amplasamentelor in peisajul zonal, eliminarea disconfortului vizual si crearea unui spatiu verde.

Concluzionad ca urmare a inchiderii corespunzatoare a depozitelor de deseuri neconforme Buzau si Nehoiu se poate vorbi despre un efect pozitiv, benefic asupra factorilor de mediu.

4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

4.1 PROTECTIA CALITATII APELOR

4.1.1 Statie de sortare, statie de tratare mecano – biologca, statie de compostare si depozit de deseuri Cochirleanca

Avand in vedere ca amplasamentul de la Cochirleanca cuprinde mai multe investitii, respectiv statie de sortare, statie de tratare mecano – biologica, statie de compostare si depozit de deseuri Cochirleanca, sursele de poluare si masurile prevazute pentru reducerea impactului asupra apelor vor fi tratate pentru intregul amplasament, cumuland toate investitiile din interiorul incintei.

In perioada de constructie, urmatoarele activitati pot constitui surse de poluare a apelor:

executia terasamentelor din cadrul celului de depozitare; posibile scurgeri accidentale de la utilajele, masinile de colectare si transport

folosite; gestionarea necorespunzatoare a apelor uzate menajere rezultate de la personalul

organizarii de santier; posibile infiltratii accidentale provenite de la cabinele ecologice vidanjabile; amenajari neconforme ale spatiilor destinate depozitarii temporare a deseurilor

generate in cadrul organizarii de santier.

Proiectul de amenajare a incintei prevede excavarea si gestionarea unor volume ridicate de

Page 41 of 65



terasamente si materiale de constructii.

Terasamentele excavate vor fi stocate temporar in vederea utilizarii ca materiale de umplutura.

In timpul depozitarii temporare apa poate antrena pamanturile – taluzele sunt spalate de apa pluviala care se poate scurge la suprafata.

Pamantul astfel transportat poate ajunge in apa subterana, putand afecta afecta turbiditatea si calitatea apei subterane.

In ceea ce priveste functionarea utilajelor, modul de lucru, vechimea utilajului si starea lui tehnica sunt elemente care pot constitui surse de poluare a apelor. Astfel se pot produce scurgeri de produse petroliere si uleiuri uzate care pot afecta calitatea resurselor de apa.

In vederea diminuarii/reducerii impactului in etapa de executie a lucrarilor propuse in cadrul amplasamentului de la Cochirleanaca se recomanda urmatoarele masuri:

prevederea cabinelor ecologice vidanjabile in cadrul organizarii de santier; realizarea unui retele de canalizare temporara cu descarcare intr-un bazin etans

vidanjabil in cadrul organizarii de santier; executia retelei de canalizare apa uzata si descarcarea intr-un bazin etans

vidanjabil pentru faza de operare a investitiei; realizarea retelei de canalizare ape pluviale; stocarea temporara a pamanturilor excavate se va realiza in afara zonelor de

concentrare a scurgerilor de suprafata; taluzele vor avea pante cat mai mici pentru a evita formarea unor siroiri de mare

amploare; executarea lucrarilor de terasamente in perioade cu precipitatii reduse; verificarea tehnica a utilajelor si echipamentelor, efectuarea repararii utilajelor in

spatii amenajate corespunzatore; schimbarea uleiurilor si alimentarea cu carburant se vor realiza aplicand masuri

maxime de precautie, pe platforma betonata de langa rezervorul de carburanti; utilizarea de recipienti conformi pentru depozitarea tuturor categoriilor de deseuri

produse. In faza de operare se identifica ca si potentiala poluare accidentala a apei subterane functionarea necorespunzatoare sau gestionarea neconforma a sistemului de colectare levigat, statiei de epurare levigat, bazinului de retentie levigat si/sau intreruperea temporara a operarii statiei de epurare levigat, sistemului de colectare ape uzate de la cladirea administrative cat si a sistemului de colectare levigat de la statia de sortare, TMB si compostare.

Din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata nu poate fi luat in calcul avand in vedere ca in apropierea amplasamentului de la Cochirleanca nu sunt inregistrate cursuri de ape, de asemenea in etapa de operare nu sunt identificate descarcari ale permeatului sau ape pluviale in cursuri de ape de suprafata.

Ca si masuri generale prevazute in scopul protejarii apelor, in etapa de operare mentionam:

realizarea sistemul de impermeabilizare a noului depozit ce include, incepand cu stratul de fundare, urmatoarele: bariera geologica construita, geomembrana, geotextil, strat de nisip, strat de drenaj;

functionarea si verificarea periodica a statiei de epurare levigat si a bazinului de retentie levigat si bazinului de retentie ape pluviale;

operarea corespunzatoare si verificarea periodica a retelei de canalizare levigat de la statia de sortare, statia MBT si statia de compostare;

urmarirea periodica prin prelevare probe din cele 4 foraje de monitorizare a calitatii apei subterane;

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor, echipamentelor si masinilor de transport;

Page 42 of 65



respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa;

intretinerea corespunzatoarea a retelei de canalizare ape pluviale, separatorului de hidrocarburi si bazinului de retentie;

respectarea indicatorilor de calitate NTPA 002/2005 pentru calitatea permeatului descarcat in bazinul de retentie ape pluviale;

preepurarea apelor pluviale prin imtermediul separatorului de hidrocarburi si descarcarea in bazinul de retentie ape pluviale.

Prin masurile ferme si corespunzatoare propuse atat in faza de executie cat si operare se are in vederea reducerea potentialului impact asupra factorului de mediu apa.

4.1.2 Statie de transfer Pirscov

In etapa de executie a statiei de transfer Pirscov principalele surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite, deversari sau scurgeri accidentale de ape uzate provenite din cadrul organizarii de santier.

Cu privire la masurile propuse in vederea reducerii impactului asupra poluarii apelor, in etapa de executie se recomanda:

prevederea cabinelor ecologice vidanjabile in cadrul organizarii de santier; verificarea periodica a utilajelor si masinilor de transport utilizate in cadrul

santierului; gestionarea corespunzatoare a apelor uzate menajere; imprejmuirea si amplasarea corespunzatoare a organizarii de santier; pastrarea curateniei pe amplasament.

In etapa operare a statiei de transfer Pirscov, in conditii normale de functionare sursele potentiale de poluare a apelor vor fi reduse la minim prin executia retelei de canalizare ape uzate, prevederea containerului sanitar, prevederea bazinului etans vidanjabil pentru stocarea apelor uzate, prevederea retelei de canalizare ape pluviale si a separatorului de hidrocarburi cat si betonarea platformelor de acces si rampei de transfer deseuri.

Asadar in conditii de functionare normala a statiei de transfer nu sunt necesare masuri speciale de protectie a calitatii apei in etapa de operare.

4.1.3 Inchideri de depozite neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu

Principala sursa de poluare a apelor in etapa de executie, respectiv de inchidere este reprezentata de evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) de la utilajele si masinile de transport utilizate in cadrul procesului de inchidere a depozitului de deseuri insa acestea au caracter local si temporar. Printre alte posibile surse de poluare a apelor pot fi mentionate: executia terasamentelor si gestionarea necorespunzatoare a apelor uzate provenite de la personalul din cadrul organizarii de santier.

Printre masurile recomandate in vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu apa in etapa de inchidere a depozitului de deseuri mentionam:

stocarea temporara a pamanturilor excavate se va realiza in afara zonelor de concentrare a scurgerilor de suprafata;


executarea lucrarilor de terasamente in perioade cu precipitatii reduse; verificarea tehnica periodica a utilajelor si masinilor de colectare/transport,

Page 43 of 65



efectuarea repararii utilajelor in spatii special destinate; prevederea cabinelor ecologice vidanjabile pentru personalul organizarii de santier

si vidanjarea periodica a acestora; gestionarea corespunzatoare a apelor uzate menajere provenite de la personalul

organizarii de santier.

Prin inchiderea depozitelor neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu, in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005, a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. nr. 757/2004, se preconizeaza un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentele depozitelor inchise.

4.2 PROTECTIA AERULUI

4.2.1 Statie de sortare, statie de tratare mecano – biologca, statie de compostare si depozit de deseuri Cochirleanca

In faza de executie, se identifica apartia emisiilor fugitive, locale si temporare datorate descarcarii, manipularii si descompunerii deseurilor biodegradabile generate pe amplasament de la personalul aferent santierului si utilajelor/echipamenetelor/ vehiculelor utilizate in faza de executie.

Poluantii specifici in faza de executie sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

In faza de operare a amplasamentului de la Cochirleanca, activitatile de operare ce pot constitui surse de poluati atmosferici sunt:

descarcarea si compactarea deseurilor – emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de vehiculele care transporta deseurile si de utilajele de lucru din cadrul depozitului;

acoperirea periodica prin asternerea si compactarea unui strat de material de acoperire – emisii de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de utilaje;

depozitarea finala a deseurilor in cadrul celulei de depozitare – emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur;

transportul, descarcarea si manevrarea deseurilor in cadrul statiilor de sortare si tratare mecano – biologica rezultand posibile emisii reduse de particule, emisii provenite de la deseurile biodegradabile intrate in etapa de descompunere;

emisii de emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de masinile de transport lung curier si masinile de colectare ce transporta deseurile colectate ce vor intra in statiile de tratare, respective, sortare, tratare macano – biologica si compostare;

procesul de tratare mecano – biologica si compostare - emisii de dioxid de carbon (CO2), oxigen (O2), azot (N2), vapori de apa (H2O), amoniac (NH3) si urme de substante cu potential odorizant: acizi grasi, amine, hidrocarburi aromatice, compusi anorganici si organici de sulf, terpene

manevrarii materialului biostabilizat rezultat din fluxul tratarii mecano – biologice cat si a compostului rezultat de la statia de compostare – emisii reduse de particule.

In faza de executie printre masurile prevazute pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer enumeram:

Page 44 of 65



masuri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (in special pamant): stropirea cu apa platformelor de lucru si a drumurilor de acces in perioadele lipsite de precipitatii;

monitorizarea si gestionarea corespunzatoare a executarii lucrarilor de excavare si depozitare a pamantului excavat;

gestionarea si depozitarea corespunzatoare solului vegetal decopertat si utilizarea pe cat posibil la finalizarea lucrarilor de executie pentru acoperirea spatiilor libere cu sol vegetal;

evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s;

limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor; reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, dupa finalizarea

lucrarilor de constructie/inchidere. masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti generati de motoarele autovehiculelor

si utilajelor: utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale caror emisii respecta legislatia in vigoare;

intretinerea corespunzatoare a autovehiculelor, utilajelor si echipamentelor folosite.

Etapa de operare a depozitului ecologic presupune:

operarea propriu-zisa a depozitului; inchiderea periodica.

In etapa de operare a depozitului de deseuri activitatile de operare care pot constitui surse de poluanti atmosferici sunt:

descarcarea si compactarea deseurilor – emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de masinile care transporta deseuri si de utilajele de lucru din cadrul amplasamentului;

acoperirea periodica a celulei de depozitare prin asternerea si compactarea unui strat de material steril – emisii de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de utilaje;

depozitarea finala a deseurilor – emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur.

Sursele de poluare a aerului aferente etapei de post-inchidere se refera la activitatea de depozitarea deseurilor si pana la finalizarea lucrarilor de inchiderea ale acestuia.

In cadrul statiei de sortare nu vor ajunge decat deseurile recicalbile colectate separat, adica deseurile de hartie si carton, respectiv deseurile metalice si din plastic.

Activitatile din cadrul statiei de sortare care pot constitui surse de poluanti atmosferici pot fi: transportul si descarcarea deseurilor – emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de la masinile care transporta deseurile.

Sursele specifice acestei activitati sunt surse nedirijate. Deoarece activitatile de sortare se vor desfasura in spatii inchise, ceea ce va diminua emisiile de particule.

Statia de tratare mecano-biologica (TMB) are rolul de a trata deseuri biodegradabile colectate separat de la populatie in pubela de deseuri reziduale, deseuri verzi din parcuri si gradini, deseuri biodegradabile din piete, deseuri biodegradabile de la cantine si restaurante.

Activitatile de operare din cadrul statiilor TMB si compostare care pot constitui surse de poluanti atmosferici sunt:

manevrarea deseurilor vegetale si de lemn – emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de utilajele de lucru din statie;

manevrarea deseurilor organice - emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de utilajele de lucru din statie;

procesul de tratare– emisii de dioxid de carbon (CO2), oxigen (O2), azot (N2),

Page 45 of 65



vapori de apa (H2O), amoniac (NH3) si urme de substante cu potential odorizant: acizi grasi, amine, hidrocarburi aromatice, compusi anorganici si organici de sulf, terpene;

manevrarea compostului - emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de utilajele de lucru din statie.

In ceea ce priveste gazele rezultate din procesul de biostabilizare, principalii constituenti sunt cei specifici, in principal, descompunerii aerobe: dioxidul de carbon, oxigenul, azotul, amoniacul si vaporii de apa.

Acestia rezulta din descompunerea aeroba a deseurilor organice biodegradabile, prin oxidarea

elementelor constituente ale deseurilor solide organice: carbon, hidrogen si azot.

Procesul de bostabilizare se va realiza in spatii acoperite (incinte prevazute cu platforme betonate si acoperite cu membrane), ceea va contribui la reducerea emisiilor de particule.

In faza de operare printre masurile generale prevazute pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer enumeram:

curatarea permanenta a platformelor de lucru si a drumurilor de acces si stropirea cu apa a acestora in perioadele lipsite de precipitatii, pentru evitarea/diminuarea emisiilor de particule;

utilizarea masinilor de transport lung curier si masinilor de colectare conforme si emisii reduse de noxe;

utilizarea instalatiilor de climatizare a aerului pentru statia de sortare; utilizarea sistemului de ventilare, aerare si a sistemului de control prevazut in cadrul

statiilor de tratare mecano – biologica si de compostare; acoperirea periodica a celulei de depozitare si stropirea materialului de acoperire in

perioadele foarte calduroase pentru evitarea/diminuarea emisiilor de particule sau/si de microorganisme;

prevederea perdelei vegetale cat si a spatiilor inierbate din interiorul amplasamentului.

4.2.2 Statie de transfer Pirscov

In faza de executie a statiei de transfer, principal sursa de poluare a aerului o constituie sapaturile si manevrarea pamantului. In general sursele asociate lucrarilor de constructive sunt surse deschise, libere.

Printre alate surse posibile de poluare a aerului, in faza de executie, enumeram:

emisiile rezultate de la utilajele si masinile angrenate in etapa de executie; traficului auto de lucru din cadrul organizarii de santier – emisii datorate arderii

motorinei in motoarele cu ardere interna si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor;

eroziunii eoliene – emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant descoperite.

Aceste emisii au urmatoarele caracteristici comune:

sunt emisii la nivelul solului, nedirijate; au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor); sunt temporare (dureaza pana la finalizarea executiei).

In etapa de executie pentru minimizarea impactului asupra aerului, se recomanda urmatoarele masuri:

depozitarea si gestionarea corespunzatoare a pamantului excavat, sapat si a solului vegetal decopertat;

utilizarea masinilor si echipamentelor prevazute cu emii reduse de noxe; depozitarea corespunzatoare in spatii special destinate a deseurilor generate in

Page 46 of 65



cadrul organizarii de santier.

In etapa de operare a statiei de transfer o sursa principala, posibila de poluare a aerului o poate constitui stocarea temporara a deseurilor in vederea transportarii lung – curier catre facilitatile de sortare, tratare mecano – biologica, compostare si depozitare. Deseurile colectate vor fi depozitate doar temporar, pe o perioada foarte scurta, urmand a fi preluate de masinile lung curier in vederea transportarii catre facilitatile finale. Stocarea deseurilor se va efectua diferit, pe fractii rezidual (biodegradabil si altele), reciclabil si mixt, astfel incat va exista o separare clara intre deseurile ce prezinta grad de descompunere si valorificabile.

Astfel, in etapa de executie, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

prevederea containerelor inchise si separate pe fractii de deseuri rezultate; stocarea deseurilor doar pe perioada limitata, intre fluxul de colectare din zona de

arondare si cel de lung – curier; folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu

emisii reduse de noxe; detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata

pentru eliminarea cauzelor.

4.2.3 Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu

In faza de inchidere a depozitelor de deseuri neconforme Buzau si Nehoiu se identifica ca posibile surse de poluare a aerului urmatoarele activitati:

manevrarea, relocarea deseurilor din cadrul celulelor de depozitare; utilizarea masinilor si echipamentelor angrenate in procesul de inchidere a

depozitelor de deseuri; amplasarea si gestionarea necorespunzatoare a materialelor utilizate in cadrul

inchiderii depozitelor, cu precadre a pamantului, nisipului, pietrisului etc. Astfel se recomanda in faza de inchidere a depozitelor de deseuri urmatoarele masuri principale:

desemnarea unui spatiu special amenajat pentru depozitarea temporara a materialelor utilizate;

gestionarea corespunzatoare a materialelor utilizate; folosirea uitlajelor si masinilor de transport si colectare conforme si cu emisii reduse

de noxe; mentinerea curateniei pe amplasament; umectarea spatiilor de acces, daca lucrarile de inchidere au loc in perioadele calde.

Prin inchidere depozitelor neconforme de deseuri Buzau si Nehoiu se va elimina poluarea aerului ca urmare a functionarii neconforme a depozitelor, degajarii mirosurilor si emisiilor scazute ca urmare a stocarii deseurilor. Asadar se va elimina posibilitatea frecventei de aparitie a vre-unui impact direct sau indirect asupra aerului. Prevederea solului vegetal, inierbarea suprafetei si perdeaua vegetala propusa vor avea ca rol protectia atmosferei, incadrarea amplasamentelor in peisajul zonal, eliminarea disconfortului vizual si crearea unui spatiu verde.

4.3 PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

Principalele surse de zgomot sunt reprezentate de utilajele folosite in faza de executie a lucrarilor propuse.

Efectele surselor de zgomot si vibratii se suprapun peste zgomotul existent, produs in prezent de activitatile din zona si circulatia pe drumurile existente, care nu aduc un aport semnificativ la nivelul de zgomot din zona decat temporar.

Pentru amplasamentul de la Cochirleanca, unde se vor executa statia de sortare, statia de tratare mecano – biologica, statia de compostare si depozitul de deseuri, se va inregistra un volum de

Page 47 of 65



lucrari mai mare si implicit surse de zgomot provenite de la mai multe utilaje si echipamente cat si o perioada de executie mai mare, se vor lua urmatoarele masuri generale:

utilizarea echipamentelor si utilajelor cu nivel redus de zgomot si vibratii; optimizarea rutei de transport (atat din punct de vedere al incarcaturii, rutei de

transport si numarului de masini) a masinilor care transporta materialele de constructii;

eficientizarea rutei de transport cat si a masinilor care transporta deseurile generate pe amplasament;

stabilirea unui program de lucru.

Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil pe amplasamente - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural care se afla la distante de peste 1000 m, asa cum este recomandat in legislatie.

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise, cat si perdeaua vegetala ce va delimita suprafata incintei. Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Distanta de peste 1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie si in consecinta nu se identifica un potential impact sonor si de vibratii in perioada de executie a lucrarilor.

De exemplu, nivelul de zgomot produs la o distanta de 16 m de un excavator, echipat cu un motor Diesel 4-53, 115 CP, 2400 rot/min este de 80,5 decibeli. O configurare mai silentioasa, cu toba de esapament si amortizor de zgomot la admisie imbunatatite, ventilator oprit, si 3 panouri acustice in jurul motorului, vor reduce nivelul de zgomot la 71,5 decibeli.

Astfel de masuri se pot lua pentru utilaje atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si de exploatare.

In faza de exploatare a investitiilor propuse masurile prevazute pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite sunt:

construirea si explotarea corespunzatoare a zonei tampon, cu precadere pentru depozitul de deseuri Cochirleanca;

realizarea perdelei vegetale pentru investitiile propuse; includerea de specificatii tehnice pentru echipamentele de productie (prevederea de

reducere a zgomotului, daca este cazul); intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor folosite; crearea zonei tampon pentru a evita disconfortul si posibilitatea afectarii populatiei.

Astfel pentru locatia de la Cochirleanca zona tampon va fi caracterizata de o distanta de circa 1.5 de km fata de satul Rosioara si la o distanta de circa 2.5 km fata de comuna Cochirleanca.

Pentru locatia de la Pirscov zona tampon va fi caracterizata de o distanta de circa 150 m fata de zona locuibila localitatii.

In timpul desfasurarii activitatii proiectate, nivelul de zgomot echivalent masurat in conditii legale, se va incadra in valorile limita legale cuprinse in STAS 10009/1988, fapt pentru care activitatile desfasurate nu vor constitui surse de poluare fonica zonala care sa produca disconfort fizic si/sau psihic.

De asemenea nivelul de zgomot se va incadra in limitele stabilite prin Ordinul 10009-88 si Ordinul 536/1997, iar valorile limita de expunere la zgomot vor fi in concordanta cu cele prevazute de HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea zgomot.

Page 48 of 65



Valorile limita de expunere la vibratii vor fi cele prevazute de HG 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii.

4.4 PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

Lucrarile proiectate nu constituie surse de radiatii ionizante, care sa impuna masuri speciale de protectie.

4.5 PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI

4.5.1 Surse de poluare a solului si subsolului amplasament Cochirleanca

Etapa de executie

Principala sursa de poluare a solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal din zona celulelor de depozitare, platformelor betonate aferente halelor de sortare, tratare mecanica, drumuri de acces etc.

Folosinta actuala a terenului este de teren arabil, asadar folosinta agricola, astfel ca nu este identificabila o poluare notabila a solului sau subsolului.

Alte surse posibile de poluare a solului in faza de executie pot fi reprezentate de:

depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si celor din constructie; amenajarea necorespunzatoare a depozitelor de materiale utilizate; infiltrarea accidentala de ape uzate in sol; pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe

amplasament. Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor sau mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

Etapa de operare

Activitatea de depozitare a deseurilor – datorita sistemului de impermeabilizare ales, depozitarea propriu-zisa a deseurilor municipale reziduale se poate constitui in sursa de poluare a solului in cazuri accidentale in care are loc fracturarea stratului de impermeabilizare si scurgerea levigatului in subteran.

Celulele de depozitare sunt astfel proiectate incat straturile de impermeabilizare de la baza depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a scurgerilor de levigat in sol si subsol.

De asemenea, nerespectarea procedurilor de compactare si acoperire periodica a deseurilor depozitate poate duce la imprastierea acestora (din cauza vantului) pe suprafete neprotejate, poluandu-le.

Utilajele si vehiculele utilizate la operarea depozitului se pot constitui in surse de poluare a solului prin emisia de gaze de esapament cu continut de metale grele si prin scurgerea accidentala de carburant sau ulei.

Gestionarea neconforma a apelor uzate (rezultate de la igienizarea platformelor si a rotilor autovehiculelor, din activitatile administrative a personalului angajat si din zona tehnica) si a apelor pluviale potential impurificate colectate pe amplasament se pot constitui in surse de poluare a solului si subsolului.

Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata incat toate activitatile sa se desfasoare fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt prevazute

Page 49 of 65



inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel, posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe amplasament, este diminuata la maxim.

Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distinct pentru apele uzate menajere, tehnologice si pluvial. Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale apelor uzate, respectiv meteorice, in apele freatice.

Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului si a subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, avand in vedere faptul ca lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat.

Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului.

4.5.2 Masuri, lucrari si dotari pentru protectia solului si a subsolului amplasament Cochirleanca

Etapa de constructie

respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica;

amenajarea corespunzatoare a spatiilor de depozitare a deseurilor rezultate;

amenjarea conforma a spatiului special destinat depozitarii materialelor de constructie;

scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de carburanti sau lubrefianti;

dotarea organizarii de santier cu containere sanitare si/sau cabine ecologice vidanjabile;

la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incat sa fie evitate perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale.

Etapa de operare

verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/crapaturi;

verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;

respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de deseuri;

levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;

verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;

executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe platforma betonata;

se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate;

de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;

folosirea statiei de sortare, tratare mecano – biologica si compostare strict pentru deseurile municipale autorizate;

Page 50 of 65



verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale containerelor de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare;

verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imparstierii deseurilor.

In perioada post-inchidere

respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a depozitului de deseuri.

4.5.3 Surse de poluare a solului si subsolului statie de transfer Pirscov

Etapa de executie

Principala sursa de poluare a solului o reprezinta decopertarea solului vegetal in zona rampei de acces, drumului si platformei betonate.

Alte surse posibile de poluare a solului si subsolului in cadrul statiei de transfer Pirscov sunt:

posibile scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere de la masinile si utilajele folosite;

amenjarea neconforma a spatiului special destinat depozitarii deseurilor rezultate;

amenajarea necorespunzatoare a depozitului de materiale de executie;

infiltratii accidentale de ape uzate menajere.

Etapa de operare

Prin lucrarile prevazute se diminueaza la minim orice posibil impat asupra solului si subsolului.

4.5.4 Masuri, lucrari si dotari pentru protectia solului si a subsolului amplasament Pirscov

Etapa de executie

In faza de executie se recomanda urmatoarele masuri principale in vederea protectie solului si subsolului:

amenajarea corespunzatoare a spatiului special destinat depozitarii deseurilor si preluarea periodica a acestora de catre operatorul de salubritate autorizat;

mentinerea curateniei pe amplasament;

dotarea corespunzatoare a organizarii de santier;

dotarea organizarii de santier cu container sanitar pentru apele uzate menajere;

amenajarea corespunzatoare a depozitului de materiale;

utilizarea de echipamente si utilaje conforme si verificate periodic.

Etapa de operare

In cadrul etapei de operare toate lucrarile prevazute in etapa de executie in cadrul statiei de transfer Pirscov va diminua la minim posibilitatea poluarii solului si subsolului.

In faza de operare betonarea platformei interne si a rampei de acces, dotarea cu container sanitar pentru apele uzate, dotarea cu separator de hidrocarburi pentru apele pluviale ca si utilizarea statiei de transfer strict pentru deseurile autorizate reprezinta principalele masuri si lucrari pentru protectia solului si subsolului.

4.5.5 Surse de poluare a solului si subsolului inchidere depozite neconforme Buzau si Nehoiu

Page 51 of 65



Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite. Nu se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acestea fiind depuse amestecat, pe langa deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse deseuri industriale etc.

Aceste date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de deseuri menajere.

Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele, sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor.

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru depozitarea acestora si incheirea unui contract cu un operator autorizat de preluare si transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse.

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.

In perioada post-inchidere nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului.

4.5.6 Masuri, lucrari si dotari pentru protectia solului si a subsolului inchidere depozite neconforme Buzau si Nehoiu

Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie:

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;

mentinerea curateniei pe amplasament;

verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;

organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;

utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.

Dupa inchiderea depozitelor Buzau si Nehoiu apa pluviala nu se mai infiltreaza in corpul depozitului, asftel ca substantele poluante rezultate din descompunerea deseurilor nu vor mai fi antrenate de apa pluviala si infiltrate in masa solului.

Deseurile imprastiate in afara amplasamentului vor fi adunate, amplasamentul din jurul depozitului va fi curatat, indepartandu-se astfel pericolul de poluare in jurul depozitului.

4.6 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

Amplasamentul statiei de transfer Pirscov cuprinde 0,5 ha, fiind situat in extravilanul comunei Pirscov, judetul Buzau, la o distanta de aproximativ 150 m de zona locuibila si apartine domeniului public al comunei Pirscov. Folosinta actuala a amplasamentului este de teren liber situat in incinta statiei de epurare.

Amplasamentul de la Cochirleanca , unde se va realiza depozitul de deseuri, statia de sortare, statia de tratare mecano – biologica si statia de compostare cuprinde 25,35 ha, folosinta actuala a amplasamentului este de teren arabil.

Distanta amplasamentului fata de zona locuibila este de: 1.5 km (1.500 m) fata de satul Rosioru si 2.5 km (2.500 m) fata de comuna Cochirleanca.

Page 52 of 65



Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:

organizarea de santier; descarcari accidentale de ape uzate menajere; emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de

descarcare si de depozitare temporara a deseurilor; deseuri menajere si de constructie.

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare.

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar;

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;

descarcarea apelor uzate in statia de epurare se va efectua respectand indicatorii de calitate ai apelor epurate conform NTPA 002/2005, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare;

descarcarea apelor epurate in emisar se va efectua respectand indicatorii de calitate ai apelor epurate conform NTPA 001/2005, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in receptori naturali;

la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.

Mentionam faptul ca toate investitiile nu vor fi amplasate in interiorul siturilor Natura 2000, respectiv SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. De asemenea in imediata vecinatate a amplasamentului nu se regasesc monumente ale naturii, arii protejate, specii ocrotite de flora si fauna, monumente istorice.

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statia de transfer, sortare si compostare dar si transportarea refuzurilor de sortare si compostare spre depozitare se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:

utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;

alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, eventual gasirea unei traseu alternativ;

promovarea transportului durabil; in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea

tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, functie de caz;

se vor evita traseele de colectare ce implica tranzitarea in mediul rural pe drumuri de pamant si vegetatie.

Page 53 of 65



4.7 PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

Implementarea proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” va avea un impact pozitiv asupra populatiei prin dezvoltarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor, care va permite respectarea standardelor europene si romanesti.

Depozitul de deseuri, statia de sortare, statiile TMB si compostare Cochirleanca sunt amplasate la o distanta de circa 1500 m fata de satul Rosioara si la o distanta de circa 2,5 km fata de comuna Cochirleanca.

Avand in vedere distantele suficiente fata de asezarile umane, se reduce la minim disconfortul asupra populatiei rezindentiale ca urmare a functionarii obiectivelor proiectate.

Statia de transfer Parscov este amplasata la o distanta de circa 150 m fata de zona locuibila a localitatii.

Intr-o statie de transfer nu se depoziteaza deseurile pe termen lung, incarcarea deseurilor in camioanele mari de transport lung curier fiind realizata de obicei in cateva ore dupa descarcare.

La demararea proiectului se va instiinta populatia din zona cu privire la inceperea executiei lucrarilor si teremenului de executie propus si se vor instala panouri de informare cu datele proiectului.

Organizarea de santier va urmari reducerea la minim a potentialului disconfort creat asezarilor umane sau obiectivelor de interes public.

Traseul autovehiculelor ce vor transporta materialele de constructie se recomanda a se efectua cu prudenta pe drumurile publice si pe cat posibil evitarea drumurilor din interiorul localitatilor.

Perioada de executie a lucrarilor se propune a fi cat mai scurta, iar programul de lucru stabilit astfel incat sa nu afecteze locuitorii din zonele apropiate.

In cadrul statiilor de transfer, sortare si compostare se vor utiliza doar echipamente si utilaje cu nivel corespunzator de zgomote si vibratii.

Activitatile de constructie au loc pe o perioada limitata, prin urmare se vor adopta de la o lucrare la alta masuri speciale de protectie a spatiilor de cazare din apropierea santierului privind factorii de mediu si masuri de diminuare a disconfortului creat de zgomotul si activitatile de constructie asupra aceastora.

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statia de transfer, sortare si compostare dar si transportul refuzurilor de sortare si compostare spre depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei asezarilor umane si limitarii disconforului

utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;

instiintarea traseului de colectare a deseurilor si a zilelor de colectare, in special pentru mediul rural;

semnalarea obiectivelor prin panouri si indicatoare; desemnarea unor trasee de parcurs dinspre statia de transfer, sortare si

compostare spre depozitare care sa evite zonele aglomerate, eventual folosirea drumurilor de centura ale oraselor;

pe strazile foarte inguste, unde o masina de colecta nu poate rula, se vor gasi trasee alternative, astfel incat cantitatile generate sa poata fi colectate.

Alegerea traselor de colectare a deseurilor de la surse vor fi alese de catre Operatorul de salubritate din zona respectiva, propunandu-se urmarirea recomandarilor din prezentul memoriu.

Page 54 of 65



4.8 GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

4.8.1 Deseuri generate in faza de executie si explotare

Activitatile desfasurate pe amplasament vor respecta prevederile H.G. nr. 865/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” ce stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice, juridice, de a tine evidenta gestiunii deseurilor.

In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de Deseuri:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;

anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.

De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).

Activitatea desfasurata in interiorul depozitului de deseuri poate genera ea insasi deseuri. Acestea vor fi de urmatoarele tipuri:

Deseuri menajere sau deseuri asimilabile acestora;

Deseuri de tip stradal;

Deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau cele asimilabile lor rezulta din activitati tehnologice si activitati de curatare. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi menajere si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea transportului, caile de acces din zonele de parcare, zonele verzi si platformele betonate.

Deseurile tehnologice provin din urmatoarele surse: platforma de spalare a vehiculelor, platformele statiilor si statia de epurare.

Deseurile rezultate din statia de sortare vor fi refuzuri din procesul de sortare al materialelor reciclabile; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare.

Deseurile rezultate din statia de tratare mecano-biologica vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut supus biostabilizarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare.

4.8.2 Modul de gospodarire al deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie a mediului

In faza de executie, in cadrul proiectului se vor amenaja spatii speciale pentru depozitarea temporara a materialelor si deseurilor rezultate, acestea urmand a fi preluate de catre operatorii de salubritate desemnati.

Deseurile menajere rezultate in spatiile administrative, in faza de explotare a statiilor de transfer, sortare si compostare vor fi depozitate in spatii special amenajate si preluate in fluxul sortarii si

Page 55 of 65



compostarii. De asemenea deseurile generate pe amplasament vor fi colectate pe fractii in vederea recuperarii si valorificarii acestora.

In perioada de explotare a obiectivelor, dupa efectuarea receptiei, transportul continua pana in proximitatea spatiului de descarcare specific fiecarei fractii reciclabila si biodegradabila, indicat de personalul de receptie

In cadrul statiilor de sortare vor fi primite in fluxul specific doar deseurile reciclabile colectate din zonele de arondare, pe fractii reciclabile.

Deseurile reciclabile vor fi sortare pe fractii prin procesul de sortare, iar deseurile valorificabile vor fi balotate pe fractii in vederea valorificarii acestora.

Refuzul de sortare va fi preluat catre depozitare in cadrul depozitului de deseuri de pe amplasament.

In cadrul statiei MBT vor aduse in vederea compostarii si reducereii de la depozitare doar deseurile biodegradabile colectate din zonele de arondare.

Deseurile biodegradabile vor fi descarcate pe platforma betonata a halei de primire si compostare, incarcate pe banda transportatoare si sitate prin intermediul unui ciur rotativ. Fractia mica,rezultata, va fi incarcata in containere si transportata cu ajutorul incarcatoarelor frontale in biocelule prevazute pentru compostare. Refuzul de sitare va fi preluat spre depozitare la depozitul de deseuri de pe amplasament.

In cadrul statiei de transfer fluxul deseurilor este unul foarte simplu, masinile de colecta din zona de arondare vor descarca cu ajutorul rampei de acces si palniei de alimentare in containerele prevazute pentru transportul lung curier catre facilitatile de sortare, compostare sau depozitare. Deseurile vor fi descarcate in containerele lung – curier pe fractii, reciclabil, biodegradabil si mix. Indiferent de sistem si capacitate, echipamentul de transport trebuie sa asigure etanseitate sau celputin o separare intre deseuri si mediu, astfel incat acestea sa nu intre in contact cu mediul sau personalul pe toata durata transportului. Pe timpul transportului deseurilor, trebuie sa se acorde o atentie deosebita fixarii containerelor in care sunt ambalate deseurile, in vederea asigurarii stabilitatii acestora pentru evitarea producerii de incidente in stocare.

Manipularea deseurilor in perimetrul incintei va avea in vedere asigurarea urmatoarelor conditii:

conditii de siguranta pe timpul descarcarii si stocarii temporare; pastrarea diferitelor categorii de deseuri separate intre ele; evidenta stricta a cantitatilor de deseuri intrate si iesite, pe categorii; conditii de livrare pentru transportul catre depozitare.

Stocarea propriu-zisa a deseurilor trebuie sa se faca in containere specializate (ISO si IBC) si de asemenea transportul deseurilor spre depozitare se va realiza doar in containerele corespunzatoare de lung-curier, prevazute la nivelul statiei de transfer.

4.9 GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrifianti, metale grele si acid sulfuric din baterii si acumulatorii necesari functionarii utilajelor, materiale pentru constructie si executie precum si vopseaua pentru finisaje.

Pentru prevenirea utilizarii si generarii produselor toxice, utilajele si echipamentele folosite vor fi aduse in stare normala de functionare, avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate.

Vopseaua pentru finisaje va fi adusa in recipiente etanse, din care va fi descarcata in utilajele de lucru respective. Ambalajele vor fi restituite producatorilor

Page 56 of 65



5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

5.1 DOTARILE SI MASURILE PRIVIND MONITORIZAREA ACTIVITATII DESTINATE PROTECTIEI MEDIULUI IN FAZA DE EXECUTIE

Stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se va realiza in conformitate cu legislatie in vigoare, respectand distantele minime reglementate. In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma initiala cu amenjarile stabilite de organele competente.

Protectia mediului inconjurator in faza de executie va fi asigurata prin respectarea urmatoarelor conditii:

lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba o amploare cat mai mica;

se vor lua masuri pentru ca efectele potentiale negative datorate activitatilor propuse prin proiectul analizat sa fie minime, prin respectarea cu strictete a conditiilor prevazute in proiect.

Lucrarile se vor executa numai prin respectarea masurilor de protectia muncii cerute de normele in vigoare si de prevenire si stingere a incendiilor, specifice locului de munca si operatiilor ce se vor executa.

In faza de executie Constructorul va intocmi un plan de monitorizare periodica a factorilor de mediu (aer, apa, sol, subsol).

5.2 DOTARILE SI MASURILE PRIVIND MONITORIZAREA ACTIVITATII DESTINATE PROTECTIEI MEDIULUI IN FAZA DE EXPLOATARE

Depozitul de deseuri, statiile de transfer si sortare si statia de compostare vor face obiectul unei supravegheri si a unui control pentru urmarirea efectelor asupra mediului si sanatatii. Supravegherea se va efectua prin doua tipuri de actiuni, supravegherea din partea autoritatilor abilitate (APM, Apele Romane, organe centrale si locale de protectia mediului etc) si automonitoringul efectuat de operatorul statiei de transfer.

Automonitoringul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente:

monitoringul emisiilor; monitoringul calitatii factorilor de mediu; monitoringul tehnologic; monitoringul post – inchidere.

Monitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile de mediu. Pentru apele uzate colectate din cadrul incintei se vor respecta valorile admise ale indicatorilor conform NTPA 002/2005 pentru descarcarea apelor uzate vidanjate in cea mai apropiata statie de epurare.

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si monitorizarii acestora se recomanda a se intreprinde urmatoareele actiuni:

urmarirea calitatii apei fretice; urmarirea calitatii solului din zona statiei de transfer; urmarirea dezvoltarii perdelei de vegetale de protectie si a gradului de inierbare a

zonelor din interiorul incintei; urmarirea calitatii aerului ambiental.

Page 57 of 65



De asemenea, monitorizarea mediului este in stransa legatura cu buna functionare a activitatii tehnologice, astfel incat se recomanda si monitoringul tehnologic, ce va avea ca scop principal verificarea periodica a starii si functionarii echipamentelor, utilajelor si autovehiculelor folosite.

In perioada de exploatare a investitiilor operatorul statiei de transfer va realiza un plan de monitorizare cu evidente stricte asupra factorilor de mediu.

Operatorul investitiilor este necesar sa gestioneze deseurile corespunzator, iar transportul refuzurilor de sortare, compostare si compostului rezultat sa se realizeze astfel incat sa genereze un nivel ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei.

Monitorizarea factorilor de mediu va face parte din activitatea de exploatare si intretinere, fiind organizata prin grija beneficiarului care va trebui sa aloce fondurile necesare acestei activitati.

Beneficiarul va informa in scris Agentia pentru Protectia Mediului Buzau in cazul schimbarilor de fond a datelor prezentate in documentatia tehnica predata in vederea emiterii Acordului de Mediu.

Beneficiarul va avea obligatia sa anunte Sistemul de Gopodarire a Apelor Buzau si Directia Apelor Buzau-Ialomita la inceperea lucrarilor, iar la finalizarea lor sa solicite autorizarea obiectivului din punct de vedere al gospodaririi apelor. De asemenea se vor respecta conditiile si restrictiile impuse de Avizul de Gopodarire a Apelor si Acordul de Mediu.

6. JUSTIFICAREA INCADRARII PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA

Proiectul „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” se incadreaza in prevederile urmatoarelor acte normative:

Directiva 98/2008/CE privind deseurile ce prevede: Introducerea normei pentru descompunerea deseului (criterii de tratare a

deseurilor); Introducerea responsabilitaţii extinse a producatorului; Directiva presupune colectarea selectiva a deseurilor si impune termene limita

pentru implementarea acestora (2015 pentru hartie, metale, plastice si sticla); De asemenea, directiva stabileste obiective pentru reutilizarea-reciclarea deseurilor; Stabileste criterii privind eficienţa pentru a stabili momentul in care incinerarea

deseurilor este considerata recuperare sau eliminare; Stabileste cadrul privind permisiunile pentru activitaţile de gestionare a deseurilor; Impune statelor membre sa pregateasca si sa trimita planuri privind gestionarea si

prevenirea deseurilor.

Directiva 2006/12/CE privind deseurile si Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase, transpuse de legislatia nationala, reglementeaza activitatile de gestionare a deseurilor in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului.

Directiva 99/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa de legislatia nationala, stabileste cadrul legal privind depozitarea deseurilor, precum si privind montarea, exploatarea, monitorizarea si operatiile de inchidere si post-tratare a depozitelor de deseuri existente

Directiva 94/62/CE privind deseurile de ambalaje cu modificari ulterioare transpusa de legislatia nationala, reglementeaza gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, stabilind obiectivele si tintele nationale pentru recuperarea/reciclarea deseurilor de ambalaje.

Decizie 2000/532/CE, asa cum a fost modificata de Decizia 2001/119 stabilind o lista cuprinzand deseurile transpusa de legislatia nationala, reglementeaza evidenta gestiunii deseurilor, inclusiv

Page 58 of 65



colectarea, transportul, depozitarea temporara, reutilizarea si eliminarea de catre agentii economici.

Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului, in special a solului, atunci cand se utilizeaza namoluri de epurare provenite de la statiile de tratare a apelor reziduale in agricultura transpusa de legislatia nationala, aproba normele tehnice de protectie a mediului si in special a solului, atunci cand namolul de epurare este utilizat in agricultura.

Directiva 75/439/CEE cu privire la eliminarea uleiurilor uzate, modificata de Directiva 87/101/CEE si Directiva 91/682/CEE transpusa de legislatia nationala, reglementeaza eliminarea uleiurilor uzate, in vederea evitarii efectelor negative pe care acestea le-ar putea avea asupra sanatatii umane si asupra mediului (se refera la conditiile de colectare ale anumitor tipuri de uleiuri uzate).

Directiva 91/157/CEE cu privire la bateriile si la acumulatorii care contin anumite substante periculoase (inlocuita de Directiva 2006/66/CE) si Directiva 93/86/CE cu privire la etichetarea bateriilor transpusa de legislatia nationala, stabileste conditiile de etichetare a bateriilor si acumulatorilor ce contin anumite substante periculoase, precum si cu privire la eliminarea bateriilor si acumulatorilor uzati.

Directiva 96/59/CE referitoare la eliminarea bifenililor policlorurati si trifenililor policlorurati (PCB si PCT) transpusa de legislatia nationala, reglementeaza conditiile speciale de management si control al bifenililor policlorurati si a altor compusi similari, transpunand prevederea principala a Directivei CE.

Reglementarea nr. 259/93 referitoare la supervizarea si controlul transporturilor de deseuri intre statele membre UE, in interiorul si exteriorul Comunitatii Europene transpusa de legislatia nationala, stabileste cadrul legal pentru importul, exportul si tranzitul deseurilor in, inspre si dinspre Uniunea Europeana.

Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz (VSU) transpusa de legislatia nationala, reglementeaza managementul vehiculelor scoase din uz, stabilind tinte pentru recuperarea si reciclarea si erintele minime de indeplinit in vederea colectarii de VSU si facilitatile de dezasamblare.

Directiva nr. 2002/96/CE cu privire la deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) transpusa de legislatia nationala.

7. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

7.1 LOCATIA SI DESCRIEREA LUCRARILOR NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

In ceea ce priveste suprafata de teren ocupata temporar, cu organizarea de santier, in faza de executie a proiectului, aceasta va fi de circa 1 000 mp, pentru fiecare obiectiv proiectat. Suprafata propusa pentru organizarea de santier va fi amplasata in cadrul terenului aferent investitiei, de preferat in extremitatea acestuia si in apropierea drumului de acces pentru a facilita transportul de materiale, accesul si executia lucrarilor proiectate.

Pentru a permite buna desfasurare si fara intrerupere a lucrarilor de executie propuse, se va impune executarea unor lucrari pregatitoare si asigurarea mijloacelor materiale si umane.

Lucrari pregatitoare:

se curaţa terenul (defrisari, indepartarea deseurilor etc); se executa indepartarea si evacuarea stratului vegetal, orizontalizarea terenului

conform prevederilor din proiect; se executa – acolo unde este cazul: vecinataţi cu panta mare, zone inundabile in

perioada ploioasa – rigole de colectare apele pluviale, instalarea pompelor pentru epuismente etc;

Page 59 of 65



se executa trasarea si pichetarea amplasamentului conform planului de trasare; se realizeaza aprovizionarea cu materiale si echipamente, in cantitaţile si de

calitatea ceruta prin proiect, astfel incat sa se asigure inceperea si continuitatea lucrarilor;

se asigura utilajele si dispozitivele de mica mecanizare necesare; se asigura forţa de munca specializata; se realizeaza caile de acces si platforma de depozitare a materialelor.

In cadrul organizarii de santier va fi obligatorie asigurarea urmatoarelor cerinte, solicitari:

cai de acces; utilaje, unelte, dispozitive si mijloace necesare ; asigurarea utilitatilor necesare energie electrica, apa potabila, canalizare etc ; cabina paza, vestiare, grupuri sanitare si spatiu de cazare temporar ; grafice de execuţie a lucrarilor ; organizarea spaţiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile

specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitarii degradarilor ; masuri specifice privind protecţia si securitatea muncii, precum si de prevenire si

stingere a incendiilor; masuri de protecţia vecinataţilor (transmitere de vibraţii si socuri puternice, degajari

mari de praf, asigurarea acceselor necesare).

Lucrarile provizorii necesare organizarii incintei vor consta in imprejmuirea terenului aferent proprietaţii printr-un amenjarea unui gard ce va ramane in continuare, dupa realizarea lucrarilor propuse.

Materialele de executie se vor depozita intr-un spatiu special amenajat, acoperit, in acest sens, pe terenul aferent organizarii de santier prin amplasarea unor obiecte provizorii :

magazia provizorie cu rol de depozitare materiale, vestiar muncitori si depozitare unelte ;

tablou electric ; punct PSI (in imediata apropiere a fantanii ori sursei de apa) ; spatiu depozitare deseuri generate.

Se vor lua masuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor. Pentru a preveni declansarea unor incendii se va evita lucrul cu si in preajma surselor de foc. Daca se folosesc utilaje cu acţionare electrica, se va avea in vedere respectarea masurilor de protecţie in acest sens, evitand mai ales utilizarea unor conductori cu izolaţie necorespunzatoare si a unor impamantari necorespunzatoare.

7.2 DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRARILOR ORGANIZARII DE SANTIER

Ca si in faza de operare, faza de executie a lucrarilor, va implica un potential impact asupra factorilor de mediu.

Impactul asupra mediului ca urmare a lucrarilor propuse si organizarii de santier va fi unul temporar, local, fugitiv strict pe perioada de executie cu efect nesemnificativ.

Principalele surse de poluare a apelor in cadrul organizarii de santier sunt reprezentate de:

deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la uzul menajer; scurgeri accidentale de uleiuri, produse petroliere provenite de la echipamentele si

utilajele folosite. Pentru protectia calitatii apelor vor fi luate urmatoarele masuri, in faza de executie:

Page 60 of 65



echiparea organizarii de santier cu cabine ecologice etanse si descarcarea periodica a acestora;

folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si verificarea periodica a acestora;

pastrarea curateniei in cadrul organizarii de santier.

Pentru a putea descarca apa uzata menajera in statia de epurare Beneficiarul este necesar sa realizeze sa incheie un contract cu operatorul statiei de epurare. Apele uzate menajere descarcate in statia de epurare trebuie se respecte indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, conform HG 352/2005 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.

O sursa principala de afectare a calitatii solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal, din zona organizarii de santier, in faza de executie, fiind posibila diminuarea fertilitatii prin pierderea microflorei si microfaunei specifice. Solul decopertat va fi refolosit pe cat posibil pentru reamenajarea zonelor din interiorul incintei si a amplasamentului organizarii de santier la finalul executiei lucrarilor.

Alte surse posibile de poluare a solului in faza de executie pot fi reprezentate de:

depunerea directa sau acdcidentala a deseurilor menajere si a celor din constructie; amenajarea necorespunzatoare a depozitului de materiale utilizate; amenajarea neconforma a spatiilor de depozitare temporara a deseurilor menajere

si din procesul de executie. In faza de executie a lucrarii in cadrul organizarii de santier se recomanda un spatiu special amenajat pentru depozitarea temporara a deseurilor generate pe amplasament si incheierea unui contract cu operator autorizat de preluare si transport a deseurilor, functie de natura acestora. Se va avea in vedere reducerea deseurilor generate in cadrul organzarii de santier, colectarea selectiva a acestora si valorificarea pe cat posibil pe fractii de deseuri.

De asemenea se propune amenajarea corespunzatoare a depozitului de materiale ce vor fi utilizate in cadrul procesului de executie.

Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul organziarii de santier pot fi generate de:

amplasarea organizarii de santier; descarcari accidentale de ape uzate menajere; emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite de

depozitare temporara a deseurilor; deseuri menajere si de constructie.

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare.

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de executie, organizare de santier sunt prezentate in cele ce urmeaza:

amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces vor fi astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

suprafata de teren ocupata temporar cu organizarea de santier trebuie limitata la strictul necesar;

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;

descarcarea apelor uzate in statia de epurare se va efectua respectand indicatorii

Page 61 of 65



de calitate ai apelor epurate conform NTPA 002/2005, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare;

la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.

Organizarea de santier va urmari reducerea la minim a potentialului disconfort creat asezarilor umane sau obiectivelor de interes public, se are in vedere amplasarea obiectivelor la distanta suficienta fata de zonele locuite.

La demararea proiectului se va instiinta populatia din zona cu privire la inceperea executiei lucrarilor si teremenului de executie propus si se vor instala panouri de informare cu datele proiectului.

Activitatile de constructie au loc pe o perioada limitata, prin urmare se vor adopta de la o lucrare la alta masuri speciale de protectie a spatiilor de cazare din apropierea santierului privind factorii de mediu si masuri de diminuare a disconfortului creat de zgomotul si activitatile de constructie asupra aceastora.

In vederea reducerii la minin a posibilitatii producerii de accidente privind incendii sau explozii in cadrul organizarii de santier se propune luarea urmatoarelor masuri:

interzicerea surselor de foc deschis in apropierea facilitatilor de descarcare, compactare a deseurilor si a containerelor;

utilizarea echipamentelor rezistente la explozii; echiparea statiei de transfer cu extinctoare mobile; instruirea personalului privind protectia muncii si a incendiilor; posibilitatea instalarii panourilor privind factorii de risc incendiu, explozie etc.

In cadrul organizarii de santier se va concepe Planul de inteventie in caz de accidente cu toate datele necesare, responsabilitati si desfasurarea organizarii interventiei in caz de accidente. Aspecte importante in elaborarea Planului de interventie in caz de accidente vor fi reprezentate de:

identificarea tuturor angajatilor; precizarea cailor de acces si interventie; identificarea surselor de alimentare cu apa; mentionarea fortelor si serviciilor de interventie cu datele de contact; planul constructiei cu prezentarea caracteristicilor tehnice, suparafata desfasurata,

destinatia spatiilor, natura materialelor de constructie, asigurarea acestora etc.

8. LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI

8.1 SITUATII IDENTIFICATE DE RISC POTENTIAL

Atat in faza de executie cat si in cea de exploatare sunt identificate situatii de risc potential, prezentate in cele ce urmeaza:

riscurile naturale (cutremur, alunecari de teren, seceta, inundatii); accidente potentiale in cadrul organizarii de santier si in cadrul activitatii desfasurate

pe amplasament. In conformitate cu harta zonarii seismice a Romaniei (S.R.11100/1-93, Anexa 1) obiectivele proiectului se incadreaza in macrozonele de intensitate 8 / 9 grade MSK, cu perioada de revenire de 50 de ani.

Potrivit Codului de proiectare seismica, indicativ P100-1/2006, privind proiectarea cladirilor si a altor constructii de inginerie civila in zone seismice, zonarea acceleratiei terenului pentru proiectare ag =0.28g in perimetrul studiat, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) de referinta de 100 ani, iar perioada de control (Tc) a spectrului de raspuns este de 1.6 s, si se foloseste pentru proiectarea constructiilor la starea limita.

Page 62 of 65



De asemenea, potrivit codului mentionat, din punct de vedere al zonarii pentru proiectare in termeni de perioada de control (colt) TC, amplasamentele se incadreaza in zona cu TC = 1.6 sec.

Conform normativului G.T.006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului, functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, judetul Buzau – localitatea Cochirleanca, in care se afla amplasate depozitul de Deseuri, statia de sortie si statia de compostare, este caracterizata cu potential scazut si probabilitate redusa de producere a alunecarilor de teren.

Localitatea Pirscov, in care se va amplasa statia de transfer, este caracterizata cu potential ridicat si probabilitate foarte mare de producere a alunecarilor de teren.

Conform studierii amplasarii statiilor de transfer si sortare si compostare s-a constat ca terenul este stabil si nu exista riscul producerii unor alunecari de teren pe amplasament.

Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri sau a statiilor de transfer, sortare si compostare.

Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si revegetate, precum si in zonele cu perdea vegetala, in perioadele de seceta proiectul prevede irigarea din sursa proprie.

Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele accidente potentiale:

scurgeri accidentale de la statia mobila de carburanti si autovehicule ce tranziteaza incinta;

descarcari accidentale de deseuri transportate; emisii necontrolate provenite de la utilajele si autovehiculele utilizate.

Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in proiect, in prezentul memoriu si in Acordul de Mediu.

Se mentioneaza faptul ca pentru orice poluare a mediului din vina operatorului se va aplica “Principiul Poluatorul plateste” in conformitate cu Legea mediului nr 195/2005 cu modificarile de rigoare OU 164/2008.

Desi pe amplasament se gestioneaza doar deseuri municipale, obiectivele proiectate pot prezenta un risc minim al sigurantei in exploatare in ceea ce priveste riscul la incendii si explozii, in acest sens obiectivul va fi dotat cu extinctoare.

8.2 MASURI PENTRU PREVENIREA SI REDUCEREA EFECTELOR IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pentru prevenirea si/sau diminuarea impactului asupra mediului se propun urmatoarele masuri in perioada de constructie:

optimizarea traseului utilajelor care transporta materialele de executie si deseurilor generate in aceasta faza;

imprejmuirea incintei inca din faza incipienta de constructie; monitorizarea continua a calitatii factorilor de mediu pe durata de constructie; folosirea utilajelor si vehiculelor auto corespunzatoare, cu nivel minim de emisii si

noxe; verificarea periodica a vehiculelor folosite si mentinerea intr-o stare tehnica

corespunzatoare a tuturor utilajelor; zonele accidental contaminate cu ape uzate menajere vor fi curatate si ecologizate; amenajarea unor spatii speciale pentru colectarea si depozitarea temporara a

deseurilor si preluarea lor de catre societatile specializate; la sfarsitul zilei se va efectua curatirea fronturilor de lucru; respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile

ce se vor executa;

Page 63 of 65



reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto;

depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a materialului steril – roca, evaluarea impactului asupra mediuluidin faza initiala a proiectului pentru a putea fi

desemnate masurile si lucrarile impuse.

Obiectivele propuse in cadrul proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” urmaresc confomarea cu Directiva privind deseurile din 19.11.2008, respectand legislatia in vigoare si normele pentru protectia mediului.

De asemenea o masura importanta in privinta prevenirii poluarii mediului o reprezinta utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile cu impact asupa mediului, respectiv BAT, BREF.

In perioada de exploatare masurile recomandate pentru reducerea si diminuarea eventualelor efecte adverse sunt:

betonarea platformei incintei si a platformelor tehnologice; colectarea apelor uzate prin retea de canalizare menajera si descarcarea in bazin

vidanjabil sau in reteaua de canalizare a localitatii; evacuarea periodica a apelor uzate prin vidanjare si transportul acestora la statia de

epurare; preepurarea apelor pluviale prin separatorul de hidrocarburi si bazinul de retentie

ape pluviale, inainte de evacuarea acestora; insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri

sau instalatii; interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si

diminuarea acestora; monitorizarea continua a factorilor de mediu.

In vederea reducerii la minin a posibilitatii producerii de accidente privind incendii sau explozii se propune luarea urmatoarelor masuri:

interzicerea surselor de foc deschis in apropierea facilitatilor de descarcare, compactare a deseurilor si a containerelor;

utilizarea echipamentelor rezistente la explozii; echiparea statiei de transfer, sortare si compostare cu extinctoare mobile; instruirea personalului privind protectia muncii si a incendiilor; posibilitatea instalarii panourilor privind factorii de risc incendiu, explozie etc.

Proiectul “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Buzau” va implementa masuri in vederea protectiei factorilor de mediu, dar si de imbunatatire a acestora suplimentar fata de prevederile legale.

In cadrul statiilor de transfer si sortare si statiei MBT se vor impune colectarea selectiva a deseurilor rezultate pe fractii, hartie, carton, plastic si preluarea acestora in containere in vederea recuperarii si reciclarii.

De asemenea se vor respecta politicile de prevenire a poluarilor factorilor de mediu prin asigurarea colectarii corespunzatoare a apelor uzate si a preepurarii apelor pluviale colectate de pe platforma betonata a incintei.

Astfel, prin masurile ferme (epurare, impermebilizarea solului prin betonare) se vor lua masuri certe in vederea protectiei solului, subsolului si a surselor de apa.

Spatiul verde creat in cadrul incintei contribuie la protectia aerului prin plantarea arbustilor, arborilor si inierbare. Prezenta biodiveristatii va reflecta sanatatea mediului ambiant si intrepatrunderea echilibrata a raportului natura - spatiu construibil.

Page 64 of 65



In cadrul proiectului se va promova si reducerea consumului de energie, conducand la doua obiective importante, cu rezultat in dezvoltarea durabila si anume economia de resurse primare si reducerea emisiilor poluante in mediul inconjurator.

Un alt aspect promovat suplimentar in cadrul proiectului il reprezinta cresterea eficientei energetice, prin masurile prezentate in cele ce urmeaza.

Din punct de vedere termic eficienta energetica in cadrul proiectului este reprezentata de:

utilizarea materialelor de constructie cu rezistente termice adecvate; folosirea echipamentelor de incalzire cu emisii de noxe scazute sau randament

ridicat. De asemenea proiectul va promova si cresterea eficientei energetice, prin luarea masurilor prezentate detaliat mai jos.

In afara orelor de program consumul energetic va fi minimizat prin deconectarea aparatelor, utilajelor si echipamentelor folosite in cadrul fluxului de transfer si administrativ.

Atat in faza de executie cat si in cea de exploatare se vor utiliza echipamente si utilaje cu randamente si eficienta energetica ridicate. De asemenea se vor folosi echipamente si utilaje cu aparatura de limitare a functionarii “in gol” si grad de utilizare cat mai mare.

Pentru iluminatul exterior si interior se recomanda instalarea lampilor cu eficienta luminoasa ridicata la un consum energetic scazut si se recomanda ca iluminatul exterior sa fie programabil prin timer sau fotocelula pentru minimizarea consumului energetic nejustificat.

8.3 LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA SI RESTAURAREA AMPLASAMENTULUI

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, eventualele zone ocupate temporar de organizarea de santier vor fi curatate si nivelate. Incinta va fi imprejmuita cu un gard inalt de 3 m si perdea vegetala de protective. Zona din interiorul amplasamentului care nu va fi betonata, se recomanda a fi inierbata imediat dupa finalizarea lucrarilor de executie.

Aducerea la starea initiala a terenului ocupat de organizarea de santier va intra in grija Constructorului. Spatiul ocupat de organizarea de santier va fi limitat la strictul necesar si se va limita la culoarul de lucru. Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisiile de noxe in aer, apa si sol.

Dupa incetarea activitatii propuse si incheierea duratei de viata a obiectivului proiect se propun urmatoarele lucrari pentru refacerea terenului:

demontarea treptata a cladirilor, rampei de acces, echipamentelor utilizate; curatarea terenului si transportarea deseurilor rezultate spre recuperare, reciclare si

depozitare; monitorizarea si verificarea calitatii factorilor de mediu, cu precadere a solului; inierbarea si ecologizarea zonelor ocupate; reincadrarea terenului in peisajul zonei.

8.4 ASPECTE PRIVIND PLANUL DE INTERVENTIE PENTRU CAZURI ACCIDENTALE SI/SAU DE URGENTA

In cadrul depozitului de Deseuri, respective statiilor de transfer si sortare si statie de compostare eventualele cazuri accidentale si/sau de urgente pot aparea din urmatoarele aspecte:

accidente de munca in cadrul organizarii de santier si in perioada de functionare; descarcari accidentale a deseurilor transferate; incendii; riscuri naturale, respectiv cutremur.

Page 65 of 65



Planul de inteventie trebuie conceput cu toate datele necesare, responsabilitati si desfasurarea organizarii interventiei in caz de accidente. Aspecte importante in elaborarea Planului de interventie in caz de accidente sunt reprezentate de:

identificarea tuturor angajatilor; precizarea cailor de acces si interventie; identificarea surselor de alimentare cu apa; mentionarea fortelor si serviciilor de interventie cu datele de contact; planul constructiei cu prezentarea caracteristicilor tehnice, suparafata desfasurata,

destinatia spatiilor, natura materialelor de constructie, asigurarea acestora etc.

9. ANEXE

Piese scrise:

Certificat de Urbanism Pirscov nr. 156 din 27.09.2011 Certificat de Urbanism Cochirleanca nr. 150 din 18.10.2012 Certificat de Urbanism Buzau nr. 721 din data 18.11.2011 Certificat de Urbanism Nehoiu nr. 94 din data 21.11.2011

Intocmit, Verificat,

ing. Anca Balasoiu - Starpitu Catalina Paun

Documents

“SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT - anpm.ro · PDF filedescrierea proiectului ..... 5 3.1 rezumatul proiectului