Sistemul excretor

SistemulSistemul urogenital urogenitalEste alcătuit din:Organele aparatului excretorOrganele aparatului reproducătorOrganele urinare şi genitale au: -origine embriologică comună-interconexiuni în dezvoltarea filogenetică,ontogenetică-numeroase legături anatomice chiar şi după naştere

SistemulSistemul urogenital urogenitalEste alcătuit din:Organele aparatului excretorOrganele aparatului reproducătorOrganele urinare şi genitale au: -origine embriologică comună-interconexiuni în dezvoltarea filogenetică,ontogenetică-numeroase legături anatomice chiar şi după naştere

Aparatul Aparatul urinar (urinar (excretorexcretor propriu-zis) propriu-zis)

Împreună cu: plămânii, tubul digestiv şi pielea asigură funcţia de excreţie Excreţia - eliminarea produşilor metabolici, inerţi, în exces şi vătămători Plămânii - elimină substanţele volatile Pielea - elimină apa şi sărurile minerale sub formă de sudoare Rinichii - sunt principalele organe excretoare, fiind răspunzători de elaborarea urinei Rolul aparatului urinar:

Detoxifierea organismuluiMenţinerea homeostaziei volumului şi osmolarităţii organismuluiMenţinerea echilibrului acido-bazicReglarea tensiunii arteriale şi eritropoiezei prin secreţia de

renină prostaglandine eritropoietină


Este format din: doi rinichi – produc urina căile urinare - asigură eliminarea a urinei

- includ: - calicele mici - calicele mari - pelvisul renal (bazinet) - uretere - vezică urinară - uretră


Este format din: doi rinichi – produc urina căile urinare - asigură eliminarea a urinei

- includ: - calicele mici - calicele mari - pelvisul renal (bazinet) - uretere - vezică urinară - uretră

RinichiiRinichii

Număr - organe pereche (uneori există un singur rinichi sau mai mult de doi rinichi) Topografie:

- în lojele renale - în profunzimea cavităţii abdominale - de o parte şi de alta a coloanei vertebrale - rinichiul stâng – T1-L3 - rinichiul drept – T12-L4

Dimensiunile şi greutatea: variază în funcţie de - vârstă - sex - stare funcţională

- la copii şi femei sunt mai mici - la tineri şi adulţi mai mari decât la bătrâni - L = 12 cm, l = 6 cm, grosime = 3 cm - greutate medie = 130-150 g

RinichiiRinichii

Formă : - ovoidală – la nou-născuţi - bob de fasole – la tineri şi adulţiAu:

- două feţe (anterioară şi posterioară) - două margini (laterală şi medială) - doi poli (superior şi inferior)

Superior se află glandele suprarenale Marginea medială prezintă hilul renal cu

pediculul renal Hilul se continuă, în interior, cu sinusul renal

RinichiiRinichii

Formă : - ovoidală – la nou-născuţi - bob de fasole – la tineri şi adulţiAu:

- două feţe (anterioară şi posterioară) - două margini (laterală şi medială) - doi poli (superior şi inferior)

Superior se află glandele suprarenale Marginea medială prezintă hilul renal cu

pediculul renal Hilul se continuă, în interior, cu sinusul renal

Structura rStructura rinichiinichiuluuluii

Capsulă adipoasă renală Capsulă conjunctivo-fibroasă – fină, uşor detaşabilă Strat subţire de fibre musculare netede Parenchimul renal cu două zone puternic întrepătrunse:

- corticală- medulară







Structura rStructura rinichiinichiuluuluii Capsulă adipoasă renală Capsulă conjunctivo-fibroasă – fină, uşor detaşabilă Strat subţire de fibre musculare netede Parenchimul renal cu două zone puternic întrepătrunse:


Zona corticală renalăZona corticală renală culoare închisă, roşie-brună sau cenuşie aspect fin granular – datorită corpusculilor renali este mai friabilă decât medulara

Zona corticală renalăZona corticală renală

culoare închisă, roşie-brună sau cenuşie aspect fin granular ← corpusculilor renali este mai friabilă decât medulara







Zona medulară renalăZona medulară renală există 7-18 piramide Malpighi cu vârful rotunjit orientat spre sinusul renal la iepure, pisică, şobolan există o singură piramidă piramidele secţionate au formă triunghiulară

Zona medulară renalăZona medulară renală piramidele au aspect striat datorat tubilor colectori Bellini care le formează




Zona medulară renalăZona medulară renală piramidele pot fi simple, altele fuzionează prin vârful lor vârful piramidelor (papile) sunt rotunjite şi prezintă 10-25 orificii papilare de deschidere a tubilor colectori Bellini o piramidă Malpighi + zona corticală dimprejurul ei → un lob renal

Zona medulară renalăZona medulară renală piramidele pot fi simple, altele fuzionează prin vârful lor vârful piramidelor (papile) sunt rotunjite şi prezintă 10-25 orificii papilare de deschidere a tubilor colectori Bellini o piramidă Malpighi + zona corticală dimprejurul ei → un lob renal

Zona medulară renalăZona medulară renală la embrion lobulaţia renală este vizibilă la exterior dispărare după naştere

Zona medulară renalăZona medulară renală de la baza fiecărei piramide Malpighi pleacă 400-500 piramide mici (Ferrein – raze, strii medulare) către periferia rinichiului

Zona medulară renalăZona medulară renală de la baza fiecărei piramide Malpighi pleacă 400-500 piramide mici (Ferrein – raze, strii medulare) către periferia rinichiului

Zona medulară renalăZona medulară renalăPiramidele Ferrein: - expansiuni ale medularei către corticală - formate din 50-100 tubi renali - sunt separate prin şuviţe de corticală numite labirinte renale

Lobulul renal include: - o piramidă Ferrein - labirintele renale învecinate








Lobulul renal include: - o piramidă Ferrein - labirintele renale


Lobulul renal include: - o piramidă Ferrein - labirintele renale

ReţineţiReţineţi!! CCorticalorticalaa renală are 3 zone: renală are 3 zone:Cortex corticis – zona neintricată cu medularaLabirintul renal – zona dintre piramidele FerreinColoanele Bertin – zone dintre piraidele Malpighi

NefronulNefronulReprezintă unitatea structurală şi funcţională a rinichiuluiConstituie parenchimul renalNumăr: cca 3 milioane în cei doi rinichiRol: în producerea urinei

NefronulNefronulReprezintă unitatea structurală şi funcţională a rinichiuluiConstituie parenchimul renalNumăr: cca 3 milioane în cei doi rinichiRol: în producerea urinei

NefronulNefronul este alcătuit dintr-un:este alcătuit dintr-un:corpuscul renal – formaţiune globuloasă, sferică amplasată în corticală tub urinifer de 3-4 cm ce pătrunde mai mult sau mai puţin adânc în medulară

Corpusculul renal MalpighiCorpusculul renal Malpighi este format dintreste format dintr--

- un glomerul renal -o capsulă (Sumleanski-Bowman)- are doi poli: - urinar de unde începe tubul urinifer - vascular pe unde intră arteriola aferentă iese arteriola eferentă

Glomerulul renalGlomerulul renal 40-50 bucle capilare (rete mirabilis) - interpuse între o arteriolă aferentă şi una eferentă Între buclele capilare există un ţesut conjunctiv cu MPZ – mezangiu – cu celule mezangiale Celulele mezangiale au funcţie secretoare






Capsula Sumleanski-BowmanCapsula Sumleanski-Bowman cupă cu pereţi dubli, lumenul ei continuându-se cu lumenul tubului urinifer are - un pol vascular – pe unde intră şi iese arteriola aferentă, respectiv eferentă - un pol urinar – unde începe tubul urinifer

are două foiţe: - una viscerală (internă) - una parietală (externă)





Capsula Sumleanski-BowmanCapsula Sumleanski-Bowman

foiţa viscerală: vine în contact intim cu peretele capilarelorare podocite cu rol - de secreţie a MB - în fagocitoză - formarea barierei de ultrafiltrare





Bariera de ultrafiltrare glomerulară renalăBariera de ultrafiltrare glomerulară renală include:

1. peretele capilarului glomerular cu: - endoteliul fenestrat - membrana sa bazală 2. foiţa viscerală a capsulei Bowman cu: - epiteliul cu podocite - membrana sa bazală

Aparatul juxtaglomerularAparatul juxtaglomerularEste format din: - celule mioepiteliale modificate din peretele arteriolei aferente şi eferente - celule ale mezangiului intraglomerular

- celule ale mezangiului extraglomerular (lacis) - macula densa

Are rol: - baroreceptor- chemoreceptor- secretor, secretă: - renină - prostagladine - eritropoietina













Tubul uriniferTubul uriniferEste format din trei segmente principale:

Segmentul proximal: Segmentul intermediar (ansa Henle) Segmentul distal

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală





































Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiuluiEste foarte bogatăRinichii primesc 20-25% din DCREste asigurată de arterele şi venele renaleArtera intră, vena renală iese prin hilul renal

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiului

Arterele renale se desprind direct din aorta descendentă abdominală sunt scurte şi drepte asigură o presiune sanguină mare ceea cefavorizează filtrarea glomerulară


Arterele renale → a. interlobare → a. arcuate → a. interlobulare → arteriole aferente → ansele glomerulare → arteriolă eferentă → capilare în jurul tubului urinifer corespunzător (→ sistem port arterial) Atenţie! Arteriola eferentă are un calibru mai mic (după filtrare volumul sanguin reducându-se cu 10%, dar favorizează şi menţinerea unei presiuni sanguine mai mari în ansele capilare)






Arterele renale → a. interlobare → a. arcuate → a. interlobulare → arteriole aferente → ansele glomerulare → arteriolă eferentă → capilare în jurul tubului urinifer corespunzător (→ sistem port arterial)


Venele renale au un traiect similar arterelor vene stelare din corticală → v. interlobulare → v. arcuate → vinterlobare → v. renală, care iese prin hilul renal şi → v. cavă inferioară







Căile urinare - Căile urinare - calicele renalecalicele renale

Calicele mici: tuburi musculo-membranoase amplasate în vârpul (papila) piramidelor Malpighi localizate în sinusul renal

Căile urinare - Căile urinare - calicele renalecalicele renale

Calicele mari: formaţiuni musculo-membranoase în număr de 2-3 rezultă prin fuzionarea calicelor mici amplasate în sinusul renal

Căile urinare – Căile urinare – bazinetul (pelvisul renal)bazinetul (pelvisul renal) formaţiune musculo-membranoasă se formează prin unirea calicelor mari amplasat parţial în sinusul renal se continuă cu ureterul

Căile urinare – Căile urinare – uretereleureterele conducte urinare de 25-30 cm lungime la adult (5-7 cm la nou-născut) conduc urina de la pelvis la vezica urinară pătrund oblic în peretele vezicii urinare



Căile urinare – Căile urinare – uretereleureterele Structură:

mucoasă cu: - uroteliu la suprafaţă - corion subiacent

musculară cu fibre netede: - pătură internă – longitudinală - pătură externă – circulară

adventicea – de natură conjunctivă

Căile urinare – Căile urinare – uretereleureterele Structură:

mucoasă cu: - uroteliu la suprafaţă - corion subiacent

musculară cu fibre netede: - pătură internă – longitudinală - pătură externă – circulară

adventicea – de natură conjunctivă

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară Organ cavitar musculo-membranos Rol - rezervor pentru urină între două micţiuni Forma - ovoidală sau piramidală – când este plină

- tetraedru turtit – când este goalăCapacitate fiziologică – 300-400 cm3Posterior prezintă cele două orificii de deschidere a ureterelor vine în raport cu uterul la femeie şi cu rectul la bărbatInferior prezintă orificiul de deschidere a uretreiAnterior vine în raport cu simfiza pubiană

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară Organ cavitar musculo-membranos

Rol - rezervor pentru urină între două micţiuniForma - ovoidală sau piramidală – când este plină - tetraedru turtit – când este goalăCapacitate fiziologică – 300-400 cm3Posterior prezintă cele două orificii de deschidere a ureterelor vine în raport cu uterul la femeie şi cu rectul la bărbatInferior prezintă orificiul de deschidere a uretreiAnterior vine în raport cu simfiza pubiană









Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară

Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu la suprafaţă - corion lax subiacent

musculară (muşchi detrusor) cu fibre netede: - pătură internă - longitudinală - pătură mijlocie - circulară - pătură externă - longitudinală

adventicea - ţesut conjunctiv - bogat vascularizată şi inervată





















Căile urinare – Căile urinare – uretrauretraOrgan tubular cu rol în transportul urinei din vezica urinară la exteriorLa femeie: - are 4-5 cm şi un calibru mai mare

- este amplasată anterior de vagin - se deschide în vestibulul vaginal, anterior de orificiul vaginal

- are un sfincter intern neted (involuntar) – la desprinderea din vezica urinară

- are un sfincter extern striat (voluntar) – la locul deschiderii în vestibulul vaginal

Căile urinare – Căile urinare – uretrauretra

La bărbat: - are 22-25 cm şi un calibru mai mic - are 3 porţiuni: prostatică (străbate prostata) membranoasă (străbate perineul şi se curbează) peniană (străbate corpul spongios penian) - are un sfincter intern neted (involuntar) – la desprinderea din vezica urinară - are un sfincter extern striat (voluntar) – la locul de străbatere a perinului


Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu apoi - epiteliu stratificat cilindric şi final - epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat - corion conjunctiv subiacent

musculară cu fibre netede (striate–sfincter ext.): - pătură internă - longitudinală - pătură externă - circulară



Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu apoi - epiteliu stratificat cilindric şi final - epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat - corion conjunctiv subiacent

musculară cu fibre netede (striate–sfincter ext.): - pătură internă - longitudinală - pătură externă - circulară


Documents

Sistemul excretor