Sistemul privat de pensii din RomaniaIn perioada 1990 –2011au fost patru etape de reformă a sistemului de pensii:

Etapa I-a – 1990 – 2000, caracterizată prin:măsuri legislative, unele pozitive pentru sustenabilitatea financiară a sistemului, altele mai mult măsuri populiste, de sprijin a unor categorii de populaţie sau de evitare a unor mişcări populare.

Etapa II-a – 2001 – 2005, caracterizată prin:

Apariţia Legii 19/2000 privind sistemul de pensii publice, care a prevăzut:

-creşterea vârstei de pensionarede la 57 la 60 de ani pentru femei şi de la 62 la 65 ani pentru bărbaţi, gradual, până în anul 2014;

-perioada minimă de contribuţiepentru ambele sexe va creşte de la 10 la 15 ani, gradual, până în anul 2014;

-calculul pensiilor bazat pe un sistem de puncte, care ia în considerare veniturile realizate de-a lungul carierei;

-acordarea de puncte suplimentare, în vederea stimulării participării la piaţa muncii după îndeplinirea condiţiilor cumulative de pensionare.

Etapa III-a – 2005 – 2010 , caracterizatăprin:

-implementarea legislaţiei privind cadrul multi-pilon de pensii(crearea

CSSPP, implementarea pilonului II şi a pilonului III ;

-consolidarea primului pilon(eliminarea prestaţiilor non-contributive din sfera pensiilor publice, cum ar fi: pensile agricultorilor; indemnizaţiile de creştere şi îngrijire a copiilor şi plata concediilor medicale).

-recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată la data intrării în vigoare a

Legii 19/2000 (cca. 4,5 milioane de pensii).

-Introducerea pensiei sociale minimegarantate finanţată în întregime de la bugetul de stat.

Etapa IV-a – 2010 – 2011 , caracterizată prin:

- Aplicarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (creşterea vârstelor standard de pensionare, integrarea persoanelor din sistemele speciale în sistemul unitar de pensii publice, stabilirea valorii punctului de pensie, descurajarea pensionărilor anticipate parţiale, descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive).

-Intrarea în vigoare a Legii nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

Sistemul de pensii se baseaza pe 3 piloni :

1. Sistemul public de pensii , care are in vedere expresia “platesti pe masura ce esti platit”, poate fi impus prin lege sau poate fi de tipul beneficiu definit.

2. Provizioanele ocupationale pentru pensii (legate de locul de munca) care de obicei sunt dinainte constituite . Pensiile sunt gestionate de fonduri de pensii independente sau afiliate, prin contracte grup de asigurari de viata sau chiar de companii , acestea formandu-si rezerve.

3. Economii individuale voluntare gestionate de asiguratori, fonduri mutuale, societati de investitii sau chiar de indivizii insisi. In general este de tip contributie definita si de cele mai multe ori se bucura de taxe privilegiate.

Structura sistemului de pensii difera considerabil intre tari datorita dezvoltarii

istorice diferite. De exemplu, tarile cu amintiri nefericite legate de inflatie, precum

Franta si Germania sunt mai suspicioase referitor la fondurile private de pensii. Tarile

in care populatia nu agreeaza solutiile statului, ca si Marea Britanie si Statele Unite

tind spre al doilea si al treilea pilon. Importanta acestor piloane reiese din marimea

activelor acumulate gestionate de investitorii institutionali. Acolo unde povara fiscala

a sistemului public de pensii este mai scazuta, populatia este inclinata sa constituie

provizioane private.

In cele mai multe tari industriale, principalul pilon pentru fondarea

provizionului de pensie consta intr-un plan de pensii public obligatoriu care este

deseori completat de un sistem privat de pensii. Ca si regula, sistemul public de pensii

este fondat pe ideea pay-as-you-go, adica plata curenta a pensiilor este finantata din

veniturile prezente ale populatiei lucratoare. In Canada si Statele Unite sunt acumulate

active pentru a face fata fluctuatiilor ratei contributiilor.

In cele mai multe tari eligibilitatea platilor legate de pensii solicita o anumita

varsta si o perioada minima de contributie. Varsta de pensionare este in general

cuprinsa intre 60 si 65 de ani. In Marea Britanie varsta de pensionare a barbatilor este

mai mare decat a femeilor, dar se urmareste aducerea acesteia la acelasi nivel pana in

2010. In multe tari se doreste stabilirea unei varste de pensionare mai inaintate pentru

a diminua povara financiara a sistemului public de pensii. Unele tari permit

pensionarea anticipata cu o pensie mai mica daca o anumita varsta minima si o

perioada de contributie minima sunt atinse. Suma primita depinde de intinderea

perioadei de contributie si de nivelul veniturilor stabilite. Franta a marit aceasta

perioada de la 25 de ani la 40

Sistemul privat de pensii are avantajul de a smulge o economie din cercul vicios

"impozite tot mai mari-- crestere economica tot mai mica" si de a o integra într-un cerc

"virtuos" "economii (deci investitii) tot mai mari -- crestere economica mai puternica".

Este poate inutil de adaugat ca într-o asemenea situatie piata neagra ar suferi o

importanta lovitura, prin aceea ca salariatii vor fi tentati sa se angajeze cu contracte

legale; bugetul de stat va avea de profitat prin largirea bazei de impozitare , datorita

subtierii economiei subterane. Desigur, ar fi gresit sa concluzionam ca venituri

adecvate la pensie vor fi furnizate doar într-o tara ce se sprijina exclusiv pe o schema

privata. Spre exemplu , cei cu venituri mici si perioade mai lungi de întrerupere a

lucrului-- datorita somajului , îmbolnavirii , etc -- vor fi poate incapabili sa

economiseasca pentru o pensie adecvata . Alte critici privesc faptul ca o generatie va

trebui sa plateasca de doua ori, odata pentru sistemul de stat si a doua oara pentru

propriile pensii. Totusi eficienta cu care lucreaza fondurile private este atât de mare ,

încât practic , gradul de prelevare pentru asigurari sociale de la patroni si angajati s-a

redus , de exemplu , în Argentina cu 10 %.

Alternativa este ca guvernul sa suporte cea mai mare parte, ori exclusiv ,

cheltuielile legate de plata pensiilor curente împrumutându-se , însa astfel va transfera

povara pe umerii generatiilor viitoare într-o masura nedefinita.

Acestor critici li se adauga cele referitoare la faptul ca astfel pensiile vor fi

supuse riscului pietei iar eventualele cheltuieli administrative vor fi mari.

Dincolo de toate acestea , este clar ca supravietuirea sistemului în forma sa

actuala este imposibila (datorita tendintelor demografice , în primul rând) si injusta

deoarece împrastie riscurile în mod egal asupra tuturor indivizilor.

În sistemul privat fiecare salariat contribuie în timpul vietii active , lunar , cu un

anumit procent din salariu , la formarea propriei pensii. Aceste contributii sunt folosite

de catre fondurile de pensii în investitii pe piata de capital, ceea ce le mareste valoarea

în timp , deoarece banii vor fi utilizati mult mai eficient , la atingerea vârstei de

pensionare un salariat va primi o pensie mai mare decât ar primi daca ar cotiza la stat. 

Efectele benefice ale fondurilor private de pensii sunt departe de a se limita la

cele spuse mai sus. Este în egala masura important faptul ca , orice salariat va privi

depunerile sale la fondul ales ca pe o economie , în timp ce în prezent , contributia la

asigurarile sociale se retine ca impozit. Acest lucru va declansa o schimbare de

mentalitate în rândul fiecarui angajat , acesta fiind motivat sa munceasca mai bine

pentru a castiga mai mult.

In 2007 a fost lansat sistemul de pensii private in Romania. Obligatoriu, toti

cei sub 35 de ani trebuiau sa isi aleaga un fond de pensii, iar pentru cei intre 35-45 de

ani decizia de a alege un fond de pensii era optionala. Desi multi oameni au fost

neincrezatori la inceput, timpul a trecut iar sistemul de pensii private din Romania a

crescut foarte mult, ajungand acum la active administrate de peste 1 miliard de

euro (iar estimarea este ca la sfarsitul anului activele sa depaseasca 1,5 miliarde de

euro).

La pensia privata pilonul 2 primesti niste bani gratuit de la Stat. Procentul este

acum de 3% din salariul tau brut, adica o parte din cat platesti in fiecare luna

ca CAS catre Bugetul Statului (iti apare pe fluturasul de salariu) se intorc in contul tau

personal de pensie.

Majoritatea fondurilor de pensii au lansat pe internet aplicatii prin care se poate

verifica situatia contului personal de pensie privata si astfel, cu ajutorul unui user si a

unei parole avem acces la totalul acumulat si la detalii despre platile lunare. 

In mod automat, daca angajatorul intr-o lunar nu iti plateste CAS-ul la Stat,

nici Stat-ul nu are cum sa vireze catre fondul de pensii cei 3%, deci in dreptul lunii

respective va aparea suma 0. Iar daca vei verifica in fiecare luna situatia contului tau la

administratorul de pensii pe care l-ai ales vei vedea oricand daca angajatorul este

corect si isi plateste toate darile la Stat. Iar daca vei constata ca a “uitat” sa plateasca

poti merge sa tragi de urechi persoanele de la Resurse Umane de la firma pentru care

lucrezi.

Cel mai profitabil fond de pensii private a fost anul trecut cel administrat de ING,

următoarele două locuri în clasament fiind ocupate de AZT Viitorul Tău, de la

Allianz-Ţiriac, şi de Alico Fond de Pensii.

ING Fond de Pensii a avut un câştig net de 475,3 milioane de lei, cu 63% mai

mare decât în 2012. Fondul ING a încheiat anul 2013 cu active nete de 5,239 miliarde

de lei.

Cea mai ridicată rată de creştere a profitului a fost raportată de fondul BRD, cu

un plus de 152% al profitului net, până la 37,3 mil. lei. Fondul BRD dispunea de

active nete de 390 de milioane de lei.

Raportat la randament, primul loc este ocupat de fondul Aripi, administrat de

Generali, cu 13,2%, cel mai mic randament fiind înregistrat de de fondul Viitorul Tău

administrat de Allianz-Ţiriac, respectiv 10,3%. Fondul Aripi are printre cele mai mari

expuneri pe acţiuni străine, iar acestea au performat mai bine anul trecut decât

acţiunile de la bursa din Bucureşti. Randamentul mediu obţinut de fondurile

obligatorii a fost de 11,75% în 2013. 

În cazul fondurilor de pensii, profitul se capitalizează şi contribuie la creşterea

unităţii de fond, adică la randament. Fondurile de pensii private vor distribui

câştigurile atunci când participanţii vor ieşi la pensie.

Profiturile obţinute de fondurile de pensii private obligatorii sunt puternic

corelate cu valoarea activelor nete din administrare. Profitul raportat de un fond într-

un an reprezintă câştigul făcut de acesta din investiţii. Astfel, cu cât valoarea activelor

creşte, cu atât sumele disponibile pentru investiţii sunt mai mari, iar şansele de a face

un profit mai mare cresc. În cazul fondurilor obligatorii, principala sursă de creştere a

activelor sunt contribuţiile încasate din salariile angajaţilor. Anul trecut, cele opt

fonduri de pensii obligatorii au încasat contribuţii de peste 3,1 miliarde de lei, faţă de

2,5 miliarde de lei în anul precedent.

Anul 2013 a fost un an profitabil pentru investiţiile fondurilor de pensii:

dobânzile la titlurile de stat noi au scăzut, urcând preţurile titlurilor pe care fondurile le

aveau în portofolii, iar bursa de la Bucureşti s-a apreciat cu peste 25%. Mai mult,

schimbarea metodei de evaluare a titlurilor de stat în portofoliu le-a adus un plus

artificial la randament. Principalele investiţii ale fondurilor de pensii sunt titlurile de

stat, urmate de obligaţiuni şi acţiuni.

Sub presiunea demografiei și cu o situație economică și fiscală dificilă, Statele Membre ale Uniunii Europene trebuie să își reformeze sistemele de pensii sau se vor confrunta cu probleme majore în următorii 50 de ani.

Populația UE se confruntă cu un proces accentuat de îmbătrânire. În 2060, populația de peste 65 de ani va fi cât jumătate din populația de 15-65 ani. Aceste schimbări demografice vor crește costurile cu 4,75% din PIB-ul european.

Contextul economic și fiscal este fragil la nivelul UE iar gradul de îndatorare deja mare face dificilă acoperirea acestor costuri suplimentare

Sunt necesare reforme în piața muncii pentru creșterea ocupării și în sistemele de pensii pentru a asigura pe de o parte echilibru fiscal și pe de altă parte un nivel decent de venituri

Sistemele publice de pensii nu vor putea oferi singure un venit decent pentru viitorii

pensionari și prin urmare economisirea individuală trebuie încurajată

Tendințele de îmbătrânire în România sunt foarte accentuate iar combinate cu o situație economică

fragilă, cu o piață a muncii dezechilibrată și cu politici sociale cu accente populiste, reprezintă o amenințare foarte serioasă pentru creșterea economică și pentru bunăstarea a generații întregi.

Structura demografică din România se va schimba de la 15% copii, 70% populație de vârstă activă și 15% vârstnici, la o structură cu 11% copii, 54% populație de vârstă activă și 35% vârstnici în 2060

România pare să rateze fereastra de oportunitate dată de demografie. Chiar dacă avem o populație de vârstă activă numeroasă, piața muncii nu reușeste să absoarbă potențialul acestor generații. Prin urmare, tranziția demografică înseamnă costuri pentru viitor fără materializarea beneficiului potențial în acest moment

Slăbiciunile actuale ale politicii de pensii, dar și ale sistemului fiscal și din piața muncii au dus la situația paradoxală ca sistemul de pensii să fie într-un deficit structural adânc deși avem în momentul de față un raport demografic favorabil și una din cele mai tinere populații din UE

Populismul s-a dovedit principala cauză pentru dezechilibrul sistemului de pensii și este cel mai important risc pentru viitor, dat fiind că până în 2020 vom avea cinci ani electorali iar pensionarii sunt cel mai important segment de votanți.

Schimbarea prognozată pentru populația Schimbarea prognozată pentru populația cu vârsta

de vârstă activă (2060, % din 2010) de peste 65 de ani (2060, % din 2010)

Raportul între vârstnici și persoanele de vârstă activă (%, perioada 2010-2060)

Prognoză număr salariaţi

Rata de dependenţă

Bibliografie

http://www.cnp.ro/inovatie/docs/seminar-studii-24-02-2012/prezentare_studiu_5.pdf

http://www.apapr.ro/images/stories/materiale/COMUNICATE/2012/Cartea%20Alba

%20a%20Pensiilor_RO.pdf