4
1 SITUAłIA SĂRĂCIEI ÎN ROMÂNIA În România calculul ratei sărăciei şi a numărului de săraci se face utilizând două metodologii, și anume: Institutul NaŃional de Statistică calculează indicatorii privind sărăcia relativă, ca parte a setului comun european de indicatori de incluziune socială (conform recomandărilor EUROSTAT) Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale calculează indicatori privind sărăcia absolută, potrivit unei metodologii naŃionale stabilite în anul 2002 de experŃii Guvernului României, Institutului NaŃional de Statistică şi Băncii Mondiale, ca parte a setului naŃional de incluziune socială. În ceea ce privește rata sărăciei relative , în anul 2008 aceasta avea valoarea de 18,2 %, în scădere ușoară față de anul 2007 când înregistra valoarea de 18,5%. Rata sărăciei relative se calculează luând în considerare un prag ce reprezintă 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. Pentru anul 2008 pragul utilizat a fost de 459,33 lei, ceea ce însemnă că o persoană care realizează venituri sub acest prag este săracă. Rata sărăciei absolute reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile ale căror cheltuieli de consum pe adult echivalent sunt mai mici decât pragul de sărăcie în populaŃia totală. Pragul sărăciei absolute este calculat prin însumarea costului unui coş minim alimentar cu un minim de consum de bunuri nealimentare şi de servicii, egal cu cheltuielile efectuate de persoanele al căror consum alimentar este egal cu costul coşului alimentar. Costul coşului alimentar a fost estimat pentru a asigura necesarul de 2.550 de calorii zilnic în funcŃie de consumul populaŃiei din decilele 2 şi 3 ale distribuŃiei populaŃiei după cheltuielile de consum (decila 1 fiind cea mai săracă). Pragul sărăciei absolute, pentru o persoană, a fost în anul 2008 de 254,5 lei. Menționăm că, în prezent indicatorii privind consumul populației se calculează pe baza pragului sărăciei, detaliat mai sus care este echivalentul coșului minim de consum. Calculele realizate de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale privind rata sărăciei absolute au arătat că în anul 2008 s-a înregistrat o scădere cu 4,1 puncte procentuale față de anul 2007 (5,7% în anul 2008 față de 9,8% în anul 2007).

SITUAłIA SĂRĂCIEI ÎN ROMÂNIA În România calculul ratei sărăciei

Embed Size (px)

Citation preview

1

SITUAłIA SĂRĂCIEI ÎN ROMÂNIA

În România calculul ratei sărăciei şi a numărului de săraci se face utilizând două metodologii, și anume:

• Institutul NaŃional de Statistică calculează indicatorii privind sărăcia relativă, ca parte a setului comun european de indicatori de incluziune socială (conform recomandărilor EUROSTAT)

• Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale calculează indicatori privind sărăcia absolută, potrivit unei metodologii naŃionale stabilite în anul 2002 de experŃii Guvernului României, Institutului NaŃional de Statistică şi Băncii Mondiale, ca parte a setului naŃional de incluziune socială.

În ceea ce privește rata sărăciei relative, în anul 2008 aceasta avea valoarea de 18,2 %, în scădere ușoară față de anul 2007 când înregistra valoarea de 18,5%. Rata sărăciei relative se calculează luând în considerare un prag ce reprezintă 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. Pentru anul 2008 pragul utilizat a fost de

459,33 lei, ceea ce însemnă că o persoană care realizează venituri sub acest prag este săracă. Rata sărăciei absolute reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile ale căror cheltuieli de consum pe adult echivalent sunt mai mici decât pragul de sărăcie în populaŃia totală. Pragul sărăciei absolute este calculat prin însumarea costului unui coş minim alimentar cu un minim de consum de bunuri nealimentare şi de servicii, egal cu cheltuielile efectuate de persoanele al căror consum alimentar este egal cu costul coşului alimentar. Costul coşului alimentar a fost estimat pentru a asigura necesarul de 2.550 de calorii zilnic în funcŃie de consumul populaŃiei din decilele 2 şi 3 ale distribuŃiei populaŃiei după cheltuielile de consum (decila 1 fiind cea mai săracă). Pragul sărăciei absolute, pentru o persoană, a fost în anul 2008 de 254,5 lei. Menționăm că, în prezent indicatorii privind consumul populației se calculează pe baza pragului sărăciei, detaliat mai sus care este echivalentul coșului minim de consum. Calculele realizate de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale privind rata

sărăciei absolute au arătat că în anul 2008 s-a înregistrat o scădere cu 4,1 puncte

procentuale față de anul 2007 (5,7% în anul 2008 față de 9,8% în anul 2007).

2

Dinamica sărăciei absolute pe medii de rezidenŃă:

• Populația săracă continuă să fie concentrată în mediul rural înregistrând o valoare de 9,8% cu 7,5 puncte procentuale mai mare decât în mediul urban. Trebuie să remarcăm însă o scădere semnificativă a ratei sărăciei absolute din mediul rural față de anul 2007 când se înregistra 15,8%.

• Analizând ratei sărăciei absolute în funcție de statutul ocupațional se poate constata că

lucrătorii pe cont propriu, atât cei din sectorul agricol cât și cei din sectorul non-

agricol, înregistrează cele mai ridicate valori și anume 15,8%, respectiv 13,7%. Pensionarii înregistrau un număr de 3,0%, salariații 1,0%, iar șomerii 13,1%.

• Un alt element ce trebuie menționat se referă la faptul că cea mai ridicată valoare

a ratei sărăciei absolute se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă

între 15 – 24 ani, și anume 8,4%.

ProiecŃiile asupra sărăciei pentru anul 2009 prezentate în Raportul Băncii Mondiale se bazează pe un număr de presupuneri simplificate şi ar trebui să fie interpretate mai degrabă ca şi rezultate indicative, decât ca şi estimări precise. Pentru anul 2008, conform calculelor realizate de MMFPS, rata sărăciei absolute a fost

de 5,7%, ceea ce înseamnă circa 1,22 milioane de săraci. Banca Mondială a prognozat

pentru 2009 o creştere a ratei sărăciei absolute la 7,4%, ceea ce înseamnă un număr de

aproximativ 1,58 milioane persoane.

3

Anexe:

Pragurile sărăciei:

PreŃuri ale lunii decembrie Indicator

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Pragul sărăciei relative 138,69 173,96 226 263,21 299,67 358,48 459,33 Pragul sărăciei absolute 153,6 167,9 191,5 208,1 218,3 232,6 247,2

Rata sărăciei relative:

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sărăcia relativă NaŃional 17,3 17,9 18,2 18,6 18,5 18,2

Persoane în vârstă de: valori 2008 0 – 15 ani 25,9 16 ani şi peste 16,6 16 – 64 ani 16,7 0 – 64 ani 18,5 16 – 24 ani 20,9 25 – 49 ani 16,9 50 – 64 ani 13,5 65 ani şi peste 16,2

Persoane, după regiunea de dezvoltare: valori 2008 Nord - Est 27,2 Sud - Est 22,7 Sud - Muntenia 17,5 Sud – Vest Oltenia 23,3 Vest 13,3 Nord - Vest 15,6 Centru 14,5 Bucureşti - Ilfov 4,7

Persoane de 16 ani şi peste cu statut ocupaŃional de: valori 2008 Activi, din care: 15,2 salariaŃi 3,9 lucrători pe cont propriu (exclusiv Ńărani) 33,8 lucrători pe cont propriu (inclusiv Ńărani) 40,8

4

Inactivi, din care: 18,3 şomeri 37,6 pensionari 12,8 alŃi inactivi 23,4

Rata sărăciei absolute:

Indicator (%) 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sărăcie absolută (totală) 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7

Regiuni de dezvoltare valori 2008

Nord - Est 8,5 Sud - Est 7,1 Sud - Muntenia 4,4 Sud – Vest Oltenia 7,9 Vest 3,4 Nord - Vest 5,7 Centru 5,2 Bucureşti - Ilfov 1,1

Statutul ocupaŃional valori 2008

salariat 1,0 patron 0,0 lucrător pe cont propriu în activităŃi non-agricole (inclusiv ajutor familial) 13,7 lucrător pe cont propriu în activităŃi agricole (inclusiv ajutor familial) 15,8 şomer 13,1 pensionar 3,0 elev, student 6,3 casnic 10,1 altul (bătrân, preşcolar, persoană întreŃinută) 8,9 Grupe de vârstă sub 15 ani 7,8 15-24 ani 8,4 25-64 ani 4,8 65 ani şi peste 3,9

Naționalitate valori 2008

română 4,9 maghiară 1,9 romă 31,1 altele 12,0