Sloped vs Stepped Footings

7/25/2019 Sloped vs Stepped Footings

http://slidepdf.com/reader/full/sloped-vs-stepped-footings 1/31

Sloped vs Stepped FootingsFirst published in Concrete International Magazine, March 2009

Generally, it's most economical to place wall footings at a constant elevation. If the site or nished grade slopes along the length of the wall,however, the footing may end up a considerable distance below nished grade. This is clearly not economical, as it requires extra excavationand material. Two other options are therefore preferred !ig. "#$

• %lope the footing with the site so its depth below the nished grade is nearly constant along its length& or

• %tep the footing so its depth below nished grade is not excessive at any point along its length.

SLOPED FOOTING ISSUES

The sloped footing option may seem appealing because of the simple geometry and apparent ease in formwor construction. It does, however,create the following construction issues !ig. (#$



• )ertical wall bars above the footing will have di*erent lengths, creating ma+or challenges in the fabrication plant and on the +ob

site. Two of thesemanaging the inventory and placing the bars in their correct locations can be eased by detailing the bars withvariable lap splice lengths. This will, however, increase the quantity of vertical reinforcement&

• -oriontal reinforcing bars in the lower portion of the wall will also have di*erent lengths because they are interrupted by the

sloped footing. If constant length horiontal bars are used at the wall base, they can be fanned out, but this will create a variablevertical spacing of the reinforcing bars&

• %loped footings will require trapeoidal formwor. This will require modications to standard rectangular formwor&

• / sloped footing could be unstable, particularly on a very steep slope& and

• 0oncrete placement and nishing could be di1cult, and a sti* concrete mixture might be required to prevent the concrete from

2owing downhill, which may lead to segregation. /lternatively, the top of the form may have to be closed.

3ecause of these challenges, most engineers and contractors prefer to use stepped footings instead of sloped footings.

CONSIDERATIONS FOR STEPPED FOOTINGS

/s with any aspect of a design, cost should be considered before a system is selected. If the slope of the nished grade is less than ( ft 4.5 m#for a (4 to 64 ft 5 to 7 m# long wall, a lower but constant bottom bearing elevation may be more economical than a stepped footing. !or avery long wall, however, even a " ft 4.6 m# variation in the site elevation may mae a stepped footing more economical. 0ommunication withthe contractor during the design phase regarding the number and length of steps can be very helpful.

It's generally more cost e*ective to minimie the number of steps. !or example, it may be more economical to design for a 5 ft ".8 m# changein elevation using three ( ft 4.5 m# steps or two 6 ft 4.7 m# steps rather than six " ft 4.6 m# steps. This minimies the number of wallsections to be detailed and formed. 3efore deciding on the footing step locations, however, consider the horiontal distance between them.9istances should preferably be multiples of available or standard form lengths.

3efore completing a design, it's a good idea to communicate with area formwor contractors. The horiontal runs should be dimensioned in (or : ft 4.5 or ".( m# increments to conform to standard plywood or form system dimensions. ;nless the site slopes drastically, try to eep aminimum horiontal run of "4 ft 6 m# for each step, if possible.

<eep the detailing simple. /void using =>shaped bars !ig. 6#. Their geometry may mae it necessary to slant the riser out of plane to meetcover requirements for the treads.

It's also prudent to evaluate other footing options. !or example, the individual spread footings or piers supporting grade beams shown in !ig. :may be more economical than a continuous spread footing option. 3ecause the wall can span between footings or piers, similar congurationscan be constructed without the grade beam.

%ituations can vary along the wall length, so it's prudent to show specic details rather than generic details. This will expedite placing drawingpreparation and perhaps minimie requests for information ?!Is#.

CLOSURE



The use of sloped or stepped footings depends on site conditions, nished grade elevations, nished wall slope, and various reinforcing barplacement and construction issues. ?egardless of the footing system selected, the engineer is required to follow the design requirements of%ection "@.7 in /0I 6"8>48.A"B %ection "@.7." requires that the angle of slope or depth and location of steps be such that the designrequirements are satised at every section. /dditionally, %ection "@.7.( requires footings designed as a unit to be constructed to ensure theyact as a unit.

Acknowledgments

Thans to Coint /0I>0?%I 0ommittee 6"@ member Caved Dali, Cacobs 0arter 3urgess Engineering, -ouston, TF, for providing the information inthis article.

References

". /0I 0ommittee 6"8, 3uilding 0ode ?equirements for %tructural 0oncrete /0I 6"8>48# and 0ommentary, /merican 0oncrete Institute,!armington -ills, DI, (448, :5@ pp.

Stepped Concrete Footings

Footings are the most basic structural support for buildings in contact with the earth. For houses on a level building lot the footings are very

simple and end up all at one elevation. However, for more complicated designs the footings end up changing elevations and therefore

require a “step” in the grade. Stepped Footings allow depth of footings to transition from one elevation to another.

ses for Stepped Footings

!he picture above shows a standard stepped footing for a residential home located in the "ortheast. #n this e$ample the footing transitions

from one grade level down appro$imately % feet to a lower level. !he lower level is needed in order to provide frost protection in an area

with a wal&'out type basement. !his is very common in cold climates with wal&'out basements.

(nother use for stepped footings happens when there is a change in grade from one slab to another. #n areas with difficult roc& sites the

basement might be stepped up )resulting in lower head room* in order to avoid costly ledge blasting.

http://hci.frontstepsmedial.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2011/12/Stepped-Concrete-Footing.jpg



How Stepped Footings (re +uilt

!he e$ample above is by far the most common approach to

building stepped footings here in the "ortheast. !he stepped footings are built all at the same time with some fairly rough yet affective

methods. !he footing is built using the following method

• !he lower footing is formed with standard forms li&e the one shown at right. !he footing forms e$tend all the way to the bac& of

the slope under the stepped footing.

• !he upper footing is also formed in the same fashion. However, the side forms are e$tended and cantilevered out over the lower

footing forms until the end of the upper footing is at least - inches or so past the bac& of the earth slope. Sometimes the location of

the vertical face is calculated so that normal width wall forms will fit from that vertical surface bac& to the ne$t closest corner.

• /ieces of plywood are nailed over the gap between the two. (lso pieces of metal banding are installed on the bac& of the

stepped footing )against the soil* and the sides of the plywood. !his helps &eep the forms from pulling apart due to the pressure of the

concrete. #f you loo& closely at the pictures above you can see the loose banding after the forms were removed.

• "e$t a vertical piece of plywood is nailed between the forms to create the vertical front face of the stepped footing.

• Concrete is then placed in the upper and lower forms at the same time. +ecause the concrete is fairly stiff for footings it typically

does not flow out through the lower form. #n cases where that0s a problem a baffle is sometimes nailed to the top of the lower forms to

stop that from happening.

(s you can see from the photo stepped footings are not all that complicated. However, they do ma&e grade transitions for foundations much

easier.

/12!3C!## !(45

PROTECTII TALUZ

ART.3. PROTECTII CU PAMANT VEGETAL SI TIFON

3.1 Generalitati

http://hci.frontstepsmedial.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2011/12/Footing-form.jpg



Lucrarea se masoara la m2 de suprafata de taluz protejat. Este o lucrare de protectie

care asigura prevenirea eroziunii si ravinarii taluzurilor. Se executa pe taluzuri stabile cu

p 1 : 1,5, ce pot fi erodate si ravinate de ape meteorice si cu inaltimi de maxim 1 m.

!rotectia taluzurilor in aceasta solutie cuprinde urmatoarele operatiuni:

a " executia treptelor de infratire#

b " imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal#

c " insamantarea suprafetei taluzului#

d " asezarea manuala a tesaturii tip $%ifon$ sau similar pe suprafata taluzului.

3.2 Desrierea !"erati#nil!r

a. Executia treptelor de infratire " este obligatorie pentru o buna legatura intre

materialul din taluz si stratul vegetal.

&ceasta se realizeaza pe toata suprafata taluzului ce se protejeaza.

%reptele de infratire comporta urmatoarele faze:

" curatirea suprafetei taluzului in vederea executarii treptelor#

" executia treptelor de infratire incepe de la creasta taluzului spre picior.

%reptele se vor incadra ca dimensiuni in limitele 2"' cm pe verticala si '"(5 cm

pe orizontala. %reptele se realizeaza paralel cu muc)ia platformei drumului.

Sapatura se executa manual iar pamantul rezultat din sapatura se indeparteaza

transportandu"se in depozitele prevazute. *aca pamantul are caracteristicile unui pamant

vegetal, aceasta stabilindu"se la fata locului, nu se mai transporta in depozitul definitiv,deoarece se va reutiliza la urmatoarea operatiune.

b. +mbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal se realizeaza de jos in sus pe

taluz cu o grosime a stratului peste muc)ia treptei de 1 cm. Stratul de pamant vegetal se

aduce fie din depozite definitive cu auto, fie din depozitul intermediar de unde se transporta

cu roaba pe taluz si de aici prin lopatari se asterne pe suprafata taluzului.



Stratul de pamant ce imbraca taluzul se compacteaza usor cu ruloul de mana si se

finiseaza pentru crearea unei suprafete plane.

c. +nsamantarea suprafetei taluzului " se realizeaza imediat dupa acoperirea taluzului

cu pamant vegetal.

+nsamantarea pamantului vegetal comporta urmatoarele faze:

" mobilizareea manuala a pamantului vegetal#

" imprastierea unui strat de ingrasamant de preferinta natural- manual#

" stropirea cu apa a suprafetei insamantate " cu ajutorul autocisternei.

!entru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente,

functie de zona si natura terenului daca nu sunt specificate in caietul de sarcini speciale.

d. &sezarea manuala a tesaturii tip $%ifon$, pe suprafata taluzului.

%esatura tip $%ifon$ se aprovizioneaza in suluri cu latimea de sau 1( cm. &cestea

se aseaza pe taluz de sus in jos derulandu"se sulul. &cestea se suprapun pe 15 cm iar pentru

fixare se folosesc tarusi din lemn dispusi in sa) la distanta de 1," 1,5 m.

3.3 Materiale #tili$ate

'.'.1 /onditii de calitate

a. !amantul vegetal " va fi utilizat materialul rezultat din solul vegetal decapat din

amprixa drumului sau se aduce din depozit. Se va urmari sa nu contina bulgari mai mari de

5 cm sau intruziuni metalice, lemnoase si pietre. La punerea in opera pamantul vegetal va

avea o umiditate de 10"22.

b. &pa " trebuie sa indeplineasca conditiile din S%&S 30( daca nu provine din

reteaua publica.

c. Semintele " se iau de la organele competente in acest domeniu. %rebuie sa fie

specifice zonei in care se folosesc si functie de natura terenului.

Semintele folosite in tara noastra fac parte din categoria gramineelor si anume:



1. Lolium perene 4 iarba de gazon

2. !oa pratensis 4 firuta

'. estuca rubra 4 paiusul rosu

(. estuca amudinacea 4 paiusul inalt

5. 6romus inermis 4 obsiga

7. &grop8um cristatum 4 pirul crestat.

d. !anza de tifon sau similare " trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate

specificate in certificatul de calitate si sa fie o tesatura uniforma.

e. %arusi din lemn " au lungimea de ( cm si sectiunea circulara cu 9 4 ( cm. !entru

a se introduce usor in pamant varful este ascutit pe o lungime de 1 cm. Lemnul trebuie sa

fie uscat si din categoria foioaselor.

3.% Veri&iarea alitatii

a. %repte de infratire " se verifica realizarea treptelor de infratire pe intreaga

suprafata, respectandu"se paralelismul acestora cu niveleta si incadrarea treptelor in limitele

de dimensiuni prevazute la pct. 1.2.a.

b. &sternerea pamantului vegetal " se va verifica prin sondaj 1 sondaj la 1 mp-

incadrarea in prevederile punctului 1.2.b.

Suprafata protejata in ansamblu nu trebuie sa prezinte denivelari mai mari de 1 cm#

pentru corectarea suprafetelor se va trece la taierea damburilor si completarea cu pamant

vegetal a gropilor.

c. +nsamantarea suprafetelor " verificarile ce se fac pentru aprecierea calitatii sunt

vizuale si urmaresc realizarea unui gazon uniform cu densitate mare. *aca dupa rasarirea

ierbii se observa oc)iuri neinierbate se trece la suprainsamantare pentru obtinerea unui

gazon uniform.



d. &sternerea tesaturii tip $%ifon$ sau similare " verificarile ce se fac pentru aprecierea

calitatii sunt vizuale si urmaresc realizarea unei acoperiri a suprafetei uniforme, totale.

&colo unde in panza apar defecte se trece la suprapunerea altui strat de panza fara defecte

pentru ca toata surafata sa fie acoperita cu tesatura tip $%ifon$ in vederea apararii gazonului

pana ce iarba ajunge la maturitate.

ART.%. PROTECTII CU PLASE DIN SARMA

!rotectiile cu plase din sarma sunt lucrari cu un rol important in buna functionare a

drumului. protectie conceputa si executata corect functie de categoria de roca ce

alcatuieste taluzul, aduce un spor de stabilitate locala, diminueaza lucrarile de intretinere si

asigura incadrarea armonioasa a traseului in peisaj.

unctie de natura rocii ce alcatuieste taluzul exista doua solutii de protectie cu plasedin sarma#

" plase ancorate

" plase torcretate.

%.1 Plase an!rate

(.1.1 ;eneralitati

Sunt lucrari de protectie a taluzurilor de debleu, stancoase si inalte, cu pante mari,

unde exista pericol de cadere de material marunt rezulat din degradarea stancii la suprafata,

sau ca urmare a sapaturilor cu explozibil facute la executie.

+n rocile dure si foarte dure nedegradabile in timp, taluzurile nu se protejeaza.

Lucrarea se masoara la mp de suprafata de taluz protejat.

!rotectia taluzurilor cu plase ancorate, cuprinde urmatoarele operatiuni:

" finisarea taluzului

" executia protectiei.

(.1.2 *escrierea operatiunilor



(.1.2.1 inisarea taluzului

!entru finisarea taluzului se efectueaza:

" montarea baricadelor de lemn rotund pentru protectia muncitorilor, executate pesc)eletul metalic#

" dislocarea cu unelte de mana a stancii alterate#

" adunarea in gramezi a materialului dislocat, cu buldozerul#

" transportrul materialului dislocat si imprastierea lui#

" finisarea suprafetei taluzurilor# modul de finisare si masurile de protectie a muncii

se vor specifica la fiecare proiect in parte, in functie de inclinarea taluzului si natura rocii.

(.1.2.2 Executia protectiei

Executia protectiei se realizeaza in doua etape:

a. Etapa +, cuprinde urmatoarele operatii:

" realizarea platformei de lucru pentru executarea lucrarilor de ancoraj#

" forarea gaurilor pentru ancore, cu perforatorul rotativ pneumatic#

" introducerea si betonarea ancorelor in gaurile forate deasupra muc)iei taluzului si

umplute cu mortar de ciment.

NOTA' +n functie de marimea fisurillor, crapaturilor si pericolului caderii de

blocuri, lungimea si numarul ancorelor se vor stabili prin proiect

b. Etapa ++, cuprinde urmatoarele operatii:

" prinderea plasei de sarma $<$ sau $=$ in ancorele de deasupra muc)iei taluzului#

" intinderea plasei pe taluzuri si fixarea ei cu piroane din 6 ' 9 12 mm de cca. 5

cm lungime batute.



(.1.' >ateriale utilizate " conditii de calitate

(.1.'.1 !lase metaluce cu oc)iuri patrate confectionate din sarma zincata $<$ sau din

sarma neagra $=$, conform S%&S 5("5.

Latura oc)iului $l$, diametrul sarmei $d$ si masa plaselor vor fi conform tabloului nr. 1

din S%&S 25('"7.

O(ser)atie' !lasele se livreaza avand dimensiunile notate cu asterix se livreaza pe baza

de intelegere intre producator si beneficar.

Latimile si lungimile plaselor vor corespunde tabelului nr. 2 din S%&S 25('"7.

O(ser)atie' Lungimile se stabilesc din 1 in 1 mm.

!e baza de intelegere intre producator si 6eneficiar se pot executa plase au latimi sub 5

mm si peste '5 mm, insa numai din 1 in 1 mm.

?erificarea calitatii plaselor de sarma se face pe loturi.

Lotul trebuie sa cuprida suluri de plasa executata din acelasi material, avand aceeasi

latura a oc)iului, acelasi diametru de sarma si aceeasi latime si lungime.

?erificarea calitatii consta in:

" verificarea executie#

" verificarea dimensiunilor#

" verificarea perpendicularitatii laturilor oc)iului.

(.1.'.1.1 ?erificarea executiei se face cu oc)iul liber.



%abel 1

1 d nominal, in mm

1,

@

1,10@ 1,(@ 1,7@ 1,0@ 2, 2,2( 2,5 2,0 ',15

nomina

l

" mm "

abateri

limita

" masa indicativa, in Ag3m2

1 B 2, 1,7 2,21 ',7 ',00 5,( 7,7 " " " "

15 B 2, " 1,'5 1,05 2,( ',22 (,11 5,2' " " "

2 " " 1,'1 1,( 2,25 2,07 ',7 (,50 " "

25 B 2,5 " " 1,1 1,'5 1,' 2,1 2,7 ',( " "

' B ', " " " 1,7 1,'7 1,2 2,17 2,' ',(0 "

( B ',5 " " " " ,5 1,2 1,5 1,00 2,( ',0

5 B ',5 " " " " " ,0 1,2' 1,5( 1,7 2,71

7 B ',5 " " " " " " ,00 1,1 1,' 1,

B ',5 " " " " " " " ,( 1,'1 1,70

0 B (, " " " " " " " ,' ,' 1,1

1 B 5, " " " " " " " ,7' ,07 1,



%abel 2

Latime Lungime

=ominala

" mm "

abateri limita

" "

nominala

" mm "

abateri limita

" "

5

1

15

15

2

25

'

'5

,71 125 B ,1

(.1.'.1.2 ?erificaresa dimensiunilor:

a. Latura oc)iului se verifica astfel:

" se aleg trei puncte de plasa, fiecare situat la cel putin 1 mm de la marginea

plasei#

" din fiecare din cele ' puncte pornindu"se de la punctul de rasucire- in doua directii

perpendiculare intre ele, se masoara lunginea totala $L$ a 1 oc)iuri, pentru plasele cu l 4115 mm si lungimea totala $L$ a 5 oc)iuri, pentru plasele cu l 4 21 mm#

" valoarea medie a laturii oc)iului lm se determina pentru fiecare din cele 7

masuratori ' puncte x 2 corectii- cu relatia:

L



lm 4 """" " d mmm-, in care

n

L 4 lungimea totala masurata de la marginea interioara a primului oc)i pana la marginea

exterioara a ultimului oc)i, in mm#

n 4 numarul oc)iurilor 1, respectiv 5-#

d 4 diametrul sarmei, in mm.

Cezultatul masurarii este media aritmetica a celor 7 valori medii calculate ca mai sus

si trebuie sa corespunda valorii $l$ a laturii indicata in tabelul nr. 1.

b. *iametrul sarmei se verifica cu micrometrul in 7 puncte, cate unul pe fiecare dincele 7 directii, in care s"a facut verificarea dimensiunii $l$ a laturii oc)iului.

/. ?erificarea latimii si lungimii se face cu metrul in cateva locuri pe marginea

plasei, pentru latime si pe placa intinsa, pentru lungime.

(.1.'.1.' ?erificarea perpendicularitatii laturilor oc)iurilor se va face la trei oc)iuri,

la 1 m de capatul plasei si pe mijlcul ei, cu ajutorul unui raportor, pe 5 din sulurile unui

esantion, prelevat conform tabelului nr. ', dar pe cel putin 2 suluri.

(.1.'.2 >ortar de ciment > 1 folosit la ancore.

/ompozitia mortarului va fi cea prescrisa prin proiect.

*eterminarea compozitiei mortarelor consta in stabilirea granulozitatii agregatului si

a dozajului de ciment# cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea adaugandu"se in mortar, la

iesirea amestecului uscat din duza, astfel incat sa rezulte un amestec omogen si aderent.

(.1.( /ontrolul calitatii lucrarilor

a. inisarea taluzului

/alitatea finisarii taluzurilor depinde de modul cum s"a executat sapatura ultimului

strat de stanza de deasupra taluzului daca s"au folosit pentru derocari, incarcaturi mari sau

mici, daca s"a folosit picA)amerul-.



Se verifica daca la baza taluzului s"a amenajat o banc)eta de ,5"1, m latime

pentru preluarea materialului desprins de deasupra.

*aca taluzul depaseste inaltimea de 1 m, se verifica daca a mai fost amenajata

o banc)eta de ,5"1, m la o inaltime potrivita de 7"0 m.

!enttru inaltimi mai mari de 12 m, pantele se vor stabili pe baza de calcul de

stabilitate, conform S%&S 21(37.

b. Executia protectiei

?erificarea executiei protectiei consta in:

" urmarirea executiei numarului de ancore prevazut#

" prinderea plasei la partea superioara muc)ia taluzului- pe tevi zincate de 1 132$ si

legarea acestora de ancorele executate#

" suprapunerea plaselor pe o latime de 1 cm pentru coasere#

+n cazul unor portiuni de taluz cu degradari mai putin puternice se verifica daca

plasa de sarma a fost intarita cu o armatura de 7 mm diametru dispusa in retea si fixata cu

piroane.

Se verifica daca sarma de legatura a plasei este zincata pentru a se evita rugina si

desfacerea plasei.

%.2 Plase t!rretate

(.2.1 ;eneralitati

Sunt lucrari de protectie a taluzurilor stancoase si inalte, cu pante mari, ce sedegradeaza usor si care prezinta pericol de caderi de stanca.

Ele constituie o metoda de consolidare a debleelor in stanci fisurate, precum si o

metoda de protejare impotriva degradarii stancii in contact cu agentii atmosferici.

Lucrarea se masoara la mp de suprafata de taluz torcretat.



!rotectia taluzurilor cu plase torcretate, cuprinde urmatoarele operatii:

" finisarea taluzului

" montarea plasei

" executia torcretului

(.2.2 *escrierea operatiunilor

(.2.2.1 inisarea taluzului se realizeaza conform specificatiilor de la pct. (.1.2.1.

(.2.2.2 >ontarea palasei se realizeaza in trei etape:

a. Etapa + cuprinde urmatoarele operatii:

(.2.2.2.1 " Cealizarea platfomei de lucru pentru executarea lucrarilor de ancoraj.

(.2.2.2.2 " /uratirea suprafetei stancoase prin suflare cu aer comprimat sau jet de

apa# in cazul rocilor care in contact cu apa se degradeaza, curatirea acestora se va efectua

numai cu aer comprimat.

(.2.2.2.' " orarea gaurilor pentru ancore 6 ' 9 2 mm, de circa 2 m lungime

conform S%&S 0030 pe toata suprafata taluzului ancore de creasta si ancore de camp-.

(.2.2.2.( " +ntroducerea si betonarea ancorelor in gaurile forate deasupra muc)iei

taluzului de creasta- umplute cu mortar de ciment.

b. Etapa ++ cuprinde urmatoarele operatii:

(.2.2.2.5 " orarea gaurilor si introducerea tuburilor !?/ necesare drenurilor in

zonele cu infiltratii locale.

(.2.2.2.7 " >ontarea semituburilor in vederea realizarii drenurilor colectoare, in

zonele cu infiltratii pe fisuri continue.

c. Etapa +++ cuprinde:

(.2.2.2. " !rinderea plasei de sarma in ancorele de deasupra muc)iei taluzului.



(.2.2.2.0 " +ntinderea plasei pe taluz si fixarea ei in ancorele realizate din 6 ' 9 12

mm.

(.2.2.2. " Canforsarea plasei cu bare din 6 ' 9 7"5 mm in zonele cu stanca foarte

alterata.

(.2.2.' Executia torcretului

(.2.2.'.1 " >ontarea sc)elei metalice tubulare pe taluz in vederea executiei

torcretului.

(.2.2.'.2 " Cealizarea primului strat de torcret, care reprezinta o amorsa, cu rol de a

asigura o aderenta mai buna si o reducere a materialului ricosat.

&morsa este constituita din ciment si nisip 1 mm sau ' mm, in parti egale, in

greutate.

(.2.2.'.' " Cealizarea celui de"al ++"lea strat de torcret, imediat dupa terminarea

executarii amorsei.

;rosimea straturilor de mortar variaza intre 1' cm iar a celor de beton 25 cm, in

functie de indemanarea torcretistului si conditiile te)nologice locale.

+n cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica

mai multe straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe

suprafata suport.

La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului

in stare proaspata# reluarea lucrului dupa intarirea torcretului se va face dupa indepartarea

materialului ricosat si curatirea suprafetei suport prin spalare cu apa si suflare cu aer

comprimat# operatia de torcretare se va relua numai dupa svantarea suprafetei, aplicandu"se

un strat de amorsare.

>aterialul rezultat din ricosare se va inlatura# nu este permisa utilizarea lui la

prepararea unui nou amestec uscat pentru torcretare.



(.2.2.'.( " %ratarea ulterioara a suprafetei torcretate se face numai in cazul in care

suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o suprafata mai

ingrijita.

&ceasta consta din:

" aplicarea unui strat de mortar fin si de consistenta fluida#

" dupa cca. ' minute se face nivelarea suprafetei cu un dreptar de lemn sau metalic.

(.2.' >aterialele utilizare " conditii de calitate

Se vor respecta instructiunile =ormativului / 1'"0.

(.2.'.1 /imentul folosit pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare va fi un

ciment portland cu maximum 15 adaosuri.

+n cazul lucrarilor situate in medii agresive se vor respecta prevederile S%&S ''( "

$6etoane de ciment. !rescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei$ si $=ormativ pentru

executarea lucrarilor de beton si beton armat$ " / 1("07, anexa +?.1, tabel (.

%ransportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se va face conform

=ormativului / 1("07, cap.(.

(.2.'.2 &gregatele folosite vor fi cele naturale, provenite din sfaramarea naturala a

rocilor si care trebuie sa indeplineasca conditiile te)nice indicate in =ormativul / 1("07,

cap.(.

&gregatele folosite la prepararea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sa

indeplineasca conditiile de granulozitate din tabelul nr. '.

%abel '

;ranulozitatea

maxima

a agregatului

Limita treceri in masa prin sita:

,2 1 ' 5



' mm inferioara

superioara

1

2

7

5

1

1

"

"

5 mm inferioara

superioara

0

10

(5

7

07

1

1

&gregatele folosite la prepararea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa

indeplineasca conditiile de granulozitate din tabelul nr. (.

%abel (

;ranulozitatea

maxima a

agregatului

Limita treceri in masa prin sita:

,2 1 ' 5 1 17

mm inferioara

superioara

7

17

'

(5

75

0

"

"

1

1

"

"

"

"

1 mm inferioara

superioara

5

15

25

(

5

75

75

0

"

"

1

1

"

"

17 mm inferioara

superioara

5

15

2

'5

(

55

"

"

75

0

"

"

1

1

Dmiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va

fi de 70.

(.2.'.' &pa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare

trebuie sa indeplineasca conditiile te)nice din S%&S "0(.

(.2.'.( >ortare si betoane aplicate prin torcretare

/ompozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili tinand

seama de:



" marca betonului sau mortarului prescrisa prin proiect#

" destinatia torcretului protectia rocilor, protectia armaturilor, etc.-#

" marca cimentului#

" granulozitatea agregatelor.

!repararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, in fuctie de

volumul lucrarilor.

*eterminarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare consta in

stabilirea granulozitatii agregatului si a dozajului de ciment# cantitatea de apa nu se

stabileste initial, ea adaugandu"se la iesirea amestecului uscat, astfel incat sa rezulte un

amestec omogen, aderent si stabil pe suprafetele suport. *ozarea componentilor se va face

gravimetric.

*ozajele de ciment folosite la confectionarea mortarelor sunt cele cuprinse in tabelul

nr. 15.

%abel 5

>arca cimentului '5 (

>arca granulelor

agregatelor

' 5 ' 5

>arca mortarului doze medii de ciment, Ag3m'

2

'

(

(5

5

7

(25

(5

55

(25

(5

525

(

525

5

*eterminarea cantitatii de agregate necesara pentru un m' de mortar se va face in

functie de dozajul de ciment adopat, considerand o densitate aparenta de cca. 21 Ag3m ' si

o cantitate de apa de cca. 2 litri3m'.

*ozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor sunt cele cuprinse in tabelul

nr. 7.



%abel 7

>arca cimentului '5 (

>arimea granulelor

agregatelor mm-

1 17 1 17

>arca betonului dozaje medii de ciment, Ag3m'

2

'

(

(

(5

55

'0

('

525

'7

(1

5

'5

(15

(0

'5

(

(7

'25

'05

((

*eterminarea cantitatii de agregate necesare pentru un m' de beton se va face functie

de dozajul de ciment adopat, considerat o densitate aparenta de cca. 2' Ag3m5

si ocantitate de apa de cca. 17 l3m'.



*e la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si

aplicarea lui in lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. &mestecul trebuie ferit de

actiunea agentilor atmosferici, care pot altera sau modifica compozitia lui.

(.2.'.5 !lasele metalice, conform pct. (.1.'.1.

(.2.( /ontrolul calitatii lucrarilor

/ontrolul executarii si receptionarii lucrarilor de torcretare se executa pe baza

prevederilor cap. 1 din =ormativul / 1("07 si / 1'"0 si a urmatoarelor precizari.

&ntreprenorul lucrarii trebuie sa verifice in timpul executiei:

" functionarea normnala a instalatiilor de torcretare#

" calificarea ec)ipei de torcretare#

" buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile te)nice in

vigoare.

?erificarea calitatii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata

suport se va face prin ciocanirea suprafetei. !ortiunile care la aceasta verificare prezinta un

sunet dogit, se vor indeparta si repara prin torcretare.

!entru lucrari speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului

prin carote extrase din lucrare.

ART.*. PROTECTII CU ELEMENTE PREFA+RICATE

*.1 Generalitati

Lucrarea se masoara la m2

de suprafata de taluz protejat. Este o lucrare de protectiemai complexa care asigura atat o stabilitate locala cat si prevenirea eroziunii si ravinarii

suprafetei taluzurilor prin inierbarea oc)iurilor formate de elementele din beton.


a- executia treptelor de infratire#



b- imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal#

c- montarea elementelor prefabricate#

d- insamantarea suprafetei.

*.2 Desrierea !"erati#nill!r

a- Executia treptelor de infratire " este obligatorie pentru o buna legatura intre

materialul din taluz si stratul vegetal.

&cesta se realizeaza pe toata suprafata taluzului ce se protejeaza.

%reptele de infratire comporta urmatoarele faze:

" curatirea suprafetei taluzului in vederea executarii treptelor#

" executia treptelor de infratire " incepe de la creasta taluzului spre picior

%reptele se vor incadra ca dimensiuni in limitele 2"' cm pe verticala si '"(5 cm

pe orizontala. %reptele se realizeaza paralel cu muc)ia platformei drumului.

Sapatura se executa manual iar pamantul rezultat din sapatura se indeparteaza in

depozite provizorii transportandu"se cu roaba si de aici se transporta auto in depozitele prevazute. *aca pamantul are caracteristicile unui pamant vegetal, aceasta stabilindu"se la

fata locului, nu se mai transporta in depozitul definitiv, deoarece se va reutiliza la

urmatoarea operatiune.

b- +mbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal " se realizeaza de jos in sus pe

taluz cu o grosime a stratului peste muc)ia treptei de 1 cm. Stratul de pamant vegetal se

aduce fie din depozitul definitiv au auto la lucrare, fie din depozitul intermediar de unde se

manipuleaza manual.

Stratul de pamant vegetal de pe suprafata taluzului se compacteaza usor si se

finiseaza pentru crearea unei suprafete plane in vederea montari elemtelor prefabricate pe

taluz.



c- >ontarea elementelor prefabricate " se executa de la piciorul taluzului spre creasta

comportand urmatoarele faze de executie:

" executia la baza taluzului a unei grinzi din beton 6c ,5 6 1- cu dimensiunile

,7 x ,( m ca suport pentru primul ramd de elemente prefabricate ce se monteaza#

" executia platformei pentru macara in vederea montarii mecanizate a elementelor

care necesita astfel de montare#

" verificarea elementelor prefabricate ce urmeaza sa se monteze pe taluz conform

solutiei prevazute in proiect si care sunt conform cap. ++ din /aietul 1, pentru a se alege doar

cele intacte, fara crapaturi sau fisuri#

" montarea primului rand de elemente prefabricate ce reazema pe grinda suport#

" fixarea elementelor prefabricate cu tarusi sau monolitizarea lor, dupa caz, conform

tipului elementului prefabricat utilizat la protejarea suprafetei taluzului#

" monolitizarea elementelor prefabricate din primul rand de grinda suport cu mortar

de ciment > 1#

" montarea celui de"al doilea rand de elemente prefabricaate si a urmatoarelor pana

la acoperirea totala a suprafetei taluzului. Este obligatorie fixarea elementelor dupa fiecare

rand executat

d- +nsamantarea suprafetei " se realizeaza imediat dupa acoperirea taluzului cu

elemente prefabricate si comporta urmatoarele faze:

" mobilizarea mauala a pamantului vegetal in golurile dintre elementele prefabricaate

si umplerea unde este cazul cu pamant vegetal#

" insamantarea pamantului vegetal din interspatiile elementelor prefabricate cu

seminte de iarba specifice fiecarei zone, care sunt recomandate de specialistul agronom al

zonei respective#

" asternerea unui strat de ingradamant de preferinta natural- manual#

" stropirea cu apa a suprafetelor in mai multe reprize 1-#



" suprainsamantarea suprafetelor " daca este cazul.

*.3 Materiale #tili$ate

5.'.1 /onditii de calitate

a. !amantul vegetal " va fi utilizat material rezultat din solul vegetal decapat din

ampriza drumului sau se aduce din depozit. Se va urmari sa nu contin a bulgari mai mari de

5 cm sau intruziuni metalice, lemnoase sau pietre. La punerea in opera pamantul vegetal va

avea o umiditate de 10"22.



b. /imentul " la prepararea betoanelor pentru grinda de sustinere se utilizeaza

calitatile de ciment conform prevederilor din /aietul nr. 1, cap. ++, art. 2.

c. &gregatele " La prepararea betoanelor monolite 6c ,5 4 6 1- din grinda suportse va utiliza balast "'1 mm corectat cu nisip '" mm, care sa corespunda calitativ

prevederilor S%&S 17737, &nexa +?.' si S%&S (7730, anexa +?.(.

d. &pa " pentru betoane, daca nu provine din reteaua publica, trebuie sa

indeplineasca conditiile din S%&S 30(.

La prepararea betoanelor poate fi utilizat *+S&= & sau similar pentru cresterea

gradului de impermeabilizare si rezistentei la ing)et"dezg)et.

Lucrabilitatea recomandata pentru betoanne este L2.

e. Elemente prefabricate " se realizeaza uzinat din beton 6c 15 6 2- si 6c 2 6

5-, conform articolelor 11, 12, 1', 1(, 15, cap. ++, din /aietul nr. 1. !refabricatele trebuie

sa corespunda din punct de vedere al clasei betonului, dimensiunilor si formei geometrice

din plansele de detalii. =u se admit abateri la dimensiuni mai mari de B 2. /alitatea

elementelor prefabricate se vor incadra in prevederile =ormativului / 1(307 si S%&S

77530.

/onditiile de livrare, depozitare si controlul calitatii materialelor vor fi in

conformitate cu prevederile normativului / 1(307.

*.% Veri&iarea alitatii

a. %reptele de infratire " se verifica realizarea treptelor de infratire pe intrega

suprafata, respectandu"se paralelismul acestora cu niveleta platormei drumului si incadrarea

treptelor in limitele de dimensiuni prevazute la pct.5.2.a.

b. &sternerea pamantului vegetal " se va verifica prin sondaj 1 sondaj la 1 mp-

incadrarea in prevederile pct. 5.2.nb.

c. >ontarea elementelor prefabricate " la aceasta operatiune se va urmari in special

indepartarea elementelor crapate si ciobite si fixarea perfecta a elementelor pe suprafata

taluzului. Se va verifica incadrarea in prevederile pct. 5.2.c.



Suprafata protejata in ansamblu nu trebuie sa prezinte denivelari mai mari de 1 cm#

pentru corectarea suprafetelor se va proceda la scoaterea elementelor prefabricate,

completarea cu pamant vegetal si repararea elementelor.

d. +nsamantarea suprafetelor " verificarile ce se fac pentru aprecierea calitatii sunt

vizuale si urmaresc realizareea unui gazon uniform cu densitate mare, fapt obtinut prin

operatiunile de suprainaltare.

ARTT.,. PEREURI

,.1 Generalitati

Lucrarea se masoara la m2 de taluz protejat. Este o lucrare de protectie pentru

taluzurile udate, santuri, rigole, etc.


a- finisarea taluzului ce urmeaza sa fie protejat#

b- executia grinzii de rezemare a pereului#

c- executia pereurilor.

,.2 Desrierea !"erati#nil!r

a- inisarea taluzului " este obligatorie pentru o buna legatura intre materialul din

taluz si pereul ce se executa.

inisarea taluzului comporta urmatoarele faze:

" curatirea suprafetei taluzului#

" nivelarea acestuia#

" compactarea de suprafata a taluzului.

>aterialul strans de pe taluz se depoziteaza lateral si pe urma se transporta cu

ve)iculul in depozit.



" asternerea stratului de nisip suport cu rol de filtru invers

b. Executia grinzii de rezemare a pereului

+n vederea realizarii pereului care trebuie sa fie bine fixat de taluz se realizeaza ogrinda din beton 6c ,5 6 1- cu dimensiunile date in proiect ca suport pentru



pereu. Sapatura se poate executa manual sau mecanizat, aceasta depinzand de conditiile

existente si detaliile proiectului de executie. %urnarea betonului se poate face manual sau

mecanizat.

c. Executia pereurilor uscate

1- !entru executia pereului uscat pietrele se aseaza pe lat in randuri cat mai

orizontale, astfel ca sa reazeme intre ele pe o suprafata cat mai mare, iar volumul golurilor

sa fie cat mai mic. !ietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mci de forma

corespunzatoare care se introduc in goluri. &sezarea pietrelor se face astfel ca sa fie

asigurata teserea rosturilor pe minimum 1 cm.

!ereurile se executa din piatra bruta mica sau normala potrivit prevederilor proiectului. Suprafata rezultata trebuie sa fie regulata, neadmitandu"se abateri de peste ( cm

fata de suprafata teoretica a taluzului. !entru a se asigura o buna rezemare intre pietre ele

vor fi cioplite din gros pe fetele de contact pe o adancime de 7"0 m de la fata vazuta.

!ereurile pot fi executate si din prefabricate de beton avand forma si dimensiunile

prevazute de proiectant.

2- !entru executia perurilor zidite avem urmatoarele faze:

" asternerea unui pat de nisip de 5"2 cm grosime#

" asezarea pietrei brute sau prefabricatelor din beton, bine udata si indesata in stratul

de nisip#

" rostuirea cu mortar de ciment a pereului#

" baterea cu maiul de lemn a pereului inaite ca mortarul sa se intareasca.

Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare in primele ' zile si prin

acoperire cu rogojini sau saci timp de zile.

,.3 Materialele #tili$ate

7.'.1 /onditii de calitate



a. !iatra bruta " !iatra trebuie sa provina din roci cu structura omogena,



compacta, avand o aderenta buna cu mortarul. %rebuie sa fie piatra de cariera. orma pietrei

este neregulata, apropiata insa de forma paralelipipedica. =u se admit forme triung)iulare

sau cu ung)iuri concave. !iatra trebuie sa fie dura, avand marca minim 1, negeliva,

prezentand muc)ii vii la cioplire si dand un sunet clar la lovire cu ciocanul, nu se admitcrapaturi, zone alterate, strivite sau cioburi de materii minerale. Cezistenta pietrei se

determina conform S%&S 17737.

b. Elementele prefabricate " Se realizeaza uzinat din beton 6c 15 6 2- si 6c 2 6

5- sau pe santier, conform detaliilor din proiectul de executie. !refabricatele trebuie sa

corespunda din punct de vedere al clasei betonului, dimensiunilor si formei geometrice din

plansele de detalii. =u se admit abateri la dimensiuni mai mari de 2. /alitatea elementelor

prefabricate se vor incadra in prevederile =ormativului / 1(307.

c. /imentul " !entru prepararea mortarului se utilizeaza cimentul > ', insotit

obligatoriu de certificatul de calitate al furnizorului. La receptia cimentului, constructorul va

testa prin probe la fiecare lot de marfa, incadrarea materialului in parametrii de calitate

specificati in certificat. /imentul care nu corespunde se va refuza.

d. =isipul " La realizarea patului pereului si pentru realizarea mortarului se foloseste

nisipul care trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de S%&S 17737 si S%&S (7730 si

conform /aietului nr. 1.

e. &pa " pentru mortare, daca nu provine din reteaua publica, trebuie sa

indeplineasca conditiile din S%&S 30(.

,.3 Veri&iarea alitatii

a. inisarea taluzului ce urmeaza sa fie protejat

Se verifica forma si suprafata taluzului, aceasta trebuind sa fie neteda si compacta

pentru a se putea realiza anrocamentele si pereurile.



b. Executia grinzii de rezemare a pereului

Se verifioca realizarea acesteia conform detaliilor din proiectul de executie atat in

ceea ce priveste dimensiunile cat si clasa betonului.

Se mai verifica daca rosturile de tasare si dilatare sunt bine executate in locurile

prevazute in proiect.

c. Executia pereurilor

Se verifica:

" daca nu s"au ivit tasari#

" rostuirea pereului pe cel putin 5 cm grosime#

" orizontalitatea pereului#

" tasarea rosturilor verticale si orizontale#

" compactarea pereului.

%oate aceste verificari se fac conform $+nstructiunilor te)nice pentru executareazidariilor din piatra bruta$ " / 1'", pentru anrocamentele si pereurile din piatra bruta si

conform $=ormativului / 1("07 pentru anrocamentele si pereurile din elemente

prefabricate din beton$

Documents

Sloped vs Stepped Footings